Sunteți pe pagina 1din 10

ffi ffi h^ffi

3ffiG
ffi
I &{IIDUL GOMPLEV

ffifl'
-.
PmNT,E-t OR
nl

ffi
WN
I[]E.D[GNNA LE &U
fl AL B0LrL0t
@w PE CARE. LE VINDE.SA @
)rw Dnun ,tr{orrmnnn
Traducere din englezi
de Ianina Marinescu
k(
ffiil
Lifeftyle
PUBLISHING
GUPfl[N] $
Prefafi ...................9
Introducere la aceasti edilie............................ 10
Cum se folosegte aceaste carte ........,................ 14
Un dulap cu plante medicinale la tine acasi.... 17
rI/i
..., AB0flDAfltA ,ll0LISTl[A ............1e
/ Gaia, pimAntulviu.............. .......21
Plantele medicinale gi ecologia........................25
Ecosistemele gi biosfera..... ........26
Plantele medicinale gi vindecarea. ...... "............27
Homeostazia
.v Autovindecarea.................. ,.......29

u
A
P
........ 29

SISTEMUL CIRCUIAIOR ...........35


Prevenirea afecliunilor circulatorii.................. 36
Plantele medicinale pentru sistemul circulator38
Tiparele deboali .......................42
'4
rI Sistemul limfatic ....................... 48
il
'r,l
SISTEMUL RESPIRATOR ...........49
'7 Prevenirea bolilor respiratorii........................ 50
I
Plantele medicinale pentru sistemul respiratorS2
I

Tiparele de boli ale sistemului respirator ........53

URECHILE, NASUL, GATUL $r OCHrr............. 59


Plantele medicinale pentru urechi, nas,
gAt si ochi ...........................61
STSTEMUL MUSCULA,R $I OSOS .................. 121 Plantele medicinale pentru
Plantele medicinale pentru sistemul muscular infestiri....
infecgii gi ............165
gi osos.......... .....-...............122 Tratamentul infecfiilor..... ............167
Tiparele de boli musculare 9i osoase..............125 Tratamentul infestirilor ..............169

SISTEMUL GI.ANDUIAR ..........133 CANCERUL.. ............17't


Sinitatea gi glandele.... ............135 Plantele medicinale gi canceruI......................... 173
Plantele medicinale pentru glande ................ 135 Nutrifia gi cancerul ......................174
Tiparele de boli ale sistemului glandular....... L36 Factorii psihologici 9i cancerul......................... L75

Pancreasul... ........ 136


Tiroida......... ........137 HOLISTICA $I PREVENIREA .................. .......... L79
Glandele suprarenale... ............. 139
CHIMIA PIA.NTELOR MEDICINALE................. 189
SISTEMUL REPRODUCATOR ............... ........ 141
Plantele medicinale pentru sistemul ACTTUNEA PTT.NTELOR MEDTCTNATE ............ 20L
reproducitor feminin .......143
Tiparele de boli ale sistemului PREPARAREA PIANTELOR MEDICINAIE .,. -,.. 21I
reproducitor feminin .......145 Remediile interne ........................213
Ciclul menstrual .................. .....145 Remediile externe......... ..............220
Sarcina si nasterea.... ................148
Menopauza.. ........ 151 CULEG EREA PI.A,NTELOR MEDICINAIE .........227
Infec,tiile....... .......152 Cind se culeg plantele medicinale ................... 230
Plantele medicinale 9i sexualitatea................ 153
ATLilS B0TAI{IC...... ...................237
STSTEMUL URrNAR.......... .......155
DESPRE AUTOR........ ..................386
Plantele medicinale pentru sistemul urinar... 156
Tiparele de boli ale sistemului urinar ........... L58 RESURSE $I FURNTZORI ............387

BTBLTOGRAFTE ................. ...........389


TNFECFTLE $r TNFESTARTLE ........................ 163
Antibioticele. ....... 165 REPERTOAR ...........392
$il$T,E,tuiltUt E] NRGUTAT,OR

