HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Dr. Farcas Anca

ESENTIALA
HTA
SECUNDARA

DIAGNOSTICUL HTA
- istoric - luăm TA cea mai mare / durata / medicaţie anterioară
- măsurarea TA - 2 măsurători la cel puţin la 1-2 minute interval + o măsurare adiţională
- la ambele braţe /
vârstnici + la 1-5 minute după ridicarea în ortostatism
- Holter TA

HTA SECUNDARĂ
- renală (vasculară / parenchimatoasă)
- coarctaţia de aortă
- endocrină
HTA renovasculară ( 2% )
- stenoza - uni
- bilaterala a arterei renale - aterosclerotică (adulti)
- displazie fibromusculară (♀ tinere)

1
HTA renoparenchimatoasă
- glomerulonefrita acută şi cronică
- pielonefrită
- uropatia obstructivă
- rinichiul polichistic
- nefropatia diabetică
evoluţia HTA => nefroangioscleroza => insuficienţa renală

HTA – Coarctaţia de aortă

- boală congenitală => de obicei diagnosticată în copilărie
Dg - HTA - nivelul membrelor superioare
- TA normală / scazută - membrele
- HTA persistentă postcorecţie chirurgicală

HTA de cauză endocrină

1. Feocromocitomul ( 0,2-0,4% )
- tumoră secretantă de catecolamine - 90% benigne
- 10% pot fi maligne
- localiz. - medulosuprarenală - MSR (celulele cromafine) -- 10% bilat
- extraadrenală = gg simpatici din SNV - paraganglioame 10 -15%
- pot fi - ereditare
- asociate cu - carcinom medular tiroidian
- neurofibromatoză
- tumori pancreatice

2.Hiperaldosteronismul primar - Sindromul Conn

- cauza HTA - adenom - uni
- bilateral al glandei SR (foarte rar carcinom)
- hiperaldosteronismul - hipo-K < 3,5 mmol/l

2
 - hiper - K –urie
- forme uşoare cu K normal
- HTA subdiagnosticată avută în vedere la HTA - rezistente la tratament
- hipo K neprovocată iatrogen

3. Sindromul Cushing
- producţia în exces a cortisolului (+) producţia de - mineralocorticoizi
- renină
- adenom - SR
- hipofizar secretant de ACTH

4. Hipertiroidia
- sindrom hiperkinetic - hipersimpaticotonie secundar hipersecreţiei tiroxină
- tiroxina - creşte inotropismul/ debitul cardiac/ TA sistolică
- scade rezistenţa vasculară periferică

5. Hiperparatiroidismul
- adenom paratiroidian hipersecretant hiper Ca
=> influenţa vasoconstricţia muschiului neted vascular
=> remodelare vasculară
=> activarea SNS
=> se asociază în timp afectarea funcţiei renale prin - nefrolitiază
- nefrocalcinoză

Hipertensiunea arterială esenţială ( > 95% nu există o cauza identificabilă)

- Etiopatogeneza mai mult ipoteze decât certitudini

1. Predispoziţia genetică:
- anomalie monogenică a canalelor de sodiu din rinichi (Sdr . LIDDLE)
- polimorfism genetic de ex. gena angiotensiogenului

3
2. Sistemul nervos simpatic (SNS) – niv. plasmatic şi urinar de catecolamine
- la pacienţi - tineri
- obezi
` - cu DZ tipII
- boală renală cronică
- insuficienţă cardiacă
- sindrom de apnee în somn
3. Rinichiul, sodiul și calciul
- aceeaşi cantitate de Na este eliminată la valori mai mari ale presiunii arteriale
=> Ag şi CA cresc
- schimbul ionilor Na+ şi Ca++ este inhibat => creşterea Ca++ intracelular ( BCa)

4. Sistemul Renină –Angiotensină – Aldosteron (RAA)

Renina renală IECA
Angiotensinogen hepatic --------------- Ag I -------- Ag II Rec AT I
- niv. reninei în sânge este variabil - 30% activ. reninică scăzută ( D)
- 60% normală ( IECA)
- 10 % crescută (IECA)

5. asociază şi alti factori cu rol mai ales în intreţinerea şi progresia HTA

- obezitatea
- sindromul de apnee în somn
- hipercolesterolemia
- sedentarismul
- hiperinsulinismul
- fumatul
- consumul de alcool
- diabetul zaharat

