Sunteți pe pagina 1din 5

♥File ‡ de ‡ Istorie♦

Existenţa umană, în ansamblul ei, este de neconceput fără informaţie. Aceasta a avut
din cele mai vechi timpuri, o valoare a cărei importanţă şi dimensiune sunt practic imposibil
de cuantificat. Pe parcursul istoriei informaţia a devenit arma perfectă în apărarea statalităţii
tuturor popoarelor lumii. Dorinţa de a prezice viitorul a transformat procesul de culegere şi
protecţie a informaţiilor într-un meşteşug, iar serviciile de cercetare şi contrainformare au
devenit treptat un atribut instituţional, indispensabil pentru existenţa comunităţilor umane.
Excepţie de la acest proces nu a constituit nici istoria organelor securităţii naţionale.
Preluînd indiferent de zbuciumul ţării fost fondat
experienţa originea socială, resimţit în a doua Ordinul Iezuiţilor
otomană şi domnia lui Ştefan jumatate a sec. şi lojele
valorile sociale cel Mare a adus XV. Abia peste masonice, care au
respective, care un plus de 20 de ani după constituit
selectau cadrele stabilitate şi moartea lui primele reţele
informative echilibru în Ştefan cel Mare a informative.
Majoritatea istoricilor susţin ideea că perioada de aur pe care a înregistrat-o Moldova
în epoca domniei lui Ştefan cel Mare, anii 1457 - 1504, a rezultat expres din faptul că
Domnitorul a reuşit să instituie un sistem de cercetare modern, analogic altor curţi monarhice
din acea epocă. Prin obiectivele urmărite şi angrenajul informativ instituit, Ştefan cel Mare a
contribuit la asigurarea stabilităţii şi echilibrului ţării, indentificînd soluţii reale în faţa unor
ameninţări inevitabile. În perioada domniei sale, graţie procesului de cercetare şi
contrainformare, Domnitorul a obţinut victorii în 34 de războaie din totalul celor 36. Datele
atît de necesare proveneau de la persoane delegate special, patrioţi anonimi, a caror
contribuţie la victoriile diplomatice şi cele de pe cîmpurile bataliilor au ramas necunoscute
oştenilor moldoveni, învingători la Baia, Vaslui, Cozmin, memoria cărora s-a pastrat relativ în
letopiseţe. Sursele scrise ale epocii de referinţă remarcă printre cercetaşii curţii domneşti pe
logofatul Isac, solul lui Ştefan cel Mare şi Bogdan III în Polonia; Stanciu, membru în Sfatul
Domnesc (1467-1479) trimis de Ştefan în 1468 în Polonia, iar în 1475 - în Ungaria; logofătul
Tautu prezent în 1497 şi 1499 în Polonia, iar în 1504 - în Turcia.
Revenind peste veacuri la realităţile mileniului trei, ne convingem că informaţia, ca
instituţie, ramîne un atribut incontestabil şi indispensabil pentru asigurarea bunei
funcţionalităţi a oricărei formaţiuni statale. În statele democrate, serviciile de informaţii au
devenit parte a organizării sociale moderne, activitatea lor fiind legitimată prin adaptarea
cadrului legal care recunoaşte că deţinerea de informaţii verificate şi evaluări informative
echidistante este o condiţie a stabilităţii şi asigurării securităţii ţării.
Existenţa umană, în ansamblul ei, este de neconceput fără informaţie. Aceasta a avut
din cele mai vechi timpuri, o valoare a cărei importanţă şi dimensiune sunt practic imposibil
de cuantificat. Pe parcursul istoriei informaţia a devenit arma perfectă în apărarea statalităţii
tuturor popoarelor lumii. Dorinţa de a prezice viitorul a transformat procesul de culegere şi
protecţie a informaţiilor într-un meşteşug, iar serviciile de cercetare şi contrainformare au
devenit treptat un atribut instituţional, indispensabil pentru existenţa comunităţilor umane.
Excepţie de la acest proces nu a constituit nici istoria organelor securităţii naţionale.
Preluînd experienţa otomană şi valorile sociale respective, care selectau cadrele
informative indiferent de originea socială, domnia lui Ştefan cel Mare a adus un plus de
stabilitate şi echilibru în zbuciumul ţării resimţit în a doua jumatate a sec. XV. Abia peste 20
de ani după moartea lui Ştefan cel Mare a fost fondat Ordinul Iezuiţilor şi lojele masonice,
care au constituit primele reţele informative.
Majoritatea istoricilor susţin ideea că perioada de aur pe care a înregistrat-o Moldova
în epoca domniei lui Ştefan cel Mare, anii 1457 - 1504, a rezultat expres din faptul că
Domnitorul a reuşit să instituie un sistem de cercetare modern, analogic altor curţi monarhice
din acea epocă. Prin obiectivele urmărite şi angrenajul informativ instituit, Ştefan cel Mare a
contribuit la asigurarea stabilităţii şi echilibrului ţării, indentificînd soluţii reale în faţa unor
ameninţări inevitabile. În perioada domniei sale, graţie procesului de cercetare şi
contrainformare, Domnitorul a obţinut victorii în 34 de războaie din totalul celor 36. Datele
atît de necesare proveneau de la persoane delegate special, patrioţi anonimi, a caror
contribuţie la victoriile diplomatice şi cele de pe cîmpurile bataliilor au ramas necunoscute
oştenilor moldoveni, învingători la Baia, Vaslui, Cozmin, memoria cărora s-a pastrat relativ în
letopiseţe. Sursele scrise ale epocii de referinţă remarcă printre cercetaşii curţii domneşti pe
logofatul Isac, solul lui Ştefan cel Mare şi Bogdan III în Polonia; Stanciu, membru în Sfatul
Domnesc (1467-1479) trimis de Ştefan în 1468 în Polonia, iar în 1475 - în Ungaria; logofătul
Tautu prezent în 1497 şi 1499 în Polonia, iar în 1504 - în Turcia.
Revenind peste veacuri la realităţile mileniului trei, ne convingem că informaţia, ca
instituţie, ramîne un atribut incontestabil şi indispensabil pentru asigurarea bunei
funcţionalităţi a oricărei formaţiuni statale. În statele democrate, serviciile de informaţii au
devenit parte a organizării sociale moderne, activitatea lor fiind legitimată prin adaptarea
cadrului legal care recunoaşte că deţinerea de informaţii verificate şi evaluări informative
echidistante este o condiţie a stabilităţii şi asigurării securităţii ţării.

