Sunteți pe pagina 1din 7

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE


„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Aprobată Aprobată
la şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.2, la şedinţa catedrei Biologie moleculară şi Genetică umană,
Proces verbal Nr._____din 8.02.2011 Proces verbal Nr.12 din 07.02.2011

Decanul Facultăţii Medicină Nr.2 Şef catedră,

Dr. hab., profesor ____________ M. Gavriliuc Dr., conferenţiar________ I. Cemortan

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea cursului: Biologie moleculară


Codul cursului: F.01.O.003.
Tipul cursului: Disciplină obligatorie
Numărul total de ore la facultatea Medicină – 85 ore, inclusiv curs – 34 ore, ore practice – 51 ore;
Numărul de credite alocat unităţii de curs: 5 credite

Numele autorilor care predau unităţile de curs:


Dr., conferenţiar Igor Cemortan
Dr., conferenţiar Svetlana Capcelea
Dr., conferenţiar Ludmila Perciuleac
Dr., conferenţiar Dumitru Amoaşii

Chişinău 2011
Scopul disciplinei:
Studiul organizării moleculare a celulei – nivelul elementar structural, biochimic, funcţional al organismului uman.
Studiul acizilor nucleici – substratul material al eredităţii şi variabilităţii. Studiul proceselor moleculare de bază – replicarea
ADN-ului, reparaţia ADN-ului, codificarea informaţiei genetice, transcripţia şi translaţia. Studiul dinamicii componentelor
celulare şi proceselor moleculare în dependenţă de perioada ciclului celular, de tipul de celulă şi de perioada ontogenetică a
organismului.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Biologie Moleculară

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- Să cunoască particularităţile de organizare a sistemelor biologice;


- Să cunoască proprietăţile fundamentale ale viului şi bazele lor moleculare;
- Să înţeleagă principiile compartimentării celulelor umane, funcţiile caracteristice fiecărui compartiment, setul de molecule
caracteristice şi interrelațiile dintre diferite organite celulare şi celulele unui organism pluricelular;
- Să cunoască relaţia ADN – ARN – proteine --- structuri şi funcţii celulare şi efectele lor la nivel de organism; să cunoască
relaţia Genom →Transcriptom →Proteinom → Metabolom →Fenom;
- Să înţeleagă modul de organizare a genomului uman, particularităţile păstrării, transmiterii şi realizării informaţiei
genetice la nivel molecular, celular şi de organism;
- Să cunoască principiile de realizare a proceselor moleculare de bază: transcripţia, translaţia, replicarea şi reparaţia;
- Să cunoască particularităţile organizării şi funcţionării celulei umane vs celula bacteriană;
- Să înţeleagă procesele de bază ce asigură creşterea organismului pluricelular, diferenţierea celulară, reînnoirea şi
regenerarea ţesuturilor – mitoza şi apoptoza.
- Să înţeleagă bazele diversităţii organismelor vii, variabilităţii intra- şi interfamiliale ale organismului uman –
recombinarea intracromozomială, intercromozomială şi genomică;
- Să cunoască bazele tehnologiei ADN-recombinant, principiile tehnicilor de studiu a genelor umane.

La nivel de aplicare:
- să distingă formele celulare de cele acelulare de viaţă;
- să distingă celula eucariotă de celula procariotă;
- să posede tehnica microscopiei optice;
- să modeleze procesele genetice de bază: replicarea, transcripţia, translaţia;
- să evalueze rolul practic al tehnologiei ADN-recombinant;
- să distingă procedurile de separare a ADN şi ARNm din celulele umane;
- să interpreteze rezultatele obţinute prin diferite metode de secvenţiere a ADN;
- să interpreteze rezultatele obţinute prin tehnica PCR;
- să interpreteze rezultatele obţinute prin tehnica Southern-blot;
- să interpreteze rezultatele obţinute prin tehnica Northern-blot;
- să citească rezultatele electroforezei fragmentelor de ADN obţinute prin diferite tehnici.