Itft s iucrpritr cAr"lronre eRTNTRE srsrEMELE organele gi sistemele sunt legate intre ele gi se in-

llllltf orgu"ice aruncind o privire la sistemul fluenfeazi reciproc. Trebuie si vedem cu ce anume
ll circulator, cici este cel care face legitura contribuie fiecare dintre ele, individual, la intregul
intre toate celelalte gi le influenfeazi pe toate tablou. Vasele de sAnge ale inimii s-arputea si aibi
celelalte. legituri cu orice afecgiune gi trebuie ajutate gi sus-
linute in procesul de vindecare.
Cind discutim despre sistemul circulator nu trebuie ln societatea noastri, sistemul circulator este
si uitim ci avem de-a face cu un sisfem de transport. un spafiu comun al imbolnivirilor, adesea fatale,
in aceasti secfiune nu ne preocupi ce anume este intrucAt, din cauza felului in care triim gi abordim
transportat, gi anume singele, care este o asociere de viafa, nu avem suficiente gnji de inimi gi de vasele
diverse substanle secretate in pi4i diferite ale cor- de singe. Prevenirea problemelor circulatorii este
pului. in aceasti secfiune vom vorbi despre sinitatea ugoari gi mai jos sunt prezentate cateva recomandiri.
gi buna fungtionare ainimii qiavaselor de sdnge. Cind problemele cardiace majore sunt deja evi-
Vitalitatea 9i tonusul intregului sistem circu- dente, chestiunea este intru cAtva diferiti gi trebuie
lator sunt fundamentale pentru via(i gi pentru in- luate misuri de ingrijire. Medicina naturisti are
tegrarea tuturor pir,tilor organismului. Daci sunt multe de oferit pentru vindecarea insuficienlei gi a
prezente slibiciuni sau congestii, acestea vor avea afecfiunilor cardiace, dar orice tratament trebuie si
efecte profunde asupra fesuturilor gi organelor im- se desfigoare sub supraveghere medicali calificati.
plicate. Se poate ca singele si fie in perfecti stare,
dar, daci nu ajunge in cantitiS adecvate la organe,
apar probleme. La fel, daci reziduurile secretate PRE.VENNREA\
in urma proceselor metabolice nu sunt bine elimi-
nate, sunt afectate rapid fesuturile. AFEOYIUN[tofl
Din toate acestea putem trage concluzia ci imbol-
nivirea oricirui organ poate si constea dintr-o insu- .fi1[flfrju.iuniT,0]nll
ficienfi circulatorie fie din cauzi ci organul respectiv
nu este suficient oxigenat, fie deoarece reziduurile pe
care le genereazinu sunt drenate suficient de bine. Prevenirea este cu mult mai de dorit decAt si
Atunci cAnd ne raportim la organism in- fie nevoie si se recurgi la vindecarea unei boli deja
tr-o manieri holistici gi tratim flecare afecfiune prezente gi inseamni condilii bune pentru trup,
din aceasti perspectivi, ne dim seama cA toate minte gi spirit.

