Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA “REGELE

MIHAI I AL ROMANIEI”TIMISOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SECTIA: MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

ELABORAREA UNUI STUDIU DE


FEZABILITATE

COORDONATOR: DR. ING. LIVIA - LUMINITA BARLIBA

STUDENTI: FLORICA – SOFIA LEU


1. Structura studiului de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate constituie un instrument destinat sa stimuleze initiatorul unui proiect sa ia o


decizie asupra propunerii de investitie din studiu. Pentru a facilita aceasta decizie, se convine sa se
prezinte clar costurile de investitie si de productie, tinand seama ca rentabilitatea unui proiect depinde, in
ultima instanta, de volumul si structura costurilor de investitie si de productie, ca si de esalonarea lor in
timp.

Necesitatea unui studiu de fezabilitate apare in urmatoarele cazuri:

- extinderea unei intreprinderi;

- infiintarea de noi unitati industriale in cadrul aceleiasi linii de productie;

- extinderea pietei unui / unor produse in afara tarii de origine.

Studiul de fezabilitate trebuie sa serveasca drept baza (tehnica, economica si financiara) deciziei de
investitii intr-un proiect. El trebuie sa defineasca si sa analizeze elementele esentiale ale produsului in
discutie, cat si diversele procedee de productie utilizate. Un astfel de studiu trebuie sa prezinte un proiect
al capacitatii de productie bine definit, pe un amplasament bine ales si utilizand una sau mai multe
tehnologii speciale in functie de materialele si de factorii de productie exacti, de costurile de investitie si
de productie bine identificate si de un volum al vanzarilor care sa asigure un randament dat al investitiei.

Studiul de fezabilitate nu reprezinta un scop in sine, el este doar un mijloc care permite sa se ajunga
la o decizie de investitie, fara ca aceasta sa fie in mod necesar in conformitate cu concluziile studiului.

Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul
de rezultate si anexa la bilant. Analiza financiara vizeaza exclusiv activitatea agentului economic ca
unitate de baza a economiei nationale. In analiza financiara, preturile luate in calcul sunt cele nominale,
platite sau obtinute efectiv. La venituri se includ sumele realizate din vanzarea produselor, imprumuturile
facute, sumele obtinute din valorificarea activului la scoaterea obiectivului din functiune.

Evaluarea proiectului nu se limiteaza la calculul indicatorilor de sinteza ai eficientei, ci are in vedere


masura in care valoarea adaugata a proiectului contribuie la sporirea veniturilor administratiei publice, a
economiilor populatiei si intreprinderilor. Intr-o prima etapa se face masurarea costurilor si avantajelor
aferente proiectului din punctul de vedere al colectivitatii. Pentru aceasta, in calcule se substituie preturile
pietei cu preturile de referinta. In a doua etapa se masoara costurile si avantajele proiectului folosind
preturile pietei.

In vederea adoptarii deciziei finale asupra proiectului se face analiza economica detaliata, folosind
metoda efectelor. Metoda efectelor difera foarte mult de metoda preturilor de referinta, pe de o parte
pentru ca toate costurile si avantajele sunt calculate in preturile pietei, iar pe de alta parte pentru ca se
calculeaza in mod separat si apoi se aduna cele trei categorii de efecte:

Rezultatul proiectului pentru economie este apreciat prin valoarea adaugata neta, aceasta
reprezentand contributia proiectului la cresterea venitului national, dar, pe langa aceasta, trebuie sa se
releve si repartitia acestei valori intre diferiti agenti economici definiti de contabilitatea nationala.

Analiza economica trebuie sa releve cum proiectul raspunde intereselor economiei nationale, iar
acestea trebuie luate in calcul nu global, ci pe diferiti agenti economici.

O alta parte importanta a studiului de fezabilitate este analiza de sensibilitate. Aceasta analiza
studiaza modificarea nivelului criteriului de eficienta sub presiunea modificarii unor parametrii ai
proiectului. Se recomanda ca analiza sa fie facuta in raport cu variabilele cheie, care au importanta
cruciala pentru proiect, cum ar fi modificarile de preturi, de curs de revenire, de costuri, dobanzi, inflatie.
2
Studiul de fezabilitate reprezinta un prim proiect ideal al obiectivului de investitii cu o evaluare
bazata pe previziuni ale pietei interne si externe, evaluari si calcule de eficienta economica din care rezulta
in principal:

- necesitatea si oportunitatea investitiei;

- profilul, sortimentele si capacitatea de productie;

- termenele de punere in functiune;

- tehnologia, utilajele si instalatiile tehnologice;

- destinatia produselor, clientii;

- furnizorii de materii prime si materiale;

- solutiile constructive si arhitecturale de principiu;

- utilitatile - modul de asigurare;

- sursele de finantare;

- manopera si numarul locurilor de munca;

- eficienta economico - financiara a investitiei;

- valoarea totala a obiectivului de investitii (devizul general).

