Lungimea vieţii este invers proporţională cu rata de

epuizare a potenţialului enzimatic al unui organism”

spune doctorul Edward Howell.

Enzimele nu sunt un subiect despre care se vorbeşte

foarte mult. Însă, acestea sunt esenţiale, iar
majoritatea oamenilor din societatea modernă,
inclusiv copiii mici, suferă de deficienţă enzimatică.
De fapt, suntem singurele specii de pe Pământ care
încearcă să trăiască fără enzime alimentare. Ce s-a
întâmplat şi de ce sunt enzimele atât de necesare
pentru sănătate?, se întreabă Raluca Schachter într-
un articol publicat pe Wakeup-world.com.

De ce sunt enzimele atât de importante şi unde au

dispărut?
Enzimele sunt substanţe care fac posibilă viaţa şi
care sunt găsite în alimentele “vii”, naturale şi de
asemenea în organismul nostru. Enzimele sunt
“forţa de muncă” a organismului. Fără ele, reacţiile
chimice nu pot avea loc, iar hormonii, mineralele şi
vitaminele nu îşi pot îndeplini funcţiile. Se crede că
există sute de mii de enzime în organism, iar
enzimele diferite au funcţii diferite. Fără ele, viaţa
nu poate exista.

Unele activităţi ale enzimelor sunt:

Digeră alimentele, făcând posibilă absorbţia prin

sânge a hranei necesare funcţionării organismului
Reconstruiesc alimentele în ţesut muscular, oase,
organe, glande etc.
Lucrează pentru a depozita alimentele în ficat şi
muşchi, ca şi combustibil ce poate fi folosit mai
târziu
Coagulează sângele
Ataşează fierul de celulele roşii ale sângelui
Elimină dioxidul de carbon din plămâni
Susţin procesul de oxidare
Atacă materialele reziduale din sânge şi le pregătesc
pentru eliminare
Transformă proteina în zahăr sau grăsime
Transformă carbohidraţii în grăsime
Transformă grăsimea în carbohidraţi
Putem avea toate materialele brute necesare
pentru o sănătate bună – vitamine, minerale,
proteine, carbohidraţi, grăsimi, aminoacizi etc. -,
însă enzimele sunt obligatorii pentru ca organismul
să poată utiliza toate aceste materii brute, care
susţin viaţa.
Rolul esenţial al enzimelor în menţinerea stării de
sănătate şi a bunăstării a fost demonstrat în mod
clar în cadrul unui experiment cunoscut sub numele
“Studiile Pottenger ale pisicii”, care a fost realizat de
Francis Pottenger în 1946. Pottenger a vrut să ştie
dacă laptele şi carnea crudă, atunci când sunt
modificate de căldură, au un impact asupra creşterii
şi dezvoltării.

În decursul celor zece ani ai studiului, au fost

studiate 900 de pisici. Rezultatele acestui studiu au
fost uluitoare: consumul de carne şi lapte gătit, faţă
de alimentele crude, poate afecta în mod negativ
sănătatea pisicilor pe parcursul a patru generaţii.
După doar o singură generaţie de pisici, care au fost
hrănite cu alimente gătite, acestea au dezvoltat boli
degenerative.
La naştere, dobândim un stoc limitat de enzime. De-
a lungul vieţii, pe măsură ce enzimele îşi realizează
funcţiile, acestea sunt distruse şi eliminate din
organism.

Obiceiul gătirii alimentelor (în special la temperaturi

ridicate şi chiar peste 47 de grade Celsius),
consumul acestora în formă procesată şi combinate
cu substanţe chimice, utilizarea de medicamente,
alcool şi mâncare cu o valoare nutritivă redusă –
toate acestea folosesc cantităţi uriaşe de enzime din
rezerva noastră limitată. Totodată, răcelile
frecvente, febra şi expunerea la temperaturi
extreme diminuează stocul.

Există trei clase de enzime:

Enzime metabolice, care conduc organismul nostru
Enzime digestive, care digeră alimentele, iar
majoritatea sunt produse de pancreas
Enzime alimentare obţinute din alimente crude,
care pornesc digestia alimentară
Organismele noastre sunt conduse de enzimele
metabolice: fiecare organ şi ţesut are propriile
enzime metabolice pentru a-şi putea îndeplini
funcţia specifică. Din moment ce o sănătate bună
depinde de buna funcţionare a tuturor acestor
enzime metabolice, trebuie să ne asigurăm că nimic
nu intervine în procesul de fabricare a unei cantităţi
suficiente de astfel de enzime. Un deficit de enzime
metabolice însemnă, de multe ori, probleme
serioase de sănătate.

Căldura din timpul gătirii distruge enzimele şi

forţează organismul să producă mai multe enzime,
mărind astfel pancreasul. În acest mod, organismul
devine incapabil să producă o cantitate adecvată de
enzime metabolice pentru a repara organismul şi
pentru a lupta împotriva bolilor.

