Sunteți pe pagina 1din 38

CURSUL DE

CATEHEZA
INITIEREA CANDIDATILOR PENTRU BOTEZUL NOU
TESTAMENTAL

BISERICA CRESTINA
BAPTISTA SION
SIBIU
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Cuprins
Lecţia I Despre BIBLIE…………………………………………
BIBLIE ………………… Page.3
Lecţia a II-a Despre DUMNEZEU…………………………………
DUMNEZEU …………………. Page.4
Lecţia a Ill-a Despre OM……………………………………………
OM …………………. Page.7
Lecţia a IV-a Despre PĂCAT…………………………………………
PĂ ………………… Page.8
Lecţia a V-a Despre CREDINŢĂ……………………………………
CREDIN …………………. Page.12
Lecţia a VI-a Despre P0CĂINŢĂ……………………………………
P0CĂ ………………….. Page.13
Lecţia a VII-a Despre MÂNTUIRE
MÂNTUIRE……………………………………
………………… Page.15
Lecţia a VIII-a Despre NAŞTEREA
N DIN NOU………………………
………………….. Page.18
Lecţia a IX-a Despre SFINŢIRE………………………………………
SFIN ………………… Page.20
Lecţia a X-a Despre RUGĂCINE……………………………………
RUG ………………… Page.21
Lecţia a XI-a Despre POST……………………………………………
POST ……………….. Page.22
Lecţia a XII-a Despre MIJLOCITORUL NOSTRU LA DUMNEZEU………………
DUMNEZEU Page.23
Lecţia a XIII-a Despre PĂSTRAREA
PĂ SFINŢILOR ÎN HAR…………
………………… Page.23
Lecţia a XIV-a Despre SIMBOLURILE NOULUI TESTAMENT……
………………... Page.24
Lecţia a XV-a Despre ZIUA DOMNULUI ŞI SABAT………………
………………… Page.26
Lecţia a XVI-a Despre BISERICĂ……………………………………
BISERIC ………………… Page.29
Lecţia a XVII-a Despre SLUJITORII
SLUJ BISERICII………………………
………………. Page.32
Lecţia a XVIII Despre DISCIPLINA ÎN BISERICĂ…………………
………………… Page.33
Lecţia a a XIX-a Despre CĂSĂTORIE…………………………………
CĂ ……………….... Page.33
Lecţia a XX-a Despre DĂRNICIA
D CREŞTINĂ………………………
………………. Page.34
Lecţia a XXI-a Despre BISERICĂ
BISERI ŞI STAT…………………………
………………… Page.35
Lecţia a XXII-a Despre LUCRĂRILE
LUCR VIEȚII DE APOI………………
……………….. Page.35

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 1
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

CURS DE CATEHEZA

CULTUL CRESTIN
C TIN BAPTIST

INTRODUCERE

Definiţie:

Cateheza este un studiu organizat al Sfintelor Scripturi în vederea cunoa cunoaşterii


şterii principiilor de
credinţă, a acceptării
rii lor în viaţa
viaţ de zi cu zi cât şi a mărturisirii lor. A catehiza: a învăţa pe alţii
Temeiul doctrinar al acestui studiu este Biblia. Ea este es baza documentară. Baptist în limba greacă
înseamnă botezat.
Temeiul legal îl constituie Statutul de organizare şi funcţionare
ionare al Cultului Creştin
Cre Baptist din
România. Mărturisirea
rturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist este anexăă a Statutului mai sus- sus
rnenţionat. În ţara noastră suntt 18 culte aprobate de lege. Cultul
Cultul Baptist este neoprotestant şi este
aprobat de stat.
Tema catehezei o constituie cunoa cunoaşterea învăţăturii Biblice care formeazăă doctrina Bisericii Creştine
Cre
Baptiste, aşa cum a fost lăsată
ăsată şşi poruncită de Dumnezeu să fie mărturisită,
ărturisită, învăţată
înv şi trăită (Matei
28:18-20; 2 Petru 1:5-11)
Scopul acestui curs este formarea şi edificarea spirituală a candidatului la botez (2 Corinteni 4:13);
cunoaşterea adevărurilor nou--testamentare care formează doctrina rina Cultului Creştin
Cre Baptist din
România.
Participanţii la curs sunt persoane care solicită
solicit botezul ca urmare a pocăinţei ş credinţei lor. Accesul
ăinţei şi
la curs este liber pentru orice om care doreşte
dore în mod sincer să afle adevărurile
ărurile lui Dumnezeu (nu
doar cei care L-auau primit deja pe Domnul Isus în viaţavia a lor ca Mântuitor personal.
personal
Concluzie
Catehizarea este predarea sistematică
sistematic a învăţăturilor
turilor biblice nou testamentare, grupate pe teme
precise.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 2
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia I
DESPRE BIBLIE

Cuvântul Biblie vine din limba greacă: Biblos = carte, bibliotecă. Este o colectie de carti adunate
impreuna.

1. Obârşia – sfinţenia – autorul şiş eternitatea Bibliei


Biblia nu este de obârşie
şie omenească,
omeneasc ci Divină (Galateni 1:11-12).
Biblia este Sfântă deoarece, Ea este Cuvântul
Cuvâ lui Dumnezeu descoperit it oamenilor prin Duhul Sfânt
(2Timotei 3:l6).
Autorul Bibliei este Duhul Sfânt care a inspirat şii a vorbit prin gura proorocilor. Dumnezeu s-a
s
folosit de aproximativ 40 de bărbaţi
bă i în acest sens (Fapte 1:16; 2Petru 1:21).
Durata scrierii Bibliei a fost de aproximativ 1600 de ani. A fost scrisa pe 3 continente: Africa, Asia
si Europa.
Biblia este veşnică. Cerul şi Pământul
Pă vor trece, dar cuvintele Bibliei vor rămâne
ră pentru veşnicie
(Matei 24:35).

2. Structura Bibliei

Vechiul Testament conţine ţine 39 de cărţi


c după cum urmează:
a. 17 cărţi istorice din care: 5 cărţi ale lui Moise, numite şii Pentateuh (de la Geneza sau Facerea la
Deuteronom sau a doua lege) precum şi 12 cărţi istorice legate de poporul lui Israel, de la Iosua la
Estera;
5 cărţii poetice: de la Iov la Cântarea Cântărilor;
Cânt
17 cărţii profetice din care 5 sunt ale Profe
Profeţior
ior Mari (de la Isaia la Daniel) şi12 ale Profeţilor
Profe Mici (de
la Osea la Maleahi)
Noul Testament conţine ţine 27 de carţi
car dupa cum urmeaza:
4 cărţi biografice: Evangheliileile lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan;
o carte istorică:: Faptele apostolilor;
21 cărţi didactice: 14 epistole pauline sau epistolele lui Pavel;
7 epistole generale,, de exemplu Epistolele
Epistol soborniceşti ale lui Iacov,, Iuda;
o carte profetică : Apocalipsa.

3. Ce credem şi ce mărturisim
ărturisim noi despre Biblie
Biblie?

Biblia este cuvântul lui Dumnezeu (Efeseni 1:13; Fapte 18:11; 1Petru 1:23-25).
1:23
Biblia este Adevărul care ne eliberează
elibereaz din robia păcatului
catului (Ioan 17:17; loan 8:32 ).
Biblia este puterea lui Dumnezeu care mântuieşte omul (Romani 1).
Biblia este îndreptarul învăţăturilor
ăţăturilor lui Dumnezeu prin care omul este îndemnat săs se pocăiască
(2Timotei 3:15-17).
Biblia este izvorul vieţii prin care omul este născut
n din nou.
(1Petru 1:23; Efeseni 2:1-5).
Biblia este codul divin dupăă care Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, pe cei vii şi pe cei morţi
(Ioan 12:48; Romani 2:16).

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 3
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

4. Scopul pentru care Dumnezeu ne-a


ne dat Biblia

Să ne cunoaştem pe noi înşine,


şine, starea de păcat
p în care trăieşte
te omul nemântuit, originea noastră,
no
scopul pentru care Dumnezeu ne-a ne creat precum şi posibilitatea salvării
ării omului.
Să identificăm păcatul şşi săă cunoaştem
cunoa consecinţele lui (Romani 6:23 ; 1Ioan 3:83:8-10 ).
Să cunoaştem
tem pe Domnul Isus Hristos şi să ştim ce trebuie să facem ca să-L L avem ca
c Mântuitor
personal (1 loan 3:16; 1 Timotei 1:151:15-16). Să cunoaştem pe Dumnezeu şi cum putem deveni copii ai
Lui (Ioan 1:12; Romani 8:15-16) 16)
Să fie mărturie
rturie lumii intregi în ziua judec
judecăţii (Ioan 3:18 4 5:24).

5. Raportul necesar dintre om şi Biblie

a. Dumnezeu ne recomandăă să citim, să cercetăm, să credem să primim, să trăim şi să mărturisim


Biblia.(Romani 1:15;Ioan 5:39; 2 Petru1:5
Petru1:5-8; Filipeni 1:4-15).
b. Sa nu adaugi şi săă nu scoţi
ţi cuvinte din Biblie.
(Deutenonom 4:1-2;2; Apocalipsa 22:18-19).
22:18
c. Să nu ne fie ruşine săă mărturisim
ărturisim Evanghelia (2Timotei 1:8).
d. Cuvântul lui Dumnezeu, adicadică Biblia, trebuie primit în totalitate. (1Tesaloniceni 2:13)

6. Concluzii

1. Biblia este cuvântul lui Dumnezeu. Ea este veveşnică;


2. Autorul Bibliei este Duhull Sfânt. El a inspirat pe cei ce au scris-o;
3. Biblia trebuie studiată,
ă, crezută,
crezut trăită şi mărturisită ;
4. Biblia este singura normăă de credin
credinţă. Nu este admis să adaugi sau săă scoţi
sco nici un cuvânt.

Lectia a- II -a
DESPRE DUMNEZEU
În Biblie descoperim pe Dumnezeu ca Tatăl,
Tat Fiul şi Duhul Sfânt (ceea
ceea ce formează
formeaz Sfânta Treime),
cu desăvârşire una şi nedespărţ ţ în fiinţa lor.
ărţiţi

1. Despre Dumnezeu

a. Conform sfintelor scripturi noi credem şi mărturisim că este un Dumnezeu creator, susţinătorul
şi stăpânitorul tuturor lucrurilor
(Geneza 1:1; Efeseni 4:6; Maleahi 2:10; Iov 31:15; Romani 1:19-20; Romani 11:36).
b. Însuşirile lui Dumnezeu
- Dumnezeu este o fiinţăţă veşnică
şnică, sfântă, desăvârşită, atotputernică, atotştiutoare,
atotş nemărginită,
omniprezentă.
- Dumnezeu este nelimitat în timp, spaţiu
spa şi materie.
- El este creatorul tuturor lucrurilor, al fiinţelor
fiin văzute şi nevăzute din Cer şi
ş de pe Pământ; este
creatorul întregului Univers inclusiv al omului.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 4
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

- El este de sine stătător.


ător. (Psalmi 102:25-27; 135:6; 1Petru 1:15-16;
16; Matei 5:48; Daniel 4:34; Ieremia
31:35).

c. Cum este Dumnezeu

- În ceea ce priveşte
te natura Sa, Dumnezeu este DUH şi ADEVAR, spirit infinit şi desăvârşit (loan
4:24). Dumnezeu este DUH şi cine se închin închină Lui trebuie să se închine în Duh şi Adevăr.
- În ceea ce priveşte fiinţa
ţa Sa, Dumnezeu este unul singur (1Corinteni 8:6; 1Timotei 2:5).
- În ceea ce priveşte
te persoana Sa, Biblia arată
arat că Dumnezeu este Trinitate sau Sfânta Treime (1 Ioan
5:7).
- Dumnezeu este Tatăl (Ioan
Ioan 10:29-30).
10:29
- Dumnezeu este Fiul (Matei 3:16-17).
3:16
- Dumnezeu este Duhul Sfânt (2Corinteni 3:17). Dumnezeu ca Tată, Tat Fiu şi Duh Sfânt sunt cu
desăvârşire una şi nedespărţi
ă ţi în fiinţa
fiin lor, ei alcătuind o unitate divină,
ă, inseparabil
inseparabilă.
d. Datoria Omului este săă creadă
cread färă să se îndoiască de El. Dumnezeu exista şi răsplăteşte pe cel
ce-l caută (Evrei 11:5).

2. Dumnezeu Tatăl

a. Biblia ni-l prezinta pe Dumnezeu ca Tată


Tat (loan 6:27, 1 Petru 1:2; Matei11:25; Marcu 14:36; Luca
22:42; Fapte 2:33; Romani 8:15)
b. Dumnezeu este Tatal cerurilor, al PPământului, al oamenilor pocăiţi, mântuiţi,
mântuiţ născuţi din nou şi
înfiaţii prin Duhul Sfânt (Efeseni 1:17; Ioan 2:13; Romani 15:6).
c. Dreptul de a-LL chema pe Dumnezeu «Tat «Tată » aparţine
ine tuturor acelora care se pocăiesc,
poc cred şi î-l
primesc pe Domnul Isus ca mântuitor. În acest fel ei sunt înfiaţi
înfia i prin Duhul Sfânt (Ioan 1:12; 1Ioan
3:2)
d. Oamenii nepocăiţi nu-L L au pe Dumnezeu ca Tată,
Tat ci pe cel rău u Ioan 8:44;
1Ioan 3:8-10). Copiii lui Dumnezeu se deosebesc de copiii Diavolului prin viaţă,
via vorbe, fapte,
ă ăminte, comportament.
atitudine, anturaj, îmbrăcăminte,

3. Dumnezeu Fiul sau Domnul Isus Hristos

Referinţe: Matei 16:16; Ioan 1:1;1:14; Fapte8:37; 9:20;


2Corinteni 1:19; Ioan 20:31
Noi mărturisim şi credem că: ă:
Isus Hristos este fiul lui Dumnezeu (Ioan 20:31;Matei 3:17; Matei 16:16).
El este a doua persoanăă din Sfânta Treime (1Ioan 5:7; Ioan 1:14).
El este Domn şi Mântuitor
tuitor (Fapte 4:12; Matei 1:21)
El este trimis de Tatăl
ăl (loan 3:16.
Isus în traducere înseamnă aducător
aducă de mântuire, salvator, mântuitor.
Hristos (Mesia) înseamnă trimisul Domnului sau unsul lui Dumnezeu.
Isus Hristos este Dumnezeu întrupat.
e. El este jertfă de ispăşire
ăşire pentru păcatele
p noastre (1Ioan 2:2).
f. El deţine toată puterea în cer şi pe pământ (Matei 28:18),
g. El va judeca viii şşi morţii
ţii ( Ioan 5:22; 2 Timotei 4:1).
h. Prin El s-au
au creat toate. El le suţine
su prin Cuvântul puterii Lui
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 5
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

(Evrei 1:2-3).
i. El este singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni (1 Timotei 2:5).
j. El este singurul mare preot
ot (Evrei 7:26
7:26-28).
k. Domnul Isus Hristos este Dumnezeu descoperit în trup (Isaia 9:6,
Ioan 1:14).
4. Dumnezeu Duhul Sfânt

(Argumente biblice: loan 4:24; 2 Corinteni 3:17; loan 14:26; Fapte 5:32).
Noi credem şi mărturisim
rturisim despre Duhul Sfânt că:
a. Este a treia persoanăă din Trinitate (1Ioan 5:7);
b. El vine de la Tatăll (Fapte 2:33; Ioan 15:26; 14:16);
c. El este dat păcătosului
tosului mântuit prin jertfa Domnului Isus Hristos;
d. El este Dumnezeu ( 2Corinteni 3:17, 1Ioan 5:7);
e. El este autorul Bibliei ( 2Timot
2Timotei 3:16; 2 Petru 1:21);
f. Prin Duhul Sfânt se savârşeş şeşte naşterea din nou (Ioan 3:3-6);
g. Duhul Sfânt locuieşteşte în fiinţa
fiinţ celui mântuit (1Corinteni 6:19-20);
h. Duhul Sfânt nu este un drept al nostru, ci l-am primit prin Domnul Isus
i. Duhul Sfânt se primeşte şte atunci când omul aude cuvântu
cuvântul lui Dumnezeu, îI acceptă pe Domnul
Isus Hristos, îl proclamăă ca Mântuitor personal prin poc pocăintă şi credinţă.
ţă. Consecin
Consecinţa este aceea că
omul este născut
scut din nou (Fapte 2:38; Efeseni 1:13-14).
1:13
j. Duhul Sfânt lucrează în sensul că c :
- îl luminează pe om, adicăă îl face să s înţeleagă cu mintea şi să primeascä cu inima adevărul
adev că el
este păcătos, că are nevoie de salvarea lui Dumnezeu, că c este vinovat în faţa lui Dumnezeu, că c plata
păcatului este moartea;
- îi face cunoscut omului păcă ăcătos că Domnul Isus Hristos a murit în locul lui (al omului) pentru
salvarea sufletului său;
- adevereşte omului căă dacăă nu se poc pocăieşte va ajunge în iad, fărăă nici o posibilitate de salvare;
- îndeamnă omul să se pocăiască ăiască şi să se întoarca la Dumnezeu, să-L L primească
primeasc prin credinţa pe
Domnul Isus Hristos ca Mântuitorul ssău personal şi să obţina ina astfel iertarea păcatelor,
pă mântuirea şi
viaţa veşnică;
- îl transformă pe om dintr-un un păcătos, într-un om mântuit, născutscut din nou, într-un
într copil al lui
Dumnezeu. Această transformare are loc numai în condiţiile condi unei credinţe ţe liber consimţite
consim şi a unei
pocăinţe desăvârşite;
- îl maturizeazä pe om din punct de vedere spiritual, îl călăuzeşte mereu ; - poate fi primit numai
prin pocăinţă şi credinţă;
k. Semnele prin care El este primit de un om păcătos p sunt: viaţa,
a, limbajul, comportamentul,
atitudinea, îmbrăcămintea,
mintea, relaţ
relaţiile cu toţi oamenii, relaţia
ia cu Dumnezeu (Galateni 5:22-26);
5:22
l. El vrea să fim curaţi,
ţi, adevăraţ
adevăraţi copii ai lui Dumnezeu (Iacov 4:5) ;
m. Să nu-L întristăm, să nu-L L stingem,
st să nu-L batjocorim, ci sa-L ascultăm
ascultă (Isaia 63:10; Matei
12:32 ; Efeseni 4:30; 1Tesaloniceni 5:19)
n. Dacă este primit de oameni care se întorc iarăşi iar la păcat acest lucru înseamnă
înseamn batjocorirea Sa şi a
Domnului Isus Hristos (2 Petru 2:10-21).
2:10
f. Duhul Sfant este cel ce da daruri oamenilor nascuti din nou.

4. Concluzii

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 6
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

1. Despre Dumnezeu
• Dumnezeu este Creatorul, Susţinătorul
Sus şi Stăpânitorul
pânitorul tuturor lucrurilor.
• Sfânta Treime înseamnă Dumnezeu Tatăl, Tat Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Duhul Sfânt. Dumnezeu
Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt formează formeaz o unitate desăvârş
ăvârşită.
• Omul este dator săă creadă în Dumnezeu.
2. Despre Dumnezeu Tatăl.
Dumnezeu Tatăll este creatorul tuturor lucrur
lucrurilor, fiinţelor şii evenimentelor din viaţa
via noastră.
Orice păcătos
tos care se întoarce cu pocăinţă
poc la Dumnezeu şii crede în jertfa Domnului Isus Hristos, este
înfiat prin Duhul Sfânt şi are dreptul să-L
s cheme pe Dumnezeu “tată”. ă”. El este un ppăcătos iertat, iar
Dumnezeu devine tatăl lui.
Omul este dator să creadăă în Dumnezeu.
3. Despre Dumnezeu Fiul.
Domnul Isus Hristos este:
Dumnezeu întrupat;
A doua Persoană din Sfânta Treime;
Domn (Stăpân); Mântuitor al lumii şi deci şii al meu (al omului, în mod personal);
Cel trimis de Tatăl pe pământ;
ământ;
Cel care a creat totul;
Singurul mijlocitor între Dumnezeu şi oameni.
4. Despre Dumnezeu Duhul Sfânt Sfânt.
Duhul Sfânt este:
• a treia Persoană din Trinitate;
• autorul Bibliei;
• dat păcătosului mântuit;
• cel care continuă procesul de sfinţire
sfin (curăţire);
• primit de omul care aude cuvântul lui Dumnezeu, care crede şi se pocăieş ăieşte, îl proclamă pe
Domnul Isus Hristos ca mântuitor personal şi este născut scut din nou prin Duhul Sfant.

Lectia a- III-a
DESPRE OM
1. Noi credem şi mărturisim
rturisim că omul este creat de Dumnezeu prin puterea Sa divină divin de a supune
toate lucrurile şi toate legile.. Omul este alcătuit din trup sau partea materială (facută din ţărână) şi
suflet sau partea spiritualăă care provine de Ia Dumnezeu (Geneza 1:27; 2:7)
Chipul şi asemănarea omului cu Dumnezeu nu se refera la fizionomie pentru că c Dumnezeu este
DUH (Ioan 4:24), ci la însuşirile
şirile de sfinţenie
sfin şi neprihănire, deoarece omul a fost creat fără păcat,
curat, neprihănit şi nevinovat (Efeseni 4: 4:24).
Originea omului este din Dumnezeu şi nu ca rezultat al evoluţiei iei (Fapte 17:28
17:28-29; Efeseni 3:14-15;
Isaia 45:12; Ieremia 27:5)
2. Dumnezeu a făcut cut pe om fără
fă prihană: (Eclesiastul 7:29 ), cu voinţă liberă liber de a alege binele
sau răul, viaţa sau moartea, binecuvântarea sau blestemul, fericirea sau nenorocirea veşnică ve (
Deuteronom 30:15,19 ).
Omul a fost binecuvântat, aşezat
şezat în Rai, în fericire, în ppărtăşie
ie cu Dumnezeu. Fericirea omului
depinde de ascultarea sa faţă ţă de Dumnezeu, de trăirea
tr cuvântului Său,ău, de credincioşia
credincio lui.
3. Omul a ales neascultarea,
neascultarea a dispreţuit autoritatea lui Dumnezeu, s-a a lăsat
lă ispitit şi înşelat de
diavol (Geneza 3:1-19).
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 7
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Prin căderea în păcat omul a căzut


că sub blestem şii a devenit incapabil de a trăi tră după voia lui
Dumnezeu. El este izgonit din Eden şi astfel prin neascultare a devenit rob al păcatului, al satanei,
degenerând într-o fiinţă rea.
Prin naşterea firească,
ă, fiecare om moşteneşte
mo sămânţa păcatului,
catului, înclinarea spre rău
r şi firea pacatoasă
(Romani 5:12; 7:17-23).
Păcatul a pus un zid de despărţ ărţire între om şi Dumnezeu (Isaia 59:1-2).
4. Omul, ca fiinţă liberă, ă, este ră
răspunzător înaintea lui Dumnezeu eu de toate faptele, vorbele şi
gândurile sale ( Romani 14:12; Matei 12:36).
5. Toţi oamenii trebuie săă moarămoa în trup, cu excepţia ia celor care vor fi găsiţi
gă ţ în viaţă la revenirea
glorioasă a Domnului Isus Hristos, iar după dup moarte urmeazä să participe la judecata faptelor lor.
Rezultatul va fi, fie condamnare, fie răsplătire
r veşnică (2 Corinteni 5:10; Evrei 9:27)
6. Omul poate redobândi chipul şi asemănarea lui Dumnezeu dacăă ascultă Evanghelia, o crede,
se întoarce la Dumnezeu cu pocăinţă
pocă şi credinţă este mântuit prin sângele Domnului Isus Hnistos şi
este näscut din nou prin Duhul Sfânt (Romani 5:19; Coloseni 3:10).
7. Omul se poate apropia de Dumnezeu prin Sângele Domnului Isus Hristos (Efeseni 2:18, 3:12;
Romani 5:1-2).
8. Concluzii
1. Omul este făcut din Dumnezeu. Trupul omului este alcătuit din ţă ă, iar sufletul omului este
ţărână,
de la Dumnezeu, după chipul şiasemănarea
ş Sa.

2. Dumnezeu a făcut
cut pe om fă
fără prihană (vină) cu voinţa liberă de a alege binele sau răul.
r

3. Omul ca fiinţă liberăă este ră


răspunzător în faţa lui Dumnezeu pentru toate faptele, vorbele şi
gândurile.

Lectia a- IV -a
DESPRE PĂCAT
1. Noi credem şi mărturisim
rturisim că omul a fost ademenit de diavol, devenind neascultător
neascult de
Dumnezeu.
Păcatul este abaterea faţă
ţă de legea morală
moral a lui Dumnezeu şi trăirea în dezacord faţă
fa de
cuvântul Săuu (1Ioan 3:4; 5:17, Ioan 8:34; Romani 6:13; 4:23;
Iacov 4 :7; Eclesiastul 7 :29 ; Psalmi 51:4; Efeseni 2:1-3;
2:1 3; Deuteronom 9:7).
Orice păcat săvârşit
it de om este o împotrivire, o batjocur
batjocură,, o desconsiderare, o neascultare, o
dispreţuire,
uire, o necinstire adusă direct lui Dumnezeu (Geneza 39:9; Ieremi
Ieremia14:20
a14:20-21; Deuteronom 9:7;
Fapte 5:3; Fapte 7:51; Romani 2:24).

2. Cum se naşte păcatul?

Ispita este mijlocul de momeala al Satanei.


Păcatul se comite astfel :
- prin ispitire, Satana întunecă mintea şi orbeşte raţiunea (Geneza 3 :1 –6 ; Efeseni 4 :18 ; Romani
1 :28).
- ispita trezeşte
te poftele trupului care se războiesc
r zboiesc cu sufletul (1 Petru 2:11).
- prin poftă omul este momit, păcălit,
pă înşelat de diavol (Geneza 3:1-6).
- acceptând împlinirea poftei se comite ppăcatul (Geneza 2:15-17; Romani 5:12-19),
5:
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 8
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

- păcatul săvârşit
it (mânia, blestemul, pedeapsa, despărţirea
desp de Dumnezeu) atrage după sine moartea
(Iacov 1:13-15;
15; Romani 6:23 Geneza 3:23-24)
3:23 .
Păcatul
catul se comite cu gândul, vorba, fapta, văzul,
v atitudinea, cu voie sau fără
ără voie (Matei 5:28-37;
Ioan
an 8:44; 1Ioan 3:15). Dumnezeu urăşte
ur păcatul şi viaţa păcătoasăă (Isaia 1:14; Evrei 1 :9 ; Psalmi
45 :7).
Păcat, nelegiuire, fărădelege,
ădelege, sunt noţiuni
no similare ( 1 loan 3:4; Isaia 59:1-2;
2; 59:12).

3. Universalitatea păcatului
ăcatului

Toţi oamenii sunt păcătoşi: cei care trăiesc


tr în păcat sunt păcătoşi neiertaţiţi dar cei care se pocăiesc
poc de
păcatele lor sunt păcătoşi
ă şi iertaţi
iertaţi (Romani 3:23; Eclesiastul 7:20; Romani 5:12)
Păcatul
catul a intrat în lume prin neascultarea unui singur om şii a trecut asupra tuturor oamenilor, asastfel
toţi oamenii sunt păcătoşi,
ă şi, vinovaţi
vinova înaintea lui Dumnezeu şi lipsiţi ţi de slava Sa.

4. Consecinţa păcatului este moartea spirituală, sau despărţirea


irea de Dumnezeu.

- Păcatul săvârşit
it este un zid de despărţire
desp între omul care îl face şi Dumnezeu (Isaia
(Isai 59:2)
- O stare de vrăjmăşie între omul păcătos
p şi Dumnezeu (Romani 8:7).
- O întinare, o murdărire
ărire (Ieremia 2:22).
- Moartea oamenilor nemântuiţi
nemântuiţ are ca efect despărţirea veşnică de Dumnezeu (moartea a doua).

5. Mărturisirea păcatului

Cine mărturiseşte păcatul


catul în faţ
faţa Domnului Isus Hristos şi evită să-ll mai facă în viitor este iertat de
Dumnezeu. Sângele Domnului Isus spalăspal orice päcat cu condiţia credinţei ţei în numele Lui şi în
condiţiile unei pocăinţe
ţe adevărate înaintea lui Dumnezeu. Omul po pocăit
ăit capătă
capă ă iertarea păcatelor şi
viaţä veşnică (Ioan 1:9; Proverbe 28:13; Levitic 5:1-5)
5:1
Păcatul nemărturisit
rturisit nu este iertat. Păcatele trebuiesc mărturisite
rturisite prin rugăciune
rugă Domnului Isus
Hristos care a murit pentru păcatele noastre (1Ioan 2:2; Efeseni 1:7 ; 1Timotei 2:5).
Cine ne convinge pe noi de păcat?
pă Duhul Sfânt prin cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 16:8).
Cine poate ierta păcatul? Numai Domnul Isus Hristos. Sângele Lui ne curăţeşte curăţ
cur de orice păcat (1
loan 1:7).

6. Cerinţa lui Dumnezeu către


ătre om

“Fiţi sfinţi, căci


ci Eu sunt sfânt” – Leviticul 11:44-45; 19:2; 20:7;1Petru
1Petru 1:15-16.
1:15 “Voia lui Dumnezeu
este sfinţirea noastră” Tesaloniceni 4:3,
4 7.

7. Câteva principii de viaţă


ţă creştină
cre

• să nu fac nimic din ceea ce nu zideşte


zide sau ar putea constitui o pricină de poticnire pentru altul.
• să nu mă compar cu omul păcătos,
pă ă ci să privesc mereu la sfinţenia
enia lui Dumnezeu.
• trupul meu are menirea de a fi Templul Duhului Sfânt (1Corinteni 3:16-17;
3:16 17; 6:19
6:19-20). Acesta este
punctul de plecare în analizarea a ceea ce îmi este îngăduit şi ceea ce nu-mi mi este îngăduit.
îng
• ca să rezist în faţaa furtunilor am nevoie de trei piloni: rugăciunea,
rug ciunea, citirea Bibliei şi frecventarea
bisericii.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 9
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

• voi împărtăşi celor din jur, minunea transformärii vieţii


vie mele prin pocăinţ
ăinţa mea de păcate si
credinţa mea în jertfa Domnului Isus; mereu ÎL voi mărturisi
m rturisi semenilor mei.

8. EXEMPLE DE PĂCATE
ĂCATE

şi lucruri neacceptate în biserică


- Participarea sau apelarea la ghicire, descântece, vrăjitorie,
vr jitorie, spiritism, este echivalent cu a-L
a părăsi
pe Dumnezeu (Lev. 22:27, Deut.1810-12;I
Deut.1810 Cron.10:13).
- Curvia, avortul, divorţul (1Corinteni 6:15-18;
6:15 Apoc.22:15; Mat.19:5-9; 9; Maleahi 2:14-16;
Ps.22:9-10).
- Acceptarea anturajelor şi petrecerilor ppăcătoase (1Cor.5:11; 1Ioan 2:5,17; 1Petru 4:3-4;
2Cor.6:17; Tit 2:11-12).
- Prietenia cu lumea - vrăjmăş
ă ăşie cu Dumnezeu (Iacov 4:4).
- Fumatul, consumul de băuturiăuturi alcoolice, frecventarea restaurantelor cu scopul de a ne implini
poftele personale. (Luca1:15; Matei 14:1-12; 14:1 Numeri 6:3; Judecători tori 13:4; Prov.20:1; Prov.
23:27-31; Isaia 5:11-12;12; 1Cor. 6:10; Efeseni 5:18; Gen.19:30-38;
Gen.19:30 38; Galateni 5:21; 1Cor. 3:16-17).
3:16
- Furatul (lucrurile furate trebuiesc date înapoi ), darea şi luarea de mită (Levitic 19:11; I Sam.12:
3; Marcu 7:21-22;22; Luca 19:8; 1Cor. 6:10; Efeseni 4:28).
- Darea în judecată,, problemele se rezolvă
rezolv în Biserică (1Cor.6:7) – trebuie să te împaci cu vrăjmaşii
tăi şi cu duşmanii, săă te rogi pt. ei, ssă-i iubeşti şi să le faci bine (Mat.5:44-48; 48; Mat.6:14-15;
Mat.6:14
Mat.8:15-20; Marcu 11:24-24; 24; Col.3:13; Rom.12:18).
Rom.12:1
- Certurile, mânia, supărările,
ă ările, răzbunarea,
ră pizma, vorbirea de rău, u, bârfa, clevetirea (Prov.17:19;
2Tim 2:3; 1Petru 2:1; 2Cor.12:20; Exod 23:1; Levitic 19:16-17; 19:16 17; Psalmi 37:18).
- Ţinuta indecentă – păr ăr lung la bărbaţi
b (1Cor.11:14).
- Purtarea hainelor
inelor de sex opus – cu pantaloni la biserică – la slujbele religioase.
- Purtarea de podoabe, mărgele,
ărgele, cruciuliţe,
cruciuli iconiţe, e, bijuterii, inele, cercei, medalioane lănţişoare,
l
rochii scurte, unghii lungi colorate, buze vopsite, ochi rimela rimelaţi
- O atitudine de respect faţă ţă de Dumnezeu şi faţă noi înşine, pentru căă trupul nostru este Templul
Duhului Sfânt ( Efes. 23:40; Isaia. 3:16 3:16-24; I Petru. 3:2-5; 1Tim. 2:8-10; 10; Tit 2:11
2:11-14; Ps. 93).
- Trufia, mândria, îngâmfarea, lăudăroşenia
lă ( Prov. 16:5; Rom. 1:29-30; 30; P
Prov. 21:10; 16:18; Col.
2:18; Iacov 4:10; I Ioan 2:16).
- Glume proaste, cuvinte porcoase, înjurături,
înjur drăcuieli, blesteme etc. Mat. 5:37; Efes. 4:29; 5:4;
IAC. 5:12; DA să fie DA şi NU să s fie NU!).
- Minciuna, făţărnicia, lăcomia,
ăcomia, prefăcătoria,
pref nesinceritatea ( Isaia. 57:1; Mat. 23:28; 1 COR.
5:11;2 COR. 11:13-14; 14; Efes. 4:25; 1TIM. 4:2; 1Petrut. 2:1).
- Jocuri de noroc şii alte jocuri necreştine
necre ( 2Tes. 3:7-10;
10; Iac. 1:25; 2:12; Ps. 1:2).
- Îmbuibarea, zgârcenia, înşelăşelătoria ( Efes. 5:5; 2Cor. 9:5; Gal.3:2; 1Cor. 6:15; 5:14).
- Participarea la petreceri, onomastici lumeşti,
lume la pomeni, la praznicee pagane, discoteci, baluri etc.
(Isaia 1:13-14).
- A mânca mâncare datăă de pomană,
poman colivă (1Cor.10:20-21; 21; Deuteronom 26 :14).
- Răutatea, viclenia, defăimarea,
area, certuri, mânie, nep nepăsare, pizmă, iuţime,
ţime, ră
răzbunare (1Cor. 5:11,
Marc. 7:22; Efes. 4: 22-32;32; Ps. 37:8; Rom. 12: 19-20; 19 20; Prov. 29:2; Ex. 23:1;1 Cor. 6:10).
- necurăţie, neînţelegeri,
elegeri, dezbină
dezbinări, nedreptate, cârtiri, obrăznicii, încăpăţânăă ăţânări (1 Cor. 10:10; 3:3-4;
Rom.1:29:-32; Gal. 5:21-22).
- Căsătorie în lume (2 Cor. 6:14). Cu persoane neevanghelice (intre crestinii evanghelici,
neoprotestanti se accepta casatoria)

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 10
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

- Închinarea la icoane, facerea semnului crucii ( Ioan 4:24; Exod 20:4; Fapte. 10:25-26;
10:25 14:8-15;
7:29; Col. 2:18; Apoc. 19:10; 22:8-9).
22:8
- Dansul – în Vechiul Testament era o formă
form de adorare a lui Dumnezeu. Astăzi
Ast este o stârnire a
poftelor, nimic înălţător (Mat. 14:1-12).
14:1
Ia aminte! renunţă la orice poftä a diavolului, oricât de strălucitoare
str oare ar fi ea.

Cultul crucii, al morţilor, al icoanelor, clasa preoţeascä au fost introduse în secolul al IV -lea.
Icoana:
- la primii creştini în primele trei secole nu exista nici o icoană;
- după urcarea pe tron a lui Constantin cel Mare şi în urma declarării Bisericii Creştine ca biserică de
stat, creştinismul a împrumutat de la religiile păgâne ritualuri şi icoane cărora se închinau;
- în anul 787, în timpul domniei împăratului Constantin al VI VI-lea, s-a
a hotárât definitiv venerarea
icoanelor ;
- împărăteasa
părăteasa Teodora, regenta fiului ei minor Mihai al Ill Ill-lea
lea Ia Sinodul de la Constantinopol, din
anul 843 a întărit definitiv adorarea icoanelor.
În Biserica Creştină, procesiunea cu lumânări a fost introdusă în secolul al IV- IV lea prin preluarea
acestei practici de la religiile păgâne.
În secolul al V-lea s-aa dispus ca « păcatele să fie mărturisite de credincioşi înaintea preoţilor, fără de
care nu este iertare – el- preotul fiind mijlocitor între Dumnezeu şi om », învăţătură contrară Bibliei
(I Timotei 2:5).
Grigore I a răspândit credinţa în purgatoriu, adică cei ce fac unele păcate mai mici se vor curăţi
după moarte ispăşindu-le le în purgatoriu. Este fals – nu exista purgatoriu!
Primii călugări apar după anul 300

9. Concluzii

a. Omul a fost ademenit de diavol, devenind


neascultător de Durnnezeu.

b. Păcatul
catul este neascultarea omului de voia lui Dumnezeu cea sfântă
sfânt şi trăirea
tră în dezacord faţă de
Cuvântul Său.

c. Toţi oamenii sunt păcătoş


ă ătoşi (cei mântuiţi sunt păcătoşi iertaţi).

d. Consecinţa păcatului
catului este moartea spirituală
spiritual (despărţirea
irea de Dumnezeu).

e. Prin pocăinţă de păcate


ăcate şi credinţa în jertfa Domnului Isus Hristos, păcatele
ăcatele sunt iertate.
f. Domnul Isus Hristos este cel care iartă
iart păcatele, sângele Lui le spalä.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 11
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia a- V -a
DESPRE CREDINTA

1. Definiţie: A crede,, înseamnă a admite, a consimţi, a-ţi însuşi, i, a fi convins de lucruri, fiin
fiinţe şi
evenimente pe care nu le vezi, dar care sunt atestate de Biblie (Evrei 11:1; 1 Petru 1:5-9;1:5 Efeseni
2:8-9)
inteni 2:5.
2. Principiu: 1 Corinteni
3. Semnificaţia credinţei:
a. mijlocul prin care omul intră în relaţie cu Dumnezeu (Evrei 11:3);
b. respectarea Cuvântului lui Dumnezeu (Evrei 11:6)
c. încredinţarea că Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce pentru mine, în locul
meu, pentru păcatele
catele mele, ca eu să
s fiu mântuit de El (Isaia 53:4-10;
10; loan 1:29; Romani 5:1-2),
5:1
d. mijlocul prin care păcătosul
ă ătosul prime
primeşte darul fără plată al lui Dumnezeu, adică adic mântuirea,în
numele Domnului Isus (Romani 10:8 10:8-10;Efeseni 2:8-9);
e. acceptarea realităţilor
ăţilor (lucruri, fiin
fiinţe, evenimente, stări) care existăă şi au existat dar care nu pot fi
verificate de noi acum (2Corinteni 5:1-7);
5:1
Exemple de fiinţe: Dumnezeu Tatăl,
Tat l, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Duhul Sfânt, diavolul, îngerii.
Exemple de evenimente şi stări: stă Jertfa Domnului Isus, suferinţele ţ şi moartea Sa, învierea şi
viitoarea revenire a Domnului Isus, mântuirea şi viaţa veşnică, împărăţiaă ăţia lui Dumnezeu, învierea
morţilor, judecata celor vii şi a morţilor
mor în ziua de apoi, pedeapsa celor nemântuiţi,
nemântui iadul,
raiul,veşnicia.
4. Fundamentul credinţei ţei aducătoare
aduc de mântuire este:
a. Pocăinţa, întoarcerea la Dumnezeu (Fapte 26:20);
b. Credinţa în Domnul Isus Hristos ca Mântuitor
Mântui personal, credinţa ţ căă prin Domnul Isus se capătă
iertarea păcatelor
catelor (Fapte 4:12; 10:42-43;
10:42 13:38-39);
c. Credinţaa în puterea sângelui Domnului Isus Hristos care ne curăţeşte
curăţ şte de orice păcat
p (1Ioan 1:7).
Prin Domnul Isus Hristos avem rrăscumpărare, iertare, împăcare, care, eliberare şi
ş apropiere de Dumnezeu
(Fapte 26:18, Efeseni 1:7, 3:12, Coloseni 1:13 1:13-14);
d. Manifestarea acestei credinţe
credinţ într-o viaţă nouă, călăuzită de Duhul Sfânt
(2 Corinteni 5 :17).

5. Baza biblică a credinţei


credinţ creştin baptiste

a. Porunca credinţei
ei (Marcu 1:15, Fapte 16:31);
b. Porunca pocăinţeiei (Fapte 17:30;
c. Porunca botezului (Matei 28:19; Marcu 16:16);
d. Necesitatea absolutăă a naşterii
şterii din nou (loan 3:3-7)
3:3
6. Păstrarea credinţei se realizează
realizeaz într-unun cuget curat înaintea oamenilor şi înaintea lui
Dumnezeu.
Pierderea unui cuget curat duce la ccăderea din credinţă.. Scripturile ne atenţ
atenţionează
să ne silim să trăim
im cu un cuget curat (Fapte 23:1; 24:16; 1Timotei 1:18-19;
1:18 19; 3:9).
7. Exteriorizarea credinţei are loc prin:
a. fapte vrednice de pocăinţă
ă ţă (Matei 3:8);
b. viaţă vrednică de Dumnezeu (Coloseni 1:10;1Tesaloniceni 2:12);

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 12
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

c. purtare vrednică de Evanghelie (Efeseni 4:1-5;


4:1 Filipeni 1:27).
8. Răspunsul
spunsul pozitiv al credinţ
credinţei care mântuie este:
a. rn-am pocăit, sunt pocăit;
b. sunt un păcătos iertat;
c.L-am
am primit pe Domnul Isus Hristos ca mântuitor personal;
d.sunt mântuit prin credinţa ţa în jertfa Domnului Isus Hristos şi pocăinţa
ă ţa de păcatele
pă mele;
e.am păcatele iertate, spălate
ălate în sângele Domnului Isus Hristos;
f.am căpătat îndurare în ochii lui Dumnezeu;
g.am fost găsit
sit de Domnul Isus Hristos;
h.sunt acum al lui Isus şi îl urmez pe El ;
i. am fost şi sunt sfinţit
ţit prin credin
credinţa în puterea sângelui Său;
j. am pace cu Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos;
k.am viaţă veşnică;
l.am un loc asigurat în cer prin Domnul Isus Hristos;
m.sunt copilul Lui;
n.am ieşit din lume şi am o viaţă nouă.
Credinţa falsă răspunde
spunde la cele de mai sus cu :
“nu ştiu”, “ nu sunt sigur”, “vom vedea atunci”.

9. Concluzii

Credinţa este:
- mijlocul prin care omul intră în relaţie cu Dumnezeu ;
- a socoti ca adevărat tot ceea ce spune Dumnezeu ;
ţă înnoită,
- manifestată printr-o viaţă înnoit restructurată, transformată şi călăuzită
ă ăuzită de Dumnezeu prin
Duhul Sfânt.
Prin credinţă eu cred că :
- sunt un păcătos iertat;
am primit pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor personal;
- l-am
- sunt mântuit;
- am păcatele iertate, spălate de sângele Domnului Isus Hristos.

Lectia a- VI -a
DESPRE POCAINTA
1. Definiţia conform dicţionarului
ţionarului explicativ al limbii române: a-şi mărturisi
ărturisi păcatele
p săvârşite, a
se căi şi a căuta să obţină
ţ ă iertare prin post şi rugăciuni; a manifesta părere
ărere de rău,
r a avea remuşcări, a
se căi pentru o faptă rea, o greşeală.
greş
2. Sensul biblic:
a. din limba slavona = caiti, pocaiti = părere de rău, regret (Luca 22:61-62, 62, 15:11-24),
15:11
b. din limba greacă, ă, limba în care ss-a scris Noul Testament =metanoia = schimbarea minţii,
min a
felului de a gândi;
c. din limba ebraică, ă, limba în care a fost scrisă
scris o parte a Vechiului Testament şi limba în care a
vorbit Domnul Isus Hristos = tăşubah = întoarcere (2Împăraţii 17:13, 23:25, 2Cronici 6:26, Neemia
1:8-9, Isaia
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 13
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

55:7-9)
3. Structura
Părerea de răuu este doar punctul de plecare al pocăinţei,
poc momentul iniţial
ţial (2Corinteni 7:9
7:9-10)
Sensul complet al pocăinţei
ă ţei presu
presupune împlinirea în mod cert, total şi absolut a celor trei sensuri,
cuprinzând trei domenii ale vieţ
vieţii:
a. INIMA (sentimentele) = poc pocăită, “Tată, am păcătuit…”(Luca
tuit…”(Luca 15:21) = părere de rău;
b. MINTEA (intelectul) = metanoia, “şi-a “ venit în fire”
e” (Luca 15:17) = noul fel de a gândi;
c. CARACTERUL (voinţa) ţa) = tăşubah, “Mă voi scula şi mă voi duce” (Luca 15:18) = întoarcerea,
regäsirea drumului bun.
4. Semnificaţia
Despărţire
ire (separare) de lume, de păcat,
p de diavol şi întoarcerea la Dumnezeu (2Coninteni 6:17) ;
b. Poruncă a Iui Dumnezeu dată tuturor oamenilor de pretutindeni pentru a-şi a mântui sufletul şi a
scăpa
pa de mânia viitoare, de consecinţele
consecin păcatului (Fapte 17:30).
c. Punerea de acord cu voia sfântă
sfânt a lui Dumnezeu, care vrea ca omul săă nu piară ci să Se întoarcă
la El cu pocăinţă (1 Tirnotei 2:4; 2Petru 3:9).
d. Pocăinţa completăă făcută
ă ă cu credin
credinţă este singura cale spre iertarea păcatelor
ăcatelor (Fapte 3:19; Luca
13:3).

5. În ce constă pocăinţa?
Pocăinţa constă în:
a. Recunoaşterea păcatului
ăcatului comis (Luca 15:21; Psalmi 51:3-6;
51:3 6; Ieremia 14:20; Psalmi 106:6).
b. Mărturisirea păcatului
catului înaintea Domnului Isus Hristos (Psalmi
(Psal 32:4-5; Neemia 9:2; Ezra 10:2;
10:11, Psalmi 38:18)
c. Căinţa pentru păcat, ăcat, pentru via
viaţa păcătoasă, regretul, părerea de răuău (Psalmi 38:18; Iov 42:6;
Ieremia 31:19).
d. Părăsirea păcatului,
catului, a vieţii păcătoase
p şi a anturajului păcătos
tos (Luca 15:20)
Notă. Adevărata pocăinţăă ţă duce la zdrobirea inimii, la simţirea
sim fărădelegii
ădelegii cu durere şi cu părere de
rău (Luca 7:37-50)
6. Universalitatea pocăinţei ă ţei
Cine trebuie să se pocăiască
ă ă ? Toţi
To oamenii. Deci şi eu şii dumneata, fiindcă pe pământ n-a fost, nu
este şi nici nu va fi om fără
ă ă păcat (excep
(excepţie făcând Domnul Isus Hristos)
Unii oameni au păcatele
catele iertate şi
ş aceştia sunt mântuiţi, alţii au păcatele
ăcatele neiertate (Eclesiastul 7:20;
Fapte 17:30; Romani 3:12; 3:23; 2 Petru 3:9).
7. Roada pocăinţei
Ea este viaţa curată, sfântă, ă, neprihănită,
neprih temătoare de Dumnezeu.
Pocăinţaa se vede prin felul de gândire, prin modul de de exprimare (sau limbaj), prin comportament
(fapte), prin purtare (atitudine), îmbrăcăminte,
îmbr anturaj (Matei 7:15-20;20; Luca 1:74
1:74-75, 1 Timotei 5:22;
1 Petru 3:2-5).
8.Permanenţa pocăinţei
Cine se pocăieşte să nu se mai întoarcă
întoarc înapoi la păcat, la lume. Numai cine rămâneră până la capătul
vieţii pocăit şii credincios Domnului va fi mântuit.
Cel care se uită înapoi sau se întoarce în păcatp îşi pierde sufletul, îşi
şi pierde mântuirea, se înşeală
în
singur (Matei 10:22; Geneza 19:17; 19:26)
9. Concluzii
a. Pocăinţa înseamnă :
- recunoaşterea păcatului;
- mărturisirea păcatului ;
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 14
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

- regretul de a fi păcătuit,
- părăsirea păcatului, adicăă întoarcerea la Dumnezeu cu toat
toată inima, mintea, voinţa,
voin deci cu toată
fiinţa.

b. Toţi oamenii trebuie săă se pocăiască..


poc

mâne credincios şi pocăit până la capătul vieţii


c. Doar cel care rămâne ii este mântuit.

şte după:
d. Omul pocăit se recunoaşte dup : fapte, atitudine, vorbe, gândire, sentimente, ţinută.

ă ă cu credinţă
e. Pocăinţa completă făcută credin este singura cale spre iertarea păcatelor.
păcatelor

f. Adevărata pocăinţă trebuie să aibă loc în toate compartimentele vieţii : inim


inimă, minte, caracter.