4
 ESENTIALA I
HTA STADIUL II
SECUNDARA III

ESENTIALA I
HTA STADIUL II RISC ADITIONAL
SECUNDARA III

Riscul adiţional = riscul adăugat riscului mediu

prin - prezenţa factorilor de risc
- afectare subclinică de organ
- asocierea DZ / bolii CV / afectării renale

5
Riscul cardiovascular global = factorii de risc cumulaţi la un pacient
(SCORE) - estimează riscul de - even. coronarian acut
- AVC - durată de 5- 10 ani

HTA
Diagnosticul - final pozitiv - datele din
- anamneză - HTA
- examen obiectiv
- explorările de laborator
- de rutină
- recomandate de ghiduri
- indicate personalizat

6
 - diferenţial - esenţială / secundară
- stările de anxietate
- sleep apnea
- toxicitatea unor substanţe --- ( fact. agravanţi)

Alt tip de clasificare - HTA sistolică izolată

- HTA diastolică izolată
- HTA sistolico-diastolică
- HTA labilă (borderline)
- HTA continuă (stabilă)

Procedurile diagnostice
a. MĂSURĂTORI REPETATE - ale tensiunii arteriale

b. ISTORICUL MEDICAL
b1. Durata - valorile TA - măsurătorile precedente
b2. Indicatori de HTA secundară
- istoric familial de boală renală (rinichi polichistic)
- istoric personal de - boală renală
- infecţii urinare
- hematurie
- abuz de analgezice (boală parenchimatoasă renală)
- substanţe/medicamente utilizate:
contraceptive orale carbenoxolonă
liquorice cocaină
picături nazale amfetamine
steroizi / AINS eritropoetina
ciclosporina
- Hiperaldosteronism - episoade de - slăbiciune musculară
- tetanie

7
 - Feocromocitom - episoade de transpiraţii
- cefalee
- anxietate
- palpitaţii
b3. Factori de risc
- istoric familial / personal de HTA şi boală cardiovasculară
- istoric familial / personal de dislipidemii
- istoric familial / personal de DZ
- fumat
- obiceiuri alimentare
- obezitate
- sindromul apneei în somn
- tulburări de personalitate
b4. Simptome care pledează pentru afectarea de organ
a) creier şi ochi:
- Cefalee
- vertij
- tulburări de vedere
- episoade de ischemie cerebrală tranzitorie
- deficit motor sau senzorial
b) cord :
- palpitaţii
- dureri de piept
- dispnee de efort
- edeme gambiere
c) rinichi:
- sete
- poliurie
- nicturie
- hematurie
d) artere periferice:

8
 - extremităţi reci
- claudicaţie intermitentă
b 5. Tratamente antihipertensive utilizate în antecedente
- medicamente
- eficienţă
- efecte adverse
b 6. Factori familiali, personali şi de mediu

c. EXAMENUL OBIECTIV
d.
1. Feocromocitom
- semne cutanate de neurofibromatoză
- pete “cafea cu lapte” neurofibroame
- pete de roşeaţă - axilă
- plicile inghinale
- gliom al chiasmei optice
- noduli Lisch ai irisului

2. Sdr. Cushing
- Vergeturi
- Obezitate abdominală
- Fata de “lună plină”

3. Renală - palparea unor rinichi mari – pledează pentru rinichi polichistic

- ascultaţia cu sufluri abdominale => HTA reno-vasculară
4. Coartaţie de aortă/ boli ale aortei
- pulsuri femurale diminuate / întârziate
- reducerea presiunii arteriale femurale
5. detectarea afectării de organ în HTA esenţială
artere carotide - sufluri pe arterele carotide
- evid defecte motorii sau senzoriale

9
 - modificările fundului de ochi
inima - prezenţa ritmurilor anormale / galopului
pulmonar - ralurilor pulmonare
artere periferice - absenţa / reducerea / asimetria pulsurilor perif
- extremităţi reci
- leziuni ischemice cutanate
generale - edemelor gambiere
6. Evidenţiază factori de risc
- obezitate abdominală - CA B > 102 cm F > 88 cm
- greutate corporală - IMC ≥ 25 kg/m2 - supraponderal
≥ 30 kg/m2 - obezitate
- sexul
- Vârsta B > 55 de ani F > 65 de ani

e. examinări de laborator - de rutină / recomandate prin ghiduri / personalizat

De rutină

- metabolism glucidic - glicemie a jeun / TTGO / HbAc1

metabolism lipidic - CT / LDL col / HDL col / TGL
- param renali - creatinină serică => Cl creat (formula Cockroft-Gault)
=> filtrării glomerulare (formula MDRD)
- ionograma - Na, K (recolt fără garou)
Ac uric ~ reducerea fluxului sanguin renal
- prez. nefroangiosclerozei
Ex urina - simplu + examen microscopic
- microalbuminurie (alterarea glomerul / factor de risc)