La nivel de integrare:
- să fie capabil de a evalua locul şi rolul biologiei moleculare în pregătirea preclinică a studentului-medic;
- să fie competent de a utiliza cunoştinţele şi metodologia din biologia moleculară în abilitatea de a explica natura unor
procese fiziologice sau patologice;
- să fie apt să facă legătură dintre structură şi funcţie la nivel molecular → la nivel celular → la nivel tisular→ la nivel de
organism;
- să fie apt să deducă cauzele posibile ale blocării proceselor moleculare de bază şi consecinţele lor asupra celulei,
ţesutului, organismului în întregime;
- să fie capabil să implementeze cunoştinţele acumulate în activitatea de cercetător;
- să fie competent să utilizeze critic şi cu încredere informaţiile ştiinţifice obţinute utilizând noile tehnologii informaţionale
şi de comunicare;
- să fie abil să utilizeze tehnologia multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce, prezenta şi schimba informaţii, şi
pentru a comunica şi a participa în reţele prin intermediul Internetului;
- să fie capabil de a învăţa să înveţe, ceea ce va contribui la managementul traseului profesional.

Condiţii şi exigenţe prealabile:


Biologia moleculară este o disciplină fundamentală, studierea căreia la etapa universitară va permite viitorului medic
înţelegerea organizării moleculare a celulelor, ţesuturilor şi organismului uman în întregime; cunoaşterea bazei moleculare a
tuturor structurilor, funcţiilor, proprietăţilor şi competenţelor organismului uman în normă şi patologie; precum şi înţelegerea
tehnologiilor bazate pe ADN-recombinant, studiul genelor umane, metodelor de testare a acizilor nucleici care vor fi utile în

2
evaluarea rezultatelor diagnosticului molecular prenatal şi postnatal al patologiei genetice, în dactiloscopia genomică, în
depistarea agenţilor infecţioşi.
Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunoştinţe în domeniul Biologiei, Chimiei şi Fizicii, obţinute în
studiile preuniversitare.
Conţinutul de bază a cursului:

A. Prelegeri

Tema Ore
Biologie moleculară: obiectul de studiu şi importanţa în medicină. Proprietăţile organismelor vii.
1. Nivelurile de organizare a sistemelor biologice. Macromoleculele. Interacţiunile şi funcţiile lor în 2
sistemele biologice.
ADN şi ARN. Tipurile de ARN. Funcţia diferitor tipuri de ARN. Structura, nivelurile de
2. organizare, flexibilitatea ADN. Heterogenitatea ADN. Particularităţile organizării ADN-ului la 2
procariote şi eucariote. ADN mitocondrial.
Interacţiunile şi funcţiile macromoleculelor în sistemele biologice. Membranele biologice.
3. 2
Diversitatea membranelor şi funcţiile.
Compartimentarea celulei eucariote. Noţiune de sisteme enzimatice şi particularităţile sintezei,
4. maturizării şi sortării macromoleculelor în celulele eucariote. Scindarea macromoleculelor 2
endogene şi exogene. Detoxifierea xenobioticilor şi neutralizarea metaboliţilor toxici.
Localizarea şi organizarea ADN-ului în celula eucariotă. Cromatina: eucromatina şi
heterocromatina - organizarea moleculară. Proteine histonice şi nonhistonice – rolul lor. Nivelele de
5. 2
compactizare a materialului genetic nuclear. Organizarea moleculară şi funcţiile nucleolului.
Etapele biogenezei ribozomilor.
Structura şi funcţiile genelor. Structura genelor la procariote. Structura genelor la eucariote.
6. Organizarea mozaică a genelor. Genele mitocondriale. Secvenţe reglatoare, modulatoare. Elemente 2
genetice migratoare.
Transcrierea informaţiei genetice. Particularităţile transcripţiei la procariote. Transcripţia la
eucariote. Aparatul transcripţional. Processing-ul moleculelor de ARN. Transcripţia genelor de
7. 2
clasa I, II, şi III. Splicing-ul moleculelor de ARN. Splicing-ul alternativ şi rolul lui biologic.
Transsplicing-ul. Editarea ARN.
Translaţia – biosinteza polipeptidului. Codul genetic. Caracteristica şi proprietăţile codului genetic.
Specificul codului genetic mitocondrial. Etapele şi aparatul translaţiei. Ribozomii. Structura,
8. 2
sistusurile funcţionale. Particularităţile translaţiei la procariote. Inhibarea procesului de translaţie la
procariote. Particularităţile translaţiei la eucariote.
Reglarea expresiei genelor la eucariote. Nivelurile de reglare a activităţii genice: pretranscripţional,
transcripţional, posttranscripţional, transfer, durata de viaţă a ARNm, translaţional,
9. 2
posttranslaţional. Reglarea activităţii genelor în ontogeneză şi specializarea celulară. Bazele
moleculare ale diversităţii proteinelor. Gene unice, familii şi superfamilii de gene.
Replicarea ADN-ului. Etapele replicării. Aparatul de replicare. Particularităţile replicării la
10. procariote. Replicarea ADN eucariotic. Topografia replicării. Sinteza telomerilor. Replicarea 2
ADN-ului mitcondrial.
Reparaţia ADN. Reparaţia ADN. Repararea ADN-ului. Repararea prereplicativă şi postreplicativă.
11. 2
Repararea recombinativă. Repararea SOS. Metilarea ADN şi rolul biologic al metilării.
Ciclul celular. Perioadele ciclului celular: interfaza şi mitoza. Interfaza: Periodizarea şi succesiunea
evenimentelor. Punctele de restricţie. Perioada Go. Mitoza. Dinamica cromozomilor în mitoză.
12. 2
Mecanismele moleculare ale mitozei. Centrul celular, fusul acromatic, kinetocorul. Citochineza.
Reglarea ciclului celular. Tipurile de proliferare celulară. Transformarea malignă.
Apoptoza. Apoptoza – moartea programată a celulelor. Mecanismele apoptozei. Importanţa 2
13.
biologică a apoptozei. Reglarea apoptozei.
Recombinarea genetică. Meioza. Gametogeneza. Perioadele meiozei: diviziunea reducţională şi
diviziunea ecvaţională. Etapele profazei I a meiozei. Importanţa fenomenelor caracteristice profazei
14. 2
I. Crossing-overul şi importanţa lui biologică. Mecanismul molecular. Dinamica cromozomilor în
meioză. Importanţa biologică a meiozei. Particularităţile gametogenezei la bărbaţi şi femei.
Tehnologia ADN recombinat. Enzime de restricţie. Hărţile situsurilor de restricţie. Vectori de
15. clonare: plasmide şi bacteriofagi. Izolarea şi purificarea ADN şi ARN. Obţinerea bibliotecilor 2
ADNc şi a celor genomice.
16. Principiile de clonare a genelor in vivo şi in vitro. 2
17. Tehnici de studiu a genelor. Analiza secvenţelor genelor de interes. Analiza Southern-, Northern- şi 2

