Sunteți pe pagina 1din 8

INSTRUCȚIUNI

cu privire la igienizare si combaterea dăunătorilor în sectoarele destinate


lucrului cu ulei brut alimentar

SCOP
- întreţinere şi igienizare adecvată;
- ţinerea sub control a dăunătorilor;
- monitorizarea eficacităţii procedurilor de igienizare.

Pentru asigurarea siguranţei alimentului şi eliminarea surselor de contaminare


încrucișată este necesară igienizarea şi combaterea dăunătorilor.
În acest scop, la nivelul secțiilor platformă implicate se va întocmi și respecta un
program scris pentru monitorizarea şi controlul tuturor zonelor implicate în transportul și
depozitarea uleiului brut alimentar, cu menţinerea înregistrărilor. În zonele de încărcare-
descărcare se va acorda o atenţie deosebită contaminării uleiului brut urmare a acțiunii
dăunătorilor (mucegaiuri, acarieni, insecte, mamifere, păsări).

IGIENIZAREA
Programul de igienizare trebuie să includă următoarele:
- lista persoanelor responsabile pentru sarcinile legate de igienizare;
- descrierea modului şi a momentului de curățare şi dezinfectare a diferitelor zone ale unităţii;
- descrierea practicilor de lucru corespunzătoare, importante pentru prevenirea şi reducerea
contaminării;
- lista practicilor importante de igienă personală, care trebuie respectate de întregul personal;
- explicarea modului în care vor fi monitorizate şi verificarea eficienţei programelor de
sanitaţie, ca şi a păstrării documentelor legate de acestea;
- acţiunile corective specifice, care trebuie întreprinse atunci când se constată deficienţe de
sanitaţie.
Programul de igienizare trebuie conceput astfel încât toate spaţiile să fie bine curăţate;
de asemenea, trebuie inclusă şi curăţenia echipamentelor cu care se efectuează curăţenia.
Curăţenia şi programele de curăţenie trebuie să fie urmărite continuu şi eficient pentru a se
putea verifica dacă acestea sunt corespunzătoare şi însoţite de o documentaţie.
Igienizarea cuprinde două operații complementare, spălarea și, atunci când
circumstanțele o impun, dezinfecția. Acestea urmăresc:
- din punct de vedere fizic, îndepărtarea tuturor depozitelor organice vizibile de pe suprafețe;
- din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substanțe chimice din soluțiile de
spălare sau dezinfecție;
- din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a microflorei existente.
Igienizarea se realizează prin mijloace mecanice și fizice. Dintre ustensilele folosite
în mod curent amintim: perii, mături, bureți, răzătoare, etc. Se va evita folosirea la igienizare a
cârpelor care sunt ele însele sursa de contaminare.
Pentru menținerea permanentă a stării de igienă pot fi folosiți, prin rotație, muncitorii
din producție, care în perioada respectivă nu trebuie să presteze alte activități.

Spălarea
Depozitele de murdărie acumulate pe suprafețele care vin în contact cu uleiul
alimentar nerafinat în timpul procesării sunt reprezentate de resturi care, datorită grăsimilor,
aderă la aceste suprafețe. Aceste depozite favorizează multiplicarea și protecția
microorganismelor de acțiunea agenților de dezinfecție (fizic prin îngreunarea accesului sau
chimic prin inactivarea acestora) și deci contaminarea produsului.
Folosirea apei și a mijloacelor fizice si mecanice nu sunt suficiente pentru îndepărtarea
tuturor depozitelor și reziduurilor care aderă la suprafață. Pentru mărirea eficacității acestor
mijloace se utilizează agenți chimici de spălare sau detergenți cu scopul de a slăbi forțele de
atracție dintre murdărie și suprafața la care aderă.
Sub acțiunea apei și a agenților chimici de spălare are loc:
- umezirea, adică intrarea în contact a soluției detergente cu suprafețele (atât cu cea a
depozitului cât și cu cea pe care acesta aderă), ca urmare a scăderii forței de atracție și a
capacității de pătrundere a soluției;
- dizolvarea, adică formarea de compuși solubili, ca urmare a reacției chimice dintre
particulele de murdărie și componentele soluției de spălare;
- dispersia, adică desfacerea fragmentelor de murdărie în particule din ce în ce mai mici, care
să poată fi îndepărtate apoi prin clătire;
- suspendarea, adică menținerea în suspensie și împiedicarea redepunerii particulelor de
murdărie desprinse de pe suprafețe, prin crearea unor forțe de atracție între particule și soluția
de spălare, mai puternice decât cele dintre particule și suprafețele supuse curățirii;
- saponificarea și emulsionarea grăsimilor din depozitul de murdărie.

