Tehnica legislativa- Tehnica legislativa a

reprezentat acea parte componenta a tehnicii

juridice prin care relatiile sociale sunt
reglementate ca norme de drept, cele 2 notiuni
nefiind echivalente. Relatia tehnica juridica-
tehnica legislativa este o relatie de la intreg la
parte. Tehnica legislativa priveste strict
elaborarea actului normativ. Tehnica legislativa
asigura sistematizarea, unificareasi coordonarea
legislatiei, precum si continutul si formajuridica
adecvate pentru fiecare act normativ. Normele
de tehnica legislativa definesc partile
constitutive ale actului normativ, structura,
forma si modul de sistematizare a continutului
acestuia, procedeele tehnice privind
modificarea, completarea, abrogarea, publicarea
sirepublicarea actelor normative, precum si
limbajul si stilul actului normativ.
Elementele tehnicii legislative sunt
instrumentele,procedeele si regulile care
constituie anumite categorii de rel sociale
unitare,subiecte de cercetare si reglementari.
Nu exista un sistem de norme general acceptat
stiintific in temeiul carora si-ar gasi

1
 reglementarea cele mai importante relatii din
domeniul legiferarii,mai mult decit atit :
1) cele mai multe norme in materia de legiferare
au un caracter de uzanta
2)nu sunt determinate stiintific categoriile de
relatii sociale care fac parte din domeniul
legiferarii
3)reglementarile diferitor tari din domeniul
legiferarii si tehnicii legislstive sunt
controversate.
ELEMENTUL COGNITIV caracterizat prin:
1) lipsa unei diferente fundamentale de
cercetare stiintifica.
Diferentele dintre cercetare stiintifica si
cercetare legislativa se caracterizeaza in temeiul
a) predeterminarii obiectului cercetarii
legislative,in arealul studiilor legislative, sunt
relatiile sociale a caror regl juridica e necesara
b) caracterul practic al cercetarilor legislative:
dorinta de a cunoaste realitatea in vedere
modificarii acesteia

2
 c) influentei Asupra cercetarilor legislative a
functiilor predective si functiei de modelare a
dreptului. In acest domeniu cercetatorul
incearca sa anticipeze dezvoltare societatii si sa
stabileasca reglementari stabile in functie de
dezvotarea societatii si modelele functionale ale
ordinii publice.
2) caracteristicilor relatiilor sociale ce constituie
obiect al reglementarii jur.
a) pot fi regl juridic
b)prezinta un inters social inalt
c) stabilitate inalta
ELEMENL STRUCTURAL,care acopera
interdependenta dintre
1)prevederile proiectului actului normativ
juridic(este complicata structurarea)
2)prevederile proiectului si prevederile
levislatiei in vigoare
3) elementele structural formale sau elementele
constitutive ale actului legislativ(
preambul,dispozitiile generale etc)

3
 4)proiectul actului legislativ si legislatia in
vigoare(sistematizarea legislatiei).
Elementul logic
Are ca temei utilizarea principiilor logicii
formale care in domeniul creatiei legislative
dobindesc anumite carateristice
specifice(principiul noncontradictiei,ratiunii
suficiente ,tertului exclus).
ELEMENTUL LINGVISTIC,ISI GASESTE
APLICABILITATE in procesul de sporire a
eficacitatii legii (volum redus,prevederi clare si
univoce,standartizarea formulelor lingvistice
utilizate).
ELEMENTUL PROCESUAL este cel mai
dezvoltat si bine cunoscut element al tehnicii
legislative,are ca obiect etapele procesului
legislativ.

Legiferarea implica doua momente: primul

reclama constatarea existentei situatiilor sociale
ce

4
 necesita reglementarea juridica, al doilea consta
în configurarea idealului juridic ce urmeaza sa
modeleze situatiile în cauza, pe baza constiintei
juridice a societatii8. Legiferarea este crearea
deliberata a normelor de drept si, prin aceasta, a
ordinei juridice pozitive. Numai actiunea
constienta a
legiuitorului confera normei juridice forma
tehnica satisfacatoare. “Dreptul nu poate ramâne
în <<stare
fluida>>, el trebuie sa se materializeze în
formule, care sunt opera tehnicienilor” 9.