3
Western-blot. Tehnica PCR. Aplicaţii practice.
Total 34

B. Lucrări practice

Tema Ore
Sisteme biologice. Proprietăţile sistemelor biologice. Nivelurile de organizare a sistemelor
biologice. Celula – unitatea structural-funcţională a viului. Forme acelulare de viaţă: prionii,
1. virusurile. Caracteristica comparativă a celulelor procariote şi eucariote. Componenţii principali ai 3
celulelor: compoziţia chimică şi compartimentalizarea. Citiosolul şi citoscheletul. Metodele de
studiu ale celulelor. Tehnica microscopiei fotonice.
Macromoleculele. Proteinele simple şi complexe. Localizarea în celulă. Funcţiile biologice.
2. Activarea şi inactivarea proteinelor. Hidraţii de carbon. Funcţiile de depozitare şi semnalizare. 3
Lipidele. Fosfolipidele. Colesterolul. Acizii nucleici.

Acizii nucleici – structură, proprietăţi, funcţii. Particularităţile ADNului procariotic şi eucariotic.


3. 3
Tipurile de ARN celular, biogeneza şi funcţiile.
Membranele biologice. Plasmalema. Particularităţile membranelor interne şi biogeneza lor.
4. 3
Transportul prin membrane. Contactele celulare.
Compartimentarea celulei eucariote. Organite membranare – structura, funcţiile principale.
5. 3
Biogeneza membranelor. Rolul biologic al exocitozei şi endocitozei. Citoscheletul.
Particularităţile de organizare a celulelor procariote. Structura generală a bacteriilor. Membrana
6. celulară: structura şi particularităţile. Aparatul genetic al bacteriilor: nucleoidul şi plasmidele. 3
Ciclul vital al bacteriilor. Importanţa biologică a bacteriilor.
Organizarea materialului genetic nuclear. Organizarea segmentelor de ADN codant şi necodant în
nucleul celulei umane. Modul de prezentare a materialului genetic nuclear dependent de perioada
7. 3
ciclului celular, dependent de activitatea tanscripţială, dependent de vîrstă, de tipul celulei.
Nucleolul. Biogeneza ribozomilor.
Structura şi funcţiile genelor la procariote şi eucariote. Secvenţe codificatoare, reglatoare şi
8. modulatoare. Particularităţile organizării genelor nucleare de clasa I, II şi III. Particularităţile 3
organizării genelor mitocondriale. Particularităţile genelor procariotelor.
Expresia genelor. Transcripţia informaţiei genetice. Caracteristica aparatului transcripţional.
9. Particularităţile transcripţiei la pro- şi eucariote. Processing-ul ARN. Modelarea transcripţiei, 3
processingului preARNm, splicingului alternativ.
Translaţia. Codul genetic. Caracteristica aparatului de translaţie. Modelarea iniţierii, elongării şi
10. 3
terminării translaţiei.
Modelarea expresiei genelor de casa I, II şi III. Reglarea expresiei genelor. Evaluarea cauzelor
11. 3
posibile ale blocării transcripţiei unei gene, ale defectului de splicing, ale blocării translaţiei.
Replicarea ADN-ului. Caracteristica aparatului replicativ la eucariote şi procariote. Modele de
12. 3
replicare şi rolul biologic al replicării. Reparaţia ADN. Caracteristica diferitor sisteme de reparaţie.
Ciclul celular. Interfaza. Mitoza. Apoptoza. Evaluarea preparatelor / schemelor cu celule diferite
13. 3
perioade ale ciclului mitotic. Dinamica cromozomilor în diferite perioade ale ciclului celular.
Meioza. Mecanismele moleculare. Rolul biologic al meiozei. Recombinarea genetică intra- şi
14. 3
intercromozomială. Dinamica cromozomilor în diferite perioade ale meiozei.
Tehnologia ADN recombinant. Izolarea ADN de cercetat. Selecţia vectorilor de clonare. Etapele
15. 3
clonării in vivo. Clonarea ADN in vitro şi caracteristica aparatului de replicare artificial.
16. Tehnici de studiu a genelor. 3
17. Indicaţii şi limite ale utilizării ingineriei genetice în medicină. 3
Total 51

Bibliografia recomandată:
A. Obligatorie:
1. Curs de biologie moleculară. Cemortan I., Capcelea S., Ţaranov L., Amoaşii D., 2000
2. Молекулярная биология. Чемортан И., Капчеля С., Царанов Л. , Амоаший Д., 2001
3. Culegere de teste la Biologia moleculară şi Genetică umană. Ţaranov L. Cherdivarenco N. Capcelea S. Perciuleac L.
Terehov V.Rotaru L.Platon E. Cemortan I. 2003
4. Сборник тестов и задач по молекулярной биологии и Генетики человека. Царанов Л. Кердиваренко Н.Капчеля
С. Перчуляк Л. Терехов В.Ротару Л. Платон Е. Чемортан И. 2003
5. Cell biology Pollard Th., Earnshaw W., 2002

4
6. Cell and molecular biology. Ionescu C şi al. 1998
7. Biologie celulară şi moleculară. Curs universitar. Mixich F. 1999.
8. Biologia moleculară. Elaborări metodice / Молекулярная биология. Методические указания / Molecular biology.
Exercise book Capcelea S., Perciuleac L., Cemortan I

B. Suplimentară:
1. Genetica medicală: Progrese recente. Ştefănescu D. Şi al. 1998
2. Manual de lucrări practice la biologia celulară. Cotrutz C. şi al. 1994
3. Molecular Biology P Turner 2001
4. Сell and molecular Biology. С. Cotrutz 1998
5. Molecular Biology of the Cell. B. Alberts 2002
6. Biologie moleculaire en biologie clinique V.2. M. Bogard 1999
7. Biologie moleculaire en biologie clinique V.3. M. Bograd. 1999
8. Введение в молекулярную диагностику и генотерапию. В. Горбунова. 1997.

Metode de predare şi învăţare utilizate:


Disciplina Biologia moleculară este predată în manieră clasică: cu prelegeri şi lucrări practice. La prelegeri va fi citit
cursul teoretic de către titularii de curs. La lucrările practice studenţii vor discuta subiectele de bază şi cele mai dificile în
manieră interactivă, se vor rezolva probleme de situaţie, se vor realiza unele lucrări de laborator virtuale.

Sugestii pentru activitate individuală:


1) Lucrul cu sursele informaţionale:

- Citiţi prelegerea sau materialul din manual la tema respectivă, cu atenţie.