2
Existenţa umană, în ansamblul ei, este de neconceput fără informaţie. Aceasta a avut
din cele mai vechi timpuri, o valoare a cărei importanţă şi dimensiune sunt practic imposibil
de cuantificat. Pe parcursul istoriei informaţia a devenit arma perfectă în apărarea statalităţii
tuturor popoarelor lumii. Dorinţa de a prezice viitorul a transformat procesul de culegere şi
protecţie a informaţiilor într-un meşteşug, iar serviciile de cercetare şi contrainformare au
devenit treptat un atribut instituţional, indispensabil pentru existenţa comunităţilor umane.
Excepţie de la acest proces nu a constituit nici istoria organelor securităţii naţionale.
Preluînd experienţa otomană şi valorile sociale respective, care selectau cadrele
informative indiferent de originea socială, domnia lui Ştefan cel Mare a adus un plus de
stabilitate şi echilibru în zbuciumul ţării resimţit în a doua jumatate a sec. XV. Abia peste 20
de ani după moartea lui Ştefan cel Mare a fost fondat Ordinul Iezuiţilor şi lojele masonice,
care au constituit primele reţele informative.
Majoritatea istoricilor susţin ideea că perioada de aur pe care a înregistrat-o Moldova
în epoca domniei lui Ştefan cel Mare, anii 1457 - 1504, a rezultat expres din faptul că
Domnitorul a reuşit să instituie un sistem de cercetare modern, analogic altor curţi monarhice
din acea epocă. Prin obiectivele urmărite şi angrenajul informativ instituit, Ştefan cel Mare a
contribuit la asigurarea stabilităţii şi echilibrului ţării, indentificînd soluţii reale în faţa unor
ameninţări inevitabile. În perioada domniei sale, graţie procesului de cercetare şi
contrainformare, Domnitorul a obţinut victorii în 34 de războaie din totalul celor 36. Datele
atît de necesare proveneau de la persoane delegate special, patrioţi anonimi, a caror
contribuţie la victoriile diplomatice şi cele de pe cîmpurile bataliilor au ramas necunoscute
oştenilor moldoveni, învingători la Baia, Vaslui, Cozmin, memoria cărora s-a pastrat relativ în
letopiseţe. Sursele scrise ale epocii de referinţă remarcă printre cercetaşii curţii domneşti pe
logofatul Isac, solul lui Ştefan cel Mare şi Bogdan III în Polonia; Stanciu, membru în Sfatul
Domnesc (1467-1479) trimis de Ştefan în 1468 în Polonia, iar în 1475 - în Ungaria; logofătul
Tautu prezent în 1497 şi 1499 în Polonia, iar în 1504 - în Turcia.
Revenind peste veacuri la realităţile mileniului trei, ne convingem că informaţia, ca
instituţie, ramîne un atribut incontestabil şi indispensabil pentru asigurarea bunei
funcţionalităţi a oricărei formaţiuni statale. În statele democrate, serviciile de informaţii au
devenit parte a organizării sociale moderne, activitatea lor fiind legitimată prin adaptarea
cadrului legal care recunoaşte că deţinerea de informaţii verificate şi evaluări informative
echidistante este o condiţie a stabilităţii şi asigurării securităţii ţării.

