PREZENTAREA INSTALATIEI DE TRATARE A

APEI DE BALAST

MIHAI VANCEA

MLT ANUL II

2015
 CUPRINS
Introducere

Capitolul I – Reguli si standarde cu privire la apa de balast

1.1.1 Standardele schimbului apei de balast
1.1.2 Standardul de performanta a apei de balast.
1.1.3 Procesul de aprobare a sistemului.
1.2.1 Regulile californiene
1.2.2 Procesul de aprobare californian

Capitolul II – Sistemul de tratare a apei de balast

2.1.1. Tehnologiile valabile pentru tratarea apei de balast.

2.1.2 Selectarea sistemului de tratarea apei de balast.
2.1.3. Impactul timpului de inmagazinare a apei de balast.
2.1.4. Date inregistrare de sistemul de management al apei de balast.

Capitolul III – Descrierea instalatiei de tratare a apei de balast GloEn-P750

3.1. Descrierea navei

3.1.1. Principalele dimensiuni ale navei sunt
3.1.2. Capacitatii (100% full)
3.2. Instalatia de tratarea apei de balast GloEn-P750
3.2.1. Lista componentelor
3.2.2. Schema de instalare
3.2.3 Principiul de operare
3.2.4 Filtrul
3.2.5. UV
3.2.6 Tabloul de control
3.2.7. Tabloul de alimentare

Capitol IV - Secventa de operare

4.1. Balastarea
4.2. Debalastarea

Bibliografie
 Introducere

Inca de la introducerea navelor cu corp de otel acum aproape 120 de ani, apa a fost
folosita ca balast pentru a stabiliza navele pe mare. Apa de balast este pompata in nava pentru a
mentie conditii sigure de operare a navei de-a lungul voiajului. Aceasta practica reduce stresul
asupra chilei, aduce o stabilitate transversala, imbunatateste propulsia si manevrabilitate si
compenseaza pentru pierderea de greutate din consumul de combustibil si apa.

In timp ce apa de balast este esentiala pentru operatiuni de transport sigure si eficiente,
poate sa puna serioase probleme ecologice, economice si de sanatate datorita multitudinii de
specii marine transportate in apa de balast a navei. Acestea includ bacterii, microbi, nevertebrate
mici, oua, chisturi si larve a mai multor specii. Speciile transferate pot supravietuii in a fonda o
populatie reproductiva in mediul gazda si pot deveni invazive, dominand speciile native si
multiplicandu-se pana la proportii de daunatori.

Oamenii de stiinta au observat pentru prima oara acest fenomen dupa aparitie in masa a
planctonului asiatic Odonatella in Marea de Nord in anul 1903. Dar deabea in anii 70
comunitatea stiintifica a inceput sa studieze problema in detaliu. La sfarsitul anilor 80, Canada si
Australia erau printre tarile care experimentau probleme similare cu specii invazive si au adus
problema in atentia Comitetului de Protectie a Mediului Marin (MEPC) din cadrul IMO.

Problema speciilor invazive in apa de balast a navelor este in mare parte cauzata de
volumul din ce in ce mai mare al traficului si schimbului de marfuri din ultimele decenii si tinand
cont ca volumul traficului pe mare este in crestere problema inca nu atins apogeul. Efectele din
multe zone ale lumii au fost devastatoare. Date catitative arata ca rata bio-invaziilor continua sa
creasca la o rata alarmanta si zone noi sunt invadate constant.

Extinderea speciilor invazive este acum recunoscuta ca una dintre cele mai mari
amenintari la adresa bunei stari ecologice si economice ale planetei. Aceste specii cauzeaza
pagume imense biodiversitatii si valoroaselor resure naturale ale globului de care depindem.
Efecte ale sanatatii directe sau indirecte devin din ce in ce mai serioase si pagubele aduse
mediului sunt de multe ori ireversibile.
 Apa de balast este calea primara prin care speciine non-native sunt introduse in diverse
ape si in multe cazuri poate avea un impact economic si ecologic major. Ca o consecinta, IMO a
introdus reguli noi care se refera la controlul si managementul apei de balast a navei. Aceste noi
reguli nu sunt inca ratificate formal, dar se asteapta sa intre in vigoare pana in anul 2017.
 Capitolul I – Reguli si standarde cu privire la apa de balast
1.1.1 Standardele schimbului apei de balast

Acest capitol este un rezumat a hotararii IMO A.868(20)[1]. Chiar daca regulile nu sunt
ratificate definitiv, se asteapta ca ele sa intre in vigoare in curand. Standardele de exploatare se
impart in doua; primul se cere a fi de tranzitie, care cere un sistem de tratare, este referit ca D2.
Acesta cere doar doar schimbari operationale; fara echipamente aditionale sa fie montate la
bordul navei. Precum se vede in tabelul de mai jos, pentru navele deja in operare va fi o perioada
de tranzitie, in timp ce noile nave construite din 2009 va fi necesar instalarea unui sistem de
tratare.

