Intel® Teach Program

Essentials Course

Şablonul planului unităţii de învăţare

Autorul unităţii de învăţare

Prenume şi nume: Tatiana Dumbravă

Judet: Vâlcea

Denumire şcoală: Liceul de Artă

Localitate: Rm. Vâlcea

Prezentare generală a unităţii de învăţare

Titlul planului unităţii de învăţare

Compoziţia decorativă

Rezumatul unitatăţii de învăţare

Principiile artei decorative, procedee artistice, stilizarea formelor şi stucturilor naturale, elementele de
limbaj plastic (linia, punctul, pata, forma) în artele decorative.
Principiile artei decorative sunt: gradaţia, progresia, motivul decorativ, stilizarea procedee de realizare a
unei compoziţii decorative: repetiţia, alternanţa, simetria, asimetria, jocul de fond, chenarul, bordura, etc.
Compoziţia decorativă pe baza modificării succesive a spaţiului în cadrul unei liniaturi iniţiale.
În ideea de a sugera mişcarea, artiştii plastici au găsit la început în soluţiile cubiste, futuriste apoi în
curentul Op.Art, variante de cinetism. Acest curent artistic, bazat pe modul specific de acţiune al imaginii
asupra ochiului şi sensibilităţii umane, speculează la maxim calităţile dinamice ale unor raporturi valorice,
cromatice şi de formă.

Aria tematică

Artele decorative
Realizarea unei compoziţii decorative cu efect cinetic, pe baza unei reţele, folosind contrastul închis deschis,
sau cromatic.
Realizarea unui proiect pentru decorarea unui zid exterior, folosind o reţea de orizontale şi verticale, un
algoritm de lucru propriu cu care să sugeraţi un efect cinetic.
Obţinerea efectului dinamic de succesiune.
Competenţe:
 perceperea şi înţelegerea mesajului artistic;
 utilizarea limbajului specific artelor plastice în activitatea artistică şi viaţa cotidiană;
 utilizarea termenilor de artă în comunicarea artistică;
 exprimarea unei idei în procesul creării imaginii artistice-plastice;
 perceperea corelaţiei dintre structura formală şi conţinutul operei de artă;
 asimilarea valorilor plastice naţionale şi universale.

Clasa
© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 1 of 11
Intel® Teach Program
Essentials Course

Clasa vizata prin unitatea de învăţare –clasa XI.

Timp aproximativ necesar

Clasa XI 2 lecţii a câte 150 de minute , 2 săptămâni.

Reperele unităţii de învăţare

Standarde de performanţă - obiective de referinţă/ competenţe specifice

Obiective de referinţă
Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice

COMPETENTE SPECIFICE
Să organizeze un spaţiu decorativ, cu efect cinetic, pe baza unei reţele
Să descifreze anumita tipuri de reţele, pe baza imaginilor;
Să compună reţele, cu un algoritm de lucru;
Să creeze un contrast închis-deschis, organizat pe baza unei reţele.

Evaluarea activităţii artistice-plastice a elevilor va urmări progresul copilului în domeniul artelor

plastice la nivel de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini şi nu se va limita la constatarea rezultatului
producerii lucrărilor plastice. Se propun următoarele tipuri de evaluare: evaluarea iniţială, curentă
(formativă) şi sumativă. Toate tipurile evaluării se folosesc în cadrul activităţilor artistico-plastice,
rolul cel mai important revenindu-i evaluării formative.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 2 of 11

Intel® Teach Program
Essentials Course

Competențe evaluate:

1. Cunoaştere şi înţelegere:

• limbaj plastic;

• structuri compoziţionale;

• noţiuni elementare din teoria şi istoria artelor plastice.

2. Tehnici de executare şi aplicare:

• tehnici/ materiale de artă;

• modalităţi de utilizare a tehnicilor;

• limbaj plastic;

• structuri compoziţionale.

3. Exprimarea plastică a mesajului artistic:

• ideea, tema/ subiectul;

• structura formală (limbajul, structura compoziţională);

• expresivitatea plastică;

• distincţia sensului lucrării plastice:

• interese;

• preferinţe;

• apreciere/autoapreciere.

