Sunteți pe pagina 1din 320

Billie Sue Mosiman

VIOL
S T IL E T T O

by Billie Sue Mosiman


Billie Sue Mosiman

VIOL

Traducere de Mihnea Columbeanu


T e h n o re d a c to r: m o n ic a t o a d e r
C o re cto ri: g e o r g e t a t o m A
SANDA VIDRIGHIN

I S B N 9 7 3 -9 5 0 6 2 -1 -0
Geneva, Texas

- Nu sTntem departe de Dallas, Ti spuse Jake M ace


tatalui sau. T o n y telefonase din Las Vegas. Telefonul
celular din ma§ina fusese ideea lui.
- Intreaba-I daca Hugh cunoa§te ni§te gagici, zise
Byron Epson, de pe fotoliul din dreapta.
- Byron vrea sa §tie daca Hugh ne aranjeaza §uste
Tn Houston.
- Gagici, repeta Byron. N -avem timp de §uste.
- Zice ca Hugh o sa rezolve ceva, raporta Jake;
reveni cu privirea spre §osea. O kay, nici o grija, sTntem
bine, tata. Mai vorbim mTine.
Dupa ce Jake Tnchise, Byron scoase un chiuit §i dadu
mai tare C D player-u\.
- Gagici! zbiera el spre parbriz. Mi§§§tooooo! La
noapte, rupem cuiu-n Texas!
Jake zTmbi, vazm d entuziasmul prietenului sau. Lui
Byron Ti placeau mTncarea §i fetele. De fapt, cel mai muit
fetele Ti placeau, sigur - cui naiba nu i-ar fi placut? - , dar
mTncarea venea tare din urma. Intre picioarele lui Byron,
pe plan§eu, statea o saco§a alba de hTrtie plina cu pa-
teuri, dulciuri §i pungi cu cartofi prajiti. Tn fiecare ora de
trezie din viata lui se Tndopa cu cite ceva. Jake T§i spu-
nea ca poate de-asta era a§a de Tnalt. A vea cu cel putin
§ase degete mai mult decTt el. CTnd mergea pe strada,
cu mTinile Tnfundate Tn buzunarele pantalonilor, Byron Ti^
amintea lui Jake de o m acara m are §i §uie.
Ziua lini§tita de vara texana era pe sfTr§ite, lumina
scazTnd spre vest §i stingTndu-se prin diverse nuante
iridiscente trandafirii §i de culoarea piersicii. Tn fata, de­
parts pe §oseaua dreapta, care-i dadea lui Jake impresia
ca privea printr-un tune! alungit peste cTmpie, ziua palea
din albastru cetos Tntr-o moarte vinetie tot mai Tntune-
cata, pe buza orizontului.
Erau Tn drum spre N e w Y ork City. GTndul ardea Tn
mintea lui Jake ca o flacara de lumTnare, statornica §i
cufundTndu-le pe toate celelalte din viata lui Tntr-o umbra
neTnsemnata. Nu mai fusese acolo de la vTrsta de doi-
sprezece ani, iar pe-atunci ora§ul Tl facuse sa se simta
ca un pitic. Strazile erau pline de ma§ini, camioane §i
pietoni ce se luau la Tntrecere. Forfota, freamat. Un ta-
raboi care-i accelera respiratia, facTndu-l sa gTfTie §i sa
se trezeascS Tn Tntuneric jinduind sa fie afara, pe strada,
Tn toiul haosului clocotitor.
De la acea singura vizita, noaptea, Tn patul sau din
cartierul rezidential lini§tit de ITnga Las Vegas, lui Jake i
se parea ca putea auzi N ew York-ul vuindu-i Tn fundul
capului, ca bolboroselile unei tTrfe batrTne chemTndu-l
disperata §i flamTnda. T im e s S q u a re , Fifth A ve n ue ,
B ro a dw ay, G re e n w ich Village, Central Park. Aceste
zone turistice com une erau singurele pe care le §tia. §i
singurele pe care dorise vreodata sa le revada, T§i spu-
nea el, de§i recuno§tea ca Tn ora§ existau cel putin un
milion de bulevarde §i strazi laturalnice pe care Tnca Ti
mai ramTnea sa le exploreze.
Tim p de §ase ani, dorise sa traiasca din nou TntTlnirea
cu ora§ul, un vis adeverit.
La Tmplinirea vTrstei de optsprezece ani, T o n y a spus
ca putea m erge acolo cu ma§ina cea noua, Dodge Viper,
alt cadou frumos de la cel mai grozav tata din lume. Nu-l
avertizase decTt sa-§i pazeasca spatele. Drumul era pe-
riculos.
Jake venise cu ideea de a trage o fuga ptna la Hous­
ton, sa-l viziteze pe unchiul sau Hugh, sa agate ni§te
fete pentru o noapte, apoi s-o ia pe Interstate 10 spre
Florida §i de acolo sa urce pe litoral ptna Tn ora§ul visu-
rilorlui.
O ricum , drumul de la Dallas la Houston era prima-ntTi,
iar Ja k e putea face ma§ina Viper joasa sa cTnte ca un
car de foe pe §oseaua dreapta ce se Tntindea marginita
de §esuri plate §i vaste pa§uni verzi presarate cu m a-
racini prelungi §i brahmani albi c a smtnttna.
Byron avea un C D Nine Inch Nails, dat cTt de tare se
putea fara a-i arunca Tn aer boxele Bose. Ferestrele erau
deschise, aerul mirosea a fin proaspat cosit, iar Byron
avea un zTmbet permanent lipit pe fata. Chiar §i cu nasul
aia cTt toate zilele, de evreu, ocupTnd mult prea mult
spafiu aerian, Byron era chipe§ foe cTnd zTmbea a§a.
- De cTnd am plecat? racni Jake. D e patru zile sau
de cinpi? L e - am pierdut §irul.
Fara tragere de inima, Byron trase de cursorul statiei
stereo.
- C e eonteaza? Patru-cinci, n-are importanta. Nu tre­
buie sa ne Tntoarcem Tn V e g a s Tntr-o zi anume, a§a a zis
taica-tau, §i auzi', pe-ai mei Ti doare-n cot cTt timp stau eu
plecat.
- Ma Tntrebarri doar. E marti sau miercuri?
- La ce-ti trebuie sa §tii? N -o sa fie Hugh acasa ctnd
ajungem?
- Ba da, sigur, da’ Tncercam sa socotesc Tn ce zi dam
de N e w York. Nu vreau sa pierd w eekend-ul Tn Big
Apple.
Byron se gTndi un Jim p , efortul calcuiului citindu-i-se
Tn expresia concentrate feroce, cu mTna dreapta ridicata
Tn fata^Num ara zilele pe degete:
- A m plecat sTmbata. Duminica, am fost la birt.
Jake zTmbi. Iara§i haleala. Mesele Thserveau drept
calendar. Banuia ca prietenul lui mTnca la fel de mult^cTt
doi grasani, dar unde se ducea potolul, daca nu Tn pi-
cioarele lui lungi, cine putea §ti?
- Luni am Tnfulecat ospatul alp indian piperat ca
focu’, mai §tii? Era a§a de iute, c-a trebuit sa mi-1 Tmping
pe gTt cu o galeata de apa!
Jake dadu din cap, amintindu-§i-l pe Byron cum turna
pahar dupa pahar, cu gheaja cu tot, nodurosul sau mar
al lui Ad a m palpitTnd Tn ritm dubl.u ca un fel de biela-
manivela mecanica.
- Marti am luat costrta la gratar. Un m aldar a§a de
mare, c-abia am putut sa-l termin. C u un sos excelent.
S e Tntoarse spre Jake:
- T i-a placut sosul, nu? Nu era mai bun decTt ce se
gase§te Tn Ve g a s? Sigur, la „Sahara“ au ni§te costite
bunute...
- Mda, a fost bun.
- Okay. U nde eram ? A , da, marti, cu costitele. A§a!
A r veni ca azi e miercuri. §i sa nu uit. M or de foame,
cTnd oprim?
Soarele Ti lumina din spate, a§a ca Viper-ul T§i fu-
garea propria um bra alungita. Ceasul digital arata 05:28.
Traficul se rarise pe m asura ce se Tndepartau de Dallas,
iar acum §oseaua era aproape numai a lor. Jake forta
pTna la optzeci1, simtind un val de adrenalina odata cu
acceleratia. Puterea de sub capota parea sa radieze prin
axul volanului ptna Tn mTinile lui.
- Tra g curTnd pe dreapta sa gasim un restaurant. A§
vrea sa fim la Houston Tn-^eara asta. Nu trebuie s-o
frecam prea mult.
Byron Tntinse mTna spre radio, dar, Tnainte de a pune
din nou m uzica, spuse:
- Plecam din Houston dia^le-dimineata §i, daca o tU
drept Tnainte, putem ajunge pe Coasta de Est Tn doua
zile. Asta ar jnse m na... facu el o pauza, cu cuta de con-
centrare din nou Tntre ochi... sTmbata, §i pe urma, la New
York.
- Cacaaat! exclamara amTndoi Tn cor, rizTnd.
Appi, Jake spuse:
- O sa pierdem weekend-ul Tn ora§. N -avem cum sa
ajungem mai devreme. §i dac-o pun pe gagica asta sa
zbOare, tot nu putem m erge mai repede.
- Poate T o n y o sa-ti spuna sa stai toata saptamTna.
Jake §tia ca tatal lui avea s-o propuna, daca baietii
doreau neaparat.
- M i-ar prinde bine o saptamTna Tncheiata acolo. A§a
facem. Nu pornim Tnapoi pTna duminica viitoare. Mai pot
scoate bani de pe cartile de credit.
Soarele se stinsese cu repeziciune §i Tntunericul Tn-
valuia cTmpiile pustii din am bele laturi ale autostrazii, ca
§i cum cineva ar fi Tnchis un comutator Tn cer. Farurile
automate se aprinsera din proprie initiativa, reactionTnd

1. - 8 0 mh. - 128 kmh. (n.tr.)


la disparitia luminii solare. Taiau Tntunericul ca doua raze
laser, netezind drumul.
- S-O luam pe-aici, spuse Jake, trecTnd pe banda de
ie§ire. G e n e v a . Poate au un local civilizat unde s§
nhmcam.
- Mi§§§tooooo!
Ma§ina se repezi Tnainte, odata cu glasul §i muzica,
Tn timp ce B y ro n d§dea volumul la m axim um. S e repezi
cu umerii Tn Nine Inch Nails, Tnghesuindu-se pTna la mij-
locul strTns Tn Centura de siguranta. Aparea un gTscan cu
gTtuI lung §i fabele prinse Tntr-o capcana.
Jake nu §tiu c a politfstui era Tn spatele lor, pTna cTnd
nu Tncetini la un indicator de oprire §i vazu Tn interiorul
Viper-ului lumina girofarurilor albastre.

- Arde undeva, baieti?


Jake detesta acel ton. L-egea. Mereu vorbeau pe
tonul aia.
- Nu, domnule, raspunse el, p§strindu-§i glasul ferm.
IncercTnd sa fie politicos. IncercTnd sa iasa din belea fara
a mai rascoli rahatul. ~
- Aveati §aizeci §i doi pe o zona de patruzeci §i cinci.
§tiati? V -a m prins pe radar. §i, la urma urmei, ce m a-
§ina-i asta, un tip nou? N -a m mai vazut a§a ceva.
Jake spuse cu o unda clara de mifidrie Tn glas:
- E un D odge Viper. Nu se fabrica prea multe. Nu-i
produs de serie.
A r fi putut adauga: „Rabla asta face mai mult decTt
cT§tigi tu Tn zece ani, racane."
- Nu zau?
In atitudinea racanului se strecura neplacerea. Jake
observa §i-§i dori ca, la acea TntTlnire, sa fi condus un
C a m a ro sau un M ustang, o ma§ina norm ala pentru
tineri, orice, numai un Viper nu.
Byron T§i facea de lucru cu com pact-discul pe care II
scosese din C D player. Suprafetele reflectorizante cap-
tau lumina albastra, depanTnd-o Tn,irizatii argintii. R a-
mase cu capul Tn piept.
- C e -a r fi sa va dati putin jos din vehiculul asta fan-
tezist, baieti?
Jake Tntoarse capul, privind spre' politist. V a zu burta,
cureaua neagra lata care o taia Tn doua, materialul bej
Tntins peste piept. Insigna. Pistol. Baston. Tipul era gStit
de nebunia lumii. I§i iubea meseria. Probabil lustruia cu
scuipat catarama de alama a Centurii Tn fiecare searS,
cTnd urmarea C o p s la televizor.
- Vreti sa coborTm? Tntreba Jake.
- M -am bTlbTit cum va? se retrase racanul de ITnga
portiera. Tineti-va mTinile la vedere §i ie§iti din ma§ina,
amTndoi.
Lua permisul de conducere din Nevada ai lui Jake,
actele ma§inii §i polita de asigurare. Jake §tia ca Ti sus-
pecta de trafic de droguri. C eea ce-l oftica. Nu s-a r fi
atins de porcariile alea nici cu degetele lui Byron. § i, cu
siguranta, n-ar fi bagat a§a ceva Tn Viper, cu riscul ca
D .E .A . sa-i confi§te o valoare atTt de rara §i frumoasa, ca
sa n u m a i mentioneze §i cTt de scum pa. Nu era un Viper
de Serie. Era com anda speciala — totul, de la vopseaua
alba perlata pTna la telefonul celular §i sistemul com -
puterizat de cartografiere a drumurilor. Pentru nimic Tn
lume nu §i-ar fi periclitat ma§ina asta. '
Deschise portiera §i ie§i din fotoliul mulat perfect pe
formele trupului. Byron coborT prin cealalta parte, oprin-
du-se fara a §ti unde sa-§i puna mTinile. Continua sa tina
C .D .-u l. v
Politistul spuse:
- Treci Tn fata ma§inii §i pune-ti mTinile pe capota. §i
tu, baieta§, arata el spre Byron.
- N -avem nimic la noi, spuse Jake.
- A m zis eu ca aveti? T e -a m Tntrebat ceva?
Jake T§i mu§ca vTrful limbii. De ce trebuia sa-l sTcTie
un copoi de doua parale caruia i se scula la pu§time?
Byron veni ITnga el, cu mTinile pe capota calda. Celelalte
ma§ini Tncetineau, pasagerii cascTnd gura la cei doi baieti
care se aplecau peste o ma§ina futurista superradieala,
Tn vazul tuturor. Erau actualitatile T .V . de la §ase seara,
TntTmplTndu-se chiar sub Ochii lor. Stideti TnfundTnd pu§ti.
Poveste veche.
Racanul Tndeparta brutal picioarele lui Jake, aproape
facTndu-l sa-§i piarda echilibrul §i sa cada Tn fund. CTnd Ti
cauta de arme, Ti plesni cam prea tare partile interioare
ale coapselor, astfel ca boa§ele i se Tnfiorara, strTngTn-
du-se ghem»Tntre picioare. C e cacanar.
Byron gemu sonor cTnd fu perchezitionat, apoi tacu.
Jake Tl auzi pe politist pa§ind Tnapoi. Ti simti privirea.
- Ce-aveti Tn ma§ina? /
- Tn ma§ina n-avem nimic, raspunse Jake. De ce nu
ne dati am enda §i sa plecam odata?
§tia ca ar fi trebuit sa-§i tina gura, sa nu protesteze.
§tia totul despre lege §i cum m ergea, ce genuri atragea.
Dar, fir-ar sa fie, nu facuse decTt sa depa§easca putin
viteza pe o rampa de ie§ire. Toata maimutareala asta
era hartuire de-a dreptul. Num ar, din alt stat. iyia§ina
noua. Pu§ti. Tnsemna IL E G A L cu litere de-o §chioapa, iar
Jake §tia ca nu trebuia sa deschida gura nici ca sa
respire.
Dar o facea Tntotdeauna. Parea ar fi fost o mo§tenire
genetica sau a§a ceva, niciodata nu-§i putea stapTni gura
aia nenorocita. Racanui Ti vorbi Tn ureche, suflTndu-i cu
miros de spearmint Tn par:
- O sa-ti dau am enda cTnd sTnt gata cu toate, ba-
ieta§. PTn-atunci, propuri sa nu-m i faci probleme §i mai
ales sa nu dai din gura. T e crezi Tn stare? Altfel, avem
aici un judecator caruia-i place sa bage baieta^ii bogati
la-nchisoare cTnd fac pe de§teptii. Ti place sa-i tina peste
noapte-n celula §i sa le trTnteasca am enzi usturStoare,
a§a, din principiu.
Jake Tnghlti un nod. C u gust de sTnge. T§i tinu res-
piraUa, a§teptTnd ca duhoarea de menta sa treaca.
- A m sa va perchezitionez ma§ina. V a deranjeaza
daca ma uit Tnauntru? A m permisiunea s-o fac, ce crezi?
Jake dadu din cap, cedTnd. Daca mai scotea o vorba,
noaptea avea sa se transforme Tntr-o diaree de m ai-
dan e z. El §i Byron se ridicara d e 'ITn g a capota, cu
palmele calde §i "picioarele slabite dupa ce §i le tinusera
tepene §i nemi§cate. Jake Ti arunca lui Byron o privire.
Cu asta nu ne bagam. ' -

Byron clipi din ochi, apoi, din cine §tie ce motiv, ridic§
la obraz C .D .-u l pe care Tnca Tl mai avea Tn mTna. Jake
se uits spre politist, care scotocea fotoliile din fata §i din
spate. Spera din tot sufletul sS nu caute sub bord, Tn
stTnga volanului.
Tl privi cTnd deschise portbagajul §i lumina Tnauntru
cu lanterna. Tn sfTr§it, trTnti capacul §i reveni Tn fata, unde
Tl a§teptau. Tn spatele lui, Jake vazu soarele portocaliu-
brun TncercTnd sa priveasca peste linia orizontului. .
- Okay, mi se pare Tn regula. Ma gTndeam ca poate
duceti ceva la Houston, dar se pare ca de data asta
sTnteti curati. S e m n e a z a aici. N u -n s e a m n a ca*ti re-
cuno§ti vinovatia; Tnseamna doar ea §tii ca tt-am scris
am enda asta pentru viteza. Poti 4rimite banii prin po§ta,
Nu vreau sa-m i pierd vrem ea ducTndu-va la judecatorul
de pace.
Jake sem na hTrtia cu mi§cari salbatice din pixul pe
care i-l oferise politistul. Tl privi pe sub sprTncenele in -
cruntate cum T|i dadea chipiul pe ceafa §i pornea spre
ma§ina parcata ?r> spatele Viper-ului.
- Futu-ir §opti Jake, cu privirea spre ma§ina politiei.
Puteam sa-l om or pentru asta. A m crezut c-avea sa m -a -
puce de scula, cfnd m -a pipait.
Byron Tl atinse pe brat, amintindu-i ca era acolo.
- Hai sa m ergem . S -a terminat. N -a fost a§a de rau.
Jake ofta, vazTnd cTt de u§or accepta prietenul lui
hartuirea nejustificata.
- R au? A fost umilitor Tn pa§tele ma-sii.
B yro n ridica din um eri. S e d u se la portiera din
dreapta §i intra Tn ma§ina. Jake se a§eza alaturi, apoi
rasuci cheia de contact. Pom pa din accelerator, facTnd
motorul sa raga ca o fiara. M a§ina racanului pleca,
trecTnd pe ITnga ei Tn noaptea care se lasa.
- Hai sa mTncam, Jake. Lasa-I Tncolo.
- N -a m fost am endat tot drumul din N evada pTna-n
Texas, §i pizda vTnata asta a trebuit sa ma opreasca
pentru cTteva mile peste limits. Radarul nici n-a piuit
mScar.
- Nu-i nici o scofala, Jake. S e dadea mare, atTta. La
toti le place sa se dea mari. Ai auzit de sticletii texani.
' - Era un bulangiu batut Tn cap cu burta cTt Dallasul §i
Fort Worth la un loc. A r trebui sa-i scoata careva ochii
din cap. Pe rTnd.
- Ba, da’ savuroase imagini Tmi mai bagi Tn cap cTnd
mor de foame.
Jake n-avea chef de bancurile lui Byron. Am breie §i
azvTrli cu pietri§ de sub rotile din spate, ie§ind Tn drum.
La semnul de oprire, sem naliza stTnga.
G E N E V A , 2 M ILE

Tnainte de a ajunge la marginea ora§ului, vorbi din


nou cu tatal sau.
- A m luat o am enda, tata. Un bou jJintr-un fund de
lume de p e - aicea unde voiam sa ne oprim ca sa
mTncam.
Byron nu introdusese C .D .-u l la loc Tn player. H Tn-
vTrtea Tn mTini. .
- C e -a zis? Tntreba el, ctnd Jake Tnchise.
- S a stau cu ochii pe vitezometru.
- Nu s-a Tnfuriat?
- Nu, a spus doar s-o las mai moale.
- Mie nu-:mi pari deloc moale.
Byron cuno§tea prea bine faimo§ii nervi ai lui Jake.
- Tncerc, scrT§ni acesta printre dinti. Vezi doar ca
Tncerc.
A r fi fost Tn regula daca reveneau pe autostrada spre
Houston, dar furia lui Ja k e continua sa*creasca Tn timp
ce cauta sa mentina treizeci de mile pe ora prin ora§elul
texan de marime mijlocie. Toate lucrurile asupra carora
T§i oprea privirea mai mult de doua secunde Tl faceau sa
arda de furie Tnabu§ita. M agazinele Tnchise de pe strada
principala Ti trezeau cheful de a le sparge vitrinele. M a-
§inile ce treceau Tncet pe-alaturi pareau conduse de
ni§te oameni oazuti Tntr-o motaiala TncTntata §i tTmpa. Ti
venea sa intre cu Viper-ul Tn ele.
Vazu indicatorul unei u n iv e rs ity §i se Tntreba ce-or
Tnvata acolo, cum sa dezhidrateze balegile 'Vacilor §i sa
le foloseasca drept com bustibil Tn a ra g a z? Lum ina
marelui m agazin „W al-M art“ ,scalda o parcare plina de
camionete agricole vechi §i paradite §i de rable ruginite
legate cu sTrma sa nu se desfaca. Era, neTndoielnic, un
ora§ gen Ford §i C h e vy. Viper-ul se deta§a ca o racheta
spatiala.
Jake §tia ce Tnsemna acel sentiment, ca'nu erau de­
cTt oameni, doar'oam eni pe care nu-i cuno§tea §i nici nu
i-ar fi placut sari cunoascS, oameni care nu-i facusera
nimic, dar pe care totu§i Ti ura, Ti ura pentru vietile lor
marunte §i prejudecatile cTt toate zilele. li ura pentru po-
liti§tii §i judecatorii lor carora le placea sa le trTnteasca
am enzi „bciieta§ilor bogati“.
D e fapt, ura atTt de tare, TncTt tresari cm d Byron
exclama:
- T ra g e dreapta, trage dreapta dom ’le, uite o piz-
zerie!
§ i sm uci de volan Tn dreapta cu atrta forta, Tncft
Viper-ul sari peste bordura de beton cu o zdruncinatura
care-i smulse pe amTndoi din scaune, dTndu-i cu ca-
petele de tavan. §asiul ma§inii scrT§ni §i scTrtTi, Tntr-o
frictiune de metal dur. C alca pe frTna, TnjurTnd destul de
tare ca sa se faca auzit §i Tn afara ma§inii:
- Fir-ar m a-sa a dracu’, caca-m -a§ Tn mortii cui a
facut-o, uite ce m -ai pus sa fac, futu-te-n cur de bou...!
Ramasera nemi§cati. Viper-ul se Tnclinase pe dreapta,
cu roata din fata Tn aer, la vreo zece centimetri deasupra
trotuarului. Ma§ina statea a§ezatir pe bordura, prinsa ca
un fluture mare §i alb pe o hTrtie de mu§te cenu§ie.
- Christoase, rmjrmura Byron.
- De ce-ai racnit la mine a§a sa cotesc? N u §tiam ca
erarh atTt de-aproape de bordura!
- Stai sS cobor, sS m a uit.
Byron deschise u§or portiera §i coborT, ca un om cu
picioarele prea lungi ca sa §i le poata Tndoi repede.
- C h ris to a s e , Tl a u z i Ja k e repetTnd. O f, Ja k e ,
caca-m -a§.
Jake opri motorul §i ie§i grabit. TrTnti portiera. M a-
§inile Tncetineau din nou, locuitorii adormiti ai ora§ului
G eneva privind afara pe ferestre. „ --
- O s-avem nevoie de un depanator, spuse Byron.
Jake vazu cum statea suspendat pneul din fata dea­
supra bordurii.
- Excelent. Ma§ina noua §i am §i cacarisit-o.
- E doar nitel...
- Gura! §tii cTt a costat ma§ina asta.
Jake T§i privi tncruntat prietenul, Tnainte de a porni pe
trotuar Tn cautarea unui telefon public cu carte de telefon
Tn cabina. Daca ar fi folosit celularul, n-avea idee pe cine
sa sune. G e n e v a se transform a In O ra§ul-ladului. II
costa bani pe care intehtionase sa-i cheltuiasca pe dis-
tractii. §i ma§ina, ma§ina lui frumoasa! D e unde sa §tie
ce avarii suverise dedesubt? S a tot fi fost vreo cinci sute
de D odge Viper-uri ca asta Tn toata tara, iar al lui era
deja stricat. Nici vorba sa-i spuna tatalui sau. ln nici un
caz.
Grijania cui l-a facut.

§oferul camionetei Ti taxa cu o suta treizeci §i patru


de dolari ca sa tracteze ma§ina pTna la singurul atelier
mecanic deschis din ora§. Jake smulse bancnotele din
portofel, mTnind tot timpul. NeluTndu-i Tn seam § dracii,
§oferul Tntreba:
- D a ’ ce-i chestia asta, un soi de ma§ina de curse
experjmentala?
Jake ofta adTnc.
- D odge Viper. S e fac foarte putine, costs a§a de
mult, TncTt dacS-i ZgTrii Tntr-un singur loc vopseaua cTnd o
tragi, nici leafa pe-o luna n-o sa-ti ajunga s-o faci la loc.
- la nu mai fi a§a ciufut. A m Tntrebat §i eu.
Maimutoiul slinos din garaj ie§i de sub platforma,
spunTnd:
- N-arata bine. Ma§ina asta-i din constructie a§a de
joasa, c-a pupat asfatul cu tot fundu’.
Jake se uita la Byron ca pentru a-i spune: L a ce te
poti a§tepta, ne jupoaie asta.
*- C e are? Tntreba el.
Mecanicul Ti facu sem n sa se uite sub ma§ina, Tn timp
ce Ti explica problema:
- T i s-a rupt ca to{i dragii toba de ulei de la trans-
misie, s-a Tnfu/idat Tn filtru, a§a ca transmisia nufnai are
presiune la ujei. Uite-aici, vezi?
Jake era el istet §i trecut prin §coala vietii pentru un
tTnar de optsprezece ani, dar din reparatul ma§inilOr nu
pricepea o iotS. Tatal lui avusese la dispozitie un m e-
canic Tn Vegafe, preferind un cunoscator Tn locul tehni-
cienilor de la service.
V a zu ceva ca o cutie de bere turtita, d a r, la cTte §tia
el, putea sa fi fost §i un Roto-Rooter.
- Nu §tiu ce sa zic.
Trasul de timp putea fi de folos.
- Ei bine, §tiu eu, fiule, §i ti s-a facut praf §i trans­
misia.
- Poti s-o re pari?
- Pot ni§te Stele Singuratice bulanoase sa-ti dea vise
cu tTte goale? rTnji mecanicul am uzat de propriu-i banc,
dezvaluindu-§i djntii prea mari pentru gura lui. CTnd nici
OnuL dintre baieti nu zTmbi, continua: Sigur, o repar eu.
T re ’ sa-i Tnlocuiesc toba de ulei §i filtrul.
T§i §terse mTinile pe o cTrpa ro§ie.
- - § i-o sa fie scum p. Asta-i o ma§ina din alea scum -
pele, pare-m i- se.
- Exact cum credeam . CTt o sa dureze?
- Doua-trei zile.
- C e ? N -a ve m doua-trei zile! Trebuie sa fim la Hous­
ton diseara!
Mecanicul ridica din um eri. R lm a s e tacut, §tergm-
du-§i la nesfTr§it mTinile cu cTrpa ro§ie, mult timp dupa ce
unsoarea i se luase de pe degete.
- CTt costa? Tntreba Jake.
- Doua sute, doua cincizeci.
- Daca-ti dau cinci sute de dolari, m i-o faci Tn seara
asta?
Byron fluiera.
Rasucindu-se.Tn loc, Jak e porni spre capatul deschis
al garajului. Byron Tl urmS.
- Trebuie s-o reparam , Byron.
- §tiu. D a ’ n-ar trebui sa-i- telefonam mai TntTi lui
Tony?
Jake Ti arunca o privire, de parea i-ar fi fost seris
„prost“ pe toata mutra.
- Nu-i pot spune despre treaba asta, dupa ce tocmai
I-am sunat cu am enda. Vino-ti Tn fire. N -avem Tncotro.
A m bani destui, doar ca-i voiam pentru... altele.
-E L .?
Jake reveni spre mecanic:
- E §apte. Tncearca s-o termini pTna la un§pe. Tn
seara asta trebuie sa ajungem la Houston. Uite-aici ju -
mate din bani — scoase el portofelul §i-i dadu doua hTrtii
de o suta de dolari §i una de cincizeci - , iar restul cTnd
venim s-o luam.
- Mi se pare corect. Atunci, sa m§ apuc de treaba. O
sa m a friga nevasta-m ea ca lipsesc de la masa.
T re c u pe sub Viper, pTna Tn cealalta parte, unde avea
caruciorul de scule. A le se o unealta §i disparu sub
ma§ina.
Jake Tl lua pe Byron de brat §i-l Tmpinse pe trotuar.
- C e -o sa facem, patru-cinci ore? Tntreba prietenul
sau. Pe ITnga mTncat, adica. Imi ghioraie mateie.
- Ne TnvTrtim pe iei-pe colo. Hai sa vedem ce-are de
oferit tfrgul asta.

