Sunteți pe pagina 1din 5

FIZICA SI INSTRUMENTATIE: DOPPLER

EFECTUL DOPPLER
REFLEXIA ULTRASUNETELOR DE CATRE PARTICULELE SANGUINE
INSTRUMENTATIE
- Doppler pulsat
- Duplex
- Sisteme pulsate multiporti (MULTIGATE)
-Color Flow Imaging
ANALIZA SPECTRULUI DOPPLER
- Display spectral
- Factori care afecteaza continutul spectrului
- Procesarea spectrului Doppler
INTERPRETAREA SPECTRULUI DOPPLER
- Metode calitative
- Metode semicantitative
- Metode calitative

EFECTUL DOPPLER

Cind o unda este reflectata dinspre o tinta in miscare, frecventa undei reflectate
difera de cea transmisa. Aceasta diferenta de frecventa se numeste deplasare Doppler
si acesta depinde, printre altele, de viteza de miscare a tintei si de directia in care
aceasta se misca fata de traductor.
Unda ultrasonora nu reprezinta altceva decit o serie de comprimari si distensii
mecanice, “calatorind” spre receptor cu o viteza constanta ce depinde de mediul in care
circula. Frecventa receptionata reprezinta pur si simplu NUMARUL de asemenea
comprimari detectate de receptor IN UNITATEA DE TIMP (secunda). Daca tinta si
receptorul sint stationare, frecventa receptionata este identica cu cea emisa. Daca insa
tinta se indreapta catre receptor, acesta va receptiona mai multe compresii pe secunda,
in timp ce atunci cind tinta se indeparteaza de receptor, se vor receptiona mai putine
compresii in aceeasi unitate de timp (sau, daca doriti, acelasi numar de compresii va
ajunge la receptor intr-un timp mai scurt in primul caz si mai tirziu - intr-un interval de
timp mai lung - in cel de-al doilea). Astfel, in primul caz se va receptiona o frecventa
mai mare, iar in al doilea caz o frecventa mai mica dect cea emisa de fapt. Diferenta
este reprezentata de DEPLASAREA DOPPLER.

REFLEXIA ULTRASUNETELOR DE CATRE SINGE

Datorita nr. mic de leucocite si a dimensiunii mici a trombocitelor, se considera


ca eritrocitele sint responsabile pentru deplasarea spectrala Doppler, ele reprezentind
“tinta” fasciculului ultrasonor. In cazul ecografelor Doppler, datorita faptului ca
ultrasunetul circula de doua ori (dus si intors, respectiv de la traductor la eritrocitele in
miscare si apoi de la eritrocite innapoi la traductor, ecuatia Doppler contine cifra 2,
fiind reprezentata astfel:

fd = 2 f v cos q / c
unde fd - deplasarea Doppler,
fv - frecventa emisa de catre traductor
cos q - unghiul dintre fasciculul ultrasonor si directia de curgere a singelui
c - viteza de deplasare a ultrasunetului in mediul examinat
v - viteza de deplasare a eritrocitului

Este evident ca atunci cind fasciculul ultrasonor este orientat in aceeasi directie
sau in directie diametral opusa cu fluxul sanguin, deci la 0°, respectiv 180°, cos 0 = 1,
cos 180 = 1, deplasarea Doppler fiind maxima (egala cu 2fv /c). Atunci insa cind
fascicolul ultrasonor este emis in unghi de 90° (perpendicular pe vas), cos 90 = 0, deci
fd = 0 !, ceea ce se traduce prin deplasare Doppler zero, adica lipsa de semnal Doppler.
In realitate, fascicolul ultrasonor nu poate fi niciodata orientat “in ax” cu vasul sanguin,
existind diverse metode de compensare pentru aceasta.