2. Tipologia studiilor de fezabilitate

Practica a aratat ca, tinand seama de destinatia lor exista mai multe categorii de studii de fezabilitate
si anume pentru:

- obiective noi, de productie sau servicii, care deseori pot fi devansate de studii de prefezabilitate in
scopul restrangerii numarului de variante analizate si clarificarii unor aspecte tehnice, de marketing si
financiare;

- dezvoltarea societatilor comerciale existente care au un profil bine definit, o piata de desfacere
sigura (interna si externa), un profit apreciabil si resurse proprii de dezvoltare;

- restructurarea societatilor comerciale existente care nu au profit (sau un profit minim) urmarind pe
aceasta cale rentabilizarea si obtinerea unui profit corespunzator;

- privatizare; aceasta priveste sectiile nerentabile din cadrul unei societati comerciale ce se gasesc
sub acoperirea financiara a celor rentabile; se va putea propune privatizarea intregii societati sau a numai a
sectiilor rentabile; in cazul ca studiul releva ca prin restructurare nu pot fi rentabilizate si sectiile
nerentabile, se propune lichidarea acestora;

- desprinderea unei sectii dintr-o societate comerciala, in conditiile in care partea ramasa din
societate continua a fi rentabila, ca si sectia desprinsa;

- lichidarea societatii comerciale, pe baza unui studiu de fezabilitate in care se arata ca nu exista
conditii de restructurare si rentabilizare si ca singura solutie ramane lichidarea societatii, propunandu-se si
metodele ce pot fi folosite.

3
Fiecare din aceste categorii de studii de fezabilitate si de restructurare au specificul lor decurgand
din obiectivele urmarite. Deosebiri in continutul acestor studii vor exista si dupa domeniile studiate;
industrie, agricultura, transporturi, comert, servicii; principalul scop urmarit ramane insa acelasi, respectiv
ameliorarea rezultatelor economice. De aceea, analiza economico-financiara detine o pozitie dominanta in
elaborarea acestor studii.

3. Acte normative privind studiile de fezabilitate pentru proiectele de investitii in Romania

Dupa anul 1990, elaborarea studiilor de fezabilitate si de restructurare au facut obiectul mai multor
masuri legislative, din care mentionam:

- Legea 31/1990 si HG 250/1991 referitor la desprinderea unei sectii dintr-o societate comerciala si
transformarea ei in societate independenta; aceasta actiune se va face pe baza unui studiu de fezabilitate;

- HG 64/1991, prin care s-a prevazut obligativitatea elaborarii de catre fiecare societate comerciala a
unui studiu de fezabilitate intr-un termen foarte scurt; s-a constatat ca lipsa de experienta in acest domeniu
a condus la lucrari neconcludente, termenele de cele mai multe ori fiind depasite chiar cu unul-doi ani;

- HG 780/1993 in care se arata necesitatea intocmirii studiilor de restructurare in vederea trecerii la


privatizarea societatilor comerciale;

- Legea 66/1993 a contractului de management, care prevede ca la stabilirea candidatului pentru


postul de manager, acesta sa prezinte propuneri cu privire la restructurarea, relansarea si privatizarea
societatii comerciale;

- Ordinul 792/1994 al Ministerului Finantelor pentru normele metodologice privind continutul cadru
al proiectelor pe faze de proiectare, a documentelor de licitatie, a ofertelor si a contractelor pentru executia
investitiilor;

- HG 13/1995 in legatura cu restructurarea societatilor comerciale;

- Ordinul 1743/1996 al Ministerului Finantelor pentru normele metodologice privind continutul


cadru al proiectelor pe faze de proiectare a documentelor de licitatie, a ofertelor si a contractelor pentru
executia investitiilor.

Scopul acestor norme este de a asigura indrumarea metodologica unitara pentru aplicarea principiilor
si regulilor care stau la baza organizarii si desfasurarii licitatiilor publice, precum si a adjudecarii executiei
investitiilor publice.

4. Intocmirea studiilor de fezabilitate

Obiectivul de baza al studiilor de fezabilitate fiind rentabilizarea societatilor comerciale si stabilirea


unei strategii pe termen mediu sau lung, va fi necesar sa se analizeze variante avand drept scop
restructurarea productiei si a factorilor de productie, innoirea tehnologiilor si a dotarii tehnice, ameliorarea
organizarii si conducerii societatilor, aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice, generalizarea
informatizarii, toate acestea avand drept consecinta imbunatatirea calitatii produselor, diversificarea
acestora, reducerea cheltuielilor de productie. Rezulta ca in aceste variante vor fi necesare investitii pentru
noi fonduri fixe, realizarea de utilitati, efectuarea de cercetari stiintifice, dezvoltarea sistemelor
informatice.

4.1. Obiective concrete avute in vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate

Principalele obiective avute in vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate sunt:

4
- economisirea de mijloace (materii prime, energie, manopera) pentru realizarea productiei sau
serviciilor preconizate, cu consecinte favorabile asupra cresterii rentabilitatii in conditiile pietei libere si
actiunii concurentiale;

- redresarea economica a societatii prin ameliorarea performantelor si calitatii produselor, extinderea


pietei (interne si externe), cresterea productivitatii muncii si capitalului, reducerea cheltuielilor de
productie, de transport, de desfacere;

- conturarea unei strategii pe termen mediu sau lung in care sa se inscrie deciziile succesive adoptate
de managerii societatii; in aceasta strategie va trebui acordat locul cuvenit aspectelor sociale dar si celor
necuantificabile.