36 O}IIDUL COMflLET IL PLAI{TT.LOfl MEDICINALE


Numim o tulburare boali atunci cAnd orga- potrivite si plicute, sunt o solufie. Moderafie in
nismul este atat de epuizat, incit incepe si mani- toate, inclusiv cind vine vorba de exercitiile flzice.
feste simptome. in cazul celor mai mulgi oameni,
dureazi mai multi ani pAnd se ajunge la o astfel de Alimentatia. in ceea ce privegte sistemul cir-
stare, cici organismul este, de reguli, capabil si culator, singurul gi cel mai important factor ca-
faci fagi multor atacuri de-a lungul unui interval uzator de probleme este consumul de grisimi,
mare de timp, firi si cedeze. De obicei, are loc fiecare dintre noi mincAnd mult prea multe. in ul-
un declin constant: nu mai suntem chiar la fel de timii doi ani, am aflat multe despre relatia dintre
puternici gi de vigurogi ca anul trecut; sdnitatea consumul de grisimi saturate si nivelul de coles-
noastri nu mai este chiar atat de buni pe cAt ar terol (una dintre aceste grasimi) din sAnge, ceea
putea fi. Ea incepe si alunece pe panta citre boali, ce duce la diverse probleme cardiovasculare. O so-
dar nu observim asta decit atunci cAnd ceva ce- lulie recomandati a fost consumul de grisimi ne-
deazi si ne imbolnivim. saturate in locul periculoaselor grisimi saturate,
in privinfa sistemului cardiovascular, existi in principal ficAnd trecerea de la grisimile ani-
anumite detalii specifice care ar trebui retinute. Ele male la cele vegetale. Totugi, conform unor cerce-
sunt valabile nu doar pentru tofi cei care au deja tiri noi, nu e chiar atAt de simplu. Dovezile indici
probleme cu acest sistem sau pentru aceia al ciror pericol si in consumul de grisimi nesaturate si
mod de viafi ii incadreazi in categoria cu ,,risc ri- singura solufie siguri este reducerea consumului
dicat" de afecfiuni cardiovasculare, ci pentru ori- total de grisimi, ceea ce, in general, inseamni re-
cine nu doregte si aibi probleme de acest tip. nuntarea completi la grisimi. Si asta inseamnd un
Existi patru factori de care trebuie si se fini consum redus de grisimi vizibile (din carne, unt,
seama, prezentafi in continuare. uleiuri), dar si invizibile (din prijituri, produse
de patiserie, supe-cremi, maionezi, brAnzeturi,
Exercifiile fizice. Este vital pentru intregul or- lapte gi produse lactate, oui), acestea alcituind
ganism si fie pus la treabi gi supus unei suprasoli- adesea totalul consumului nostru de grisimi. in
citiri din cind in cind. Singura modalitate de a ne schimb, mare parte din alimentatia noastri ar
asigura ci inima si vasele de singe sunt cu adevirat trebui si constea din multe fructe gi legume proas-
utilizate este se facem exercitli fizice astfel lncit pete, cereale integrale, fasole 9i mazdre, ultimele
pulsul si creasci gi si simgim ci ne pierdem suflul. doui fiind considerate in stare si reduci nivelul
Asta nu inseamni ci oamenii trebuie si alerge pAnd de colesterol din sAnge. Cantitatea de sare trebuie
la epuizare in fiecare zi! Exercitiile fizice regulate, si fie minimi.

I}lvrn llorrulun 37
Tirtunul gi E esenlial ca orice.om pre-
alcoolul. este o entitate integrati, iar abordarea naturisti a
ocupat de starea sa de sinitate 9i mai ales de inimi vindecirii admite acest lucru. Orice probleme care
9i vase de sdnge se renunfe la fumat gi si menfini apar intr-un anumit sistem ar putea fi provocate de
un consum rezonabil de alcool. starea de sinitate gi de vitalitatea oricirei alte pir,ti
a organismului gi de aceea orice planti medicinali
Stresul. Existi o strAnsi corelalie intre nivelul poate si aibi un rol in tratamentul oricirui sistem.
de stres din viali gi aparifia problemelor de sini- Cu toate acestea, pentru a-i permite inlelegerii
tate, in special la nivelul sistemului cardiovascular. noastre umane limitate si cuprindi fundamentele
,,Stresul" este un concept relativ. Arfi mai potrivit si medicinei naturiste, este o proceduri validi si
avem in vedere capacitatea individuali de a face fagi identificim plantele medicinale care au un anumit
stresului decAt si privim stresul in sine. ln prezent, rol in cadrul sistemului circulator.
avem la dispozilie numeroase instrumente care si Pentru a pistra lucrurile simple gi a evita gru-
ne ajute si ne asumim responsabilitatea pentru pirile complexe, plantele medicinale vor fi diferen-
viafa noastri si si facem fali stresului gi tensiunilor fiate astfel: cele cu acliune directi asupra inimii gi
emofionale. E posibil si diminuim aceste tensiuni cele care afecteazi vasele periferice.
prin utilizarea de rernedii naturiste, dar e mult mai
bine gi mai realist si mergem la cauza lor subtili gi
si facem schimbirile necesare. Asta presupune con- TONICTLE PENTRU INIMA
gtientizare si, uneori, curaj. Terapiile de relaxare,
co-consilierea pentru re-evaluare si psihologiauma- Cele mai importante plante medicinale pentru
nisti gi transpersonali au toate foarte mult de oferit. inimi sunt: mdturicea, cervana, bubeicul, pdducelul,
Boala poate fi preveniti prin aplicarea destinderii. ldcrdmio ara, talpa-gd;tei, cactusul (umina-lunii).
Armonia psihologici ;i spirituali vor crea un mediu Vei vedea ci plante precum degetarul (Digitalis)
intern pentru armonia trupeasce. qi ceapa-de-mare tt au fost trecute pe aceasti listi,
chiar daci acestea sunt utilizate pe scari largi de
medicina convenfionali ca tratamente eficiente
PLANYVLV pentru insuficienfa cardiaci. Cu toate acestea, in-
trucit existi pericole semnificative inutilizarea de-
IilEEIGNNfi\LE PENT,ftIU getarului, aceasti planti otrivitoare a fost eliminati
din listi. Asta nu inseamni ci nu avem la dispozif,e
$ [$YEililIUL [fl G [']tAYOfl CIJ alte remedii eficiente pentru inimi. Cel mai impor-
tant dintre ele este, de departe, ldcrdmioara.Yom
face acum o mici digresiune pentru a vorbi despre
Cain cazul tuturor sistemelor din organism, acliunea acestei plante medicinale gi a o compara
identificarea plantelor medicinale pentru acest cu degetarul, cici sunt prezente aici cAteva leclii
sistem este o simplificare necesari. Organismul importante.