Keel laying Capacitatea de balastare 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

< 1500 𝑚3 D1/D2 D2

Inainte de 1500 𝑚3 - 5000 𝑚3 D1/D2 D2

2009

> 5000 𝑚3 D1/D2 D2

2009 - < 5000 𝑚3 D2

2011
> 5000 𝑚3 D1/D2 D2

Dupa 2012 Toate D2

Standardul de performanta este bazat pe ipoteza ca organismele din apele de coasta nu

vor rezista in ape adanci si organismele oceanice foarte probabil nu vor rezista in apale de coasta.
Acest lucru inseamna ca atentia este indreptata mai mult catre locatia unde este deversata apa de
balast, tinand cont ca majoritatea operatiunilor de balastare sunt facute cand nava incarca sau
descarca. Apa de balast trebuie sa fie deversata in ape adanci, cat mai departe de tarm, preferabil
in larg. In zonele sau situatii unde aceast lucru nu este posibil, cerinte regionale trebuie sa fie
respectate, in special in zone la distante mai mici de 200 de mile de la tarm. Aditional cel putin
de trei ori mai multa apa de balast decat capacitatea tancului de balast trebuie sa treca prin acesta
cand se debalasteaza in timpul voiajului. Acest lucru este cerut pentru a se asigura ca majoritatea
sedimentelor si organismelor sunt descarcate in timpul operatiunilor de debalastare.

IMO spune deasemenea ca va fi greu sa se controleze daca navele respecta regulile D1,
precum si masurarea eficientei acestor masuri. Ca metoda de a asigura respectarea regulilor,
IMO a dezvoltat un raport de balastare, care trebuie sa fie aratat autoritatilor portuare daca este
cerut de catre acestea. Acest formular contine informatii despre nava, cantitatea de apa de balast
de la bordul navei si capacitatea de balastare a navei, locatia in care sa balastat si care tancuri de
balast vor fi descarcate in urmatorul port. IMO spune de asemenea ca fiecare nava trebuie sa aiba
un ofiter care se ocupa de intocmirea documentelor si se asigura ca nava urmareste procedurile
pentru managementul apei de balast. Raportul este obligatoriu si in cazul standardului D2.

Cand conventia este intrata in totalitate in vigoare, regulile D1 vor trebui respectate de
catre poate navele care au keel laying-ul mai inainte de 2009. Cea mai usoara cale de a facilita
aceasta schimbare in operatiuni este sa se produca documentatia procedurala corecta si sa se
puna in functie un ofiter responsabil pe fiecare nava care sa asigure respectarea procedurilor.

1.1.2 Standardul de performanta a apei de balast.

Acest capitol este bazat pe hotararea IMO A.868(20), MEPC.173(58)-G2,

MEPC.174(58)-G8 SI ,EPC.169(57)-G9. Tratarea apei de balast indica un proces de tratare a
apei de balast, dar regulile se concentreaza pe organismele viabile descarcate odata cu apa de
balast. Prin organisme viabile se intelege orice organism care se poate reproduce si se poate
stabili in regiunea in care este descarcat. Metoda prin care este atins standardul poate varia de la
un proces de tratare chimica intro instalatie de la tarm in care navele pot descarca apa de balast
pana la, tratarea apei inainte ca ea sa fie descarcata in mare.
 Categorie Standardul IMO
> 50 µm (Zooplancton) < 10 organisme viabile pe
𝑚3
10 – 50 µm (Phytoplancton) < 10 organisme viabile pe
ml
Bacterii
Vibro Cholorae Toxicogenic < 1 cfu/100 ml sau
< 1 cfu/gram greutare uda
monstre Zooplancton
E-Coli < 250 cfu/100 ml
Entercocci Intestinali < 100 cfu/100 ml
Tabel: Standardele D2 IMO

In tabel sunt prezentate Standardele D2 IMO pentru tratarea apei de balast. Nu conteaza
metoda prin care se ajunge a respecta aceste standarde. Sigura exceptie este in trararea apei cu o
substanta activa. IMO defineste substantele active ca:

 O substanta sau un organism, incuzand un virus sau o ciperca, care are o actiune specifica
asupra sau impotriva unui organism sau patogeni acvatici daunatori.