4.2. Aspecte importante la intocmirea studiilor de fezabilitate

Mai multe aspecte este necesar a fi avute in vedere la intocmirea studiilor de fezabilitate:

a) studiile de fezabilitate si de restructurare nu sunt preocupari de moment, ele urmand a se elabora,


pe etape, in continuare ori de cate ori managementul societatilor va sesiza schimbari importante aparute
pe plan national sau international in ce priveste produsele, performantele si calitatea acestora, piata,
tehnologiile si resursele de productie. Din acest motiv conducerile societatilor si colectivelor de
marketing vor trebui sa-si insuseasca practica intocmirii acestor studii, sa fie in masura sa intocmeasca
noi variante cand acestea vor parea necesare; in etapa actuala elaborarea de studii de fezabilitate si de
restructurare constituie una din conditiile dinamismului si eficientei activitatilor societatilor comerciale;

b) studiile de fezabilitate includ, de obicei, si activitatile de restructurare si fara indoiala pe cele de


retehnologizare si de dezvoltare. In acest mod studiile de fezabilitate constituie elementul integrator al
acestor preocupari. Ele se sprijina pe unele studii preliminare (prognoza produselor, prognoza
tehnologiilor, studii de marketing, analiza diagnostic) ale caror concluzii vor fi folosite in variantele
studiilor de fezabilitate;

c) fiecare societate comerciala constituie o problema aparte, studiile de fezabilitate si de restructurare


fiind orientate catre rezolvarea concreta a problemelor majore ale acesteia; totusi in elaborarea lor poate fi
utilizata o metodologie comuna;

d) este util, deseori, sa se intocmeasca un studiu de prefezabilitate care sa analizeze intr-o maniera
succinta posibilitatile de dezvoltare sau de restructurare a societatii, pentru ca apoi, dupa decizia
Consiliului de Administratie in legatura cu varianta ce considera indicata a fi adoptata, sa se treaca la
elaborarea studiului de fezabilitate propriu-zis, care sa se concentreze asupra recomandarilor primite;

e) orice studiu de fezabilitate are la baza ipoteze si premise cu privire la evolutia viitoare; acestea
constituie, impreuna cu realizarile perioadei trecute, baza intocmirii variantelor de perspectiva;

f) studiile de fezabilitate trebuie sa se incheie cu propunerea unei strategii de dezvoltare pe termen


mediu sau lung cu precizare activitatilor in care se va actiona, rezultatele economice probabile, efortului
necesar, etapizarea acestuia, incertitudinea si riscul in atingerea rezultatelor.

4.3. Date necesare elaborarii studiilor de fezabilitate

Datele de baza (tehnice, economice, financiare) care vor trebui pregatite de beneficiar pentru
elaborarea studiilor de fezabilitate si de restructurare sunt urmatoarele:

1. Cadrul general:

- denumirea intreprinderii, adresa (strada, numarul), telefon, fax, sectii anexe ;

5
- scurt istoric al societatii comerciale;

- act normativ de infiintare, numar in Registrul Comertului;

- unitatea de stat din care provine, departamentul;

- bunuri din patrimoniu cedate prin locatie de gestiune, inchirieri, vanzari;

- structura organizatorica (organigrama), filialele si modul de colaborare cu acestea.

2. Patrimoniul economic la data de 31.12.2007

- capital fix (valoare de inventar, uzura, valoare ramasa), total din care:

- fonduri fixe;

- alte valori patrimoniale;

- investitii in curs de executie.

- capital circulant, total din care:

- stocuri de materii prime, combustibil;

- stocuri de produse intermediare si finite;

- debitori.

- capital disponibil, total din care:

- in casa;

- credite.

- proprietati intelectuale: inventii, brevete, programe de calculator.

3. Activitati de baza si auxiliare (total si pe principalele sectii):

- capacitatile de productie si gradul de utilizare;

- productia realizata in anii respectivi, din care:

- fizica (pe principalele produse);

- valorica (total si structurata pe principalele produse);

- tehnologia folosita (descrierea pe scurt); daca a avut loc o retehnologizare,o modernizare ;

- starea echipamentului (anul de fabricatie, structura pe grupe de varsta, uzura fizica medie, uzura
morala fata de utilajele cunoscute, reparatii capitale efectuate;

- inconveniente datorate tehnologiei si starii fizice a echipamentului;

- consumuri specifice (materii prime, energie, combustibil, manopera) la capacitatea totala de


productie si la cea efectiv utilizata;
6
- caracteristicile produselor si compararea lor cu performantele produselor asemanatoare pe piata
interna si mondiala;

- reziduuri din procesul de fabricatie, poluari (aer, apa, sol) si compararea lor cu limitele
internationalele admise;

- cheltuielile de productie (in lei si in valuta);

- materii prime (din tara si import), cantitati si valori, cu indicarea principalilor furnizori;

- energie si combustibil (forme de energie, surse de aprovizionare, cantitati, valori);

- utilitati (apa, gaze termice, aer comprimat), cantitati, surse si valori;

- cheltuielile de intretinere anuale (reparatii curente, piese de schimb);

- salarii si asigurari sociale;

- amortizari (valori si in procente din capitalul fix);

- importuri anuale (in valuta);

- cheltuieli diverse (ambalaje, transpoturi, asigurari, taxe vamale, comisioane, telefon, rechizite,
reclama, chirii, asistenta juridica externa, centrul de calcul).

4. Potentialul uman:

- numar mediu de salariati in perioada analizata;

- stuctura pe sexe, grupe de varsta, nivel de pregatire si vechime in munca.

5. Situatia economica si financiara in anii analizati:

- cifra de afaceri bruta, din care se scad:

- remedieri;

- rabat (eventual);

- comisioane;

- debitori nerecuperabili.

- cifra de afaceri neta;

- incasari totale (in lei ), din care:

- din activitati de baza;

- din alte activitati.

- incasari restante (sold intre incasari si plati restante);

- incasari din exporturi si colaborari externe (in valuta);

7
- cheltuieli totale de productie si structurarea lor (%):

- materii prime, materiale, energie;

- alte cheltuieli (intretinere, ambalaje, transport);

- amortizari;

- salarii si contributii sociale (inclusiv premieri, fond de somaj, cercetare stiintifica);

- cheltuieli administrative;

- cheltuieli financiare (dobanzi si restituiri la creditele primite, asigurari, dividende platite, profit din
activitati diverse minus impozitele);

- cheltuieli pentru investitii, identificarea profitului impozabil (brut), a impozitelor datorate bugetului
general consolidat al statului in procentul reglementat prin dispozitii legale, stabilirea profitului net,
evidentierea subventiilor petru investitii daca acestea exista.

