Copili agresivi pot invaa sa rezolve pagnic conflictele cu care se confrunta. In mod paradoxal acesti copii se percep victime, desi cei din jur i percep ca fiind agresori. Programul de training elaborat de Peterman si Peterman ne arata cum putem rupe cercul vicios al agresivitafii in care sunt pringt acesti copii. Editja a 11-2 a training-ului pentru copii agresivi, aparuté dupa 26 de ani, imbina experenta anterioar& cu noul. Ca si pana acum, training-ul individual gi cel de grup se combina cu programul pentru parinti. Training-ul poate fi realizat cu baieti si fete cu vvarste cuprinse intre 6 si 12 ani, care prezint& comportamente agresive si opozante. Poate fi aplicat cu sueces in programe de consiliere educatjonala in cadrul tedintelor de psihoterapie, in cminele pentru cop, in mediul spitalicesc, etc. Partea noua a programului este reprezentata de materialele de lucru elaborate intr-un format modem, putand fi usor listate de pe CD (la fel ca si Jn cazul jocului .S& ne Impacam si s& nu ne mai certam’). Obiectivele terapeutice si procedurile sunt structurate modular, ceea ce permite utlizarea flexibila a acestora. Training-ul pentru copii agresivi este insotit de o serie de exemple din practica linicd si de o prezentare a situatilor terapeutice delicate. CD-ROM Accesarea informatillor de pe CD necesita * Calculator care are un sistem de operare Windows 98 SE sau un sistem mai avansat. + Rezolutia 800x600, ISBN 973-86397.3-7 Program terapeutic peatia Cot@tti ame Vd ti eran s franz Peterman a Ulrike Petermann Program terapeutic pentru ag restv By [Materiale pentru practica clinica Elaborate de Martin Hautzinger si Frantz Peterman Franz Petermann — Ulrike Petermann Program de interventie pentru copiii agresivi Edifia a 11-a, revizuita Editura RTSProf. Urtke Peterman Universitatea Dortmund Catedra de reabitare si pedegonie peniew Pro, Or Franz Peterman Universiatea Semen ‘Cont de peiologn ind gl reabiltare Soda Grazer, nr 9, 028359 Bremen {borate peice 91 comportarentaie mall i ‘Sada Emi-igge, 50, 0-44221 Dorrnund ma: uke oeemann@udo.e sito serie Material porru pracica cries Pro. Or Marin Hautznger Prof Or. Franz Peterman ‘Univeriatea Bremen Universitatea Tubingen Inatiuta psnlogi de pstologie circa 1 ‘Canta de paincigie circa gi reabliae ‘eoogicd Sroda Grazer, re. 6,D-28368 Bremen ‘Strada Chistoph, ne. 2,D-72072 Tubingen e-mail fpetormiun:-bromen de ‘oma: mara autzoger®unétuebinaen do “oat cpu raze. Reprosoern grail su paral = leu tt aca m rai ern eie Ta ee sic Tbs oar a acer ct tu oat wpa sa ores pn once fm as et cated permictunenpealla eoesd sis nrin cept sce eter de eae cate crre rh sordn Yoga pode pn lege 7 confor cu een Grepuin 9 ce a re ib pany seaueibr’s derset sun go oi tor ns 6 eda, ee A concoct oa reste ne novice 27 Sos 8 9ST. Edita tn iba gormand Espa a 11-2, revaults Epa 1 1978, Urban & Schwarzenberg, Munchen nije a 2a revcuta 1964, Urban & Schwarzenberg, Munchen niga aa revautd 1988, Edtura Pslnclogid, Munchen ~ Weinheim Eiipa sa evautit 1900, Edture Peotogle, Munchen Eaifa a 2 rovauté 1991; Edtura Pshoogid, Weinheim Eaifa a 62 rovautd 1990, Edura Pshoogicd, Weinheim Edija 7-2 1904, Eda Patologicd, Weinheim Eaija a 62 modticalé gl competaa 1997, Edlura Pahologics, Weinneim Esiba a2 evzut 2000, Edture Phnoogics, Weinheim Eaija 10 revzuté 2001, Ealura Painologicd, Weinheim “Tut in imba gemand: Training mit aggressven Kinder (Osta Bots, Wolnheim, Basel 2008 hips elt de Eda In imba romans 662008 RTS ROMANIAN PSYCHOLOGICAL TESTING SERVICES: $,zaucorea dn mba germand s-8relzat cu permisunea Editi BELTZ. Peotryversiunes tn imba roman éreptule aparn Eiturll RTS, ‘ducer dn lbs gormand:Lilana Hurezan Corecture edt Camella Rusu ‘Procesare computorzta: via Dobrots, Danie Paul CCoperta: Salvador Pntea Editor Anca Dobrean Pentru comenz: altura RTS, ‘Sir Uriel Electric 18/15 1400378 Chy Napoca, Romania ‘Yo: 0744-438807,0264-582270 malt nfomschiso. woenstschlro Ediura RTS. ISON! 673-86897.9-7 Tips ia Romania Cuprins CCuvant inainte la edita a Ia Cuvant inainte la ediia a azul lui Jone. 1 Forme de manifestare $1 evoluto. 414 Tabloul elinie 1.2 Agrosivitatea motivaté de team 1.3 Clasificare 1.4 Provalonta 4.5 Evolutio 2 Diagnostic 2.1 Dimensiunt in realizaree dlagnosticulu 22 Intervievaroa parintilor 23 Discutia cu copilul 2.4 Observarea comportamentulul 3 Factor! implicagi 3.1 Factor biologie! 3.2 Factor! psthotogicl 3.3 Factor! soci 4 Elaborarea training-ulul 44 Premise 4.2 Comportamentul agresiv: modelul procesual g! modaltiile do 1 procesual al comportamentulul agresi elaborat de Kaufmann 4.2.2 Elementele suplimentare le unei interven 4.3 Scopuri terapoutice 44 Aspects teoretice ale abordatil terapeutice 4.4.1 Invjarea socials 4.4.2 Transpunerea Inv&jstil sociale n cadrulterapeutic 4.8 Comportamentul terapeututul 48:1 Rolulterapeutulu! 4.5.2 Construcea relatjolterapeutice i 87 2 2 79 73 85 89 °0 0 i4.6 Consillores pécinfllor sia familial 47 Elaborarea interventiel terapeutice 4.8 Recomandac pentru organizarea training-ulul ‘Training Individual 5.4 Construlrea relatei cu copilul 5.1.1 Destagurarea discutel 5.1.2 Motivalia pentru training 5.2 Oblectivele gl elaborarea training-ulul individual 8.3 Prima intalnire 5.4 Elemente terapoutice ale modululul 15.4.1 Program de Inti prin oferiea de puncte 5.4.2 Figa detectiv 5.4.3 Training pentru inducerea unel stiri de relaxare si calm '5.§ Modulul unu al training-ulul individual 5.6 Modulul dol al training-ulul individual 8.7 Modulul trl al training-ulul Individual '8 Modulul patru al training-ulul individual ‘5.9 Modulul eine! al tralning-ulut individual 5.10 Situati terapoutice delicate 5.10.1 Cauze 8.10.2 Soli propuse ‘Training de grup {6.1 Formarea grupelor 2 Motivarea coplllor 6.3 Oblective ¢! construirea training-ulul de grup 6.4 Elomente terapeutice ale modulelor 6.4.1 Program de Intrin cu puncte 6.4.2 Figa detectiv 6.4.3 Training-ul de relaxare 6.4.4 Jocul de ro! 6.5 Etapele de cunoastere $1 de joc 6 Modulul unu al tralning-ulul de grup 6.7 Modulul dot al traning-utul de grup 6.8 Modula! trol al training-ulul de grup {6.9 Modulul patru al training-ulul de grup 6.10 Modulul cine! al traning-ulul de grup 9 9% o or 7 190 105 +10 +10 15 110 125 129 139 150 193 202 202 203 216 216 218 220 222 222 223 225 225 227 229 232 235 240 243 6.14 Modulul gase al tralning.ulul de grup 6.12 Situafil terapeutice delicate 6.12.1 Cauze 6.12.2 Solu propuse Consilierea parintilor gla familie! 7A Condit de bazs 7.2 Stabiliroa relay 7.2.1 Desfégurarea discutcl cu paring 7.2.2 Motvarea paringlor 7.3 Oblective $1 organlzarea consilierll paringlor 7.4 Prima intalnire 75 Primul modul de consilire a parinjlor 7.6 Modulul dol al constlertt prinfilor 7.7 Modulul trol al consiliril parinilor 7.8 Modulul patru al consilierl parinflor 7.9 Situatil delicate in consilierea paringlor 7.9.1 Cauze 7.9.2 Solufi propuse 7.10 Evaluarea efectolorInterventel la diferte intervale de timp Evaluarea impactulul interventiol Metode de monitorizare a efectelor 8.2 Rezultatele monitorizirit Extrapotarea concluzilor la alte domenil 9.4 Utlizarea fn domeniul gcolar Utlizarea programulul in regim do Internat 9.3 Activitatile cu copill gi adolescent ca $1 modalitate de preventio 9.4 Consiliere proventivd a parintlor motode de training Bibliografio Index 248 252 252 253 27 27 259 258 289 278 290 293 298 301 301 302 306 307 307 310 310 312 312 313 314 37 321 327Fige de lucru: catalogul materialelor Fige de lucru pentru diagnostic (AB D) ‘ABDt Fig& de investigare pentru arin AB D2 Lista de evaluare a comportamentelor parintior AB D3 Lista de evaluare a intariitor pentru copii (LEV-K) AB D4 Gril de observare a comportamentului agresiv (BAV) AB DS Grild de evaluare a impliciril copilului in interventia terapeuticd (T™K) Fige