3
Desfăşurearea lucrării

1. Format > Font > Line Spacing > Justify


2. Ctrl + e > Ctrl + r > Ctrl + 5 > Format > Font
3. Tools > Speeling and Grammar
4. File > Page Setup
5. Format > Paragraph
6. Ctrl + c > Ctrl + v
7. Ctrl + F6
8. Format > Font > Caps Lock
9. Format > Font
10.Line Spacing
11.File > Page Setup
12.Ctrl + c > Ctrl + v > Backspace
13.Ctrl + z > Ctrl + y

Aplicația Microsoft Office 2007 / 2003. Formatarea documentului Word, formatarea


caracterelor și a paragrafelor. Elaborarea formulelor matematice.

Desfășurarea lucrării.

1. Utilizînd operațiile de copiere cu ajutorul combinației Ctrl+a (marcarea), Ctrl+c


(copierea), Ctrl+x (mutarea), și ctrl+v (lipirea) textului. Pentru mărirea volumului de 3
pagini apăsam combinația Ctrl+v de 3 ori.
2. Меню→Вставка→Номера страниц + scoaterea bifei Номер на первой странице
3. Pentru a face chenar unei pagini :
Разметка страницы → Фон Страницы→Границы страниц→Размер
страниц→Рамка→ Этому разделу (только первой страницы)→ Enter.
- Pentru un singur paragraf :

4
Îl înserăm cu ajutorul combinației (Ctrl+Shift+↓); Разметка страницы→Фон
Страницы→ Границы страниц → Поля( абзац)→ Рамка→Enter.

- Pentru umbrirea unui paragaraf:


Разметка страницы→Фон Страницы→ Границы страниц →Источник бумаги→
Заливка→Абзацу→Enter.
4. Разметка страницы→Параметры страницы→Колонки (другие колонки)→Число
колонок→Enter.
5. Inserăm propoziția cu ajutorul combinației (Ctrl+Clic), apoi apăsăm combinația de taste
(Ctrl+d) și apoi Видеоизменения→Двойное зачеркивания→Enter.
6. Pentru animație textului folosim : Вставка→Текст→WordArt→Enter.
7. Pentru a introduce 2-3 caractere speciale titlului, punem cursorul la titlu apoi :
Вставка→ Симболы→Другие симболы→ Вставить.
8. Вставка→Текст→Буквица→Параметры буквицы→ В тексте (высота в
строках(4))→Enter.
9. Вставка→Колонтитулы→Верхний колонтитул (пустой)→Enter.
10. Se face o referință cu ajutorul combinației de taste Alt+Ctrl+F.
11. Вставка→Текст→Обьект (обьект)→Microsoft Ecuation 3.0→Enter.
12. Главная→Абзац→Нумерация.
13. Вставка→Текст→ Обьект (обьект)→Microsoft Ecuation 3.0→Стиль→Размер.
14. Modific mărimea unui element din cadrul unei formule cu ajutorul cursorului.

Concluzie : În baza lucrării de laborator nr. 2, am învățat cum mai ușor și eficient să ne
folosim de meniul Word-ului, cum mai ușor să formatăm documentul Word, de asemenea
formatarea caracterelor și a paragrafelor și încă un plus cum mai ușor să elaboram în word
formulele matematice.