38 OI|IDUL COMPLET AL PLANTILOR tllEOICINALE


Dupi cum se afirmi in capitolul despre compusii clari a acestui fapt este ci sunt necesare d,oze mai
plantelor, remediile utilizate adesea pentru trata- mici, cici o cregtere a solubilitilii va face si spo-
mentul inimii sunt bogate intr-un grup de substanfe reasci gi ,,biodisponiblitatea". Mai mult decAt atAt,
chimice numite glicozide cardiace. Aceste substanfe s-a aritat ci, degi convalatoxina are un efect rapid gi
chimice complexe au uluitoarea capacitate de a sti- este oxidati gi excretati repede, intreaga planti are
mula mugchii inimii intr-un fel care si potenfeze un efect mai indelungat in organism. La nevoie, cele-
contracfiile 9i si asigure un flux mai abundent de lalte glicozide aparent inactive sunt transformate de
singe prin organism. Astfel, cregte eficienla inimii, organism in substanfe active. in cazulldcrdmioarei,
dar cu ajutorul acestor substanfe chimice nu cregte gi nu existi pericolul intoxicatiei, cici glicozidele sale
nevoia de oxigen de care are nevoie mugchiul inimii au o structuri chimici unici, asigurAnd o excrefie
pentru aceasti performanti, asa ci nu trebuie si ne rapidi, neacumulindu-se in organism.
facem griji cu privire la vreo lipsi de oxigen. Ldcrdmioara este un bun exemplu de sinergie a
plantelor medicinale. Din tot acest studiu analitic 9i
biochimic se poate vedea ci intregul este, intr-adevir,
mai mult decit suma pir$lor. Acfunea intregii plante
nu poate fi previzuti cunoscind compugii chimici
separafi, intrucAt efectele sunt obfinute ca urrnare a
unor interacfuni complexe gi integrate. Toate acestea
nu fac decAt si arate ci vechile cunogtinfe despre
aceasti planti, transmise din generatie in generatie
Totuqi, degetarul vine cu un pericol in plus, cici pini la noi, pot fi susflnute de gtiinla moderni atunci
anumiti compugi ai sii pot si se acumuleze in orga- cind se recurge la o perspectivi suficient de largi.
nism 9i si produci intoxicatie, ceea ce nu e cazul cu Si aruncim acum o privire asupra tonicelor car-
ldcrdmioara. A9a cum arati analiza farmacologici, diace mentionate anterior. Toate acSoneazi intr-un
Idcrdmioara conline mai multe glicozide cardiace, fel care toniflci gi intiregte fungtionarea inimii gi vom
printre care convalatoxini, convalatoxol, conva- da aici cAteva indicafii scurte cu privire la utilizarea
larini, convalozidi, convalatoxolozidi. (Ridicina 1or pentnr sistemul circulator. Pentru mai multe de-
tuturor acestor cuvinte striine este denumirea lati- talii, se poate consulta sectiunea,,Atlas botanic".
neasci a plantei, Cowallaiamajak*) Chiar daci sunt
prezente toate aceste substanle biochimice, numai utilizati cind inima nu are
Ldcrdmioara. Poate fi
doui dintre ele acfioneazi direct asupra inimii, iar suficienti forfi de pompare, in angini, de exemplu,
dintre acestea cea mai importante este convalatoxina. sau in tratamentul unei inimi obosite, mai ales
Pentru farmacist, asta inseamni ci restul sunt in- atunci cind existi depozite pe vasele de sAnge.
utile, ceea ce nu poate fi mai departe de adevir, cici Cactusul (umina-lunii). Poate fiutilizat la fel ca
s-a descoperit ci glicozidele celelalte fac si creascd so- ldqdmioara si este deosebit de folositor atunci cAnd
lubilitatea celor active cu pini la 500 de ori. Valoarea existi schimbiri de ritm cardiac.