de lucru pentru training-ul individual (AB ET) ABETI Contract terapeutic AB ET2 Lista de reguli pentru programul de intariri cu puncte ABET3 Figa detectiv pentru adunarea dovezlor ABET Cartonage cu autoinstructiuni ABET44 —— Povestea vulpoiulul AB ET42 —_ Instructiuni de inducere a calmulul ABET43 —_ Instructiunide refleciare AB ET44 —_Instructiuni pentru orientarea spre villor AB ETS Povestir in imagini ABETS.1 Ces ne jucém impreund? ABETS.2 —Oare vrea s&-mi ia ursuietul? JABETS.3 Sa stric ceea ce a facut un alt copil! ABETS4 —_Delajocse ajunge a ceva serios! ABETS.5 facut asta in mod intentionat! ‘ABETS.6 — Nuam chef sa faccrdine! AB ETE {SA ne Impaciim gi s& nu ne mai certm!" ABET6.1 — Jocul cu focul ABET62 — Tenis ABET63 Casa de bandit! ABETE4 — Séruturi din ciocolala ABET Descrierea situatilor (BAS) ABET7Z.1 — Neliniste in clas ABET7.2 — Tuburarea linisti ABET7.3 —_Bataie in curtea gcoll ABET7.4 —_Copierea temei a gooala Nu te supara, fratel Filip cel neastampérat Interzicerea televizorului ‘Amenda pentru trigat Fara tort de ziua de nastere ABETS Aficrati pentru autoevaluarea criticé pentru BAS si EAS Fige de lucru pentru training-ul de grup (AB GT) BGT! Cépitanul Nemo gi cu mine ABGT2 ——_Cartonas cu instructuni: Expresia Cépitanului Nemo ABGT3 —_Oferirea feedback-ulu Fige de lucru pentru consilierea parinfilor (AB E) ABEA laformaree périntor ABEZ De ce este copiul meu atat de ostl si de agresiv? ABES Tipuri de atitudini ABES Cum fl recompensez! pedepsesc pe copil in mod ABES Consiul de famiie ° cone ABES Lista de verfcare pentru situaile de criza cp-RoM Pe CD vet) gas toate fgele de lucru in format pat rmat paf pentru a le putea tiparl, Daca nu avetiinstalat programul ,Acrobat Reader" pe calcul fra elle og pe calculatorul dumneavost8, putefi s8-1Cuvant inainte [a editia a Il-a ‘Aceastd carte are o vechime mai mare dec&t jumate din viafa unui practcian”. Din ‘anil "27 pana la prima edie a cart’ din anul 1978, nici 0 psinopatologie sau interventio adresata copllor nu a ridicat atat de multe discuti cum au fScut-o aspectele legate de problemele de egresivtate i metodele de interventie corespunzatoare. Tn anul 1978 am utiizat in mod indrSznet cuvantl training’ — Into perioad’ in care la nivel social gi in practic& era sustinuté educafia Jibers" a copilo. Abia la finalul antor ‘80 @ Inceput o alté abordare a comportamentului agresiv al copilor gi ‘adolescentilor; din acel moment procedura noastra a fost acceptata, In ultimii ani discutia s-a orientat spre consecintele comportamentelor agresive, In centrul iscutiel afléndu-se vietimele actulul agresiv. In prezent, in sihologia cinic& se cord o mare important dificultailor si anxitAior victimel Prin aceasta carte nu dorim s& ,Inot&m Impotriva curentuui" sau s& initiem .0 ‘noua moda in psihoterapie". Scopul nostru a fost mereu oferirea unui sprijin copiilor 4 famillor acestora; am vrut 88 oferim cdteva indicl prin care s& se evite ‘2gravarea tulburari, aga cum se intampla in cazul multor comportamente agresive Am aes ca gi modalitate de interventie terapia comportamentala pentru copii i consilierea parinflor, deci o dubla interventie. Desi aceastd metoda s-a pastrat pe parcursul anilor, au fost introduse mereu nol concepte care sé permita rezolvarea directa si mai facila a problemelor. Din pacate realitatea terapeutica arata complet ditert: comportamentul agresiv reprezinto tulburarea stabla, care poate fi modifi- catd extrem de greu chiar sla varsta coplarie. ‘Aceastd carte oferd o colectie de materiale, care au fost actualizate mereu fata de edie anterioare. Actuaizarea a vizat planiicarea terapie, care tine cont de nollerezultate experimental referitoare la cauzele comportamentulul agresiv, dar i elaborarea progresiva a trainingulul pe baza activitatll practice cu copili $i cu famille lor. Instittul de filme stinfice (Nonnenstieg 72, 37075 Gottingen) a oferit documeniare care iustreazd cdteva aspecte ale modului nostru de lueru. Atragem atenyia asupra cdtorva dintre aceste documente, ele puténd fi Imprumutate gratuit din anumie institui: > disculii cu parinfii si consilierea parintilor (C 1487); > situati delicate in terapia coplul (C 1538); > training autogen cu copii (C 1539). Documeniele fimate recomandate ~ numérul de comanda este trecut in paranteza ~ impreund cu materiale acestei c&rfi permit aplicarea cu succes a trainingul propus. In plus, din anii ‘20 exist gi un film video pe tema ,Tehnici de relaxat pentru copii si adolescenf, care poate fi cumpérat prin intermediul Universitmind de produce 94/12, rund son Hagen 1a pr de 20 eo, co numa ; a etd 787%, Comende este posbla doar prin ere, wwf ne eres Titer ot met sx ect ea nea at me res cars goarna Trewe UN! (Tubingen) @ reat toa meer ay unm perv Wie care au permis transpunerea dorilor coat gocon pent deci constucve. Pert nee fog fate ae unum demu Les, Acta noes cele Serie Ambar Sn UnverslayBromen gl elabortea cu echipa do costo de a Bextane ss gcdorars osc Ure Dong cert ‘i aceste locatii se realiz ‘studil foarte mult la testerea materialelor. In prezent in aceste tea encentel ringul popus.~ Muturim ettorio:nogei pent Reetatea dint eg 2 Bremen si Dortmund, februarie 2005 Franz $i Ulrike Peterman Cuvant inainte la editia | ‘Aceasté carte se adreseazé at8t practicienilor cat si studentilor interesati de dezvoltarea si aplicarea unui program de training pentru copii de varst scolar’ mica. Datorta actualltai tame (agresivitate, delicvent’, hineractivitate, etc.) cercul cittorior este destul de eterozen, iar aceasta se reflect si in modul de organizare a cart. Acest lucru trebuie privit ca pe un aspect pozitiv, deoarece permite atingerea unor obiective care pana tn prezent au fost ignorate, acestea find: ‘a. alcdtuirea unei strategi de interventie orientaté spre terapia comportamentalé, care are ca si fundament teoretic abordarea social-cognitiva a Tnvatéril dezvoltat’ de Bandura; b. 0 strategie de diagnostic gi de interventie cenirata pe individ, care duce la implementarea unor programe de training tn vederea reduceril manifestirilor comportamentale agresive la copii; ©. evaluarea analiticd $1 individuala a rezultatelorinterventi; 4. oferirea unor informatii cetaliate legate de metoda de lucru gi de materialele ecesare, acestea permitind aplicarea training-ului In practica privat8. Evaluarea training-ului este dificil deoarece nu este usoara alcdtuirea unui ‘esantion potrivit. Cunoagtem destul de bine aceste dificutati si nu este usor s& vorbim despre ele. Mai mul, dorim s@ le multumim' tuturor participantilor, parinyj, copii, intermate, scoli, cabinets de consiliere, Institutului de Psinoiogie din Bonn gi Directiei Clinice pentru Medicina Sociald si a Muncii de la Universitatea Heidelberg Pentru sprijinul acordat. De asemenea multumim Edlturil Urban & Schwarzenberg, ‘mai ales Prof. dr. Muller si dr. Kutscher, pentru cooperare, — Daca cititorii au Intrebari care nu siau gst raspunsul, dacd apar probleme in desfagurarea training-ului, propuneri pentru optimizarea lui th practica clinic’, suntem deschisi s& ‘corespondam; astfel de discufi sunt necesare gi utile tuturor celor implica. Bonn, martie 1978 Franz $i Uirike Peterman * numel, lore gate date de Menifcar au fost modicale sau nu au fos prezentate ih mod expt. x”Cazul lui Jens ‘Suné telefonul. Eu sunt primul care rspunde: ,Jans Muller la telefon, ~ Da, 0 strig imediat! - Mamaaaaaa, doamiha Kreutzer vrea s& vorbeasc& cu tine!” — Doamna Kreutzer? lar ai facut ceva la scoala?" — ,Nu, nu stiu ce vreal" — Ar fi ine s& dispar. Oare ce vrea iar doamna Kreutzer? Oare sund din cauza micit bata de azi dimineata? Jens, - vio data aici cdnd te strig?” ~ ,Da, ce este? ‘Auuuu"~ Mama, ce urechial mia tras! Sti tu de cel” ~ ,Nu" ~ .Nu fa pe prostull ‘Sinu ai de ce s& plangil Nu te ajut cu nimic. Ce tra venit sé tragi una doamnei Kreutzer? Spune o dat8!" ~ ,Eu...eu..eu doar m-am ap&rat. Ea a fost nedreapta ‘cu mine, Totdeauna dai vina pe mine. De data asta vinovatul a fost Nikolas.” De ce trebuie mereu s& te bat} cu ai? Nu exista o 21 In care s& nu ma super” ~ ,Dar Nikolas m-a facut ratat si téntalau si doar n-o sai permit s&-mi spun& asta, aga ca Lam dat una. Dar exact atunci a intervenit doamna Kreutzer. A Inceput s& strige la mine, desi nu eram deloc vinovat.” Avesta nu este un motiv s& o lovesti, nu se cuvine s& faci asa ceva. Dispari imediat in camera ta. Nu vreau sa fe mai vad azi. Sa vezi ce o sa patesti cand ajunge tata tu acasa” Ce prostie. Doamna Kreutzer e o vaca proasta gio pacoste batrén. Tot! sunt Nedrepti cu mine. Nimeni nu m& Tnfelege. Ce si fac, $3 ma joc de unul singur? E asa plicistor sa stau singur in camera mea. Mal ies un pic afard. Trebuie sa flu fra atet of nu morta mara m med sigur nos ma eae ois dn cauza a ceea ce s-a int&mplat dimineata la scoala. Incet, foarte incet. Am reusit!” ‘colo sunt Kai gi Olaf. Sa veder ce planuri au. ,Kai, Olaf, unde mergeti?” ~ ‘-Mergem pe teren, s& jucém fotbal.” — Vin cu voil" ,OK" — Un timp ne jucam ‘grozav Impreund Doar c& Olaf nu vrea niciodatd sd fie portar si ma impinge mereu. Chiar c& ma enerveazé acum. li pun o piedicd s& cada gi s& nu mai comenteze atata, Atunci el sare la mine. Imi dau seama c& mi se face tot mai cald gi devin tot mai nervos. Ei, o $84 arat eu lui. Kal striga s& Incetam, dar la rma urmei eu trebuie s& ma ap&r. Si cum sf fac asta fard s8 lovesc? Ca doar ru sunt un lag ~ eu nu fug niciodata. Ma opresc cénd vad c nasul lui Olaf sangereaz&. Cu siguranta i-a fost destul; in mod sigur nu o 88 mai alba curajul s& m8 atace, Uauuy, Intre timp ¢-2 Tntunscat. Trebuie e& fug repede acae&. Fug pe strad’, ure scéiie gi sun. Mama deschide usa. ,De unde vi? $i ite cum arati! Nu t-am spus ‘84 stal In camera ta?” ~ Ea strig& din ce in ce mal tare, aga ci In mod sigur Yecinl o s& audé tot. Ma strigd tata. Vai de mine! Dupa tonul voi lui mi dau ‘seama c& 0 s& primesc 0 bataie. ~ Sunt trimis imediat la culcare fra s8 am vole ‘lau cina.-Toti sunt nedrepti cu mine, nimeni nu ma infelege. Nimeni nu ma ‘ubeste. i1 Forme de manifestare si evolutie 4.4 Tabloul clinic Copii foc ff uneorisituailor famille si gcolare tensionate prin comportamente 2gresive. Comportamentele agresive pot reprezenta in aceste cazuri 0 forma inadecvatd de stabiire a reatei cu o persoand sau pot fi o modaltate de a atrage tenia; alteori ins& th spatele lor se poate afla 0 simplé provocere. Uneor 2gresivitatea poate reprezenta neajutorarea unui copil sau poate servi la impunerea proprilor interese. in unele cazur, copii folosesc comportementele 2gresive pentru a cstiga o Identtate propre, © congtin{& de sine, Pe cit de rnumeroase sunt motvele izolate ale agresivitii, pe atat de clare sunt consecinfele sale: comportamentele agresive au tn timp efecte negative $i duc la defciente la nivelul stratoglor de rezolvare pagrie8 a etuailor conflituale, Frecvent, comportamentul agresiv al copilor este semnul unei probleme tn ‘mediul socal, Desi comportamentele agresive se manifest® mai frecvent la copii care trdiesc in enumite conditi familial gi sociale (de exemplu conficte intre prin, negllare si abuz), cauzele agresiviti manifesate in copitrie sunt muttiple. © intrebare importanté este in ce masurd copii agresivi produc famili haotice sau impotrivs, comportamentele deviante ale familei reprezint8 un mediul propice penitu apariia si mentinerea comportamentelor agresive ale copilor? Cele mal mite studi sustin existenfa unel rela bidectionale tne cei dol factor Dac usm 0 definije general a agcesivtii (de exemplu cea data de Bloomauist si Schnell, 2002), compartamentul agresiv se refer8 la producerea unor daune sau prejudicierea’ uneia sau mai multor persoane, Formele comportamentuisi agresiv depind tn mod hotdrator de varsta coplului sau a adolescentului. Inca din perioada de sugar pot fi observate forme de manifestare ale furiel, care ulterior, pe parcursul dezvoltéri sunt legate de manifesta ‘comportamentale agresive. Aste, frecventa cea mai ridicata a comportamentelor ‘agresive este la varsta prescolard, dar cele mai grave forme se manifests tn ‘adolescent gia aduitu nar Forme de manifestare a furlel $i a comportar varsta (dupa Loeber si Hay, 1997) ‘Sugar. In a dous jumtate @ primuli an de viet, dupa ce reugesc s8 inteleagd rela cauzd-efect, sugar pot manitestao fre drectonaa, In aceasta etapa sugari nu urmerese producerea unui prejudiiy; mantestaea furl reprezinta la ‘ei 0 emotie simitara agresivitatil. Inc& de la aceasta varstd apar diferente de sex: Defi sunt mal lab dh punct de vedere emofonal, fs! manfesta emoile cu mal telor agresive in functie demare intensitat, tn timp ce fetele 1s conroleaza mei bine trirle emofionale si manifesta mai puna frie comparatv cu ei Copilaria mica. inal doiea gia treiea an de vistéincep 88 se manifesto ‘zbuenr do frie gi agresivtate impotiva aduitior gla celor de aceeaslvérsts. Copii de acelagi sex au conflcte mult mal freovente decat perechile de sexe rte. THOaS progotr gt cana pinard ae peers arsine, er fetel formelo do agresivtate indirect. La aceasta varsta numai la un numar redus de copii se manifesta forme severe de violent fat de ai copi sau fats de animale. ‘Adolescenta $i maturitatea timpurie. Datorté dezvotrl forte fice Comportamentul agrosiv devine foarte sever, puténd cauza chiar rant grave sau decese, coi de acooasi varsté partici la acte de violent colectve. Un numar redus de adolescent devin agresvi tn rport cu pérint sau cu profesor or. ‘in continuare cartea se focalizeazA pe comportamentele agresive la copii, nu sunt thordale agecivatoe anjoocala ce fa vista ecoesceno, problemele de la ‘aceast§ varsté sunt prezentate intr-o carte separaté (Peterman §/ Petermann, aoa ‘sunt discutate diferitele forme de manifestare ale comportamentului cron esto pot sist dupa nel mute rte (Mess, 108, Peterman 3 Poemann 20008, Viel Sof 1957). Fomele de maniesiare a compora- rea age aparnstdeauna combine gm 9 exc recpoc, pun renate iatument! sou afectv. Compartment ses isumental se ca ‘scop obfinerea unui lucru stabilit. In acest caz comportamentele agresive sunt trente porns duce la objnerea benef da. Comporamentl ages erty este pul necontl!nslnit, aeastaeatgone nr compo temenise agro racine descise, dct, crepe: fverale 9 fe. Forme de manifestare a comportamentului agresiv ‘Activ versus pasiv. In acest caz este vizaté perspeciva atacator-victima ‘Atacatorul relizeaz’ in mod activ un gest agresiv cu scopul de a obtine ceva, icima suferd projudicil datorita comportamentului agresiv. Infaty versus reatv vereus ipliare prin asocire. In ez aoesor forme de aywsiviate dferenta este la nivel implicit indivduale. Dac prin ‘comporiamentul agresiv se stabilegte un contact, respectivo interactiune in ‘vederea atingeri unor scapuri egoiste, stunci avem olmplicare individual semnifcatva. In cazul'comportamentulul agresiv react, este vorba de un raspuns lao ameninfare real sau posit, respectivla un atac. implicarea prin ‘asociere se refer la faptul c& o persoand trece din posture de observator al ‘actului agresi la implicare de partea agresoruui,ca2 n care agresarea une! alte Persoane este privité pozitiv gi este aprobat8, direct sau indirect. Direct versus indirect. Un comportament agresiv direct este ugor de perceput atat de persoanele care observa, cat side victim’. El este direcjonat clar spre o ‘enumité persoand. Un comportament agresiv indirect este greu de observat si de demonstrat, deoarece este exteriorizat in mod ascuns; scopul este de a lovi vietima c&nd aceasta se afd int-0 situatie vulnerabila. Exemple n acest sens