Sunteți pe pagina 1din 4

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,Gr.Ghica Vodă” IASI Curs nr 2.

DISCIPLINA : NURSING IN NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ

NEVOI NUTRITIONALE

RAŢIA CALORICĂ LA NOU NĂSCUT ŞI SUGARUL MIC

Alimentaţia copilului din primele luni de viaţă este exclusiv cu lapte uman dacă mama are
secreţie lactată suficientă (alimentaţie naturală).
Alimentaţia copilului în primele 4 luni de viaţă cu un alt tip de lapte decât laptele uman
se numeşte alimentaţie artificială.
După 6 ore de la naştere nou născutul primeşte câteva linguriţe de ceai îndulcit cu 5%
zahăr sau ser glucozat. Se recomandă punerea la sân a nou născutului timp de 3-5 minute, dacă
starea sănătăţii mamei o permite.
În prima lună de viaţă copilul va primi 7 prânzuri/zi începând de la ora 6 (aproximativ din
3 în 3 ore) până la ora 24 cu o pauză de noapte de 6 ore.
După cele 10 zile de viaţă nou născutul va primi 80-90 ml lapte uman la un prânz.
Luna a II-a de viaţă: 7 prânzuri x 90-100ml lapte uman;
Luna a III.a de viaţă: 6 prânzuri x 130-140 ml lapte uman şi 50 ml suc de fructe sau
legume/ (mere, piersici, citrice, banane, morcov, roşii).
Luna a IV-a: 6 prânzuri x 140-150ml lapte uman şi 50 ml suc de fructe.
Alimentaţia artificială se face ţinând cont de vârstă şi se face folosind diluţii de lapte de
vacă şi concentraţii diferite de lapte praf corespunzătoare acelor diluţii.

După 4 luni se începe diversificarea alimentaţiei cu respectarea următoarelor reguli:


- introducerea de alimente noi se face numai dacă sugarul este perfect sănătos;
- se începe cu un singur aliment la un singur prânz şi în cantitate mică după care se creşte
treptat în zilele următoare, în aşa fel încât într-o săptămână să înlocuiască complet un
prânz.;
- intervalul de introducere a unui nou aliment trebuie să fie de 7-10 zile faţă de cel anterior;
- se dă înaintea celor cu care copilul este obişnuit;
- la primul semn de intoleranţă se suprimă alimentul, se tratează copilul şi apoi se reia cu
prudenţă;
- primul aliment cu care se începe diversificarea este supa de legume pentru aport de săruri
minerale.
Alimente folosite în diversificarea alimentaţiei:
- legumele şi fructele sub formă de supe şi piureuri;
Nu se dau copilului sub 1 an zmeură, căpşuni, fragi – au acţiune puternic alergizantă.

- brânza de vaci se administrează zilnic după luna a V-a, pasată în supa de legume sau în
pireul de legume (20-30g la un prânz). La 8-9 luni se poate administra brânza de vaci
amestecată cu mămăliguţă sau în budinci.

1
- oul se fierbe 5-10 minute, se scoate gălbenuşul şi se împarte în 4 şi se începe cu un sfert
de gălbenuş pasat şi adăugat în supa de legume, de 2-3 ori pe săptămână, după 4-5 luni de
viaţă;
- ficatul de pasăre sau de vită fiert 2-3 ore, se dă pasat în supa de legume sau în piure (în
cantitate de 20-30 grame), în zilele când nu primeşte gălbenuş sau carne, începând cu luna
a VII-a de viaţă;
- carnea de pasăre sau vită, fiartă şi apoi pasată se adaugă în supa de zarzavat sau în piureul
de legume, în cantitate de 20-30 g şi se administrează începând cu luna a V-a de viaţă<
- şunca se introduce după 9-10 luni de viaţă;
- iaurtul după 7 luni cu adaos de 5% zahăr sau biscuiţi sfărâmaţi;
- smântâna se administrează de la vârsta de 7-8 luni.