Toate substantele active au fost aprobate de IMO, pentru a se asigura ca debalastarea apei
impruna cu o substanta activa nu va avea efecte daunatoare asupra mediului sau a sanatatii
organismului uman. Daca un sistem foloseste sau nu o subtanta activa este decis de catre statul in
care este inscrisa nava, in unele cazuri colaborandu-se si societatea de clasificare. Procedura
aprobarii sistemului de tratare a apei de balast care foloseste o substanta activa este descris in
rezolutia MEPC.169(57).

Aditional la necesarul de distrugere biologic, mai exista nevoia de instalare un punct de

analiza a apei de balast., preferabil cat mai aproape de punctul de debalastare. Sunt descrieri
foarte detaliate referitoare la cum fluxul ar trebui sa se comporte cand se apropie de punctul de
analiza si ce echipament trebuie folosit. Principalele punct sunt faptu ca nu trebuie adusa nici o
interefenta fluxului cand monstra este deviata din fluxul principal. Acest lucru trebuie facut
pentru a asigura ca analiza este reprezentativa, adica nu ar trebui omorat nici un organism de
catre procedura de analiza.

Cea mai importanta hotarare este Hotararea A.686(20) “ Principii directoare cu privire la
controlul si managementul apei de balast a navelor pentru a minimiza transferul de organisme
acvatice si patogeni daunatori”. Celelalte trei sunt doar principii directoare pentru sitemele de
tratare, majoritatea in conexiune cu procedurile de aprobare.

Nume Descriere
G1 (MEPC.152(55)) Principii directoare pentru instalatiile de receptie
sedimente
G2 (MEPC.173(58)) Principii directoare pentru analiza apei de balast
G8 (MEPC.174(58)) Principii directoare pentru aprobarea sistemelor de
management a apei de balast
G9 (MEPC.169(57)) Principii directoare pentru aprobarea sistemelor de
management a apei de balast care folosesc
substante active
Tabel : O privire de ansambul asupra princiilor directoare IMO cu privire la apa de balast

Nici una dintre aceste principii directoare nu sunt interesante cand vine vorba de
conformarea fiecare nave, precum este drept sa asumam ca un sistem de tratare aprobat va
functiona in acord cu standardul de performanta. De multe ori fabricantii furnizeaza deasemenea,
sau pot furniza, un sistem de analiza cand se achizitioneaza sistemul de tratare. Cu toate acestea,
daca vanzatorul nu poate furniza un sistem de tratare, nava este obligata sa fie dotata cu o
instalatie in conformitate cu principiile D2.

1.1.3 Procesul de aprobare a sistemului.

Acest capitol este bazat pe Hotararea MEPC.174(58) [3] si MEPC.169(57) [5]. Procesul
de aprobare IMO este lung si complicat si atfel nu este usor de inteles de la prima vadere. Cel
mai important lucru este ca fac diferenta intre sistemele care folosesc o substanta activa si cele
care nu folosesc o substanta activa. Cu sa mentionat si in capitolul anterior, o substanta activa
este o substanta sau un organism care are un efect asupra organismelor acvatice sau patogenilor.
 Pentru sistemele care nu au un ingredient activ, procesul de aprobare este simplu. Ele
trebuie doar sa execute un test pe uscat, care poate fi facut intr-un laborator si un test la bordul
navei. Daca ambele teste arata ca sunt in conformitate cu standardele D2 IMO, este emis un
certificate de aprobare finala. Acest tip de aprobare este emisa de catre administratia statul in
care este inmatriculata nava, sau de multe ori de catre o societate de clasificare care lucreaza in
numele statului in care este inmatriculata nava.

Sistemele care folosesc un ingredient active trebuiesc sa treaca printr-un proces mult mai
riguros. IMO a dezvoltat o conventie, sau principii directoare separate pentru acest scop, referite
in mod popular ca G9. Acest regim de testare se concentreaza pe eficacitate destrugerii biologice
si pe calitatea apei de balasta deversata. Principalele diferente in aceste sisteme este aceea ca au
nevoie de aprobare de baza inainte de a incepe testarea eficientei de distrugere biologica.

