Sunteți pe pagina 1din 5

SUBSTITÚȚIE, substituții, s. f. Substituire, înlocuire. ♦ (Chim.

) Fenomen
prin care un atom sau un grup de atomi din molecula unui corp chimic
compus este înlocuit prin alt atom sau grup de atomi, provenind de la un
alt corp chimic. ♦ (Mat.) Înlocuire, într-o expresie matematică, a unui
element sau a mai multor elemente prin alte elemente. ◊ Metoda
substituției = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații, care constă
în a înlocui într-una din ele o necunoscută cu valoarea ei, dedusă din
cealaltă ecuație a sistemului, și în a repeta aceeași operație până
rămâne o singură ecuație cu o singură necunoscută. ♦ (Jur.) Dispoziție
prin care un moștenitor este obligat să transmită, la moartea sa, bunurile
moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu;
dispoziție prin care este numit un al doilea moștenitor pentru cazul când
primul, dintr-un motiv oarecare, nu va intra sau nu va accepta să intre în
drepturile sale. [Var.: (înv.) substituțiúne s. f.] –
Din fr. substitution, lat. substitutio, -onis.
 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni

SUBSTITÚȚIE, substituții, s. f. Substituire, înlocuire. ♦ Spec. Fenomen


prin care un atom sau un grup de atomi din molecula unui corp chimic
compus este înlocuit prin alt atom sau grup de atomi, provenind de la un
alt corp chimic. ♦ Spec. (Mat.) înlocuire, într-o expresie matematică, a
unui element sau a mai multor elemente prin alte elemente. ◊ Metoda
substituției = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații, care constă
în a înlocui într-una din ele o necunoscută cu valoarea ei, dedusă din
cealaltă ecuație a sistemului, și în a repeta aceeași operație până
rămâne o singură ecuație cu o singură necunoscută. ♦ Spec. Dispoziție
prin care un moștenitor este obligat să transmită, la moartea sa, bunurile
moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu;
dispoziție prin care este numit un al doilea moștenitor pentru cazul când
primul, dintr-un motiv oarecare, nu va intra sau nu va accepta să intre în
drepturile sale. [Var.: (înv.) substituțiúne s. f.] –
Din fr. substitution, lat. substitutio, -onis.
 sursa: DEX '98 (1998)
 adăugată de IoanSoleriu

 acțiuni

SUBSTITÚȚIE, substituții, s. f. Substituire, înlocuire. Dacă limbele nouă


fac cît limba veche... dacă substituția lor este putincioasă. RUSSO, S.
79. ♦ (Chim.) Fenomen prin care un atom sau un grup de atomi din
molecula unui corp chimic compus e înlocuit prin alt atom sau grup de
atomi, provenind de la alt corp chimic (simplu sau compus). ♦ (Mat.)
Înlocuire a unei cantități (dintr-o formulă sau dintr-o ecuație) cu altă
cantitate, de valoare egală, dar exprimată diferit. ◊ Metoda substituției
= metodă de a rezolva un sistem de ecuații, înlocuind într-una din ele o
necunoscută cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație a sistemului. ♦
(Jur.) Dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită, la
moartea sa, bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul
său obligator; dispoziție prin care e numit un al doilea moștenitor pentru
cazul cînd primul, dintr-un motiv oarecare, nu va intra în drepturile sale. –
Variantă: (învechit) substituțiúne (MACEDONSKI, O. IV 114) s. f.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni

substitúție (-ți-e) s. f., art. substitúția (-ți-a), g.-


d. art. substitúției; pl. substitúții, art. substitúțiile (-ți-i-)
 sursa: DOOM 2 (2005)

 adăugată de raduborza

 acțiuni

substitúție s. f. (sil. -ți-e), art. substitúția (sil. -ți-a), g.-d.


art. substitúției; pl. substitúții, art. substitúțiile (sil. -ți-i-)
 sursa: Ortografic (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni

SUBSTITÚȚIE s. înlocuire, substituire. (Proba ~ unor termeni prin alții.)


 sursa: Sinonime (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni

SUBSTITÚȚIE s.f. Substituire, înlocuire. ♦ Metoda substituției = metodă


de rezolvare a unui sistem de ecuații algebrice, care constă în înlocuirea
unei necunoscute dintr-una din ecuații cu valoarea ei, dedusă din
cealaltă ecuație. ♦ (Chim.) Înlocuirea unui atom sau a unui radical dintr-o
moleculă printr-un alt atom sau prin alt radical. ♦ (Lingv.) Înlocuire a unui
sunet prin altul. ♦ Dispoziție prin care un moștenitor este obligat să
transmită la moartea sa bunurile moștenite unei persoane desemnate ca
succesorul său obligatoriu. [Gen. -iei, var. substituțiune s.f. / cf.
fr. substitution, lat. substitutio].

 sursa: DN (1986)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni

SUBSTITÚȚIE s. f. substituire. ♦ metoda ĩ = metodă de rezolvare a unui


sistem de ecuații algebrice care constă în înlocuirea unei necunoscute
dintr-una din ecuații cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație. ◊ (chim.)
înlocuirea unui atom sau a unui radical dintr- o moleculă printr-un alt
atom sau prin alt radical. ◊ (lingv.) înlocuire a unui sunet prin altul. ◊
dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită la moartea sa
bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său
obligatoriu. (< fr. substitution, lat. substitutio)
 sursa: MDN '00 (2000)

 adăugată de raduborza

 acțiuni

SUBSTITUȚIÚNE s. f. v. substituție.
 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni

SUBSTITUȚIÚNE s. f. v. substituție.

 sursa: DEX '98 (1998)

 adăugată de IoanSoleriu

 acțiuni

SUBSTITUȚIÚNE s. f. v. substituție.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni
SUBSTITUȚIÚNE s.f. v. substituție.

 sursa: DN (1986)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni

substituți(un)e f. punerea unei persoane sau a unui lucru în locul altuia.

 sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni

*substituțiúne f. (lat. sub-stitútio, -ónis. V. con-stituțiune). Acțiunea de


a substitui. – Și -úție și -uíre.

 sursa: Scriban (1939)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni