PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Oprea Georgiana Otilia

Data: 22 martie 2010
Clasa: a V-a B
Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ
Unitatea de învăţare: PORTRETUL
Subiectul: INTERJECŢIA
Tipul lecţiei: DE ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE

DEMERSUL DIDACTIC

A )COMPETENŢE GENERALE:

1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;

2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată ;
3.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri
diverse;

B) COMPETENŢE SPECIFICE

1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un discurs oral;
2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiei de comunicare;
2.3. alcătuirea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor morfologice învăţate;
4.3.alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie ;
 C) OBIECTIVE

a)COGNITIVE:

1. să defineascã interjecţia şi să recunoască această parte de vorbire în contexte diferite;

2. să clasifice interjecţiile în funcţie de structura lor şi de ceea ce exprimă ele;
3. să identifice rolul interjecţiei în comunicare;
4. să folosească corect semnele de punctuaţie ce însoţesc interjecţiile;
5. să identifice valori morfologice diferite ale unor cuvinte;

b)AFECTIVE:

6. să participe cu interes la lecţie;

7. să manifeste grijă pentru felul în care îşi construiesc răspunsurile orale cât şi pentru felul în care scriu;

STRATEGII DIDACTICE:

a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, rebusul, careul, exerciţiul, învãţarea prin descoperire, ciorchinele;
b) Mijloace: tabla, manualul, fişe de lucru;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe şi individual

FORME DE EVALUARE: evaluare orală, evaluare scrisã

BIBLIOGRAFIE:
- „Limba română” – manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas
- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999
- Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, ed. Paralela 45, Bucureşti, 2003.
- V. Guţu Romalo (coordonator), Gramatica limbii române, Cuvântul, vol. I. Enunţul, vol. II, Bucureşti, Editura Academiei Române,
2005
Nr.crt Etapele Ob./ Timp Activitatea Activitatea Strategia didactică Evaluare
lecţiei C. s. profesorului elevului
Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare
1. Moment 2’ Profesorul Elevii numesc conversaţia - activitate Observa-
organizatoric stabileşte ordinea absenţii. frontală re
şi disciplina, apoi Elevii îşi
pregăteşte pregătesc
materialele cele necesare orei
necesare orei de de limba română.
limba română. Se
face prezenţa
elevilor.
2. Verificarea 5’ Verific tema atât Elevii prezintă conversaţia caietul de activitate Observa-
temei scrise cantitativ, cât şi caietele, citesc teme; frontală re
şi a calitativ. tema şi fac manualul sistemati
cunoştinţelor corecturile că;
anterioare. Verificarea necesare. aprecieri
calitativă se face verbale
selectiv; elevii
vor fi solicitaţi,
prin sondaj, să
citească, să
motiveze,
antrenându-se,
prin întrebări,
întreaga clasă.

3. Captarea 5’ Le propun să Elevii dezleagă Rebus fişă de lucru activitate aprecieri

atenţiei dezlegăm rebusul rebusul şi individuală verbale
elevilor de pe fişa de lucru descoperă pe activitate
(anexa 1) pentru verticală frontală
a descoperi titlul „Interjecţie”.
lecţiei de azi.
4. Anunţarea 1’ Astăzi vom studia Elevii urmăresc conversaţia Fişã activitate Urmări-
 titlului interjecţia. cu atenţie ciorchine frontală rea
lecţiei, a Scriu titlul pe anunţarea tabla comporta
tipului ei şi a tablă. obiectivelor şi mentului
obiectivelor Comunic scriu titlul în elevilor
operaţionale obiectivele caiete.
propuse.
5. Prezentarea 2’ Înmânez fişele Elevii ascultă şi conversaţia fişa de lucru activitate observare
sarcinilor de (anexa 2) după adresează frontală a
învăţare care se va întrebări dacă au
conduce procesul neclarităţi.
de însuşire a
cunoştinţelor.
6. Dirijarea 30’ Antrenez elevii în Elevii ascultă
Învăţării activitatea ce se indicaţiile şi
desfăşoară. participă activ
dând răspunsurile
aşteptate de
profesor.

Pornind de la Elevii identifică Exerciţiul 1 activitate Observa-

exemplele de pe interjecţiile şi învãţarea fişă de lucru individuală re
fişa de lucru ceea ce exprimă prin activitate Încuraja-
(Anexa 2) elevii ele. descoperire frontală rea
sunt solicitaţi să elevilor
explice ce prin
exprimă cuvintele diferite
subliniate. calificati-
ve.
- Ajut elevii, Elevii ajung la Învãţarea
O1 punând întrebări următoarea prin
care să conducă la definiţie: descoperire
găsirea definiţiei. interjecţia este caiet
partea de vorbire tablă
 care, folosită
exclamativ,
exprimă stări
sufleteşti,
îndemnuri sau
reproduce sunete
sau zgomote din
natură.

O2 Elevii sunt apoi Clasificarea conversaţia fişă de lucru activitate

solicitaţi, pe baza corectă a problemati- caiet individuală
ex. 2, 3, să interjecţiilor în zare activitate
clasifice funcţie de Exerciţiile frontală
interjecţiile în structură şi de 2, 3
funcţie de ceea ce exprimă.
structura lor
(simple /
compuse) şi în
funcţie de ceea ce ciorchinele
exprimă acestea:
-senzaţii sau stări
sufleteşti
-acte de voinţă
(îndemnuri,
ordine)
-reproduc sunete
din natură
(ONOMATOPEE
)
O3 activitate
Pornind de la Rezolvarea exerciţiul fişă de lucru individuală
exerciţiul 4 exerciţiului caiet
(anexa 2) li se
 cere elevilor să
observe rolul
interjecţiei în
comunicare: activitate
-pentru a te Conversaţia frontalã
adresa direct explicaţia Caiet
unei persoane Tablã
(interjecţii de
adresare): măi!,
bă!, bre!
-pentru a atrage
atenţia cuiva
asupra unui
lucru: iată!, ia!,
uite!

O4 Elevii sunt apoi Precizarea, de exerciţiul activitate

solicitaţi, pe baza către elevi, a frontalã
exerciţiului 5 semnelor de
(anexa 2), să punctuaţie care se
observe semnele folosesc după
de punctuaţie care interjecţii.
se folosesc după
interjecţii:
-virgula Fişa de
-semnul lucru
exclamării
O5 Exerciţiu Pe grupe
Elevii sunt Rezolvarea Careu - joc
împărţiţi pe corectã a
grupe, pentru a exerciţiilor de pe
rezolva cerinţele fişã.
anexei 3.
7 Asigurarea Se realizează pe Îşi notează aprecieri caiete activitate
 feedbackului tot parcursul orei. aprecierile. frontală
8. Asigurarea 5’ Formulez Elevii ascultă, Conversaţia tablă activitate analiza
retenţiei şi concluziile notează tema. caiet individuală lecţiei
transferului referitoare la
desfăşurarea
lecţiei şi fac
aprecieri despre
modul în care
elevii au
participat la
lecţie.
Stabilesc tema:
Ex.1, 2, 3, 4
/p.226
ANEXA 1

1. Partea de vorbire flexibilã care

denumeşte fiinţe, obiecte, lucruri,
fenomene ale naturii.
2. Partea de vorbire flexibilã care ţine locul unui substantiv.
3. Funcţia sintacticã îndeplinitã de verb.
4. Modul de expunere prin care sunt prezentate particularitãţile unor obiecte.
5. Partea de vorbire neflexibilã care determinã un verb.
6. Partea de vorbire flexibilã care exprimã însuşirile obiectelor.
7. Funcţia sintacticã a substantivului (rãspunde la întrebãrile: ce?, pe cine?, de ce?, cu ce?etc.)
8. Funcţia sintacticã a substantivului (rãspunde la întrebarea cine?)
9. Mod de expunere prin care se relateazã fapte şi întâmplãri.
10. Parte de vorbire care însoţeşte substantivul şi arată în ce măsură obiectul denumit este
cunoscut de vorbitor.
11. Parte de vorbire care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin numărare.
ANEXA 2

1. Citiţi cu atenţie exemplele următoare şi precizaţi ce exprimă cuvintele subliniate:

a) „Ehei, nepoate, aşa sa lăuda un neamţ, cum ai să te lauzi tu. Văd iepurile, trag în el – poc!”
(Mihail Sadoveanu – Sfaturi vechi)
b) „Ah! În curând satul în vale-amuţeşte.” (Mihai Eminescu – Sara pe deal)

c) „Mânaţi, măi!
-Hăi, hăi!” (Pluguşorul)

d) „Hai, Joiane, tată... Hai, Dumane, hai!” (Emil Gârleanu – Tovarăşii)

e) Vai, vai! Cum poţi minţi aşa oamenii!

2. Grupează pe două coloane interjecţiile de mai jos în funcţie de structura lor:

ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!, marş!, miau!, ham-ham!

3. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:

A B
1. senzaţie a) Striga fericit: Ura! Ura!
2. stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!
3. act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
4. onomatopee d)Hai cu mine!

4. Interjecţiile din enunţurile urmãtoare:

Stai, bre! aratã: a) o stare sufleteascã; b) o poruncã; c) o adresare
Uite, ce peisaj superb! exprimã: a) senzaţie; b) atragerea atenţiei; c)ordin.

5. Identificaţi interjecţiile din textele de mai jos şi precizaţi semnele de punctuaţie care se folosesc
dupã ele:
Ha, ha, ha, dacã-o sã-şi spargã mãcar un cap, tot e ceva.
(M. Sorescu, Într-o poveste)
- Cri, cri, cri,
Toamnã gri,
Nu credeam c-o sã mai vii.
(G. Topârceanu, Balada unui greier mic)
Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar(...)
(B. Şt. Delavrancea, Bunica)
Mãi! anapoda lucru ş-aista, zic eu înciudat.
(I. Creangã, Amintiri din copilãrie)
ANEXA 3

1. Scrie verbe derivate de la urmãtoarele interjecţii:

Poc! .................................................. Of! ................................................
Piu! .................................................. Vâj! ...............................................
Cirip! ................................................ Mâr! ..............................................
Sfor! .................................................. Mor! ...............................................

2. Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos:

O! Ce frumos este afarã!
O fatã stã în clasã.
O fatã şi doi bãieţi învaţã.
Am vazut-o pe stradã.

3. Caută în cuvintele din careu (pe diagonală, orizontală sau verticală) interjecţiile: uf, au, aha, miau,
hai, ham, tranc, zdrang, vai, cioc, poc.

Q M F Ş Â R A U I K

H M I G F E N C S Y

A U V A N T D P B Z

I F H Z U I J O D D

U Ă Â T R A N C G R

J U F B E R U J U A

B K Ţ I O R F M G N

V Ş H A M T I N V G

A W Z L A H A V D I

I V O C A C I O C R