- calculul indicatorilor de eficienta, respectiv: profit brut/ incasari totale, profit net, cifra de afaceri
bruta/ salariat, profit brut/ salariat, profit net/ salariat, profit net/ capital social.

- pragul de rentabilitate (%).

6. Piata interna si comercializarea produselor in perioada analizata:

- vanzari pe piata interna (milioane lei), principalii destinatari;

- vanzari la export (milioane lei), principalii parteneri;

- pozitia pe piata specific interna (ponderea in consumul national);

- contracte comerciale pe termen scurt si lung;

- retele proprii de distributie;

- concurentii .

4.4 Etapele metodologiei de intocmire a studiilor de fezabilitate

Elaborarea studiilor de fezabilitate parcurge, in principal, urmatoarele etape:

1. Prezentarea generala a sectorului, subsectorului si a agentului economic. Cuprinde cadrul general


in care functioneaza organizatia economica (un scurt istoric al aparitiei si dezvoltarii agentului economic,
organizarea lui, capacitatile si perspectivele de dezvoltare). Vor fi mentionate unitatile care il compun,
forma de organizare, capacitatea de productie si gradul de folosire a acesteia, dotarea tehnica, programe de
retehnologizare, zonele de aprovizionare si pietele de desfacere, cererea , cadrul legislativ, informatii
privind forta de munca, salarizare. Se prezinta, de asemenea daca perspectivele de dezvoltare se vor
realiza prin modernizari, reutilari, obiective noi sau extinderea unitatilor existente, si impactul acestora
asupra productivitatii muncii, consumurilor specifice, calitatea produselor, costurilor de productie. O
atentie deosebita trebuie acordata conducerii si organizarii unitatii; se va face o caracterizare a salariatilor
si vor fi prezentate masurile preconizate pentru asigurarea cu forta de munca si cresterea nivelului de
pregatire profesionala. Intrucat echipa manageriala are un efect hotarator in functionarea eficienta a
unitatii, se impun aprecieri si recomandari asupra stilului de conducere.

8
2. Piata si comercializarea la nivelul agentului economic. Piata interna: se prezinta contractele
incheiate, relatiile traditionale si posibilitatile de extindere pe alte segmente de piata, preturile practicate,
organizarea comerciala. Piata internationala: sunt redate si analizate relatiile traditionale, posibilitatile de
cooperare cu firmele din strainatate, evolutia probabila a preturilor pe piata internationala, reteaua de
distributie interna si externa.

3. Evaluarea activitatii viitoare a agentului economic. In aceasta etapa sunt formulate, pe baza
analizelor previzibile in domeniul de activitate in care agentul economic este implicat, orientarile in
activitatile viitoare. De asemenea, sunt abordate tehnologiile si procesele tehnologice viitoare, precum si
modul concret de realizare (modernizare, reutilare, dezvoltare, constructii noi), capacitatea de productie pe
sortimente si calitatea; asigurarea cu materii prime si personal instruit sunt analizate si implicatiile
ecologice, efectele cuantificabile asupra mediului inconjurator, costurile estimative si sursele de finantare.

4. Analiza economico-financiara este cel mai important capitol al studiului de fezabilitate, deoarece
prin analiza se stabileste eficienta activitatii agentului economic, a proiectului de investitii. Analiza se face
pe baza metodologiei cost - beneficiu. Prin analiza cost - beneficiu se fundamenteaza eficienta proiectului
de investitii si se realizeaza evaluarea economico-financiara a unitatii economice, respectiv capacitatea
acesteia de obtine profit in urma restructurarii factorilor de productie si modului in care isi desfasoara
activitatea.

5. Analiza de risc si incertitudine. Pentru estimarea corecta a eficientei proiectului si luarea unor
decizii viabile, este necesar sa luam in calcul si sa analizam eventualele modificari ce pot aparea in
evolutia activitatii obiectivului. Metoda folosita in acest scop este aceea a variantelor optimista si
pesimista, prin care estimarile sunt modificate toate in sens favorabil (varianta optimista) sau in sens
defavorabil (varianta pesimista). Analiza se reface cu noile date si se obtine imaginea marjei de influenta
posibila a elementelor de risc si incertitudine asupra rentabilitatii obiectivului.

In acest scop se poate folosi si analiza de sensibilitate, in care calculele se refac succesiv, modificand
cate un element, iar apoi o combinatie selectiva de elemente. Se poate astfel stabili ce influenta are
asupra rentabilitatii proiectului, modificarea pretului de vanzare a produsului finit, a pretului anumitor
materii prime, a cursului valutar, a cresterii salariilor.