Geneva avea foarte putine de oferit. Magazinul „Wal-


Mart“ era marele centru de activitati comerciale §i se
Tnchidea la ora noua seara. Pe ITnga atelierul mecanic,
cTteva statii service §i m agazine ieftine, tot ora§ul T§i
strTngea aripile §i se cuibarea sa doarm a. Prin apropiere
nu se gasea nici un restaurant desChis care sa ser-
veasca bere, exceptie facTnd „Pizza Barn". Acolo erau
nevoiti s3 arda gazul Jake §i Byron.
Dupa ora zece, cei doi baieti ramasera singuriLclientj..
Com andasera §i devorasera trei portii de pizza supreme
supermari (sau, mai bine zis, le devorase aproape numai
Byron, Jake fiind prea agitat §i nervos ca sS manTnce
mai mult de cTteva Tmbucaturi), salata d© la tejgheaua cu
salate, chifle cu scorti§oara mustind de unt topit §i trei
halbe de bere la butoi.
Jucasera o duzina de partide de Donkey Kong, la o
ma§inarie veche §i joasa, gen masuta pentru cafea,
doua duzini de pinball S tar W ars la un aparat care Tn-
ghitea din d o u a -n dou a fise, §i tinusera tot timpul
tonomatul urlTnd melodii. Byron se pITngea de vechimea
jocurilor.
- A§tia nu-§i m odernizeaza niciodata materialele? se
Tntreba el cu voce tare. Nu mai jucase Donkey Kong de
cTnd era pici. ‘
A cum stateau obositi, dezabuzati §i Tngreto§ati de prea
mult§ mTncare §i de excesul de zgom ote stimulative.
Pe masura ce timpul trecea, responsabilul devenea
tot mai acru. Refuza sa scrie consum able, punTndu-l pe
Jake sa-i plateasca pe loc fiecare noua com anda - asta,
dupa ce TntTrzia sa le m em oreze buletinele pentru a fi
sigur ca aveau vTrsta legala. De fiecare date cTnd aducea
cTte o halba de bere, reu§ea s-o trinteasca destul de tare
pentru a varsa putina pe fata de m asa din plastic cu
patratele ro§ii §i albe. Apoi, T§i lua fara ceremonie cTrpa
de vase aruncata pe un um ar §i §tergea pata.
Cretinizati de plictiseala, Jak e §i Byron Tncepusera sa
spuna cele mai porcoase bancuri auzite Tn viata lor. By­
ron se tot prabu§ea pe bancheta separeului, rTzTnd ca o
hiena, cu picioarele lui lungi ridicate Tn aer. Repeta
poanta, mai ridea putin, iar asta Tl ajuta pe Jake a§a de
tare, TncTt spunea glume §i mai fara perdea, Tnsotindu-§i-le
de gesturi obscene. Pentru prima oara Tn cTteva ore,
uitasera de Tmprejurimi §i efeu din nou doi baieti Tn va -
canta, distrTndu-se §i ei.
La zece §i jumatate, ultima chelnerita T§i Tmpaturi §or-
tul §i ie§i pe u§a laterala. La zece patruzeci §i cinci,
responsabilul, un tTnar nu cu mult mai vTrstnic decTt Jake
§i Byron, veni la m asa lor.
Jake deveni serios. N u-i placea tipul nici cTt negru
sub unghie. Arata aproape exact ca o versiune mai tT-
nara a unui profesor de chimie pe care-1 avusese odata,
unui care-i dSduse un „F“ la un proiect, declarTndu-l „cea
mai amatoriceasca atitudine §tiintifica pe care am vazut-o
vreodata la un elev“. „§tiintifica“, maciuci, T§i spuse acum
Jake, uitTndu-se urTt la celalalt, care se apropia.
Responsabilul tu§i nervos, apoi spuse putin cam tare:
- Faceti prea multa galagie, baieti. §i... nu dam voie
Tn restaurant fara consumatie. ,
Byron ramase cu uravcascata. Jake Tnalta capul, pri-
vindu-l pe responsabil. Cam a§a sa alba, cu mTneci scurte,
avea pe buzunarul de la piept un ecuson ro§u pe care
scria: Walter, respopsabil de serviciu.
- Ei, Walter, spuse Jake, cTt putea de sarcastic. ,N u
vad pe-aici pe nimeni care nu consum a, nu? CTt despre
gSISgie, nici alti clienti nu vad, pe care i-am deranja, sau
sTntorb?
- Eu va zic doar regulile. §efu’ zice ca daca un grup
sta mai mult de doua ore, sa le cer sa piece.
- C hiar daca grupul aia tocmai a bagat vreo patru-
zeci-cincizeci de dolari Tn bom ba asta, inclusiv toata
berea §i jocurile §i cTntecele de la tonomat?
Responsabilul era mai rtervos ca oricTnd. Un colt al
gurii Ti tresarea Tntr-un tic, ridicTndu-i buza de sus la fie­
care cTteva secunde. Jake T§i aminti din nou cTt de mult Tl
dispretuise pe profesorul de chimie. Abia promovase la
materia lui, de care avea nevoie pentru admiterea la
colegiu.
- O nelini§titi pe asistenta mea, spuse Walter, aratfnd
cu degetul mare peste umar.
Jake privi pe ITnga el spre barul din fundul salonului.
Vazu o adolescenta cu parul legat Tn coada de cal, Tn-
cercTnd sa para ocupata cu §tersul tejghelei de faianta.
Nimeni nu §i-ar fi facut impresia gre§ita ca era draguta,
asta cu siguranta. Capul ei parea o cutie cocotata Tn
vTrful gTtului gros §i a v e a ochii prea apropiati, dTndu-i o
aparenta mioapa. Ja k e reveni cu atentia la responsabil:
- Totu§i, cred ca pe tine nu te nelini§tim, nu-i a§a,
Walter? Ai o slujba excelenta. Tii localul asta, faci curat
§i prepari pizza. Poti chiar §i sa dai clientii afara. Ni?te
treburi ca astea sau fac omul puternic, sau Tl doboara,
da’ tu nu te la§i doborit, ce zici, W alter? E§ti com petent
§i curajos. Nimic nu te deranjeaza. Nici sa fii mitocan nu
te deranjeaza. §i nu te deranjeaza nici sa te porti ca un
bou. Nu te deranjeaza sa stai Tn fafa m ea!
Pe ultimele cuvinte, Jake se ridicase de pe bancheta,
Tn fata lui Walter.
B.yron Tncerca s§ se strecoare afara din separeu,
unde statuse tolanit cu spatele la perete. CTnd se sprijini
de masa, o facu sa se Tncline §i fu nevoit sa apuce halba
de bere aproape goala ca sa nu cada pe jos.
- A§ prefera sa plecati, se tinu W alter tare, refuzTnd
sa se lase intimidat. D aca nu vreti, pot oricTnd sa chem ...
Lasa amenintarea Tn aer.
Jake Tl privi lung, cu iri§ii ochilor TntunecTndu-i-se vi-
zibil, din caprui Tn negri, Nu schita nici o mi§care. Nu
scoase un cuvTnt. Fara a Tntoarce capul, privi spre By­
ron, apoi din nou la W alter.
- A m plecat, spuse el.
Byron se ridicase §i el. W alter se dadu la o parte, li
privi pe cei doi baieti din afara ora§ului ie§ind, dupa care
ofta. U n oftat prelung §i adTnc, care Ti umfla pieptul, g o-
lindu-i-l apoi de aer. \
In fata pizzeriei, Ja k e se Tntoarse spre Byron:
- Asta a fost. A fost picatura care a umplut Tn m am a
ma-sii paharul.
- E doar un taranoi, raspunse Byron, cotrobaind Tn
buzunarul cama§ii dupa Tnca o tigara. Nu-l lua Tn serios.
- Iau Tn serios toata porcaria asta de ora§. M3 am en-
deaza, ma belesc de bani ca sa-m i repare ma§ina, Tmi
iau banii §i pe urma ma dau afara dintr-un loc unde nu
faceam nimic rSu! *
- Ho, ma, mai Tncet, or sa te-auda.
Jake o lua din loc, Byron fiind nevoit sa alerge dupa
el.
- Ma Tntorc imediat ce luam ma§ina.
- C e vrei sa faci?
<
- A m sa-l sperii ,pe W alter aia §i pe tfmpita §i ciuma
aia de asistenta.
- Aoleu, Jake, nu-i bine sa ne TncurcSm cu S§tia. Nu
merita osteneala. Asculta, hai sa-l sunam pe T o n y §i...
Jake se opri, rasucindu-se pe cSicTie. Byron aproape
se ciocni cu el. »
- Nu-i telefonez lui taica-m eu cu chestia asta, sa-ti
intre bine-n ca p . Iar pentru m ine,.m erita sa-i sperii. Tn­
telegi? Bunicu-m eu e practic patronul Las Vegas-ului.
Ta ica -m e u o sa fie urmatorul care va mo§teni toate afa­
cerile Tn care avem §i noi participare. Daca sTnt cTt de cTt
bSrbat,*voi fi succesorul-tatalui meu. Crezi c-am sa-l las
pe-un labagiu de provincial sa-§i faca de cap cu mine?
Crezi ca bunicu-m eu l-ar fi lasat? Sau taica-m eu? Crezi
ca oricare din ei n-ar fi rezolvat un cacatel Tncrezut ca
W alter cTt ai bate din palm e? Nici nu e nevoie sa dau
telefon acasa ca sa aflu. O §tiu §i gata. 1
- Familia n-ar fi deloc multumita, Jake, sTnt sigur.
T i-a r §pune ca e un nimeni, sa nu-ti pierzi vrem ea.
Jake nu-l mai asculta. STngele Ti fierbea Tn vene, Tnro-
§indu-i vTrfurile urechilor, stomacul Ti clocotea §i inima i
se umfla Tn valuri de ura noua §i neagra, am ara. Nu-i
putea raspunde unui copoi. Nu-§i putea repara singur
ma§ina. Dar, pe toti sfintii, Ti putea raspunde §i-l putea
drege pe Walter, pTna se facea vTnat la fata. Putea sa-l
sperie atTt de rau, de sa se cace caramizi §i sa le zica
zahar cubic. Adica exact ceea ce merita Walter. Un chef
bun cu sperieturi ca-n noaptea de Halloween. Iar apoi, la
drum spre Houston.

Viper-ul m ergea ca nou, de§i pe Jake Tl durea gTndul


ca ma§ina lui n-avea sa mai fie niciodata cu adevarat
originald §i perfects. O ISsS Tn fundul parcSrii de la
„Pizza Barn“, ITnga doua vechituri, un C h e v y de unspre-
zece ani §i o camioneta To yota cu suspensiile rupte.
Ma§ina.tui Walter. Ma§ina fetei. Sau viceversa, cum o fi.
De§i, dac-ar fi fost sa parieze, Ti atribuia camioneta lui
Walter.
Scoase pistolul din tocul spOcial pe care Tl ata§ase
sub bord §i se asigura ca era Tncarcat. Nu era un pistol
prea mare sau puternic, doar un Special 38 tipic pentru
sTmbata noaptea. D ar Jake §tia sa-l foloseasca, de§i n-o
facuse niciodata, nici ca sa sperie §i nici ca sa traga Tn
cineva. C u tinta fixata Tn capatul poligonului de tir, putea
nimeri silueta oriunde ocheav Tn piept sau Tn cap. Nici
chiar unii dintre bodyguarzii tatalui sau nu erau la fel de
dibaci cu pistoalele ca Jake.
- C e -a i de gTnd?
Jake cugeta cTteva secunde.
- li ducem Tn padurea de ITnga ora§ §i-i bagam Tn toti
sperietii. . , .
- A§ vrea sa n-o faci, Jake.
- Dore§te-ti luna de pe cer, ai avea mai multe §anse.
O fac. §i ma Ta§i _cu cpmentariilO. A m Tnghitit cTt am
suportat din G eneva Futu-i Texas.

Jacob M acedonia T§i vazuse tatal snopind Tn bataie


un om §i calcTndu-i Tn picioare respectul de sine, cTnd
avea trei ani. Jake nu aflase niciodata cine era res­
pective, dar fusese Tn cabinetul tatalui sau §i Tntelesese
cum va ca victima com prom isese o treaba importanta pe
care i-o ceruse tatal lui.
La cinci ani, Jake a ie§it Tn curtea din fata cu bunicul
sau, plecTnd la o nunta Tn famifie, iar prin fata a trecut o
ma§ina cu un om ie§it prin fereastra din spate. Im pu§-
caturile ati rasunat ca ni§te pocnituri, iar bunicul l-a trintit
la pamTnt, acoperindu-i apoi trupul cu al luK
CTnd avea ze ce ani, Jake a participat la trei Tnmor-
mTntari Tn acela§i an. Doi unchr §i un var. Omoruri sepa­
rate, nerezolvate. Nerezolvate numai de catre politie.
Bunicul lui Jake Ti cuno§tea pe uciga§i §i Ti eliminase.
Definitiv.
Tntre doisprezece §i optsprezece ani, Jake a vazut
foarte putine tactici de forta §i nu a §tiut de nici o crima
legata macar pe departe de familia lui. Afacerile erau Tn
schimbare, era obligatoriu sa se schimbe, Tn acea pe-
rioada se trageau sfori, oameni cu functii Tnalte veneau
adesea Tn vizita sa discute despre tranzactii lucrative, iar
familia T§i diversifica interesele. Jake era atras Tncet Tn
afaceri. A Tnvatat despre toate modurile de a face bani,
unele ilegale, majoritatea legale §i acoperite de un roi de
avocati care lucrau pentru familia Macedonia.
La paisprezece ani, Jake a primit cadou de la tatal
sau prima femeie. A u avut la dispozitie un apartament de
la ultimul etaj al lui „Regale Casino Hotel", una dintre
operatiunile Tn care firma avea investite interese.
Jake avea sa ajunga departe. Departe §i cTt mai sus>
Tocm ai absolvise cea mai buna §coala particulara din
Las Vegas. In septembrie fusese admjs ca student la
U .C .L .A . D upa ce obtinea diploma M .B .A . Tn afaceri,
avea sa se Tntoarca pentru a-§i mo§teni tatal.
D ar Jake fusese Tntotdeauna admonestat pentru tem -
peramentul sau. T o n y spunea: „Fiule, e§ti un baiat istet,
de§tept, inteligent, aratos. Ai un adevarat viitor, un viitor
important Tn care multi oameni vor depinde de tine, dar
exista doua lucruri pe care mai TntTi trebuie sa le Tnvingi,
§i anume, limba ta iute §i temperamentul prea focos. Nu
gTnde§ti Tntotdeauna Tnainte de a actiona, iar asta te
poate ucide sau arunca Tn pu§carie.“
A fost chemat un instructor de arte martiale, pentru a
Tncerca sa canalizeze energiile baiete§ti ale lui Jake. N -a
folosit la nimic. Continua sa loveasca orice competitor. §i
Ti lovea rau.
Dupa §coala, lua meditatii de la-un profesor de filo-
sofie care nu folosea la altceva familiei decTt pentru a
instruT baieti ca Jake, baieti ce tindeau sa scape de sub
control. Nici el n-a reu§it sa-l dea pe brazda pe Tnca-
patmatul fiu Tn cre§tere al lui To n y . Jake Tl ridiculiza §i Tl
numea „poama“, determinTndu-l sa-i ceara lui T o n y voie
de a nu mai continua leOtiile.
Jake sem ana remarcabil de mult cu un §arpe ve -
ninos. CTnd se simtea amenintat, se descolacea §i ataca.
Pro\/ocat fiind, lovea. Daca i se vorbea de sus, cum
patise la „Pizza Barn“, voia sa se rSzbune. Acidul care-1
ardea pe dinauntru nu putea fi calmat fara o actiune
fierbinte §i im'ediata.
Lampile galbene care Tncercuiau acoperi§ul pizzeriei
clipira §i se stinsera. La acest semnal, Jake-de sch ise
portiera Vipep-ului.
Byron Tncerca pentru ultima oara sa restabileasca
ordinea §i normalitatea.
- Jake, Hugh ne a§teapta. Hai sa m ergem la el, sa
ne tragem ni§te gagici, okay? §i cu N ew York-ul cum
ramTne? Aici ne pierdem vrem ea.
Jake Tnchise portiera ma§inii §i o ocoli pTna la bara
din spate. Tinea pistolul ascuns vederii. Simtea mirosul
asfaltului racindu-se dupS ceasurile lungi sub soarele
fierbinte de vara. Miros de pizza §i fum. Flori §i iarba. I§i
ridica o data privirea spre stelele de deasupra, uimit ca
erau atTt de multe §i ca Tnaltul cerului era atTt de larg §i
de deschis. Tn Ve g a s nu se vedea niciodata cerul. Fir-
mele de neon luminau acea lume treaza douazeci §i
patru de ore dim douazeci §i patru, transformmd noaptea
Tntr-o zi colorata Tn toate nuantele curcubeuiui.
W alter §i fata ie§ira pe aceea§i u§a laterala pe unde
plecasera chelneritele. Stateau de vorba, sporovSind ve -
seli despre ceva ce o facea pe fata sa chicoteasca.
C oada de cal Ti salta §i s e legana ca §i cum ar fi alungat
gTzele noptii.
Aproape ajunsesera la ma§ini, cTnd observara ca nu
erau singuri. S e oprira pe'loc, tacTnd.
- Veniti la o plimbarica? Tntreba Jake.
- Betty, du-te Tnapoi §i cheam a politia, spuse Walter.
Fata ramase locului, Tncremenita.
- Betty, n-ai auzit? D u-te §i...
Jake se apropie de el, ridicTnd din mers pistolul la
vedere. II Tndrepta spre Walter.
- M ergem la o plimbare. .
- C e vreti?
- U rca-n ma§ina m ea §i taci din gura. Sau Ti zbor
Ssteia creierii-n pizda ma-sii, zise Jake TntorcTnd teava
38-ului spre Betty. v
W alter o lua de brat §i porni prin fata lui Jake, spre
Viper. '
- Urcati Tn spate. Mai repede.
Se supusera. Fata pITngea Tncet. W alter Ti ceru sa
taca, nu la fel de Tncet.

Viper-ul se hurduca §i salta pe drumul desfundat care


se adTncea Tn padurea de brazi din estul Texasului. Fara
felinarele de pe strazile din G eneva, noaptea se lasa Tn
jurul ma§inii ca o umbra deasa aruncata printre ni§te
aripi uria§e, Tntinse.
Jake opri ma§ina §i le prdona celor doi de pe ban-
cheta din spate sa iasa. li conduse Tn fata ma§inii, unde
se oprira luminati de faruri. Fata T§i feri ochii cu o mTna.
Walter statea teapan, cu bratele atirnTndu-i pe ITnga trup.
Daca se temea, n-o arata. Pe cam a§a alba avea o mica
pata ro§ie de sos, plasata ca un boboc de bujor peste
nasturele de sub gTt.
- Vreau sa-m i prezentati scuzele, spuse Jake. Din
suflet. Sincer. S'
CTnd Walter ram ase tacut, Betty Tl privi cu teama §i
Tncepu sa vorbeasca repede, Cu vocea TnecatS:
- Lui W alter Ti pare foarte rau. §i mie Tmi pare rau.
Nu faceam decTt ce ne-a spus §eful. Multi tineri d& la
universitate vin la noi §i stau pTna Tnchidem. Fac mult
zgomot, beau prea mult §i lasa mizerie, a§a c3. trebuie
sa-i dam afara.
- Eu nu-s unui din localnicii vo§tri, raspunse Jake,
amenintator. A m cheltuit o gram ada de bani Tmputiti ca
sa pot sta Tn cocina aia unde lucrati voi §i nu-m i convine
sa fiu tratat ca un gunoi.
T a c u , aplecTndu-se putin spre Byron, care statea
ITnga el. Tl Tm punse u§or cu cotul, pentru a-i atrage
atentia ca Tncepuse jocul. Gesticula cu pistolul spre
Walter:
- D a ’ tu, poponare? T u n-ai nici o scuza de pre-
zentat? .
- Asta-i rapire, raspunse Walter, tinTndu-§i capul cTt
mai sus. Puteti ajunge la Tnchisoare.
Jake trecu Tn lumina farurilor, ca s§-i vada clar pis­
tolul. Era la nici doi metri distanta de cei doi tineri.
- Iar asta e un futu-i de 38 Special, boul©. §i-acum ,
SCUZELE!
Walter, datorita energiei nervoase pe care §i-o sta-
pTnise pTna atunci, sau fiindca ar fi vrut sa-i dovedeasca
lui Betty ceva, facu doi pa§i Tnainte, trei, patru, cinci,
fiecare pas parind sa dureze o etemitate. T§i tinea ochii
mijiti Tn lumina orbitoare. Ticul gurii Ti ridicase jumatate
din buza de sus, iasTnd saliva sa sclipeascg pe dintii albi
§i regulati. S e opri, T§i Tndrepta umerii §i spuse cu glas
plat:
- Nu ti-a§ prezenta scuzele mele nici daca ai fi D u m -
nezeu Atotputernicul amenintTndu-ma cu iadul.
Jake nu §tiuse ca avea s-o faca, nu §tiu nici m acar
cum se TntTmplase. Parea ca degetul de pe tragaci i se
strTnse din ura curata transmisa din inima Tn pistol, mTna
fiind doar un conductor care ducea trasnetul din furtuna
creierului pentru a-l scuipa Tn lume. Capul lui W alter se
smuci Tnapoi ca §i cum ar fi fost lovit cu un cro§eu Tn
fata. C azu la pamTnt §i ram ase pe spate, nemi§cat.
Betty Tncepu sa urle, interminabil. C a zu Tn genunchi,
cu mTinile la gura, tipTnd mai departe. Byron alerga Tn
lumina farurilor, Tngenunchind ITnga trupul lui Walter.
Vazu gaura din capul tTnarului. Tnchise ochii atTt de Tn-
grozit, TncTt dintii Ti clantaneau necontrolat. §opti:
- Jake, Jake, o, Doam ne, Jake, nu...
Jake statu un mornent sa se adune.
Deci, a§a se simte. C a §i cum ai fi Tmpins fntr-o
prapastie. C a atunci ctn d cazi din pat. Parea ai visa ca te
prabu§e§ti din avion spre pam tnt. Aoieu, D oajnne.
Byron revenise ITnga el, vorbind atTt de repede, TncTt
T§i Tnghitea cuvintele. Jak e Tntelese doar cTteva.
- ...omorTt... mort... prinda... lui T o n y n-o sa-i placa...
plecam de-aici... ce facem cu ea...?
E a.
C e -a vea sa faca acum cu fata? §tia cum aratau, cu
ce m a§ina m e rg e a u , o m a§ina foarte u§or de recu-
noscut. Fusese martora la crima.
N u putea ram in e in viata ca sa vorbeasca.
Jake ocoli trupul cazut la pamtnt, fara a simti fata de
el nim ic altceva decTt e x a s p e ra re a ca Ti c re a s e a s e ­
m enea probleme.
S e apropie de fata care pITngea, isterizata. S e opri
ITngS ea, gTndindu-se ce pacat era ca ie§ise astfel, dar la
urma urmei nu era chiar atTt de r§u, nu era mare lucru,
cuno§tea Tn V egas oam eni care T§i cT§tigasera existenta
din a§a ceva §i unii Tnca o mai faceau, nu-i deranja de -.
loc. Era cazul sa-l deranjeze pe el, fiul §i mo§tenitorul?
li ochi cu teava 38-ului cre§tetul. Nici m acar n-avea
sa afle ce urma. I§i tinea capul plecat, cu fata Tn mTini.
N-avea sa §tie ce o lovise.
Apasa pe tragaci, de asta date complet stapTn pe
gTndurile §i faptele lui.
Prabu§ire Tntr-o prapastie. Rostogolire Tn cSdere li-
bera, de undeva de sus, zburTnd prin vSzduh...
& > & y ctcrLuL 2