Afecţiunile sănătăţii asociate cu deficienţa de

enzime
Potrivit doctorului Edward Howell, un pioner în
domeniul cercetării enzimelor, deficienţa acestora
duce la o scurtare a vieţii, la boală şi la o rezistenţă
mai mică la boli. Pe scrut, cu cât stocul de enzime
este mai mic, cu atât mai scurtă este şi viaţa noastră.

Realitatea este pur şi simplu următoarea: un

organism aflat într-o stare de deficienţă de enzime
este ţinta principală a cancerului, obezităţii, artritei,
alergiilor, afecţiunilor cardiace şi a altor probleme
degenerative.

Glandele şi organele principale, inclusiv creierul,

suferă cel mai mult din cauza acestui deficit.
Pancreasul se umflă pentru a acoperi cererea mare
pentru sucurile sale, în timp ce alte glande se
adaptează în mod anormal, iar în cazul unei
alimentaţii supra-rafinate şi complet gătite, creierul
se micşorează.

Cum să asiguri o cantitate adecvată de enzime în

alimentaţia ta?
1. Alimente crude bogate în enzime
 Este vital pentru sănătate şi longevitate ca
enzimele să fie realimentate în organism din
alimente care includ cantităţi suficiente de enzime.
Majoritatea alimentelor integrale conţin unele
enzime, dar cele mai mari cantităţi se găsesc în
măslinele din copac, miere crudă, varză, struguri,
smochine şi curmale proaspete, banane, avocado,
papaya, ananas, kiwi, mango, cereale germinate
crude (fără inhibitori) şi nuci.

Lactatele crude şi alimentele fermentate sunt de

asemenea surse de enzime. Oţetul din cidru de
mere crud conţine enzime, astfel că acest produs,
alături de un ulei de măsline de înaltă calitate şi
ierburi pentru dressing, poate reprezenta una dintre
cele mai sănătoase alegeri pe care le putem face.
Consumul de grăsimi crude, cu suplimentul lor de
lipază, este de asemenea o modalitate minunată de
realimentare a stocurilor de enzime.

2. Prepararea alimentelor bogate în enzime

Toate enzimele sunt dezactivate la o temperatură

de peste 47,7 de grade Celsius.

După câte se pare, cea mai sănătoasă modalitate de

preparare a hranei este gătirea mai lentă (adică
versiunea modernă a gătirii pe cărbuni fierbinţi,
într-o gaură făcută în pământ, practicată de
strămoşii noştri!). În acest mod, alimentele nu vor fi
arse şi conţinutul nutritiv nu va fi complet epuizat.
În plus, mâncarea este mult mai gustoasă. Foloseşte
numai temperaturi reduse pentru gătitul pe aragaz
şi întotdeauna încearcă să adaugi la sfârşit
alimentele sănătoase, nu foarte stabile la căldură
(cum ar fi ulei de măsline extra virgin nerafinat),
pentru a păstra substanţele nutritive.

3. “Pre-digerarea”

Cultura de lactate, folosită la scară largă de oamenii

din perioada precedentă industrializării,
îmbunătăţeşte conţinutul de enzime al laptelui,
smântânei, untului şi brânzei. Legumele fermentate,
cum ar fi varza, morcovii, sfecla, castraveţii muraţi,
reprezintă o sursă bună de enzime. Soia de cultură
este o altă sursă bună de enzime. Carnea gătită care
a fost bine învechită sau marinată afectează mai
puţin sistemul digestiv din cauza acestei “pre-
digerări”.

Înmuierea şi încolţirea începe germinarea, care

creşte activitatea enzimatică din alimente şi
dezactivează substanţele numite inhibitori
enzimatici. Dacă nu sunt dezactivate, acestea vor
avea o influenţă puternică asupra sistemului
digestiv.

Înmuierea neutralizează acidul fitic, o componentă

a fibrelor vegetale, întâlnită în tărâţele şi resturile
de cereale, legume, nuci şi seminţe, care reduce
absorbţia minerală.

Germinarea este de fapt foarte uşor de obţinut în

orice bucătărie. Încearcă întâi cu legume care
încolţesc uşor, cum ar fi lintea şi fasolea, şi seminţe
precum cele quinoa şi amarant.
 4. Încă un indiciu: pH-ul

Pentru a fi active, enzimele vor funcţiona doar în

cadrul unui anumit grad de pH. De exemplu,
enzimele pe bază de animale, cum ar fi pancreatina
sunt active într-un grad al pH-ului de 7,5-9.0.

Dar, anumite formule pe bază de plante sunt active

între 3.0-9.0. Ceea ce înseamnă că acestea din urmă
sunt ajutoare digestive extrem de eficiente, chiar şi
pentru acele persoane care au pH-ul din tractul lor
digestiv foarte alterat.

Ca o regulă generală, adoptarea unei cantităţi

stabile de alimente crude în regimul alimentar este
un aspect foarte benefic pentru sănătatea oricui,
deoarece funcţionează în favoarea metabolismului,
nu împotriva lui, în timp ce aduce acel supliment de
enzime atât de necesar.

Raluca Schachter
Clinical Nutritionist – Certified Metaboli