- Citiţi întrebările din temă, care necesită o reflecţie asupra subiectului.
- Faceţi cunoştinţă cu lista surselor informaţionale suplimentare (manuale, monografii, articole ştiinţifice, adrese
electronice) la tema respectivă.
- Selectaţi sursa de informaţie suplimentară la tema respectivă.
- Parcurgeţi textul selectiv, desprinzând ideile principale (subiectul).
- Citiţi textul în întregime, cu atenţie.
- Scrieţi conţinutul esenţial.
- Formulaţi generalizări şi concluzii referitoare la importanţa temei/subiectului.
2) Lucrul cu caietul de lecţii practice:
- Până să treceţi la rezolvarea sarcinilor din caiet citiţi (luaţi cunoştinţă) informaţia şi imaginile de la tema
respectivă din prelegere şi manual.
- Rezolvaţi sarcinile consecutiv.
- Formulaţi concluzii la finele fiecărei lecţii.
- Luaţi cunoştinţă cu finalităţile lecţiei respective şi apreciaţi realizarea lor.
- Nu Vă limitaţi numai la informaţia din prelegere şi manual. Selectaţi informaţii suplimentare, folosind adrese
electronice şi bibliografia suplimentară.
3) Faceţi cunoştinţă cu principalele tehnici de învăţare şi ce trebuie să faceţi pentru a rezolva sarcinile propuse:
- Observaţie
- Identificaţi elementele caracteristice unor structuri sau fenomenelor biologice.
- Descrieţi aceste elemente sau fenomene.
- Analiza
- Descompuneţi imaginar întregul în părţi componente.
- Evidenţiaţi elementele esenţiale.
- Studiaţi fiecare element ca parte componentă a întregului.
- Analiza schemei/figurii
- Selectaţi informaţia necesară.
- Recunoaşteţi în baza cunoştinţelor şi informaţiei selectate structurile indicate în schemă, desen.
- Analizaţi funcţiile/rolul structurilor recunoscute.
- Comparaţie
- Analizaţi primul obiect/proces dintr-o grupă şi determinaţi trăsăturile lui esenţiale.
- Analizaţi cel de-al doilea obiect/proces şi stabiliţi particularităţile lui esenţiale.
- Comparaţi obiectele/procesele şi evidenţiaţi trăsăturile lor comune.
- Comparaţi obiectele/procesele şi determinaţi deosebirile.
- Stabiliţi criteriile de deosibire.
- Formulaţi concluziile.
- Clasificare
- Identificaţi structurile/procesele pe care trebuie să le clasificaţi.
- Determinaţi criteriile în baza cărora trebuie să faceţi clasificarea.

5
- Repartizaţi structurile/procesele pe grupe după criteriile stabilite.
- Elaborarea schemei
- Selectaţi elementele, care trebuie să figureze în schemă.
- Redaţi elementele alese prin diferite simboluri/culori şi indicaţi relaţiile între ele.
- Formulaţi un titlu adecvat şi legenda simbolurilor folosite.
- Modelare
- Identificaţi şi selectaţi elementele necesare pentru modelarea fenomenului.
- Imaginaţi-vă (grafic, schematic) fenomenul studiat.
- Realizaţi fenomenul respectiv folosind modelul elaborat.
- Formulaţi concluzii, deduse din argumente sau constatări.
- Experiment
- Formulaţi o ipoteză, pornind de la fapte cunoscute, cu privire la procesul/fenomenul studiat.
- Verificaţi ipoteza prin realizarea proceselor/fenomenelor studiate în condiţii de laborator.
- Formulaţi concluzii, deduse din argumente sau constatări.