G e neva, Te xas - 1995

Procurorul districtual Elizabeth Kapon, femeia care


comparuse Tn instanta tinTnd o emotionanta pledoarie Tn
fata juriului pentru a-i da lui Ja co b M ace cea mai aspra
pedeapsa posibila, femeia care ceruse condam narea la
moarte Tn pofida vTrstei fragede a baiatului, ie§i prin
spate, pentru a evita multimea care o a§tepta Tn fata
Tnchisorii.
Nu asistase la executie - era o fapta pe care nu se
putea Tndura s-o priveasca - , dar considera ca trebuia
sa fie prezenta Tn cladire cu acea ocazie. Tn fond, gratie
eforturilor ei cazul ajunsese la acest deznodamTnt.
Probabil ca Beth Kapon facea parte dintre cei cTtiva
procurori din Tntregul stat Te x a s care aveau o atitudihe
ambivalenta fata de pedeapsa capitala. Pe de o parte,
sustinea ca un om or nu dadea dreptul de a comite un alt
omor. Indiferent daca statul sau individul era cel care lua
viata, tot o practica barbara ramTnea. Statele Unite erau
printre ultimele natiuni civilizate din lume care practicau
pedeapsa cu moartea.
D ar s6 punea §i problema de a executa, <^n gre-
§eala, un om nevinovat. P e de alta parte, e'xistau unii
criminali pe care nici un sistem justitiar din lume nu-i
putea pedepsi destul. Beth Ti Tnscria Tn aceasta categorie
pe violatorii Tn serie, mutilatorii de copii §i asasinii care
T§i repetau fapta. Nu avea nici o Tndoiala cu privire la
clasa careia Ti apartinea Ja k e Mace.
Beth §tia ca Jake era vinovat. Baiatul, Tn vTrsta de
abia optsprezece ani cTnd com isese crima, de douazeci
§i doi Tn aceasta seara, cTnd murea dupa patru ani de
apeluri prin tribunale, fusese gasit vinovat de catre jurati,
iar dovezile erau incontestabile. Jake Ti rapise §i apoi Ti
asasinase cu sTnge rece pe tTnarul responsabil §i pe
asistenta sa, de la „Pizza B arn“ din G eneva. Aveau pis­
tolul, cu amprentele lui. Tl aveau localizat Tn ora§ la ora
crimelor, iar martorii T§i aminteau ca el §i Tnsotitorul lui
fusesera clienti la „Pizza Barn“. Aveau Tn §antuletele
pneurilor noroi corespunzator cu cel de la locul unde
fusesera gasite cadavrele.
Daca omorul nu ar fi fost comis cu atTta sTnge rece,
daca victimele ar fi avut cTt de cTt o §ansa sa scape, sau
daca Jake ar fi prezentat vreun motiv emotional sau m a­
car partial de Tnteles pentru a fi comis crima, Beth n-ar fi
cerut pedeapsa cu moartea. In uciderea lui Walter Green
exista o umbra de Tndoiala cu privire la starea de spirit a
lui Jake. Putea sa fi fost un accident. Tragic, oribil, dar
un accident rezultTnd dintr-o patima necontrolata. Tnsa
moartea fetei, TntTmplata cu cTteva minute mai tTrziu, fu­
sese o exeCutie. Iar bSiatuI nu manifesta nici o re-
mu§care pentru crimele lui. Era tanto§, arogant §i, cu
siguranta, avea cel mai bun aparator care se putea gasi
Tn statul Te xa s. Avusese o §ansa. Patru ani de §anse,
prin intermediul apelurilor. Banii nu pSreau sa fie o pro­
blema pentru familia lui.
Beth Tl considers pe baiat o oroare, iar crima atTt de
abjecta, TncTt condam narea la moarte era singura pe­
deapsa care i se cuvenea.
§i daca un uciga§ ar fi rSpit-o pe propria ei fiicS de la
locul de m unca §i ar fi asasinat-o cu atTta nepasare?
Betty Levy fusese omorTta cu brutalitate pentru singura
vinS de a se fi aflat la momenful nepotrivit, Tn locul ne­
potrivit. Beth dorea ca un uciga§ de acest fel sa fie oprit
pentru totdeauna. Nu reabilitat, nici eliberat peste cTtiva
ani, a§a cum s-a r fi TntTmplat daca era condam nat la
Tnchisoare pe viata, ci scos definitiv din societate.
Privi Tnapoi, la impunatoarele ziduri ale unitatii corec-
tionale Huntsville, T n jim p ce se Tndrepta spre parearea
angajatilor. §tia ca majoritatea detinutilor erau criminal!
sistematici, violenti §i Tnraiti. Multi dintre ei pierdusera
bruma de umanitate avuta cTndva, odata ajun§i Tn spa­
tele acelor ziduri.
S e a§eza Tn ma§ina ei Cherokee Jeep , rezemTndu-§i
fruntea de mTinile strTnse pe volan. Incepea sa i se
apiece. I§i petrecuse cincisprezece ani din via^a lucrTnd
ca procuror de comitat, dar . acest ca z reprezentase li-
mita. Criminalitatea sordida a marilor ora§e, care Tnainte
vrem e ram asese Tngradita Tn Houston, la o suta §aizeci
de kilometri spre sud-est de G eneva, se tTrTse inexorabil
afarS din co§marul urban, plna ajunsese sa contamineze
viata de provincie. Ani de zile, crima se Tntinsese ca un
monstru multitentacular spre lini§tea rurala a ora§elului
universitar G eneva.
Tn ultima vrem e, aparusera tineri infractori care ti-ar fi
retezat capul fara sa stea prea mult pe gTnduri. Jake
Mace fusese unui dintre ei. C e attceva Ti ramTnea de
facut, decTt sa p e rseve reze? Cine s-o faca, daca nu ea?
D aca era obligatoriu sa fie" omorTt ni§te tineri pentru a
pune capat nebuniei, nu-i ram m ea decTt sa accepte.
C e urm a? se Tntreba Beth. Politi§tii erau deja nevoiti
sa aresteze copii de paisprezece ani. Urm a s i se ajunga
la masacre sTngeroase Tntre veteranii politiei §i adoles-
centi? Caci se vedea limpede ca, prin toata tara, crimina-
litatea se raspTndea Tntr-un ritm alarmanf, iar delincventii
din ultima vrem e erau ni§te simplu pu§tani, dintre care
unii nici macar nu Tncepusera sa se barbiereasca. In
unele §coli din Houston se foloseau detectoare de m e-
tale, pentru a descoperi elevii care purtau arm e. CTini
dresati sa adulmece drogurile patrulau pe coridoarele
pustii ale §colilor. Bandeie de gangsteri adolescentf §i
grupurile rasiste cuno§teau o ascensiune §ocanta prin
tot statul.
„E o mizerie §i sTntem Tmpotmoliti Tn ea toti laolalta,"
T§i spuse Beth cu tristete.
V a zu o reportera isteata aparTnd de dupa coltul cla-
dirii, cu echipa de filmare dupa ea. Beth porni val-vTrtej
spre Jeep . Rasuci cheia de contact, aprinse farurile §i
ie§i din locul ei de parcare, Tntr-un scrT§net ascutit de
cauciucuri. Ocoli Tnchisoarea, trecTnd pe ITnga cele douci
duzini de protestatari cu pancarte Tmpotriva pedepsei
capitale, carele de reportaj parcate §i multimea de re-
porteri. C e simti cTnd vezi un baiat pe care tu l-ai bagat
dupa gratii murind Tn urma unei injectii letale?
Asta voiau sa §tie cu totii.
§i nu le putea spune adevarul.
C a se simtea ca Tn iad.
S e simtea ca Tn cel mai nenorocit iad.

De ia Tnchisoare pTna la G eneva erau nouazeci §i


§ase de kilometri. Probabil trecuse de ora unu noaptea,
T§i spuse Beth, Tn timp ce intra Tn casa, pentru a o gasi
pe fiica ei, Melanie, a§teptfnd-o. Fata statea Tn living
room, cu 0 cana Tn mTini. Ochii ei alba§tri aratau obositi
§i prea TmbatrTniti pentru o tTnara de optsprezece ani;
- A murit?
Beth d3du din cap,"l4»sTn$u-§i po§eta §i cheile pe un
gheridon. S e a§eza pe canapea §i-§i scoase pantofii cu
tocuri plate, care o strTngeau.
- Te -a i uitat? Tntreba Melanie.
- Nu, nu m -am uitat.
- La televizor au spus ca s-a demonstrat. A u aratat
procesiunea cU lumTnari din fata Tnchisorii..
- §tiu. Peste tot forfoteau echipele de filmare.
- Le-ai vorbit?
- Melanie!
Beth nu putea suferi sa izbucneasca astfel §i fu sur-
prinsa. Era mai Tncordata decTt crezuse.
- Melanie, relua ea, pe un ton mai bITnd. Zau ca
n-am stare sa vorbesc despre asta. Ma chinuiesc de
patru ani. N -a m vorbit cu reporterii, nu vreau sa vorbesc
cu nimeni despre ce s-a TntTmplat. Nu chiar acum, ne-am
Tnteles?
- A u dat telefoane.
Melanie, odata dojenita, rareori renunta. Era un raz-
boi pe care m am ele §i fiicele Tl purtau de secole. CTnd o
fata ajungea la o anum ita vTrsta, cTnd se considera
adulta, nu Tnghitea u§or mustr§rile mamei.
- Le-am spus ca nu e§ti acasa, dar nu m -au crezut.
- Poate va trebui sa scoatem telefonul din priza.
Aparatul sun§ ascutit, facTndu-le pe amTndoua sS tre-
sara.
- Ma ocup eu.
Beth se ridica obosita Tn picioare, pornind spre tele­
fonul de pe masuta de cafea. O vazu pe Melanie intrTnd
Tn bucatarie.
- Alo?-
- T i s-a Tmplinit dorinta, declara un glas.
- C e ? Cine-i la telefon?
- Din cauza dumitale a murit.
- Cine e?
- Speram , spre binele dumitale, sa-l gratieze, iar apoi
m -am rugat pentru suspendarea executiei. D ar a fost o
cauza pierduta, Tnca de cTnd ti s-a Tncredinjat cazul.
- Domnul M ace?
Lui Beth Tl tremura vocea. Nu vorbise cu tatal lui Jake
de cTtiva ani, de la proces. ,
- Fiul dum neavoastra...
- S a nu-m i mai vorbe§ti de fiul m eu. Niciodata. A
murit. Acum am- sa-l Tngrop. Voiam doar sa §tii ca nu va
fi uitat. .Nu poti face nimic care sa-m i §tearga amintirea
lui. s, ■ .
In receptor se auzi un declic, apoi tonul.
Beth Tl depuse Tncet la loc Tn furca. Privi Tn goi prin
camera, fara tinta.
Melanie se materialize ITnga ea, punTndu-i o mTna pe
umar:
-M a m i ?
Nu regreta ca-§i facuse datoria, nici ca Jake M ace
fusese executat pentru crimele lui, dar Ti parea rau, Tn
sufletul ei de m am a, pentru tatal lui Jake, Ti parea rau
pentru toti tatii §i toate m am ele care T§i pierd prea de
timpuriu copiii Tn mormTnt. Ridica mTna, §tergTndu-§i de la
ochi o singura lacrima.
- Mami, ai facut ceea ce §tiai ca era just. Baiatul alia
era un monstru.
O are? se Tntrebe Beth. O are era atTt de monstruos,
TncTt nu mai merita sa trSiasce?
Se luptase cu toate aceste Tntrebari Tn urma cu patru
ani, cm d ce ru se p ede a psa cu m oartea. U n telefon
n-avea s-o for{eze sa reia de la capat Tntreaga problema
a moralei §i a eticii. S e terminase. Gata. A§a o dorea.
- A m sa-m i revin, spuse ea. Cred ca ma schimb
pentru dulcare. E tTrziu.
S e ridica greoi Tn picioare, iar Melanie o sprijini.
Prada unui impuls, Tntinse bratele §i T§i cuprinse scurt
fiica.
- Culca-te, spuse ea. MTine ai cursuri.
- T e iubesc, mami.
- §tiu, draga m ea. §i eu te iubesc. Nu-ti face griji cu
povestea asta. O sa treaca.
C hiar a§a? A ve a sa-i mai telefoneze tatal lui Jake
M ace?
In dormitorul Tntunecat pe care Tl Tmpartise cu.tatal lui
Melanie Tnainte de moartea lui prematura, Beth se Tn-
fa§ura cu cear§aful ca o mumie, Tn curentul rece al aeru-
lui conditionat din instalatia aflata deasupra patului. T§i
trase perna de sub cap §i-§i acoperi cu ea fata, pentru a
alunga imaginile care-i alergau prin nriinte. Nu voia sa §i-l
aminteasca pe Jake M ace la masa apararii, TntorcTndu-se
cu Tncetinitorui spre ea, Tn timp ce se a§eza dupa ce
ceruse moartea lui. N u voia sa-§i imagineze injectia le-
talS, teroarea baiatului Tn fata mortii ce se apropia cu
repeziciune. N -ave a sa Tngadule acele scene', zugrSvite
atTt de viu de catre experti, ale crimei reconstituite care
avusese loc Tn padurea de ITnga G eneva.
Raul fusese Tnlaturat din viata ei odata cu moartea lui
Jake Mace. Ju ca se un rol intermediar Tn aceasta Tnla-
turare, ceea ce nu era rau deloc, nu?
Pe dinaintea ochilor Tnchi§i Ti aparu o amintire vaga a
fetei tatalui. Nu. Nu voia sa vada chipul tatalui lui Jake,
plin de repro§ §i sila, Tn timp ce ea ie§ea din sala, pentru
a fi TntTmpinata Tn holul tribunalului de catre dulaii presei.
T§i alunga ferm din minte imaginea. „Pleac§. S -a ter­
m in al Acum pleach.
O boseala §i ora tTrzie o ajutara Tmpreuna sa adoarma.
Nu visa, nu aparura imagini sau, daca fusesera, Tn zorii
zilei nu §i le mai aminti. -

D upa ce Ti telefonase lui Elizabeth K apon, T o n y


Mace Tnchise cu grija telefonul din limuzina care Tl ducea
la Aeroportul: International Houston. A vea la el plicul de
manila cu efectele personale ale lui Jake. Tl lu§ pe ge-
nunchi, tinTndu-l strins cu am bele mTini. A doua zi aveau
sa Tnceapa pregatirile pentru transportul trupului lui Jake
Tn Vegas, la TnmormTntare.
Peste cTteva zile, dupa funeralii, lacrimi, tristete, T o n y
statea la biroul de-acasa . T o t Tn cfoliu. A vea sa ramTna
Tndoliat pentru totdeauna. Ridica receptorul telefonului.
Form a un numar. A§tepta sa sune de trei ori, Tnchise §i
mai forma o data.
D e la celalalt capat al firului se auzi glasul lui Chase
Garduci:
- To n y?
- Tmi mai e§ti loial? Raspunde-m i precaut.
O scurta pauza. O inspiratie. T o n y aproape ca putea
vedea rotitele mintii lui C h a s e TnvTrtindu-se, TncercTnd sa
gaseasca o pozitie fixa. A d evar? Neadevar? C e avea sa
aleaga?
- Da, raspunse C h ase Tntr-un tTrziu. STnt omul tau.
- Bine. Excelent. Asta seara ma TntTlnesc cu Dalta.
A m sa-i cer o favoare. C m d plec de la el, te va suna ca
sa faci treaba.
^ Da.
- Indiferent ce-ti spune el sa faci, vreau s-o Tnsute§ti.
Tntelegi. Lui Dalta sa nu-i spui; va afla dupa consumarea
faptului, iar atunci nu va mai conta.
- Nu mi-ai putea da un indiciu despre ce voi avea de
facut? §i cui?
- Asasinei fiului m eu. Dupa ea vei merge. Vreau sa
fie zdrobita. O vreau schiiodita Tn tOate sensurile po-
sibile.
- Moarta? Vrei sa moara?
- Nu. Mai rau. Vreau sa-§i doreasca moartea. Folo-
se§te-ti arsenalul, inventeaza torturi noi, pe care n-ar
putea nici sa §i le imagineze m acar. §i, apropo...
-D a ?
- Are o fiica.
Tnca o scurta pauza, o noua inspiratie, Tnainte ca
Chase sa repete:
- STnt omul tau.
To n y zTmbi trist:
- §tiu. Altfel, nu te-a§ fi chemat.
Pe la orele zece seara, T o n y Ti spuse servitoarei ca
ie§ea. Odata ajuns la destinatie, T§i opri cu un gest gar-
zile personale:
- A§teptati-ma Tn ma§ina. Aici n-am nevoie de voi.
Tnauntru, instalat Tntr-un fotoliu de piele cu spatar vol-
tat, sorbind w hisky de caljtate, T o n y se sim|i pentru
prima oara dupa mai multe zile din nou stapTn pe el
Tnsu§i. Tn fata lui, relaxat, Jeff Dalta T§i lua paharul de
whisky cu gheata. Rostogoli cuburile Tn cupa Tnalta de
cristal, TntrebTnd:
- - D e ce n-o faci tu Tnsufl?
- Daca m a am estec §i iese ceva prost, sau Tncearca
sa depuna pllngere, Ti vor lua urm a pTna la mine.
Jeffrey Dalta era cel mai adevarat du§m an al sau, un
om invidios pe pozitia §i puterea lui T o n y , care probabil
supsese de la m aica-sa pizm a, nu lapte, Tnca de cTnd
venise pe lume. Era candidatul perfect pentru a rezolva
treaba. C ere-i du§manului s§ lucreze pentru tine §i Tti va
ramTne dator. Sile§te-I sa Tncheie o relatie strTnsa §i al o ,
legatura care-1 obliga.
- Nu ma placi, To n y . Nu Tnteleg favoarea asta pe
care m i-o ceri §i de ce m -ai ales pe mine.
T o n y puse picior peste picior, vazTnd ca dunga pan-
talonilor cadea Tntr-o parte, a§a cum trebuia. li placea
casa lui Dalta, intrarea cu m arm ura, luxul discret §i far-
mecul de moda veche al bibliotecii unde T§i faceau acum
libatiile, rafturile elegante de m ahon cu §iruri-§iruri de
editii limitate. ' '
Jeff avea gust. Era un om Tnvatat, absolvent la Har­
vard, §i ar fi fost un real cT§tig pentru familia Macedonia,
daca nu nutrea ambitia nesanatoasa §i, Tn ultima in-
stanta, neloiala, de a fi capul propriei lui familii. N -a r fi
fost niciodata fericit sub autoritatea altcuiva.
Era'Tnca tTnar, zvelt, parTnd sub vTrsta reala, dar cu
capul TnfierbTntat §i ra u #de-a binelea, atribut pe care
T o n y se baza pentru a obtine ceea ce dorea de la el.
Nu toti cei cu care T o n y avea de-a face, Tnsa, m a-
nifestau un asem enea rafinament al ambiantei. Ba chiar,
majoritatea aveau gusturi mai degraba necioplite §i totu§i
extravagante, numai plastic, sclipiciuri §i cromuri re d §i
hidoase. Propriul lui tata, de§i nu Ti placeau decoratiunile
moderne, cedase rugamintilor celei de-a patra sotii §i Ti
lasase mTna libera sa refaca decoratiunile, transformTnd
re§edinta placuta §i respectabila creata de m am a lui
T o n y Tn copia tipatoare a proprietatii cine §tie carui §eic
arab. Statui de gips care urinau cu. apa §i mobilier cu
catifele Tn cele m ai violente culori imaginabile.
Casa unde traise m am a lui arata acum ca un decor
din filmul Scarface. Boarfa aia timpita transformase ca-
minul tatalui sau Tn palatul stereotip al oricarui boss din
crima organizata. Era un travesti. D e ce nu putea sa-i
bata moartea la u§a ei, nu tatalui lui? Spera sa mo§-
teneasca ea monstruozitatea aia de casa, ca tare bine i
se mai potrivea.
- Tti cer favoarea asta fiindca §tiu ca o poti face §i,
din m oment ce ti-o cer, m a vei proteja de toate im-
plicatiile.
T o n y §tia ca n-avea sa fie refuzat. Nici nu se punea
problema. Dalta ofta, punTndu-§i paharul cu whisky pe
masuta dintre ei.
- CTt de departe vrei sa m erg?
- Pentru uciderea unicului meu flu?
- Pot pune s-o om oare, ridica Dalta mTinile; Tn de-
claratia lui se recuno§tea tonul interogativ.
T o n y clatina din cap, dar nu fara o anum e ezitare.
- Nu vreau sa moara. Vreau sa sufere, dar nu fizic.
- Ai ni§te pretentii concrete?
- Vreau sa-i telefonezi omu^ui nostru de la Senat, din
Texas. Poate lua legatura cu judecatorul, iar judecatorul
poate determina procuratura de comitat sa dezgroape
ceva care sa-i atraga excluderea din barou. Vreau sa nu
mai lucreze,. Definitiv. C el putin, Tn domeniul legii.
- Excludere. Ne va trebui o Tnscenare beton-armat.
- Poti s-o faci? T§i arcui T o n y o sprTnceana.
- E ca §i facut. TntrucTt senatorul nostru n-a prea avut
succes cu-guvernatorul, la acordarea gratierii, cred c a v a
fi TncTntat sa se reabiliteze cu asta.
Dalta se rezem a, TntinzTndu-§i bratele, pe spatarul
canapelei, din nou la largul sau.
To n y Ti v§ zu unghiile lucind Tn lumina blmdS. Lac
incolor. O mica vanitate, pe care T§i dadu seam a ca o
aproba. Daca Dalta ar fi avut pometii mai putin proerni-
nenti §i barbia mai delicata, putea fi numit altfel decTt
chipe?. ii veni tn minte cuvmtul „perfect“. Acel gen de
perfectiune hollywoodiana care orbea, care captiva mili-
oane daca aparea Tn prim -plan pe un ecran panoramic.
Reamintindu-§i pentru ce venise, T o n y spuse:
- Asta e tot.
- Ajunge atTt?
- C red ca da.
- E§ti sigur? O la§i sa scape u§or, daca vrei sa §tii
parerea mea.
Aproape ca zTmbi. Contase pe opinia lui Dalta Cci era
prea bITnd. C u toata lumea.
- E de-ajuns. N u va mai avea din ce trai. V a suferi
enorm. In portofoliul meu scrie ca provine dintr-o familie
cu cT§tiguri medii §i ca a razbif singura prin Facultatea de
Drept. PierzTnd asta, va pierde un lucru pentru care §i-a
sacrificat jumatate din viata ca sa-l cT§tige. Daca este
exclusa din barou, universitatea va ezita s-o mai tina Tn
facultate. V a reveni la zero.
- A m eu grija.
T o n y se ridica, dTnd de Tnteles ca Tncheiasera tTrgul §i
ca discutia luase sfir§it. G a zd a se ridica odata cu el.
To n y Ti Tntinse mTna.
- Daca ai vreodata nevoie de ceva, nu trebuie decTt
s£-mi ceri.
Dalta Tnclina infim capul, Tn sem n de pietate pentru
fiul lui Don Macedonia.