Agenții chimici de spălare


Pentru a fi acceptat spre utilizare în industria alimentara un agent chimic de spălare
trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
- să fie lipsit de toxicitate si nepericulos la utilizare;
- să fie ușor și complet solubil;
- să fie lipsit de acțiune corosivă asupra materialelor din care sunt confecționate suprafețele pe
care este folosit;
- să aibă putere de pătrundere și umezire;
- să poată saponifica și emulsiona grăsimile și să dizolve particulele solide organice sau
anorganice;
- să poată fi ușor de îndepărtat prin clătire și să mențină în suspensie particulele de murdărie;
- să nu aibă mirosuri puternice și persistente pe care să le transmită produselor alimentare.

Deoarece nici una dintre substanțele chimice cunoscute nu posedă toate aceste
proprietăți se folosesc amestecuri de substanțe, având fiecare una sau o parte din calitățile
cerute. Dintre ele menționăm: substanțe alcaline, acizii, agenții tensio-activi, polifosfații etc.

Dezinfecția
Este acțiunea prin care se urmărește decontaminarea mediului de germeni patogeni și
potențial patogeni. Dezinfecția nu trebuie considerată un înlocuitor al spălării și, în
consecință, trebuie efectuată numai după spălarea perfectă a suprafețelor, deoarece orice
reziduuri de substanțe organice prezente reduc eficacitatea germicidă a dezinfectantului.
La stabilirea necesităților de dezinfecție se vor lua în considerare următoarele:
- microflora care trebuie distrusă;
- agentul dezinfectant utilizat (fizic sau chimic);
- temperatura și durata aplicării;
- modul de spălare al suprafețelor și caracteristicile acestora;
- rezultatul urmărit.
Dezinfecția se poate realiza prin mijloace fizice si chimice.

Agenții chimici de dezinfecție


Pentru a putea fi folosiți în industria alimentară, agenții chimici de dezinfecție trebuie
să îndeplinească următoarele condiții:
- să nu fie toxici în dozele folosite și în cantitățile care ar putea să ajungă în alimente și să nu
confere acestora gust și/sau miros străin;
- să nu fie periculoși la manipulare;
- să nu fie corozivi în condițiile de aplicare pentru materialele din care sunt confecționate
suprafețele cu care vin în contact;
- să fie ușor solubile în apa, ușor de îndepărtat prin clătire și să nu lase reziduuri pe suprafețe
și mirosuri persistente;
- să fie eficace indiferent de calitatea apei utilizate;
- să aibă capacitate bună de pătrundere;
- să aibă acțiune germicidă asupra unui număr cât mai mare de grupe de microorganisme, în
concentrație cât mai mică;
- să aibă un preț de cost redus și să poată fi produs în cantități mari.

În industria alimentară agenții chimici de dezinfecție utilizați în mod curent, fac parte
aproape în totalitate din doua categorii de substanțe și anume halogeni și substanțe tensio-
active cationice (compuși de amoniu cuaternar). Pe lângă acestea, acțiune mixtă de spălare și
dezinfecție au și o serie de substanțe alcaline cum sunt soda caustică, soda calcinată etc.