A legifera a devenit element central si

definitoriu al activitatii statului, a devenit
sinonim cu a guverna.
Principiile legiferarii:
 principiul fundamentarii stiintifice a
activitatii de elaborare a normelor juridice;
 principiul asigurarii unui raport firesc între
dinamica si statica dreptului;

5
  principiul corelarii sistemului actelor
normative;
 principiul accesibilitatii si economiei de
mijloace în elaborarea actelor normative.
3.Etapele procesului legiferarii
Activitatea legislativa a statului are drept
scopstabilirea regulilor de conduita sociale,
generale si imperaonale, cu caracter obligatoriu
si incazul nerespectarii acestora statul recurge la
metode de constrangere. Activitatea legislativa a
statylui se deosebeste de celelalte activitati prin
caracterulsau originar, adica in regulele impuse
se intruchipeaza vointa organuluireprezentativ,
care detine o forta juridica majora fata de
celelalte norme juridice.
Etapele procedurii legislative:
1. Initiativa legislativa
2. Avizarea proiectelorde legi sau a propunerilor
legislative

6
 3. Dezbaterea proiectelor de legi
4. Votarea proiectelor de legi si semnarea lor de
catre Presedintele Parlamentului
5. Promulgarea legii de catre presedintele
republicii
6. Publicarea legii in Monitorul Oficial
7. Intrarea in vigoare a legii

 Initiativa legislativa
In legatura cu initiativa legislativa, procedeele
tehnice juridice difera de la o lege la alta.E
necesar ca proiectul sub aspect tehnic sa ia
forma pe care o cere actul ce urmeaza a fi
adoptat.
Astfel, actul normativ ce urmeaza sa fie adoptat
de Parlament trebuie sa imbace forma legii,cel
adoptatmde Guvern ia forma unei hotarari sau a
unei ordonante.

7
 Initiativa legislativa are loc prin sesizarea
Parlamentului si poate fi de 2 feluri
a.) initiativa legislativa constitutionala
b.) initiativa legislativa pentru adoptarea
legilor organice si ordinare
Initiativa de revizuire a Constitutiei, ca lege
suprema, necesita o procedura speciala si printr-
un sistem tehnic stabil.art.141 al.(1) si (2).
In cazul initiativei legislative asupra legilor
organice si ordinare, dreptul de initiativa
legislativa o au doar deputatii Parlamentului,
Presedintele Republicii Moldov, Guvernul,
Adunarea populara a unitatii administrativ-
teritoriale autonome Gagauzia. conform art.73
Insa cea a Guvernului prevaleaza, aproximativ
80% din toate legile adoptate de parlament au
fost din initiativa Guvernului.
 Avizarea proiectelor de legi

8
 Nu toate proiectele de legi sunt avizate ci doar
cele care s3mnifica o importanta majora pentru
societate.
Avizarea se face de catre comitetele permanente
competente ale Parlamentului si de Directia
juridica a Aparatului Parlamentului. Avizarea
are scopul de a analiza proiectul de lege, pentru
a determina daca nu contine careva greseli de
exprimare sau notiuni gresite si nu inulti ul rand
sa vada daca textul proiectului nu contravine
Constitutiei. Dupa aceasta comisiile intocmesc
avizul, propunand adoptarea, modificarea sau
anularea proiectului.
Avize asupra proiectelor pot surveni si din parte
deputatilor, a fractiunilor parlamentare, a ONG-
urilor, etc.
 Dezbaterea proiectelor de legi

9
 Dezbaterea este facuta de Parlament, dezbaterea
hotareste soarta proiectului de lege, daca vafi
sau nu va fi adoptat.
Dezbaterea proiectului in Parlament cunoaste 2
forme:
a.) dezbaterea generala a proiectului
b.) dezbaterea pe articole a proiectului
Dezbaterea generala ofera deputatilor
posibilitatea de a studia proiectul la exterior,
adica ce prevede acesta si cum regulile lui vor
influenta in viitor societate, care vor fi
schimbarile impuse de legi pe viitor.
Dezbaterea se finalizeaza cu un vot .
Dezbaterea articolelor incepe cu amendamente,
ele trebuie sa fie expuse in scris in termenul
stabilit de regulament. Amendamentele se refera
la un singur articol al proiectului de lege.
In fine proiectul este supus votului parlamentar

10
  Votarea proiectelor de legi (adoptarea
legilor)
In procesul votarii se intilnesc obligativitati
impuse de Constitutie. O lege organica ca sa fie
adoptata trebuie sa urmareasca prevederile din
art.74 al.(1), in care se subliniaza ca proiectul
trebuie sa adune votul a cel putin 51 de deputati
si obligatoriu sa fie lecturata de cel putin 2 ori.
Legile privind adoptarea legilor ordinare si a
hotaririlor prevede conform art.74 al.(2). ca
legea ordinara este adoptata cu votul majoritatii
deputatilor prezenti la sedinta
Exceptii
art.111 al.(7).
art.143 privind legile constitutionale. Astfel
conform acestui articollegile constitutionale vor
fi supuse votuluidupa 6 luni dela avizarea ei.
Timp oferit pentru votare este perioada de 1 an.
Trebuie respectat numarul de voturi, doua treimi