NEVOI NUTRIŢIONALE ÎN PERIOADA COPILĂRIEI:

Alimentaţia copilului 1-3 ani

În această perioadă alimentaţia trebuie să fie cât mai variată, prezentată cât mai estetic
pentru stimularea apetitului.
Necesarul de calorii la această vârstă este de 80- 100 kcal/kg/zi.
Laptele de vacă nu va depăşi 500ml/zi. Se evită supraalimentaţia cu glucide care
predispune la carii dentare. Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări.
Mesele principale:
- dimineaţă va primi 250 ml lapte cu pâine cu unt, gem, miere de albine, şuncă;
- la prânz, masa cea mai importantă, va fi compusă din 3 feluri cu: supă sau ciorbă de legume sau
carne de pasăre, vită în cantitate de 150 ml (la felul unu). După 2 ani se poate introduce şi carnea
de porc slabă.
Se interzice carnea de berbec sau de miel pentru că se digeră mai greu.
Felul doi va conţine carne tocată în medie 5o de grame sub formă de rulade, părjoale,
perişoare cu smântână, sos de roşii, sarmale în foi de viţă, sufleuri cu garnitură de legume.
Desertul va fi constituit din compot, prăjitură de casă, limonadă.
- masa de seară va fi compusă dintr-un prim fel (budincă sau salate de legume, omletă, papanaşi,
mămăligă cu smântână şi brânză de vaci, clătite cu brânză de vaci, budincă) şi un al doilea fel
care va conţine 250 ml lapte sau iaurt cu biscuiţi.
Cele două gustări: de la ora 10 şi 17 vor fi alcătuite din fructe şi compoturi
După vârsta de 1 an, alimentaţia are şi un rol educativ, copilul învaţă să se alimenteze, să
folosească linguriţa şi să bea singur din cană.
Alimentele interzise la această vârstă sunt: carnea de vânat sau conservată, mazărea,
fasolea boabe, varza, condimentele, alcoolul, cafeaua.

Alimentaţia copilului între 4-7 ani

Necesarul de calorii este de 80 kcal/kg/zi.


Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări cu o alimentaţie cât mai variată şi
asemănătoare cu a adultului.

2
 Laptele va fi administrat dimineaţa şi seara dar nu mai mult de 500ml /zi sub diverse
forme: cu orez, cu fidea, budinci sau simplu cu pâine.
 Alături de brânza de vaci se pot da brânzeturi fermentate: telemea desărată, caşcaval şi
brânză topită. Carnea nu se mai administrează tocată şi se dă în cantitate de 75 de g/zi.
 Pâinea, se recomandă cea intermediară în cantitate de 150-200g/zi;
 Apa şi dulciurile se indică la sfârşitul mesei pentru a nu afecta apetitul.
Copilul va sta la masă cu familia, va fi învăţat să se spele pe mâini înainte de masă, şi pe
dinţi după fiecare masă.

Alimentaţia copilului între 7-15 ani

Necesarul caloric este de 50 -60 kcal/kg/zi, cu atât mai puţine cu cât copilul înaintează în
vârstă.
Regimul alimentar va cuprinde lapte 300-400 ml /zi, pâine intermediară, fructe şi legume
zilnic, ouăle şi carnea vor fi date de 3-4 ori pe săptămână. Copilul va primi 3 mese principale şi 2
gustări. Alimentele trebuie să fie proaspete, suficiente cantitativ şi cu valoare biologică ridicată.

RAŢIA CALORICĂ A ADOLESCENTULUI

Necesarul caloric este de 55-60 kcal/kg/zi la băieţi şi de 50-55 kcal/kg/zi pentru fete.
Adolescenţa este o perioadă în care organismul îşi intensifică toate funcţiile vitale, desăvârşindu-
se creşterea staturo-ponderală, intelectuală şi neuro-endocrină. Nevoia de proteine este de
2g/kg/zi, iar 60% trebuie să fie de origine animală. Glucidele vor fi date în cantitate de 8-10
g/kg/zi, reprezentând cca. jumătate din valoarea calorică a raţiei. Grăsimile vor fi în cantitate de
2-3 g/kg/zi reprezentând 35% din valoarea calorică a raţiei.
Adolescentul va primi carne, ouă, brânză, peşte, lapte pentru aportul de calciu, ca şi al
vitaminelor din complexul B. Sunt interzise în această perioadă: cafeaua, ceaiul, tutunul, alcoolul,
condimentele. Se recomandă consumul de cereale, fructe şi legume pentru aportul de vitamine şi
minerale.

RAŢIA CALORICĂ ÎN SARCINĂ ŞI ALĂPTARE

Cheia unei alimentaţii corespunzătoare pe parcursul sarcinii este echilibrul şi varietatea.