Lectia a- VII -a
DESPRE MÂNTUIRE

1. Crezul nostru despre mântuire


Noi credem şi mărturisim căă mântuirea este scăparea
sc omului de sub urmărileările încălcării legilor
divine (prin mântuire eu sunt iertat, scap de pedeaps
pedeapsă)
a. Omul nu se poate mântui pe sine. Omul nu se poate spăla de păcatele ăcatele sale. El nu
nu-şi poate creea
merite prin fapte bune, ca să-şi
şi acopere trecutul vinovat şi să dobândeascăă mântuirea
mânt (Romani 3:20;
Isaia .64:6).
b. Mântuirea este un dar care ni se oferă, deci se primeşte te gratuit prin harul lui Dumnezeu. Faptele
bune sunt roade ale mâintuirii (Efeseni 2:8-9;
2:8 Fapte 15:11; 2:3-21)
c. Mijlocul de mântuire este Domnul Isus Hristos. El a fost răstignit ăstignit în locul meu.
Alte mijloace de mântuire, de exemplu : crucea, tainele, sfinţii, milosteniile, nu există (Fapte 4:12;
Efeseni 1:7; 2 Corinteni 5:18; Romani 3:24-25)
3:24
d. Universalitatea mântuirii.. Această
Aceast mântuire care se primeştegratuit
tegratuit este consecinţa
consecin credinţei în
jertfa Domnului Isus Hristos şi a pocăinţei
poc de păcate.
cate. Mântuirea este oferită pentru toţi oamenii,
indiferent de rasă, naţionalitate,
ţionalitate, clas
clasă socială, sex, vârstă,, grad de degradare sau m mărime a vinei
(1Ioan 2:2; Romani 10:12-13) 13)
e. Condiţia primirii mântuirii.
mântuirii Pentru ca omul păcătos să se poatăă bucura de acestă acest mântuire, el
trebuie să îndeplineuscăă următoarele
ătoarele condiţii
condi luate împreună:
- pocăinţa, sau recunoaşterea,
şterea, mărturisirea,
mă părerea de rău, şi părăsirea păcatului
catului (Luca 15:11-24)
15:11
- credinţaa în Domnul Isus este mâna care apucă binecuvântările lui Dumnezeu, inclusiv mântuirea.

Prin credinţă,, în urma pocăinţei


pocă se primeşte mântuirea.

Eu cred că Domnul Isus Hnistos a murit pe cruce în locul meu, ccă sângele Lui mi-a
mi spălat toate
păcatele
catele (Marcu 1:15; Fapte 2:38; 17:30; 16:31)
1.Chestionar
Chestionar privind mântuirea
A. Ce este mântuirea?

Mântuirea este:
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 15
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

- scăparea de păcat
ă şi de urmările
urm lui,
- darul fără platăă al lui Dumnezeu în Numele Domn
Domnului
ului Isus Hristos, deci este un dar
dumnezeiesc nemeritat (Efeseni 2:8
2:8-9; Romani 5:15-16),
- nu un drept, ci o ofertă de la Dumnezeu, care poate fi primit
primităă prin pocă
pocăinţă şi credinţă
(Romani 10:8-10),
- orice păcătos
tos care în mod cu totul sincer
sin strigă la Dumnezeu cu lacrimi de pocăinţă
poc şi crede că
Domnul Isus Hristos este Mântuitorul ssău personal, primeşte
te mântuirea (Evrei 10:9-10).
10:9
B. Cum se poate primi mântuirea de la Durnnezeu?

Mântuirea se primeşte prin


in credinţa
credin în Domnul Isus Hristos şi prin pocăinţă
ăinţă faţă de Dumnezeu
(Romani 10:8-10;
10; Luca 7:50; 8:48; Fapte 16:30-31)
16:30
ţine mântuirea?
C. Prin cine se poate obţine

Mântuirea se obţineine doar prin Domnul Isus Hristos. El este singurul mijloc de mântuire (Fapte 4:12;
5:31 ; Luca 2:11; Ioan 4:14).
D. În ce constă mântuirea?
- iertarea păcatelor
catelor (Luca 1:77; 7:47-50;
7:47 Marcu 2:5-10);
- izbânda de sub puterea păcatului
pă (Romani 6:17-19;19; Coloseni 1:13 Evrei 2:14-15);
2:14
- izbăvirea
virea de sub puterea Satanei (Fapte 10:38; 26:18);
26:
- izbăvirea
virea de pedeapsa veşnică
veş şi primirea vieţii veşnice
nice (Osea 13:14; Matei 25:46; Romani
6:22-23; 5:19;
1 Tesaloniceni 1:10)
E. Ce a făcut Domnul Isus Hristos ca să ne poată mântui?
- A murit pe cruce în locul nostru ca ssă ne mântuiască şi a luat vina păcatelor
ăcatelor noastre asupra Sa
(ITimotei 1:15);
- A ispăşit păcatele
catele noastre pe cruce (lPetru 2:24);
- A dat sângele Lui ca preţţ de rărăscumpărare pentru noi (Isaia 53:4-5;5; 53:12);
- A lăsat să fie răstignit, a pătimit
ătimit şi a murit pe cruce (Matei 20:28);
- S-a făcut blestem şi ş păcat
cat înaintea lui Dumnezeu în locul nostru (2Corinteni 5:21).
ăcat
F. Ce trebuie să facem noi ca să primim mântuirea?

Noi trebuie să credem în tot ce a ffăcut El pe cruce pentru noi şi să ne pocăim


pocă (Fapte 3:19, 16:30-
31)
Cine este Domnul Isus Hristos pentru tine ?
Pentru mine, Domnul Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu şi Mântuitorul meu personal (Fapte
8:37; Romani 1:3-5).
ISUS – Aducător
tor de mântuire, Salvator (Fapte 4:12; Matei 1:21; 1Timotei 2:5),
HRISTOS sau MESIA – Unsul sau Trimisul lui Dumnezeu pe pământ ământ (Matei 16:16; Ioan 3:16)

De ce am nevoie de mântuire?

Am nevoie de mântuire pentru că şi eu ca toţi oamenii sunt păcătos. Pe pământ


ământ nu este nici un om
fără păcat (Psalmi 51:5; 143:2; Eclesiastul 7:20)
Acum eşti tot un păcătos?
Da. Sunt tot un păcătos,
tos, dar un păcătos
pă tos iertat prin sângele Mântuitorului (Psalmi 32:1-2;
32:1 Luca 7:50;
Evrei 7:25).
J. Prin ce se exteriorizează mântuirea?
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 16
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Oamenii pocăiţii se deosebesc de cei nepocăiţi prin modul lor de viaţă,


ţă, adică
adic prin comportament,
vorbe, îmbrăcăminte,
minte, fapte, anturaj (Fapte 26:18
26:18-20; 1 Petru 3:2-4).
K. Când ai primit mântuirea?
mântuirea
Eu am primit mântuirea, atunci când am crezut în jertfa Domnului Isus şi ş rn-am pocăit de
păcatele mele (Romani 10:8--10).
L. Pânâ când vrei să fii mântuit?
mântuit

Eu vreau să rămân
mân mântuit toată viaţa şi în veşnicie
nicie (Psalmi 23:6; Matei 10:22; 24:13)
M. Se poate pierde mântuirea?
mântuirea

Da, se poate pierde prin:


- păcătuire,
- neveghere,
- renunţare la rugăciune, citirea Bibliei, frecventarea serviciilor divine, părtăşie
părtăş cu Biserica.
- împrietenire cu lumea, cochetare cu ppăcatul.
- atitudinea de a nesocoti calitatea de copil aI lui Dumnezeu.
Orice accident de acest fel trebuie rezolvat pe loc, în faţa semenilor noştri ş în faţa lui Dumnezeu.
ştri şi
Exemple de oameni care şi-au au pierdut mântuirea:
Soţia lui Lot, Anania şi Safira, Dima, Iuda (Fapte 5:1-11; 2Timotei 4:10).
N. Ce trebuie să facem pentru ca să rămânem mântuiţi până la sfârşitul vieţii?vie

Pentru a rărnâne mântuiţiţi până la capătul vieţii trebuie:


- să citim zilnic din Biblie (Ioan 5:39);
- să ne rugămm neîncetat (Romani 12:12);
- să frecventămm Biserica la toate serviciile divine;
- să menţinerea părtăşiei
ăş frăţeş
ăţeşti (Evrei 10:25);
- să nu ne întoarcem la viaţaţa păcătoasă
pă (1Petru 5:8-10);
- să nu acceptămm felul de viaţă lumească şi să nu iubim lucrurile din lume (1Ioan 2:15),
- ne împotrivim păcatului
catului cu toat
toată voinţa noastră (Evrei12:4).

3. Concluzii

1. Mântuirea este scăparea


ăparea omului de sub urmările
urm călcării
rii legilor divine.
2. Omul nu se poate mântui pe sine.
3. Mântuirea este un dar care ni se oferä.
4. Mijlocul sau calea de mântuire este Domnul Isus Hristos.
4. Mântuirea se obţine
ţine prin pocăinţa
poc de păcatele noastre şi credinţaţa în jertfa Domnului Isus
Hristos.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 17
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia a- VIII -a
DESPRE N
NASTEREA
TEREA DIN NOU
1. Necesitatea transformării ării radicale (a restructurăriirii totale) a omului..
Primul om, Adam, a fost creat după chipul sfinţeniei şi neprihănirii ănirii Divine. Acest strămoş
str al
întregului neam omenesc s-aa transformat după dup căderea în păcat într-o fiinţă ţă păcătoasă,
ă vinovată şi
lipsită de slava lui Dumnezeu. Întreaga specie umană, uman născutä
scutä din Adam, a devenit astfel păcătoasă
p
(Eclesiastul 7:20, Romani 3:9--23, 5:12-19, Efeseni 4:23-24).
Din această stare nefericită, ă, cu urm
urmări veşnice, omul nu poate să iasăă prin: cultură,
cultur educaţie, ştiinţă,
artă,, filozofie, religie; toate acestea nu schimbă
schimb natura păcătoasă a omului.
Restructurarea,
cturarea, regenerarea, transformarea integral integrală, schmibarea totală a omului dintr-o fiinţă
păcătoasă într-o fiinţă sfântă, neprihănită, duhovnicească, după chipul şi asemănarea asem sfinţeniei şi
neprihănirii lui Dumnezeu, este o minune Dumnezeiască Dumnezeiasc cu implicaţiii profunde în însăşi îns structura
intimă a omului (la naştereaşterea din nou apar modificări
modific ri chiar în metabolism, de exemplu apare o
intoleranţă evidentă la nicotină şi ş alcool).
2. Imposibilitatea omului de a se restructura pe sine însuşii sau pe semenul său
Prin puterile sale, sau ale semenilor săi, s i, omul nu se poate restructura pe sine însu însuşi niciodată. El nu-
şi poate schimba natura păcătoasă ătoasă moştenită de la Adam. Aşadar, adar, prin puterile sale,
sale omul nu se poate
naşte
te din nou (Ieremia 13:23, Tit 3:5).
3. Ce este naşterea terea din nou?
a) Noi credem şi mărturisim
rturisim că naşterea din nou este regenerarea vieţii, ţii, înzestrându
înzestrându-ne cu o
dispoziţie şii atitudine duhovniceasc
duhovnicească, sfântă; ea cuprinde întreaga fiinţă: ţă: intelectul (mintea),
sentimentele (inima), voinţa ţa (caracterul).
b) Naşterea
terea din nou este o lucrare supranaturală
supranatural făcută efectiv de Dumnezeu prin Cuvântul S Său şi
prin Duhul Sfânt, cu o fiinţă ţă şi în fiinţa
fiin unui păcătos întors cu adevărat ărat la Dumnezeu, pocăit
poc şi predat
în mâinile lui Dumnezeu fără ără nici o rezerv
rezervă (Ioan 3:3-7;
7; 1:13; 2Coninteni 5:17).
c) Naşterea
terea din nou este readucerea omului ppăcătos la starea de chip şi asemănare asemă cu Dumnezeu; ea
este o reală metamorfozăă spirituală,
spiritual este o minune Divină (Efeseni 4:24; Coloseni 3:10; 2Corinteni
3:18; 1Coninteni 15:49).
d) Naşterea
erea din nou e lucrarea DivinDivină pe care o face Dumnezeu în viaţa ţ păcă
ăcătosului pentru a
corespunde voiei Sale. Pentru ca un păcătos p să fie născut
scut din nou trebuie să se pocăiască şi să creadă,
adică să primească mântuirea prin har. Atunci Dumnezeu face lucrare lucrareaa naşterii din nou pnin
Cuvântul Său şii prin Duhul Sfânt (1Petru 1:23; Ioan 3:5; 3:5 Efeseni 2:10)
e) Naşterea
terea din nou nu este o teorie, nu st stă în vorbe, nu este o cârpealăă a unor haine vechi cu petice
noi, nu este doar o îmbunătăţireă ăţire a vie
vieţii ci o schimbare radicală a ei. Naşterea
şterea din nou este o înnoire
totală a vieţii;
ii; ea nu este schimbarea efectului, ci a cauzei determinante; nu este o curăţire cur a vieţii
exterioare, ci a vieţii ii interioare (2Corinteni 5:17; Romani 6:4; 12:2; Coloseni 3:9-10; 3:9 Matei 9:16).
f) Născut
scut din nou e sinonim cu născut n din Dumnezeu (Ioan 3:3-7; 7; 1Ioan 5:18-19);
5:18 născut din apă
prin Cuvântul lui Dumnezeu (lPetru 1:23) ; născut scut din Duhul Sfânt (Tit 3:5)
4. Analogia procesului naşterii din nou
a) Exemplu biologic: dacăă un copil nu se naşte(naştere tere în sens biologic), el nu există
exist pentru parinţii
săi. Analog, dacă un om nu se na naşte din nou, din Dumnezeu, el nu existăă ca viu pentru Dumnezeu, el
fiind mort în păcat este născutăscut mort fară far de Dumnezeu, mort spiritual chiar dacă dac biologic s-a născut

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 18
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

viu (Efeseni 2:1-6; 6; Coloseni 2:13; Psalmi 51:5)


b) Paralelism între naşterea şterea biologică
biologic şi cea spirituală.
Naşterea biologică este consecinţa
consecinţ contopirii iniţiale iale a celulei masculine cu cea feminină.
feminin În acel
moment, când cele douä celule se întâlnesc, se unesc, se contopesc (se cupleaz cuplează), ele mor ca entităţi
(părţi) separate, devenind o singurăsingur entitate generatoare a unei fiinţe ţe noi, cu o viaţă
via nouă. Fără
contopirea (moartea) celor două celule nu poate rezulta o entitate nouă, ă, deci o fiin
fiinţă nouă.
În procesul naşterii
terii din nou, evenimentele au loc în mod analog: când un om păcătos p se întâlneşte cu
Creatorul său,u, în persoana Domnului Isus Hristos, şi îl primeşte te în inima lui ca Mântuitor personal
prin pocăinţă şi credinţă ţă în acelaşi
acelaş timp se predă în mâinile Lui cu toatăă fiinţ fiinţa, fără nici o rezervă.
Prin acest act de credinţă, ţă, el (päcätosul pocăit)
poc se uneştete cu Domnul Isus Hristos, se cuplează cupleaz cu El.
În acel moment, spiritual vorbind, are loc o moarte a celor doi: – Domnul Isus Hristos a murit pe
cruce, şi-a dat viaţaa pentru a da viaţă via spirituală celui care se uneşte te cu El prin credin
credinţă. Evenimentul
morţii
ii Domnului Isus Hristos este conştientizat
con şi însuşit
it în acest moment al întâlnirii păcătosului
p cu
Domnul Isus Hristos, printr-un un proces de transfer de vină;
vin acel păcătos ătos crede căc Domnul Isus Hristos
a murit in locul lui (al păcătosului)
ă ătosului) pentru vina păcatelor
p lui.
- Păcătosul care prin pocăinţă ă ţă şşi credinţă îl primeşte te pe Domnul Isus Hristos
Hristo ca Mântuitor şi
Salvator personal, moare şi el faţă de sine, faţă de păcat şi faţă de lume.
Prin unirea şii moartea celor doi (a Domnului Isus Hristos şi a păcătosului ătosului pocă
pocăit), prin Cuvântul lui
Dumnezeu şii prin Duhul Sfânt, rezultă rezult o identitate nouă,, un ins nou, o fiinţä nouă, nou un om nou cu o
viaţă sfântă.
Această metamorfoză spirituală
spirituală, cu consecinţee decisive asupra omului biologic privit, începe prin
înnoirea minţii, inimii şii caracterului. Omul este schimbat în chipul Domnului Isus Hristos, cu o
viaţă ca a Lui; deci, un om născut ăscut din nou, un om care a căpătat
c tat chipul lui Dumnezeu
Du (ca sfinţenie şi
nepnihănire) natură din Dumnezeu, prin Cuvântul Său S şii prin Duhul Sfânt, deci copil de Dumnezeu
(Ioan 1:12; Tit 3:5-6; 6; 2Corinteni 3:17-18;
3:17 5:15-18,
18, Romani 6:8; Galateni 3:29; 2Petru 1:4).
5. Naşterea din nou - soluţie ţie unic
unică de remediu pentru om
a) Naşterea
terea din nou este o necesitate absolut absolută, rânduită şi oferită de Dumnezeu omului păcătos p ca
acesta să poată vedea şşi săă poată intra în împărăţia lui Dumnezeu şşi săă poată căpăta şi moşteni viaţa
veşnică (Ioan 3:3-7 ; 1Corinteni 15:50) 15
b) Fără naşterea
terea din nou, toate încercîncercările de a face fapte bune pe care săă le rrăsplăteasă Dumnezeu
în ziua judecăţii, de a trăi ăii voia lui Dumnezeu sunt falimentare, nu pot da nici un rezultat bun.
Aceasta pentru că prin naşterea şterea firească
fireasc noi moştenim o fire păcătoasăă care dă roadele păcatului.
Suntem ca un pădureţţ care nu poate sa aducä roade bune, oricât l-ai l ai îngriji, tot poame pădureţe
p ar da.
Numai altoirea este aceea care poate schimba firea (Romani 8:7; Matei 12:34)
c) Unde nu se produce naşterea şterea din nou, omul rrămâne acelaşi; i; firesc, lumesc, păcătos
p (1Corinteni
3 :3-4; Matei 7:16-18),18), cu acelaşi
acelaş destin: în iad, despărţit it pe veci de Dumnezeu.
6. Consecinţele naşterii şterii din nou
a) Rezultatul vizibil, practic, controlabil al na naşterii din nou este realizarea (de către c Dumnezeu prin
Cuvântul Său şii prin Duhul Sfânt) unui om nou, sfânt, neprihănit, o făptură ăptură nou
nouă cu o viaţă nouă
(1Corinteni 1:2; 6:11; 2Corinteni 2:15 2:15-16; Filipeni 2:15; Galateni 2:20).
Aşadar, un om născut scut din nou se recunoaşte
recunoa printr-o viaţă nouă (sfântă, ă, neprih
neprihănită), prin vorbire,
purtare, gândire, ţinută, ă, anturaje, fapte (2Corinteni 5:17)
b). Naşterea din nou ne dăă calitatea de copii ai lui Dumnezeu, ea ne face părtaşi ppă firii Dumnezeieşti,
capabili de a trăii voia lui Dumne
Dumnezeu. Ea este o a doua natură (fire din Dumnezeu) în viaţa via noastră.
După cum prin altoire pădureţul
ădureţul nu este stârpit, el continuă
continu să existe, însăă fă fărăă să i se dea
posibilitatea de manifestare, tot aaşa este şi cu naşterea terea din nou: firea veche este răstignită
r – pusă în
imposibilitate de acţiune – iar firea nouă nou creşte şi aduce roade bune.
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 19
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Calitatea altoiului este cu totul deosebită