Examinări recomandate

10
 EKG
- prezenţa HVS ± pattern de tip strain
- indicele Sokolov-Lyon S V1 + S V5 / V6 > 35 mm
- indicele Cornel R aVL + S V3 >35 mm
- ischemie
- aritmii

Ecocardiografia
- evaluează prezenţa / severitatea HVS concentrica / excentrica
- evaluează FE
- prezenţa/ absenţa tulburărilor de cinetică regională
- evaluează dimensiunea şi volumul AS
- semnalează prezenţa disfuncţiei diastolice
Cardiop HTA
- HVS
- AS usor ↑
- IMtr gr I
- DD st I ( E< A)

Ecocardiografia Doppler carotidiană

- GIM > 0.9 este patologic
- evidenţierea leziunilor de tip ATS la nivelul arterelor carotide

Măsurarea indicelui braţ-gleznă

=> daca IGB <0.9 - Examinare eco-Doppler arterial periferic
Radiografia toracică - IC
- disecţia de aortă
Evaluarea proteinuriei cantitative/24 de ore
Examinarea fundului de ochi
Monitorizarea tensiunii arteriale continuu timp de 24 de ore
- Căutarea HTA secundare:

11
 - renală - ultrasonografie renală ( rinichi + artere renale)
- reno-vasculară - renina pre şi post 1 oră de la ingestia
a 25 mg Captopril
- arteriografie renala
- SR - dozarea - aldosteron
- cortizol
- catecolamine serice şi/sau urinare
- renina + alodsteron ( Conn)
- ultrasonografie adrenală
- arteriografia aortei + periferica
- evaluare cerebrală - CT + RMN - infarcte cerebrale
- lacunarism
- microhemoragii
- lez. subst. albe - înlocuirea cu amiloid
- evaluare - cardiacă
- renală
- vasculară
⇒ evaluarea prognosticului pacientului
⇒ stratificarea riscului
A. Factorii de risc cardiovasculari :
- valoarea TAS şi TAD => presiunea pulsului
- Vârsta B > 55 de ani F > 65 de ani
- fumatul
- dislipidemia: CT >190 g/dl
LDL col > 115 mg/dl
HDL col B < 40 mg/dl F < 46 mg/dl
TGL > 150 mg/dl
- glicemia a jeune > 102–125 mg/dl => TTGO
- obezitate abdominală (CA - B >102 cm F > 88 cm )
- istoric familial de boală CV prematură ( B < 55 de ani F < 65 de ani )
B. Aprecierea afectării subclinice de organ prin evidenţierea :

12
 - cord - HVS - ECG / ecocardiografie
- Carotide - GIM > 0.9 mm
- plăci aterosclerotice
- artere periferice - IGB < 0.9
- velocitatea undei de puls carotido-femural > 12 m/sec
- Renal - creatinina serică B > 1.3–1.5 mg/dl F 1.2–1.4 mg/dl
- Cl creatinina < 60 ml / dl
- microalbuminurie – până la 300 mg / 24 ore
C. Afectarea clinică a organelor ţintă, ceea ce înseamnă boală:
- CV - AVC ischemic / hemoragic / tranzitor
- cardiacă - infarct miocardic
- angină pectorală
- terapie de revascularizare coronariană
- insuficienţă cardiacă
- renală - nefropatie – creatinină serică crescută - F >1.4 mg/dl
- B >1.5 mg/dl
- proteinurie >300 mg/24 ore
- boala arterială periferică ( ACOMI)
- oftalmică - retinopatie - hemoragii / exudate / edem papilar
D. Confirmarea diabetului zaharat prin următoarele:
• glicemie a jeune ≥ 126 mg/dl determinări repetate
• glicemie la TTGO > 198 mg/dl