In timp ce statea Tn u§§, privindu-l pe T o n y cum


pleca, Dalta se Tntreba de ce nu piatise pur §i simplu un
profesionist sa-i faca felul lui Elizabeth Kapon. La urma
urmei, ea insistase pentru moartea lui Jake. Il ucisese Tn
egaJa masura cu statutul §i cu injectia letala. Daca Jake
ar fi primit o condam nare pe viata, T o n y putea mitui
destui oameni ca sa-l scoata din Tnchisoare, dupa un
timp. Din iad, Tnsa, nu-ti mai aduceai niciodata^Tnapoi
copilul. U§a de-acolo era Tnchisa pehtru ve§nicie.
Trebuia sa gTndeasca profund. De ce avea senzatia
ca tocmai i se oferise o d ca zie poleita cu aur? Daca juca
abil, daca era destul de de§tept, Ti putea prinde Tn plasa
§i pe ea, §i pe t o n y Mace, Tn acela§i timp. li putea Tn-
catu§a Tmpreuna Tntr-un dans al mortii. Odata pentru
totdeauna, avea sa se descotorbseasca de omul care
domnea peste noptile perpetue din Las Vegas. A vea sa
creeze un vid care trebuia umplut de cel mai bun om
disponibil din familie. §i cine altutse califica, d a c a n u el?
Inchise u§a §i reveni Tn biblioteca, sa-§i termine
whisky-ul. Focul trosnea tn-cam in, aruncTnd umbre peste
aceJ capat al Tncaperii. A prinse Tnca o lampa de pe
masa, pentru a ri^ipi Tntunericul. ?i placea mirosul de
lemn ars. Lua paharul §i Tl apropie de fata, pentru a-i
inhala aroma veche, Tntepatoare. S e simtea ca Arthur
Conan Doyle, ascuns Tn Londra, cugetTnd cum sa-l m a-
nevreze pe Sherlock Tntr-o intriga fara speranta.
Dimineata, avea sa-i dea telefon senatorului. Iar pTna
dimineata avea sa §tie - avea sa-i vina Tn minte - ce
anum e trebuia sa planuiasca pentru viitorul femeii, dupa
apelul telefonic care Ti ruina pentru totdeauna cariera
legala. ,
Daca provoca o dauna rreparabila Tn viata ei, Tn cele
din urma avea sa-§i caute tortionarul. Iar Dalta trebuia sa
se asigure ca drumul o ducea direct la T o n y M ace. Fie
Tncerca sa-l distruga, fie sa-l om oare. Atunci, T o n y avea
sa fie silit s-o opreasca, vrTnd-nevrind. Definitiv. Am bele
variante Ti conveneau lui Jeff de minune.
Vocea lui Denise Ti risipi reveria.
- Jeff, T o n y a plecat?
- Da, a plecat.
- E ceva despre care Tmi poti vorbi?
Nu-i spusese lui Denise adevarul despre multe lu-
cruri. Era o casnicie plictisitoare, u§urata doar de lega-
turile lui cu dansatoarele. A r fi divortat de ea, daca nu
era atTt de bogata. §i daca nu §i-ar fi iubit din toata [nima
fiica.
- Nimic interesant. - .
Denise intra Tn cam era, facTnd-o sa se com prim e §i
sa para sufocant de strimta, doar prin simpla ei pre­
zenta. Peretii se apropiau. Podeaua se ridica. Tavanul
cobora. Jeff trase aer Tn piept, TncercTnd sa inhaleze
destul oxigen Tnainte ca acesta sa se risipeasca din
calea ei.
Fem eia se a§eza alaturi, atenta sa nu stea prea
aproape de el. Privi spre foe, electrizata.
- Vii mTine dimineata cu mine sa vorbim cu pro-
fesoara de educatie fizica a Lydiei? S -a r putea sa
discutam §i cu directqrul. *
Dupa parerea lui Jeff, Lydia Tn costum de gimnastica
oferea o imagine grotesca. In pantaloni scurtf verzi, fiica
lui arata ca un pui de capcaun. Nu era numai grasa,
trasatura genetica mo§tenita de fa Denise, dupa cum se
parea acum, ci §i stTngace, greoaie §i suferinda de arit-
mie. Voia sa fie scutita de sport. Iar Denise dorea acela§i
lucru. Jeff considera ca avea nevoie de cTt mai multa
mi§care. Niciodata nu parea sa fie de acord cu femeile
din fam iliefSau cu femeile Tn general, de fapt.
- Ma tern ca mTine dimineata sTnt ocupat, spuse el.
Imi pare rau'.
- Atunci, o rezolv singura.
Denise se ridica, pornind spre u§a maiestuoasa ca
un uria§ vas transoceanic, cu trena lunga a capotului de
satin albastru fTlffindu-i Tn urma.
Ve§mintele lungi pTna-n pamTnt pe care le purta D e­
nise Tn ultima vrem e o ajutau sa-§i ascunda TntrucTtva
masivitatea com pacts, - dar §olduri,le enorm e nu prea
puteau fi camuflate. Jeff Tntoarse capul, nemultumit de
gTndurile pe care i le trezea. CTndva, i se paruse cea mai
frumoasa femeie din lume. CTntSrise nu mai mult de §ai-
zeci de kilograme. Modul cum T§i arcuia o sprinCeanS
cTnd vorbea, cum rotunjea vocalele, freamStuI pe care Tl
putea stTrni la intrarea Tntr-o Tncapere - aceste lucruri Tl
convinseserS pe-atunci ca era o buna partenera, o forta
stabilizatoare pentru el. D ar Tncepuse sa cT§tige Tn'greu-
tate odat§ cu sarcina §i nu se mai oprise. Treptat, Tn
zece ani, grasim ea Ti Tnecase silueta superbS, pTna azi,
cm d o Tnghitea complet pe trnara femeie cu care se Tn-
surase Jeff. Ardoarea i se racise. In ultima vrem e, abia o
mai putea privi fara jena §i banuia ca :Ti ghicise sentimen-
tele. C u m s-ar fi putut altfel, doar nu era deloc proasta?
De-asta nu-l silea niciodata sa s e o c u p e de Lydia sau de
orice alte probleme care ar fi Tnsemnat sa coopereze
intim. Nu dorea cu adevarat sa iasa la iveala adevarul
gol-golut, sa-i fie pus Tn fata, obligTnd-o sa reactioneze.
Oare vechea Denise mai exista Tncuiata acolo, Tn-
temnitata sub straturile de grasim e? li mai pasa?
C u m se schimba lumea, medita Jeff.
Sorbi dirv whisky. Privea spre foe. S e gTndea la fe­
meia din Te xa s, TntrebTndu-se cTt cTntarea §i daca era
draguta. ZTmbi la gTndul ca putea distruge Tnca o femeie
frumoasa, la fel cum timpul §i, poate, nemultumirea, dis-
trusesera frumusetea sotiei lui.
Lum ea se schimba, a§a era, cu siguranta. D ar uneori
nu Tnsemna un mare noroc?
Privirea i se abatu dinspre §emineu catre cartile de
pe rafturi. S e ridica, traversa cam era §i lua un volunvde
versuri de Em ily Dickinson, amintindu-§i ceVa scris de ea
despre frumusete. A§ezTndu-se la loc, rasfoi filefe cu
margini aun'te pTna gasi poezia ,A m murit pentru fru-
musete". Savura cuvintele celor doua le§uri din cavourile
vecine care discutau despre cum murisera. Unui murise
pentru frumusete, celalalt pentru adevar. Cel ce murise
pentru adevar marturisea ca erau unui §i acela§i, frati. §i
astfel au vorbit pTna cm d mu§chiul le-a ajuns la buze,
acoperindu-le buzele.
Jeff T§i lasa pleoapele sa coboare, pentru a acoperi
camera, cartea Ti cazu pe genunchi, o mTna odihnindu-i-se
pe coperta de piele. D aca adevarul era realmente fru­
musete, §i se puteau schimba Tntre ele, atunci el pier-
duse adevarul, Denise Tl lasase sa-i scape §i nici macar
cTnd Ti darulse un copil nu-l Tnlocuise. Parea o adevarata
pedeapsa s-o priveasca pe Lydia chinuindu-se Tn con-
stitutia de balena pe care o mo§tenise. Era o crim a sa te
na§ti fara a avea de ales decTt sa treci greoi prin viata, Tn
timp ce oamenii se holbau sad Tntorceau capetele, d e z-
gustati. '
CTnd nu mai aveai pgrte de adevar, de frumusete,
zilele nici nu mai meritau traite, nu-i a§a? Nu de-asta
alerga dupa fete, posedTndu-le una dupa alta, numai ca
sa-§i aminteasca de prezenta splendorii din lume?
Deschise ochii §i puse cartea pe gheridon, ITnga pa­
har. Trebuia sa se dezbare de acea ridicola melancolie
sentimentala. Poezia lui Em ily avea Tntotdeauna acest
efect asupra lui. Nu trebuia s-o permita, nu avea voie sa
se complaca Tn acel §ir Tncet §i greu de gTnduri pe care i
le trezea lectura versurilor ei.
Mai bine sa se duca Tn cam era lui, unde se mutase
plecTnd din patul lui Denise de atTta vrem e, TncTt nici
nu^§i mai amintea cTnd luase hotarTrea, §i sa doarma
pentru a avea mintea limpede dimineata.
La jumatate de tara distanta se afla o anum efem eie
pentru care trebuia sa gaseasca o cale de pedeapsa. §i
a o folosi Tn propriile lui scopuri. O vedea ca pe o piatra
de hotar, poate chiar ca pe o rampa spre ceea ce-§i
dorea cel mai mult. U n loc. O pozitie. Putere. Toate,
daruite lui de T o n y Mace, ticalosul aia ne§tiutor. Daca-§i
Tnchipuia ca aici avea cT§tig de cauza onoarea, era mult
mai putin abil decTt Tl creZuse toata lumea. La naiba cu
balivernele alea siciliene. De douazeci de ani Tncetasera
sa mai functioneze ca un cod de comportament.
Elizabeth Kapon. Frum os num e. Spera ca.era la fel
de pustiitor de frumoasa ca rasaritul soarelui peste o
mare tacuta. D aca era grasa ca Denise, provocarea
n-avea sa fie nici pe departe la fel de mare.
Vocea Lydiei Tl lua prin surprindere, din u§a, unde
statea Tn pijama §i halat flau§at, cu picioarele Tncaltate Tn
papuci de form a u n o r pu rce i. C e -o fi avut Tn cap
m aica-sa, de-i cum parasS papucii aia?
- Tati? Nu poti veni mTine cu mine la §coala?
Jeff se ridica §i se apropie de ea. frcuprinse cu un
brat umerii lati §i gra§i, strTngTnd-o lTnga el. Fata T§i Tn-
gropa fata Tn partea de jos a cama§ii lui.
- Pui§or, i-am spus mamei tale ca am treaba. Imi
pare foarte rau. Daca te pot ajuta mai tTrziu, Tn cursul
saptamTnii...
Lydia clatina din cap. Ofta. S e foi Tn Tmbrati§area lui.
- Nu-i nimic. O sa vorbeasca m am a cu ei. A zis c-o
sa fie bine.
- Nu ma Tndoiesc. Daca e vreo problema, m a ocup
eu de Tntepatii aia. Adica, daca e§ti sigura ca nu.poti
face exercitiile §i sporturile...
Fata vorbi cu gura lipita de pTntecul lui, Tncalzindu-i
pielea cu respiratia ei fierbinte.
- Nu pot sa le sufar, tati. RTd de mine fiindca sint a§a
de... a§a de Tnceata. §i m a doare pieptul.
- Atunci, vom lua masuri sa fii scutita de la curs.
Nu-ti mai face griji. §i-aeum , la culcare. Fuga.
Nu-l a§tepta s-o sarute, fiindca Tncetase cu acest
obicei, n-avea Tncotro, nu suporta sa-i atinga cu buzele
obrajii bucalati-§i trandafirii fara a se fringe complet, cu-
prins de o turbare pe care, Tn sinea lui, §i-o descarca
asupra mamei sale.
Lydia se opri Tn hoi, TntorcTndu-se pentru a-i face cu
mTna, ca §i cum ar fi plecat Tntr-o lunga calatorie. Ti r§s-
punse cu un zTmbet trist §i o privi pTna ajunse la scara,
Tnainte de a se simti Tndemnat sa se Tntoarca pentru a
nu-i vedea Jd Io c u I patrat arum erilor adunTndu-se Tn timp
ce urea treptele, Tndaratnica §i cu respiratia taiata. T re ­
buia sa fi ajuns la §aptezeci §i cinci de kilograme, T§i
spuse el pentru a milioana oara, §i n-avea decTt zece
ani! Numai zece ani! Dum nezeule!
T§i dori, Tncle§tTnd mTinile, sa fi §tiut cum sa ucida §i
sa aiba o victima la TndemTna. %
S e du se grabit la g he ridon, Tn§faca pahar’ul de
whisky §i-l goli dintr-o Tnghititura. Poate ca Tnca unui
avea sa-l ajute sa adoarm a. C el putin, Tl ajuta sa supra-
vietuiasca pTna scapa de gTndurile negre.
Chase Garduci privi cTteva minute bune telefonul,
dupa ce vorbise cu T o n y Mace. Tn sffr§it, o treaba mai
cotoioasa. De prea mult timp Tl tratau ca pe un om de
§oc TmbatrTnit §i uzat. Pe toti sfintii, n-avea s-o mai Tn-
ghita multa vrem e. D aca T o n y nu i-ar fi spus sa fie „in-
ventiv" Tn misiunea asta, ar fi urlat la el toate Tnjuraturile
din lume, bagTndu-l Tn m a-sa. „Du-te-n m a-ta!“, a§a i-ar fi
spus, chiar §i lui To n y . Era'satul §i obosit, jsatul, satul,
satul de moarte sa se tot tina dupa ni§te cretini de bo§i
ca sa vada daca nu Tricercau sa stTrneasca gTlceava, Ti
era greata ca unui cTine cu burta plina de bologna stri-
cata sa zaca pe spate zgTindu-se la poze din revistele cu
gagici, fara a i se cere sa faca o treaba cu carne.
Ei §i, era ba^Tn.'m are brTnza-n mortii ma-sii. Cinze§-
doi. U n bo§orog. Cel putin pentru meseria lui, era socotit
batrTn §i-n ultima vrem e a§a ajungeau §i ceilalti oameni
de §oc ai familiei. Stateau pe cur, a§teptTnd sa li se
ceara ceva unde era nevoie de geniul lor. „Nu mai facem
treburi din astea," se smiorcaiau la ei §efii. ,Ati pierdut
contactul cu lumea moderna."
C u alte cuvinte, de-o vrem e-ncoace nu m ai avem
nevoie de haidamaci ca voi, a§a ca ia mai cara-te-n
pa§tele ma-tii, amice.
PTna acum.
T o n y spusese ca putea fi al dracu’, putea f\ inventiv
§i, fir-ar sa fie, bine mai era sa scape din lanturi. Doar nu
iei un Tmputit de pit bull §i-ncerci sa faci din el un catelu§
de orbi care-ti linge mTna. N u-l bagi Tn cu§ca sa-l la§i
sa-nnebuneasca de tot cacatu’ din lipsa luminii. Tl folo-
se§ti. Tl pui la rnunca, unde se descurca el cel mai bine.
Sa mu§te urechi §i sa ia Tmbucaturi pline de sTnge din
gTtite, asta are de facut. Altfel, s-a zis cu vechea garda.
§i s§-ncerce ei numai sa se ia de C h ase Garduci! A r fi
cea mai trista zi din viata lor.
S e ridica, frecTndu-^i Tn fata blugii decolorati. I se
Tntarise nasulia. GTndul ca-i dadeau drumul Ti trfezea
pofta sa futa ceva - sS sarbatoreasca. Tn momentul asta,
ar fi putut cordi orice,*o gaura Tn zid, o curva cu sifilis,
orice blestem§tie.
S e Tncrunta. Tn ultima vrem e, singura pe care mai
voia s-o reguleze era nevasta lui To n y , Connie. Isuse!
Bine ca T o n y habar n-avea. A r fi dat drumul la alte ze ce
gorile sa-l lase rece.
Connie era ca o boala pentru el. Nu Tncepuse decTt
de cTteva luni. Tnainte, culegea de pe strazile din V egas
personaje feminine de la rubrica „Obiecte pierdute" §i le
facea felul. Indiferent ca se ofereau ele sau nu. Le-o
facea cu mTinile legate la spate §i picioarele ridicate pe
umerii lui. Cui sa spuna? C e m am a ma-sii, oricum m a-
joritatea erau ni§te tTrfe, ce le pasa lor ca le lua putin mai
dur? T§i scoteau curu’ la mezat, n-ar fi avut de ce se
pITnge cTnd ie§ea pe interval unui ca Chase. S a le fie
de-nvatatura bulangioaicelor.
Apoi, din cine §tie ce motiv, fusese la o petrecere de
familie, nunta lui cutare sau a lui cutarica, tinea minte, §i
era acolo §i Connie Mace. O mai vazuse.de la distanta,
niciodatade-aproape. A cum , era la nici un metru de ea,
T o n y facea prezentarile §i-n cap i-a facut ceva poc, ca o
vena plesnind sau dracu’ §tie, §i i s-a umflat scula de
doua ori marimea normala. Acolo pe loc. La doi pa§i de
ea, Tn timp ce barba-sau zicea; „Ea e sotia mea, Connie.
Chase, aci de fata, a lucrat pentru tata, cu multi ani Tn
urma.1'
Chase nici sa traga aer Tn piept nu mai putea. T re ­
buia sa se Tntoarca repede §i sa piece, pTna nu-i vedea
nici unui erectia. S -a scuzat, s-a prefacut ca-l cauta alt-
cineva din Tncapere §1 m ai-m ai c-a fugit afara din casa.
Dupa aia, a deprins obiceiul de a se furi§a acasa la
sotii'M ace noaptea, evitTnd cam erele video - castraveti
pentru gradinar - §i a se uita pe fereastra dormitorului,
ca s-o zareasca pe C onnie Tn pat", dormind, de cele mai
multe ori, pe jumatate goala.
La naiba* niciodata n-avea sS se apropie de ea. Era
o fantezie nenorocita care-i dadea crize de nervi. Il facea
sa iasa la prada p e strazi dupa cTte o prospatura careia
sa i-o poata Tnfige, printre zbierete, poate chiar sa-i Tn-
chida botu’ definitiv. Incurcatura dracu’.
Daca pleca Tn Te x a s sa faca o treaba pentru To n y,
de§i Dalta Tl trimitea, de fapt, cel putin avea sa scape de
Connie §i de obsesia lui pentru ea.
Femeia din Te x a s avea §i o fiica. Cel putin, T o n y Ti
cuno§tea gusturile. C u cTt mai tinerO, cu atTt mai bine. Cu,
exceptia lui Connie.7.
Futu-i, ca bine avea sa-i mai faca. Ie§ea din ora§,
ocolea buclucui. Daca i-ar fi facut vreodata o pasa ne-
vestei lui To n y , s-a r fi-zis cu el. Heblu’. Fa-ti rugaciunea,
Tnghite-ti ultima masa, treci Tn genunchi §i roaga-te sa se
termine repede. T o n y nu era tipul cu care sa te-ncurci. O
fi fost Dalta dur §i-al dracu’, dar cine-l lua drept egal cu
T o n y probabil ca avea curu-n locul capului. D e departe.
Chase m erse grabit la debara §i Tnhata o haina. A vea
de facut o recunoa§tere pe Las Veg as Boulevard. A§a
de tare voia o femeie, ca-i venea sa se Tnece.
Spera oarecum ca nu trebuia s-o om oare pe bucatica
agatata asta seara.
A vea nevoie sa se pastreze pentru T e x a s ' Nu c-a r fi
omorTt pe cineva acolo. T o n y spusese ca nu, sa nu faca
asta, ci mult mai rau,
A§a ca avea sa faca mai rau de-atTt. Garantat, Tn
pa§tele ma-sii.
.P h a n Lieu era in Am erica de zece ani §i vorbea o
engleza eleganta, doar cu un u§or accent strain. Totu§i,
nu-§i uitase limba materna a§a ca, Tn acea zi, pe cTnd
statea retras Tntr-un separeu tapitat cu brocart dintr-unul
din cele mai elegante restaurante din Houston, auzind
un cuplu din separeul alaturat vorbind Tn vietnameza,
Tntelese fiecare cuvTnt.
- V a pot lua com anda sau ati dori un cocktail? se
interesa chelnerul, stTnd ITnga Phan, Tn a§teptare.
RidicTndu-§i privirea, Phan raspunse:
- A§tept un prieten la cinS. Acum voi lua un ceai
fierbinte, multumesc.
- Desi^ur, domnule.
Phan T§i lasa capul pe spate pentru a auzi mai bine
conversatia care avea loc Tn separeul vecin. Nu era de­
s pre patria lor, nici d e s p re a ltceva im portant, dar
muzicalitatea §i ritmul limbii Tn care vorbeau cei doi Tl
faceau pe Phan sa lunece fara efort din restaurantul
prezent Tnapoi la gTndurile primelor sale zile de cTnd so-
sise Tn Am erica.
Serviciul de Emigrari S .U .A . nu permisese vasului
vechi §i stricat sa acosteze. Calatorii, inclusiv Phan, erau
aproape morti de foam e §i bolnavi de diverse viroze §i
gripe, dupa expunerea prelungita la elementele naturii.
Avusesera loc certuri §i cTteva Tncaierari.
U n copil de numai un an §e Tmbolnavise §i murise Tn
bratele mamei sale, trebuind sa fie cusut Tntr-un giulgiu
§i coborTt Tn mare. Inima unei batrTne cedase Tn fata
dificultatilor TntTmpinate Tn calatorie §i fusese lasata §i ea
Tn mormtnti/l apelor. VTntuI abatuse nava de pe traseu,
apoi ruta fusese ’rectificata. Supravietuisera prin hula §i
furtuni, care-i udasera leoarca, facTndu-i sa se teama
pentru viata lor. Dar, odata ce aparuse uscatul, refugiatii
vietnamezi se Tnsufletisera. Ajunsesera pe pamTntuI fa-
gaduintei. A cu m aveau sa fie liberi §i sa cT§tige pentru
Tntretinerea familiilor; aveau sa poata face bani §i sa
economiseasca o parte ca sa le trimita celorlalti membri
de familie §i prietenilor.
Acum , stateau uimiti ca trebuia sa mai a§tepte atTta
timp pe apele calme ale mSrii, Tn timp ce autoritatile
discutau despre ceeS ce era de facut cu ei. Unii dintre
oameni dezbateau cu aprindere ideea ca s*ar fi putut
chiar sa nu li se permita intrarea Tn Statele Unite, Tn
ciuda faptului c§ facusera cale a§a de lunga §i Tndu-
rasera atTtea ca sa ajunga la destinatie.
U n -e lic o p te r zbu ra periodic Tn cerc pe deasupra
vasului. Ti num arau? Tncercau sa le aprecieze starea §i
dezirabilitatea ca noi cetateni? U n cuter al Pazei de
Coasta statea alb §i enorm ca o gigantica pasare de
prada, cu toate alamurile sclipind Tn lumina soarelui.
A§teptau instructiuni, dupa cum banuiau vietnamezii, Tn
spatele micului vas. O nava a marinei plutea la mica
d is ta n t, cu bordajul atTt de Tnalt, TncTt reducea la nimic-
nicie vapora§ul lor.
Phan observa acest timp mort, TntrebTndu-se §i el
daca aveau sa fie primiti Tn tara. Fara §tirea lui, unii
pasageri tocmai erau Tntor§i din drum §i trimi§i Tn alte
tari. Sosise un m are num ar de vietnamezi. Tn ultima
vreme, guvernul S .U .A . nu mai era prea TngSduitor cu
1 primirea refugiatilor.
De§i Phan nu cuno§tea politica situatiei, instinctul
sau de supravietuire intra Tn alerta, facTndu-l sa se Tm-
bulzeasca prin multime, spre capitan:
- Tra g e vasul mai aproape de tarm. Doar putin mai
aproape.
Capitanul raspunse ca nu avea voie.
- A u trimis a id politia, avertiza el, aratTnd spre Paza
de Coasta. S -a r putea sa traga Tn noi.
- Nu fi ridicol, raspunse Phan, luTndu-i timona din
rruini. D a-te la o parte. Pornesc motoarele.
§i o facu. V a zu elicopterul coborTnd amenin^ator §i
nu-l lua Tn seam a. Auzi glasuri americane prin portavoce
§i-§i astupa urechile. Cuterul Pazei de Coasta ambala
motoarele §i se repezi pe urmele lor. D ar Phan n-avea
de gTnd sa se lase oprit. Tl puteau ucide, daca voiau, Tnsa
n-avea sa i se refuze ziua Tn noua sa tara, mai ales dupa
o calatorie atTt de periculoasa, mai ales cTnd §tia ca nu
exista Tn lume nici un ajt loc unde sa poata fi cu adevarat
Tn siguranta.
Printre ceilalti compatrioti se stTrni rumoare §i, dupa
cTteva noduri de drum , trei i se alaturara capitanului §i Tl
alungara pe Phan din timonerie.
Era Tn regula. Ajunsesera mai aproape. Tarm ul se
afla departe, dar nu atTt de departe, TncTt sa nu poata
ajunge. Num ai cei puternici cautau vreodata libertatea §L
o cucereau, iar daca Phan nu era destul de puterpic, cel
putin avea sa moara TncercTnd. D e ce, daca riscase atTt
de mult pentru a ajunge acolo, sa nu ri§te pTnS la capat?
Striga, pregatit, ITnga bord:
- Cine vine cu m in e T'A cu m putem Tnota pTna la tarm!
Haideti! Americanii nu va mai pot opri. Veniti cu mihe!
S e dezlantui debandada, vazduhul umplTndu-se de
strigate. Phan se urea, pe copastie §i sari Tn apa albastra
§i rece. Porni hotarit spre uscat. Auzi din spate ples-
caiturile altora, urmTndu-l. U n contingent Tntreg de cala-
tori dintre cei mpi puternici, barbati ca §i femei, sarira Tn
apa, TnotTnd spre tarm.
- Ceaiul, domnule.
Phan clipi din ochi, apoi dadu din cap a multumire
catre chelner. Fusese din nou Tn apa, TnotTnd spre tarm.
i§i simtea plamTnii umflTndu-se -§i bratele Tndurerate, Tn
cutremuratorul efort de a-§i croi drum prim valurile cu
unduiri bITnde, spre.plaja.
PTna la urma, pe cei care ajunsesera la tarm Tnot Ti
lasasera sa ramTna, prelucrTndu-i prin centrele de re-
tinere, iar mai tTrziu Ti spusesera capitanului sa aduca §i
vasul. Phan nu §tia daca fapta lui §i a celorlalti Tnotatori
provocase aceasta TmblTnzire a ordinelor §i regulam en-
telor americane sau nu, §tia numai ca li se permisese
accesul Tn tara §i altceva nu conta. Din cTte-i pasa lui, ar
fi putut §i sa-l omoare. M akdegraba murea,. decTt sa fie
trimis Tnapoi Tn oceanul acela primejdios, sa Tnceapa
Tnca o calatorie disperata.
Sosise. §i erd din nou Tn iad, de§i de un alt soi decTt
cel de unde scapase Tn Haiphong.
D upa ce fusese procesat §i eliberat din centrul de
detentie, Phan se cOnfruntase cu multe dintre acelea§i
greutati pe care le avusese pe strazile ora§ului sau natal.
Houston nu era un loc binevoitor cu strainii faliti §i ne-
§tiutori de limba engleza. A gasit calea spre cartierul
vietnamez al ora§ului §i a Tnceput sa se TnvTrtS prin jurul
magazinelor, TncercTnd sa gaseasca un m od de a-§i croi
drum Tn noua tara. C erea de luiru peste tot dar, desigur,
pravalierii erau strTmtorati §i aveau deja tot ajutorul nece-
sar. N u le puteau oferi locuri de m unca tuturor refugia-
tilor care venisera cu vapoarele, Tn ultimii ani.
§i, totu§i, Tl Tntelegeau cTnd vorbea §i a Tnceput, Tn­
cet, sa Tnvete cTteva cuvinte §i fraze engleze§ti. CTnd
trebuia sa fure pentru a avea Tmbracarpinte §i mTncare,
pleca din enclava vietnam eza §i prada magazinele am e-
ricane. Era prea priceput la hotie ca sa fie prins §i, de
fapt, Ti gasea pe americani deosebit de sangvini Tn m e-
todele lor antifurt. *
Odata ce a Tnteles functioriarea cam erelor video de
supraveghere §i a detectat, Tn unele m agazine, prezenta
detectivilor Tn civil, nu i-a mai fost deloc greu sa ia ceea
ce dorea, plecTnd fara a fi descoperit.
D upa cTteva lurri de trai sub pasaje supraterane §i Tn
cutii de carton, a dat peste cineva care avea sa-l ridice
din aceasta existenta Tntortocheata §i precara pm a Tn
lum ea unde oam enii aveau proprietati, locuinte per-
sonale §i bani de tocat.
Scotocea printr-un tom beron de gunoi din spatele
unui restaurant vietnamez, Tn cartierul vietnam ez, cTnd
ie§ise bucatarul sa goleascS o galeata. Tntre timp, Phan
ajunsese sa-l cunoasca, a§a ca au glumit Tmpreunsi, apoi
a avut voie sa aleaga din galeata resturile fre care voia
sa le manTnce, Tnainte de a fi varsate §i murdarite Tn
tomberon. CTnd bucatarul s -a Tntors Tnauntru, a lasat Tn-
tlmplator u§a deschisa, iar Phan a auzit o conversatie
care Tncepuse la o m asa din fundul restaurantului, ITng§
bucatarie §i u§a din dos.
Doi oameni vorbeau despre o crima. Despre anga-
jarea unui uciga§.
N u §tiau la cine sa apeleze, era evident ca Tnaintea
acestei situatii Tnca nu-§i integrasera Tn stilul de viata
omorurlle cu plata, iar Phan lua ocazia a§a cum era. Un
noroc extraordinar. Deschise u§a mai larg §i intra Tn res-
taurantul semiobscur, cu aer conditionat. Cei doi tacura
imediat, scrutTndu-i zdrentele m urdare §i sandalele cu
barete din piele roasa.
Tntreba politicos:
- V a pot tine com panie? §tiu ca a rat ca un §obolan
de strada §i asta sTnt Tntr-adevSr, dar la Haiphong am
fost un om respectat, plin de talente, dintre care de unele
ati putea dori sa profitati.
C ei doi se uitara unui la altul, albindu-se la fata, co n -
§tienti ca li se ascultase discutia.
Phan zTmbi. T§i trase un scaun §i se a§eza Tn tata lor.
- Nu trebuie sa va temeti ca v-a§ dezvalu'i cuiva
planurile. Am venit sa va ofer serviciile mele. Daca pu­
tem ajunge la o Tntelegere Tn privinta termenilor §i a com -
pensatiei, voi face treaba pe care o dorrti, Tn a§a fel TncTt
nimeni sa nu §tie vreodata ca ati fost implicati. N -a m fost
prins niciodata. STnt Phan Lieu §i am fost instruit de un
membru al lui Pinus Khasya Tn Haiphong. N -a m sa va
dezam agesc.
Cei doi §tiau despre temutii asasini care-§i spuneau
Pinus Khasya. A cu m stateau la o m asa Tn Houston,
Texa s, cu unui dintre acei oameni facTndu-i sa tremure §i
sa-§i mu§te buzele. A u fost necesare Tnca doua mtriniri
cu ei Tn acela§i restaurant, pentru a-i putea convinge de
disponibilitatea, talentele §i loialitatea lui. '
A comis crima respectiva. §i-a Tncasat banii. C u acei
bani, a Tnchiriat o camera Tntr-o pensiune vietnameza §i
a platit un meditator care sa-l Tnvete engleza. Cei doi
i-au recomandat serviciile §i altora §i, curTnd, Phan a
Tnceput sa aiba de lucru eft dorea §i toti banii pe care-i
sperase vreodata. A Tnvatat noua limba. §i-a cumparat
costume §i pantofi mai buni, a Tnchiriat un apartament, a
achitatjavansul unei ma§ini.
In doi ani, se Tnscrisese la cursurile serale ale unui
colegiu comunitar, TnvatTnd despre istoria §i cultura Sta-
telor Unite. \
Iar acum , zece ani mai tTrziu, se afla Tntr-un alt res­
taurant, frecventat mai mult de albi decTt de asiatici, §i
a§tepta din nou un client care avea .sa-l informeze de­
spre o com anda. Urm a sa aiba de studiat un dosar §i de
facut planuri. P ro m o va se dincolo de crim ele pentru
comunitatea asiatica, acum servind pe oricine. Lucrase
pentru multi oam eni, de diverse culori §i nationalitati, din
ora§ul Houston, cu faima raspTndindu-i-se din gura-n
gura §i clientela crescTnd de la un an la altul. Zburase cu
avionul Tn alte parti ale tarii, pentru a-§i asasina vic-
timele. In acei zece ani, ucisese cincisprezece oameni §i
Tn nici una dintre crime nu se daduse de urma lui sau de
a clientilor.
Un lucru, Tnsa, nu-l f&cuse Tnca, §i anum e, nu-§i ga­
sise tatal. O riunde m ergea, Tntreba cum sa procedeze §i
i se propusesera deja mai multe tactici. PTna acum , nu
aflase nimic despre noua viata a tatalui sau (sau despre
moartea lui, putea foarte bine sa fi murit, Phan nu §tia
nimic), dar Tntr-o buna zi avea sa TntTlneasca pe cineva
care avea puterea de a trage sforile necesare lui. Iar
atunci, §tia ca urm a sa i se schimbe viata pentru tot­
deauna. »
- Phan?
I§i ridica privirea dinspre mTinile pe care §i le tinea
depuse pe fata de masa, zTmbindu-i numai cu buzele
femeii care aparuse Tn fata lui. (n ochi i se citea calculul
§i viclenia, atributele care-1 deta§au de oamenii obi§nuiti.
- Da, luati loc, va rog, o invita el, retragTndu-se sa-i
faca loc pe canapeaua separeului.
- Mi-a fost frica sa vin aici, Tncepu ea. E un loc atTt de
public. Nu te temi ca vom fi auziti? *
Phan T§i pastra zTmbetuI pe buze.
- Vom m erge mai tTrziu la mine, ca sa discutam am a-
nuntele tehnice. D oar daca, fire§te, nu ti-e frica sa stai
singura cu mine.
Jncerca sa nu-§i termine afirmatiile pe ton Tntrebator,
dar era un obicei din trecut de care nu se prea putea
dezbSra.
O privi cUm T§i arcuia sprTncenele, TntrebTndu-se la ce
s-o fi referit,Inainte de a raspunde:
- Nu mi-6 frica. D aca mi-era, nici n-a§ fi putut gasi o
cale de a lua legatura cu dum neata. -
Phan T§i depuse u§or mTna peste a ei, pe bancheta.
Avea unghiile manichiurate §i purta o bratara cu dia­
mante pe Tncheietura dreapta. I§i aplicase un parfum din
boboci de m agnolia, cu un miros greu, Tmbatator §i
sexual, care-i trezea gTnduri licentioase.
- E§ti o femeie^ frumoasa. Imi va face placere timpul
petrecut Tmpreuna.
Clienta avea prea multa experienta ca sa ro§easca
sau sa-i respinga complimentul. Inima ei era prea rece
pentru a oscila Tntr-o parte sau alta.
CTnd Phan §i asistenta executive a senatorului din
Texas ie§ira din restaurant, dupa masa, capetele se Tn-
toarsera dupa ei, iar conversatiile se stinsera Tn oftaturi.
Asiaticul Tnalt, chipe§, cu par cTrliontat, §i femeia de
afaceri coafata scum p §i Tmbracata cu stil ce-l Tnsotea
faceau o pereche extrem de frapanta. •
La doua saptamTni dupa ce fusese executat, Jake
M ace continua s -o obse deze pe Beth. N u §i-l putea
alunga din ginduri, oricit de tareTncerca.
NicicTnd nu mai vazuse raul adevarat, doar Tntr-un
co§mar. tntotdeauna banuise ca raul era o forta reala.
Pre supunea ca majoritatea oam enilor care aveau o
anum e educatie religioasa credeau Tn existenja raului pe
lume. Dovezile raului se gaseau pretutindeni. Beth, Tnsa,
credea ca fata lui §i ocaziile de a vedea acea fata erau
foarte rare. /
C u multi ani Tnainte de a-l fi pus pe Jake sub acu-
zare, avusese acei vis care-i arSta realitatea raului. Pe
atunci, era o tfnara studenta la Drept, TnvatTnd pentru
barou. Viata ei statea suspendata Tntre succes §i e§ec.
Da, putea relua examenul, daca nu reu§ea, dar Tn m in-
tea fiecarui tTnar jurist plutea teama ca putea sa nu fie
admis deloc Tn barou. A ce a team a Ti Tmpingea pe cei mai
multi sa-§i stoarca mintile pTna la limita, Tn scopul de a
reu§i la examen. Indiferent de cTte ori era nevoie.
tnvatase toata noaptea, §i Tn noaptea trecuta, stu-
diind volumele de Drept. „Daca faptul de a fi pregatita
ma va duce spre victorie, T§i spunea, atunci sTnt gata."
La patru §i jumatate dimineata, a cazut epuizata pe o
canapea §i imediat a furat-o un somn adTnc.
§i atunci a Tnceput visul. Visul-adevarat-ca-viata. O ri-
cine are asem enea vise. Era de genul Tn care victima nu
§tie ca doarm e §i viseaza, genul unde T§i Tntelege gre§it
starea sau e atTt de Tncordata §i de obosita, TncTt crede
ca lumea din vis e cea reala. ,
In vis, Beth se afla Tmpreuna cu un nebun. Era destul
de uman. Un uciga§. Poate ca studiase prea multe ca­
zuri de Drept penal, poate se temea prea tare de ne-
reu§ita la exam enul pentru barou, dar, indiferent ce
anume Ti declan§ase co§marul, o gasise §i o prinsese Tn
mreje.
Tn vis, pe ITnga ea §i uciga§ul ca re poseda fata raului,
mai erau doi oameni. Unui era tTnarul ei sot; se casa-
torisera de un an. Celalalt Ti era strain, dar Tn vis simtea
ca Tl cuno|teau, un prieten al sotului ei, poate. Luasera
cina Tmpreuna? S e parea ca petrecusera seara distrTn-
du-se cum va.
Nu dura mai mult de doua minute co§marul. Nebunul
navalea din Tntunericul dens Tn timp ce se Tndreptau,
rTzTnd toti trei, spre ma§ina parcata. Era noapte, dar Beth
nu §tia unde se afla. Uciga§ul avea un pistol. Tl lovea pe
strain Tn fata cu patul armei, doborTndu-l peste capota
unei ma§ini. Apoi, o Tmpingea pe Beth spre ma§iha de
alaturi, spunTndu-i sa-§i tina gura §i s a n u se mi§te. Abia
atunci T§i dadea seam a c§ nu scosese absolut nici un
sunet. Era In pragul unui scTncet Tngrozit. Scheuna deja
Tncet, din gTtlej, ca un animat prins Tn capcana.
Apoi, asasinul Tl Tntorcea pe sotul ei cu fata spre
ma§ina p e -a carei capota zacea necunoscutul, complet
nemi§cat. S e parea ca motivul atacului era jaful, O m ul
-------------- 64

