Sunteți pe pagina 1din 7

1. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”.

Virgulele separă propoziţia incidentă "îi zise" (în vorbire indirectă), de restul enunţului (în
vorbire directă). Separă, cu alte cuvinte, vorbele personajului ("Am fost aci de faţă.") de vorbele
naratorului ("îi zise").

2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi.”.


Prima virgulă izolează substantivul în vocativ "stihuri" de restul enunţului. A doua virgulă separă
două propoziţii aflate în raport de coordonare prin juxtapunere.

3. Explică utilizarea virgulei în versul „Ah, de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe".


Virgula separă interjecţia "ah" de restul enunţului.

4. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”.
Virgula separă substantivul în vocativ "înger" (cu determinanţii săi) de restul enunţului.

5. Evidenţiază rolul virgulei din strofa:


"Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre."
Virgula desparte două propoziţii aflate în raport de coordonare prin conjuncţia coordonatoare
adversativă "iar". (Înaintea unei conjuncţii coordonatoare adversative - "dar", "însă", "iar", "ci" -
se pune întotdeauna virgulă.)

6. Evidenţiază rolul virgulei în versul: "În târg miroase a ploaie, a toamnă şi a fân."
Virgula separă două complemente indirecte aflate în raport de coordonare prin juxtapunere.
(Virgula desparte termenii unei enumeraţii.)

7. Precizează rolul virgulei în versul: "Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!"
Virgulele separă substantivul în vocativ "mamă" de restul enunţului.

8. Precizează rolul virgulei din structura „O, încete plânsul!”.


Virgula separă interjecţia "o" de restul enunţului.

9. Precizează rolul virgulelor în versurile:


"Tăcerea se izbeşte de trunchiuri, se-ncrucişe,
se face depărtare, se face nisip."
Virgulele separă propoziţii aflate în raport de coordonare prin juxtapunere.
TEST 1 ROLUL VIRGULEI
1. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”.

2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi.”

3. Explică utilizarea virgulei în versul „Ah, de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe”.

4. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”.

5. Evidenţiază rolul virgulei din strofa: „Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.”

6. Evidenţiază rolul virgulei în versul: „În târg miroase a ploaie, a toamnă şi a fân."

7. Precizează rolul virgulei în versul: „Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!"

8. Precizează rolul virgulei din structura „O, încete plânsul!”.

9. Precizează rolul virgulelor în versurile: „Tăcerea se izbeşte de trunchiuri, se-ncrucişe,


se face depărtare, se face nisip.”
TEST 2 ROLUL VIRGULEI
1) Prezintă rolul virgulei în fraza: A îmbrăcat o rochie strâmtă, scurtă, decoltată.

2) Precizează rolul virgulei în replica: Vino, tu!

3) Evidențiază rolul virgulei în structura: Vai, ce minune!

4) Explică rolul virgulei în fraza: A cântat, desigur, pe scenă.

5) Identifică rolul virgulei: Nadia Comăneci, simbol al sportului românesc, a dus faima
României în lume.

7) Ce rol are virgula în secveța: A plecat, dar a lăsat lucrurile puse la punct.

8) Care este rolul virgulei în fraza următoare: Hotărârea luată,/ deşi era corectă, /o nemulţumea.

9) Menționează rolul virgulei: Înainte de-a telefona, şi-a verificat agenda.


1 Corespondența literă-sunet

Precizează numărul de litere și de sunete pentru fiecare dintre cuvintele:

1. geam

2. ghindă

3. chibrit

4. ciolan

5. melci

6. chestionar

7. geană

8. gheață

9. mucenic
2 Corespondența literă-sunet

Precizează numărul de litere și de sunete pentru fiecare dintre cuvintele:

1. ceaun

2. cer

3. cireșe

4. ger

5. chiar

6. gherghef

7. yankeu

8. ducesă

9. încetișor
1.Motivul …

În casa părinţilor, aveam doar Noul Testament strâns într-o carte micuţă, cu foi subţiri şi
lucioase, dar cu litere mai mari. Îi rugam pe mama sau pe tata şi, chiar de n-aveau răbdare şi
curiozitatea mea li se părea stranie, îmi citeau uneori. Într-o zi însă m-am aşezat lângă mama în
bucătărie şi i-am citit eu. Învăţasem să citesc. Peste două zile desenam munţi şi descopeream că
ştiu litera m, apoi a fost simplu şi celelalte le-au urmat. Din acea săptămână, am învăţat că se
visează şi altfel, iar mica bibliotecă a părinţilor, dintr-un simplu dat, a devenit parte din mine.
Dintr-o necunoscută căreia cu greu îi găseam rostul, s-a transformat în colţul meu de linişte.
Citeam întreaga zi, citeam când mâncam, în maşină, în momentele de răgaz şi visam enorm.
Înainte de a adormi îmi spuneam eu acum poveşti, căci ceilalţi le epuizaseră pe ale lor.
Într-o noapte, muşcat de vărsatul de vânt*, chinuit de mâncărime, n-am putut să dorm şi,
în casa scundă de la ţară, am descoperit Iliada. Era o noapte de vară, cu greieri neliniştiţi afară,
cu miros de fân în grădină şi o lună lăptoasă aruncată deasupra dealurilor înalte. Ieşeam din când
în când să-mi umplu cana cu apă, (…), dar cadenţa versurilor se impregnase cu atâta putere că nu
eram în stare să rămân prea mult afară. Nu exista nimic cu excepţia Troiei şi realitatea era dintr-
odată prea săracă; luna, greierii şi mirosul de fân, (...), iar puterea literelor fără limite. Peste ani
voi redescoperi frumuseţea locurilor, dar tot literele mă vor ajuta.

1. Prezintă, într-un enunț, motivul pentru care autorul afirmă: Peste ani voi redescoperi
frumuseţea locurilor, dar tot literele mă vor ajuta.

2. Menționează diateza și modul verbelor subliniate în textul dat.

3. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate: menționând partea de vorbire prin


care se exprimă: Peste două zile desenam munţi şi descopeream că ştiu litera m...

4. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora:


Învăţasem să citesc... Dintr-o necunoscută căreia cu greu îi găseam rostul, s-a transformat
în colţul meu de linişte.

5. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție


subordonată completivă directă introdusă prin cum.
2.Motivul …

David Pop iubea viața tihnită. Zbuciumările de niciun fel nu i-au plăcut niciodată. Râvnea liniște multă și
muncă puțină sau chiar deloc; și izbutise să le aibă pe urma hărniciei tatălui său, un țăran aprig, sârguitor și zgârcit,
care făcuse avere.
Numai sângele rece îl moștenise David din firea părinților. Încolo nicio ambiție nu-l necăjea. Bătrânul Pop
fusese încăpățânat și stăruitor. Își pusese în minte să-l facă ,, domn”, mai ales că școala era acolea, la îndemână, în
Năsăud, și nu costa mai nimic. La început păruse că și băiatului îi place cartea și că nici n-are să se oprească până nu
va ajunge avocat sau cel puțin protopop. Dar pe urmă, când a crescut mai mărișor, s-a înmuiat. Ar fi fost mai
bucuros să păzească vacile decât să-și sfarme creierii cu sintaxa latinească. Totuși, cu chiu - cu vai, a isprăvit liceul
și a trecut la Cluj să învețe legile, căci bătrânul ținea morțiș să-l vază avocat. Degeaba. N-a mai mers. Șapte ani a tot
învățat David și veșnic, în preajma examenelor, s-a pomenit cu câte-o boală sau cine știe ce nenorocire atât de mare,
că nu era chip să dea ochii cu profesorii.
Țăranul, dârz, nădăjduia mereu. A trebuit să-i spună verde David că s-a săturat. Împlinise treizeci și unu de ani,
era om în toată firea. N-a avut încotro bătrânul; s-a dat bătut. Îi era rușine de rușinea lui. În vremea celor șapte ani
trândăviți pe la Universitate, David, ca să arate năsăudenilor că n-a stat de pomană, s-a apucat să-și facă armata, un
an de zile, în două rate. Ba chiar, într-un avânt strașnic, s-a repezit și la examenul de ofițeri, și, spre mirarea lui
însuși, l-a trecut cu bine. Astfel, pe lângă averea ce era să-i rămână de la părinți, avea și un titlu: sublocotenent în
rezervă. Se simțea măgulit și înălțat cu titlul acesta. De ziua împăratului se îmbrăca în uniformă, în mare ținută, și se
ducea la biserică stârnind senzație în orășelul liniștit. Copiii se țineau după dânsul, admirându-i strălucirea, iar
jandarmii îl salutau înlemniți de respect. David pășea grav și mândru, își răsucea mustața, își zdrăngănea sabia și-și
zicea cu mulțumire că nu-i lucru puțin să fii sublocotenent în rezervă.
(Catastrofa – Liviu Rebreanu)

1. Prezintă, într-un enunț, motivul pentru care autorul afirmă: Îi era rușine de rușinea lui.

2. Menționează diateza și modul verbelor subliniate în textul dat.

3. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate: menționând partea de vorbire prin


care se exprimă: în preajma examenelor, s-a pomenit cu câte-o boală

4. Transcrie propozițiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: izbutise
să le aibă pe urma hărniciei tatălui său, un țăran aprig, sârguitor și zgârcit, care făcuse
avere.

5. Construiește o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție


subordonată subiectivă introdusă prin care.

S-ar putea să vă placă și