Metode de evaluare:
La disciplina Biologie moleculară pe parcursul semestrului sunt 2 totalizări şi testare curentă computerizată:
Totalizarea I „Organizarea moleculară a celulei umane” motivate de următoarele:
- Celula – unitatea elementară structurală, funcţională şi patologică a organismului uman
- Acizii nucleici – purtători ai informaţiei despre organizarea şi funcţionarea celulei
- Proteinele – substratul material al tuturor structurilor, proprietăţilor, funcţiilor la nivel de celulă, ţesut, organism
- Interacţiunile dintre macromolecule – determină integritatea sistemelor biologice şi calitatea structural-funcţională a
organismului
Totalizarea II „Procese moleculare de bază” motivate de următoarele:
- Replicarea asigură dublarea şi transmiterea exactă a informaţiei genetice
- Reparaţia asigură stabilitatea informaţiei genetice
- Transcripţia şi translaţia – etape principale ale expresiei informaţiei genetice
- Biosinteza programată a proteinelor în funcţie de tipul celular, perioada ontogenetică şi factorii de mediu asigură
diferenţierea celulară, reglarea dezvoltării şi adaptarea organismului la condiţiile de mediu.
Fiecare probă se notează cu note de la 0 până la 10, fiecare probă poate fi susţinută de 2 ori, plus o dată în ultima
săptămână a semestrului (săptămâna de atestare). Media anuală se formează din media rezultatelor la cele două totalizări.
Testele computerizate constau din variante a câte 20 de întrebări fiecare (complement simplu şi complement multiplu),
susţinute de softul TestOfice.
La examenul de promovare la disciplina Biologie moleculară nu sunt admişi studenţii cu media sub nota 5, precum şi
studenţii care nu au recuperat absenţele de la lucrările practice.
Examenul se va desfăşura în două etape, fiecare etapă este eliminatorie:
I etapă – PARTEA PRACTICĂ în scris (!!!) care cuprinde 10 subiecte:
1. de dat definiţie noţiunilor din Biologia moleculară;
2. de descris organizarea moleculară a unei componente celulare;
3. de numit funcţiile unei componente celulare;
4. de enumerat componentele sau etapele unuia din procesele moleculare de bază;
5. de numit rolul biologic al unuia din procesele moleculare de bază;
6. de descifrat legenda unei figuri;
7. de estimat rolul practic al proceselor moleculare fundamentale;
8. de modelat etapele expresiei genice;
9. de analizat fragmentele de ADN obţinute la acţiunea enzimelor de restricţie;
10. de completat un tabel de sinteză pe diverse compartimente ale cursului de Biologie moleculară.
II etapă – TEST CONTROL (grila verificată de programul computerizat TestEditor). Fiecare variantă conţine 100 de
teste: 40 teste Complement simplu (CS – cu un răspuns corect) şi 60 teste Complement multiplu (CM – cu 2, 3 sau 4
răspunsuri corecte).
Nota finală se calculează: 50% din nota medie anuală (media notelor obţinute la cele două totalizări), 20% din nota de
la test control şi 30% din nota de la partea practică.
Evaluarea cunoştinţelor se va aprecia cu note de la 10 la 1, fără utilizarea zecimalelor. Notele de la “5 ”pană la “10”,
obţinute in rezultatul evaluării unităţii de curs, permit obţinerea creditelor alocate acestora, conform Planului de învățământ.
Nota finală rezultă din suma ponderată a notelor de la evaluările curente şi examinarea finală, fiind rotunjită pană la cifră
întreagă. Studentul care la evaluarea curentă are nota mai mică de „5” nu este admis la evaluarea finală. In paralel va fi
introdusă scala de evaluare europeană ECTS. Astfel:
- Nota 10 sau „excelent” este acordată pentru însușirea 91 – 100% din materialul inclus in programa analitică a unităţii de
curs;
- Nota 9 sau „foarte bine” este acordată pentru însușirea 81 – 90% din materialul inclus in programa analitică a unităţii de
curs;
- Nota 8 sau „bine” este acordată pentru însușirea 71 – 80% din materialul inclus in programa analitică a unităţii de curs;

6
- Nota 7 sau „satisfăcător” este acordată pentru însușirea 66 – 70% din material;
- Nota 6 sau „satisfăcător” este acordată pentru însușirea 61 – 65% din material;
- Nota 5 sau „slab” este acordată pentru însușirea 51 – 60% din material;
- Nota 4 sau „nesatisfăcător” este acordată pentru însușirea 31 – 40% din material;
- Nota 3 sau „nesatisfăcător” este acordată in momentul in care studentul a însușit 31 – 40% din material;
- Nota 2 sau „nesatisfăcător” este acordată studentului care a copiat sau a demonstrat o cunoaştere minimă a materiei de 21
– 30%.
- Nota 1 sau „nesatisfăcător” este acordată studentului care a demonstrat o cunoaştere minimă a materiei de 0 – 20% din
material.

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca „absent” şi se echivalează cu calificativul 0 (zero).
Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenului nepromovat.

Limba de predare:
Română, Rusă, Engleză