6. Concluziile cu privire la solutiile tehnice si eficienta economica.

5. Metodologia Bancii Mondiale privind elaborarea studiului de fezabilitate

Orice lucrare de investitii se materializeaza intr-un obiectiv de investitii, care in final participa la
realizarea procesului de productie sub forma de capital fix. Scopul oricarei lucrari de investitii este, prin
urmare, acela de a constitui substanta materiala pe care se desfasoara viitoarea activitate preconizata,
avand, dupa caz, caracter productiv, social sau cultural. De aceea, este firesc ca toate actiunile
premergatoare punerii in functiune a unui obiectiv de investitii si transformarii sale in capital fix sa fie
subordonate mecanismului de a produce marfuri de catre acest capital fix, respectiv, de a inlesni
desfasurarea activitatilor sociale sau culturale. Intrucat acest mecanism trebuie sa fie cat mai simplu,
flexibil si eficient, lucrarile de investitii trebuie astfel organizate si realizate incat obiectivul rezultat –
capital fix – sa functioneze la parametrii optimi. In consecinta, scopul final al cresterii eficientei
economice a productiei de marfuri si servicii trebuie avut in vedere nu de la data punerii in functiune a
capitalului fix, ci inca de la asezarea ”primei caramizi” a obiectivului de investitii si inca mai inainte, de la
conceperea si proiectarea sa.

Intreaga strategie de concepere si realizare a obiectivelor de investitii, in conexiune cu rezultatele


economico-financiare ale viitoarei productii de marfuri, este cuprinsa in studiul de fezabilitate al fiecarui
obiectiv de investitii. Asadar, prin studiul de fezabilitate se intelege ansamblul de piese scrise (calcule
tehnico-economice, desene, memorii de fundamentare, masuri concrete de actiune) privind necesitatea
viitorului obiectiv, sursele de aprovizionare cu materii prime si pietele de desfacere, asigurarea capitalului
– lichiditati si credite etc.
9
In prezent, in tara noastra studiile de fezabilitate se intocmesc in concordanta cu metodologia
elaborata de Banca Mondiala.

Ciclul unui proiect finantat cu credite

Proiectele sunt foarte variate, nu exista doua asemanatoare, fiecare isi are propria istorie, fapt pentru
care imprumutul sau creditul care se acorda trebuie studiat special, dupa fazele bine conturate cu
urmatorul ciclu:

a) cercetarea si definirea proiectului;

b) pregatirea proiectului;

c) evaluarea proiectului;

d) negocierea, aprobarea administratorilor si semnarea imprumutului;

e) controlul executarii si punerii in functiune;

f) evaluarea retrospectiva.

Acest proces se considera ca un ciclu deoarece fiecare faza este nu numai o consecinta logica a
precedentei, ci le determina pe urmatoarele.

a) Cercetarea si definirea proiectului.

Scopul acestei prime faze consta in gasirea proiectelor care sa raspunda conditiilor cerute, pentru a
putea fi finantate. Adica, proiectele sa reprezinte o deosebita prioritate pentru dezvoltarea nationala sau
sectoriala si sa asigure o rentabilitate suficient de mare, care sa permita cel putin acoperirea obligatiilor
fata de Banca.

Definirea unui proiect cere, in principal, verificarea a trei conditii:[9]

- daca sectorul economic la care se refera proiectul, precum si proiectul insusi sunt considerate ca
fiind de inalta prioritate pentru cresterea economica si sunt cuprinse in programul guvernamental;

- determinarea la prima vedere a viabilitatii proiectului, ceea ce inseamna posibilitatea gasirii unei
solutii tehnice a problemelor la care se refera, compararea costului cu avantajele ce urmeaza sa se obtina;

- de constatat, in final, daca guvernul este dispus sa accepte sprijinul Bancii, in special pe plan
financiar, avand in vedere faptul ca imprumuturile sunt acordate fie guvernelor sau organismelor
guvernamentale, fie institutiilor particulare cu asigurarea si a garantiei statului.

O problema care se cere solutionata, si care nu este deloc simpla, este aceea a cailor de urmat pentru
identificarea (reperarea) unui proiect. Insasi formularea proiectului presupune identificarea cailor posibile
pentru atingerea scopurilor propuse. In acest sens, sunt investigate diferite forme de realizare a proiectului,
tinand seama de disponibilul de resurse, posibilitatile de utilizare eficienta a acestora etc.

Identificarea proiectelor se face pe baza orientarilor de perspectiva si a obiectivelor prioritare din


tarile care solicita imprumuturi. Se analizeaza cerintele sau piata, resursele materiale, disponibilul de forta
de munca etc. Pe baza acestor analize, se elaboreaza o prima schita a solutiilor, a optiunilor tehnico-
economice.

Se pot utiliza doua metode pentru identificarea proiectelor, si anume:

10
- metoda proiectului releu, in cazul cand exista un proiect in executie sau deja infaptuit si se cere o
extindere a acestuia, adica aceluiasi beneficiar i se acorda un alt imprumut, asa zis releu, pentru studii
ulterioare, de dezvoltare a unui proiect existent sau a unui proiect asemanator; obiectivul in functiune
ofera informatii in elaborarea unui proiect nou;

- metoda proiectelor susceptibile de a favoriza obiectivele de dezvoltare care se intemeiaza pe


studiile de dezvoltare a sectoarelor sau ramurilor economice; in acest scop, Banca isi trimite specialisti
(misiuni speciale) pentru recunoasterea preliminara a sectoarelor din anumite tari membre si a constata
existenta unor proiecte interesante.

Aceasta fraza este importanta in sensul ca identificarea diferitelor elemente reale,

favorabile va oferi unele garantii pentru parcurgerea celorlalte etape necesare in formularea si
pregatirea proiectului.

b) Pregatirea proiectului de investitii

Odata ce un proiect a fost reperat, el intra in faza de pregatire, timp in care incepe o stransa si lunga
perioada de colaborare intre Banca si eventualul beneficiar de imprumut sau credit. Pregatirea unui proiect
presupune infaptuirea anumitor actiuni menite sa aduca proiectul in situatia de a fi recunoscut de investitor
ca realizabil in privinta aspectelor tehnice si de engineering, precum si a celor de ordin economic si
financiar. Practic, se aprofundeaza datele din studiul precedent si se justifica solutia propusa, dupa
discutarea altor solutii posibile. In aceasta etapa, se adopta o serie de decizii in lant, bazate pe judecati de
ordin tehnic, referitoare la pozitie, amplasamentul investitiilor prevazute, in general, pe caracteristicile
tehnice ale proiectului.