Igienizarea spațiilor social-sanitare


Igienizarea spațiilor social-sanitare (vestiare, spălătoare, dușuri, WC -uri etc.) din
întreprindere este foarte importantă, deoarece acestea pot constitui veritabile surse de
contaminare cu microorganisme a produsului.
Curățirea acestora se realizează prin măturare, spălare cu apă fierbinte sub presiune cu
detergenți, îndepărtarea păianjenilor etc., urmată apoi de dezinfecție cu substanțe chimice
adecvate. Dezinfecția se realizează, în general, cu clorură de var (5% pentru vestiar, dușuri,
dulapuri, 15% pentru WC -uri).
Geamurile și toate părțile lemnoase ale anexelor sanitare se șterg de praf ori de câte ori
este nevoie și se spală cel puțin o dată pe săptămână. Părțile permeabile ale pereților se curăța
și se văruiesc, iar cele impermeabile se spală și se dezinfectează ori de câte ori este nevoie.

Igienizarea spațiilor tehnologice

Descrierea instalației tehnologice


Pentru depozitarea produsului ulei brut alimentar s-au propus rezervoarele R8S și
R50S, cu capacitate maximă utilă de 4000t/ rezervor.
Pentru descărcarea din vagoane cisternă s-a propus folosirea Liniei 3 a rampei CF,
colectorul de descărcare din rampa CF aferent pompelor EP 23 și 26 din Casa Pompe
Chimice.
Pentru pompare în rezervoare cu pompele EP 23 și 26 se va folosi o singură conductă
de tragere încărcare Dn 350mm.
Pentru pompare la navă se vor folosi tot pompele EP 23 și 26 din C.P. Chimice și
conducta CM4 spre S.P.Port Dn300mm.
Conducta de transfer la danele petroliere, CM 4 este amplasată pe fascicolul de
conducte de legătură dintre SP SUD și SP PORT, este pozată parțial suprateran și parțial
subteran. Conducta intră în Dana70/72 unde se bifurcă spre ambele dane. La aceste dane vor
fi trase pentru încărcare nave maritime. Legătura între cisternele CF la rampa CF și între
conducta din dane și navele maritime se face cu furtune din material plastic/cauciuc pentru
produse alimentare.

Descrierea locurilor unde pot apare, scurgeri de produs, acumulari de rezidii:


Prin natura procesului, discontinuu, la cuplarea/decuplarea furtunelor la/de la cisterne
CF sau nave, pot apare scurgeri de produs. Având în vedere că furtunele folosite pe rampă
sunt cu cuplă antipicurare, pierderile de produs pe rampă vor fi foarte mici, fiind ușor de
îndepărtat cu apă, către canalizarea tehnologică a secției care debușează într-un separator de
uleiuri în sistem gravitațional. Rampa și căminele tehnologice din rampă se spală periodic cu
apă și nu se pune problema acumulărilor de rezidii.
La dane, de regulă după terminarea încărcării, puntea navei este sub nivelul cotei
superioare a instalației și uleiul se scurge gravitațional în navă. Furtunul se asigură cu flanșă
oarbă înainte de așezarea pe rastel. Zona de lucru Woodfield din danele 70/72 este betonată și
legată la canalizarea tehnologică a secției Port, eventualele scurgeri fiind spălate cu apă.
Casa de pompe Chimice din SP SUD are pardoseală betonată, este prevăzută cu cuvă
de recuperare scurgeri. Scurgerile pot apare prin neetanșeități la îmbinările prin flanșe, la
etanșarea pompelor centrifuge sau de la ștuțurile de probe. Scurgerile sunt puțin probabile și
în acest caz se spală cu apă. Colectarea scurgerilor se poate face în recipiente metalice sau din
PVC antistatizat urmând a fi depozitate într-un vas colector (butoi) în vederea valorificării sau
eliminării.
Rezervoarele de depozitare a uleiului sunt etanșe. Eventuale scurgeri pot apare la
vanele de intrare/ieșire rezervor. Căminul de vane este legat la canalizarea tehnologică,
eventualele scugeri fiind spălate cu apă și direcționate la separatorul gravitațional.
Oricare din elementele componente ale instalației tehnologice prezintă un potențial
risc de contaminare:
- rampa CF – contaminare prin manipulare, contact cu dăunători, acumulare de ulei
râncezit pe rampă care atrage dăunători și constituie mediu pentru dezvoltarea
microorganismelor. Măsura: reducerea la minim a scurgerilor, eliminarea acestora și
spălarea cu jet de apă și detergent a platformei betonate și a canalului tehnologic.
- C.P.Chimice – contaminare prin contact cu materiale inadecvate, acumulări de produs
în urma avariilor tehnice. Măsura: asigurarea segregării totale a instalației destinate
uleiului brut alimentar, reducerea la minim a scurgerilor, evacuarea imediată a
scurgerilor acumulate, spălarea periodică cu apă și detergent a pardoselii.
- rezervoare – contaminare prin contact cu dăunători, acumulări de produs în cuva
rezervorului în urma avariilor tehnice- asigurarea unei curățenii perfecte în cuva
rezervoarelor, evacuarea vegetației imediat după cosire, monitorizarea integrității
conductelor, intervenția operativă în vederea remedierii neetanșeităților la conducte,
vane, armături.
Pentru menținerea unei stări de curățenie adecvate, spațiilor tehnologice li se va
efectua periodic o igienizare generală, aceasta fiind menținută permanent prin măsuri de
curățare și spălare a rezidiilor.
Igienizarea permanentă se realizează ori de câte ori este nevoie și constă în strângerea
rezidiilor cu ustensile adecvate (rașchete metalice sau metalice alamite dacă se lucrează pe
rampe CF mixte) și introducerea acestora în recipienți cu capac sau saci de plastic ce vor fi
evacuați în locurile de colectare. În zonele unde apar multe rezidii se spală cu apă și se mătură
spre canalele de scurgere. Pe rampele CF mixte, în casele de pompe, sacii din plastic, după
umplere, se depozitează în afara zonei EX pe o platformă betonată sau pe pământ pe o folie
din plastic sau în habe metalice. Manipularea deşeurilor trebuie făcută astfel încât să nu fie
contaminată apa potabilă. Trebuie împiedicat orice accces al dăunătorilor la ele. Deşeurile
trebuie ridicate de câte ori este necesar.
Igienizarea generală periodică se realizează la intervale regulate, stabilite de șeful de
secție (de exemplu lunar), cu scoaterea de sub tensiune a instalațiilor electrice în prealabil
(după caz) și constă în:
- îndepărtarea reziduurilor organice din rampe CF, canale tehnologice, case de pompe, rigole,
șanțuri, care nu au fost eliminate în cursul igienizării permanente;
- scoaterea utilajelor deteriorate și transportarea acestora la atelierul mecanic pentru
mentenanță, dacă este cazul;
- demontarea părților mobile ale utilajelor fixe în vederea inspectării, reparării, înlocuirii,
igienizării;
- spălarea cu apă sub presiune a conductelor, canalelor, utilajelor la interior, a pardoselilor,
structurilor metalice, etc.

Curățirea propriu-zisă, cuprinde:


- prespălarea, ce constă în înmuierea particulelor de murdărie aderente pe suprafețe
cu un curent de apă la temperatura de 40ºC, sub presiune;
- curățarea chimică cu soluție caldă de detergenți 3%;
- spălarea cu apă rece, pentru îndepărtarea detergentului, apoi cu apă fierbinte și apoi, din
nou, cu apă rece.
- când rezidiile sunt mai aderente și grase se folosesc soluții 5%. După un timp de contact de
10-15 minute, suprafețele se curăță cu perii, șpacluri, bureți metalici, cârlige până când se
înlătură toate reziduurile organice;
- dezinfecția cu substanțele chimice avizate de organele sanitare pentru industria alimentară:
cloramina 1,5%, soda caustica 0,5-2%, hipoclorit de sodiu 12,5% clor activ, sodă calcinată 2-
3% sau alte substanțe din rețeaua comercială.
Timpul de contact al soluțiilor dezinfectante cu suprafața igienizată este de 60 de
minute, iar cantitatea de soluție pe metrul pătrat este de 0,150 litri.Toate vasele şi ustensilele
de lucru se spală după fiecare operaţie şi obligatoriu la sfârşitul programului de lucru.
Echipamentul de protecţie individuală a personalului productiv se schimbă ori de câte
ori este nevoie, astfel încât în permanenţă să corespundă normelor igienico-sanitare.
Igienizarea generală se face cel puţin o dată la 6 luni.