sunt ,réspandirea de bérfe” sau ,alacur'” ca minciuni, furt sau dstrugeri prin Incendieri, prin acte de vandalism sau graff, Fizic versus verbal. Comportamentul agresiv fizic se manifesta Intr-o cconfruntare direct, deschisd cu victima, Astfel de atacur iau forma boxulu, @ batailor sau a loviturior. Comportamentele agresive verbale se manifesta prin insulte sau prin adresarea pe un ton foarte ridica, prin tipete, Formele de manitestare a comportamentului agresiv se deosebese clar atét din punct de vedere al intent, cét sila ivelul manfestarlor comportamentale; au difeti factor de rise si cferitetrasee de volute. Manifestarea unei aumite forme de comportament agresiv depinde In mod decsiv de varsta 51 de sex. De obicl Balti leg formele fzice, directe, in timp ce fetele preferé formele indirect, verbale © forma indirec de agresivtate este tncercarea de a face ru unel persoane prin intermedia! releilor sociale (de exemplu prin minciunl i pin féspndrea de barfe). Spre deosebire de comportamentele agresive care sunt orientate spre diferte victime, mobbing-ul este orientat in mod repetat spre aceeasi persoand Forme frecvente de harfuire sunt adresarea de ijui,insuitela, tata, raspandirea unor 2vonu, dar gi excluderea din grup (Schelthaver, Hayer §i Petormann, 2003). Coptic! ici Ti sunt tipice anumite forme de agresiilate (de exemplu comportement opozant), iar versal scolare gi adolescenfel I sunt tpice alte forme (ca de exempiu ameninfari). In special fa tineri cu comportamente agresive anisociale apar frevent incdicarea legior sia normelor sociale (de exemplu hoe, abuz de drogur); la majoitateatinerior acestea se limteaza din punct de vedere temporal ia c&tiva ani (Loeber, Stouthamer si Raskin White, 1999; Reid Patterson 1 Snyder, 2002). In general tabloul clinic al manifestérilor agresive la copii si adolescent este eterogen (Rutter, 1997). 1.2. Agrosivitatea motivati de frica |n cazul unor copii scopul comportamentulul agreslv este clar, si anume impunerea egoisté @ proprilor dorinfe si necesitall. Uneori ins& agresivitatea poate fi motivata de fric& (Lyons, Serbin si Marchessault, 1988; Kusch $i Peterman, 1997). Aceasta forma are o baz predominant emofionala; se manifesta prin crize de furie 51 uneori po: fl observate comportamente nesigure (pentru completa vezi Petermann si Petermann, 2003a). Acesti copii nu au Incredere ‘n celal, se simtfoarte ugor ameninta si atacaj. El reacioneaza dint-o poze defensiv8, uneor dou impresia 68 incearcd s&-si reduc’ propria fic print-un compartament agresiv de preventie - deci print-un comportement orient spre un scop (vezi gus 1). “Temator gi nesigur in prezenta celorlalti a social str exogort cu piel recnoylerea social faeRersteols amen neiguranta cu prvte [gompae mieunene v [eoniporamentagreeW ca modalitale de ootinere a pec (intarire pozitiva), duce la 0 ‘utaebnfirmare nepot vita 4 ‘Agresivitatea conduce la calmare emotional, ‘sentimentul neplacut de teama este redus (intarire negativa) “Teama care apare in context social este redusd tot mal des prin comportament agresiv, acest lucru duce a stabilizarea comportamentul 1 ‘Agresivitatea crescuta are drept urmare pedepse, ‘sancfuni si respingere socialé din partea mediuiui far creseute 91 de date eccesta reale din partea i SERCO CSS 5 Figura 1 Cercul viel al agresivitai motivate de team Desi pana in prezent exist® putine argumente empirice pentru a sustine ‘modelul de mai sus, aproximativ o treime din gcolail mici tatati de nol prez urmatoarele caracteristici: deoarece se simt ameninfati resimt fri, respectiv tensiune pe care incerca sé le reduc’ prin intermediul unei ,izbucnir de furie”. Este posiil ca ei sa fi reacfionat agresiv deoarece se sim! nesiguri in compania Cele. Ei par a nu fi congtionti de simpatia lor, agteapta o recunoastere sociald cexagerata sau sunt foarte sensibili la amenintar, motiv pentru care le percep mult mai freevent gi mai intens. Prin comportamentul agresiv ei Incearcé 58 cstige respect gi s&-$i protejeze teitoril In acest fol reugesc s&-si ‘educa teama, astfel se dezvolté un proces de Intire a comportamentulul agiesiv prin reducerea tomerilor ga tensiunil produse de ameninfar. Comportamentu agresiv are succes ‘in conditile in care ceilati copii manifest respect, team’ sau chiar supunere, ‘astfel copiului agresiv care initial a fost motivat de fric& ocupa tot mai mult teren deoarece objinere benefici sau gi impune mai usor punctului de vedere. ‘Acfjoneaza mai multe procese de inti pozitva gi negative > intérirea negativa se referd la reducerea sentimentului de team, la detensio- narea emotjonala si reducerea simptomelor fiziologice neplacute, inerente acestor sentimente (ca de exemply puls crescut, transpiratie, senzalie de lesin). > Reactile celoriali copii descrise mai sus, respectv Ii abfinut find intariri pozitive Efectele pozitve initjale datorate strategiel rezolutive de ip agresiv intiresc comportamentul, si, in timp, aceasta strategie este extinsd la alte sifvafi similar. Uneori adulfi reactioneaza similar la comportamentele agresie (de exemplu prin pedepse), caz in care comportamentul celor din jur ia forma unor sencfluni sau a respingeril sociale. Amenintirle din partea mediului, care intial erau mai muft imaginate, devin tot mai reale si determina comportamente agresive mai frecvent; caz in care apare din nou teama asociata cu ameninjarea. Persoanele importante din jur dezvolté convingerea c& acesti copli se vor comporta intr-o manier& agresiva gi pe vitor. Datorité acestor procese de Inti reciprocd pe de o parte, precum si datorité mentineri expectantelor referitoare la comportamentele vitoare ‘ale copillor, cercul vicios descris mai sus poate fi foarte greu tntrerupt (Crick gi Dodge, 1984; Dodge i Schwartz, 1997). Din acest motiv la baza agrosivtai motivate de teama avem un model de autoreglare, in care comportamentul agresv se va manifesta tot mai des §1 se va extinde la situatil cotgiene, rtatea de actiune 13. Clasificare Comportamentul agresiv antisocial se poate manifesta la intensitati foarte diferite; ‘n acest sens sistemele de clasificare gi descriere a tulburarilor psihice (DSMAV si ICD-10) au introdus termenii de tulburarea opozitionismulul provocator” $i .tulburare de conduita"Criteriile tulburdrit opozitionismulul provocator DSM-IV (APA, 1996) ‘A. Un patern de comportement negathist, ostl si provocator care dureaza cel putin 6 luni, in timpul c&rora sunt prezent patru (sau mai mute) din urmatoarele: (1) adesea tsi pierde cumpatul; (2) adesea se cearta cu adult (3) adesea sfideazd sau refuza in mod activ s8 se conformeze ccererilor sau regulior adultilor: (4) adesea agaseaz’ In mod deliverat pe alt (6) adesea blameaza pe all pentru proprile sale erorl sau purtarea rea (6) adesoa este suscepiibil ori usor de agasat da cate alt; (7) adesea este ranchiunos gi vindicativ. Nota: Un crteriu se considera satisfécut, numai daca comportamentul survine mal freevent deca se obsprvai de regu Ia indivail de etate $i nivel de dezvoltarea comparabit. 'B. Perturbarea in comportement cauzeazs o deteriorare sernnificativa a clinic in functjonarea social8, soolard si profesional, ©. Comportamentele nu survin exclusiv in cursul evolutel unei tulburéri psihotice eau afective. 1D. Nusunt satisfacute crterile pentru tulburarea de conduit, si daca individul este in etate de 18 ani sau mai mult, nu sunt satisfacute crterile pentru tulburarea de personalitate antisociald. Comportament opozant. Comportamentul opozant se refera la tulburarea precursoare .mai ugoara” din punct de vedere al intensitati simptomelor Fulburare de conduita. Este caracteristic un patern comportamental repeitv, care se refer’ la Thedlcerea drepturior fundamentale ale altora, precum $i @ Tegullor gi a normelor relevante grupel de varsta. Potrvit DSM-IV (APA, 1996) trebuie 88 existe un anumit numar de manifestari comportamentale pentru a putea fi stabilt dlagnosticul; in plus trebule s& existe deficte psihosociale semnificative din punct de vedere clinic. Urmatoarele aspecte sunt relevante in cazul tulburéri de conduit: > comportament agresiv fata de oameni gi animale; distrugerea unor bunuri elaciune sau furt; inealeari grave ale reguilor; > > > > trebuie s& se menifeste cel putin trel simptome fn ultimele 12 luni, respectiv ‘minim un simptom tn ultimele 6 luni din cele 15 descrise; > In functie de tip, de numarul, precum si de intensitatea manifestaril comporta- mentale aver dferite grade de severitate a tulburéri: ugoaré, moderata, sever, > in functie de varsta de debut, pot fi deosebite doua subtipuri: cu debut in copilérie (Inainte de 10 ani) si cu debut in adolescent (dupa varsta de 10 ani). Primul tip se asociaza cu o evolutie stabild si dezvoltarea aitortulburér psihice asociate, este mai frecventa la baieti. Al doilea tip este caracterizet mai mult de faptul c& se limiteaza la varsta adolescentei, este remisiv, cu agresivitate inlet ene rntest [coronaria antisociale sau delincvente Criterii de diagnostic pentru tulburarea de conduit conform DSM IV (APA, 1996) ‘A. Un patern repetitv gi consistent in care drepturile fundamentale ale latora or normele sau reguile sociale corespunzatoare et sunt violate, manifectata prin prezenta a tei (sau a mai multe) cin urmatoarele criteri tn utimele 12 luni, cu cel putin un iter prezent in uitimele 6 luni ‘Agresiune fata de cameni si animale (1) adesea tranizeaza, ameninf& sau intimideaza pe ati (2) iniaz8 adesea bats @)_afécut uz de 0 arma care poate cauza o vatimare corporal serioes’altora (de exemplu bat, cirémida, butelie sparta cut, arma de foc); (4) @ fost crud fizie cu alt cameni; (6) a fost crud fizic cu animalee; (6) a furatcu confruntare cu vicima (de exemplu bandtism, fut din posete, estorcare, atac cu mana armata); (7) a forat pe cineva la activate sexual Distrugerea proprietatii (8) _s-a angajat deliberat in incendi prejuciciu serios; (9) _adistus deliberat proprietatea altora (altfel decat prin incendiere); cu intentia de a cauza un Frauda sau furt (10) a intrat prin efractie i casa, dependinfele sau autoturismat cuiva; (11) minte adesea pentru a obfine bunuri sau favoruri sau periru avita anumite obliga (adc8 ,escrocheazs pe ali (12) a furat luctus de valoare mare fara confruntare cu vetima (de Sxemplu fur din magezne, da fra efrecti,plastograi) joliri sorioase ale regulilor “ (13) adesea lipseste de acasé noaptea in disprotulinterdictie parinfilor, Incepand nainte de etatea de 13 ani (14) a fugit de acasa (noeptea) de cel putin doua ort in timp ce locuieste in casa parinteasca sau a substitutului parental (sau 0 dtd, fard a reveni acas& o lungé perioada de timp) (15) chiuleste adesea de la scoala, Incepand inainte de etatea de 13 ani . Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic functionarea sociald, gcolard sau profesionalé. C. Dacd individul este in etate de 18 ani sau mai mult, s& nu satisfacd erterile pentru tulburarea de personaiitate antisociala. De speclia fp pe baza ei debut: Tip cr debutin copie bute cel un un rte cratrste burt Seconda ranted tate de 10 fpcudebutin aolescenl sens ect etry caracerstcuburi de conduit’ inainle de etatea de 10 ar De specificat severitatea: Usoara: putine, dacd nu chiar nici un fet de probleme de condulta in exces fot de cele cerute pentru a pune diagnosticul, iar problemele de conduita cauzeaza rnumai un prej.diciu minor altora ‘Moderata: numérul problemelor de conduit’ si efectul asupra altora, intermediar Intre ,usoara” si ,severs” ‘Sever: multe probleme de conduit’ in exces fata de cele cerute pentru @ pune diagnosticul or problemele de conduit cauzeaza un prejudiciu considerabil altora. Tuburerea de comportament social trebule delimitat de _tulburarea ‘opozitionismului provocator, tn cazul c&reia apar mai frecvent gi in mod repetat manifestiri ccmportamentale provocatoare, neobediente, dusmanoase, dar nu ‘pare agresivlatea fizica sau antisocial. 1CD-10 difarentiaz& 6 tipuri de tulburari de conduit, In functe de simptome, de mediu, de domeniul social afectat si de tulburarile asociate. Tipurl de tulburari ale conduitel dupa ICD-10 (WHO, 2004) (1) Tulburare de conduits limitata la contextul familial ‘Comportamente agresive care se rezuma exclusiva mediul familar sau la interactiuniie cu membril femiliel gi care depagegte comportamentul opoziional ‘sau Indardtnic (2) Tulburare de conduité nesocialiazaté ‘Comportamente agresive care depagesc comportamentul opozitional sau ‘Indaratnic gi care se asociaza cu o deteriorare durabilé a relatilr copilulul cu alte persoane (In special cu cel de aceeasi varst8), (3) Tulburare de conduité socializat ‘Comportamente agresive care depagesc comportamentul opozitional sau Indératnic sau comportamente delicvente de durat; in amibele cazur exist’ o relate sociala bund cu cel de aceeasi varst’ (4) Tulburare opozitionala cu provocare Comportament neascultétor sau indardtnic In absenta manifestatllor agresive sau delievente severe, manifestandu-se tn general din al 9-lea an de viata (6) Alte tulburiri de conduité Tip de tulburare pentru care sunt Indeplinte toate criterile pentru o tulburare de comportament social, dar in cazul céreia nu este posibili subordonaréa la o anumits subgrupa. (6) Tulburare de conduité nespecificat’ ‘Tulburare de comportament social, care apare in asociatie cu o tulburare afectiva (de exemplu depresie sau anxietate). 1.4 Prevalenta In cadrul unei sumarizari recente, Bloomquist si Schnell (2002) concluzioneaza c& prevalenta comportamentelor agresive este foarte neomogend. Pentru grupa de varst® 4 -18 ani aver: > Comportamentul opozitionist provocator are 0 prevalenta de aproximativ 3%. Studiul Bremer referitor la tineri mentjoneazd o prevalenta de 2,5 % (Peterman gi colab., 1999). > In cazul tulburérli de conduita apere o variate de la 0 la 11,9%, media find tn Jur de 2%. Potrivit DSM IV procentele variaza tntre 2% $1 9% pentru fete siIntre 6% si 16% pentru baileti (APA, 1996). In studiul Bremer procentul era de nol, 199) aoa Tae Grr rt cd apoximato wee (388%) dn ter ‘cu tulburére de comportament social aveau gi 0 tulburare depresiva. cose anal moje fe rezutotlraper ca umere e derenormetadoolca Aes tot cane Sera avd cera: burr setae zl, & so et atomare, @ metedler uta pet evavare si de prioada de mp se wabirea preven (Schethaver gi Pelerann 2002) 4.5 Evolutie ‘nc din anii 1980 a fost accentuat’ stabilitatea comportamentului agresiv, flind vat pat premise (or oats Pntconpertement egress manfst fecvent In percadapresoar, Cece Sac ma prove ee acest comporarment 8 fo observa foal mut a sae ee cate, rtrea nvr, compara co cop de aceon vars (2) beck comportement agresv se manifest in ra mite conterte (de exer Bese onal jooc) va fal stabi decd Ta cop a care se manfesta Serta singur cote ‘ (a) Seed torte Torme de corporament agreiy se manifest de tmpury, pace sabia monies ecetorcmporaments eee Sl ca 228 opt Savor un deen (ay Dach cop mantestaconpertamente delivers feee devreme compara eaee cea ca de are aprox pele 14a), tunel este foarte probebl Gn comportament clr Ge duran urate ani cote gute ‘promise. url susinute de renutalse sul longtuenale Comtodamenteo agresie sun compotatnente sable are tn nui cond same attorena Fergusson, 1008) Peterann, U, 198; Schethaver Peterman, 2002) Sar erenate coud modal do evolu ae ages, crater prin obo enprs seu tev al burs (apalsicolad. 