deosebit de cea a pădureţului: în esenţa ţa lemn
lemnului, în frunze şi în
special în fructe. Aşa este şi cu cel născut
n din nou; totul trebuie să arate
ate calitatea lui de copil al lui
Dumnezeu (Ioan 3:6; Galateni 5:22-23)
5:22
c)Prin naşterea
terea din nou devenim mo moştenitori
tenitori ai lui Dumnezeu. Dreptul la moştenire
moş veşnică este pe
baza înrudirii noastre cu Dumnezeu, prin naşterea
na terea din nou. Cine nu este născut din nou nou, din
Dumnezeu, nu este copilul lui Dumnezeu şi în consecinţă nici nu are drept la moştenire
mo veşnică
(Romani 8:17; loan 3:3).
6. Concluzii:
a. Prin puterile sale, sau ale semenilor ssăi, i, omul nu se poate restructura pe sine niciodată,
niciodat nu-şi
ă ătoasă.
poate schimba natura păcătoasă
b. Naşterea din nou cuprinde intreaga fiinţăfiin intelectul, inima şicaracterul.
icaracterul.
c. Naşterea
terea din nou este o lucrare supranaturală,
supranatural făcută efectiv de Dumnezeu prin Cuvântul Său
şi prin Duhul Sfânt.
d. Naşterea din nou este lucrarea divină
divin pe care o face Dumnezeu înviaţa păcătosului pentru a
corespunde voiei Sale.
e. Pentru ca un păcătos săă fie nnăscut din nou el trebuie să se pocăiascăă şi ş să creadă, adică să
primească mântuirea.
f. Naşterea din nou nu este deci o îmbunătăţire a vieţii ii ci o schimbare radical
radicală a acesteia.
g. Un om născutscut din nou se recunoaşte
recunoa printr-o viaţă nouă (prin fapte, prin gândire prin vorbire,
prin purtare, prin ţinută, prin anturaj).
h. Prin naşterea din nou devenim copii ai lui Dumnezeu şimoştenitorii tenitorii Lui.
Lui

Lectia a- IX -a
DESPRE SFINTIRE

Noi credem şi mărturisim căă sfinţirea


sfin este lucrarea progresivă pe care o face Dumnezeu prin Duhul
Sfânt în viaţa păcătosului
tosului mântuit.
Sfinţirea începe cu naşterea
şterea din nou şi prin ea suntem astfel făcuţi dupăă voia Lui (1Tesaloniceni 4:7,
1Petru 1:15-16).
Sfinţirea înseamnä curăţirea
ăţirea de păcat
p şi punerea la o parte a vieţii
ii pentru Dumnezeu, prin despărţire
desp
de lume.
- Curăţirea de păcat este făcută prin sângele Domului Isus Hristos ( 1 loan 1:7-10;
1Corimteni 6:11; Evrei 13:12)
- Despărţirea de lume şi punerea la o parte pentru Dumnezeu se face prin (apă (ap şi duh) Cuvântul
lui Dumnezeu şii prin Duhul Sfânt, care ne ddă puterea să ne împotrivim ispitelor şi să trăim după voia
Lui (Ioan 17:17 ;2Corinteni
2Corinteni 3:18; 6:17)
Sfinţirea este lucrarea în care Dumnezeu îşi î are partea Lui, iar omul are şi el partea lui. Dumnezeu,
prin Duhul Sfânt, influenţează
ţează voin
voinţa noastră şi ne dă putere de înfăptuire,
ăptuire, iar omul acceptă
accept pentru
sine cu toată bucuria, în totalitate,
litate, voia şii puterea lui Dummezeu (Filipeni 2:13; Evrei 13:20-21;
13:20
Coloseni 1:22-23;
23; 4:12; 2Tesaloniceni 1:11)

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 20
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia a- X -a
DESPRE RUGACIUNE
RU

1. Crezul nostru: Noi credem şi mărturisim că RUGĂCIUNEA este o stare de părtăşie p intimă a
sinceră a stărilor şi trăirilor lăuntrice
omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea sincer ăuntrice în faţa
fa lui
Dumnezeu. Din acest motiv nu avem cărţi
c de rugăciuni şi nu îndemnăm ăm pe alţii
alţ să înveţe rugăciuni
pe dinafară (Psalmi 62:8; 142:2;.
142:2; Filipeni 4:6)
2. Tipuri de rugăciuni:

a) după conţinut:
- de mulţumire
umire (1Timotei 2:1; Efeseni 5:20);
- de cerere (1Timotei 2:1) ;
- de mijlocire (1Timotei 2:1)
b) după numărul rul celor care participă:
particip
- individual – acasăă (Matei. 6:6; 14:23; 26:36; 26:39);
- colectivă- în familie, cu un grup de credincio
credincioşi, la Biserică (Fapte 2:42; 12:5)
Rugăciunea individualăă se poate face oriunde, iar rugăciunea
rug comunăă se face în părtăşie
p frăţească, în
Biserică. Puterea rugăciunii este mai mare atunci când se roagă
roag mai mulţi ţi pentru aceea
aceeaşi problemă.
c) după modul de manifestare
ifestare (de rostire) :
- cu voce tare ;
- în şoaptă;
- în gând (duh).
- in comun (intr-un
un mod temperat, fara urlete si tipete)
3. Modalitatea de închinăciune
ăciune (Matei 6:9-13)

Rugăciunea TATĂL L NOSTRU - un model de rugăciune


Rugăciunea se adreseazăă Tatălui,
lui, Domnului Isus Hristos, El fiind singurul mijlocitor între om şi
Dumnezeu (1Timotei 2:5).
Rugăciunile adresate sfinţilor
ţilor nu sunt în conformitate cu Sfintele Scripturi, nicăieri
nic în Biblie nu
găsim aşa ceva

4. Conţinutul rugăciunilor

Prin rugăciune se dă glas simţă


ţămintelor lăuntrice.

Pentru ce mă rog? Pentru ce probleme?

Pentru orice problemăă care este după


dup voia lui Dumnezeu (Ioan 16:23). Ne rugămrug cu precădere pentru
probleme spirituale, veşnice
şnice dar şi
ş pentru probleme materiale, trecătoare.
În rugăciune nu vom uita să precizăm
preciz “FACĂ-SE VOIA TA” aşaa cum Domnul Isus Hristos însu însuşi a
spus (Matei 26:39; 6:10; Luca 22:42).
Când mă rog pentru o problemă
lemă eu trebuie să cred cu toată fiinţa mea căă am şşi primit-o. Duhul Sfânt
este cel care îndeamnăă şi ne şopteşte
şopte pentru ce să ne rugăm (Romani 8:26)
Pentru cine mă rog?
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 21
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Eu mă rog pentru mine, pentru ai mei (rude apropiate şi depărtate,


rtate, credincioase şi necredincioase),
pentru vecini, pentru prieteni, du
duşmani, colegi, pentru ţară şi toţii cei care sunt în viaţă.
via
Rugăciunile pentru morţiţi nu au fost practicate iniţial în Biserica Creştină.
ş ă. Noi credem că c ele nu au
nici o valoare deoarece cel mort a ajuns la lo
locul lui imediat după moarte, fără
fă ă să mai fie posibilitate
de schimbare de Ia un loc la altul.

5. Importanţa rugăciunii

Rugăciunea
ciunea este absolut necesară vieţii spirituale pentru creşterea, întărirea,
ărirea, ferirea de ispite şi
biruinţa asupra vrăjmaşuIui (Luca 18:1; 1Tesaloniceni 5:17; Matei 26:41)
Însuşi Domnul Isus Hristos Se ruga foarte mult
Bucuria deplină prin rugăciune
ăciune.
Destăinuieşte-te Lui, mărturiseş
ărturiseşte-I tot ce te preocupă, spune-II toate dorinţele şi frământările în
modul cel mai sincer, spune-II tot.
t Fă acest lucru şi vei simţi o pace lăuntrică
ntrică şi
ş apoi o bucurie reală,
aducătoare de fericire reală.
Fă acest experiment, cu deplină credinţă, în modul cel mai sincer şi profund, fă-I f în mod continuu,
cât mai des, începând chiar acum. Fă-o
F pentru fericirea ta veşnică (Psalmi 62:8; 142:2)

6. Concluzii
a. Rugăciunea
ciunea este starea de părtăşie
pă a omului cu Dumnezeu.
b. Ea exprimă starea inimii în acel moment. Nu avem nevoie de cărţi de rugăciune.
rugă Duhul Sfânt ne
îndeamnă cum şii pentru ce să ne rugăm.
rug
c. Mă voi ruga Tatălui
ălui în numele Domnului Isus Hristos pentru orice problem
problemă care este după
voia Lui; mai întâi pentru probleme spirituale, veşnice
ve nice si apoi pentru problemele materiale,
pamantesti.
d. Rugăciunile
ciunile adresate sfinţilor
sfinţ precum şi rugăciunile
ciunile de mijlocire pentru cei morţi
mor nu sunt
în conformitate cu Biblia. Nu mă voi ruga la nici un sfânt, nu mă voi ruga pentru nici un mort !
e. Rugăciunea
ciunea mea sinceră este respiraţia sufletului meu.

Lectia a- XI -a
DESPRE POST

POSTUL= starea specialăă de renunţare


renun are la sine în smerenie înaintea lui Dumnezeu şi de cuplare cu El
prin citirea Cuvântului, rneditaţie,
rneditaţ rugăciune şii cântare (Psalmi 35:13; Luca 2:37; Matei 17:21).
Postul biblic se ţine astfel:
Cel în cauză îşii alege o zi în care să nu fie hărţuit
uit de alte probleme. Postul nu este ceva impus nici ca
dată calendaristică şii nici ca număr
num de zile.
Cel în cauză îşi fixeazăă apoi în mod precis scopul postului (poc(pocăinţă,
ţă creştere
ştere spirituală,
spiritual răspuns la
problemele care îl frământă,
ă ă, mulţurnire,
mulţ mijlocire, cerere).
Cel mai frecvent post se ţine 24 de ore; o noapte şi o zi întreagă pânăă la apusul soarelui nu se
mănâncă şi nu se bea nimic.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 22
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

În caz de slăbiciune fizică, ă, postul poate fi ţinut o jumătate


tate de zi. Domnul Isus şi Moise au putut posti
40 de zile şi 40 de nopţi ţi (Matei 4:2; Luca 4:2).
În timpul postului se realizează un maximum de intensitate în trăirea irea spirituală
spirituală, în smerenie, nu
neaparat în tristeţe.e. Nu se poate concepe o viaţă
via creştină fără post şşi rugăciune.
ăciune. Dreptul la post îl are
oricinie, chiar şii cel nemântuit. Perioada de post se foloseşte
folose pentru:
- rugăciune,
- citirea Bibliei,
- meditaţie,
- cântare.
Postul se ţine
ine în mod discret şi nu trebuie ssă constituie un act de laudă. ă. Postul se ţine tainic, smerit,
profund, desprins de tot ce este preocupare efemeră.
efemer
Postul adevarat este cel descries in Isaia 58.
Nu recunoastem posturile mari sau mici cu abtinere de la diferite tipuri de mancare.

Lectia a- XII –a
DESPRE MIJLOCITORUL NOSTRU IN FFATA LUI
DUMNEZEU

Noi credem şi mărturisim că Domnul Isus Hristos este mijlocitorul rânduit în mod Divin între
Dumnezeu şi om (1Timotei 2:5)
Luând asupra sa natura omeneasc
omenească, dar fără păcat,
cat, Domnul Isus Hristos a murit pe cruce pentru
mântuirea omenirii, deci şi a mea. El a fost îngropat, a înviat a treia zi şi s-aa înă1ţat
în la TATĂL, la
dreapta lui Dumnezeu unde mijloceşte
mijloce totdeauna pentru poporul său.
El este singurul rnijlocitor, profet veşnic,
ve preot, Împărat
rat al bisericii Sale (Evrei 8:1-2).
8:1
Referinţe biblice: Evrei 8:6-7;
8:6 9:15; 7:24-28; 12:24;; Psalmi 110:1; 1Petru 3:22; Romani 8:34;
1loan 2:1; 1Timotei 2:5.
-34-
Lectia a- XIII –a
PASTRAREA
STRAREA SFINTILOR
SF ILOR ÎN HAR

Noi credem şi mărturisim căă un credincios mântuit în urma pocăinţei


poc ei personale şi a credinţei este
păstrat în această stare de har prin puterea lui Dumnezeu până în clipa de necredincioşie
necredincio când de
bunăvoie părăseşte aceastăă stare.
Dumnezeu a dăruit
ruit credincioşilor Duhul Sfânt ca aceasta să-i
s mângâie, să-ii lumineze, să-i
s
călăuzească şi să-i desăvârşească
ă şească.
Cooperarea între Duhul Sfânt şi ş om se vede în toate laturile vieţii.
În rămânerea
mânerea în har se împleteşte
împleteş voinţa omului cu voinţa divină,, lupta omului de a birui ispitele şi
încercările păcatului
catului este sprijinit
sprijinită de puterea lui Dumnezeu.
Referinţe biblice: Isaia 41:10--13; Iuda 24, 25, 1Petru 1:5; 2Petru 2:9; 1Corinteni 10:13-15;
10:13 Ioan
10:28; Romani 8:26.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 23
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia a- XIV –a
DESPRE SIMBOLURILE NOULUI TESTAMENT

Biserica Nou-Testamentalăă are dou


două simboluri:
Botezu1 şi Cina Domnului. Ele NU sunt taine.
1. Botezul

a) Modul de administrare a botezului (Cum se face botezul?)

Botezul provine de la cuvântul grecesc “baptizo” care înseamn


înseamnăafundare! Traducerea cuvântului din
original arată că botezul se face prin afundare şii nu prin stropire. Afundarea se face o singur
singură dată, în
numele Sfintei Treimi.
b) Definiţia botezului (Ce este botezul?)