Aprobarea de baza este emisa de MEPC si este o evaluare a impactului asupra mediului
pe care o are apa de ballast cand este descarcata. Aceasta este emisa pe baza recomandarilor
GESAMP-BWWG. Odata ce aprobarea de baza este data pentru substanta active, eficienta
trebuie sa fie testate. Este important sa retinem, precum se vede in figura de mai jos, ca numai
impactul asupra mediului a apei debalastate este evaluat de catre IMO, in timp ce tarile in care
este inmatriculata nava evalueaza daca sistemul adera la standardele IMO de performanta.
 Aprobare pentru Aprobarea Aprobare pentru Emiterea
impactul asupre sistemului ( Tara in impactul asupre certificatului de
mediului pentru care este mediului pentru aprobare
debalastarea inamatriculata debalastarea apei
apei (MEPC) nava) (MEPC)

Testare Teste
Sistem care
pe Certificat de
foloseste Aprobare de Aprobare final
aprobare finala
substante baza pe uscat mare
active

Sistem care Certificat de

Testare Testare
nu foloseste aprobare finala
pe uscat pe mare
substante
active

Tabel : procesul de aprobare IMO

In prezent aprobarea finala este data de catre statul in care este imatriculata nava si
sistemul aprobat de un stat nu este in mod automat recunoscut de catre alte state. Acest lucru
poate cauza multe probleme cand conventia va fi ratificata. Armatorii vor trebui sa investigheze
daca sistemul pe care il foloseste nava poate fi folosit in poate porturile de acostare.
 1.2.1 Regulile californiene

Acest capitol este bazat in principal pe “Apreciarea eficientei, disponibilitatii si impacului

asupra mediului a sistemului de tratare a apei de balast pentru utilizarea in apele carniforniene”.
Sunt publicate doua versiuni, una din 2007 [7] si cealalta din 2009 [6].

Studiul legilor statului California ar trebui incluse in studiu deoarece, cuprinde porturi
foarte mari precum Oakland si Los Angeles care sunt terminale pentru rutele de transport
containere dintre Asia si America de nord. De vreme ce California, pana acum, a impus
standarde de performanta stricte datorita ecosistemului sau fragil, este rezonabil sa se asume ca
orice sistem de tratare care este in conformitate cu standardele de performante californiene va fi
foarte probabil in conformitate cu toate legile federale sau de stat din SUA.

Organism(marime) Standardul californian Standardul IMO

> 50 µm Nici un organism viu detectat < 10 organisme viabile pe m3

10 - 50 µm < 0.01 organisme vii pe ml < 10 organisme viabile pe ml

< 10 µm dimensiunea < 103 bacterii/100 ml -

minima (in viata)
< 104 virusi/100 ml -

Escherichia coli < 126 cfu/100 ml < 250 cfu/100 ml

Entercocci intestinali < 33 cfu/ 100 ml < 100 cfu/100 ml

Toxicogenix Vibro < 1 cfu/ 100 ml sau < 1cfu/100 ml sau

Cholorae < 1cfu/gram greutate uda < 1cfu/gram greutate uda

(O1 & O139) monstre zoologice monstre zoologice

Tabel: Standarde de performanta din california comparate cu standardele de perfomanta IMO

Dupa cum se vede in tabelul de mai sus, standardele californiene sunt mai stricte decat
standardele IMO. Cel mai interesant este categoria organismelor vii mai putine de 10µm. Cu este
enuntat in “Apreciarea eficientei, disponibilitatii si impacului asupra mediului a sistemului de
tratare a apei de balast pentru utilizarea in apele carniforniene” nu exista nici o tehnica valabila
prin care sa se demonstreze viabilitatea bacteriilor sau a virusilor in apa de balast. Raportul
continua sa descrie o abordare pentru a evalua conformitatea cu standardul bacterian, dar nu da
nici o metoda sau tehnica pentru a evalua conformitate cu standardul viral. Acest lucru este o
problema pentru armatori cat si pentru fabricanti, deoarece la momentul actual nu este posibil a
se dovedi o conformitate totala cu standardul, sau un sistem care este la momentul actual
considerat a fi in conformitate totala cu standardul, poate in viitor, sa nu poata arata rezultate
care sa fie in conformitate cu standardul viral.