Combaterea dăunătorilor (Deratizare și Dezinsecție)


Prezenţa animalelor în libertate sau putând prezenta riscuri pentru sănătate este
interzisă. Pentru eliminarea dăunătorilor trebuie aplicat în permanenţă un program eficient
împotriva acestora. Spaţiile (rampe CF, casa pompe, cuva rezervoare) trebuie să facă obiectul
unui control permanent împotriva dăunătorilor (sau alte animale care pot contamina într-un fel
sau altul). În cazul în care se întâmplă ca dăunătorii să pătrundă în interiorul acestor spații,
trebuie luate urgent măsurile necesare pentru eliminarea lor.
Rozătoarele constituie o ameninţare majoră pentru securitatea şi salubritatea
alimentelor. Ele produc pagube importante datorită consumului de alimente, contaminând prin
dejecţii, salivă, păr,etc. Sunt purtători ai diferiţilor germeni patogeni, care transmit numeroase
boli: salmoneloze, leptospiroze, trichineloze etc. Infestarea provocată de rozătoare poate
apărea când există condiţii de reproducţie şi hrană. Bunele practici de igienă alimentară
trebuie să fie respectate pentru a evita să se creeze condiţii proprii pentru rozătoare. Bunele
măsuri de asanare, inspectarea, verificarea materiilor prime şi supravegherea permanentă pot
reduce la minimum riscul de infestare şi în consecinţă limitarea folosirii pesticidelor.
Spațiile de lucru trebuie menţinute în bună stare şi trebuie întreţinute pentru evitarea
accesului rozătoarelor şi eliminarea condiţiilor potenţiale de reproducţie. Orificiile şi alte
locuri prin care ar putea să intre rozătoarele trebuie să fie etanşeizate. Instalarea de grilaje –
plase de sârmă – la geamuri, uşi şi aerisiri pot rezolva parţial problema.
Zonele din interiorul şi exteriorul clădirilor care conţin alimente trebuie să fie
menţinute în perfectă stare de curăţenie. Deşeurile alimentare trebuie să fie depozitate în
containiere dotate cu capac şi să fie inaccesibile rozătoarelor. Prezenţa infestării provocate de
rozătoare trebuie să fie în mod constant controlată, atât în clădiri cât şi în zonele adiacente.
Pentru alte categorii de dăunători, cum sunt: muştele, gândacii, acarienii etc. trebuie
luate de asemenea măsuri de prevenire, care urmăresc împiedicarea pătrunderii, propagării şi
proliferării şi măsuri curative, care urmăresc distrugerea lor.
Combaterea dăunătorilor se realizează cu firme specializate. Personalul propriu poate
fi folosit în această activitate numai după autorizare.
Trebuie să existe un program pentru combaterea dăunătorilor cu ajutorul
substanţelor toxice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în incinte şi utilaje, care să
includă: numele persoanei din cadrul unităţii de depozitare responsabile cu combaterea
dăunătorilor, care analizează eficacitatea programului şi asigură luarea măsurilor corective
adecvate; numele societăţii comerciale specializate (în situaţia în care acest serviciu este
externalizat pe bază de contract) sau numele responsabilului de această activitate (persoana
specializată din cadrul unităţii de depozitare); lista produselor şi metodelor folosite pentru
combaterea dăunătorilor, conform legislaţiei în vigoare; pentru combaterea rozătoarelor
trebuie să existe un program specific, care să cuprindă: harta punctelor unde s-au pus
momeli/capcane; numărul momelilor/capcanelor, conform hărţii; periodicitatea verificării
momelilor şi reîmprospătarea acestora; procese-verbale complete şi detailate de supraveghere
şi control al rozătoarelor.