dorea ceea ce aveau la ei §i erg capabil de orice pentru


asta.
Probabil Beth scosese un sunet. Nu §tia ce anum e Tl
determinase pe uciga§ sa se Tntoarca a doua oara spre
ea, deci numai asta putea fi. T§i pierduse tot controlul
fizic §i n-ar mai fi putut tacea, oricum ar fi amenintat-o.
§i, Tn acel m om ent, vedea raul. R aul real §i Tn-
frico§ator. Nici un vestigiu de umanitate nu mai pastra. Tn
ochii individului s e citea o stare nepamTnteana, care Ti
Tngheta inima Tntr-o clipa. Era sigura ca, fiindca o va -
zusera, aveau sa moara cu totii. Abso lu t sigura.
Nebunul se Tntoarse Spre ea §i spuse ceva, Tn sensul
ca Ti ordonase sa taca, apoi o Tmpu§ca de trei ori Tn
piept. Pur §i simplu. T ra s e rapid, bang, bang, bang, iar
ea cazu, prabu§indu-se imediat la pamTnt. §tia ca m oar-
tea era aproape, Ti dadea tTrcoaTe §i avea s-o rapeasca
imediat. Simti o pace bITnda pogorinctfj-se s-o fure, dar
avea neaparata nevoie sa mai spuna un lucru Tnainte de
a muri. lubitul ei statea Tn picioare alaturi §i mai avea de
Tndurat propria lui lichidare. Trebuia sa-l Tn§tiinteze ca nu
era singur, niciodata n-avea sa fie singur, nici chiar Tn
moarte.
Tntoarse capul spre sotul ei aflat ITnga ma§ina, sim -
tindu-i palpabil groaza §i alarmarea care-1 legau de ea, §i
spuse:
- ' N e vom TntTlni. \
Voia sa-i spuna ca aveau sa se TntTlneasca pe lumea
cealalta. Tn moarte. §tia ca o Tntelegea.
C redea ca urma sa m oara chiar atunci, deodata,
pentru ca T§i exprimase ultimul mesaj, dar viata se agata
de trupul sau. Tl v a zu pe uciga§ TnfigTnd pistolul Tn
spinarea sotului ei §i §tiu ca §i el urma sa fie Tmpu§cat §i
omorTt.
Era o oroare totala. AtTt de intensa, TncTt simplul fapt
ca i se TntTmpla ar fi putut-o ucide, daca asasinul n-ar fi
tras m ea de trei ori.
Dar, oricTt de rea era moartea, oricTt de TnspaimTn-
tatoare putea fi confruntarea c u nefiinta, §i mai rau ar fi
fost sa traiasca, aflTndu-se Tn prezenta acelui rau ade­
varat pe care Tl m treza rise la uciga§. P rivindu -I Tn
momentul dinainte .d e a o Tmpu§ca, dorise sa moara
pentru a scapa de el.
tmpu§caturile au detunat din nou, iar soful ei a alu-
necat spre asfaltul parcarii. Raul avea o zi mare.
. In ace! moment, se trezi dtn co§m arr scaldata Tn na-
du§eala, bu inima batTndu-i nebune§te §i gura cascata,
moale, ca a unei moarte. N u-i venea sa cread§ ca tot
ceea ce i se TntTmplase* nu fusese decTt un" co§mar §i
acea sti trezie, acest tremur cu inima batTndu-i nebu-
ne§te erau realitatea.
T§i azvTrli Tn laturi patura §i se ridica Tn capul oaselor,
§tiind pentru prima oara de cTnd facea umbra pamTntului
ca exista ceva numit, Tn m od verificabil, rau. N u se ase-
mana cu nimic din ceea ce gTndise despre rau Tn copi-
larie, la biserica. Nu se com para cu raul portretizat Tn
filmele de la Hollywood - actorii nu reu§isera n lci'p e
departe sa-i captureze chipul sclipitor §i implacabil. Nu
s e m in a cu nimic citit Tn textele religioase, Tn mitologie
sau Tn fictiune. ^
Era cel mai Tnfiorator lucru din lume - mult mai cu m -
plit decTt putea fi moartea - §i Ti veni gTndul ca oamenii
asasinati cu violenta erau singurii, pe ITnga oei ce se
TntTmplase, din cine §tie ce motiv, sa-i viseze, care v a zu -
sera vreodata raul adevarat. Raul avea chip. Nu-i pasa
ce facea, cTt de nedrept era, cTt de crud. Nu se deranja
nici un moment cu ratiunea, empatia sau grija pentru
omenire. E ra o stare separata de uciga§ul in sine, o
mantie petrecuta asupra lui care Tl proteja de con§tiinta.
Era un Iticru fara rpama §i tata, fara speranta sau lumina.
Tn acest sens, era supranatural. §tia, Tntr-un fel, dupa ce
Tl vazuse fie §i doar Tntr-un co§mar, ca nu era o entitate,
uri demon, un diavol posedTnd fiinta omeneasca. Era
desprins §i facea parte din sufletul acelui om car& Tl
chem a din hruba Tntunericului.
Prin urmare, cTnd l-a vazut din nou Tn acea zi la
tribunal, Tn persoana tmarului Jake Mace, a §tiut ca tre­
buia sa-i ceara condam narea la moarte §i sa Tncerce din
rasputeri sa-i §tearga de pe fata pamTntului. A Tntrezarit
Tnca o data abisul cTnd, uitTndu-se spre m asa avocatului
apararii, a TntTlnit TntTmplator privirea lui Jake. N -a durat
decTt o se6unda, doua. Nimeni n-a mai apucat sa ob­
serve, daca nu a privjt direct Tn ochii lui Jake, a§a cum
facuse ea. l-a recunoscut lipsa de suflet cruda §i agre-
siva §i Sra cutremurat, Tn locul unde statea, cu mTinile
pline de hTrtii. Sala de judecata s-a Tntunecat, fundalul
s-a §ters §i din nou a ajuns Tn plin co§mar,‘ alegTnd m oar­
tea Tn locul cunoa§terii acestui chip cumplit.
A C u m putea sa-l uite atTt de u§or pe un asem enea om,
numai fiindca Tncetase sa mai existe? Prima oara vazuse
raul Tn vis, iar acum , dupa atTtia ani, Tl revazuse Tntr-o
persoana reala.
C^zguduia pTna Tn adTncul inimii gTndul ca trebuia. sa
umble printr-o lum e unde sala§luia raul. S e temea pentru.
fiica ei mai mult ca oricTnd. Ti fusese mila §i le deplTnsese
pe cele doua victime ale lui Jake, §tiind care fusese ulti-
mul lucru pe care-1 vazusera pe pamTnt. Privisera la ceea
ce vazuse §i ea Tn vis, aceea§i stare care se Tntinsese
§i-i prefacuse Tn gheata inima, la tribunal, Tn acea zi cTnd
el o lasase s-o vada cu ochii ei.
D e-acum , pa§ea ne1ini§tita prin viata. GTndul ca §tii
ce este raul §i faptul de a-l TntTIni cu a d e vira t stnt doua
lucruri complet diferite.
Nu vorbea niciodata despre asta. Colegii §i prietenii
n-ar fi Tnteles ce i se TntTmplase, daca ar fi Tncercat sa le
explice. Pentru majoritatea oamenilor, raul era o teorie,
un exercitiu de dezbatere intelectuala. Putea fi con-
siderat psihologic sau tinTnd de marile arhetipuri pe care
le expldrase Jung. Putea fi numit mit sau spa Ia re pe
creier religioasa. D ar Beth §tia edevarul. De§i nu putea
sa vorbeasca despre el, nici sa-i previna pe altii cTt de
reala Ti era existenta, Tl putea recunoa§te atunci cTnd Tl
TntTlnea, ia fel cum i se-TntTmplase cu Jake M ace. Putea
face tot ceea ce-i statea Tn putere pentru a-i eradica pe
purtatorii infectati ai raului. Facea de-acum Tnainte parte
din datoria ei sa observe §i sa urmSreasca, pentru a nu-l
scapa pe criminalul pe care Tl ascundea Tnlauntrul lui.
Nu toti cei ce Tncalcau legea, T§i dadea ea seam a,
erau rai. Unii erau dezorientati, impulsivi sau deranjati
psihic. Inca mai credea ca raul adevarat era rar, ceea ce
era un mare noroc.
Statea cu cea§ca de cafea, Tn ni§a pentru micul d e -
jun, gTndindu-se la co§m ar §i la Jake Mace, cTnd fiica ei
trecu zglobie prin .bucatarie, cu parul fluturTnd, grabita sa
piece la primul curs de la colegiu din acea zi.
- Salut, mami, ce-i cu mutra asta lunga? T i-a venit
ciclul?
Beth se Tncrunta u§or. N u era sigura ca aproba
modul deschis al fiicei sale de a discuta asem enea
chestiuni private §i personale.
- Nu, raspunse ea. Ma gTndeam doar.
- T o t te mai sTcTie pu§tiul aia?
- Pu§ti?
- Jake Mace. Asculta, am sa-ntfrzii. Trebuie sa ajun
la noua. Ne vedem dupa-am iaza.
§i pleca, lasTnd casa sa rasune de ecoul pa§ilor ei.
Atmosfera ram ase putin mai vesela, Tn urma energiei §i
a intuitiei fetei, v
Beth zTmbi u§or, fidicTnd cana cu cafea la buze. Nu
era singura Tm\a perspicace din casa.
In curTnd trebuia sa se duca Tn dormitor §i sa se
Tmbrace pentru zi. A v e a de ajuns la propriul ei curs.
Preda Dreptul la Universitatea G eneva, unde fiica ei stu-
dia. artele §i §tiintele umaniste. Dupa ore, trebuia sa
revina la birou §i la m unca ei de procuror districtual ales
al comitatului _Harlan, Texas, in aceea§i dupa-am iaza,
avea de prezentat marelui juriu dosarul penal al unui
suspect.
Poate ca avea sa fie atTt de ocupata, tncTt sa uite,
macar pentru un scurt rastimp, de Jak e M ace §i de tele-
fonul amenintator pe care i-l daduse tatal lui Jake.
Jeff Dalta s-a TntTlnit cu prietenul familiei M ace Tn
Senatul Texasului. O m u l Ti crease dificultati, dar Tn cele
din urma s-a lasat dpnvins sa revina la gTnduri mai bune.
Voia sa-i fie smulse din mTini actiunile Tn diverse sonde §i
conducte de petrol din T e x a s ? Voia sa transpire spre
presa locala vestea ca ar fi trebuit sa-i investigheze mai
Tndeaproape relatiile cu un anumit pre§edinte de banca
dubios? . \
In cele din urma, s-a decis ca senatorul sa-§i puna Tn
mi§care oamenii din Harlan County, unde Elizabeth Ka­
pon T§i practica meseria ca procuror de comitat. C e a mai
buna metoda era sa-i Tnsceneze posesie §i folosire de
cocaina, a spus senatorul.
- Daca gasim o cale de a o face sa fie prinsa cu coca
asupra ei, dupa care punem un traficant cunoscut sa
declare ca a aprovizionat-o, atunci A .B .A . 0 va suspenda
din practica legala pTna dupa procesul Tn care va fi gasita
vinovata sau nevinovata. D e fapt, -ar fi mai bine sa mi-
tuim un martor la un proces, dar e prea nesigur. Posesia
de droguri e mult mai simpla.
- Nu e necesar sa intre Tn Tnchisoare, dom nule se­
nator. Vreau doar s§ nu mai aiba din ce trai.
- Nu prea avem ce face ca sa nu fie Tnchisa. Daca e
inculpata sub o acuzatie falsa de infractiune, va sta Tn
pu§carie, cu exceptia cazului ca judecatorul se va Tn-
dupleca s-o elibereze pe cuvTnt de onoare. §i trebuie sa
fie infractiune penala, altfel nu va fi exclusa din barou.
D ar n-o sa intre Tn Tnchisoare imediat. Mai TntTi, T§i va
pierde posibilitatea de a practica, apoi procesul va dura
§i el cTtva timp. Fara Tndoiala, va obtine prelungiri Tn
scopul de a investiga pe cont propriu felul cum a ajuns
sa fie acuzata. §titi ca va Tncerca sa afle cine i-a facut-o,
nu-i a§a?
- Da, §tiu. Lasati-m a pe mine s i rezolv orice pro-
bleme apar. Oam enii dum neavoastra pot gasi un trafi-
cant care sa se lase cum parat? §i va putefi asigura ca Ti
sTnt plantate droguriie?
- Dom nule Dalta, daca o poate face cineva, eu sTnt
acela.
Senatorul Ti datora multe favoruri, iar aceasta era a
doua ocazie cTnd Ti cerea $a se achite. Nu reu§ise cu
apelurile fata de guvernator pentru a-i acorda lui Jake o
amTnare a executiei. §tia ca de data asta trebuia s-o
scoata la capat. Nici nu intra Tn discutie sa e§ueze cu
doua servicii cerute, daca voia sa scape el Tnsu§i de
pu§carie.
In sens tehnic, senatorul se afla sub.ochiul atent al lui
Ghuck Corsina, donul familiei din Chicago care, sub alte
nume, bagase bani grei Tn cam pania de realegere a se-
natorului. D ar Corsina Ti dadea cu generozitate lui Dalta
binecuvTntarea pentru a cere o favoare Tn numele lui.
Dalta se juca acum cu resturile micului dejun pe care
servitoarea Tnca nu le strTnsese de pe masa. I§i Tnde-
plinise tTrgul cu To n y . Fem eia avea sa fie exclusa din
barou. Probabil urma sa-§i piarda §i catedra de la univer-
sitate. Nu peste mult o a§tepta falimentul §i, Tn cele din
urma, insta'nta, pentru judecarea unei infractiuni p^nale.
T o n y se a§tepta ca Dalta s i se opreasca aici. La
aceasta formula. Dalta n-avea sa se opreasca. Urm a s-o
haituiasca pe Elizabeth Kapon pTna Tn -gaura de ?arpe.
S-o arda atTt de rau, TncTt sa porneasca Tn cautarea du§-
manului care-i distrusese viata.
Avea sa Tnceapa pe loc urmStoarea etapa a planului
de a o doborT mai TntTi pe Kapon, apoi §i pe To n y . C a
lider de grup sub eom anda lui T o n y (de§i ar fi avut tot
dreptul sa fie secundul acestuia), putea complota ca-
derea §efului sairTn timp ce rhentinea p alianta aparenta
cu el. S e mai facuse §i Tnainte. De multe ori. Luciano
fusese Ta ta pTnS la jumatatea anilor ’30, cTnd Tl Tnlocuise
Frank Costello, la rTndul s§u Tnlocuit de „Bosul Tuturor
Bo§ilor“, Vito G enovese^ Tn 1955. Tn ’51, Anastasia l-a
Tnlocuit pe Mangano, iar ulterior Carlo Gam bino l-a Tnlo­
cuit p £ Anastasia.1
Tntreaga ierarhie e ra ca un joc copilaresc al scau-
nelor muzicale, dar.periculos de moarte. Numai cei mai>
curajo§i §i mai de§tepti Ti supravietuiau.
Dalta avea nevoie de omul sau de maxima Tncredere
pentru a initia urmatoarea etapa a hartuirii lui Kapon.
A ce sta nu putea fi decTt C h a s e G a rd u c i, mTna lui
dreaptS, un tip rece §i com plet neemotiv. Tmpreuna,
amTndoi puteau face din viata lui Kapon un rad, Tndru-
mTnd-o spre T o n y ca fapta?, dupa ce se satura.
Nu putea sta s i treaca timpul. Ti placea prea mult ca

1. - Din istoria autenticS a M afiei am ericane; C arlo G am b in o a fost


prieten intim cu Frank Sinatra, (n.tr.)
sa ramTna inactiv Tn nenumaratele intervale cmd, trebuia
sa a§t^pte rezultatele. t
Se ridica de la m asa §i trecu Tn cabinet, TnchizTnd
u§a. Form a un numar, lasa telefonul sa sune de patru
ori, Tnchise §i m ai forma o data.
-J e f f ?
- Mda, Chase, eu sTnt. A m nevoie de tine;
- La ce? S a salvez vreun baiat de o datorie la joc?
- Nu, ceva mai serios.
-D a ?
- Poti veni aici? Tntr-o ora, sa zicem ?
- A m plecat, §efule.
- § i , C h a se ?
- Hmm? '
- S a nu vorbe§ti cu nimeni pTna ajungi aici, okay?
- Crezi ca m -a§ consulta c u cineva cm d ai nevoie de
mine?
- Ziceam §i eu.
- Haide, Jeff, doar sTnt omul tSu.
* - <■
T o n y statea la capatTiul tatalui sau muribund. Jill,
ultima sotie a batrinului, intra §i ie§ea din cam era de
suferinta ca un vTnt turbat suflTnd prin ferestrele deschise
§i rava§ind totul Tn calea sa.
- Nu-i poti cere sa stea putin afara? T§i Tntreba T o n y
tatal. M a-enerveaza. A§a face de fiecare data cTnd vin Tn
vizita. Intra, iese. IntrS, iese.
- Tncearca doar sa ajute.
- N-ai nevoie de un ajutor ca al ei.
C u urmatoarea ocazie cTnd Jill navali Tn odaie, adu-
cTnd o noua caraf§ cu limonada, tatal lui T o n y Ti facu
sem n sa iasa cu mTna dreapta, cea pe al carei deget mic
purta inelul cu ochi de tigru Tnca de pe vrem ea cTnd era
73

un derbedeu de strada Tn Los Angeles.


- Lasa-m a doar s-o pun pe...
Mai facu cTtiva pa§i spre pat, apoi se opri, cTnd ba-
trTnul repeta gestul.
- Bine, spuse ea, uitTndu-se urTt la T o n y Tnainte de a
se Tntoarce spre u§a. Bine, draga.
f - Inchide u§a, Jill. §i spune-i lui Marco, pe hoi, sa
aiba grija ca nimeni sa nu ne deranjeze.
- Iti multumesc, tata. Nu §tiu cum o suportL E o...
- N -o critica pe sotia mea.
To n y T§i stapTni repro§urile. Tatal lui nu avea nevoie
sS i se mai spuna cTt de mult " displaceau fiului sau
femejle pe care §i le alegea Tn ultima vrem e. BatrTnul era
pe duca, puterile parasindu-l cu iuteala aerutui dintr-un
balon spart. In ajun paruse mai Tntremat. Fiecare ora ce
trecea Ti sugea viata din trup. T o n y avea impresia ca,
daca Tl privea destul de atent, fira nici 6 pauza de con-
centrare, ar ff putut vedea efectiv viata scurgTndu-se din
el Tncet, metodic. . «
ll dorea pe T o n y alaturi cTt mai des posibil. Era o
predare a §tafetei, banuia To n y , §i o perioada a am in-
tirilor, a memoriilor. TatSI lui nu mai vorbea decTt despre
vechile vremuri.
- Imi pare rau, spuse el, cu sinceritate. De la m oar­
tea lui Jake, srnt foarte. iritabil..
BatrTnul tresari, iar obrajii proaspat barbieriti Ti tre-
murara cTnd Tntoarse capul pe perna. Aerul cald al de-
§ertului intra Tn cam era, aducTnd cu sine mirosul Tmbietor
de trandafiri. Lui T o n y Ti placusera dintotdeauna trart-
dafirii tatalui sau. Acasa, Ti pusese pe antreprenori sa
amenajeze o gradina de trandafiri Tn spatele cladirii pen­
tru a putea savura acelea§i mireshne §i frumuseti cu care
se obi§nuise din copilarie, Tn casa tatalui sau.
- L-am iubit pe Jake, spuse Don Macedonia. Daca 1
n-ar fi fost furiile lui bru§te...
T o n y privi spre fereastra. Nu putea sa vada dincolo
de pervaz, Tn gradina, dar simtea aroma bobocilor pur-
tata de vTnt. S e Tntreba daca trandafirii hibrizi de ceai
Tnflorisera. Ai lui tocmai Tnfrunzeau frumos, Tn acel an.
- Pe vremuri, exista un loc pentru oameni ca Jake a h
nostru, continua tatal sau. A r fi fost up bun capo pentrui
Luciano, Costello sau Capone. Dar, Tn zilele noastre, j
toate s-au schimbat. - . ■ ' }
Era litania batrTnului, T§i spuse To n y . Lucrurile se
schimbau. Niciodata nu ramTneau la fel. BatrTnul deplora j
situatia, iar tinerii s e je p e z e a u Tnainte cu mult zel. jntot- j
deauna se TntTmpla a§a, Tn orice comunitate de barbati. j
- C e a mai mare sarcina a m ea a fost pastrarea pacii. |
In sensul asta, am fost ca Bonnano §i Jo e Profaci. )
' T o n y dadu din cap: I
- §tiu, tata. • !
- Jake_nu Tntelegea pacea. CuvTntuI „pace“ nu facea
parte din vocabularul lui. N -a r fi fost un bun conducator,
Tony. ■ ;
Fu rTndul lui To n y sa tresara, de§i Tncerca sa nu-§i
arate pe fata durerea. De unde puteau §ti daca Jake ar fi'
fost un bun lider sau nu? Nu traise destul. pentru ca
vreunul din ei sa afle. Facuse o gre§eala prosteasca §i
decisiva care tl costase viata. A vea sa i-o plateasca tTrfei
aleia blestemate. Chiar a§a. ' ,
- Noii Tmputerniciti - ei cred ca afacerile din Am erica
Stnt afaceri. Uita vechile Tnvataminte. C a afacerile din
Am erica constau Tn respect.
T o n y se instala mai adTnc Tn fotoliu, TngustTndu-§i
ochii ca d o u a fante prin ca re nu, m ai ve d e a decTt
marginea cuverturii de brocart. Nu s-a r fi putut spune ca
nu dorea sa-§i auda tatal explicTndu-i din nou, pentru a
mia oara, diferentele dintre Mafia Siciliana §i Noua O r-
dine. Cel mai trist lucru era ca batrTnul avea dreptate, dar
nu mai conta cine se Tn§ela §i cine nu. Familiile ajunse-
sera la o bifurcatie a drumului, iar acum Tnaintau Tntr-o
noup directie. Nu se mai puteau Tntoarce, orice- a rfi fost.
Un lider 'care se plmgea, fara sa accepte noua directie,
nu facea decTt sa bata pasul pe loc. §i, uneori, sa moara.
Mersul Tnainte era singura solutie. Inca mai puteai ucide,
rnutila, ruina, dar trebuia s-o faci cu mai multa finete.
Tatal lui nu Tntelegea asta.
Toata lurnea a§tepta ca D on Macedonia sa moara,
pentru da T o n y sa ia haturile §i sa mearga mai departe.
§tiau ca avea s-o faca, Tn pofida respectului pe care Tl
avusese pentru caile tatafui sau. Daca n-o facea, Tn-
treaga familie ameninta sa se dezintegreze. Unui dintre
rivalii lui T o n y avea sa preia conducerea.
Nu putea permite a§a ceva. T a ta iiu i T§i petrecuse
viata facTnd din familie ceea ce era acum . N -avea sa se
stinga din cauza unei atitudini conservatoare. La New
York §i Chicago fusesera abandonate demult vechile mij-
loace. Toti erau cu ochii pe el, To n y , pentru a dovedi ca
li se putea aiatura. C e e a ce nu se cuvenea sa §tie ceilalti
era ca Ti placeau omorurile. Le savura de-a dreptul. De§i,
ceilalti se Tndepahau de ele. §i ce futu-i m am a ma-sii?
N-aveau patrunderea lui T o n y Mace. Nu §tiau ca familia
era clSdita pe sTnge §i tot acolo avea sa piara.
Poate ca fiul sau fusese o reflectare Tn oglinda a
tatalui. Singura deosebire era ca sarmanu! Jake nu ajun-
8ese destul de matur ca sa se ocupe de afaceri. T o n y
putea. §i avea s-o faca. A vea^sa verse sTnge pTna se
termina toata povestea. Mult sTnge.
- Baietii mei m -au fortat sa intru Tn prostitutie,. §tii
asta, To n y. E una sporca m acchia sul' onore di M ace­
donia.
„E o pata murdara pe onoarea familiei Macedonia.11
Aha, deci acum tatal lui dorea iertarea pentru ceea ce
T o n y considera ca nici nu merita a§a ceva. A vea sS i-o
ofere, presupunea, ca sa-l faca fericit.
- A fost inevitabil, spuse el, deschizTnd ochii larg,
pentru a-§i vedea tatal privindu-l sever.
- O femeie nu trebuie s i fie folosita pentru profit, mai
ales de ni§te barbati de onoare.
- Inevitabil, repeta To n y .
A r fi putut argum enta ca, daca familia nu prelua su-
prematia, ar fi facut-o bandele, dar nu Tnfata uribi om pe
patul de moarte.
- §tiai ca am primit cadou cinci rnii de dolari de la
C apone, la nunta cu m am a ta?
BatrTnul schimbase vorba. O facea adesea, Tn ultimul
timp. Parea memoria i-ar fi sarit dintr-un loc Tn altul al
trecutUluir fara ca el sa observe.
- Pe-atunci, asta era o avere, recunoscu Tony.
- La fel de mult i-a dat §i lui Jo e Bonnano. A m avut o
nunta somptuoasa. C u banii de dar, am putut cumpara
participari la doua cazionuri §i o spalatorie, a ju i Franca,
pe Washington Avenue.
To n y zTmbi. Acum , tatal sau avea cTte o parte din
aproape toate cazinourile din Vegas, jumatate din spa-
latoriife care furnizau rufe cazinourilor, cTteva cafenele cu
program permanent, patru mini-antrepozite pentru m o-
bilier, o com panie de ma§ini pentru mutari §i diverse
firme de constructii. Facuse o cale uimitor de lu n g i,
peste ani, devenind, dintr-un ..baiaf printre altii, tata de
familie. Daca nu venea din Sicilia, sa se Tnfiga Tn vechile
moduri de a lucra - fara finete, fara controlul calitatii - ar
77

fi putut profits §i mai mult. Mult mai mult.