California a adoptat la fel ca IMO aceeasi perioada de timp pentru conformare cu regulile
sale, care este prezentata in tabelul de mai jos. Acest lucru inseamna ca este o perioada de 8 ani
in care navele trebuie sa conformeze la reguli. Prioritate ar trebui sa se puna pe navele cu o
capacitate de balastare intre 1500 m3 si 5000m3. Singura diferenta este ca regulile californiene
au recunoscut faptul ca la momentul actual nu sunt destule sisteme valabile pentru implementare
regulilor pana in 2009. Asta inseamna ca trebuie sa isi modifice perioada de timp precum este
aratat in tabelul de mai jos.

Anul constructiei Capacitatea de balast Standardul se aplica incepand

cu

2010 sau mai Toate 2010

tarziu

< 1500 m3 2016

Inainte de 2010 1500 – 5000 m3 2014

> 5000 m3 2016

Tabel: Perioada de timp pentru conformare cu normele din california

1.2.2 Procesul de aprobare californian

California nu are o schema riguroasa de aprobare pentru sistemele de tratare a apei de

balast precum cele IMO. In schimb se cere doar ca fabricantul sa execute teste ale caror rezultate
sa fie in conformitate cu standardele californiene. Exista totusi probleme cu rezultatele
prezentate in standardul de performanta.

In mod special cand vine vorba de bacterii si virusi, deoarec e acutal nu exista nici o
metoda acceptata care sa masoare cu acuratete conformitate cu standardele.

In prezent, statul California nu aproba nici un sistem, dar numai inspecteaza daca navele
sunt in conformitate. Armatorii sunt responsabili pentru a fi in conformitate cu standardul de
performanta, dar fabricantii nu detin certificate care sa ateste aceasta conformitate. Acest lucru
poate simplifica procesul da aprobare a sistemelor, dar armatorii trebuie sa verifice in prealabil
cand investec intr-un sitem; ei sunt cei responsabili pentru conformarea cu regulile.

Cand vine vorba de preluarea de monstre la bordul navei, este presupus ca un sistem in
conformitate cu principiile directoare G2 IMO sunt suficiente pentru a fi in conformitate si cu
regulile californiene. In mod curent nu exista nici o procedura standardizata sa verifice aceasta
conformitate; depinde de comisia statului California sa decida cum acest lucru va fi rezolvat.
 Capitolul II – Sistemul de tratare a apei de balast
2.1.1. Tehnologiile valabile pentru tratarea apei de balast.

Mai multe tehnologi de tratarea apei de balast sunt disponibile incluzand una sau mai
multe procese listate mai jos. Cu exceptia unui numar mic de sisteme, toate folosesc o abordare
cu 2 etape care implica separarea mecanica ca prima etapa, urmata de a doua etapa si anume
tratamentul fizic/chimic. Trebuie notat ca unele din sistemele valabile implica o combinatie intre
doua sau mai multe procese de tratament fizic si/sau chimic.

Mecanic Fizic Chimic

Separare ciclonica Ultra sunete Electro-clorinare

Filtrare Cavitatie Ozonizare

Ultraviolete Clorinare

Caldura Dioxid de clor

De-oxigenare Oxidare avansata

Coagulare

2.1.2 Selectarea sistemului de tratarea apei de balast.

Selectarea sistemului de tratarea apei de balast este dictata in mare parte de catre armator.
Sunt un numar de factori care includ dar nu sunt limiti la:

 Costul de capital si costul de operare

 Profilul de operare al navei si activitatile de balastare asociate acestuia

 Marimea/viteza pompei de balast si cerintele capacitatii de balastare a apei

 Contrangeri de integrare in nava, ex. cerinte de spatiu si putere

  Cerinte de rezistenta si mentenanta

 Dificultate/costul instalarii

 Credibilitatea furnizorului

2.1.3. Impactul timpului de inmagazinare a apei de balast.

Timpul de inmagazinare este o cerinta specifica a sistemului. In functie de tehnologia

specifica folosita, timpul de inamagazinare poate varia de la cateva secunde la zile si poate afecta
timpul necesar intre operatiunile de balastare si debalastare pentru a asigura un tratament
eficient. Ca rezultat unele sisteme de tratare pot fi neconforme pentru navele care fac frecvent
operatiuni de balastare si debalastare.