2002) Debutul timpuriu al tulburarii, In general, acesti copii dezvolté in perioada caves comporamente repos In rei fei La Troeputacstea iu Meare ter comporemorte ge neasctare 3 ingen, 0 smotomaicd care rea Un conporamentopozet (APA, 186) daa cu gearzarea, cep 8 82 actocta concte tice se compororenius! socal, care duc a probleme In Mate rato iow eoleg aceasta evlue detemina o aplre soc tooled Getta, procom si un competent ages slebl. Ca uae, coi ‘Seal mute mentoxtrtepesivantsocale grave, mu nie ol devin celove [avast adlescentet 10 Debutul tardiv al tulburdril, Acesti copii manifest comportament agresiv doar la ‘Inceputul adolescentei. EI sunt influentati de cei de aceeasi varsta, in timp ce ‘mediul familiar are un rol secundar. Oe cele mai multe ori ei sunt mai bine adapta decat copii la care apare un debut timpuriu, ei respectd regullle sociale de baza | fac fata solictérior gcolare. Tulburarea de comportament social se manifesta prin delicte nonviolente ca furt, ingeldciune sau abuz de drogurl; la acesti copii interventia terapeutic’ este suficienté. Deoarece copii cu debut timpuriu manifesta probleme severe (Loeber $i Farrington, 1998; Scheithauer si Peterman, 2002; Tolan si Thomas, 1995), evolutia lor va fi examinatd th continuare mai detalit. Aceasta forma de agresivitate se manifesta timpuriu tn interactiunile copi- parinte si este asteptatd o evolute ulterioara a problemelor deja existente. Inca din ‘nul 1989 Patterson si Bank au oferit 0 teorie 2 aparitiel si evolujlel tuburari ‘comportamentului social. Ei au postulat un model de‘evolutie in 4 etape care are la baz urmatoarele asumpi: 0 tulburare de comportament agresiv apare si se dezvolta pe 0 pericada mai lung’ de timp, In acest interval secvenfele de dezvotare sunt observabile, iar severitatea tulburdrii cregte progresiv de la ‘manifesta relativ minore la inceput pana la manifestari majore (Patterson, 2002). ‘Modelul de dezvoltare dupa Patterson i Bank (1989) Etapa 1 Tutburarea interactunilorintrafamilale. Etapa 2 Reactille mediului social la problemele comportamentale ale copitulul Etapa 3. Reactile copilulu a situafile familiare gi gcolare. Etapa 4. Delicventa este sanctionata social Tulburarea interactiunilor intrafamiliale. Prima etep’ a procesulul consta in tulburerea comportamentolor de interactiune in familie. In general, in aceasta faza copitul este neascultétor gi necooperant, dar inc nu reacfioneaza agresiv. Din punctul de vedere al parntlor, problema se datoreazé metodelor educative nepotivite, care iau forma unor ameningari vag, ce nu permit apicarea constanta a consecintelor negative anuntate. Comportamentul parinflor intaraste agresivitatea copilu, iar copilor le este acordata tot mai putin’ atentie. Astfel parini ajung in situafia Tn care nu mai gtiu unde si cu cine igi petrece copilul input liber, Sitvaia deja tensionata din familie poate fi accentuat® si mai mult prin manifestirie comportamentale problematice ale persoanelor implicate, Astfel, comportamentul agresiv al paringlor sau hiperactivtatea copiuui poate 88 creas rscul deteriora interactiuntor din familie. in plus, un status social scBzut al familei constituie un factor de risc find asociat cu competentele sociale defictare ale parintior gi cu un ‘comportament de discipinare problematic. Alt factori de risc, ca de exemplu "gomajulunula dint pain! pe o perioada mare de timp sau confctele conlugale ier determina o crestere a slresulu familial. Maniestaie probiematice tot mai rot entuate ale copllului duc Tn final la izoare sla respingeres din partea paring are se simt negjuora}. Mediu familal descris exemplificd infuenta negatva reciproca @ compertamentelorparingior sia copilor. Defnitors este momentol In care apare criza femilialé. Dac tuburarea apere in coplaria timpurie, copiiu Ti vor lips able social-emotonale cu ejutor ‘arore 08 construiasca relat gi sd se integreze In grup (Patermann gi Peterman, 2092), Debut timpuriu al tuburarl de comportament social este un Indic al evolu! nefavorabie. In cazul unui debut tardy, copiul 2 dobandit deja abit Seviale care s&-facliteze iesrea dint-un grup de copii agresivi do aceeasi varsta Reacfile mediului social la problemele comportamentale alo copituui, In a fous’ etapd apar reaciile persoanelor semniicate din viaja copiulul la omportamentele problematice ale acestuie. Copiul tsi extinde manifesta Ggesive de la mediul famial la _gr&dinita, respectiv gcoalé. Deoarece Ganportamentul problematic afecteaz8 orice forma de contact social, copii Geresiv este respins do cei de aceeasivarsta gi este (lat social, decd este la Gooald mai spar adiacent si probleme de performan{a. Ca urmare copiul agresiv va Syoa un dublu egec: nu Se poate integra tn grup gi egueaza tn fata solicitor score. Reacfile copilulu fa situafile familiale gi scolare. A treia etapa in dezvoltares Comportamentelor agresive se caracterizeaz& prin reactile copii fa siuaile familale gi scolare, Ca urmare a respingeri sociale, copiul agreslv cautd sustinere irtrun grup de copil de aceeasi varsté care prezinta aceleasi manfestériproble- tmatice, devarece numai el 1! accept comportamentul. Prin stabilrea acestul Contact social se limiteaz® si mal mult posibiitstea de a dezvota abiltsi socio- tmofonale, lar repertoril comportamental poziv al copiulu se reduce 31 mal mut Comportamentul agresiv, care este acceptat in astfel de grupuri va fi In continuere ‘tart pozttv. Integrarea Intr-un astfel de gtup creste probabiltatea mentineri Comportementul agresiv. Atenia redus® din partea parintlor gi nteresul sc8zut pont actvtajile copilui din timpul liber permit impicare iui tn reaizerea unor pare detnovente, scacand tn acelegl timp ganea descoperin st sanction lor Tn ‘mod corespunzator. Delicventa este sancfionst& social, In a patra si ulima etapa, comportamentl problematic duce la delice identfiate s| sancionate de societate (Peterman gi Peterman, 2002). In fecare etapa a acestul proces pot fi luate masurl preventive si terapeutice, care i influenteze pozitv tulburarea de comportament, precum si defiitele adiacente {a nivelul comportamentului social. Cu cat interventile sunt aplicate mai devreme, ‘cu atat mai mult pot fi reduse sau eliminate manifestarile agresive, respectiv cele celincvente (Reid gi colab., 2002; Scheithauer si Peterman, 2002). 2 Copiii care provoaca incendii se deosebesc de copiii care mi ree ee A ees kee ccompetente sociale reduse, print-o conslinta de sine redusa gi probleme scolar. ee ee aigeeee: cu atat este mai dificla modificarea lui gi cu atat este mai pufin optimista prognoza pe termen lung (Bloomquist si Schnell, 2002; Scheithauer $i Petermann, 2002).2 Diagnostic Jn cazul majoritati' comportamentelor agresive este necesars realizarea unui diagnostic. Numai printr-o analizé detaliata se poate claifica daca > copilul este agresiv din cauza frici; > spera s8-i poaté impune dorintele intr-un mod egoist; > exist’ vre-o forma mai acceptablla de autoconfirmare. ‘Aceasta clasificare grosier& are consecinte considerabile asupra procesului terapeutic. In acest context este uti clarficarea modului in care un copil mai mic motivat de teama nu poate fi utat print-un program de dezvoltare a increderi tr sine (Petermann si Peterman, 20036). Pentru stabilrea recomandérlor mai sunt relevante si alte aspecte: comporta- mentul agresiv este partial neobservabil, manifestandu-se In mod indirect; tn ce masura intensitatea comportamentulul agresiv poate fi dependent de situatio 31 daca poate aparea doar Ia scoal’, deci fn relatile cu cei de aceeasi varsta (vezi recomendeinile pentru training-ul de agresivitate, capitoll 4.8), Factori declangatori gi de menfinere. Dupa curn am prezentat in capitolul 1, th cazul agresivité vorbim de comportamente stabile si dificil de modificat. Este important cunoasterea situatflor, respectiv a factorlor care deciangeaza comportamentul agresiv, in ce m&sura aceste condifi sunt stabile gi mentin acest comportament. De obicei astfel de concitii apar datoritémodeleior comportamentale ale parinflor sau ale altor persoane relevante din modi copilulul. Agresivitatea este un comportament complex, implic’ mai multe cauze, jar in practica se vor utliza diferite metode de identificare a lor si a modaitatior de Interventie adecvate. 