- ..Franco’s" e nimic pe ITnga dividend^, tata.
BatrTnul T§i agita mTna, frustrat:
- D ar pe-atunci, Tn anii ’40, Franco scotea un profit
frumos pentru m am a ta §i pentru mine. C u generosgl dar
al lui C apone am cum parat-o, adauga el.
T o n y ramase Tn a^teptare, mirosind trandafirii, Poate
ca i-ar.fi placut sa-l cunoasca pe AT C apone. Toti spu-
neau ca fusese un nebun, traise ca un nebun, murise ca
un nebun. Exista o anum e puritate Tn a fi nebun-, Tn a
face nebunji.’ Nimeni nu §tia la ce sa se a§tepte. Era
imprevizibil. A l'C a p o n e era idolul lui To n y . Tncerca, ori de
cTte ori se putea, sa-l imite.
In fiecare zi, T o n y venea sa-§i asculte tatal, sa-l pri-
veasca m em orindu-§i Tncet viata cu voce tare, Tnainte de
a se desparti de ea. N -a r fi vrut sa se afle Tn alt loc.
DecTt, poate! ITnga fiul sau, Jake, la o mica plimbare prin
de§ert cu acel mic §i alb Dodge Viper care-i placuse atTt
de mult...
- A m auzit ca fad planuri ca sa te razbuni pe avocata
din Texas, spuse tatal sau, apropo de nimic anum e.
To n y, surprins ca batrTnul §tia, clipi Tncet din ochi.
- §i n-ar trebui?
- Eu m -a§ gTndi mai TntTi pe Tndelete, T o n y . Ai un
simt personal al j'ustitiei §i se cade ca oamenii de onoare
sa-l aiba, e un lucru pe care sper ca de la mine l-ai
Tnvitat, dar avocata e femeie. Mi s-a spus ca are un
copil §i ca sotul ei a murit.
- Adica sa fiu Tngaduitor cu cea care mi l-a luat pe
unicul fiu? L-a omorTt pe fiul meu.
To n y se mira acum de tatal sau, temTndu-se sa nu se
im potriveasca. Inca mai bonta pentru el ce gTndea
batrTnul.
- Daca ni l-a luat cineva pe Ja k e , a fost o lege de
stat care a permis sa fie coridamnat la moarte. Nu te poti
lupta cu un stat.
T o n y clatina dirt cap. T§i simtea inima batTnd m ai re­
pede, pe masura ce furia i se Tntetea ca un arm asar
salbatic Tnchis Tn piept. Mirosul trandafirilor din grading
devenise Tnecacios §i agresiv. Tn acel moment, ar fi pre-
ferat sa miroasa o gura de canal sau de mormTnt, ceva
potrivit cu sentim entele sale de mTnie reprim ata §i
neagra. f
- Avocata a cerut pedeapsa cu moartea, tata. Nu-
trebuia s-o faca. Ea i-a convins pe jurati, Tn faza de
pedeapsa, sa-i ia viata. N -a m s -o pot ierta niciodata pen­
tru asta. V a trebui sa plateasca.
- Daca ti-o faci du$manca, fiecare mem bru al familiei
va fi obligat s-o loveasca.
- A m avut o Tntrunire. Dum neata te simtfeai prea rau
ca sa participi. I-am asigurat pe toti ca e numai treaba
mea §i ca Tn lupta mea nu sTnt implicati §i ei. A d pro-
testat, dar oricum toti sTnt ocupati, a§a ca probabil.le e
m a iu § o ra § a .
- §i, deci, te-ai dus la Dalta. N -a m avut niciodata cu
adevarat Tncredere Tn el, cum te-ai putea Tncrede Tntr-un
irlandez? Recrutarea lui, mi s-a parut, a fost cea mai
mare gre§eala a noastra Tn douazeci de ani. §i nici
taica-sau nu m i-a placut niciodata. Nici Tn el nu aveam
Tncredere.
- A m motivele mele. ;
- §i cred ca le cunosc, replica Don Macedonia. D ar
Tti asumi un m are rise, To n y . Ti-a i Tndatorat un §arpe.
Da-i o §ansa, §i va Tntoarce capul sa te mu§te. S -a r
putea ca eu sa nu fiu pe-aproape sa te previn din timp,
cTnd va scoate coltii.
To n y i§i privi mTna dreapta §i inelul. Era un cadou de
'la un prieten din Sicilia, o banda lata de aur, avTnd bla-
zonul unui cap de vipera cu coltii sco§i. Tl purta de la
§aisprezece ani. Ti amintea ca Tntotdeauna existau du§-
mani, du§mani de moarte, du§mani care se tTrau pe burta,
furi§Tndu-se prin Tntuneric cu otrava prelingTndu-li-se de
pe dinti. Tl mentinea atent. Pecetea sigiliului era unui
dintre motivele pentru care fusese de acord sa-i cu m - •
pere lui Jake ma§ina D odge Viper. C re zu s e - gre?it - ca
numele ei avea sa-i ocroteasca fiul Tn calatoria prin tara,
la fel cum §i pe el inelul Tl aparase de toate relele.
- A m total sub control, tata. Nu-ti face griji. Exista
lucruri de care nu mai trebuie sa te preocupi. Lasa-m a
sa merg ptna la capat. j
BatrTnul Tl mai privi cTteva s'ecunde, apoi se Tntoarse
pe-o parte §i Tnchise ochii. C hiar Tnainte de a adormi,
murmurar \
- Nu mai avem petrecerile de altadata... > . ‘
To n y, -calmat, se rezem S de spatar, deschizTndu-§i
din nou mintea spre gradina din fata ferestrei. Nu, nu mai
petreceau Tn zilele importante, ca pe vremuri. Nici auto­
mate nu mai purtau la ei, nici nu se 'm a i TmbrScau ca
gangstefii Tn costume extravagante, cu ghetre §i lan-
ti§oare de ceas affrnTnd pTna la genunchi. Nu-§i rfiai
controlau oamenii ca altcTndya, nici nu se mai bucurau
de aceea§i adulatie publica pentru faptele lor.
Faceau afaceri, afacerile din Am erica, acea fiara cor-
poratista nesarata §i plicticoasa, cu toate tentaculele ei
care ajungeau pTna departe.
D ar Tnca m ai-aveau §erpii, razbunarea la nevoie §i
onoarea pe care s-o apere. Cel putin, el le avea.
La fel ca pe vremuri.
Beth Tnchise manualul de criminologie ?i Tncepu sa-§i
strtnga lucrurile Tn servieta. Sala se umplu de zgomo.t.
S caune scri§nind, banci' Tmpinse, pa§i tTr§iti, studenti
rTzTnd §i vorbind.
Nu §tiu ca se oprise cineva ITnga catedra, pTna cTnd
tTnartil nu-f vorbi:
- A existat vreodata un c ^ z Tn care cineva din lumea
legii - cu exceptia lui T e d Bundy, vreau sa zic - sa fi
comis delicte penale grave?
Studentul care statea ITnga ea cu cartile la piept o
stTnjenea. Participase la doua dintre cursurile ei §i punea
mefreu Tntrebari nelini§titoare. Banuia ca moralitatea lui
se plasa undeva Tntre valprile am ericane norm ale §i
oceanul adTnc al anarhiei violente.
Nu arata ciudat. Parea un §oarece de biblioteca, ochi
cenu§ii, tulburi, ascojn§i dupa ochelarii cu rame de chih-
limbar, maxilare delicate, cu o brazda adtnca Tn barbie.
N|u putea cTntari peste §aizeci de kilograme, de§i avea o
Tnaltime medie pentru vTrsta de douazeci de ani. Purta
7 invariabil jean§i negri, tricouri §i un pullover din flanel
prea m are, cu mTnecile suflecate ptna la coate. Din
mers, pulloverul Ti fflffia pe ITnga trup.
- Nu sTnt sigura c3 Tmi amintesc de altcineva, spuse
ea, TnchizTnd servieta §i ridicTnd-o de pe catedra, gata sa
lase Tn urma clasa §i pe baiatul acela antipatic.
- Credeti ca mintea criminals nu e destul de inte-
ligenta ca sa intre Tn domeniul legii?
- Nu asta am vrut sa spun, gesticula ea Tncurcata,
pentru a alunga confuzia. Treb uie sa m a grabesc, am un
caz Tn instanta. D aca m a scuzi...
II ocoli, spre u§a. C lasa se golise. Era prea grabita ca
sa mai TntTrzie pe-acolo.
- Ei bine.'eu cred ca Tn sistemul juridic lucreaza mai
multi escroci decTt Tn afara lui.
Fara a se opri, Beth raspunse!
- Ai dreptul la opinia ta, oricTt de gre§ita ar fi.
- N u sTnteti de aceea§i parere?
In u§a, se Tntoarse:
- Paul, ce rost au Tntrebarile astea?
Studentul ridica'din umerii sai Tngu§ti, strTngTndu-§i-i
spre teancul de carti pe care continua sa le tina strTns.
+ STnt §i eu curios, atTta tot. Nimeni. nu recunoa§te
vreodata cTt de prost stau cu adevarat lucrurile.
’ - Evident, exista avocati necinstiti, judecatori corupti
§1 jurati nedrepti. Asta voiai sa m -auzi spunTnd? Nu Tn-
seam na sa trebuie sa Tnlaturam compl,et sistemul, daca
Tntr-acolo bati. Baroul American a adoptat standarde etice
Tnalte pentru un C od al Responsabilitatii Profesionale cu -
prinzator, Tn 1969. l\4ajoritatea avocatilor respecta acest
cod. In interiorul sistemului exista mai putini delincventi
decTt aicre d e .
Paul veni spre ea, gata s -o contrazica, se vedea
dupa expresia hotarTta a gurii.
- C red ca stnt asasini care sfcapa nepedepsiti, spu^e
el solem n, cu ochii sclipindu-i grotesc dupa lentilele
ochelarilor. C red ca legea Tntoarce capul cTnd Ti vine la
socoteala. GTnditi-va la senatorul Kennedy §i la C h a p -
paquiddick.1 C red ca...
- Trebuie sa plec. Poate discutam alta data.
§i, rasucindu-se, intra Tn puhoiul de studenti care
umpleau holul. §tia ca Paul venea dupa ea, urmTnd-o
pas cu pas. Nu era omul p e care sa-l descurajeze Tn-
treruperile bru§te §i nepoliticoase.
- A§ dori mult... continua el. A§ vrea sa va aud opinia
pe tema asta.
Beth nu-i mai raspunse, dar imediat se simti vinovata
ca se purtase atTt de urTt. Nu era decTt'un pu§ti. A r fi
trebuit sa dea dovada de mai m u lti rabdare. Num ai
de-ar fi avut timp! -
GoborT Tn fuga scara spre u§a de ie§ire §i, Tn con-
tinuare, treptele pTna pe alee. O briza de primavara
mi§ca frunzele stejarilor de pe marginile aleii. N -avea sa
se mai Tntoarca pentru a vedea daca tTnarul o urma.
Dupa ani Tn §ir de pedagogie, §tia ca aproape Tn fiecare
semestru aparea cTte un student ciudat ca ^aul. Poate
- ca nu erau asem enea lui, dar tot ramTneau de neTnteles,
la un nivel unde ea nu putea ajunge.
Existasera studenti care o contraziceau, studenti
care se Tndragosteau de ea, sau cel putin ,a§a credeau
ei, studenti care doreau sa faca parte din viata ei, ca sa
poata fi alaturi de ea. D a r aceia ca Paul, care puneau

1. - S candal celebru d ec lan§at d e un accident de m a§ina,


provocat de Edw ard K e n n ed y dupa o betie Tn noaptea d e*18 iulie
196 9 ?i s o ld a f cu m oartea am an tei acestu ia, M a ry Jo K o pechn e.
(n.tr.)
Tntrebari nelini§titoare, erau cei ce o derutau cel mai
mult.
D e ce Tl interesa pe un student la Drept fata Tntu-
necata a legii? C e 'a n u m e avea coruptia ca sa-i abata
interesul dinspre aspectele mai luminoase ale justitiei?
Noua generatie de studenti la Drept parea invadata de o
atitudine tot mai contraculturala. Intrau Tn clasa Tntarcati
cu Tales of the C ryp t §i cu thrillerurile ieftine cu detectivi
§i avocati produse la Hollywood. Ace§ti tineri fusesera
porecllti „Generatia X “.
Incercase sa Tnteleaga cTte ceva din ceea ce Tn­
sem na Generatia X . Unii dintre pu§ti Ti spusesera ca X-ul
Tnsemna „nimic“, erau Generatia Nimicului sau G ene­
ratia Necunoscutului. Altii afirmau ca nu erau speculanti
la bursa sau copii de speculanti, a§a ca aveau o ge­
neratie fara nume. O fata care fuma cui§oare Ti spusese
ca titulatura provenea de la o veche formatie punk rock
condusa de Billy Idol, dar altcineva sustinea ca se reven-
dica de la un tTnar scriitor numit ..General X-er", care
folosise acea expresie Tntr-o carte.
Toate aceste explicatii o zapaceau pe Beth §i mdi
mult decTt Tnainte, N u §tia decTt ca o parte din curentul
pesimist al sistemelor lor de gTndire o zgTria ca §mir-
ghelul pe barbie.
Avea nevoie de o cafea. Repede. Urma sa se opreasca
la statia Sigm ore, pentru o cea§ca mare pe care s-o ia
cu ea la tribunal. /
TrecTnd pe ITnga refugiul benzinariei, opri Tn capatul
cladirii, ultimul loc de parcare ramas liber Tn fata m aga-
zinului. T§i lua portofelul din geanta de piele, umflata.
Dupa ce coborT grabita din Jeep, uitTnd sa mai Tncuie
portierele, Beth se Tndrepta spre u§a din fata. LTnga pe­
retele de caramida statea ghemuit un pisoi ratacit, dupa
cTte i se parea, cu blana galbuje, plina de unso are/Se
opri §i Tl lua Tn brate, ridicTndu-l aproape de obraz, pentru
a-i §opti:
- . C e - a i jDatit tu? T e -a aruncat cineva Tn strada sa
mori de foam e?
TorcTQd, pisoiul se gudura cu capul sub barbia ei.
- B ine. Daca nu te dore§te nimeni, am sa te iau eu,
cTnd ies. Vrei sa vii cu mine acasa? M m ? Vrei putin laptic
cald? - '
Ruse pisoiul jos §i intra repede. CTnd era grabita,
arata ca o mori§ca, TnvTrtindu-se pe drum, dTnd din brate,
pompTnd din picioare, cu privirea drept Tnainte.
Cafeaua era veqhe §i aproape terminata. Lua vasul
de sticla de pe Tncalzitorul Bunn §i ofta exasperate.
- Pufeti face cafea proaspata? Tl Tntreba ea pe Joe,
vTnzatorul de zi.
- Sigur ca da, doam na Kapon, nici un minut nu du -
reaza,
- Asculta, afara e un pisoia§ care se-nvTrte pe-aioi. E
al dumitale?
- Nu-i al meu, doam na Kapon. E u n-am pisici.
- Nu §tii al cui e?
- Nu, doamna. S -o fi ratacit.
„Nu mai e cazul,“ T§i spuse Beth. „Cred ca am fost
adoptata. A cu m , stapTna mea va fi o pisica."
ZTmbi, a§teptfnd sa se filtreze cafeaua.

Ja z z y Deaver banuia ca n-avea sa dureze mult. U r-


m arise m a§ina lui E lizabeth K apon de la cam pu sul
universitar. Dupa o saptamTna de cTnd se tinea dupa ea,
observase un lucru care l-ar fi ajutat sa se apropie de
geanta ei fara primejdia de a fi vazut. Adeseori se gra-
bea §i-§i lasa ma§ina descuiata. Multi oameni din ora§
procedau la fel. Nu credeau ca autovehiculele riscau s i
fie furate, ca tn apropiatul Houston.' S e Tn§elau, desigur,
dar cine era el, sa le faca educatie pro|tilor?
]n privinta lui Kapon, Tnsa, mai important era faptul ca
obi§nuia sa se opreasca pentru benzina sau cafea la
Sigmore, lucru pe care-1 facea cel putin o data pe zi, §i
alerga Tnauntru doar cu portofelul §i cheile Tn mTna, la-
sTndu-?i po§eta pe fotoliul ma§in|i.
Tim p de o saptamTna, Ja z z y pilrtase asupra lui plicul
cu coca. II treceau toate sudorile ca tre'buia sa umble cu
el prin G eneva, dar era dispus sa-§i asum e acest rise
pentru a-§i scoate iubitul din Tnchisoarea Huntsville.
T§i p a rc i vechea camioneta ruginie In spatele'unei
ma§ini care-§i fic e a plinul, sari jos §i porni agale spre
Jeep-ul din capatul p a rca rii,.n e vizu t prin u§a de la Sig­
more. Deschise portiera, se apleca §i Tn acela§i timp T§i
strecura mTna Tn buzunarul de la piept, scotTnd pticul. 1-1
Tndesa Tn po§eta, Tnchise clapa de piele §i se Tndeparta
grabit. Revenind la camioneta, porni motorul, b ig a Tn
mar§arier §i se Tnscrise Tn traficul de pe Main Street. T§i
§terse fata de transpiratie cu pfrosopul de pe scaunul
alaturat. A cu m nu-i mai ramTnea decTt sa-i strecoare un
plic §i Tn casa, Tn dormitor. Nu era mare lucru, nici pe
departe la fel de dificil ca plasarea primului asupra ei.
Urm a sa-l depuna imediat.
CurTnd, avpa sa fie Tnchis sub acazatia de a fi fur-
nizorul lui Elizabeth Kapon. Nu pentru multa vrem e. I se
promisese. §i, cTnd Tl eliberau, urma sa ia s i §i Juan.
Eliberati amTndoi pe cuvTnt de onoare.
Abia a§tepta sa treaca timpul pTna atunci.

In ziua aceea, toate conspirau spre a o face sa Tn-


tTrzie. Paul, cu Tntrebarile lui tulburatoare, cafeaua veche
cTte i se parea, cu blana galbuje, plina de unso are/Se
opri §i Tl lua Tn brate, ridicTndu-l aproape de obraz, pentru
a-i §opti:
-..C e -a i patit tu? T e -a aruncat cineva Tn strada sa
m o rid e fo a m e ?
TorcTQd, pisoiul se gudura cu-capiul sub barbia ei.
- B ine. Daca nu te dore§te nimeni, am sa te iau eu,
cTnd ies. Vrei sa vii cu mine acasa? M m ? Vrei putin laptic
cald? ' ■
Ruse pisoiul jos §i intra repede. CTnd era grabita,
arata ca o mori§ca, TnvTrtindu-se pe drum, dTnd din brate,
pompTnd din picioare, cu privirea drept Tnainte.
Cafeaua era veqhe §i aproape terminate. Lua vasul
de sticla de pe Tncalzitorul Bunn §i ofta exasperata.
- Puteti face cafea proaspata? Tl Tntreba ea pe Joe,
vTnzatorul de zi.
- Sigur ca da, doam na Kapon, nici un minut nu du -
reaza.
- Asculta, afara e un pisoia§ care se-nvTrte pe-aici. E
al dumitale?
- N u-i al meu, doam na Kapon. E u n-am pisici.
- Nu §tii al cui e?
- Nu, doamna. S -o fi ratacit.
„Nu mai e cazul,“ T§i spuse Beth. „Cred ca am fost
adoptata. A cu m , stapTna m ea va fi o pisica.“
ZTmbi, a§teptTnd sa se filtreze cafeaua.

Ja z z y Deaver banuia ca n-avea sa dureze mult. U r-


m arise m a§ina lui Elizabeth K apon de la cam pusul
universitar. Dupa o saptamTna de cTnd se tinea dupa ea,
observase un lucru care l-ar fi ajutat sa se apropie de
geanta ei fara primejdia de a fi vazut. Adeseori se gra-
bea §i-§i lasa ma§ina dejscuiata. Multi oameni din ora§
procedau la fel. Nu credeau ca autovehiculele riscau s i
fie furate, ca-Tn apropiatul Houston.' S e Tn§elau, desigur,
dar cine era el, sa le faca educatie pro§tilor?
In privinta lui Kapon, Tnsa, mai important era faptul ca
obi§nuia sa se opreasca pentru benzina sau cafea la
Sigm ore, lucru pe care-1 facea cel putin o data pe zi, §i
alerga Tnauntru doar cu portofelul §i cheile Tn mTna, la-
sTndu-§i po§eta pe fotoliul ma§inii.
Tim p de b saptamTna, Ja z z y pUrtase asupra lui plicul
cu coca. Il treceau toate sudorile ca trebuia sa umble cu
el prin G eneva, dar era dispus sa-§i asum e acest rise
pentru a-§i scoate iubitul din Tnchisoarea Huntsville.
I§i parea vechea camioneta ruginie rn spatele-unei
ma§ini care-§i f§cea plinul, sari jos §i porni agale spre
Jeep-ul din capatul parcarii,.nevcizut prin u§a de la Sig­
more. Deschise portiera, se apleca §i Tn acela§i timp T§i
strecura mTna Tn buzunarul d6 la piept, scotTnd plicul. 1-1
Tndesa Tn po§eta, Tnchise clapa de piele §i se Tndeparta
grabit. Revenind la caimioneta, porni motorul, b§ga Tn
mar§arier §i se Tnscrise Tn traficul de pe Main Street. I§i
§terse fata de transpiratie cu prosopul de pe scaunul
alaturat. A cu m nu-i mai ramTnea decTt sa-i strecoare un
plic §i Tn casa, Tn dormitor. Nu era mare lucru, nici pe
departe la fel de dificil ca plasarea primului asupra ei.
Urm a sa-l depuna imediat.
CurTnd, avpa sa fie Tnchis sub acozatia de a fi fur-
nizorul lui Elizabeth Kapon. Nu pentru multa vrem e. I se
promisese. §i, cTnd Tl eliberau, urma sa iasa §i Juan.
Eliberati amTndoi pe cuvTnt de onoare.
Abia a§tepta sa treaca timpul pTna atunpi.

In ziua aceea, toate conspirau spre a o face sa Tn-


tTrzie. Paul, cu Tntrebarile lui tulburatoare, cafeaua veche
de la Sigm ore, pisoiul pe care Tl luase Tn ma§ina, cutia
luata cu Tmprumut din cafenea pentru a tine Tn siguranta
ghemuletul de blana pTna ajungea acasa. Iar acum , gar-
zile de la detectorul de metale al tribunalului Ti faceau
sem n sa treaca la control. Nu-l recuno§tea pe nici unui.
Poate ca primaria facuse noi angajari, despre care nu
§tia. D e obicei, era las^ta sa intre, Tn fond era procu-
roarea districtuala, paznicii o cuno§teau prea bine, nu
trebuia sa le arate legitimatia.
Incruntata, se apropie f§ra tragere de inima. Unde-i
era permisul? Tl purta asupra ei, desigur, dar putea fi
oriunde, Tn fundul-po§etei.
' - ’ V a pot vedea legitimatia, va rOg, domni§oara?
- Sigur, stati putin...
P le cTn du -§ i ca p u l, Tricepu sa caute prin uria§a
geanta. Clapeta se deschise §i din fundul gen^ii Tncepura
sa iasa tot felul de obiecte, Tn timp ce scotocea. cautTnd
orbe§te cu degetele legitimatia tare de plastic, cu clipsul
metalic la colt. Simti ceva moale §i afTnat, Tnvelit Tn
celofan, §i degetele i se oprira. O expresie surprinsa Ti
transfigura fata. *
- S -a TntTmplat ceva? Tntreba cel mai Tnalt dintre gei
doi gardieni.
- Nu... am ... e pe-aici, pe undeva. STnt Beth Kapon,
procuror de...
S coase obiectul moale, crezTnd ca Melanie Ti bagase
Tn po§eta vreo gustare. C e D um nezeu ...? §i deodata
garzile o apucara de brate, cTte unui din fiecare parte, iar
cel Tnalt, cu privirea feroce, Ti lua plicul din mTna.
- Ei, ce-i aici? Tntreba el. Aducem o substanta ilegaia
Tn tribunal, doam na? D a ’ zg u a§a, eucoana, mare tupeu
mai ai.
Beth ram ase cu gura cascata, incapabiia sa vo r-
87

beasca. Droguri? Tn po§eta ei? D ar de unde? De la cine?