I)rvrn llorrmnHn 39
Fructele de pd.ducel. Acestea sunt cele mai va- Cei mai importanfi agenli vegetali pentru circu-
loroase remedii pentru sistemul cardiovascular, lafie sunt mdturicea, hri;ca, ardeiul iute, pdpd.dia,
intirind forfa de contractare a mugchiului inimii ghimbirul, pd"ducelul, castanul sdlbatic, floile de tei,
si actionAnd pentru dilatarea vaselor din circu- v A s cul gi co a da- ; oric elului.
lafia coronariani. Pot fi folosite in cazul celor Dupi cum pofi vedea, unele dintre ele sunt gi
mai multe probleme circulatorii, cici sunt am- tonice cardiace, iar altele sunt diaforetice gi stimu-
fotere (adici relaxeazi sau stimuleazi inima, leazi circulalia periferici (ardeiul iute, ghimbirul),
dupi cum este necesar) 9i normalizeazd finclia in vreme ce altele sunt diuretic e (coada-;oricelului) .
cardiaci. Aceasta ne reamintegte ci in organism apar pro-
Talpa-gd;tei. Aceasti planti este o neurorela- bleme intr-o anumitirzoni datorite unei multitu-
xanti gi o valoroasi emenagogi. Valoarea sa pentru dini de cauze 9i factori ce provin din interdepen-
sistemul circulator este cuprinsi in denumirea sa denfa tuturor sistemelor.
latineasci, Leonurus cardiaca. Ea intireste gi nor-
malizeazd mult funcfionarea inimii.
Md.tuicea. Poate fi considerati drept cel mai im- DIURETICELE
portant diuretic cardiac. intire gte qi normalizeazi
pulsul, drenind organismul de orice acumulare de Cind apar problemele circulatorii, este nevoie
api din cauza unei forle insuf,ciente de pompare a adesea si ajutim organismul si elimine apa. Cind
inimii. Trebuie totugi luati cu precaulie cici poate inima este slabi gi nu mai reusegte si faci si circule
face si creasci tensiunea arteriali. sAngele in mod eficient prin rinichi sau cAnd vasele
Bubeicul. Deqi este in primul rAnd o planti de sAnge (mai ales cele din sistemul venos al picioa-
medicinali pentru problemele cutanate, face si relor) sunt slibite, poate se apari o acumulare de
creasci gi fo4a contracliilor inimii. api in anumite pirfi ale corpului si, in aceste con-
Cervana. Aceasti planti face si creasci fo4a bi- digii, sunt de ajutor diuretice precum mdtuicea,
tiilor inimii, reducAnd in acelagi timp pulsul. Este pdpddia, ldrdmioara qi coada-;oicelului. Poate cel
si un bun relaxant. mai important diuretic pentru problemele circula-
torii este pdpddia. Atunci cind este folosit orice alt
remediu pentru a miri forfa inimii, existi de flecare

PLANTILE ME,DICINALE dati pericolul de a provoca o carenfi de potasiu in


organism, care, la rindul ei, va agrava problema
PENTRU CIRCULATIE cardiaci. Astfel, atunci cdnd in medicina conven-
lionala este prescris un diuretic, este adiugat gi
Ca gi in cazul remediilor cardiace, existi o gami un supliment cu potasiu. Totuqi, intrucit pdpddia
foarte mare de remedii disponibile pentru a ajuta conline deja un nivel ridicat de potasiu, existi un
gi avindecavasele sistemului circulator, dar aici ne cigtig generic atunci cAnd este folositi ca diuretic,
vom limita doar la cele specifice. ceea ce ii scoate in evidenti valoarea.