11
 din deputati. O exceptie a art.143 poate servi
art.142 care prevede unele exceptii de revizuire
a Constitutiei in cazul unir imprejurari specifice
sau in cazul revizuirii unor articole care prevad
conditii speciale de revizuire.
 Promulgarea legii
O legenu poate intra in vigoare fara
promulgarea ei de catre Presedintele Rep.
Moldova. Promulgarea da dovada ca legea
supusa votului parlamentar nu contravine
Constitutiei si cu respectarea procedurii expuse
in Constitutie.
Comparatia dintre promulgarea legi de catre
presedintele SUA si cel al RM
Presedintele SUA poate sa trimita proiectul de
legi spre reexaminare o data,neacordand acestea
veto-ul, daca presedintele nu acorda dreptul de
veto a doua oara, Congresul este predispus sa

12
 adopte desinestatator legea impreuna cu
Senatul,cu votul a doua treimi din deputati.
Presedintele Republicii Moldova, reprezentand
puterea executiva, poate influenta legea
conform art.93.
Presedintele trebuie sa realizeze promulgarea
legii indecursul a doua saptamani sau sa o
trimita spre reexaminare, aceasta poate fi ceruta
o singura data, Parlamentul este in drept sa
acceptesau sa respinga prevederile
Presedintelui, daca Parlamentul voteaza pro
legea a doua oara, atunci Presedintele e nevoit
sa o promulge. Presedintele promulga legea
prinemiterea uni decret.
 Publicarea legii in Monitorul Oficial
Publicarea legii aduce la cunostonta societatii
prevederile legii, aceasta se publica impreu a cu
decretul Presedintelui Republicii Moldova de
promulgare a ei.

13
 Legea este publicata cu scopul de a o aduce la
cunostonta cetatenilor si datorita acestea se
poate asigura faptul ca legea este cunoscuta de
toti cetatenii art.76
 Intrarea in vigoare a legii
*la data publicarii sau la data indicata in text
Sistematizarea si perfectionarea legislatiei
Are ca scop perfectionarea periodica a
legislatiei, asezarea actelor normative,
ordonarea lor pentru a fi mai comoda realizarea
lor
 Reexaminarea periodica a legislatiei
Reexaminarea se face de fiecare autoritate
publica pentru fondul sau de acte normative.
Reexaminarea se face in 2 etape
1 determinarea fondului de acte ce urmeaza a fi
analizate si gruparea lor in dependenta de
conexiunile dintre ele.

14
 2 are drept scop examinarea a fiecarui act
normativ
Ca rezultat a analizei se poate pune problema
abrogarii actelor normative.

 Sistematizarea legislatiei activitate

juridica care are drept scop o anumita
organizare a actelor normative in vigoare
conform unor criterii, avand ca rezultat
elaborarea unor coduri, culegeri, colectii a
actelor normative.
Incorporarea este forma simpla de sistematizare
a actelor normative ce consta in gruparea ,
aranjarea actelor normarive conform unor
criterii, acesta influenteaza caracterul tehnic a
actelor nor ative, iar continutul corectindul doar
de greseli si erori.

15
 Incorporarea oficiala este acea incorporare
realizata autoritatile publice care au competenta
respectiva.
Incorporarea neoficiala este realizata de
ce nu detin putere in stat.
Codificarea este forma superioara
sistematizarii care constra in prelucrarea si
constituirea unuisi gur act normativ cu putere de
lege numit cod. Codificare este o forma de
sistematizare oficiala si atat. Codificarea are in
acelasi timp :
*o forma de sistematizare a legislatiei
*o parte componenta a activitatii de elaborare a
dreptului.

 Tehnica sistematizării actelor

normative.
Tehnica sistematizării legislației nu este un
proces simplu, întrucît dreptul, actele normative

16
 au o structură complexă, fapt ce impune în mod
necesar o sistematizare a lor. A sistematiza
actele normative înseamnă, de fapt, a le înscrie
într-un anumit sistem.
Sistematizarea legislației, pe de o parte, ajută la
cunoașterea ușoară a reglementărilor juridice,
iar pe de altă parte, elimină sau previne
contradicțiile dintre diverse acte normative.
Principalele forme de sistematizare a actelor
normative sunt:
1.incorporarea- înseamnă așezarea,
poziționarea actelor normative după criteriile
exterioare ale acestora; cronologice,
alfabetice, pe ramuri de drept, pe instituții
juridice. Incorporarea poate fi de două feluri:
a) oficială- realizată de organele de stat
(Parlament, Guvern, Ministere).
b) neoficială- realizată de persoane particulare,
edituri, barouri de avocați, birouri notariale.
2.codificarea- este o formă superioară de
sistematizare a actelor normative, diferită de
incorporare prin obiectul ei, subiectele care o
realizează și forța sa juridică. Aceasta

17
 realizează o cuprindere unitară a unor norme,
de regulă a principalelor reglementării dintr-o
ramură de drept sau dintr-un domeniu de
activitate.ex: CP, CC, CV.
Codificarea este înfăptuită numai de către
organele de stat competente, de regulă de
organul legislativ suprem

18