Aspectele referitoare la amplasament vizeaza variantele de amplasament propuse, avantajele si


dezavantajele fiecarei variante, costul terenului etc.

Studiul tehnic al proiectului trebuie sa puna in evidenta disponibilitatea materiilor prime, accesul la
tehnologiile avansate, oferta de forta de munca, disponibilul de piete potentiale, existenta utilitatilor.

De retinut faptul ca se acorda o atentie deosebita mijloacelor tehnice si tehnologiilor care se adopta
in proiect, pentru ca acestea sa reflecte cele mai noi realizari stiintifice si tehnice. In acest sens, Banca
pune la dispozitia celor interesati oferte de utilaje si echipamente, precizari in legatura cu solutiile tehnice
si tehnologice care pot fi adoptate si, aspectele legate de calitatea si performantele produselor finite
similare existente pe plan mondial.

Pregatirea proiectelor revine, in mod oficial, solicitantului de imprumut, Banca asumandu-si


responsabilitatea de a veghea ca proiectele sa fie pregatite. Pretentiile Bancii in privinta pregatirii
proiectelor sunt cunoscute in general de solicitantii de imprumuturi sau credite. Daca o tara nu dispune de
cadrele necesare pregatirii unui proiect, poate apela la serviciile diversilor specialisti sau societatilor de
engineering pentru intocmirea studiilor de justificare. Aceste studii pot fi finantate de solicitantul de
imprumut din fondurile primite in cazul unui imprumut anterior sau, cateodata, prin subventii ori credite
ale Bancii consimtite cu titlul de asistenta tehnica. In cazul misiunilor Bancii, personalul care indeplineste
proiectul ajuta la pregatirea lui, bineinteles in situatia cand nu sunt necesare studii de stricta specialitate.

Activitatea de engineering are in vedere stabilirea suprafetei terenurilor, tehnologiile, utilajele si


lucrarile civile. Referitor la tehnologii si utilaje se elaboreaza o schema generala a utilajelor propusa pe:
utilaje de productie, utilaje auxiliare, utilaje service, piese de schimb, subansambluri, unelte; se face o
estimare generala a costurilor de investitii, a utilajelor (locale sau straine). Lucrarile civile trebuie sa
cuprinda descrierea generala a acestora privind cladirile, constructiile civile speciale si stabilirea
aproximativa a costurilor de investitii.

11
In pregatirea proiectului nu pot fi neglijate aspectele de ordin financiar, juridic si administrativ,
adica de stabilire a resurselor de finantare a investitiei, studierea clauzelor de ordin juridic administrativ pe
care le implica realizarea proiectului etc.

In aceasta etapa se determina, in linii mari, costurile si avantajele economice ale proiectului, pe
variante.

c) Evaluarea proiectului

Etapa de evaluare a proiectului este deosebit de importanta, intrucat in decursul ei se studiaza


aprofundat fiecare aspect al proiectului. Operatiunea de evaluare se poate face de catre beneficiarul
imprumutului, cu asistenta de specialitate a Bancii. Aceasta operatiune se face integral de catre Banca,
atunci cand pregatirea proiectului s-a efectuat de institutii specializate sau consultanta.

Evaluarea trebuie sa acopere pana la sase aspecte din proiect: tehnic, economic, comercial, financiar,
gestionar si organizatoric.[11]

In domeniul tehnic, se va stabili certitudinea ca toate solutiile au facut obiectul unui studiu
aprofundat si ca au fost retinute numai solutiile tehnice adecvate.

Cu prilejul analizei definitive a solutiilor tehnice, sub aspect economic, se cauta si stabilirea relatiei
optime a proiectului cu programul global de dezvoltare a tarii respective, mai exact, se observa daca
sectoarele pentru care se acorda imprumutul au o prioritate ridicata in dezvoltarea economica a tarii.

Aspectul comercial prezinta importanta pentru intreprinderile producatoare. In acest caz, se studiaza
elementele proiectului privind negocierile de vanzare-cumparare, cererea pentru produsul ce se va fabrica,
evolutia pietei de desfacere si a celei de aprovizionare cu materii prime, forta de munca etc.

Vanzarea si comercializarea produselor trebuie sa vizeze: localizarea pietei de desfacere;


competitivitatea anticipata tinand seama de producatorii existenti, potentiali, locali sau straini; veniturile
din vanzarile anuale estimate din produse si subproduse; costurile anuale estimate din promovarea
vanzarilor si comercializare.

Aspectul financiar al proiectului este strans legat de cel comercial, el comportand doua laturi
distincte: analiza prin prisma Bancii si stabilirea masurii in care poate fi acoperita cu imprumuturi
valoarea proiectului. Banca nu obisnuieste sa imprumute pentru intreaga valoare a proiectului; poate sa il
finanteze in proportie de 10% sau 20% din total, uneori se poate ajunge la 70% si 80%, insa niciodata suta
la suta. Beneficiarul este, deci obligat sa participe la finantarea diferentei cu fondurile sale, iar in lipsa
acestora sa apeleze la alte surse de credit, cum ar fi organismele nationale ale tarilor exportatoare de
capital.