2.4 Dimensiuni in realizarea diagnosticului In practcs, in stablrea diagnosticuui se tine cont de mal multe imensiunl. Aste, agresivitatea poate fl evaiuaté din punct de vedere cognitv, emotional, fiologics comportamenial. Un test de agresivtate ar putea evalua atét percept confictlu tiie efectve adiacente si comportamentul proprit-is. Penru a obfine o imagine cat mai exactd, se recomanda utiizarea difertlor metode de evaluare pentns escrerea fonomenului .agresivtate”. Evalvarea comportamentul agresiv al copiuii se va realza pe baza > evalua expertulli (Ze exemplu un psiholog clinician specializat tn terapia copilulul), “ > aprecierior reaizate de paint! sau profesori (cu ajutorul chestionarulai SOQ, vezi Woemer si colab, 2002e; vez! Tabelul 1), > observ comportamentull, > testelor psihometrice (ca de exemplu EAS). Prin diferite abordari este posbiléintegrarea 5 ntelegerea comparativa a perspec- tivei copiului, @ pareri expertlor gi @ aprecierior fécute de persoancle de apartenenta.(Patermann si Peterman, 2000a, 20000). Aceste surse sunt importante deoarece informatile oferte sunt Intotdeauna insofite si de erori sau distorsiuni. De exemplu, la primul contact cu terapeutul coplul agresiv are tendinta de mascare a comportamentului problem’. Acelagi lucru se remarcd i la uni print. In cazul aprecierilor facute de scoala, preludecatie refertoare la cop ‘agresivi au frecvent un rol important Gu ajutorul abordriior mentionate mai sus sunt adunate informati referitoare vvvE evolutia $i stuatia tamuiala a copiulul, autoperceptia copiluli simptomele comportamentale, respectiv competentele comportamentale ale copiluul Abordéri tn diagnosticul agrosivitatit Intervievarea si observarea persoanelor de apartenenti > investigarea périntlior (Figa de lucru AB D1) > observarea comportamentulul din timpul intervievari parinflor (vizit& la domiciu; AB 02) > discutii nestructurate cu profesorul (si eventual observafi la ora prin intermediul profesoruiui; AB D4) Intervievarea copilulu > stable contactulul cu copii evaluarea lu > diagnostcarea inteligentei ga performante > chestionar de evaluare pentru comportamentul agresiv in stuti concrete (AS) > lista pentru identificarea intarirllor (LEV-K; AB D3) ‘Observarea copilulul > Grid de observare @ comportamentulul agresi ( BAV; AB D4) > Grid de evaluare a implicricopiullm interventa terapeutic’ (TMK; AB Ds) 6Intervievarea gi observarea persoanelor de apartenenti. Prin intervevarea périnfor sia profesorilor se obtininformati relevante, Este de asteptat ca aceste 2precieri s8 fle foarte difeite, deoarece parnji au tendinta de a nega aceste probleme (mai ales la Tnceput), tn timp ce profesoril prezinta problemete ca find Sramatice §i far8 solute (Peterman $i Peterman, 2000b). De obicei parinti au toate Informatile necesare, iar exacitatea afrmatilor lor poate fi imbunstatita prin felul in care este condusd discutia (vezi capitlul 7). Scopul unei discuti cu parinti cconsta in obfineree informatilor refertoare la dezvoltarea copluui, precum si despre problema comportamentalé. Acesteinformati reprezinté piesa central din punct de vedere al analizei comportamentale. Discutia cu print relevainformati Gospre factor deciangatori $I cel de mentinere ai comportamentulsi agresiv, precum si despre interactiunie din familie. Dac& disculla cu paring are loc tm cadrul tne! vzite la domiciiu, se vor fia informatii despre conciile de viala s! se poate realiza o documentare serioasa (vezi capiolul 22). Adiacent este utd observarea interactiunior dintre pin}, care se vor evalua tn functie de crterile date. Freevent comportamentul agresiv se manifest la scoala atat in tmpul orelor ct si in pauza. Pentru a putea evalua aceste comportamente sunt necesare ‘observatile profesorlorg1n mod ideal, cbservatilo directo. Intervievarea copilului. Scopul acestor discutii este stabilirea intentillor, @ reactilor emofonale sia rutinelor comportamentale, precum si felul in care ole se felationeazd cu comportamentul agresiv. In cadrul primului contact cu coplul se ‘ncearcd clarficarea motivuui pentru care s-a apelat la psinolog. Frecvent, pérnfi sau profesori sunt cel care dorese realizarea nei terapi. In discutia cu copilul se va stabil daca acesta cunoagte reprezentile si expectantele adulor vis a vis de , dacd exist 0 motivatie pentru modificarea comportamentului gi care sunt scopurile ll terapeutice. ‘Dupa aceste clarificiri urmeaza apicarea testelor de inteligent i de perfor- manta, precum sl alte instrumente, ca de exemplu un test de anxietate. In analiza Comportamentulul agresiv este important s& se ind cont de faptu c& uneoricopitul prefera comportamente diferte pentru impunerea idelor prop, im functie de Context. Desi comportamentul agresiv este foarte stabil, a fi prematur s& se tind cont de o inctinate globela spre agresivtale, ga cum se face in cazul muitor teste de personaiitate pentru copii, Dac& optém pentru 0 abordare dferentiata a ‘2qresiviai, trebuie plat un chestionar care © cuprind& un num@r mare de situafi ce pot decianga aceste comportamente gi care apol sa fe aplicat coptu. ‘Adiacent acestor Intra refertoae la comportamentulagresiv, sunt recomandate Intrebari refertoare la hobby-urile $i interesele copilului, precum si la lucrurie gi actvtaie pe care le considera recompense. Observarea copilulul, Metoda cea mal ulizat pentru diagnosticul comportamen- fulul agresiv este observarea sistematicd a comportamentulu. Observarea comportamentului ofer& indicli concrete cu privire la condiile declansatoare I formele de interactune tipice. Astfel de informatli se obfin prin evaluarea ~antecedentelor si a consecintelor comportamentelor (Frick gi Loney, 2000). in cazul nei observati comportamentale, sunt esentiale conditjile 1h care este realizata observatia. Astel, In cazul copilor care sunt tratati ambulator, observerea in situa reale este limtaté (de exemplu acas’ sau la scoala). In aceste cazuri parintl, respectiv profesorii trebuie Invatati s8 realizeze observatia sau terapeutul trebuie 88 se bazeze pe observatile din timpul gedintelor. Daca se realizeaza o observare {in context cline ~ cu ajutorul unei camere video ~ cea ce de multe ori nu este posibi, comportamentul copilulul din timpul interventiei este un indiciu al ‘comportamentului social pozitiv, al disponibili intentiei de a colabora, 2.2 Intervievarea pai La prima intairire participa doar patinti, in nici un caz Intreaga familie sau patingi i copilul. Aceasta recomandare este facuta din motive serioase, prezentate In subcapitolul 4.6. Cu parintii sunt discutate motivele pentru care au cerut realizarea investigatici. In acest sens pot fi ulizate mai multe scale (vezi tabelul 1). Dupa ce se restrang cetegorile de diagnostic posible, urmeazé o analiza sistematic’ a tabloului clinic cu ajutorul périntilor. In acest moment se recomanda utlizarea unui chestionar de diagnostic, care vizeaz4 obtinerea informatilor referitoare la urmatoarele domenii ‘manifestéri problematice in dezvottarea copilulu, situatia familiala, ‘elafile copliulul agresiv cu cel de aceeas! varsta si cu frati si, situafja gcoar’, simptomele comportamentului agresiv, parita gi mentinerea acestora, La finalul discutlel terapeutul realizeazd 0 evaluare @ comportamentulul parintilor cu ejutorul unei scale de evaluare gi sunt notate alte observafi suplimentare. Tabelul 1 oferd o sumarizare a scalelor de verificare si a metodelor de intervievare, care permit un diagnostic specific. ‘n continuare este prezentaté figa