Botezul este simbolul înmormântării


înmormânt omului vechi şii a învierii omului nou, a firii noi pentru o via
viaţă
nouă (Romani 6:4). Prin botez eu simbolizez că c mor cu Domnul Isus Hristos şi înviez cu El. În acest
fel moare felul rneu vechi de a fi şi înviază sau se naşte
te un fel nou de a fi pentru o via
viaţă nouă.
c) Semnificaţia botezului

Botezul nu are calitatea (puterea) de a cur


curăţi păcatele. Curăţirea păcatelor
ăcatelor o poate face numai sâng
sângele
Domnului Isus Hristos. (Efeseni 1:7).
Botezul însuşi este mărturia
ărturia publică
public a individului că a primit deja aceastăă curăţire
curăţ (1Petru 3:21). Prin
urmare, botezul este mărturia
rturia unui cuget curat înaintea oamenilor. Cel care se botează
ărturia boteaz dă dovadă de
ascultare de Domnul Isus Hristos, împlinind astfel porunca Mântuitorului (Fapte 2:38) . « Fiecare din
voi să fie botezat » (Marcu 16:15-16).
16:15
- Botezul nu iartă păcatele,
ăcatele, nu spală
spal păcatele, nu mântuieşte, nu îndreptăţeş
ăţeşte pe păcătos.
- Trebuie să ne botezăm m pentru
pent că :
- este porunca Domnului Isus Hristos (Marcu 16:16, Matei 28:19);
- este o rânduială divinăă (Matei. 3:15);
- însuşii Domnul Isus Hristos s-a s botezat
- El a rânduit şii poruncit botezul (Fapte 2:37-38)
2:37
- stâlpii Bisericii Primare s-au au botezat;
- apostolii au propovăduit
ăduit botezul şi au botezat (Fapte 2:37-38; 8:4-17;
17; 9:17
9:17-20; 19:1-7).
d) Condiţiile pentru a fi botezat (Cine poate fi botezat?)

Pentru ca cineva să poatăă fi botezat, el trebuie ssă primească mai întâi mântuirea, ca să s aibă un cuget
curat ; trebuie deci săă fi îndeplinit condiţiile
condi mântuirii, adică pocăinţaţ şi credin
credinţa (Marcu 16:16);
condiţia de credinţă din Fapte 8:36
8:36-37; condiţia de pocăinţă din Fapte 2:38).
Întrucât copiii nu pot mărturisi
ărturisi că au împlinit aceste condiţii,
ii, nu pot fi admişi
admiş pentru a se boteza. Cel
care a fost botezat când a fost copil mic şi care acum îndeplineşte te aceste două condiţii, trebuie să se
boteze din nou.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 24
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

e) Botezul cu Duhul Sfânt

Botezul cu Duhul Sfânt înseamna primirea (dăruirea, ea, pecetluirea, ungerea, darul, arvuna)
arvuna Duhului
Sfânt de către
tre acel om. Botezul cu Duhul Sfânt este actul invizibil prin care un om mântuit, sfinţit
sfin
prin sângele Domnului Isus Hristos, se face ppărtaş cu Duhul Sfânt, este comunicarea Harului Divin
(Efeseni 1:13-14; Evrei 6:4).
Botezul lui Ioan, care era botezul poc
pocăinţei, cerea neapărat
rat botezul cu Duhul Sfânt. Botezul Nou-
Nou
Testamental nu ridicăă o astfel de cerinţă.
cerin . El se face inclusiv în numele Duhului Sfânt (Matei-
(Matei 28:19).
Dacă vi se pune întrebarea “Aţi
“Aţ primit Duhul Sfânt?” răspundeţi “Da, l-am am primit”, iar la întrebarea
“Când?” răspunsul
spunsul este “Atunci când am auzit Cuvântul, am crezut şi m-am am pocăit.
poc M-am predat
Domnului Isus şi L-am am proclamat Mântuitorul meu personal. Apoi L-am L am mărturisit
mă în apa botezului”
(Efeseni 1:13). Isus a intrat in viata mea si este Domnul si Mantuitorul meu personal. Sfanta Treime
nu se desparte, ci toti trei care sunt Una au intrat in viata mea!
f). Punerea mâinilor
Punerea mâinilor este actul vizibil al comunicării
comunic Harului Divin către
ătre omul înnoit, sfinţit,
sfin mântuit
prin sângele Domnului Isus Hristos (Fapte 9:17, 2 Timotei 1:6). Acest act urmează
urmeaz imediat după
botez “Apoi veţii primi darul Sfântului Duh” (Fapte 2:38; 8:16-17;
8:16 19:1-7;
7; Matei 3:16).
Actul punerii mâinilor se săvârş
ăvârşeşte de către pastori cu rugăciune
ciune (1Timotei 4:14; 2Timotei 1:6;
Fapte 8:17; un gen special de punere a mâinilor pentru o lucrare specială
specială în Fapte 13:1-3).
13:1
Punerea mâinilor trebuie făcută
ăcută cu multă băgare de seamă.. Cuvântul lui Dumnezeu spune “Să “ nu-ţi
puii mâinile peste nimeni cu grabă
grab să nu te faci părtaş păcatelor lui” (1 Timotei 5:22).

g) Concluzii privind botezul

Botezul
- nu este o taină,, ci este un simbol;
- nu spală păcatele,
catele, nu mântuieşte;
mântuie
- este simbolul înnormântării omului vechi şi învierii omului nou;
- se face numai omuiui mântuit, adică
adic doar celui care a îndeplinit condiţiile
condiţ de credinţă
şi pocăinrţă;
- copiilor mici nu este biblic, deci nu este valabil.

2. Cina Domnului
a) Ce este Cina Domnului?
Cina Dommului este simbolul mor morţii Domnului Isus Hristos.
b) Din ce se compune Cina Domnului?
Domnului
Cina Domnului se compune din pâine şi vin. Pâinea se frânge şii simbolizează trupul frânt pentru noi
al Domnului Isus Hristos, iar vinul aminte
aminteşte de sângele Său vărsatsat pentru spă
spălarea păcateler noastre
(Matei 26:26-28).
c) Care este scopu1 Cinei Domnului?
Domnului
La fel ca şii botezul, Cina Domnului nu are puterea de a ierta păcatele.
p catele. Ea are doar menirea de a ne
aminti că pentru iertarea păcatelor
ăcatelor noastre a trebuit ca trup
trupul
ul Domnului Isus să fie frânt şi sângele
Său să fie vărsat.
rsat. În acest scop El a poruncit să
s luăm Cina (Luca 22:19-20 ; 1 Corinteni 11:24-26).
11:24
d) Cine poate lua Cina?

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 25
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Ea poate fi luată de către


ă toţi ţi cei care sunt mântuiţi
mântui şi botezaţi şii sunt în acel moment în rânduială cu
viaţa lor spirituală (Fapte 2:41-42).
2:41 Cei puşi sub disciplină nu pot lua Cina. De fiecare dată
dat la Cină,
credinciosul trebuie săă se cerceteze pe sine (1 Corinteni 11:28)
e) Concluzii privind Cina Domnului
Cina Domnului
- nu este o taină ci un simbol;
simbol
- este simbolul morţii ii Domnului Isus Hristos în locul nostru;
- nu are puterea de a ierta păcatele;

- poate fi luată de omul mântuit, botezat şi în rânduială cu viaţaa spirituală
spirituală.

Lectia a- XV –a
DESPRE ZIUA DOMNULUI
DOMNULU SI SABAT
1. Ziua Domnului

Noi credem şi mărturisim căă Ziua Domnului (Duminica) este o rânduială


rânduială creştină,
cre care trebuie
ţinută în mod continuu, petrecută în închinăciune şi cugetare spiritualăă atât în public (la biseric
biserică)
cât şi acasă.. Spre deosebire de vechiul aşezământ mozaic, când se ţinea inea ziua a şaptea, creştinii, ca
membri ai aşezământului s ţină ziua întâi a săptămânii
mântului nou, trebuie să mânii (Duminica). Această zi a fost
sfinţită de Dummezeu prin învierea din mor morţi a Fiului Săuu (Marcu 16:9; Luca 24:1-8;
24:1 Ioan 20:1-18)
şii prin trimiterea Duhului Sfânt (ziua cincizecimii este Duminică
Duminic 7×7+1=50 în Fapte 2:1-4)2:1
Primii creştini au ţinut
inut Duminica ca zi de închinăciune
închin (Fapte 2:1-20;
20; Apocalipsa 1:10).
Duminica este ziua de odihnăă promisä de Dumnezeu.
Dumn Cu toate acestea ne este permis săs facem şi
lucrurile absolut necesare. Duminica trăim
tr o mare bucurie spiritualăă în Biserică
Biseric (Psalrni 118:24-26)
şi în acelaşii timp putem face dovada dărniciei
d creştine (1Corinteni 16:2).
În Vechiul Testament, recunoştinţa,
recunoş mulţumirea exprimată faţă de Dumnezeu se aducea în ziua care
vine după al şaptelea Sabat “de la PaPaşte”, adica tot Duminica. Deoarece în Biblie nu apar zile
închinate oamenilor, în biserica baptistă, nu sunt sărbători închinate sfinţilor.
ţilor. Elogiile nu trebuie
aduse oamenilor, cii lui Dumnezeu.
Concluzie: Noi ţineminem Duminica deoarece ea a fost sfinţită
sfin de Dumnezeu prin învierea Domnului
Isus şii prin pogorârea Duhului Sfânt. Primii creştini
cre au ţinut
inut Duminica o zi de închinare. Sabatul a
fost dat numai poporului evreu.

2. Ziua a şaptea
aptea sau Sabatul

Ziua a şaptea
aptea în care Dumnezeu s-as odihnit nu trebuie interpretatăă ca având 24 de ore ci ca o
perioadă de timp nedefinită.ă. Din momentul căderii
c în păcat,
cat, Dumnezeu prin Duhul Sfânt, lucrează
lucreaz
mereu pentru reabilitarea omului. Ziua a şaptea, adicä Sabatul sau Sâmbăta, ăta, nu a fost dată
dat ca zi de
odihnă lui Adam, Noe, Avraam, Isaac sau Iacov. Avraam a primit făgăduinţ
fă ăduinţa îndreptăţirii de la
Dumnezeu prin credinţă,ţă, prin har nu prin lege, pentru to
toţii oamenii care se vor pocăi
poc şi vor crede
(Galatenii 3:8; 3:14; Romani 4:5; 4:16-17;
4:16 5:1).

Sabatul a fost dat numai poporuluii evreu adică


adic numai israeliţilor şi nu neamurilor (adică
(adic celorlalte
popoare) (Romani 2:14-15;
15; 9:4).
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 26
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Sabatul a fost dat ca sernn de aducere aminte între Israel, rob timp de 430 de ani a în Egipt, şi
Dumnezeu care i-aa eliberat (Deuteronom 5:14-15,
5:14 Ezechiel 20:12).
Celor credincioşi, pocăiţi
ă ţ şi botezaţi,
boteza Domnul Isus Hristos le-aa dat ca semn de aducere aminte Cina
Domnului instituită în seara zilei în care a fost prins (1 Corinteni 11:25
11:25-29,
29, “S
“Să faceţi lucrul acesta
spre pomenirea Mea – Luca 22:19).
Legea a fost ţinută pânăă la Ioan Botez
Botezătorul
torul care este intermediarul între Vechiul şi Noul Testament
(Luca 16:16).
Domnul Isus Hristos a însemnat sfâr
sfârşitul Legii (Romani 10:4). Odatăă cu venirea Domnului
Isus, Legământul dintâi sub care a fost dată
dat Legea şii Sabatul, a fost înlocuit cu Noul Legământ
Leg
(Evrei 8:7; Matei 26:28) . Legea a fost înlocuită
înlocuit cu har şi preoţia
ia a fost schimbat
schimbată cu Domnul Isus
(Ioan 1:17; Romani 11:6; Efeseni 2:82:8-9; Evrei 7:11-19; 7:24-28; 10:11-12).12).
Neamurilor nu li s-aa dat nici Lege nici Sabat. Ele nu au fost sub Lege niciodat
niciodată deoarece nu au
constituit poporul lui Dumnezeu (Romani 9:4; Deuteronom 10:15). Pentru neamuri, Dumnezeu a
împlinit făgăduinţa făcută
ă ă lui Avraam şi anume me aceea de a trimite pe Domnul Isus Hristos pe pământ
p
(Galateni 3:8-14.)
Aşadar
adar nimeni nu are dreptul să judece neamurile că nu ţin in Sabatul (Coloseni 2:16-2:17).
2:16 Cel care
respectă, Legea şii Sabatul este socotit de Dumnezeu ccăzut din har, despărţit
ărţit de Hris
Hristos, harul fiind
zadarnic pentru el (Galateni2:16-20;5:4-8).
(Galateni2:16
Nota: Până în anul 18466 adventiştii
adventiş sărbătoreau Duminica.

3.Concluzii
SABATUL
Ce este sabatul ? Sabat = oprire, repaus, odihn
odihnă. El indică o perioadă, ă, mai lung
lungă sau mai scurtă de
oprire, repaus, încetare a activităţ
activităţii.
Când a fost instaurat Sabatul ca normă
norm de viaţă în comunitatea religioasă ? Sabatul, ca o zi specifică
de odihnă a fost instaurat de însuşi
însu i Dumnezeu, în contextul Exodului poporului Israel, la aprox. 2500
de ani de la creaţie. Înainte
nte de această
aceast perioadă, cuvântul Sabat nu apare. Exod 16 :14 şi 23.
Acesta este primul motiv pentru care credinciosul israelit trebuia ssăă ţină
ţ ă Sabatul: modelul dat de
Dumnezeu în actul creaţiei.
Al doilea motiv îl găsim
sim în Deuteronom 5 :15 , Sabatul trebuia ţinut
inut nu numai ca un semn de respect
faţă de Creator, dar ca un semn de respect fa
faţă de Salvator.

Al treilea motiv, îl găsim


ăsim în Exod 31:16, putem spune ccă Sabatul a fost dat de Dumnezeu şi ca un
semn al Legământului făcutăcut cu copii lui Israel. Şi astăzi evreii ţin
in cu atâta stricteţe
stricte Sabatul, pentru că
îl consideră un semn al legământului
ământului dintre Dumnezeu şi ei.
Cum au respectat Sabatul în Noul Testament Domnul Isus şi apostolii ?
Marcu 1 :2 , Isus deci a respectat Sabatul.
Ioan 5 :9, 15,18. Trebuie subliniat faptul că c Domnul Isus a respectat Sabatul, dar modul cum ll-a
respectat a fost diferit faţă
ţă de modul în care evreii din timpurile Lui îl respectau. Poruncile date de
Cel Divin nu au fost lăsate
sate ca norme legislative, care trebuie aplicate în strict litera legii. Ele trebuie
ăsate
înţelese
elese ca principii specifice care trebuie aplicate în omul dinăuntru
din untru nu atât de omul din afară.
afar
În Mişna (tradiţia iudaică),
ă), erau 200 de legi şii reguli numai referitoare la Sabat, iar în totalitate
cuprindea 613 porunci, câtevaa exemple : în ziua Sabatului nu aveai voie să scrii sau ssă ştergi mai
mult de 2 litere dintr-un
un cuvânt, altfel puteai fi învinuit ccă lucrezi. Nu aveai voie să s scrii cifre – în
cazul în care aveai oaspeţi ţi la cină
cină, se stipula că poţi să-ii numeri, dar numai în gând, nu şi pe hârtie –
indiferent de circumstanţe ţe nu aveai voie să s scrii nimic, niciunde. Nu aveai voie să s înnozi aţa sau să o
dezlegi. Dacă erai croitor nu aveai voie să s ai la tine mai mult de un ac. Nu aveai voie să s îţi împleteşti
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 27
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