In analiza gestiunii, se are in vedere competenta cadrelor superioare chemate sa dirijeze constructia
proiectului si sa asigure ulterior gestiunea, precum si capacitatea de executie a intregului personal al
intreprinderii.

In privinta analizei structurii administrative a intreprinderii sau a organismului care realizeaza


proiectul, se cere ca intreprinderea productiva publica sa se bucure de o anumita autonomie pentru
administrarea afacerilor sale, ea trebuie sa fie in afara imixtiunilor politice si rigiditatii, cateodata inerente
organismelor care sunt administrate direct de catre stat.

Dupa terminarea evaluarii, misiunea insarcinata se intoarce la sediul Bancii, unde isi intocmeste
raportul.

d) Negocierea, aprobarea administratorilor si semnarea imprumuturilor.

12
In cadrul negocierilor, Banca si beneficiarul de imprumut cauta sa se puna de acord asupra
dispozitiilor, care, dupa raport, sunt indispensabile asigurarii reusitei proiectului, ele urmand sa devina
obligatii juridice odata cu inscrierea in acordul de imprumut.

Masurile convenite intre cele doua parti, la sfarsitul negocierilor, sunt incorporate in raportul de
evaluare, care, astfel adus la zi, este predat cu piesele dosarului Consiliului Administratorilor Bancii. Dupa
aprobare, acordul de credit sau imprumut se semneaza in cursul unei simple ceremonii ce marcheaza
sfarsitul ciclului proiectului.

e) Controlul realizarii proiectelor.

Este o sarcina ce ii revine Bancii, in conformitate cu prevederile statutului sau. Banca este interesata
sa cunoasca masura in care obiectivele finantate se realizeaza potrivit acordului incheiat cu beneficiarul de
imprumuturi sau credit, sa rezolve si sa preintampine eventualele greutati ce ar impiedica mersul
lucrurilor. In decursul timpului, metodele de control ale Bancii au evoluat in functie de numarul si
complexitatea proiectelor.

Controlul pe care il exercita Banca se segmenteaza in trei etape: de la semnare si pana la intrarea in
vigoare a imprumutului, pe timpul realizarii investitiei si controlul pe timpul exploatarii proiectului, pana
la amortizarea integrala a imprumutului sau a creditului.

f) Evaluarea retrospectiva.

Reprezinta ultimul stadiu al ciclului unui proiect si urmareste sa se constate masura in care proiectul
dat in exploatare corespunde evaluarilor care au stat la baza finantarii de catre Banca. Aceasta evaluare se
concretizeaza intr-un raport pentru fiecare proiect, iar anual imbraca forma unei sinteze de ansamblu a
rapoartelor ce se inainteaza Consiliului Administratorilor, pentru examinare.

6. Continutul cadru al studiului de fezabilitate conform metodologiei Ministerului Finantelor


Publice.

A. PARTILE SCRISE

1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii;
1.2 Elaborator (proiectantul, dupa caz, persoana juridica achizitoare);
1.3 Ordonatorul principal de credite;
1.4 Persoana juridica achizitoare (investitor);
1.5 Amplasamentul (judet, localitate, strada);
1.6 Tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii avute in vedere la aprobarea studiului de
prefezabilitate;
1.7 Descrierea functionala si tehnologica, inclusiv memorii tehnice pe specialitati.

2. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI


2.1 Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupata de obiectivul de investitii
(definitiv si/sau temporar);
2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismica; natura terenului de
fundare si presiunea conventionala; nivelul maxim al apelor freatice);
2.3 Caracteristicile principale ale constructiilor;
2.3.1 Pentru cladiri: aria construita, aria desfasurata, numar de nivele si inaltimea acestora, volumul
construit;
2.3.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale.
2.4 Structura constructiva.
13
2.5 Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur sau apa fierbinte, hidrofoare,
ascensoare).
2.6 Instalatii aferente constructiilor. Se vor descrie solutiile adoptate pentru instalatiile de iluminat,
apa, canalizare.
2.7 Utilitati. Se va descrie modul de asigurare a acestora si solutiile tehnice adoptate.

3. DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA DUPA REALIZAREA INVESTITIEI


3.1 Total personal, din care - personal de executie
3.2 Locuri de munca nou create.

4. DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEI


Valoarea totala a obiectivului de investitii, cu detalierea pe structura devizului general,
conform prevederilor legale.

5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI


5.1 Valoarea totala a investitiei, din care: - constructii - montaj
5.2 Esalonarea investitiei (INV/C+M): - Anul I; Anul II etc.
5.3 Durata de realizare a investitiei (luni).
5.4 Capacitati (in unitati fizice).

Principalii indicatori se vor completa dupa caz cu date privind:


- conditiile financiare de realizare a obiectivului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de actualizare,
rata interna de rentabilitate, analiza raportului cost-profit, rata impozitului, perioada de scutire de impozit,
influenta variatiei in timp a preturilor, rata dobanzii la credite bancare, rata de schimb valutar);
- masini si utilaje necesare procesului tehnologic (lista principalelor utilaje, echipamente si dotari cu
indicarea capacitatii tehnice a acestora);
- productia si desfacerea (lista produselor, capacitatea teoretica anuala pe produse, durata proiectata
pentru functionarea capacitatii pentru fiecare produs, pretul unitar pe fiecare produs, pretul de vanzare a
produselor similare fabricate in tara sau procurate din import);
- materiile prime, materialele, combustibilii, si energia consumata pentru fiecare produs in parte si
preturile de procurare ale acestora;
- manopera (cu detalierea pe structura de personal);
- cheltuieli generale ale unitatii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii si
amortismente, cheltuieli de administratie si marketing).