de analiza a comportamentulul agresiv al copillor Pentru parinti $i modalitatea de obtinere a informatilor suplimentare relevante in ccadrul primelorintaniri cu paint. Discutia cu parintii. Pe baza discutiei cu p&rinfi se pot delimita cauzele comportamentuui agresiv, se pot stabill factorii deciangatori gi de mentinere. Este forte impertnt mod n cre famiiareactoneaza la comportamentl agri al ccopiluil. Figa utiizaté de noi se bazeaz’ pe cercetérile lui Redlin (1975); date despre copil si familie (starea de sénatate a copiluui, elemente specitice si importants din punct de vedere a dezvolari ll); vvvvyy int-0 forma‘Tabel 1 Scale 51 metode de intervievare pent diagnosticul agresivitaii soa ‘Aceast cad ere sic Btts dn 25 de red pin Seal de ontiare a | sau profesor pot rspunde fn 5 minut. na _sepoctalorpotve 9 tit 5 subscale (lear cu cte Semi: renave (Banaschewsk' si | (1) probleme emotional: Celeb, 20040; Klasen gi | (2) poractvtatenestnte: eats, 2003) (0) protic co de acoeay vast; {@) manifest comportamentleprobiemstice (©) comporament poset § ‘Aceastl sca este accesblt gl poate fi descdrcata gi 3 tz grat de pesto we dio com. & | sesv ‘chesonar cu 32 de ies pen cop 9 =doescent $ | Chesionarde evahare | (dela 1118 15a), ar 4 cae: | suourrior patie forma | (1) comportement agresh-antsocat | prescurata(Hamposi | (2) probleme de conto fre | Peterman, 2005) (3) amietate/depresie; (4) probleme de stima de sine. Aceasta meta ete ua la ive intmatjna se bazear pe un chessonar american elaborate | Reyoks ww. Pai sunt ntrvev neg cu probleme Scala conporamensia | comporamentaa ale cop cu vate inte 6 12a Marburger (Chews, Els gi | Cet 80 de intrebar ve gropezs In cin catego, Markus, 1978) ‘ire care unas refer la comportamentl 3 inadecvat ‘Gresionar do evalua | Aca inetmer se Gsponbl informa sucha W comportamentsior agresive | stant, Pai sunt intreva cu prota § | sie conor (Poteran. | stuafa fom, a cezvotorea copii, a evluia § | Petermann, tn acestcapt "| compartment agresi 9a competent 3 procum gla condi deiangstoar side mennere @ 2 ‘compertamentull problema. El poste f eplicat pan la 3 varsta de 13 ani 3 | mei ‘ror pe, sunt evaluat tube pace care & | sovrvit pers paring neces Intervene gi ampoarea pe care acestoa au 3 | Mannneimer (Esser ico, | ats. Este adecrat coplr cu varsta intr 8 16 a. 1968) ‘coin vere inormat demogratic legate ce Pit 9 copi,sinptomele piste sie copiluladolscentu, precum i conde soco- famille gl verimensle major de vat > relafi sociale gi activitat (persoane relevante din viata copiluli, de la grédini, scoala, comportamentul de joc, relatille cu cei de aceeasi varst); > analiza comportamentala (descrierea modulul de desfagurare 2 unei zile obisnulte, frecventa si intensitatea comportamentulul problematic, primele manifestari ale comportamentului problematic, probleme gcolare, relatia cu frati si cu copili de aceeasi varst,relatia p&rint-copl); > date specifice legate de implementarea training-ului (dac& copilul este capal de autocontrol, daca este dispus s& coopereze, ce informatii are cu privre la training). Aspectele mentionate tn aceasta fig reprezinta punctul central al procedurli de diagnostic. Informatie obfinute stau la baza unor decizil definitori; se stabileste daca este necesar training-ul si in ce masuré trebuie planificate interventile cu parinti si cu copilul. Figa este prezentatd In forma completa (vezi AB D1). (1) Famille adoptive sau cele care au copii in ingrije pot ofer informa refertoare la comportamentul agresiv al copituui din prezent, dar nu g| despre conditile de aparije si modul in care aceste comportamente sunt intarite ~ exceptie cazul in care @ fost adoptat la varsta de sugar. (2) In cadrul acestei discuti de aproximativ 100 de minute, disponibiltatea P&rintilor de a ofer'informati corecte depinde de felul In care percep necesitatea unei masuri de intervene terapeuticd. (8) Comportamentul copii in afara casel este greu de evaluat de c&tre paint, Cat de zgomotos este apartamentul gi unde este situa (la far, n oras, in ce parte oragulu)? > Cat de mare sI de spalis este apartamentul (qumérul de camere sau numarul de meti patra? > Exists o camera pentru copil? Cat de mare este camera pentru copil? Ce jucdti se gasesc In ea? > Cate persoane locuiese in apartament? Cat de .2glomerat” este apartamentul 431 dacd persoanele pot avea puna intimtate? > Ce posibiltati de joaca exist In apartament? > Amengjarea apartamentului este potrivia pentru copii, de exemplu c&t de ugor poate f strcat ceva, daca obiectele din camera pot fi usor murdarite? > Cala atentie se acorda ordini din apartament? Sunt eliminate spatilelbere Tn acest fel? Sau exista un haos de nedescris din cauza lpsei ordini? > Este apartamentul cura, f2ré mirosuri neplacute? In timpul unei vizite la comicliv sunt anaizate aspectele mentjonate mai sus, dar fara a atrage atentia pirintlor. Se pot da explicafi nu doar referitoare la comportamentele zinice ale copiului agresiv si ale familie! sale, ci gi despre condifile favorizante 51 de mentinere a problematic agresivtii. De exemplu, uni copil evité propria casa deoarece este prea .strAmta” si nu ofera posibiltati de joecd, Alji copii nu se intéinesc niciodata cu pritenil acasd, deoarece mama lor este foarte atenta cu curdjenia gi ordinea si nuvi place acest Iucru. Ai sunt foarte nelingtij $1 ugor cistractibil deoarece nu au acas& un local lor unde sista lng Gi sunt permanent stimulat! acustic gi vizual de cdire fal}, vecn,televzor 51 aga mai departe. ‘Scalf de apreciere a interactiunil dintre parinfi. In cadrul analizel interactunilor familiale se pot delimita cel putin tei planur (1) interactiunea gintre parint; (2) interactiunea parinte gi copl problem, () interactunea dintre traf ‘Adiacent discutlei cu parnfi, terapeutul evalueazd interactunea péringor cu ajutorul unel liste de apreciere. Aceasta evaluare este facutd de terepeut in absenta périntior (sau c&nd acestia nu sunt aten}). Comportamentele parintlor sunt evaluate in mod sistematc el putin o dat8, de preferin(a dupa prima Intanre. Este utld reevaluarea dupa parcurgerea a jumatate din gedinfele de consiere cu périnti gi cu familia. in acest fel pot fi evidentiate modiicarle comportamentele ale périnflor. Evaluarea are In vedere gapte domeni: (1) partciparea parigior la discutes (2) modul in care se adreseaz& unulcelultlt, {@) modul in care un parinte igi implic& pertenerul in discute; (4) confce pe parcursul gedijetor, (6) pozttia parinfior cu privire la .copiul problem@ (6) comportamentul nonverbal al périnjior, (7) comportamentul verbal a parinfior. RO Fed de ivestigare pentru ping en) tartcae Th cazulunorintrebai sunt ofeite exemple in paranteze,unole dint acastea sunt notte cu 0 stelus (*). Exomplel din paranteze flr stluj sunt dato cu scopul de a ata pe ping £58 Ineleagd ma bine Inrebarea gis vad care arf modaltatea de réspuns. La exemple din parentez8 cu steua,terapeuul rebuie 68 astepte réspunsul pan, ar dac8 paint ru su lace se referd Inebarea sau dau un rispuns inadecrat, se ofer exemplee pen dlaiicarea invebsri I. Datele personale ale copilulul gi 4. Numele copilulu..... le families Data nasterié runes $o0ALAr ean Clasa: 2. Numele fratilor: a) eons) Data nasteri 38. Varsta mamel: ene Anil Varsta tatu cane a 4 Rela formal ae por cu cop mamanaturai’ —O_tat& natural mama vitogs © tata vitreg © mama adoptiv’ tat adoptiv © ngrijtoare © ingrijtor Care dintre parinti a trait im familie gi pnd la ce varsté a copilulul? 5. Ocupatia parintior Mama este angejats: O Da Oo Nu Este angajata ‘O cunorma intreags © casnica cujumatate de norma © concediu de materritate (© lucreaza tn schimburi © somera © lucreaza noaptea © pensionaré © lucreaza acasa (de exemplu la O attele computer) © mai multe zile $i nopti pe sSptimand