Progresul şcolar la disciplină se determină ţinînd cont de dezvoltarea intelectuală, psihomotoră şi de

capacitatea de abstractizare a copilului. Prin urmare, pot fi apreciate nivelurile informativ şi practic-
aplicativ ale cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor elevilor.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 3 of 11

 Intel® Teach Program
Essentials Course

Obiective operaţíonale/rezultate aşteptate

1. Exprimarea creativă, în limbaj plastic

Obiective operaţionale :
Găsirea unei reţele iniţiale şi a unui algoritm de lucru
Modificarea spaţiului plastic decorativ printr-o succesiune de imagini care creează
impresia de mişcare sau transformare.

Utilizarea elementelor de limbaj plastic, pentru a construi un spaţiu plastic şi

pentru a comunica un mesaj intenţionat
Adaptarea însuşirilor elementelor de limbaj plastic la mesajul intenţionat şi la
instrumentele şi la materialele folosite

Expresivizarea elementelor de limbaj plastic, prin utilizarea mijloacelor de

expresie şi a tehnicilor

Operarea cu reguli şi cu principii, în procesul de elaborare a unei compoziţii.

Intrebări-cheie ale curriculumului

Intrebarea Cum pot eu utiliza logica pentru a descoperi noi proprietăţi şi relaţii?
esenţială
cheie

Întrebările Cum mă poate ajuta desenul tehnic să înţeleg lumea din jurul meu?
unitatăţii de Cum fac spaţiul în care învăţ mai plăcut?
învăţare?

Întrebări de Ce se înţelege prin algoritm? – succesiune de operaţii elementere, bine definite,

conţinut? care constituie o schemă, necesare în rezolvare unei probleme oarecare.
Ce este efectul cinetic în artele vizuale? - care aparţine mişcării, privitor la
mişcare.
Cum obţinem un contrast coromatic?
Cum obţinem un contrast valoric?
Care sunt principiile şi procedeele artelor decorative?
Ce soluţii tehnice putem aborda pentru rezolvarea unei compoziţii decorative cu

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 4 of 11

 Intel® Teach Program
Essentials Course

efect dinamic?

Plan de evaluare
Strategiile pe care le voi folosi pentru a măsura nivelul de pregătire al elevilor
pentru unitatea de învăţare.
Produsul sau activităţile în care se vor implica elevii mei şi care demonstrează cel
mai bine obiectivele operaţionale pe care le-am propus şi abilităţile de gândire
avute în vedere.

Cum trebuie să arate munca de calitate şi cum îi voi implica pe elevii mei în
înţelegerea aşteptărilor la acest proiect, a obiectivelor şi a criteriilor de evaluare.

Modul în care voi aborda şi voi evalua gândirea de ordin superior şi abilităţile
necesare în secolul XXI în această unitate de învăţare.

Strategiile de raportare şi de monitorizare care vor încuraja auto-managementul

elevilor şi progresul lor pe parcursul lucrului individual sau în grup şi la
instrumentele de monitorizare şi raportare pe care va trebui să le creez.

Cum voi monitoriza înţelegerea elevilor, identifica concepţiile greşite şi cum voi face
ajustările necesare.

Cum voi determina dacă îşi aplică cunoştinţele în situaţii noi.

Cum voi facilita şi obţine feedback.

Metodele de evaluare care îi vor ajuta pe elevi să mediteze asupra strategiilor pe

care le folosesc pentru a învăţa (metacunoaştere) şi la ce evaluări va trebui să
creez.

Cum vom ştii eu şi elevii mei că aceştia şi-au atins obiectivele de învăţare.

Cum voi utiliza datele din evaluare pentru a planifica instruirea viitoare şi pentru a-
mi ajuta elevii să se auto-evalueze şi să îşi stabilească noi obiective.

Graficul de timp pentru evaluare

Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală

Şi evaluare sumativă
Brainstorming Observarea Interevaluarea
Discuţie grupurilor Autoevaluarea şi

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 5 of 11

 Intel® Teach Program
Essentials Course

Fişe de observaţii observarea reflecţia

Conferinţe de grup Studiul de caz
sistematică a
Reflecţie Analiza pe grupuri a
Interviurile structurate şi comportamentului rezultatelor şi
observaţiile elevului ; obiectuvelor obţinute.
Interviuri formale orale -investigaţia;
sunt organizate
individual sau cu echipa
-proiectul;
pentru a proba -portofoliul;
înţelegerea acestora. -autoevaluarea etc
Întrebările pentru
interviu (protocolul) cer
elevilor să explice şi să
motiveze înţelegerea lor.
Observaţiile structurate
sunt similare, dar sunt
utilizate pentru
deprinderi, procese şi
evaluarea
performanţelor practice
şi pot fi realizate de
elevi, la fel de bine.
Teste de evaluare initială

Evaluare – sumar

Urmărirea lucrului elevilor cât mai îndeaproape, soluţionarea prin exemplificări a fiecărei probleme,
reactualizarea noţiunilor teoretice pe timpul execuţiei compoziţiilor, evidenţierea pe cât posibil a
fiecărui stadiu bun de lucru, a fiecărui obiectiv propus.
La nivelul clasei XI elevii vor realiza o compoziţie tip friză dispusă orizontal în care vor folosi module
geometrice care se transformă în module figurative şi invers într-o succesiune subtilă de perpetuum
mobile, petru decorarea holurilor din incinta Liceului de Artă.
Activităţile se desfăşoară în atelierul de artă murală, sub îndrumarea unui profesor specialist.

Detalii ale unităţii de învăţare

1. Subiectul pentru această temă este: structuri geometrice, geometrii sensibile.
2. Partea a doua a acestei unităţi de învăţare presupune: Integrarea compoziţiei de artă
murală în spaţiul Liceului de Artă.
„Şcoală este tot ce vezi şi tot ce auzi.”
(Nicolae Iorga)

Aptitudini şi capacităţi obligatorii

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 6 of 11

 Intel® Teach Program
Essentials Course

1. Nivelul informativ - volumul de informaţii (limbaj, tehnici, noţiuni din teoria şi istoria artelor plastice)
de care dispune elevul.

2. Nivelul practic-aplicativ - capacitatea elevului de a transpune informaţiile teoretice în acţiuni concrete

(se stabileşte în baza lucrărilor plastice executate şi a efectuării analizei operelor de artă şi a propriilor
lucrări plastice).

2.1. Nivelul practic-aplicativ reproductiv - reproducerea valorilor plastice; analiza operei de artă utilizînd
naraţiunea.

2.2. Nivelul practic-aplicativ creativ - crearea valorilor plastice noi, perceperea, înţelegerea şi trăirea
mesajului artistic.

Evaluarea la arta plastică nu se va mărgini doar la aprecierea lucrărilor plastice ale elevilor, fiind extinsă
şi asupra domeniului cognitiv şi afectiv. în procesul evaluării se vor stimula încercările elevilor de a-şi
exprima viziunile şi a comunica prin intermediul imaginii plastice.

Cunoştinţe conceptuale şi aptitudini tehnice pe care elevii trebuie să le aibă pentru a începe această
unitate de învăţare sunt: cunoaşterea şi stăpânire principiilor artelor decorative, folosirea unui
centru de interes, noţiuni minime de desen tehnic, compunerea spaţiului plastic într-o compoziţie
unitară, închegată, cunoaşterea şi folosirea celor 7 contraste, cunoaşterea şi folosirea elementelor
de limbaj plastic, cunoaşterea tehnicilor tradiţionale spacifice artei murale, elemente de silizare,
procedeele artelor decorative

Procedee de instruire

Lecţia 1. Parcurgerea documentării, descifrarea algoritmului de lucru a imaginilor prezentate,

găsirea propriului algoritm de lucru, realizarea schiţelor de idee, alegerea uneia din ele pe care să
fie făcută propunerea cromatică, realizarea proiectului la scara 1/10.
1. Obţinerea tentei plate.
Respectarea propriului algoritm de lucru.
Folosirea alternanţei închis-deschis.
Folosirea unui contrast de cald-rece, sau complementar.
2. Tehnici artă murală clasice tradiţionale.
3. Diferențele dintre compozițiile decorative și cele plastice.
4.Tehnici și materiale de transpunere pentru un proiect de artă murală

Lecţia 2. Mărirea la 1/1 a proiectului final, realizarea pauzei perforarea ei, transpunerea pe perete,
incizarea, sgraffitarea desenului pauzat, obţinerea de expresivităţi specifice acestei tehnici – deco-
rarea efectivă a peretelui din curtea Liceului de Artă.
Evaluarea sumativă, pe grupuri de elevi, autoevaluarea, aprecierea competenţelor obţinute.