- Stati, tncerca ea sa se elibereze. E o gre§eala, o
prostie...
- A§a zic toti, doa m nl,' §i, sincer sS fiu, singura gre-
§eala e ca v-ati dat jos din pat azi-dimineata §i noi §tim
cine e prostul aici.
Beth a fost tiniita la interogatoriu dpua ore, Tnainte de «
a descoperi ca mandatul emis imediat pe numele ei se
referea §i la un al doilea plic de cocaina, ascuns Tn de-
baraua de haine din dormitorul ei. Mai reie§ea ^ i ca Ti
gasisera pe m asa de toaleta o oglinjoara cu reziduuri §i
cTteva fire risipite pe covor, la picioarele masutei.
N -avea nici un rost sa protesteze fata de ridicolul
acelor acuzatii. §tia, Tnca la cTteva secunde dupa ce o
retinusera paznicii de la detectorul de metale, ca i se
ticluise ‘o mscenare. Singurele lucruri pe care nu le §tia
erau .de ce §i de catre cine anum e. Realitatea era greu
de Tnghitit numai fiindca se TntTmplase atTt de nea§teptat>
De pe la Tnceputul interogatoriului, Tntelesese ca cineva
trebuia sa-i fi strecurat plicul Tn geanta, la Sigm ore, Tn
timp ce a§tepta sa fie gata cafeaua proaspata. l-a spus-o
detectivului, dar acesta a respins imediat explicatia.
Cine §i de ce? A ve a o multime de prieteni Tn tribunal.
A ve a prieteni politi^ti, judecatori, avocati. PTna §i se-
cretarele §i grefierii o simpatizau. C e du§man putea avea
care sa fi facut asem enea eforturi pentru a o implica
Tntr-o infractiune grava? .
C u toate acestea, cineva Ti pusese gm d rau §i situate
se arata sum bra. AtTt de sum bra, TncTt tot trebuia sa-§i
frece gTtuI pentru a destinde contractile care o anuntau
ca se putea sa cedeze §i sa izbucneasca Tn pITns. Pe toti
sfintii, n-avea sa pITnga ca o muiere slaba. C a zu se Tntr-o
cursa §i nu §tia de ce, dar nu dTnd drumul la lacnmi avea
sa-§i gaseascS salvarea.
Putea fi dura §i nemduplecata cm d era n e c e s a r - a§a
obtinuse un lung §ir de condamnari. Deci, trebuia sa fie
§i acum dura, nu bleaga; mai aTes, trebuia sa-§i pastreze
calmul. Doar T§i puteau da seam a cu totii ca era o Tn-
scenare. A r fi fost prea ridicol, pur §i simplu, s-o creada
consumatoare de dulciuri .pentru nas. De acord, anul tre-
cut, un respectabil avocat imobiliar din ora§ fusese des-
coperit ca fiind toxicoman, iar coruptia §i u§urinta de a
achizitiona droguri Ti ispiteau pe unii politi§ti, judecatori §i
avocati, dar nu pe ea. N u §i pe ea.
T§i chemS un prieten vechi §i de Tncredere, avocatul
Everett Shaw . S e urcara Tn ma§ina lui, Tnainte de apusul
soarelui. Fatada tribunalului era cufundata Tn um bra, cu
peluza verde din fata patata auriu de lumina ce se infiltra
prin frunzi§ul copacilor.
- E grav, spuse Everett. C u m s-a TntTmplat, Beth?
T§i lasa capul Tn piept, TnchizTnd ochii. Vorbise ore Tn
§ir, vorbise pma ajunsese sa Creada ca niciodata n-avea
sa fnai poatavorbi.
- Cineva Tmi vrea raul, raspunse ea. §tii ceva despre
asta? Ai auzit vreun zVon?
- Nici x> vorba, clatina din cap Everett. De ce sa-ti
planteze cineva droguri?
- Nu cum va insinuezi ca a§ consum a cu adevarat
cocaina, nu-i a§a, Everett?
- A m pus doar o Tntrebare, Beth. Asculta, §tiu ca e§ti
obosita §i ca a fost o lovitura Tngrozitoare, dar va trebui
sa ai Tncredere Tn cineva. Daca Tn mine nu ai Tncredere,
mai bine cheama-ti chiar acum alt avocat.
fl privi Tn ochi. Era un om de caracter, cu un chip pe
care se reflectau anii Tn care i se formase acel caracter.
Fusese avocatul familiei, Tnainte de moartea tatalui ei.
Niciodata nu avusese motive sa-l creada altfel decTt loial
§i competent. Dar, de fapt, niciodata nu avusese motive
sa creada ca urma sa aiba nevoie de ajutor legal pentru
a ie§i dintr-o asem enea Tncurcatura. Uneori, oamenii se
schimbau sau erau mituiti ori amenintati ca sS se com -
porte cum nu se cadea.
§i, totu§i, Everett avea dreptate. Trebuia sa aiba Tn­
credere Tn cineva. Daca era implicatTn conspiratie, D u m -
nezeu s-o ajute, caci nu mai avea realmente pe nimeni
Ja care sa apeleze. ^
- A m Tncredere Tn tine, spuse ea. Mi s-a parut doar
ca distingeam o unda de mustrare Tn tonul tau. E ade­
varat ca am facut o prostie lasTndu-mi a§a po§eta Tn
ma§ina. A m Tnseput s-o fac de cTtiva ani, fiindca due
atTtea... boarfe... Tn geanta. Tmi iau doar portofelul §i
cheile, cTnd ma due sa cum par o cafea s a u u n sfert de
lapte. D e unde era sa §tiu ca cineva voia sa-m i ascunda
cTteva gram e de coca Tn po§eta, cTt timp lipseam? C eea
ce avem de facut acum este sa aflam cum scap din
povestea asta. *
- O sa fie greu ca toti dracli sa te scapam cu bine, T§i
scoase Everett ochelarii, masTndu-§i §aua nasului, cu
ochii Tnchi§i. L - au prins pe traficant.
- C a re traficant? ■ «
-T ra fic a n tu l tau, se zice. Furnizorul.
- E mai rau decTt am crezut.
Nodul Ti revenise Tn gTt §i fu nevoita sa Tnghita Tn sec
pe ITnga el.
Everett dadu din cap, punTndu-§i ochelarii la loc.
Porni ma§ina §i, cu o privire peste umar, demara.
- Vei fi suspendata, pTni se Iamure§te povestea,
spuse el.
Nici m acar nu se gTndise la profesiunea ei §i la auto-
rizatia de a §i-o practica; Tn ultimele cTteva ore, Tnfrun-
tase prea multe Tntrebari §i acuzatii. «
- D a r nimeni nu m -a gasit vinovata!
D e Tndata ce o spusese1 , §tiu ca nu avea importanta.
0 acuzatie atTt de grava ducea la suspendarea juristului.
Everett o privi lung, cu tristete.
- Daca te gasesc vinovata, vei fi exclusa din barou,
Beth.. IntrucTt ai un trecut imaculat §i un .dosar de pro-
curoare atTt de bun, avem toate §ansele sa te scapam de ,
Tnchisoare. Dar, Tn momentul de fata, Consiliul de S u pra -
veghere a Baroului va fi nevoit sa te suspende. Ni§te
acuzatii atTt •de serioase nu pot fi trecute cu vederea.
Viata ta nu va mai continua la fel ca Tnainte.
, ii veni sa replice\ ,JVu, pe bune“, sao „C e surprjza",
sau ,J.a naiba, am §tiu t-o.de cum m -a u In h a ta f, dar
raspunsurile sarcastice i se oprira Tn gTt, lasTnd sa iasa
doar un geamat.
- Cine-i traficantul? Tntreba ea.
- Ja z z y Deaver. Joh n, Johnny, Ja z zy , zw cum vrei.
% )pereaza de o buna bucata de timp prin G eneva §i
niciodata nu l-au Tnfundat, de§i a mai fost arestat, dar au
fost nevorti sa-r dea drumul, nu i-au gasit nici o proba
concludenta ca sa-l condam ne. /
1 -E x c e le n t.
- Vrei sa te due acasa?
- Sigur. D a r mai TntTi trebuie sa-m i iau ceva din
ma§ina.
- C e anum e?
- U n pisoi pe care I-am salvat de la Sigm ore, mai
devreme. O fi lihiiit de foame.
Everett se multumi sa-i zTmbeasca, indulgent.
In reitul drumului spre casa, Beth tacu. §tia despre
Ja z z y , sau mai degraba despre reputafia'lui. H o m o­
sexual, refugiat din Houston, preluase §i dom ina lucra­
tive trafic cu droguri din G eneva.
- Daca eu stnt procuroarea §i ies din scena, Tl vor
pune pe Harry sa-m i ia locul? Harry va trebui sa ma
acuze, pe mine, fosta lui §efa?
Luase pisoiul Tn poala, mTngTindu-i blana. Era peste
m asura de slab. Treb uia sa-l duca la un control v e -
terinar.
- A§a se pare, Beth.
Harry n-avea s-o doreasca. E ra asistentul ei §i, ori de
cTte ori lucrau Tmpreuna la'cTte un caz, petrecea prea
mult timp dTndu-i tTrcoale §i invitTnd-o la spaghetti sau
bingo Tn salonul V .F .W . local, ori sa bea ceva la ..Geneva
lnn“. Era cel mai grav ca z de tubire fira speranfa pe
care-1 vazuse Tn viata ei §i d e doi ani nu era Tn stare sa-t
potoleasca. Mai tTnar decTtea cu zece ani, se logodise Tn
fine cu o fata dragala§a pe punctul de a absolvi urii-
versitatea, dar la Beth nu se Tndura sa renunte. Banuia
ca atractia pe care i-o inspira avea mai mult de-a face cu
admiratia adoratoare, decTt cu un magnetism fizic.
Iar acum, avea sa se ridice Tn fata juratilor, cerTnd sa
fie con dam nati sub acuzatia de cum parare §i consum
de cocaina.
Toata povestea era o farsa! Harry Ti cuno§tea atitu-
dinea fa^a de droguri. Ti §tia preocuparea ca Melanie sa
nu se Tnhaiteze cu un anturaj nefast. §i, totu§i, din cauza
dovezilor trucate §i a unui traficant mizerabil §i sperjur,
H a rry trebuia sa Tncerce s-o bage dupa gratii.
D aca n-a r fi fost o situatie atTt de nebuneasca, de
disperata, ar.fi facut-o sa rTda.
CTnd cobori din ma§ina lui Everett, pe alee, Ti spuse:
- CTt timg putem amTna procesul?
- Nu ftiu sigur, ridica el din umeri' De ce?
- Cred ca Harry nu v a forta §i stnt convinsa ca nu e
impticat. Daca avem vreo posibilitate de amTnare; e ne-
aparat§ nevoie s-o facern. Treb uie sa aflu cine e autorul.
- §i daca nu afli?
Colturile gurii i se arcuira Tn jos, pe cTnd privirea i se
a b ite a spre u§a casei:
- D a c i nu, m -am fript. Cineva o sa m i manTnce la
c in i, cu sos de mere.
Everett Ti strTnse mTna Tncurajator, Tnainte sa coboare
din m a§ini. Ti fic u un sem n de rim a s bun, Tn timp te se
Tndepirta. Nici el nu era implicat, n-avea nici o Tndoiali.
C o c T t participau mai putini la o conspiratie, cu atTt mai
bine. Cel care i-o facuse o §tia. Ja z z y era unealta. B a­
nuia ca §i paznicii de la tribunal care o luasera Tn custo-
die erau complici. §i mai cine? Detectivul de la narcotice,
J .T . Marchberry, care o interogase, putea fi, n-avea cum
sa-§i d e a -seam a doar privindu-l sau ascultTndu-l. Putea
doar sa-§i faca datoria, cu regret, §tiind cine era. De§i ar
fi putut juca teatru. A ve a sa-i-fie tot mai dificil sa deose-
beasca baietii buni de cei rai, Tn toata afacerea aceea
Tncurcata.
S e Tntoarse pe alee, spre u§a, chiar Tn momentul
cTnd soarele disparea la orizont.
Melanie urma sa vina curTnd acasa. N -avea sa Tnte-
leaga nimic. In vestibul, Beth se opri, privind dezastrul.
Politi§tii nu umblasera cu manu§i. Pernele zaceau arun-
cate de pe canapea, toate lucrurile fusesera luate de la
locul lor, scotocite §i Tmpra§tiate. In bucatarie, sertarele
erau scoase §i golite pe bufet.
Tinea Tn brate pisoiul, care miorlaia din rasputeri. L u i
lapte din frigider §i Tl Tncalzi putin Tn cuptorul cu m icro-
unde. L a s i pisoiul s i liciie fericit laptele, T/i timp ce ea
se uita prin restul casei.
In, dormitor, cuverturile, erau smul.se, trTntite pe jps,
salteaua statea strTmba pe somiera, iar prin sertarele
scrinului se cotrObaise. P e masuta de toaleta domnea
haosul, iar oglinjoara unde T§i tinea sticlele de parfum
lipsea, luata pentru a fi etichetata §i folosita TmpOtriva ei
ca proba a consumului de droguri.
U§a debaralei statea deschisa. S e duse pTna Tn fata
ei §i se opri privind interiorul Tntunecos; Luasera cutia de
pantofi goala, cu tot ce gasisera Tn ea. Probabil era cea
de la Mervyn, Tn care T§i tinea esearpiriii negri. 0 pas-
trase Tn eventualitatea ca pantofii nu i se potri^eau §i
trebuia sa-i duca Tnapoj. ^ c
' § i-a r fi tinut o procuroare districtuala rezerva privata
Tntr-o cutie de pantofi?
RTse, jar sunetul nea§teptat Tn casa cufundata Tn li-
ni§te o facu 'sa tresara, cutremurTndu-se, §i sa-§i cu -
prinda trupul cu bratele.
S e a§eza pe coltul saltelei goale, acoperindu-§i fata
cu mTinile. -
A cu m putea sa pITnga.

— A m ve§ti proaste, spuse Beth, cTnd Melanie aparu


Tn u§a.
Era §apte §i un sfert, iar Beth T§i facuse o cafea.
Statea pe canapeaua din living, cu televizorul stins, o
lampa aprinsa §i stomaeul ars de acizi. Pisoiul cel nou,
satul §i somnoros, Ti torcea Tn poala.
Facuse ordine Tn- casa, dar tot nu i se parea Tn re­
gula. Fotografia lui Melanie de la absolvirea liceului nu
era la locul ei, pe televizor. Marul de cristal de pe masuta
ar fi trebuit sS fie pus la loc pe consola.
Melanie T§i lasa -geanta cu carti sa cada pe covor §i
se a§eza pe fotoliu, Tn fata mamei sale.
94

- - C e e? Arati groaznic, m am i. §i de unde ai pisoiul


is ta ? Pot sa-l vad?
- L-am gasit Tn statia Sigm ore. Cred cS a fost aban-
donat acolo. '
li Tntinse animalul iri^rt, adorm it
- Melanie, s-a facut o acuzatie Tmpotriva mea. S e
pare ca au... s-a insinuated...
- C e ? C e se petrece?
t Ridicase pisoiul la obraz, stTnd cu nasul Tngropat Tn
blana lui. Pisoiul se trezi §i se Tntinse.
- A m fost retinuta la intrarea Tn tribunal, azi pe la
amiaza, cu un plic de coca Tn geanta. Apoi, au obtinut un
mandat de perchezitie §i au mai gasit aici, Tn casa.
t. Melanie rTse, apoi se stapTni.
- C e-i asta, o glum a? §tii, voiam sS-ti cer iertare
pentru toate ocaziile alea cTnd eram mica §i-ti faceam
farse, mami. Poate c a acum este momentul cel mai
potrivit... ,
- Nu e o glum§. C ineva m i-a facut o Tnscenare. E v e -
, rett a trebuit sa ma scoata pe cautiune, ca sS fiu acasa
Tn seara asta.
- Of, mami, asta-i cea mai mare tTmpenie pe care am
auzit-o Tn viata' mea. E o nebunie.
- Nu e adevarat. E un neadevar sfruntat.
- A vrut cineva sa te Tnfunde?
Beth privi Tn jurul Jivingului, cautTnd o scapare din
starea de confuzie, ca sa poata m acar vorbi cu o apa-
renta de luciditate.
- La altceva nici nu m a pot gTndi. Nu §tiu de ce. C ine
ar fi avut motive sa m i-o faca?
- Cineva care vrea sa se razbune? Vreunul din pun-
ga§ii pe care i-ai bagat Tn Tnchisoare? A u fost destui.
- C red ca da. Treb uie sa fie un om cu destula putere
de influenta asupra oamenilor. D a r fti dai seam a ce Tn-
seam na asta, Melanie? E Tn joc subzistenta m ea. Daca
nu scap, pot fi exclusa din barou.*
- D ar ai un avocat §i de ce ar crede cineva ca aveai
droguri? C u m au ajuns la tine Tn po§eta?
Beth Ti explica despre popasul la cafea, Tn drum spre
tribunal. Probabil ca atunci i le plantase cineva.
' T§i freca fruntea apasat, ca pentru a-§i fixa gTndul.
- Daca se prinde, a§ putea... a§ putea* fi eu Tnsami
inculpata. A§ putea... m i-ar putea lua licenta... chiar §i sa
ma trimita la Tnchisoare. -
- Cacat!
Beth T§i prjvi fata.
- CTta dreptate ai, spuse ea. A m intrat Tn el pTn-la gTt,
iubito. *
^ -■ §i c e o sa ni se TntTmple?
CTnd Beth se ridica, Tn m Tnacana cu 6afea Ti tremura.
Tncerca sa se controleze. Trebuia sa gTndeasca p ^ Tn-
delete^fara emotie. Intelectul ei o salvase Tntotdeauna Tn
viata. Acum trebuia sa se bazeze pe el fara a se Tnfuria
§i Tngrijora atTt tle mult, TncTt sa piarda din.vedere cap-
canele §i prapastiile din fata ei.'
- Nu se va TntTmpla nimic, spuse ea, temTndu-se ca
nU-|i credea propriile cuvinte optimisfe. N -a m facut nimic
rau. Tn instanta, totul va ie§i la iveala §i acuzatia va fi
respinsa.-■ ^
- Sigur ca da, mami, o.Tncu.raja Melanie apropiindu-se
de ea. Poti dovedi ca substanta nu era a ta. N u?
Nu §tia daca putea sau nu. Devenise maestra Tn sub-
minarea apararii §i convingerea juratilor ca acuzatii erau
vinovati mai presus de orice Tndpiala rezonabila. C u
propria ei aparare, nu rr\ai era atTt de sigura, din m om ent
ce niciodata nu i se mai ceruse s-o faca.
96
<

A cu m se afla de cealalta parte a barei, unde toate


regulile se schimbau. '
- A m foarte mult de lucru, spuse ea, batmdu-§i ab­
sents fiica pe umar, Tn timp ce trecea pe ITnga ea. Imi
mai trebuie o cafea. C rezi ca poti tine pisoiul la tine o
vrem e?
- Pot sa-i dau un num e?
- Sigur. Qricine are nevoie de un nume.
- Sa-i zic-Pope?
- Pope?
- C a Alexander. Alexander Pope? Imi plac poeziile
lui. §tii... e foarte... Tn fine, Tmi plac §i gata.
- Desigur. la-1 pe Pope §i Tncearca sa-ti scoti toate
astea din minte ca sa-ti poti face temele.
In noaptea aceea, casa ram ase tScuta. Melanie nu
puse C D player-ul din cam era ei, iar Beth nu deschise
televizorul, mijkfcul ei obi§nuit de relaxare, ca sa v ada
filme vechi pe Am erican Movie Channel. In schimb, M e­
lanie se instala Tn cam era ei, TnvatTnd pentru o lucrare la
engleza de a doua zi, Tn timp ce Beth T§i facea Tnserpnari
Tntr-un bloc A -4 , pe m asa din bucatarie, TncercTnd sa
gaseasca ie§irea din imensa groapa pe care cineva i-o
sapase. <

- Rotile s-au pus Tn mi§care, Ti spuse Dalta lui To n y,


la telefon. Nu mai dureaza mult.
- Apreciez vestea asta.
Ochii lui T o n y se abatura spre glasswandul care da-
dea afara, pe verahda, dincolo de care urmau trandafirii.
Soiul violet-de-Parm a, o Reine des Violettes pe care o
com andase special gnul trecut, scotea Tn sfTr§it boboci.
Aveau o tulpini de gen vechi, fara spini, Tnmiresmata pe
fundalul frunzi§ului verde. Daca Tnfloreau Tn acea sapta-
mTna, voia sa-§i taie un buchet pentru biroul lui. A vea o
slibiciune pentru trandafirii cu culori stranii. Obtinuse
chiar §i unui negru, de§i pTna acum nu se simtise bine.
SoluI era prea acid.
- Vrei rapoarte regulate despre ea? Tl Tntreba Dalta.
- M i-ar placea. Tin e -m a la curent.
T o n y Tnchise Tncet telefonul, zTm bind. A u zis e ca
Dalta Tl chem ase pe C h a se. Totul m ergea bine. Intru
totul conform planului.
Lua -l-ar dracu’ pe Dalta, la urma urmei. Daca in-
dividul n-ar fi fost atTt de reoe §i de ambitios, pute^ fi un
cT§tig minunat pentru T o n y . CTndva, se gTndise sa faca
din el „consigliere“. PTna Tntelesese ce fel de om era, mai
bine zis. §i pTna cTnd tatal sau Ti indicase fisurile lui
Dalta. Tl strabateau peste tot, ca ni§te falii -San Andrea,
gata sa se cutremure §i sa se darTme catastrofic Tn orice
moment. ,
LuTndu-§i co§ul be gradina Care continea o sapaliga,
foarfeca §i manu§i din piele moale, T o n y deschise u§ile
§i ie§i Tn Tnserarea ce se lasa. CurTnd, sistemul de as-
persoare avea sa intre Tn functiune, a§a ca trebuia sa se
grabeasca.
Trandafirii lui aveau nevoie de tuns, de taierea florilor
batrme pentru a putea scoate\boboci noi.
S e gTndi la tatal lui, zScTnd pe patul de moarte, §i zidi
toate aceste gTnduri Tntr-o cam era a.mintii. Nu voia sa-§i
aminteasca de moarte, tocmai acum . Jake nu mai era.
Tatal lui mai avea foarte putin.
Lum ea se com prim a, mai mica §i mai rece, §i; cu
exceptia trandafirilor, a libertatii banilor §i a sperantei
razbunarii, T o n y putea Tmbrati§a o adevarata dezna-
dejde care avea sa-i fringa inima §i sa-l ucida.
PunTnd co§ul la radacina unei superbe tufe Reine
Victoria de un metru §i jumatate Tnaltime, T o n y scoase
foarfeca de gradinarit §i Tncepu sa taie trandafirii ofiliti,
de un roz-ro§cat cald, punTndu-i cu bITndete Tntr-o gra-
mada pe care s-o ia gradinarul a doua zi dimineata,
pentru gunoi. - <
Chiar §i lucrurile frumoase mureau; asta Tl Tnvata gra-
dina de trandafiri. La fel ca Jake, trandafirii aveau viata
scurta, dupa care piereau pe veci, fara a lasa Tn urma
nici macar mirosui, ca amintire.
Tn aceea§i saptamTna Tn care Beth s-a pomenit acu-
zata de posesie de cocaina, Phan Lieu a cum parat doua
gram e de calitate pentru uzul s£u personal. Rareori bea
alcool §i niciodata nu experimentase cu alte droguri, dar
Tn ultimul an se Tndragostise de senzatia de bine marita
pe care i-o oferea coca in a . O Tncercase 'TntTmplator, la
petrecerea unui prieten. §tia cS era periculos ca un om
de meseria lui sa se atinga de droguri, §tia ca depen-
denta Tl putea distruge, dar sinrrtamTntuI avut prima oara
cTnd gustase coca nu putea fi atins pe alte cai. S e simtea
invincibil, energic, rapid §i sigur.
Tntotdealina, cTt timp se afla pe contract pentru asa-
sinarea cuiva, §tia Tn adTncul sufletului ca T§i putea
scoate propria viata la mezat, Tn vrem e ce o lua pe a
altcuiva. •Nu-§i asum a decTt riscurile necesare Tn scopul
de a ajunge la victima, dar unele dintre aceste riscuri
. frizau sinuciderea. Alergase printre ma§ini Tn viteza, m er-
sese Tn echilibru pe corni§a de la etajul cincisprezece al
unui condomeniu, statuse scufundat ore Tntregi Tn apa
puturoasa plina de §erpi venino§i §i Tntreprinsese tot felul
de alte actluni care-i puteau aduce moartea.
D upa ani de zile traifi astfel, nervii Tncepeau sa i se
uzeze, TntTmplTndu-i-se chiar sa se trezeasca noaptea
Tngrozit, scaldat Tn sudori reci. Spre deosebire de bu-
curia autocontrolului pe care o simtise cTnd era un copil
asasin, Tn Vietnam, 'maturita.tea.Tj adusese cu sipe orba-
rea con§tientei tuturor evenimentelor posibile care Tl pTn-
deau cTnd Tncerca sa ucida pe cineva. De cTnd Tncepuse
sa consum e coca, aceste riscuri Tl TnspaimTntau mai
putin, iar grijile Tl paraseau, plutind ca un balon spre
Tnaltul cerului.
Poate nu era prea inspirat sa se simta invincibil
acum ; dar, daca Tl calm a, altceva nu mai avea im­
p o rta n t; era ceea ce-i trebuia. Nu-$i asum a riscuri m ai
mari, su b influenta drogurilor. S e simtea doar p.e masura
sarcinilor care-i reveneau. A vea o energie nemarginita.
Perspectiva optimista i se refacea.
StTnd Tntr-o cabina din toaleta, scoase din buzunar o
mica fiola §i inspira de cTteva ori. S q §terse la nas §i-§i
rezema capul de perete, privind spre tavan. Putea cal-
cula aproape exact momentul cTnd drogul Ti ajungea Tn
sTnge, eljberind acel> sentiment de sanatate §i inteligenta
argintie stralucitoare pe care ajunsese sa se bazeze.
Trecuse de opt seara, depoul de trenuri Sjt. Louis era
pe jumatate plin de pasageri cu bilete, a§tepffnd sosirea
garniturii Am trak’s Superliner de la Dallas/Fort Worth,
Din St. Louis, urma sa-i duca Tn susul coridorului din
Midwest, prin Springfield §i Bloomington, pTna la C h i­
cago. JudecTnd dupa fetele lor, nu multi pareau TncTntati
de perspectiva. Probabil ca o m are parte din ei erau
oameni de afaceri, nu turi§ti, facTnd naveta Tntre St.
Louis §i Chicago.
, Pentru a-§i consum a timpul liber pe care-1 avea la
dispozitie, Phan Tncepu un joc de a ghici cine calatorea
cu afaceri §i cine de placere. Fem eia Tn vTrsta ca ochelari
gro§i §i geam antan prazuliu era turista. Tre i tineri erau
Tmbracati Tn tricourt cu em blem e universitare. Tmparteau
Tntre ei un singur C D player S ony, trecTndu-§i-l de la unui
la altul la fiecare cTteva minute. Era u§or de ghicit ca nu
erau nici oameni de afaceri §i Tn vacanta, ci studenti care
se Tntorceau la umversitate. C u plul Tmpopotonat, de
vTrsta medie, era Tntr-o a doua luna de miere, pre-
supunea Phan, vazTnd cum se tineau de mTna §i-§i tot
zTmbeau pe furi§.
Restul oamenilor din mica sal3 de a§teptare c a li-
toreau Tn interes de serviciu, cu serviete §i valize Tngra-
madite la picioare sau tinute pe genunchi. Toti aveau
aceea§i Tnfati§are obosita §i suprasolicitata, resemnati
cu soarta care-i a§tepta, cTteva ore pe calea ferata Tna-
jnte de a ajunge Tn camerele de hotel pe timpul noptii.
Phan ie|i din gara, Tn noaptea luminata cu neon, a§£
teptTnd nerabdator acela§i-tren. Urm a s§ soseasca peste
treizeci de minute. C u el calatorea un pasager care urma
sa coboare Tn statie pentru a lua un alt tren, spre vest, la
Kansas City. O m ul acela era tinta. Unui dintre cei mai
influenti §i mai puternici senatori din Te x a s Tl angajase
pe Phan, prin intermediul frumoasei sale asistente exe­
cutive - experta §i pe-glan sexual - pentru a scoate tinta
din circulatie.
Phan Ti cuno§tea numele, studiase (Tfotografie pentru
a-l putea recunoa§te §i Tntelegea ca era un §antajist. Tl,
hartuise pe senator timp de §ase luni, iar acum cerea un
milion de dolari ca sa-§i tina gura. Dovezile sale pericu-
loase despre tranzactiile financiare corupte cu anumite
sisteme bancare de stat Tl puteau doborT pe senator din
functie, patTndu-i reputatia, astfel ca niciodata Tn viatS
n-avea s i mai poata fi ales.
Senatorul considera ca plata unui sfert de dolari lui
Phan pentru a-i Tnchide definitiv gura §antajistuiui era
mult mai economica §i Ti asigura o mai m are pace sufle-
teasca. §antajistul putea s i se razgTndeasca ulterior §i
sa vorbeasca. Sau sa mai ceara bani. C u cei de teapa
lui nu puteai trata mai u§or decTt cu terori§tii.
Pe u§a garii ie§i o adolescenta, Phan Ti arunca o
privire. Fata pastra distanta, Tn timp ce T§i scotea o tigara
Carlton §i o aprindea, tragTnd adTnc. Phan privi spirala de
fum suflat plutind pe ITnga lampile statiei, pentru a dis-
pSrea Tn Tntuneric. Acest unic eveniment prozaic Tl facea
sa viseze, cu gTndurile zburindu-i spre cer dupa fumul
cenu§iu.
S e Tntoarse Tntr-o parte, pentru ca fata sa nu fie
tentati sa Tnceapa o conversatie. N -avea timp de copii,
de complicatii. NiCi pentru vise cu ochii deschi§i! Trebuia,
sa-§i concentreze complet atentia asupra misiunii, s-o
duca la Tndeplinire.
G ara Am trak se afla Tntr-o latura a caii ferate, iar
dincolo de ea se afla o parcare Tntunecoasa. Prin acel
spatiu, dincolo de gard, se ajungea pe o strada care
ducea la Union Station, vechea gar§ reamenajata §i
transformata Tntr-o gigantica hala comerciala. Phan se
a§tepta c a o m u l lui sa iasa din mipa gara, mergTnd spre
luminoasa Union Station.
Conform m ersului trenurilor, garnitura care pleca
spre Kansas City *§i mai departe n-avea sa soseasca
Tnainte de ora douazeci §i trei. Nimeni nu statea atTtea
ore Tn mica gara plicticoasa de la marginea liniei. Nici
macar o cafea decenta nu se putea gasi, neexistTnd bu-
fet, doar un automat cU un lichid negru §i am ar, numit
cafea §i mult prea scum p.
Phan intentiona sa actioneze pe strada slab luminata
care ducea la Union Station. Pe dreapta strazii se re­
nova o cladire, o biserica uria§a din caram ida ro§ie,
Tnconjurata cu un gard de protectie. Acest lucru garanta
absenta oricaror martori din partea aceea, care sa vada
comiterea crimei. In partea stTnga, o panta u§oara co­
bora spre Tntinsa zona de parcare a lui Union Station.
Phan urma sa fie a te n tia oamenii care aveau de lucru
cu ma§inile §i sa-§i potriveasca abordarea pentru m o-
mentul cm d spatiul se golea.
Zanganitul trenului care se apropia dinspre sud Tl re-
aduse fa realitate. Phan observa ca adolescenta se du -
sese Tncapatul opus a I peronului§i continua s a fu m e ze ,
U§a din spatele lui se deschise §i pasagerii nerabdStori
se revarsara din cladire, pe peron, pTna la pietrele te-
rasamentului. Phan Ti urma agale, ‘dar ram ase Tn spate,
. a§teptTnd ca trenul sa opreasca §i s5 coboare pasagerii
care Tl schimbau §i cei cu destinatia St. Louis.
Potentiala victima era o persoana singuratica. CoborT
printre ultirmi calatori, cu bratele Tncarcate de trei genti
mijlocii ca marime. Phan statea tacut, cu sTngele cTn-
tTndu-i vesel prin vene imnuri de victorie. S e bucura atTt
de mult ca omul nu TntTrziase, nici nu venise cu vreun alt
tren, sau sa fi ales unui mai tardiv. Tensiunea scadea
enorm prin aparitia lui atunci cTnd Tl a§tepta.
tn tim p j;e avea loc schimbul, unii pasageri plecmd,
iar ceilplti urcTndu-se Tn tren, Phan strabatu din nou pe-
ronul, trecu hotarTt prin gara, unde observa ca obiectivul
se afla ITnga dulapurile metalice, TndesTndu-§i bagajele
Tntr-unul din ele, pe care Tl'tinea deschis precar cu g e -
nunchiul. Phan ie§i prin cealalta parte a cladirii, pe un
peron asemanator. It traversa §i trecu prin parcare, fara
sa priveasca Tn urma. CTnd ajunse Tn strada, o lua pe
trotuarul din dreapta, cel pe unde victima sa, Tn mod
logic, nu avea sa m earga, §i gasi un arbore de cauciuc,
sub care se opri cu spatele spre gardul bisericii, fSra sa-l
atinga. Acolo nu putea ft vSzut decTt dacS cineva se uita
drept la el: T§i imagina ca era o umbra, mai neagrS decTt
miezul noptii, genul de umbra pe care ar arunca-o In-
gerul Mortii, daca ar vizita PamTntul. -
In zece minute, omul avea sa apara. Doar daca nu
ramTnea Tn gara Amtrak, ceea ce P han spera sa nu se
TntTmple. l-ar fi com prom is tot planul, determinTndu-l sa
conceapS unui nou.
Nu trecuser§ nici cinci minute, cTnd din incinta garii
Am trak aparu o silueta, ie§ind Tn strada. Phan. zTmbi. Era
un om singur. El era tinta, mortul.
Tl privi traversTnd oblic strada spre tnotuarul din
stTnga, a§a cum se a§teptase. CTnd ajunse la jumatatea
distantei, iar din gara nu mai ie§i nimenf, Phan pa§i Tn
strada §i o traversa. M ergea cu pa§i mari, dar neauziti.
T§i atinse stiletul din buzunarul interior al hainei. CTnd
ajunse la victima, vazu umerii celuilalt TncordTndu-se, ca
§i cum ar fi auzit sau ar fi simtit o prezenta Tn spatele lui;
Ti vazu torsul pivotTnd Tncet pentru a privi Tnapoi, §i, Tn
acela§i moment, Phan Tl apuca pe dupa gTt, scotTnd sti­
letul §i TnfigTndu-i-l pe ITnga stern, pTna Tn inima. Fu nede-
sara doar o m i§care r'apida, apasata puternic. Phan
cuno§tea locul oaselor, §tia cum sa le evite, cum sa
TmplTnte vTrful pumnalului drept printre coaste, pTna Tn
mijlocul inimii care pom pa.
Victima scoase un tipat partial, pe care Phan Tl Tna-
bu§i imediat cu mTna, ridicTnd-o de pe gTtuI omului la
gura. Scoase cutitul §i coborT u§or trupul Tn cadere pe
trotuarul cald Tnca dupa soarele de peste zi.
Privi repede Tn jur pentru a se asigura ca nu existau
martori §i, convins ca nu era nici unui, baga mTna Tn
I _