2.1.4. Date inregistrare de sistemul de management al apei de balast.

Hotararea B-2 a Conventiei apei de balast spune ca nava trebuie sa inregistreze date in
jurnalul apei de balast. Acesta poate fi scris de mana sau in format electronic, ori de sine statator
sau integrat intr-un alt sistem de jurnal. Inregistrarile trebuie sa cuprinda, dar nu sunt limitate la,
urmatoarele informatii:

 Cand este luat la bord balast, volum, data, timpul si locatie geografica

 Miscari ale apei de balast pentru scopuri de managenet al apei de balast de la bord

 Cand apa este debalastata in mare, volum, data, timp si locatie geografica

 Cand apa este debalastata intr-o instalatie de receptie, volum, data, timp si locatie

 Balastarea sau debalastarea apei accidentala sau din alte motive

Datele inregistrate in jurnalul apei de balast ar trebui tinute la bord pe o perioada de doi ani
dupa data inregistrarii si apoi tinute in arhiva companiei pe o perioada de inca trei ani.
 Capitolul III – Descrierea instalatiei de tratare a apei de balast
GloEn-P750

3.1. Descrierea navei

M.V. CMA CGM AMAZON este o nava port container care va fi construita in santierul
DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES in anul 2015.

3.1.1. Principalele dimensiuni ale navei sunt:

Lungimea totala aprox. 299.9m

Lungimea dintre perpendiculare 286.8m

Latimea 48.4m

Inaltime 24.8m

Pescajul 12.5m

3.1.2. Capacitatii (100% full)

Tancuri de balast aprox. 30,000 𝑚3

Tancuri de HFO incluzand tancuri de decantare si aprox. 9,000 𝑚3

tancuri de LSHFO incluzand tancuri de decantare

Tancuri de MDO incluzand tancuri de serviciu si tancuri de LSMGO aprox. 500 𝑚3

Tancuri de apa potabila aprox. 400 𝑚3

 3.2. Instalatia de tratarea apei de balast GloEn-P750

GloEn-Patrol™ este un sistem de tratarea apei de balast combinat avand parte de

avantajele filtrarii si iradierii cu ultraviolete, cea mai optimizata si ecologica solutie pentru
instalarea si operarea pe fiecare tip de nava .

Adoptand 100% un tratament fizic, GloEn-Patrol™ desinfecteaza eficient organisme

acvatice daunatoare si patogeni din apa de balast fara a produce vre-o substanta toxica in timpul
balastarii sau debalastarii.

3.2.1. Lista componentelor

Nr. Nume Schema Material Greutat Cantitate Model Observatii

Crt e (kg) la bordul
. navei

1 GloEn-P750 SS400/SU Aprox. 1 -INCLUZAND

FILTRU(P-750)
S316L 5000
UV(PU500)

UV(PU250)

FLOMETRU

VALVA DE
EVACUARE
-
TABLOU DE
CONTROL

TABLOU DE
TENSIUNE

2 FILTRU A516- Aprox. 1 PF750

70/SUS3 1100
16L
3 AGREGAT SUS316L Aprox 1 PU500
ULTRAVIOLET 230

4 AGREGAT SUS316L Aprox. 1 PU250

ULTRAVIOLET 180

5 TABLOU DE SS400 Aprox. 1 N/A

CONTROL 250
6 NR. 1 TABLOU SS400 Aprox. 1 N/A
DE 800
ALIMENTARE
CU TENSIUNE

7 NR. 2 TABLOU SUS800 Aprox. 1 N/A

DE 500
ALIMENTARE
CU TENSIUNE
PENTRU UV

8 AGREGAT DE SS400 Aprox. 1 N/A

AER 12
9 VALVULA DE FC,AL Aprox. 1 HP075-
RETUR 11 100BF

10 FLOW-METRU SS400/AL Aprox. 1 FEP311-

ELECTROMAG 74 300
NETIC

11 CABLU DE SHF2/CU Aprox. 3X30M XL-SX PENTRU

TENSIUNE PRU 99 (2.5X12 AGREGATUL
(1.1kg C) DE
/M) ULTRAVIOLET
E
12 TRANSMITAT SUS316L Aprox. 2 LEVEL30 PENTRU
OR DE 0.5 00 FILTRU
PRESIUNE