INSTRUMENTATIE

Cel mai simplu tip de ecograf Doppler este Dopplerul Continuu. Acesta consta
dintr-un sistem format din doi traductori, un traductor care emite continuu si altul care
receptioneaza continuu.
Deoarece emite permanent, DC
nu poate masura timpul de
reintoarcere, deci nu poate
calcula distanta de la care vine
semnalul. Un sistem “stereo”
pune in functiune un difuzor
(ex. cel din dreapta) atunci cind
tinta (eritrocitul) se misca spre
traductor, respectiv celalalt cind
tinta se indeparteaza de
traductor. Pe linga semnalele
Fig. 1. Doppler continuu
sonore, se poate obtine si un
grafic spectral al deplasarii
spectrale Doppler (Doppler
spectral - Fig.2.).
Df Df

t t
Df
Df

t t
Fig.2. Doppler spectral. Pozitia de-asupra sau sub grafic evidentiaza directia de miscare (spre
sau dinspre traductor) a tintei.
Dopplerele pulsate
prezinta un traductor multicristal
care emite un puls scurt de unda,
dupa care “asculta” unda
reflectata, comparind-o cu cea
emisa pentru a calcula variatia de
frecventa (deplasarea spectrala
Doppler). Traductorul produce o
imagine bidimensionala
echografica, pe care examinatorul
POARTA poate aseza “POARTA” de
ascultare, corectind si unghiul
fata de vas. In functie de
adincimea la care examinatorul
plaseaza poarta, aparatul
Fig.3. Traductor “Phased Array” curviliniar, cu calculeaza momentul
element ce emite si receptioneaza Doppler. “deschiderii” portii, pentru a
asculta semnalele reintoarse exact
din acest loc (Fig.3.). Sub imaginea bidimensionala descrisa mai sus, aparatul afiseaza
un grafic spectral al deplasarilor Doppler, realizind astfel un sistem DUPLEX. Dintre
toate cristalele ce alcatuiesc traductorul, unul (sau un grup mic) emit frecventa
Doppler, celelalte emitind si receptionind pentru a forma imaginea bidimensionala (ca
la echografele obisnuite) (Fig.3.). Modul cum este construit traductorul depinde de
tipul acestuia (Phased array, Wobbler, rotator etc.).
Spre deosebire de sistemul descris mai sus, exista echografe in care nu doar un
singur cristal sau grup de cristale emite si receptioneaza deplasarea Doppler, ci TOATE
cristalele emit pentru a forma imaginea bidimensionala si imediat (in milisecunde) emit
frecventa diferita la care ii si receptioneaza deplasarea Doppler. Astfel se poate
suprapune peste imaginea bidimensionala (in tonuri de gri), o arie in care afiseaza
modificarile de frecventa Doppler, codind intr-o culoare (de exemplu rosu) semnalele
reflectate de la tintele care se indreapta spre traductor si intr-o alta culoare (albastru),
pe cele de la tintele care se indeparteaza. Se obtine astfel o “harta” de culoare ce
reprezinta tintele in miscare (fluxul sanguin). Un asenmenea sistem se numeste CFM
sau CDI (Color Flow Mapping sau Color Doppler Imaging). Atunci cind pe un
monitor se afiseaza IN ACELASI TIMP imaginea bidimensionala (gri), imaginea color
si graficul spectral, se obtine o imagine TRIPLEX.

ANALIZA SPECTRULUI DOPPLER

Fiind un sistem pulsat, si deoarece unda ultrasonora are o anumita frecventa


(compresii si “rarefieri” succesive), masurarea exacta a frecventei acestei unde necesita
ca ascultarea sa se faca cu o anumita frecventa de “deschidere a portii”, pentru ca
semnalul (frecventa) reconstruita sa fie cea reala. Frecventa cu care se deschide
ascultarea nu trebuie sa scada sub o anumita limita, numita limita NYQUIST. Conform
acesteia, ascultarea trebuie sa prezinte o frecventa cel putin dubla fata de frecventa
undei receptionate. Scaderea frecventei de receptie sub aceasta limita duce la aparitia
fenomenului de ALIASING (Fig 4), acelasi care face ca rotile carutei sa se invirta
B

Fig. 4. Masurarea cu frecventa dubla fata de


cea emisa (graficul A) reconstruieste corect
acest grafic, in timp ce masurarea cu
frecventa la jumatate fata de cea emisa
reconstruieste un grafic fals (graficul B)
aparent invers in cinematografie. Recunoasterea si combaterea acestui artefact este
foarte importanta, mai ales in imaginea color, unde poate fi confundat cu turbulenta
poststenotica! Pe imaginea spectrala, fenomenul de aliasing se manifesta sub aspectul
“amputarii” maximului undei spectrale, cu aparitia virfului SUB linia de baza, iar pe
imaginea color prin trecerea de la culoarea rosie la albastra sau invers, trecind prin
intensitatile (sau culorile) de la capetele opuse grilei de culoare, afisate de obicei in
stinga ecranului. Exista mai multe modalitati de combatere a acestui fenomen, printre
care coborirea liniei de baza, scaderea frecventei traductorului, modificarea unghiului
theta, cresterea PRF.
Graficul spectral obtinut cu ajutorul unui echograf Doppler poate fi analizat
pentru a se obtine un numar de date, unele calitative, altele semicantitative si, chiar
unele valori cantitative. Pentru aceasta este necesar sa se cunoasca forma specifica a
acestui grafic pentru fiecare tip de vas. In general, cu citeva exceptii, graficul obtinut
prin masurarea Doppler la nivelul vaselor venoase are aspect continuu, in timp ce
graficul arterial este discontinuu, existind si aici doua mari categorii: curgere cu mare
rezistenta (specifica arterelor splanchnice si musculare) si curgere cu mica rezistenta,
specifica arterelor organelor parenchimatoase.

A A
B
time-velocity B
Fig. 5. Grafice timp-viteza de tip “Low Resistance”,
respectiv “High Resistance” .
Fenomenul de turbulenta poststenotica se traduce prin largire spectrala,
respectiv prin “amestecul” culorilor pe imaginea de Doppler color. Largirea spectrala
apare ca o “ingrosare” a graficului spectral cu ocuparea spatiului de sub grafic (a
ferestrei spectrale). Daca fenomenul de Aliasing este usor de recunoscut pe imaginea
spectrala (virfurile undei apar sub spectru), aceasta este mai usor de confundat pe
imaginea color. Combaterea aliasing-ului se face prin una sau mai multe dintre
urmatoarele manevre: modificarea frecventei traductorului, modificarea PRF,
modificarea unghiului fata de vas, coborirea liniei de referinta a graficului spectral.

INTERPRETAREA SPECTRULUI DOPPLER


Odata obtinut corect, spectrul Doppler trebuie analizat, din acesta putindu-se
obtine o serie de date importante, unele calitative, altele semicantitative, respectiv char
si unele date calitative. Acestea din urma reprezinta aproape in totalitate apanajul
echocardiografiei, in practica echografica generala fiind importante primele doua.
METODE CALITATIVE
•1PREZENTA sau ABSENTA CURGERII IN VAS
•2DIRECTIA DE CURGERE
•3SPECTRU
•4COLOR
•5CARACTERELE CURGERII
•6SPECTRU CARACTERISTIC FIECARUI VAS
LOW-RESISTANCE - HIGH-RESISTANCE
METODE SEMICANTITATIVE
•7TURBULENTA
•8FEREASTRA SPECTRALA SUB GRAFIC (GATE MIC!)
•9SPECTRAL BROADENING SI LA GATE MIC
•10VIRTEJURI IN MAXIMUL SISTOLIC (SEMNAL SI SUB
BASELINE, DIFERIT DE ALIASING
•11CRESTEREA VITEZEI DE CURGERE (VELOCITATI
MARI SI IN DIASTOLA LA NIVELUL STENOZEI)
· IMPEDANTA SI PULSATILITATEA VASCULARA (Fig. 6):

A A-B A-B
I.P. = I.R. =
Medie A
B
Fig. 6. Maxim (A), minim (B), indice de pulsatilitate si indice de rezistivitate.

Exista valori si limite normale specifice pentru fiecare vas arterial, ce trebuiesc
cunoscute pentru a putea aprecia valorile patologice. De asemenea, este esential ca
examinatorul sa cunoasca exact in ce zona a vaselor se fac aceste masuratori si care
este semnificatia patologica sau fiziologica a acestora.