Alimentaţia trebuie să cuprindă alimente sănătoase, din toate grupele alimentare.
Se preferă mese în cantităţi mici dar în număr mai mare pe zi, decât mese, puţine şi bogate,
deoarece în acest fel se ameliorează şi greţurile caracteristice perioadei de început a sarcinii şi se
evită supraalimentaţia.
Imediat de la apariţia sarcinii metabolismul femeii începe să se schimbe, iar nevoile
nutritive cresc. Prin urmare, alimentaţia la femeia gravidă şi care alăptează joacă un rol foarte
important pentru dezvoltarea ulterioară atât a fatului cât şi a mamei.
Nevoile calorice, în prima jumătate a sarcinii, sunt cu 5-10% mai mari faţă de cele ale
femeii ce nu este gravidă, în a doua jumătate ajungem la un procent de 15-20% şi la 30% în
perioada lactaţiei.
Creşterea în greutate a gravidei la sfârşitul sarcinii, nu trebuie să fie mai mare de 10-12
kg. Suportul proteic al gravidei va fi de 1,5-2 g/kg/zi şi va trebui să fie de origine animală (carne,
ouă, peşte, brânză, lapte).

3
Lipidele se vor da în cantitate de 70-100 g şi vor fi reprezentate de uleiuri vegetale în
proporţie de 50%. Nu se va exagera cu aportul de glucide, întrucât cresc riscul de a apărea
obezitatea şi diabetul zaharat. Glucidele se vor da în cantitate de 5-6 g/kg/zi (350-420g/zi).
Dintre sărurile minerale se va avea în vedere nevoia crescută de Ca, K, Fe şi vor fi
asigurate printr-o alimentaţie corespunzătoare care să cuprindă laptele, brânzeturile, nuci , alune,
măsline, ficat. Necesrul de vitamine va fi asigurat printr-o alimentaţie bogată în fructe şi legume
verzi.
În timpul travaliului se interzice orice fel de alimentaţie, iar dacă aceasta se
prelungeşte se vor administra soluţii glucozate şi electrolitice parenteral. După naştere se vor da
alimente uşor digerabile iar din ziua a treia se va trece la un regim normal.
Femeia care alăptează va primi 500 ml lapte pe zi, sucuri de fructe şi va evita consumul
de conserve, mazăre, fasole, varză (dau diaree la copil) şi alimentele care pot modifica gustul
laptelui (ceapă, usturoi, condimente). Femeia va primi un surplus de 1000 kcal/zi faţă de femeia
care nu alăptează şi un surplus proteic de 15 g. Mai sunt necesare administrarea de vit D 400-
800 U.I. şi 1 g Ca /zi.

ALIMENTAŢIA VÂRSTNICILOR

Îmbătrânirea este un proces la baza căruia se afla modificările atrofice şi degenerescente -


se micşorează regenerarea şi sinteza de proteine. Cu vârsta se micşorează capacităţile de sinteză
ale organismului, slăbesc capacităţile funcţionale ale ţesuturilor sistemelor organismului.

La oamenii vârstnici survin diferite modificări: alterarea danturii, scăderea secreţiei


glandelor digestive, atrofierea mucoasei organelor digestive, tulburări ale peristaltismului
organelor tubului digestiv, modificări de absorbţie a factorilor nutritivi. Are loc încetinirea
metabolismului bazal, scade toleranţa la glucide şi viteza arderii lor. Pentru ameliorarea acestor
procese se recomandă utilizarea produselor alimentare cu activitate biologică înaltă, bogate în
vitamine, microelemente, fosfolipide, acizi graşi polinesaturaţi, aminoacizi esenţiali s.a.

La întocmirea alimentaţiei raţionale a persoanelor vârstnice, trebuie luate în considerare


capacităţile reduse ale sistemului digestiv ceea ce impune limitarea cantitativă a hranei.
Micşorarea capacităţii de munca cu vârsta, precum şi lipsa lucrului fizic intens impune o limitare
a normelor de proteine. Alimentaţia vârstnicilor urmăreşte micşorarea nivelul colesterolului în
sânge. Norma optima de proteine pentru cei vârstnici este de 1 g la 1 kg masă/corp. Proteinele
animale vor constitui 55% din proteinele totale ale raţiei alimentare.

În metabolismul lipidic apar unele dereglări - creşte conţinutul colesterolului şi grăsimilor


neutre în sânge, se intensifică depunerea lor pe vase cu avansarea aterosclerozei. Grăsimile vor fi
în cantitate redusă, alimentele recomandate fiind uleiul vegetal şi untul.

Ca sursă de glucide se vor utiliza pâinea de secara, pâinea de grâu integrală,


leguminoase, fructe. Celuloza produselor alimentare normalizează flora microbiană intestinală şi
favorizează eliminarea colesterolului din organism. O deosebită atenţie se acordă fructelor şi
legumelor crude pentru aportul de vitamine (acţiunea lor catalitică, inhibă într-o anumită măsură
procesele de îmbătrânire).