Tratament
Măsuri terapeutice nonfarmacologice
1. modificarea stilului de viaţă - prima etapă indicată tuturor pacienţilor
- măsuri specifice - pot reduce valorile TA
- scad riscul de IMA/ AVC
⇒ prevenirea instalării HTA la cei cu valori la limita superioară a normalului

13
 ⇒ reducerea valorilor TA la pacienţii HTA
! aduce beneficii suplimentare
! mai greu de realizat > menţinerea îndelungată a aderenţei la tratament

Măsuri terapeutice nonfarmacologice

Principalele măsuri :
a. reducerea greutăţii
b. program de alimentaţie hipolipemiantă
c. scăderea aportului de Na+
d. activitate fizică regulată
e. consum moderat de alcool
f. abandonarea fumatului.

Abandonarea fumatului
- factor de risc CV major
- Eliberarea de catecolamine
- Nicotina - efect vasopresor
- descărcare simpatică => creşterea rigidităţii arteriale
=> creşterea rezistenţei la insulină
=> obezitatea viscerală
=> progresia nefropatiei
- terapia de substituţie cu nicotină - eficientă
- are efect vasopresor minim
=> Holter TA - demon. reducerea valorilor TA la scurt timp după abandonarea F
=> beneficul mai important pentru reducerea riscului de AVC şi de IMA

Reducerea greutăţii

=> obţinerea unui index de masă corporală între 18.5 + 24.9 kg/m2
=> determină scăderea valorilor TA
Scăderea ponderală în medie de 5.1 kg reducere a TA 4.4/3.6 mmHg

14
 - normotensivi
- hipertensivi
Dieta DASH - consumul de fructe şi legume (300g/zi)
- reducerea aportului de grăsimi saturate şi colesterol
- AG polinesaturaţi - Omega 3 > 3g/zi

Reducerea aportului de Na < 100 mmol/zi

=> determină scăderea valorilor TA cu 2-8 mmHg

- cantitatea de sare admisă zilnic - 3.8 g/zi (greu de realizat)
< 5 g ( obligatoriu)

Activitatea fizică regulată aerobică

- cel puţin 30 de minute pe zi reduce valoarea TA cu 4- 9mmHg

- intensitate moderată de tip alergare / mers rapid / înot
- se va evita efortul fizic izometric şi cel excesiv la cei cu TA
necontrolata
Consumul de alcool

- reducerea cantitatii => scade valorile TA în medie cu 2-4 mmHg.

- în exces se corelează cu - valori TA crescute
- reducerea eficienţei medicaţiei antihipertensive
- recomandat B 20-30 g etanol/zi F 10-20 g/zi

Măsuri terapeutice farmacologice

Obiectivul tratamentului antihipertensiv

- în principal scăderea valorilor TA

- prevenirea - suferinţei organelor ţintă

15
 - apariţiei complicaţiilor cardiovasculare
- se iniţiază în funcţie de valorile TA şi de riscul CV global
=> ţinta tratam. cu beneficii doved. pe morbimortalitatea CV < 140/90 mmHg
< 130/80 mmHg
iniţierea tratamentului medicamentos
- MSV - TA > 140/90 mmHg
> 130/80 mmHg - DZ şi I renală sub 130/80 mmHg
- HTA gr. I cu risc adiţional înalt
- HTA gr. II şi III
- risc global > 10% la 10 ani (SCORE) mai precisă şi mai sigură > val.
TA
- reducere iniţială a valorilor TA cu 5-10 mmHg
- prea brutală
- hipo – K
- tulb. electrolitice
⇒ efecte secundare - ameţeli
- slabiciune
- oboseală
Algoritm pentru tratament HTA ( ghidurile naţionale)

1. TA >160/100 mmHg, toare vârstele asocierea de 2 clase de medic.

(obligatoriu diuretic în doză mică)
2. 60-80 de ani - TA 140-160 mmHg/ 90-100 mmHg fără factori de risc
- TAS > 160 mmHg şi TAD < 90 mmHg
diuretic în doză mică
tratamentul factorilor de risc asociaţi
3. TA la limită - 139-130/80 mmHg + DZ / afectare de organ ţintă
se va iniţia tratamentul bolilor asociate ± diuretic
4. TA 129-120/<80 mmHg fără boli asociate
monitorizarea valorilor TA la domiciliu
5. pentru toate grupurile de pacienţi

16
 se va suplimenta tratamentul cu alte clase

Alegerea clasei de medicamente

- există diferenţe bazate pe rasă şi vârstă

- majoritatea claselor de medicamente au eficienţă similară la doze moderate
reducerea cu aprox. 10% a valorilor TA
- trialului LIFE - sartani (losartan) > beta-blocante (atenolol)
- trialul ASCOT - BCa ( Amlodipina) > Atenolol – reduce TA la admin unica
- depinde de efectele favorabile pe patologia asociată
- pentru a evita efectele adverse nedorite
- cardiopatie - beta-blocantul / blocanţii canalelor de calciu
- tahiaritmii supraventriculare BB/BCa
- insuficienţă renala - IECA
- sartani - efectul lor renoprotectiv
Trialul ALLHAT - rezult. similare diuretic ( Clortalidonei ) = IECA = BCa
=> Diur in doza mica ca indicatie terapeutica de primă alegere
doar la 30% din pacienţi - D iniţial este suficient
=> a 2-a alegere logică - IECA /sartani - tânăr
- rasă albă
- Diur/ BCa - vârstnici
- rasă neagră
=> combinaţia Diur + altă clasă de medicamente
trialul ACCOMPLISH

IECA + BCa ↓ 20% rata relativa de mortalitate şi morbiditate CV = IECA + D

valorile TA reduse egal
IECA / sartan + BCa şi D
D + sartan + BCa

IECA - ca şi monoterapie au un efect antihipertensiv similar cu alte clase

17
 - mai puţin eficienţi la rasa neagră şi vârstnici ( nivel redus de renină)
- + diuretic => efect benefic ↑
- eficienţă m.a. - cardiop ischemică
- IC congestivă
- de electie - IR cronică de cauză - diabetică
- nondiabetică
creat. creste la 30% din pacienţi în primele 2 luni de
trat.
=> nu se va sista datorită protecţiei renale dovedită pe termen lung
- reprezentanţii principali
Captopril 25 mg - subling / p.o 3x1tb/zi
Enalapril 5/10 mg - 2x1tb/zi
Lisinopril 10/20 mg
Perindopril 5/10 mg
Ramipril 5/10 mg
Sartani / Blocanţii receptorilor de angiotensină II
dislocă angiotensina II de pe receptorul AT1 - antagonizând efectul
- scăderea rezistenţei periferice
- Eficacitate - similară între diferiţi reprezentanţi
- potenţată de diuretic
- protectiva cardiovasculara şi renala > altor clase
- reducerea progresiei afectării renale la DZ tip II + nefropatie
adăugarea unui sartan la o doză maximă de IEC - nu creşte efectul anti HTA
- agraveaza disfuncţia renală
- reprezentanţii principali :
Candesartan ( ATACAND ) 8/16/32 mg 1x/zi
Telmisartan ( MICARDIS) 40/80 mg 1x/zi
Irbesartan ( APROVEL) 150/300 mg 1-2x/zi
Losartan 50/100 mg 1-2x/zi
Valsartan (DIOVAN ) 80/160 mg 1-2x/zi

18
- Inhibitorii direcţi de renină
- Aliskiren - efect hipotensor + ↓ HVS
- combinaţie cu sartanii => efect - antiHTA suplimentar
- protecţie a organelor ţintă

Diureticele

1) inhibitori ai anhidrazei carbonice

2) diuretice de ansă - Furosemid - pacienţilor cu IR sau HTA rezistentă

- ! Hipo K, hipoNa

3) diuretice tiazidice - Hidroclorotiazida 6.25-50 mg ( cea mai folosită)

! hipoK, HCa2+ , H-lipemie, H glicemie

! Ascoiere cu IECA/sartani

- tiazidic like – Indapamid 1,5-1,25 mg

! Asoc cu perindopril – DZ

4) diuretice economizatoare de potasiu - spironolactonă 25-100mg

! Hiper K, creat

Blocanţii receptorilor beta-adrenergici – diferiţi în funcţie de :

cardioselectivitate
activitate simpaticomimetică intrinsecă
solubilitatea lipidică
Beta- blocantele se clasifică în:
nonselective – propranolol/ sotalol (ASMI)
selective – atenolol/ esmolol/ metoprolol/ bisoprolol
cu efect alfa-blocant - labetalol / carvedilol

19
recomandate în special - BCI coexistentă / post- IMA
- insuficienţă cardiacă
- tahiaritmii
Nebivololul - cel mai selectiv beta1-blocant
- efect - vasodilalator
- antioxidant prin eliberarea de oxid nitric
Inhibitori adrenergici
- blochează sistemul nervos adrenergic la diferite niveluri:
nervos - central - clonidina 0,075 -0,150 mg 3x1tb/zi
- metildopa ( HTA de sarcină ) 3x2tb/zi
- rilmenidina 1 mg 1-2 tb/zi
- moxonidina 0,4 mg 1- 2 tb/zi
- periferic - rezorcină / guanetidină
receptorii - alfa 1 - prazosin / doxazosin / terazosin 1-2-4 mg => 16 mg/zi
- fără efecte pe lipide
- menţinerea - DC
- sensibil. la insulină
- primă intenţie la cei cu adenom de prostată
Vasodilatatoarele directe
BCa
1. Dihidropiridinele - vasodilatatoare periferice cele mai potente
(NIF/ Felodipina) - efect redus pe - automatismul cardiac
- funcţia cronotropă
- contractilitate
2. Verapamilul şi Diltiazemul - nondihidropiridine - ef. anti HTA m. p. potent
- eficienţi la toate vârstele şi rasele
- reduc rata de evenimente CV şi deces
- efect protectiv - risc de AVC
- trialul ALLHAT - pacienţi DZ - ef. protect. al Amlodipinei = IECA= Diur.
Hidralazina - cea mai folosită
Minoxidilul - utilizată HTA severă refractară + insuficienţă renală

20
 Particularități de tratament la :
Vârstnici
- 60-80% pacienţii cu vârstă > 65 de ani - HTA are o prevalenţă crescută
- caracteristică hemodinamică - HTA sistolică
- riscul hipoTA ortostatice
- obiectivele de atins TA < 140/90 mmHg
gradual prin iniţierea terapiei cu doze mai mici, progresiv crescânde
- primele opţiuni - diureticele tiazidice
- blocantii de calciu
Diabetici
- 35% HTA au DZ şi 75% DZ au HTA => creşte foarte mult riscul complicaţiilor
- clasele de antihipertensive preferate - protecţie renală - IECA
- sartanii
- inhibitorii reninei
- în prezenţa insuficientei renale se impune asocierea terapiei diuretice
Coronarieni
- ↑ 20 mmHg TAS => ↑ 2x riscul de deces prin evenim. fatale coronariene
- prevenţie primara – TA < 140/90 mmHg cu - IECA / sartani
- BCa / diuretice tiazidice
- pacienţii - coronarienei dovediţi
- echivalente de boală coronariană - DZ/ BRC/ ACOMI/b. carotidiană
TA < 130/80 mmHG - medicaţia - beta-blocante
- IECA/ sartani
- BCa (amlodipină retard)
pacienţii au AP şi Cind- BB
- nerecomandate - dihidropiridinele cu acţiune rapidă (nifedipină)
- nondihidropiridinele (diltiazem, verapamil)
- Insuficienţă cardiacă de origine ischemică TA< 120 /80 mmHg

Renali
- TA < 130/80 mmHg

21
- medicaţia de elecţie - nefropatie diabetică
- non-diabetică + proteinurie
=> IECA / sartani + diuretice
+ alte antihipertensive

Sarcina
- TA ţintă < 140/90 mmHg - femeile însărcinate cu HTA gestaţională
- HTA preexistentă + HTA gestaţională
- HTA cu afectare subclinică de organ + simptome
- TA ţintă 150 / 95 mmHg
- medicaţia de electie - Methyldopa – 250 mg x 2 /zi, maximum 4 gr/zi
- alternative - beta-blocante - Labetalol
- BB pure (fără acţiune alfa asociată) - risc fetal şi
placentar
- BCa de tip retard
PRECIZARI
Valoarea sistolică este considerată în general ca mai importantă decât cea diastolică
● Predicţia - TA medii - în relaţie cu AVC
● TA diastolice - crescute - asociat cu incidenţa stroke-ului în timp ce TAD
- scăzute nu s-a corelat cu un risc vascular cerebral
- prea scăzută - risc suplimentar îndeosebi la vârstnici
⇒ Valorile TAD scăzute - reducerea perfuziei coronariene (predom. diastolică)
- semnif. de afectare generalizată vasculară ( reduc.
elasticităţii arteriale -“stiffness”)

22