40 EIiIDUL COMPLET AL PLANTEtOf MEDICINALT


Plantele cardioactive ca mdturicea ;i ldcrdmi- dintre stilul via1i, realitatea interioari 9i predis-
de

oara srolnt incluse aici, cici mdturicea este un diu- pozifiile fizice. Atunci cind apare o problemi car-
retic puternic, iat ldcrdmioara ac,tioneazi qi ea ca diovasculari, trebuie avuta in vedere utilizarea de
un diuretic puternic daci ridicina problemei este nervine, cici in multe cazuri anxietatea qi stresul
la nivelul inimii. sunt prezente, iar alteori chiar cauzate de problema
respectivi.
Cele mai folositoare nervine pentru proble-
NT,RVINELE. mele cardiovasculare sant roini{a, hameiul, tloile
de tei, talpa-gArrci, dedilelul, gura-Iupului qivale-
Anxietatea gi stresul pot si duci la probleme riana. Celepotrivite pentru a fi utilizate trebuie
cardiovasculare gi, adesea, este imposibil si fie selectate de fiecare in parte prin compararea acfi-
indicati o anumiti caszi. Orice problemi speci- unilor lor asociate din secliunea ,,Atlas botanic"
fici este o manifestare a intregii re;ele relagionale a acestei cir,ti.

Dlvrn llornmlun 4l
roinild L parte

Y[Pf,\flEtE DE 80f,\tfi floi de tei L parte

Folosirea constienti 9i holistici a plantelor medici- $i acest ceai trebuie biut de trei ori pe zi sau
ori de cAte ori este nevoie. Daci nu se dovedegte
nale are multe de oferit in tratamentul problemelor
suficient de puternic, se vor utiliza in schimb gu-
circulatorii. Cu toate acestea, trebuie subliniat ci,
ra-lupului qivaleiand, asa cum sunt prezentate in
daci problemele cardiace sunt mai grave, acestea
capitolul despre sistemul neryos.
trebuie tratate sub supraveghere medicali.
ln raportarea la aceste afectiuni specifice si la
aceste tipare de boali trebuie si refinem ci flecare
PALPITATIILE.
persoane este unici. Oamenii nu sunt manuale!

Separat de orice afectiune cardiaci organici poate


si apari o accelerare a pulsului, provocati de o
INIMA SLABITA
serie intreagi de factori, de la menopauzi gi alergii
la frici si excitagie sexuali.
Medicina conventionali imparte problemele car-
Pe lAngi intervenfiile asupra cauzei specifice
diace in mai multe categorii, dar, atunci cAnd fo-
atunci cAnd este necesar, existi cAteva remedii efi-
losim plante medicinale, nu este, de reguli, nevoie
ciente care fac si scadi pulsul rapid gi neregulat,
si facem asta, cici avem de-a face cu plante care au
un efect de intirire generalizat. Trebuie subliniat
firi si afecteze negativ inima. La remediile descrise
pentru normalizarea activitelii cardiace, se adaugi
din nou ci insuficienta cardiaci cronici trebuie tra-
md.tuicea, ceryana, vdscul, talpa-gd;tei, pasiflora gi
tati de specialisti.
valeriana.
Pentru intirirea inimii trebuie luat urmitorul
Accelerarea pulsului este obisnuiti in caz de
amestec pe parcursul unui interval mare de timp:
anxietate ;i stres si i s-a pus eticheta de ,,tahicardie
fructe de pdducel 2 pigi nervoasi". Un excelent amestec debazd pentru
talpa-gd;tei 2pe4 aceasti problemi este:
ldcrdmioard l parte talpa-gd;tei 2pd\i
Si se bea o ceagci din acest amestec de
vdsc l parte
trei ori
pe zi.
valeriand 1 parte
in acelagi timp, trebuie asigurati o cantitate Se consumi sub formi de ceai de trei ori pe zi
adecvati de potasiu, de exemplu, prin consumarea sau de cdte ori este nevoie.
de struguri gi rogii. Daci apare retenfia de api, la Daci existi suspiciuni de hipertensiune arte-
amestec trebuie adiugati 1 parte pdpddie. Dacd riali sau de probleme cardiace, trebuie adiugate
sunt prezente incordarea ;i anxietatea, se va folosi: fructe de pdducel.

42 EHIOUL COMfLET AL PLilI{TELOfl MEDISII{ALE