Adaptare pentru diferenţierea instruirii

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 7 of 11

Intel® Teach Program
Essentials Course

Majoritatea elevilor sunt capabil să realizeze compoziţiile propuse fiind deja familiarizaţi
cu asest gen de demers din lecţiile anterioare, fiind la Liceul de Artă aceasta este vocaţia
lor.
Instruirea care se adresează nevoilor elevilor care învaţă a doua limbă, se adresează
deseori diferitelor stiluri de învăţare şi nevoilor tuturor elevilor. Diferenţierea instruirii,
prin a le permite elevilor să îşi aleagă conţinutul, procesul şi produsul (Tomlinson, 2000)
sporeşte învăţarea pentru toţi elevii, inclusiv pentru cei ne-vorbitori de limbă maternă. O
instruire adecvată creează scheletul pentru învăţarea celei de-a doua limbi şi asigură
Elevul cu dezvoltarea conţinutului de cunoştinţe în acelaşi timp cu învăţarea unei noi limbi.
dificultăţi Elevii care lucrează împreună la proiecte leagă prietenii în timp ce folosesc limba pentru a
de crea sensuri. Cercetările reliefează următoarele avantaje pentru cei care învaţă a doua
învăţare limbă, prin studiu cooperativ (Ellis, 2005, p. 28):
 Elevii vorbesc mai des, în fraze mai lungi, folosindu-se de structuri gramaticale
diverse.
 Instruirea poate fi mai individualizată.
 Elevii sunt mai liniştiţi şi mai relaxaţi cu privire la învăţare, ceea ce îi ajută să fie
mai relaxaţi în asumarea riscurilor aferente învăţării.
 Elevii sunt mai motivaţi şi agreează mai mult procesul de învăţare.
 Elevii dezvoltă abilităţi de auto-orientare şi învaţă cum să lucreze cu ceilalţi.
 Elevii deprind cunoştinţe cu un conţinut mai academic.

Elevul cu
Se prezintă cât mai multe imagini, exemplificări cu lucrări ale elevilor mai mici, pentru încurajare
deficienţe de
implcită.
auz.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 8 of 11