6. FINANTAREA INVESTITIEI
Din valoarea totala a investitiei:
. . . . . mii lei din surse proprii, . . . mii lei din credite bancare, . . . . mii lei din fondurile bugetului de
stat sau ale bugetului local, . . . . mii lei din fondurile special constituite prin lege, in afara acestor bugete, .
. . mii lei din credite externe garantate sau contractate direct de stat.

7. AVIZE SI ACORDURI
Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:
- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei;
- certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat
potrivit legii, precum si regimul juridic al terenului;
- avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canal,
telecomunicatii);
- avizele pentru consumul de combustibil;
- avizele pentru protectia mediului si a apelor;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.

B. PARTILE DESENATE

1. Plan de amplasare in zona (1 : 25.000 - 1 : 5000)


14
2. Plan general (1 : 5000 - 1 : 500).
3. Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii.

Studiul de fezabilitate aprobat sta la baza obtinerii autorizatiei de constructii si la elaborarea


proiectului tehnic (proiectul de executie).

7. Beneficiarii studiilor de fezabilitate

In functie de obiectul studiului de fezabilitate si de scopul urmarit prin realizarea sa, beneficiarii
studiilor de fezabilitate pot fi:

- Institutiile administratiei de stat: ministere, primarii, Agentia pentru Administrarea Participatiilor


Statului etc. Aceste institutii solicita studii de fezabilitate in scopul selectarii variantei optime de proiecte
de investitii, sau evaluarea celor existente la nivel macroeconomic.

- Bancile solicita intocmirea studiilor de fezabilitate pentru proiecte de investitii, pentru reducerea
riscului de acordarea creditelor.

- Societatile de asigurari solicita studii de fezabilitate pentru stabilirea valorii de asigurare a


obiectelor de asigurat (cladiri, utilaje, mijloace de transport, instalatii individuale etc.)

- Societatile comerciale. Acestea utilizeaza studiile de fezabilitate pentru diverse activitati cum ar fi:
investitia optima, evaluarea in scopul infiintarii, retehnologizarii, fuzionarii, desfiintarii, privatizarii.
Antreprizele in constructii, societatile imobiliare, intreprinderile de utilaj greu pentru constructii si clientii
lor utilizeaza studiile de fezabilitate in momentul solicitarii unor credite bancare sau pentru participarea la
licitarea lucrarilor de constructii.

- Organele financiare (in unele cazuri) pentru stabilirea nivelului de impozitare.

Fiecare dintre acesti beneficiari ai studiilor de fezabilitate solicita o anumita structura a studiilor de
fezabilitate care sa fie conforma cu necesitatile lor. Astfel, ponderea diverselor tipuri de analize (de
marketing, economico - financiara, de impact sau mediu, analiza logica) ce se fac cu ocazia intocmirii
studiilor de fezabilitate este diferita in functie de beneficiar.

Studiile de fezabilitate nu reprezinta preocupari de moment, ele urmand a se elabora, pe etape, in


continuare, ori de cate ori managementul societatii va sesiza schimbari importante aparute in ceea ce
priveste activitatea sa. Realizarea unor studii de fezabilitate pertinente, sustinute de utilizarea unei
metodologii corespunzatoare, constituie una dintre conditiile dinamismului si eficientei activitatii
societatilor comerciale. Fiecare intreprindere reprezinta o entitate aparte cu probleme specifice, motiv
pentru care studiile de fezabilitate sunt orientate catre rezolvarea concreta a problemelor majore ale
acesteia.

Cu toate acestea, indiferent de scopul propus, de particularitatile specifice fiecarei intreprinderi,


metodologia elaborarii studiilor de fezabilitate este comuna si are la baza ipoteze si premise cu privire la
evolutia viitoare, care impreuna cu realizarile perioadei trecute stau la baza intocmirii variantelor de
perspectiva.

Ca instrument fundamental al managementului strategic, studiul de fezabilitate trebuie sa prezinte o


strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung, cu precizarea activitatilor in care se va actiona, a
rezultatelor economice probabile, a efortului necesar, etapizarea acestuia si preconizarea realizarii
obiectivelor propuse.

15
BIBLOGRAFIE

A. Gheorghiu – „Metodologia studiilor de fezabilitate”, Ed. ASE, Bucuresti, 1997

L. Zahiu – „Studiu de fezabilitate privind restructurarea unei societati comerciale”, Ed. ASE,
Bucuresti, 1997

I. Sandulescu – „Plan de afaceri. Ghid practic”.Ed. CH Bech, Bucuresti, 2007

G. Prelipcean – „Fundamente economice ale investitiilor”, Ed. Universitatii, Suceava, 2000,

E. Topala – „Fezabilitate si restructurare”, Ed. Semne, Bucuresti, 1996

G. Prelipcean – „Fundamente economice ale investitiilor”, Ed. Universitatii, Suceava, 2000

M. Stoian - „Metodologia de elaborare a studiilor de fezabilitate recomandata de BIRD”, Ed.


Semne, Bucuresti, 2000

C. Bisa – „Elaborarea studiilor de fezabilitate si a planurilor de afaceri”, Ed. BMT, Bucuresti,


2005

https://www.7est.ro/actual/administratie-locala/item/58686-licitatie-la-parcul-agroindustrial-
transagropolis-de-la-letcani.html

https://www.bzi.ro/proiecte-noi-in-comunele-din-judetul-iasi-514569

http://www.ziare.com/ziare-iasi/stiri-actualitate/cj-iasi-organizeaza-achizitie-directa-pentru-servicii-
de-consultanta-la-transagropolis-5983807

16