părul, nu aveai voie săă muţi ţi vreun obiect dintr


dintr-un
un loc în altul, nu aveai voie să faci foc sau să-l stingi,
nici măcar să pui sare pe mâncare.
Stricteţea şii regulile lor nu se limitau doar la oameni, ci şi la animale. Găinile ăinile nu aveau dreptul să s se
ouă în ziua Sabatului. Caiii nu aveau voie să s se plimbe fără un lanţţ în jurul gâtului, măgarii
m fără
căpăstru, cămila
mila mascul nu avea voie fără f zăbală şi cămila femelăă fără ă ă inel în nas.
În concepţiaia de atunci, la fel ca şi ş în concepţia unora astăzi, Sabatul deţine ţine supremaţie
suprema asupra
omului, obligându-ll pe acesta la un legalism feroce, rigiditate niciodată niciodată intenţionată
intenţ de către
Dumnezeu. Sabatul nu trebuie să deţină supremaţie ie asupra omului, conform cuvintelor Domnului
Isus, în Marcu 2 :27 « Sabatul a fost făcut f pentru om şi nu omul pentru ru Sabat » Pentru farisei însă,
lucrurile stăteau
teau invers. În loc ca omul să s se odihnească, să se destindăă şi să mediteze la Dumnezeu
în ziua de Sabat, ei impuneau toate aceste legi şi restricţii, ii, astfel încât omul era mai stresat sâmbăta
sâmb
ca în oricare altă zi a săptămânii.
ă ămânii.
Care trebuie să fie atitudinea cre creştinilor faţă de Sabat ? Trebuie să-l ţinem sau nu ? Practic, ce
trebuie să facem ?
De când nu aţii mai adus jertfe la Templu ? Sau de ce nu aţi tăiat băiatul ăiatul împrejur dupădup naştere ? În
Romani 10, ni se spune căă Isus este sfârşitul
sfâr Legii, că El ne-a izbăvit
ăvit de ea, nene-a răscumpărat de sub
Lege (Romani 8 ; Galateni 4 ; Efeseni2). A încerca ssă combini învăţăturile ăţăturile Vechiului Testament cu
cele ale Noului Testament înseamnă
înseamn a intra pe un teren riscant, pe care şi unii creştini,numiţi
cre
iudaizatori (precum cei din Galatia) au intrat. De aceea ap. Pavel le scrie o întreagă întreag epistolă
(Galateni), explicându-le căă nu po poţi fi creştin adevărat când încerci săă te închini lui Dumnezeu având
picioarele în două bărci:
ă şi conf
conform legii iudaice a V.T. şii conform legii harului din N.T. Avertizarea
majoră este în Galateni5 4 «aţi ccăzut din har» .
De ce ţinem duminica (prima zi a săptămânii) ca o zi de Sabat ?
- Isus a înviat în prima zi a să săptămânii,
ă deci duminica. La fel cum izbăvireaăvirea de sub robia egipteană
egiptean
a fost piatra de temelie a iudaismului, Învierea este piatra de temelie a creştinismului.
cre ««Dacă nu a
înviat Hristos, credinţaa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele catele voastre.» (1Corinteni
15:17) Învierea, la fel ca Exodul, este o izbăvireizb de sub robie, şii de aceea, la fel cum Sabatul a fost
dat ca un semn de aducere aminte a acelei zile glorioase a izbăvirii izb virii israieliţilor din Egipt, la fel şi
învierea, este un semn al izbăviriiăvirii tuturor celor ce şi-au pus nădejdea în Isus Hristos. Cei din V.T. au
ţinut sâmbăta ta Sabatul, ca un semn al izb izbăvirii lor, noi ţinem
inem duminica Sabatul, ca un semn al
izbăvirii noastre.
- Isus s-a arătattat ucenicilor Săi în prima zi a ssăptămânii.
- Isus s-a arătattat lui Toma tot în prima zi a ssăptămânii.
- Isus a mandatat ucenicii în lucrarea de propovăduire
propov duire a Evangheliei, în prima zi a săptămânii.
s
- Duhul Sfânt a coborât peste credincioşi
credincio în prima zi a săptămânii.
- Ioan a primit revelaţia ţia divină
divină, prin care a scris Apocalipsa, tot în primaa zi a săptămânii.
s
- La Rusalii, deci tot duminica, Biserica a luat fiinţă, fiin şi asta nu căă aşa şa ar fi vrut ei, ci pentru căc
Dumnezeu aşa a hotărât. ărât. De atunci încolo, primii credincioşi
credincio s-au au întâlnit pentru închinare în prima
zi a săptămânii. Aceastăă zi este est numită în N.T., ziua Domnului, rădăcina ă ăcina latină a cuvântului
duminică.
Potrivit dovezilor clare pe care le avem din Biserica Primar Primară, creştinii
ştinii nu au mai sărbătorit
s Sabatul în
ziua a şaptea a săptămânii, aşa şa cum au făcut-o
f iudeii sub Vechiul Legământ,
ământ, dimpotrivă,
dim au început
să sărbătorească duminica, şi asta încă înc din perioada apostolică (Barnaba – tovărăşultov de misiune al
apostolului Pavel, aprox. anul 70,scrie: «De aceea şi sărbătorim torim noi ziua a opta ca ssărbătoare de
bucurie, zi în care şii Isus a înviat dindi morţi şi după ce s-a arătat, s-a înălţată ţat la ceruri ». Ignaţiu –
ucenic al apostolului Ioan, apox. 100 d.Hr, scrie: “Nu vă amăgiţi cu învăţături ăţături rătăcite
r şi basme
vechi, pentru că sunt nefolositoare; căci c dacă până acum aţi vieţuit uit ca iudeii, mărturisiţi
m prin
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 28
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

aceasta că nu aţii primit harul… Dacă şi acei care au vieţuit după orânduiala veche au venit la o
nădejde nouă, nu mai ţin sâmbăta,
sâmbă ci îşi orânduiesc viaţaa potrivit zilei Domnului, cu care începe viaţa via
noastră prin El şii prin moartea Sa.” Iustin Martirul,
rul, apox. anul 150, scrie: ””În ziua duminicii, toţi cei
ce trăiesc la oraşe sau la ţară,toţi
ţară,to ne adunăm într-un loc şii citim cuvintele apostolilor sau ale
proorocilor… Duminica este ziua în care to toţi ne ţinem adunările
rile noastre, fiindcă
fiindc este prima zi în
caree Dumnezeu a creat lumea şi şi în care Isus Mântuitorul nostru a înviat din morţi.”
mor
Clement din Alexandria în anul 194, scrie:”Duminicile
scrie ăm bucuriei şi ţinem ziua
noi le închinăm
piedică grijă şi datorie, lăsând
Domnului, liberi de orice piedică, sând deoparte lucrul nostru lumesc, ca să nu
dăm loc diavolului să lucreze”

Diferen dintre Sabat şi Ziua Domnului:


Diferenţa

Sabatul lui Israel Ziua Domnului


Odihna pentru trup Odihna pentru suflet : în Isus Hristos
Reflecţie asupra Creaţiei Reflecţie asupra Noii Creaţii
Reflecţie asupra măreţiei Lui Reflecţie asupra Harului Lui
Legământul cu Israel Legământul cu Biserica
Sfinţire prin jertfele aduse Sfinţire
ire prin jertfa lui Isus Hristos
Ziua Legii Ziua Dragostei
Sabatul nu trebuie ţinut
inut pentru ccă:
- Avraam a primit de la Dumnezeu făgăduinţa
f îndreptăţirii prin credinţăţă şi
ş har nu prin Lege,
făgăduinţă valabilă pentru toate neamurile ;
- neamurile nu au fost sub Lege niciodat
niciodată;; el a fost dat numaipoporului evreu;
- el a fost dat ca semn de aducere aminte între Israel şi Dumnezeu; celor credincio credincioşi Domnul Isus
le-a dat ca semn de aducere aminte Cina Dornnului.

Legea a ţinut până la Ioan Botezătorul


Botezătorul iar venirea lui Isus Hristos a însemnat sfârşitul
sfâr Legii.
Legea a fost înlocuităă cu Harul.

Lectia a- XVI –a
DESPRE BISERICA
1. Ce este Biserica ?

Potrivit învăţăturilor
turilor Noului Testament, Biserica lui Hristos sau Biserica Universal
Universală este totalitatea
credincioşilor, fără deosebire de rasă,
ras naţionalitate sau clasă socială, ă, din toate timpurile, din cer şi
de pe pământ.
Biserica Universală nu este o organizaţie
organiza pământească vizibilă ci este organismul viu, spiritual al
celor mântuiţi adică al celor care s-au
s pocăit,
it, care au crezut în jertfa Domnului Isus Hristos şi care,
în concluzie, au fost născuţi
ă ţii din nou (Evrei 12:23; Fapte 20:28; Matei 16:18; Efeseni 1:22-23).
1:22
În lirnba greacă la Bisericăă se spune ekklesia, care iniţial însemnăă adunarea celor chemaţi
chema de acasă
şi de la afacerile lor ca săă se ocupe de chestiuni de interes public. Acest cuvânt a fost adoptat pentru
a numi nu numai Biserica Universală
Universal dar şi o Biserică locală.. Biserica locală este compusă din
urmaşiiii Domnului Isus Hristos, dintr-o
dintr o localitate, care se întrunesc pentru închinăciune.
închin

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 29
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Potrivit învăţăturii
turii Noului Testament, Biserica local
locală este unitatea voluntară a unui grup de
credincioşi dintr-o localitate,
itate, născuţi
nă din nou şi botezaţi pe baza mărturisirii
ărturisirii personale a pocăinţei
poc de
păcate şi a credinţei
ei lor în Domnul Isus Hristos ca Mântuitor personal (Fapte 8:1; Galateni 1:22;
1Corinteni 1:2).
2. De ce se întruneştete Biserica ?

Programul Dumnezeiesc aree ca scop stabilirea îrnp îrnpărăţei


ei lui Dumnezeu în inimile oamenilor.
Îrnpărăţia
ia lui Dumnezeu în inima omuluii este prezenţa
prezen a Duhului Sfânt în totalitate în fiin
fiinţa umană,
este apartenenţa integrală.
ă.. a omului la Dumnezeu, este comuniunea omului cu Dumnezeu. BisenicileBis
sunt rnijloacele alese de Dumnezeu pentru atingerea acestui scop.
Bisericile au menirea de:
A realiza închinarea şi de a prosl
proslăvi pe Dumnezeu;
Apropovăduidui Cuvântul lui Dumnezeu, răspândind
r spândind astfel Evanghelia (Marcu 16:15);
A zidi suf1eteşte, de a da creştere spirituală,
spiri hrană spirituală prin părtăşie
ă ăşie frăţ
frăţească, necesară fiecărui
membru în parte.
A păstra curată credinţa
ţ şi învăţă
învăţătura creştină adică interpretarea Bibliei conform cu învăţăturile
înv
Noului Testament (Efeseni 4:12; 5:19;
1Corinteni 14:4-5; 14:12).

3. Unde se adună Biserica ?

La început Biserica se întrunea în case particulare (Matei 18:20; Romani 16:15; 1Corinteni 16:19;
Coloseni 4:15) . Ulterior au fost construite 1ocaşuri
1oca uri de cult speciale numite case de rugăciune
rug
(Marcu 11:17). Primii creştini,
ştini, apostolii din Biserica primară,
primar preţuiau
ţ şi erau ne1ipsiţi
ne1ipsi de la casa de
rugăciune.
ciune. Astfel ei puteau să fie o inim
inimă, un gând şi un cuget (Fapte 2:46--47; 3:1, 4:32-33; 1:13-14)
Podoaba casei de rugăciune
ăciune este sfinţenia
sfin (Psalmul 93:5). În Biblie
iblie avem icoană
icoan doar în vorbire (1
Corinteni 4:6) şii nu icoane în înţelesul
înţ de azi, aceasta pentru că Dumnezeu este Duh şi cine se
închină Lui, se închinăă în Duh şşi Adevăr; de aceea noi suntem datori săă nu adorăm
ador făpturi.

4. Cine conduce Biserica ?

Conducerea directă a Bisericii o are Domnul Isus Hristos prin Duhul Sfânt. NU recunoaştem grade
ierarhice. Cei ce primesc anumite îns
însărcinări
ri sunt slujitori ai Bisericii nu stăpâni.
stă (Coloseni 1:13;
Efeseni 1:22-23;
23; 5:23; 1 Petru 5:2).

5. Cine poate fi membru


embru al Bisericii ?

Dreptul de a fi membru al Bisericii nu se moşteneşte,


mo ci se primeşte
şte în mod individual, prin naşterea
na
din nou. Acceptarea în rândurile membrilor unei Biserici Locale se face în chip voluntar şi personal,
în urma botezului, în urma pocăinţei
pocă şi a mărturisirii credinţei
ei în Domnul Isus Hristos (Matei 23:8,
Fapte 2:41, Efeseni 5:30). Aşadar,
şadar, to
toţi cei care s-au pocăit de păcatele
catele lor şi au crezut în Dumnezeu
şi în jertfa Fiului Sau şi s-au
au botezat sunt acceptaţi
accepta i ca membri ai Bisericii. Membri
M sunt între ei
« fraţi şi surori în Domnul » şi au aceleaşi
acelea drepturi şii îndatoriri indiferent de rasă,
ras naţionalitate, clasă
socială sau educaţie.ie. Formele de salut în Biseric
Biserică sunt « Pacea Domnului Isus Hristos » sau « Pacea
Domnului ».

6. Cum este organizatăă Biserica ?


Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 30
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Biserica locală se organizează pe principiul dem


democraţiei autonome.

7. Practicile de cult in Biserică


Rugăciunea (Fapte 2:42),
Învăţătura
tura (Fapte2:42; 2Timotei 4:1
4:1-2),
2), studierea Cuvântului lui Dumnezeu la Ora Biblică,
propovăduirea Cavântului
ntului la Serviciul Divin,
Frângerea pâinii sau Cina Domnului (Fapte 2:42),
a. Cântarea (Marcu 14:26),
b. Botezul (Fapte 2:37-38),
c. Binecuvântarea copiilor (Matei 19:13
19:13-15),
d. Cununia sau binecuvântarea
binecuvântare celor ce se căsătoresc în Domnul,
e. Înmormântarea.

8. Îndatoririle membrilor Bisericii sunt:

a. să iubim Biserica (Ioan 13:34, 15:12),


b. să ne rugămm pentru Biserică (Efeseni 6:18),
c. să ajutăm
m Biserica (ajutor material, moral şi spiritual: Iacov 2 :14-17),
d. să nu părăsim Biserica (Evrei 10:25),
e. să ne purtămm cuviincios, demn de Domnul (Coloseni 1:10),
g. să trăim curaţi ca săă nu întinm
întinmăm Biserica,
h. să fim supuşii celor care conduc Biserica, celor care o slujesc de fapt, pentru ccă ei răspund de
faptele noastre (Evrei 13:17).

9. Cum trebuie să fie Biserica înaintea Domnului Isus Hristos?


Biserica Domnului Isus Hristos trebuie să
s fie unită şi fără vină.
10.Concluzii:

a. Biserica Universală ă este totalitatea credincio


credincioşlor, fără deosebire de ras
rasă, naţionalitate sau
clasă socială,, din toate timpurile, din cer şi de pe Pământ.
b. Biserica locală este unitatea voluntară
voluntar a unui grup de credincioşi dintr-o
dintr localitate, născuţi
din nou şi botezaţii pe baza mărturisirii
mă personale a pocăinţei de păcate şi a credinţei lor în Domnul
Isus Hristos ca Mântuior personal.
c. proslăvi şi lăuda
Bisericile au menirea de a realiza închinarea, de a prosl ăuda pe Dumnezeu
Dumnezeu, de a
propovădui
dui Cuvântul, de a da crecreştere spirituală şi de a păstra credinţaţa curată
curat şi învăţătura.
d. Conducerea
onducerea Bisericii aparţine Domnului Isus Hristos prin Duhul Sfânt.
e. Membru al Bisericii poate fi numai acela care este mântuit, născut n scut din nou şi botezat în baza
mărturisirii credinţei
ei în Domnul Isus Hristos.
f. Biserica locală se organizează
organizeaz pe baza principului democraţiei iei autonome.
g. Membrii Bisericii au datoria ss-o iubească, să se roage pentru ea, s-o o ajute, să n-o părăsească,
să se poarte cuviincios, săă fie supuşi
supu celor care o slujesc.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 31
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia a XVII-a
DESPRE SLUJITORII BISERICII

În Bisericile din Noul Testament problemele curente de ordin spiritual şi material au fost rezolvate
de către slujitorii Bisenicii: prezbiteri, păstori
p şi episcopi pentru probleme spirituale şi diaconi pentru
probleme materiale (Filipeni 1:1).

1. Episcopi, presbiteri şi păstori

ăstor” şi
Titlul de “episcop”, “păstor” ş “prezbiter”” au fost date celui mai înalt slujitor din Bisericile Noului
Testament. Toate aceste numiri sunt pentru una şi aceeaşi slujbă:: supravegherea, pästorirea şi
conducerea spiritualăă a Bisericii (Fapte 20:17).
Sluijirea episcopilor, păstorilor,
ăstorilor, prezbiterilor const
constă în faptul că:
- ţia lui Dumnezeu ascultând de şoapta
se pun la dispoziţia oapta Duhului Sfânt şiş de învăţătura Bibliei;
- mânuiesc Cuvântul lui Dumnezeu spre zidirea Bisericii şi spre desăvârş ăvârşirea sfinţilor şi
pocăinţa celor păcătoşi;
- veghează sä nu se introducă
introduc în Biserică învăţăuri străine ine de Cuvântul curat al lui
Dumnezeu;
- veghează asupra membrilor Bisericii ca unii care au să dea socoteală oteală de sufletele celor din
Biserică;
- aplică disciplina asupra acelor membri care se abat de la învăţătura
înv
Cuvântului lui Dumnezeu şi de la viaţa creştină.
Pentru slujba aceasta, prezbiterul trebuie ssă aibă calităţile descrise de apostolul Pavel în Timotei 3:1-
3:1
7. Metoda alegerii este arătată
ătată de cuvântul grecesc “Hirotonia”, tradus câteodat
câteodată prin “rânduit”,
înseamnă “a vota cu ridicare de mână”.
mân Această alegere se face de către ătre Biserica adunat
adunată în acest
scop (Fapte 14:23)
Slujitorii sunt supuşi şii ei disciplinei Bisericii când învinuirea este bine întemeiată
întemeiat (1 Timotei 5:19).
2. Diaconii

Diaconii sunt chemaţi ţ săă ajute păstorul


păstorul la administrarea bunurilor rnateriale ale Bisericii. Ei au
menirea să cultive dărnicia
ărnicia rnembrilor,
rne să inspire acţiunile
iunile filantropice. Ei trebuie sa aibă
aib calităţile
arătate la 1 Timotei 3:8-13.
3. Ordinarea păstorilor şi a diaconilor se face prin punerea mâinilor (Fapte 6:6; 13:3; 13:3 l Timotei 4:14)
4. Preoţia în conformitate cu Noul Testament nu formează o clasăă specială,
specială ci este o calitate pe care
o are fiecare credincios. Preoţia este universală,
universal în sensul că fiecare credincios este un preot. Fiecare
are dreptul de a se apropia de Dumnezeu direct prin Domnul Isus Hristos, fără fă
f ă alt mijlocitor
(1Timotei2 :5). Fiecare credincios are dreptul de a oferi jertfe bisericeşti
bisericeşti (lPetru 2:5; 2:9; Apocalipsa
1:6). Nu recunoastem ordinarea ca preot sau pastor a femeilor!
4. Concluzii

1. sfânt de a supraveghea, păstorii şi cârmui Biserica în deplină


Slujitorii Bisericii au datoria sfântă
concordanţă cu învăţătura Bibliei

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 32
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

2. Preoţia nu formeazăă o clas


clasă specială,, ci este o calitate pe care oare fiecare credincios.
Fiecare credincios este un preot cu dreptul de a se apropia de Dumnezeu direct doar prin
Domnul Isus Hristos.