13 AUTO SUS316L Aprox. 1 N/A PENTRU

VALVULA 4 AGREGATUL
DE AER

14 AUTO SUS316L Aprox. 1 N/A PENTRU

VALVULA 8 FILTRUL DE
SCURGERE

15 AUTO SUS316L Aprox. 1 N/A PENTRU

VALVULA 4 ALIMENTAREA
AGREGATULUI
UV CU AER
 Aprox.
5.5

16 VALVULA DE SCS14/S Aprox. 2

ANALIZA US316L 15

17 SITA SS400 Aprox. 1 N/A PENTRU

130 EJECTOR
3.2.2. Schema de instalare
 3.2.3 Principiul de operare

Filtrul nu numai elimina organismele mai mari de 50 µm ci si ajuta sa minimizeze

sedimentul format in tancurile de balast care este un beneficiu pentru operatorii nave intrucat
reduce costul pentru mentenanta si curatarea tancurilor de balast.

Filtrul elimina sedimentele si organismele mai mari de 50 µm apoi cele mai mare de 50
µm vor fi dezinfectate de catre iradierea cu ultraviolete.

3.2.4 Filtrul

Apa de balast intra prin teava de admisie in filtru si curge prin elementii cilindrici ai
filtrului din interior in exterior. Crusta filtrata acumulata la suprafata elementului cauzeaza
dezvoltarii unei diferente de presiune dealungul elementului de filtrare. Evacuarea incepe cand o
diferenta de presiune preselectata dintre admisie si evacuarea filtrului este atinsa sau la
terminarea unei durate de timp prestabilita. In timpul ciclului de evacuare, filtrarea nu este oprita
si continua sa curga avale de filtru intr-un mod normal.

3.2.5. UV

Folosirea luminii ultraviolete pentru a dezinfecta apa este o tehnologie demonstrata.

Aceasta dezinfectare fizica sigura si eficienta este potrivita pentru aplicatii mari si mici.
Tehnologia demonstrata ultravioleta nu foloseste decat lumina ultravioleta pentru a omora
bacteriile, virusii si alte organisme care sunt prezente in apa de balast. Unitatea UV este usor de
operat si nu are nevoie de chimicale scumpe si potential periculoase. Lumina ultravioleta, care
continua sa fie un mijloc fiabil de dezinfectare, implica expunerea apei de balast la radiatia
ultravioleta. Tratamentul functioneaza deoarece lumina ultravioleta penetreaza peretii celulalei
organismului si perturba materialul genetic , facand reproducerea acestora imposibila.

3.2.6 Tabloul de control

Tabloul de monitorizare si control este PLC (Programmable Logic Controller) bazat si

configirat sa activeze si sa dezactiveze lampile UV prin tablourile de alimentare UV pentru a
mentine o doza suficienta de ultravioleta totodata conservand energie. Tabloul de monitorizare si
control ofera monitorizarea in timp real a starii sistemului in timp ce salveaza date in jurnalul de
balast cerut de catre conventie.

3.2.7. Tabloul de alimentare

Principala functie a tabloului de alimentare este sa opereze lampile de presiune medie din
camera UV. Controleaza puterea lampilor UV cu capacitoare montate in tablou. Deasemenea
detecteaza daca lampile uv functioneaza corect sau nu. Senzorul de temperatura este montat in
interior pentru a monitoriza temperatura pentru a anunta operatorul si a deconecta sistemul in
cauzul unei urgente.
 Capitol IV - Secventa de operare
4.1. Balastarea

1. Este selectat de care operator “ballast mode” din panoul de comanda

2. Se absoarbe apa de mare
3. Apa de mare intra in filtru
4. Apa se filtreaza
5. Apa apoi iese din filtru si intra in unitatile de tratare a apei cu lumina ultravioleta
6. Apa este tratata
7. Apa iese din unitatile UV si intra in tancurile de balast
8. Filtrul este curatat
9. Apa cu care s-a curatat filtru este evacuata
10. Dupa tratarea apei, lampile UV sunt curatate automat
4.2. Debalastarea

1. Este selectat de catre operator “debalasting mode” din panoul de comanda

2. Apa este absorbita din tancurile de balast
3. Apa intra in unitatile de tratare cu lumina ultravileta
4. Apa este tratata
5. Apa iese din unitatile de tratare cu lumina ultravioleta si este deversata
 Bibliografie

 International Convention for the control and management of ships ballast water and
sediments, 2004, BW,.2/Cirsc. 13/Rev.2, 15 April 2014
 Guidelins for selection of a ship ballast water treatment system, Magnus Berntzen,
Master thesis in Marine Systems Design, Autumn 2010
 www.woldpanasia.com