Fișier : TRONARI – documentare Dan Stănescu

Basil Iorgulescu (n. 1847, Câmpulung-Muscel - d. 2 august 1904, București) a fost un

geograf, pedagog și publicist care a locuit în municipiul Buzău.
După absolvirea școlii din Câmpulung-Muscel, a urmat un an
la „Școala de Medicină Carol Davilla” din București, după care a
studiat la Seminarul Central din Dealul Mitropoliei. După absolvire,
în anul 1869, a câștigat concursul pentru ocuparea unei catedre în
învățământ și a fost numit profesor la Gimnaziul ”Tudor
Vladimirescu”, ce tocmai fusese înființat în Buzău.

Având o cultură multilaterală, umanistă și științifică și fiind un bun cunoscător al limbilor

clasice, a predat mulți ani latina și filologia comparată, franceza, religia și științele naturii.
În paralel cu activitatea pedagogică, a avut și preocupări extrașcolare, realizând studii de
cercetare a ținuturilor buzoiene. Rezultatele cercetărilor sale au stat la baza primului manual de
„Geografia județului Buzău”, publicat în 1878.
La 4 martie 1891, Societatea Geografică Română. în prezenșa regelui Carol Ii- a acordat
premiul I "Ioan Fătu” (valoare 500 lei) pentru Dicționar geografic, statistic, economic și
istoric al județului Buzĕŭ, președintele Grigore Tocilescu propunând editarea lui în 2000
exemplarfe pentru a servi ca model și a fi oferit ca premii școlare. Dicționarul
În 1891, Bogdan Petriceicu Hasdeu l-a propus pentru a fi primit în Academia Română, dar
i-a lipsit un singur vot pentru a deveni membru.
În 1892, Dicționarul... este editat la București, Stabiliment grafic I.V.Socec, 572 pagini,
fiind reedita prin copiere, tip xerox în 2005 la Buzău, ed. Alpha, 569 pagini
Între 1898-1902, apare Marele Dicționar Gepgrafic al Romîniei, alcătuit și prelucrat după
Dicționarele parțiale pe județe de George Ioan Lahovari, general C.I. Brătianu și Grigore G.
Tocilescu, 5 volume, București, stab. J.V. Socecŭ, reeditat în 2011 la Ed. Tipo Moldova,
dicționar care preia modelul Dicționarului lui Basil Iorgulescu

Bibliografie consultată
[1] - Așezări prahovene – Repere istorice, Ion R. Dedu, Ed. Milenium, Ploiești, p. 10-15
[2] - Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzĕŭ, Basil Iorgulescu,
București, ed. I.V.Socec, 572 pagini
[3] – Recensământul copiilor în vîrstă de școală din comunele rurale și urbane, făcut în anul
1899 – Ministerul Instrucțiunei Publice și Cultelor, Buc. 1899
[4] – Județul Buzău – site wikipedia.org
[5] – Dicționarul statistic al României, întocmit pe baza rezultatelor definitive ale
Recensământului general al populației din 19 decembrie 1912, Ministerul Agriculturii și
Domeniilor, Buc. 1914
[6] – .... Datele Recensământului general din 29 decembrie 1930 - Institutul Central de
statistică, Buc. 1931
[7] – Indicatorul localităților din România. Datele Recensământului general din 8 aprilie
1941 - Institutul Central de statistică, Buc. 1943
[8] - Organizarea adminstrativ-teritorială a României. Evoluiție. Propuneri de optimizare. – -
Radu Săgeată, Buc. 2013, 44 p..
 Extrase din
Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzĕŭ de Basil Iorgulescu

Precizări extrase din prefața Dicționarului: Geograful Basil Iorgulescu și-a făcut documentarea
într-o manieră extrem de serioasă, profesionistă, meticuloasă, între anii 1879-1890 așa cum
arată în prefața la Dicționar:
- informații documentare existente la nivelul anului 1879
- documentare personală pe teren în tot județul Buzău în 1881, apoi în anii 1884-1887
- În 1883 a distribuit tabele toponimice către toți primarii prin Prefectura Buzău pentru
completare cu date.
- A repetat acțiunea către toți învățătorii pentru a completa și confrunta datele lor cu cele
furnizate de primari
- La recensămintele din 1885 și 1890, a redactat tabele speciale pe care le-a trimis Comisiilor de
recensă mânt prin prefectură – prefect binevoitor Garoflide), tabele care au constituit bazele
începutului de statistică în Buzău.de
B. Iorgulescu afirmă că datele statistice sunt din perioada 1879-1883 și din
recensămintele 1885 și 1890.
Menționez că la sfârșitul secolului XIX nu se folosea denumirea sat, ci cătun și cătunaș

Date din Dicționar:

- Calea ferată Buzĕŭ -Pătârlagele – în proiect (p. 99)
- Marca județului Buzĕŭ : un templu (semnifică scaunul episcopal al Episcopiei) și o pasăre
(posibil un șoim, mai multe localități purtând nume de pasăre – cioară) (pag. 100)
- În județ erau 4 circumscripții financiare: Buzĕŭ, Pătârlagele, Mizil, Pleșcoi (pag. 104)
- Până la 1 ianuarie 1845, Tronari, ca subdiviziune a comunei Viperești, aparținea de plasa
Buzău din județul Saac sau Săcuieni (cu reședința la Bucov, lângă Ploiești), județ cunoscut la
1495 sub numele Sacu (pag. 115 și 123)
Județul Saac (conform Așezări prahovene – Repere istorice de Ion R. Dedu, Ed. Milenium,
Ploiești, p. 10-15) era foarte mare și bogat, fiind constituit din 5 subdiviziuni administrative
(plaiuri la munte și plase la câmp): plaiul Despre Buzĕŭ (reședința la Pătârlagele), plaiul
Teleajen (Vălenii de Munte), plasa Câmpu (Mizil), plasa Podgorie (Bucov), plasa Tohani
(Urlați). La 01.01.1845, județul Saac (Săcuieni) a fost desființat, fiind împărțit între Prahova
(2/3) și Buzău (1/3)
.

Localități, conf. Dicționar... de B. Iorgulescu, la 1885-1890

Nota bene:
- Tronari a fost totdeauna componentă a comunei Viperești, excepție cățiva ani în jurul 1934,
când Tronari a fost comună de sine stătătoare.
- Curios este că Basil Iorgilescu numește Tronari la 1885 fie subdiviziune a cătunului Predești
(alături de Sbenghea), fie ca altă denumire a însusși cătunului Predești
- Comuna Viperești - deci și subdiviziunea Tronari - a aparținut plasei Pârscovu, cu excepția
perioadei 1925-1940 în care județul Buzău a avut doar 4 plase, perioadă în care a făcut parte din
plasa Buzău (cu reședința la Pătârlagele).
- Mai există un sat/cătun Tronari în comuna Cătina aparținând plasei Buzău, de aceea prezint
date și despre acesta
(pag. 415)

pag. 506

(pag. 506)

(pag. 445)

(pag. 528-530)
(pag. 426)
 Comuna Cătina (extrase) e formată din 11 cătune și 2 cătunașe: Cătina, Corbul, Cătunul,
Cepturașuș, Lera, Moara lui Enică, Mordana, Motruna, Păsătoiul, Roma (cătunaș alipit la
Tronari), Săticul, Tronari, Valea Cătinei. Are 1 școală la Siliștea-Motruna, 6 cărciumi și 4
biserici

(pag.506)
(pag . 425)

pag. 425

pag. 506

Evoluţia organizării administrativ-teritoriale a României [8]

1. 1918-1925 : 76 judeţe
2. 1925-1940 : 71 judeţe
3. 1929-1931 : 71 judeţe; 7 directorate ministeriale
4. 1938-1940 : 10 ţinuturi, 71 judeţe
5. 1940-1950 : 58 judeţe
6. 1950-1952 : 28 regiuni
7. 1952-1956 : 18 regiuni
8. 1956-1960 : 16 regiuni
9. 1960-1968 : 16 regiuni
10. 1968-1981: 39 judeţe
11. 1981-1997 : 40 judeţe
12. 1997-prezent : 41 judeţe + municipiul Bucureşti;
13. 1998-prezent : 41 judeţe + municipiul Bucureşti; 8 regiuni de dezvoltare

Județe, plase și plaiuri din care a făcut parte Tronari [4]