Lectia a- XVIII –a
DESPRE DISCIPLINA ÎN BISERICA
BISERI

Noi credem şi mărturisim că Biserica are dreptul de a exercita disciplina frăţească


frăţ
fr asupra
mernbrilor care s-au abătut ătut de la învăţătura
înv creştină a Cuvântului lui Dumnezeu, prin atitudine,
învăţătură sau faptele vieţii.
Normele disciplinare constau în: mustrare, punere temporară sub disciplină (cu ridicarea drepturilor
de membru al Bisericii) şi excludere din Biserică.
Biseric Celor excluşi precum şi celor puşi pu temporar sub
disciplină pe perioada respectivă li se ridică drepturile de rnembri ai Bisericii, ca de exemplu: luarea
Cinei, participarea la diverse puncte din programele serviciilor divine (cântări
(cânt
(cântă în cor, solo, duet,
poezii, etc) rostirea de rugăciuni
ăciuni în Biseric
Biserică pentru pocăirea
irea altora (ei se pot ruga doar pentra
pocăinţa şii iertarea lor), participarea la şedinţele
ele Bisericii, ocuparea vreunei funcţii
func sau deţinerea de
atribuţii (însărcinări)
ri) în Biserică.
Biserică Ei sunt sfătuiţi să se pocăiască cu adevărat,
ărat, să
s se roage pentru ei, să
citească Biblia, să frecventeze regulat Biserica, ssă părăsească pentru totdeauna ppăcatul.
Reprimirea unui exclus se va face la fel, pe baza m mărturiei credinţei
ţ şi pocăinţei
pocă ţ depline, în urma
dovedirii acestui lucru prin viaţa
viaţ sa (Matei 18:15-17; Tit 3:10; 2Tesaloniceni 3:6; lCorinteni 5:11-5:11
13).

Concluzii
1. Biserica are dreptul şi datoria de a aplica măsuri
m suri disciplinare membrilor care încalcă
încalc Cuvântul
lui Dumnezeu.
2. Măsurile
surile disciplinare sunt: mustrare, punere temporară sub disciplină
disciplină, excludere din Biserică.
3. Reprimirea unui membru exclus se face în baza m ţei şi
mărturisirii credinţei ş pocăinţei depline în
urma dovedirii acestui lucru prin via
viaţa sa.

Lectia a- XIX –a
DESPRE CASATORIE

ăsătoria este rânduită de Dumnezeu (Geneza 1:27-28)


În conformitate cu Biblia căsă 1:27
Căsătoria
toria este actul prin care de bună
bun voie un bărbat şi o femeie consimt să trăiască împreună toată
viaţa. Barbatului îi este îngăduit
ăduit să
s aibă o singură femeie ca soţie; la fel şi femeii îi este îngăduit
îng să
aibă un singur bărbat, ca soţ.ţ. După
Dup moartea unuia din soţi, celălalt soţţ se poate recăsători
rec (lCorinteni
7:39; Romani 7:2).
Deoarece căsătoria este şi o rânduial
rânduială cetăţenească, ea trebuie încheiatăă cu acte dup
după legile statului,
urmată de binecuvântarea Bisericii. Creştinii
C să încheie căsătoria
toria numai în Domnul, adică
adic numai cu
credincioşi (2Corinteni 6:14; lCorinteni 7:39)
Căsătoria
toria nu trebuie desfäcută prin divorţ.
divor Divorţulul este un lucru oprit pentru cei credincioşi
credincio (Matei
19:6).
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 33
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Noi credem că Sfânta Scriptură admite divorţul doar în următoarele


toarele cazuri de excepţie
excep :
- în caz de adulter dovedit (Matei 19:9; 5:32),
- cel necredincios vrea săă se despart
despartă de cel credincios (lCorinteni 7:15) pe motiv de credinţă.
credin Cel
credincios nu are voie săă ceară despărţirea prin divorţ de cel necredincios.
Concluzii:
1. Căsătoria este rânduităă de Dumnezeu. Ea se încheie pentru toatá toatá viaţa. Dup
După moartea unuia
dintre soţi celălalt se poate recă
recăsători.
ă
2. În primul rând se oficiază căsătoria civilă apoi cea religioasă.
3. Membrii Bisericii au datoria de a încheia căsătoria
toria numai în Domnul, adic
adică doar cu cei
credincioşi. Nu este permisăă căsătoria
că cu cei necredincioşi.
divorţ cu excepţia adulterului dovedit şii a cazului când cel necredincios
4. Dumnezeu interzice divorţul,
ţul de partenerul ssău pe motiv de credinţă.
cere cu insistenţă divorţul

Lectia a XX-a
DESPRE DARNICIA CRESTINA
NA

tura Cuvântului lui Dumnezeu şii cu practica primilor creştini


Potrivit cu învăţătura creş (prezentată în Noul
Testament), membrii Bisericii sunt datori, în chip moral, ssă contribuie cu o parte din bunurile lor, de
bună voie şi după posibilităţi,
ăţi, la sus
susţinerea cauzei Evangheliei (2Corinteni 9:7-11;
9:7 Exodul 25:2;
35:5-9; 1Cronici 16:29; 29:5; Romani 12:8).
Dărnicia creştină are ca obiective:
*susţinerea
inerea persoanelor care se afl află în slujba Evangheliei, pentru ca aceştia
ştia să nu ducă lipsă de cele
necesare traiului (Filipeni 4:6-- 18; Tit 3:13; lCorinteni 9:14)
*ajutorarea săracilor,
racilor, orfanilor şi
ş văduvelor (Fapte11:27-30;30; Romani 15:26-27;
15:26 lTimotei 5:16; Matei
25:40; Deuteronom 14:29; Iacov 1:27).
*întreţinerea lăcaşuri1or
uri1or existente şi construirea de noi lăcaşuri pentru închinăciune
închină (Exodul 35:21;
lCronici 29:1-9; Ezra 2:68-69).
69).

Concluzii:

1. Membrii Bisericii sunt datori, moral, să s contribuie la susţinerea


inerea cauzei Evangheliei de bună
bun
voie şi după posibilităţi.
2. Dărnicia creştină are loc pentru:
• susţinerea
inerea persoanelor aflate în slujba Evangheliei;
• ajutorarea săracilor,
racilor, orfanilor, văduvelor;
urilor existente şi construirea de lăcaşuri
• întreţinerea lăcaşurilor uri noi pentru închin
închinăciune.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 34
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Lectia a- XXI -a
DESPRE BISERICA
BISERI SII STAT

Noi credem şi mărturisim căă autoritatea Statului este de la Dumnezeu, fiind îmbrăcată
îmbr cu putere,
pentru păstrarea
strarea dreptului, ordinii pedepsirea räufăcătorilor.
räuf
Potrivit cu învăţătura
tura Cuvântului lui Dumnezeu, suntem datori a ne supune legilor, a ne îndeplini
îndatoririle cetăţeneşti
ş şi a ne ruga pentru toate autoritä
autoritäţile
ile Statului (Tit 3:1; Romani 13:1-7;
13:1
1Timotei 2:1-3; 1Petru 2:13-14)14)
Concluzii

p strarea dreptului, ordinii şi pedepsirea


1. Autoritatea Statului este de la Dumnezeu, pentru păstrarea
răufăcătorilor.

2. Suntem datori a ne supune legilor, a ne îndeplini toate îndatoririle cetăţeneşti


cetăţ
cet şi a ne ruga
pentru toate autorităţile
ile Statului.

Lectia a- XXII -a
DESPRE LUCRARILE
LUC VIETIII DE APOI
1. Starea intermediară

Noi credem şi mărturisim căă la moartea fizică trupul, care re este format din ţărână
ţă (materie) e coborât
în mormânt, iar sufletul (spiritul) care este de la Durnmezeu se duce la cer. În acea lume sunt dou două
stări diferite şi complet despărţ
ărţite: una de fericire, de odihnă şi desfătare,
ătare, numită
numit « rai » sau « Sânul
lui Avram », sau « casa din cer », şi alta de pedeapsă, de chin şi suferinţă ţă numit
numită « locu/ de
chin », sau « întunericul de afară », « adâncul », « iadul »,
După moarte, sufletele celor mântuiţi
mântui şi împăcaţii cu Dumnezeu se duc în rai (Luca 16: 16:22; 23:43;
2Corinteni 5:1; 7, 8, Apocalipsa 6:9,10, 7:9,14), iar sufletele celor nermântuiţi
nermântui
nermântuiţ se duc în iad (Luca
16:23; 2 Petru 2:9, Matei 8:12; 13:49, 50, 2 Petru 2:17). În ambele stăristări sufletele sunt pe deplin
conştiente şi în aşteptarea
teptarea judecăţ
judecăţii. Ele sunt fără trupuri.

2. Venirea Domnului

Noi credem şi mărturisim căă potrivit învînvăţăturii Noului Testament,Domnul


Domnul nostru Isus Hristos, care
s-a înă1ţat slavă şistrăIucire
at la cer, va veni cu slav Iucire pentru a face judecata celor vii şi a
celor morţi. Venirea Sa va fi väzută
väzut de toţi şii se va petrece în clipa pe care o ştie
ş numai Dummezeu
Tatăl. La venirea Sa, morţiiţii vor învia, iar cei credincioşi,
credincio care au rămas
ămas în viaţă,
viaţă vor fi schimbaţi într-
o clipă şi răpiţii în întâmpinarea Mirelui (Fapte 1:11; Matei 24:30; M Marcu
arcu 13:26; Luca 21:27; Ioan
14:3; 1Tesaloniceni 1:10; 4:16; Apocalipsa 1:7; Matei 24:36).

3. Invierea morţilor

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 35
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Noi credem şi mărturisim căă la venirea Domnului nostru, mor morţii


ii vor învia spre a se înfăţişa înaintea
scaunului de judecată;
ă; trupurile înviate
în vor fi nemuritoare asemănătoare
ătoare trupului înviat al
Mântuitorului. Cu acest trup se va moşteni
mo viaţa de veci, cei mântuiţi
ţi în fericirea ve
veşnicä iar cei
nemântuiţi în pedeapsa veşnică
şnică (loan 5:28, 29; Fapte 24:15; 1 Corinteni 15:42; 15:52; 53, Filipeni
3:21; Apocalipsa 20:13).

4. Judecata de apoi

Noi credem şi mărturisim căă fiecare om va fi judecat în mod drept de Dumnezeu prin Domnul
nostnu Isus Hristos, pentru a primi rrăsplata sau pedeapsa, după felul său
ău de vieţuire
vie în viaţa
pământească. (Fapte 17:30, 31; Romani 2:16; 2Corinteni 5:10; Apocalipsa 20:12; Fapte 24:25)

5. Starea după judecată

Noi credem şi mărturisim căă dupdupă judecată,, potrivit Noului Testament, cei mântuiţi
mântui vor moşteni viaţa
de veci în fericirea cereascăă (Matei 25:46; Apocalipsa
A 21:3, 4; 22:3-55 Matei 25:34), iar cei
nemântuiţi vor fi lepădaţi
ă ţi de la faţa
fa lui Dumnezeu în chinul veşnic nic spre pedeapsa ve
veşnică (Matei
25:46; 25:41 Apocalipsa 14:9--11; 21:8; 20:15). În aceste stări va fi fiinţaţa întreagă;
întreag şi trupul înviat,
schimbat în nemurire şi sufletul.
6. Concluzii

a. După moarte, trupul omului este ingropat, iar sufletul săuu se duce în veş
veşnicie. Indiferent dacă
sufletul este mântuit sau nu el se află_
afl în aşteparea judecăţii.
b. La revenirea Domnului Isus pe Pământ,
P morţii vor învia pentru a merge la judecat
judecată.
c. Trupurile celor inviaţiţi vor fi nemuritoare, cei mântuiţi şte fericirea veşnică,
mântui vor cunoaşte ve iar cei
ş ă.
nemântuiţi, pedeapsa veşnică.

CÂTEVA REFERINŢE CRONOLOGICE


APROXIMATIVE

Cain şi Abel aprox. 4000 î.H. (Geneza 3-7)


Enoh aprocx. 3500 î.H. (Geneza 3-7)
Potopul aprox. 2500-3000 i.H. (Geneza 9-11)
Turnul Babel aprox. 2300 i.H. (Geneza 9-11)
Chemarea lui Avraam aprox. 2100-2200 i.H. (Geneza 12-50)
Iov câteva generaţii după Avraam (Geneza 12-50)
50)
Isaac aprox. 2000 î.H.(Geneza 12-50)
Moise aprox.1500 î.H. (Exodul 1-12)
Exod, Levitic, Numeri, aprox. 1500 î.H.
Deuteronom, Iosua Judecători
ători aprox. 1200-1300 î.H.
Domnia lui Saul aprox.1095-1055 î.H.(1 Samuel, 2 Samuel)
Domnia lui David aprox. 1055-1015 î.H.(1 Împăraţi)
Domnia lui Solomom aprox. 1015-975 î.H. (1 Cronici)
Sfinţirea templului aprox. 1004 î.H.din Ierusalim
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu
www.bisericabaptistasion.ro Page 36
Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu

Divizarea împărăţiei aprox.975 î.H. (1,2 Cronici; 1,2 Îrnpăraţi)


Ilie, Mica, Elisei, inainte de 700 î.H.
Iona, Osea, Amos
Isaia a proorocit între 740-686 î.H.
Căderea imperiului de Nord, aprox. 722 i.H Cu
Israel cu capitala Samaria
Ieremia, Daniel, Ezechiel au profeţit
profe în tirnpul celor 70 de ani de
robie babiloniană, adică 605-606 606 î.H.când a avut loc I-a
I a deportare sub Nabucadneţar
Nabucadne până în 536î.H.
anul decretului dat de Cir, împăratul
împă Persiei pentru repatrierea evreilor.
Prima distrugere a Ierusalimului a avut loc în anul 586 î.H. ceea ce corespunde cu a-III-a deportare a
evreilor în Babilon, moment în care a căzut deci Regatul de Sud numit Iuda cu capitala la Ierusalim.
-55-
Estera, Ezra, Neemia, aprox. 538-433 î.H.
Hagai, Zaharia,Maleahi aprox. 400 î.H.
Între Vechiul şi Noul Testament există
exist o perioada de circa 400 de ani de tăcere despre care Biblia nu
vorbeştete nimic (din istorie este cunoscut faptul căc la aproximativ 170 î.H. are loc răscoala
r
macabeilor).
Naşterea
terea Domnului Isus Hristos: anul 749 de la fondarea Romei, sau anul 5 i.e.n.
Botezul Domnului
omnului Isus Hristos: cca 26 d.H. (cele 4 Evanghelii)
Răstignirnea
irnea Domnului Isus Hristos: cca 29 d.H. (cele 4 Evanghelii)
Extinderea bisericii: aprox.29-60d.H
aprox.29 (sunt scrise înaceastă perioadăă epistolele pauline şi se
publică o parte din Evanghelii)
Evanghelii
Consolidarea bisericii aprox. 60-100 d.H.din primul veac
În anul 70 d.H. a avut loc a doua cădere
c a Ierusalimului. Oraşul a fost dărâmat
ărâmat de armatele romane
conduse de Titus fiul lui Vespasian.
Anul 85 d.H – scrierea epistolelor I, II, III Ioan.
Anul 95 d.H. este anul scrierii Apocalipsei.
În anul 526 d.H. împăratul
ăratul Iustinian l-a
l însărcinat pe călugărulrul Dionisius Exicus cu alcătuirea
alc unui
calendar creştin care săă înceapă din anul naşterii
terii Domnului Isus Hristos. Acest călugăr
c a făcut o
eroare de calcul punând naşterea
şterea Domnului Isus Hristos în anul
anul 754, anul Romei, în loc să s o pună în
749 anul Romei. În consecinţă,
consecinţă era creştină începe cu mai bine de 4 ani mai târziu decât ar trebui.

Cursul de Cateheza – Biserica Crestina Baptista Sion – Sibiu


www.bisericabaptistasion.ro Page 37