Intel® Teach Program
Essentials Course

Elevii ale căror lucrări sunt alese de către colectivul clasei vor fi transpuse pe pereţii holurilor liceului.
Proiectele permit tuturor elevilor să arate că au învăţat în maniere care le evidenţiază interesele, creativitatea şi
puterile. Cu proiectare, organizare şi instruire atente, proiectele pot îndeplini nevoile elevilor înzestraţi şi
talentaţi dintr-o clasă eterogenă.
Instruirea prin proiecte include principiile de diferenţiere ale lui Tomlinson (1995):
 Instruirea este axată pe concepte şi condusă de principii.
 Evaluarea permanentă a disponibilităţii şi dezvoltării elevului sunt incluse în proiectarea unităţii de
învăţare.
 Gruparea flexibilă este utilizată în mod consecvent.
 Elevii sunt exploratori activi.
 Profesorii conduc activitatea de explorare.
Elaborarea proiectelor pentru elevi înzestraţi şi talentaţi
Elevii avansaţi răspund bine la sarcini provocatoare care necesită soluţionarea problemelor şi o gândire
avansată. Proiectele ideale “permit oportunităţi multiple pentru construirea de cunoştinţe prin întrebări, discuţii
şi argumente”. Prin aplicarea conţinutului şi a aptitudinilor pe care le-au învăţat problemelor complexe adecvate
nivelului şi experienţei lor, elevii obţin autonomie şi încep să gândească ca matematicienii, istoricii, oamenii de
ştiinţă şi scriitorii.
În sfârşit, proiectele provocatoare motivează elevii talentaţi. Activitatea în cadrul sarcinilor care necesită
eforturi cognitive construieşte o atitudine pozitivă faţă de învăţat şi creşte motivaţia intrinsecă. Mai mult,
succesul obţinut în probleme dificile creşte auto-eficacitatea şi auto-respectul care încurajează pe mai departe
asumarea riscurilor.
Ajustarea proiectelor
Totuşi, proiectele singure nu extind neapărat învăţarea elevilor înzestraţi. Alegerile pot fi prea limitate sau este
posibil ca aşteptările să nu solicite exercitarea completă a abilităţilor lor cognitive. Tomlinson (1995) descrie
câteva modalităţi de ajustare a proiectelor pentru a îndeplini nevoile tuturor elevilor, dar în special ale celor
care sunt avansaţi.
Strategii educative
Toţi elevii beneficiază de instruire diferită deoarece toţi elevii au domenii în care sunt înzestraţi şi altele în care
necesită ajutor suplimentar. Totuşi, uneori unele concepţii greşite duc la încercările profesorilor de a îndeplini
nevoile elevilor avansaţi.
O clasă nu este diferenţiată atunci când evaluările sunt aceleaşi pentru toţi elevii şi ajustările constau în
varierea nivelului de dificultate al întrebărilor pentru anumiţi elevi, notându-i pe unii elevi mai sever decât pe
alţii sau lăsând elevii care termină mai devreme să practice jocuri de dezvoltare. Nu este potrivit să ai mai mulţi
elevi avansaţi care să facă probleme de matematică în plus, fişe de carte suplimentare sau, după terminarea
activităţii "obişnuite", să primească sarcini suplimentare.
Evaluare. Diferenţierea instruirii pentru elevii înzestraţi şi talentaţi depinde de evaluarea corectă şi
Elevul permanentă.
supradotat încât să poată fi evaluaţi. Prin punerea de întrebări pertinente şi ascultarea răspunsurilor elevilor, profesorii pot
observa tipurile de gândire pe care elevii le utilizează în timp ce lucrează la proiecte şi pot oferi instruire
adecvată şi sprijin pentru a-i ajuta să crească.
Strategia de instruire
Elevii înzestraţi şi talentaţi obţin în mod independent multe strategii de învăţare, dar ei, ca toţi elevii, au adesea
nevoie de instrucţiuni suplimentare. La elevii avansaţi, nu este suficient să li se dea de îndeplinit sarcini
complexe, provocatoare. De asemenea, ei au nevoie de instrucţiune şi sprijin în ceea ce priveşte procesele şi
deprinderile de care au nevoie pentru a realiza cu succes acele sarcini.
Selectarea unei abilităţi sau strategii adecvate pentru instruire
Etichetarea şi clasificarea abilităţilor pe categorii
Modelarea abilităţilor de gândire prin gândirea cu voce tare
Practica îndrumată a lucrului cu un partener sau cu un mic grup
Explicarea modului în care trebuie utilizată deprinderea sau strategia şi când anume
Antrenarea permanentă privind utilizarea deprinderilor în mod eficient
Diferenţierea elevilor înzestraţi şi talentaţi
Oferirea de opţiuni reprezintă cheia pentru a răspunde nevoilor tuturor elevilor dintr-o clasă normală, inclusiv
ale elevilor care sunt înzestraţi sau talentaţi. Tomlinson (2000, 1995) identifică trei metode de a diferenţia
instrucţiunile pentru elevi.
 Conţinut -- o varietate de metode pentru elevi de a explora conţinutul
 Proces -- o varietate de activităţi de percepere a sensului sau procese prin care elevii pot ajunge să
înţeleagă şi să "deţină" informaţii şi idei
 Produs -- o varietate de opţiuni prin care elevii pot demonstra sau arăta ce au învăţat

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 9 of 11

Intel® Teach Program
Essentials Course

Materiale şi resurse necesare pentru unitatea de învăţare

Tehnologie—Hardware (indicaţi, prin marcare, toate echipamentele necesare)

 Aparat foto  Disc laser  Video

 Computer(e)  Imprimantă  Video Camera
 Aparat foto digital  Sistem de proiecţie  Echipament pt. Video
 Conferinţă  Scanner  Altele : copiator
 DVD Player  Televizor
 Conexiune Internet

Tehnologie— Software (indicaţi, prin marcare, toate echipamentele necesare)

 Bază de date/Calcul tabelar  Procesare imagine  Creare pagină web

 Tehnoredactare  Browser de Internet  Procesare documente
 Software de e-mail  Multimedia  Altele
 Enciclopedie pe CD-ROM

Manuale, ghiduri curriculare, cărţi cu poveşti sau studii de caz, manuale de laborator, materiale de
Materiale tipărite
referinţă etc.
Videoproiector, foi de desen, obiecte din natura, diferite imagini,albume de arta, lucrări
pe aceeaşi temă ale altor elevi
Resurse Materiale necesare transpunerii în material finit a compoziţiei decorative (var, pigmenţi
suplimentare minerali, zgârieciuri, copiatorul şcolii)

www.didactic.ro
www.edu.ro
Resurse Internet
www.intel.com
http://www.intel.com/education/AssessingProjects/:
http://ro.wikipedia.org/wiki/

Alte resurse Excursii, experimente, invitaţi, mentori, alţi elevi/ clase, membri ai comunităţii, părinţi ş.a.m.d.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 10 of 11

Intel® Teach Program
Essentials Course

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 11 of 11