- Conform Enciclopediei on line wikipedia, județul Buzău a trecut prin mai multe
organizări administrative:
- La sfărșitul secolului XIX, prin Legea de organizare administrativă a teritoriului,
decretată de domnitorul A.I. Cuza la 1864 în județul Buzău existau 3 plase (la câmp) și 3 plaiuri
(la deal și munte):
Plasa Sărată (reședința la Buzău + 16 comune)
Plasa Câmpului (14 comune).
Plasa Tohani (reședință la Mizil +17 comune)
Plaiul Buzău (17 comune cu 160 de cătune și 46 de subdiviziuni. Reședința la Pătîrlagele)
 Plaiul Pârscov (16 comune. Reședința la Pârscov)
Plaiul Slănic (19 comune. Reședința la Săpoca)
În perioada interbelică, teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși.
Plasa Câmpului (reședința la Buzău).
Plasa Tohani (reședință la Mizil)
Plaiul Buzău (Reședința la Pătîrlagele)
Plaiul Slănic (Reședința la Săpoca)
Ulterior (cînd? n. S.D.) teritoriul județului a fost reorganizat în șapte plăși, prin desființarea
plășii Câmpul și înființarea a patru plăși noi:
Plasa Câlnău,
Plasa Câmpeni (cu reședința la Pogoanele),
Plasa Orașul (cu reședința la Buzău)
Plasa Pârscov (cu reședința la Pârscov).
La nivelul Județul Plase și plaiuri + Plaiuri Referința
anului: (reședințe) bibliografică
1831-1844 SAAC (Săcuieni) Câmpu Buzĕŭ (Pătârlagele) [1] Conform
(3 plase+2 plaiuri) Podgorie Teleajen Legii teritoriale
Tohani din 1864
1845-1864 Buzĕŭ ? ?
1880-1900 Buzĕŭ (3 + 3) Câmpurile () Buzĕŭ (Pătârlagele) [2, 3, 4]
Sărata (Buzău) Pârscov (Pârscov)
Tohani (Mizil) Slănic ()
1912 Buzău (8) Câmpu [5]
Câlnău
Buzău (Pătârlagele)
Pârscov (Pârscov)
Nișcovu
Glodeanurile
Sărățelu
Slănic
1918-1925 Buzău (4) Câmpu (Buzău) [4, 6, 8]
Buzău (Pătârlagele)
Slănic (Săpoca)
Tohani (Mizil)
1938 Buzău (7) Câmpu (Pogoanele) [4]
Buzău (Pătârlagele)
Slănic (Săpoca)
Tohani (Mizil)
Câlnău
Pârscov (Pârscov)
Orașu (Buzău)
1941 Buzău (8) Câmpu (Pogoanele) [7]
Buzău (Pătârlagele)
Slănic (Săpoca)
Tohani (Mizil)
Câlnău
Pârscov (Pârscov)
 Ulmeni
Orașu (Buzău)

Date statistice din recensămintele 1912-1930-1941 în județul Bizău [5, 6, 7]

An Plasa Comuna Sat Clădiri Gospo populație stabilă pag./poz Obs
-dării .
locuite nelo- M F Total pag poz
cuite
1912 Pârscovu Viperești Viperești (s) 234 21 249 466 485 951 180 /1/
[5] Predești (s) 123 11 128 244 266 510 180
Tronari (s) 126 3 129 269 270 539 180
Buzău Cătina Corbu 1094 /2/
Tronari (s) 27 2 28 65 60 125 152
Roma (c) 9 1 9 22 25 47 152
alte sate
1930 Buzău Viperești Viperești 243 493 540 1033 571 171
[6] Tronari 266 495 567 1062 571 147 /3/
Cătina Corbu 238 995 569
1941 Buzău Cătina Corbu 184 782 133 173
[7] Tronari 34 30 141 58 134
(Corbu)
Roma 8 7 37 57 130
Pârscov Viperești Viperești 284 266 1099 63 125
Predești 149 138 577 63 83
Tronari 135 128 536 63 108
Observații
/1/ În 1912, în comuna Viperești erau:
- 2 târguri anuale : la 8 noiembrie și la Duminica Sfinților
- carieră de piatră
- obște de exploatat păduri
- Viperești și Providența (Nota Stănescu: probabil asociații, cooperative, firme ...)
/2/ Localitatea Corbu include satele și cătunele Tronari (Corbu), Roma, Avrămești, Cătunu și
Cepturașu
/3/ În 1930, pare că Tronari include Predești

Informații de pe site-ul Primăriei Viperești privind Tronari:

- La Tronari a fost construită, în anul 1845, Biserica „Sf. Arhangheli" de Radu Popescu
și Dimitrie și Oprea Titu. Ulterior, lăcașul de cult a fost zugrăvit în anul 1861 de protopopul
Neagoe sachelar. Din anul 1920 există în Tronari un monument ridicat în memoria „ Eroilor
morţi pentru patrie în campanie 1916 - 1918 la Mărăşeşti, Mărăşti și Oituz
- În mai 1941, la Tronari s-a înfiinţat Banca „Tarnaveanca" care a funcţionat până în 1944
- În secolul XIX a fost amintită în comuna Viperești prezența cetelor de moşneni.

Informații de pe wikipwdia.org, la referința Viperești.

 - În 1925, cele două comune (Viperești și Rușavățu) erau incluse în plasa Pârscov a aceluiași județ. Comuna
Viperești avea în componență satele Predești, Tronari și Viperești cu o populație de 2012 locuitori
- În 1950, cele două comune au trecut în componența raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după
1952) din regiunea Ploiești.
- În 1964, comuna a căpătat temporar (1964-1968) denumirea de Plaiurile.
- În 1968, comuna Rușavățu a fost desființată și împărțită între comunele Pănătău și Viperești (care și-a
recăpătat atunci această denumire), la care au trecut satele Rușavățu, Ursoaia, Pălici și Muscelu. Comuna
Viperești a fost rearondată atunci județului Buzău, reînființat.
- Actualmente, -Viperești este, formată din satele Muscel, Pălici, Rușavăț, Tronari, Ursoaia și Viperești
(reședința).