Condiţii speciale pentru combaterea dăunătorilor


În situaţia în care combaterea dăunătorilor se realizează cu personal propriu, acesta va
fi în prealabil instruit asupra modului de transport, manipulare, depozitare şi utilizare a
substanţelor toxice, întocmindu-se fişe individuale de instruire. În timpul executării lucrărilor
de dezinsecţie, se va purta obligatoriu echipamentul de protecţie conform normativului în
vigoare.
Sunt interzise fumatul, consumul de alimente şi băuturi în timpul lucrului cu
substanţe toxice. După terminarea lucrărilor sau în pauza de masă, lucrătorii se vor spăla pe
mâini şi pe faţă cu apă caldă şi săpun. Echipamentul de protecţie se va spăla şi se va aerisi. Se
interzice efectuarea lucrărilor de gazare cu muncitori bolnavi, obosiţi sau sub efectul
băuturilor alcoolice. Este interzisă gazarea în spaţiile lipite de birouri în care se lucrează.
Lucrările de dezinsecţie se vor executa cu insecticide care se aplică pe cale umedă, cu
aerosoli, sau prin gazare directă. La realizarea dezinsecţiilor se va ţine seama de tehnica de
executare a acestora. La efectuarea deratizării, vor fi anunţate toate unităţile din jurul
obiectivului deratizat pentru a lua măsuri pe perioada executării acestor lucrări. Spaţiile
supuse gazării vor avea afişate inscripţia „Cap de mort”, pe care se va scrie „Atenţie, gaze
toxice! Pericol de moarte. Intrarea oprită/interzisă”, şi vor fi etanşate prin lipirea fisurilor
uşilor şi a geamurilor cu benzi de hârtie. Inscripţiile vor fi afişate înainte de începerea
lucrărilor DDT.
Combaterea dăunătorilor este o activitate care trebuie coroborată și cu acțiunea de
cosire și evacuare a vegetației, toaletarea pomilor, acoperirea gurilor de canalizare cu capace
etanșe, măsuri care duc la limitarea împrejurărilor favorabile depunerii de ponte în spațiile
destinate igienizării de către dăunători, reducerea semnificativă a surselor de hrană a
diverselor păsări și alte animale din zona.
Criterii de competență
Personalul desemnat pentru aplicarea normelor igienico-sanitare trebuie să posede un
minim de cunoştinţe: să cunoască tipurile de operaţii de curăţire, suprafeţele de curăţat,
spaţiile de curăţat, modalităţile de îndepărtare a murdăriei, materialele şi produsele pentru
curăţat. Trebuie să dobândească şi unele deprinderi: îndemânare, precizie, rigurozitate,
deţinerea abilităţilor fizice necesare îndeplinirii atribuţiilor. Personalul trebuie să fie
responsabil, disciplinat, stăpân de sine şi corect.

Elemente de competență Criterii de realizare


Igienizează spaţiile, utilajele, echipamentele  Igienizarea se realizează cu stricteţe conform
de lucru instrucţiunilor de igienizare.
 Deşeurile rezultate sunt înlăturate şi depozitate
corect conform instrucţiunilor de igienizare.
 Verificarea igienizării se realizează cu
rigurozitate conform normelor.
Utilizarea produselor şi a echipamentelor de  Produsele şi ustensilele de igienizare sunt
igienizare identificate correct conform instrucţiunilor de
igienizare.
 Dozarea corectă a produselor de igienizare se
realizează conform instrucţiunile de igienizare.
 Produsele şi ustensilele de igienizare sunt
manipulate şi depozitate corect, în condiţii de
siguranţă, conform normelor.
Asigură igiena şi starea de sănătate proprie  Igiena corporală este asigurată cu stricteţe
conform instrucţiunilor de igienă personală.
 Echipamentul de lucru este purtat corect şi
permanent.
 Anunţă cu promptitudine orice semn de
îmbolnăvire conform procedurilor interne.