— ----------------------------------------------- 1 0 5 ------------------------------ ------------------------

buzunarul sacoului victimei §i-i scoase portofelul. II baga


Tn yestonul lui, §terse lama stjletului de cama§a ceiuilalt,
puse arma la loc Tn buzunar §i, rasucindu-se, pleca spre
ma§ina sa parcata Tn fata garii Amtrak.
Faptul era consum at. Conjractul Tndeplinit. Politia
avea s§-l creada un jaf, lipsa portofelului dovedind ca un
hot Tl omorlse pentru a-l tTlhari de bani. .
§i nu s-a r fi Tn§elat.
' Tn seara aceea, Phan se Tmbogatise cu un sfert de
milion, iar senatorul se lini§tise.
Pe lungul drum spre Te xa s , §oseaua mergea uneori
paralel cu calea ferata, iar Tnurestul rioptii Phan vazu de
doua ori trenuri trecmd pe-alaturi, cu rotile clantanind atTt
de tareu TncTt simtea vibratiile prin §asiul ma§fnii. CTnd
trenul fluiera, la o trecere de nivel, Tncerca sa nu s e lase
deprimat de sunet, dar efectul cocainei trecuse §i nu se
mai simtea atTt de puternic §i de invulnerabil.
De fapt, se pomeni ca privea Tn oglinda retrovizoare
dupa girofaruri de politie §i Tncetinea automat, nedorind
sa fie oprit pentru ca depa§ea cu cTtiva kilom etripe ora
viteza legala.
Deschise radioul §i asculta posturile disco difuzTnd
pnelodii country sentimentale pentru §oferii singuri. S e
Tncrunta. Nu putea suferi cTntecele astea lacrimogene.
Rasucind butonul, gasi talk show-uri, posturi cu muzica
veche §i altele numai de §tiri. Nu-i convenea nimic, a§a
ca stinse aparatul, ra m M n d sa ascdlte murmurul hip-
notic al pneurilor pe asfalt.
S e Tntreba alene daca senatorul Ti putea face acum -o
favoare. Daca avea o cale de a verifica dosarele militare
ale razboiului din Vietnam. Trebuia sa-l sune; cTnd ajun-
gea acasa, §i sa i-o ceara.
Tatal lui Phan trebuia sa se gaseasca undeva. Oricui

/
106

i se putea da de urma. Daca senatorul nu-l putea ajuta,


Phan avea destui bani ca sa-§i angajeze singur detectivi
particulari. .
Vechea scena a ceea ce avea sa faca atunci cTnd T§i
gasea tatal i se derula prin minte. O scrisese §i o re-
scrisese de nenumarate ori. Putea sa stea Tn fata lui §i
sa-i spuna: „Eu sTnt Phan Lieu, primul tau nascut." Sau
„STnt fiul pe care l-ai lasat sa moara Tn Vietnam." Ori
„STnt procfusul desconsideratiei tale fata de m am a mea
din Vietnam. M -am nascut Tn 1968 §i tu e§ti tatal m eu.“
A vea cam §ase scenarii solide pe care le relua la ne-
sfTr§it, cu toate amSnuntele, de la cum statea pTna la ce
haine purta §i ce voia sa observe pe chipul tatalui sau
cTnd Ti dSdea vestea.
Phan Tl ura. Mai m ultdecTt pe oricine pe lume. Abia
cTnd ajunsese om Tn toata firea §i cetatean american, ura
crescuse atTt de mult Tnlauntrul lui, TncTt i se parea ca
ducea Tn burta o greutate de fier veche §i ruginita. A p a -
sarea ei Tl sTcTia, rugina Ti mtnca intestinele ca un cancer
§i-i varsa bila Tn sTnge. Niciodata n-ar fi suferit Tn viate,
daca tatal sau Ti lua m am a cu el. N -a r fi trebuit sa se,
alaturO celorlalti cer§etori §i proscri§i pentru a deveni uci-
ga§ ca sa-§i croiasca drum prin lume. N -a r fi fost Tn§elat,
molestat, scuipat, lasat fara casa §i numit Tn toate felu-
rile.
Orice tata care T§i napastuia fiul cu o asem enea ru-
|ine, dizgrafie §i durere nu era om , ci vierme.
P h a n d e s ch is e Tnver§ unat g e a m u l m a§inii §i-§i
scoase capul Tn vTntuI racoros al noptii. S e aprinsese atTt
de tare, TncTt ardea tot, mii de ace fierbioti TntepTndu-i
pielea. '
Poate era mai bine sa-§i gaseasca o cam era pentru
noapte §i sa Tncerce sa doarm a. A r fi intrat Tn Te xa s
107

dimineata, cind era mai odihnit. Senatorul putea sa mai


a§tepte vestea cea buna.
. *f§i retrase capul Tri ma§ina §i Tncepu sa caute ie§iri
care indicau posibilitati de cazare.
Era aproape miezul noptii, iar Tn ultima vrem e om o-
rurile Tl oboseau Tntotdeauna. La douazeci §i §apte de
ani, se Tntreba daca nu cum va TmbatrTnea. RTse dezg u s-
tat cTnd lua fiola de coca pentru a doua oara Tn noaptea
aceea. I§i zise ca avea nevoie de ceva care sa-i alunge
gTndurile negre, iar drogul parea srngura solutie. C u sigu­
ranta, simpla trSire Tn stil crud a vietii nu era de ajuns.
C h ase Garduci ateriza Aeroportul International
Houston Tntr-o vineri seara §i Tnchirie un Ford Tau nus. Ti
trebui o ora §i jumatate pentru a ajunge la G eneva,
Texas, a§a ca la sosirea lui se Tnserase, iar strazile 1
forfoteau de animatie.
Era un ora§ cu adevarat provincial, T§i spuse el, zTm-
bind TncTntat spre trecatori. §tia ca avea o universitate
subventionata de stat, de§i n-ai fi zis, dupa cum se
Tmbracau localnicii. Majoritatea persoanelor pe care le
vedea consta Tn femei cu par sTrmos, pantaloni strTmti §i
scurti care le reliefau dezavantajos §oldurile, precum §i
barbati Tmbracati §leampat, afurisiti de c o w b o ys , pre- 1
supunea C h ase , cu blugi de doc §i curele din piele i
neargasita. *|
Respecta limita de viteza de cincizfeci de kilometri pe ]
ora, fiind tot timpul atent la ma§inile de politie. Tn acte j
avea un nume §i o adresa false, dar tot nu-i placea sa se
Tncurce cu sticletii. Mai ales cu cei din T e x a s -F a c e a u
parte din problema care-1 Tmpinsese^pe Jake M ace la
razbunare Tn ora§ul acela, cu ant rn urma. P e cai ocolite,
copOii erau raspunzatori pentru tot ceea ce se TntTmplase
de-atunci, §i pentru. motivul pentru care C h ase Tnsu§i'
venea acum sa creeze complicatii vesele. Daca agentul
aia de pe §osea nu-l am enda pe Jake pentru exces de
viteza, Dalta nu l-ar fi trimis cu instructiuni sa-i nenoro-
ceasca viata unei anum ite procuroare de district din
groapa asta cu apa statatoare.
Chase opri la ..Geneva lnn“ §i-§i lua o cam era. A
doua zi, urma sa-§i gaseasca o casa sau un apartament
cu chirie, dar pentru noaptea asta micul han mergea de
minune. In restaurantul alaturat, com anda minciunele la
cina §i trase concluzia ca texanii habar n- aveau-sa g a -
teasca. Mai mare ru§inea §i pacatul ca putea cineva sa
distruga o reteta atTt de simpla ca a minciunelelor.
!■ Avea sa fie o vizita lunga §i nefericita, T§i dadea seama
Tnca de pe-acum . C u siguranta, n-avea sa-§i gateasca,
dupa ce gasea o locuinta proprie. Iar da ca trebuia sa
manTnce Tn continuare asem enea cacaturi, putea ajunge
sa mai slabeasca.
I§i privi chipul reflects Tn vitrina de plexiglas, Tnalta
din podep pTna-n tavan, Nu-§i pqtea permite s a sla­
beasca. Deja arata ca Harry D ean Stanton, actorul de
film cu trupul ca un bat §i obrajii supti. De§i era mai
chipe§ decTt Harry Dean, dupa parerea lui. A vea parul
mai frumos §i chipul mai putin ciupit de varsat. Tnsa nu
cTntarea nici cu un gram mai mult, nici cu un centimetru
mai Tnalt nu era, putea sa parieze.
Chelnerita Ti umplu paharul cu ceai de la gheafa §i
lua mTncarea consumata pe jumatate.
Chase privi spre o placinta cu cire§e aparata de un
capac transparent. A vea sa ceara putina din aia, cu Tn-
ghetata de vanilie. Dulciurile Tl puteau Tmpiedica sa-§i
transforme tendoanele Tn oase.
Tn timp ce rontaia din placinta, culegTnd cire§ele ro§ii
din interiorul crustei zem oase, C h ase studie o fotografie
ci lui Elizabeth Kapon pe care o tinea Tn cau§ul mTinii
stfngi. Ar§ta bine. O variants mai scunda §i mai delicata
a lui Kathleen Turne r. D a r avea acela§i par blond, stufos,
ca al lui Turner, nasul Tn vTnt §i buzele pline. In ochii lui
Kapon se citea o prudenta pe care nici chiar o actrita nu
§i-ar fi putut-o ascunde, dar pe C h ase nu-l deranja. I§i
petrecuse viata hartuind persoane mult mai dure decTt
ea. Era o adevarata retrogradare, avTnd Tn vedere fostele
lui misiuni. N -a r fi facut atTta cale pTna-n Futencur,
Te xa s, numai ca sa -§ip ia rda timpul cu ea, daca avea de
ales.
Desigur, fotografia nu mai era necesarS. Inca Tnainte
de a ajunge Tn G eneva, Te xa s, o studiase la fel de Trt-
dTrjit ca un student pregatindu-se pentru un examen
deosebit de important. A cu m Ti purta fata - fiecare plan
§i curba, fiecare cuta §i licarire a ochilor - pe marginea
mintii, ca amintirea unei iubiri pierdute. S e tinea de gTn­
durile lui cu tenacitatea unei salcii crescute pe marginea
unui mai ierboS §i abrupt, ITnga un riu navalnic. La vre-
mea ctnd intrase Tn ora§, era obsedat s-o vada Tn carne
§i oase, -
Nu sem ana deloc cu Connie Mace. G em u Tn sinea
lui, la gTndul ca o vrertie n-avea s-o mai vada pe Connie.
Privi din nou fotografia. Fem eia asta avea aceea§i cali-
tate greu de definit pe ca re sperase Tntotdeauna s-o
gaseasca la o femeie de -a lui. Evident, ideea ca ar fi
putut trezi interesul unei feme! ca Beth sau Connie nici
nu intra Tn discutie. Nu avea nimic Tn com un eu ele, nimic
de oferit unei femei de categoria lor. Nu era atTt d e prOst,
TncTt sa-§i faca iluzii. Singurul m od pe care-1 descoperise
pentru a se apropia de asem enea femei consta Tn a le
pmdi pe furi§ sau a le prinde singure §i a le lua pe
nepregatite.'Nu erau cele mai dezirabile conditii pentru
a-i spune unei femei ca o iubea. Situatule cu luari de
ostatici nu se pretau la romantism. C u toate acestea, la
atita s e reducea §i acceptase demult dificuitatile.
Jeff voia de la el s-o sperie pe Kapon. S -o sperie rau.
T o n y voia s-o faca sa;§i doreasca moartea.
Nici nu se punea problema sS nu respecte ordinele.
Daca facea o treaba bunS, poate ca T o n y avea sa-l
rasplateasca. N -ave a s-o obtina niciodata pe Connie, la
toti dracii, nu, dar T o n y i-o putea da pe fata lui Kapon sa
se distreze. Era atTt de satul de boarfele de strada sau,
de pTrlirea imaginatiei cu sgene Tn care apareau piepturi
goale, lanturi §i zgarde, cTnd se masturba. S -a r fi zis ca,
m acar o data Tn viata,-aVea sa obtina ceea ce dorea
naibii cu adevarat.
S e opri cu furculita Tn aer. Um plutura de cire§e picura
Tn farfurie. GTndurile morbide din trecut Ti reveneau. Puse
furculita la loc, lasTndu-le sa vina. Indivizi Tngropati Tn
fundatiile de beton ale cladirilor §i parcarilor, aruncati de
pe munti Tn prapastii, scufundati Tn lacuri §i Tn ocean, ce
ceara ma-sii, alea zile fericite. C h ase era ilnul dintre acei
oameni care faceau asem enea geri de treburi discrete
fiindca... ei bine, fiindca se pricepea. Era cel mai bun, pe
toti sfintii. *
; N u era prea batrTn ca sa mai poata dovedi cTt de bun
era. C u singura exceptie de a nu-i lua viata, putea face
cu Kapon ce voia. Era... A ve a sa fie un bairam.
- Auzi, puicuta, o chem a Chase pe chelnerita care
trecea pe-alaturi.
l§i folosea cel mai reu§it accent tarSganat din Texas.
Parc-ar fi fost John W a yne Tntr-un cacacios de western.
- S a facem acum nota, daca ai timp.
In timp ce a§tepta sa i-o aduca, se Tntreba daca
licarul pe care i-l vazuse fulgerTnd Tn ochi Tnsemna ceva
sugestiv. Sem ana putin cu Melanie Griffith, doar cu dintii
mai mari §i tenul mai oache§. §i poate falcile mai dure.
Totu§i, n-arata rau. N -a ve a s -o dea jos din pat. Nu era o
mortaciune, ca G e n e Autry.
D ar nu putea fi rost nici de ea. Nici chiar chelneritele
nu erau de nasul lui. La un nivel visceral, §tiau asta §i Tl
evitau. Lucirea pe care i-o vasuse Tn ochi fusese probabil
un Tnceput de frica. §tia ca nu era totul Tn regula cu el.
O re Tn §ir se cercetase Tn oglinda, TncercTnd sa des-
copere ce vedeau femeile la el, de ce anum e se temeau.
La naiba, nu era tocmai chipe§, dar nu asta era. Nici urTt
nu era. Poate ca simteau ceea ce dorea cu adevarat de
la ele. I-o citeau Tn ochi, sau a§a ceva.
Pe femei nu le puteai pacali.
CTnd ie§i din restaurant §i porni pe strazile ora§elului
pentru a se familiariza cu Tmprejurimile, avea Tn minte
fata lui Beth. O a re fiica-sa a rata la fel, doar ca mai
tTnara? Sau arata mai bine?
Voiajul asta era doldora de posibilitati. Niciodata Tna­
inte nu-§i mai vTrise limba Tn erap3turile calde §i sarate
ale unei m am e §i ale fiicei. Parea destul de pervers. §i
de atragator. S a n-aibci ambitie de nu. *
Incepu sa fredoneze Tn ton cu un cTntec tie la radio,
W en D o ve s C ry , al lui Prince. E ra o zi Tn care merita sa
traie§ti. Iar G e n e va , Te x a s , cTt parea el de w estern-
nesarat, era un loc la fel d e bun ca oricare altul pentru
soiul de petreceri Tn familie care-i placusera Tntotdeauna
cel mai mult.

Beth recunoscu Tn sinea ei, Tntr-o seara cTnd la A m e ­


rican Movie Channel se dadea un film vechi cu Frank
Sinatra, ca lipsa cursurilor de la universitate Ti lipseau
mai mult decTt instrumentarea cazurilor pentru procura-
tura comitatului.
C e e a ce era totuna. Niciodata n-avea sa mai fie
aleasa. Necesitatea de a se retrage, dupa ce fusese
suspendata, aparuse cu litere mari Tn cotidianul local.
Toata lumea din district §tia despre acuzatia cu dro-
gurile. G eneva era un ora§ atTt de conservator, TncTt Tl
locuiau genul de oam eni care Tl scriau pe Ronald R ea­
gan pe buletinul de vot prezidential la ani de zile dupa ce
devenise neeligibil pentru a Candida §i credeau fiecare
cuvTnt excesiv de zelos pe care-1 rosteau moderatorii
zaharisiti ai talk show-ur\\or de m oda veche.
In saptamTnile de dupa arestare, contul din. banca Ti
scazuse rapid, Fara un venit regulat, Beth. §i Melanie
erau nevoite sa traiasca din economii §i din micile cecuri
de la universitate. S e a§teptase s3 fie data afara de la
catedra mai devrem e decTt se TntTm plase/Dar, Tn m o-
mentul cmd fusese chem ata la decanat, §tiuse ca se
terminase §i cu munca ei.
- Intelegi Tn ce situatie sTntem, Beth, Ti spusese de-
canul, Tn obi§nuitul sau stil scurt §i oficial. C u m ar arafa
daca te-am tine Tn continuare, cTta vrem e asupra capului
tau planeaza suspiciuni d e conduita ilegala? Sigur, CTnd
totul se va lamuri, cum nu m a Tndoiesc, Tti vom reface
programul. Totu§i, pTna atunci, trebuie sa protejam pre-
stigiul universitatii Tn societate...
In drum spre casa, lovise cu pumnul Tn volan, con-
statTnd ca avea obrajii scaldati Tn lacrimi de neputinta.
C e -a ve a sS faca? In unele m om ente, se pom enea stTnd
teapana, cu senzatia ca primise un pum n Tn abdom en.
Toate se TntTmplasera atTt de brusc,. TncTt nu se putea
obi§nui cu ideea ca avea sa-i fie furat rezultatul Tntregii
munci. Tre cuse prin procedurile de acuzare §i inculpare.
Obtinuse armnarea procesutui, sperTnd sa se exonereze,
dar nu reu§ise decTt sa-§i complice situatia §i mai mull.
Nu putea gasi nici un indiciu despre cine Ti facuse acel
lucru detestabil §i Tncepea sa se teama ca niciodata
n-avea sa-l afle. El, ea sau ei pareau ascun§i atTt de
bine, TncTt se putea sa nu descopere Tn veci adevarul.
Melanie T§i continua <£ursurile fara Tntrerupere, dar
taxele de studii, preturile cartilor §i costurile de laborator
se acumulau, secTndu-le fondurile.
Contul din banca al lui Beth scadea tot mai mult.
Tn sffr§it, Everett a venit la ea §i i-a propus sa inves-
teasca rapid Tn ceva, Tnainte de a i se termina complet
banii. Nu-l interesa onorariul, i-a spus el, o apara din
placere. Tl putea plati mai tTrziu, dupa ce se disculpa de
toate acuzatiile, dar nu mai m ergea sa stea Zi de zi Tn
casa, completTnd cecuri. Daca nu punea sa lucreze pen­
tru ea banii ciare-i mai ram asesera, fiica ei trebuia sa se
lase de colegiu, iar ea putea chiar sa piarda ipoteca pe
casa. ... '
A doua zi, Beth i-a telefonat unei prietene din afa­
cerile imobiliare ?i §i-a scos casa la vTnzare. Era dezo-
lata s-o faca, dar Everett avea dreptate. Nu putea fierbe
Tn sue propriu, Tn timp ce Tntreaga ei lume se destrama
Tn jur. Trebuia sa se gTndeasca la Melanie.
Beth nu era straina de greutatHe vietii. T§i croise sin­
gura drum prin Facultatea de Drept §i, dupa ce-§i gasise
postul de la comitat, traise foarte frugal. Desigur, chel-
tuise cTteva mii pe publicitate pentru a fi aleasa procuror
de district, dar, odata ce reu§ise, se simtise Tn siguranta
pentru prima oara de la moartea sotului ei.
Acum era din nou pe muchie §i, daca nu se redresa
repede, cadea la numaratoare.
Ti zTmbi lui Frank Sinatra, imaginTndu-§i ca era Mu-/
ham mad Ali, clatinTndu-se sub prea multa greutate §i
prea multi ani, cazTnd, lovind ringul. D ar se retrasese ca
un campion §i la fel avea sai*faca §i ea.
!ntr-un fel.
Pope sari pe canapea, catarTndu-se cu ghearele spre
ea. Lua pisoiul §i §i-l a§eza Tn poala. Melanie Tl’d u sesela
veterinar, pentru control §i vaccinuri.
- Biet pisoia§, m urm ura ea, mTngTindu-l cu bITndete.
Biet pisoia§ pierdut.
Prietena agenta imobiliara avea un cum parator Tn
culise, iar casa se vTnduse Tnca dinainte de a se da
anuntul.
- A m sa te-nvat eu ce-a'r trebui sa faci cu profitul, Ti
spusese M arge, la sem narea contractelor.
- C e anum e? ' __
- Este de vTnzdre o vila de apartamente cu doua
etaje, draguta, care scoate un venit lunar frumos. Poti
s-o iei, sa locuie§ti Tntr-un apartament cu Melanie §i sa
nu-ti mai bati capul un timp cu cT§tigarea existentei. C la -
direa e cam veche, d a r Tn stare buna. Acoperi§ nou,
zugravealS proaspata pe dinafara.
Beth s-a dus s-o vada. S e a§teptase sa fie plina de
studenti care locuiau Tn afara campusului §i a fost sur-
prinsa sa o gaseasca locuita de vTrstnici. S e Tntoarse
spre Marge:
- Nu mi-ai spus...
- Care-i diferenta? C rezi ca studentii de colegiu pla-
tesc mai bine decTt pensionarii? elating ea din cap. E o
investitie buna, Beth. Mai gTnde§te-te.
Beth a discutat cu Melanie. Fiica ei se Tmbufna mai
des Tn ultima vrem e §i de cTteva ori se certasera. C re s -
cuse Tn casa pe care Beth era nevoita s-o vTnda §i o
acuza pe m am a ei pentru pierderea locuintei.
- Nu vreau sa locuiesc cu o adunatura de babaffci, a
spus ea, stnmbTndu-se de parea i-arfi mirosit ceva urTt.
- C e ai Tmpotriva batnoilor? A cu m 'ti se pare im-
posibil, dar Tntr-o zi vei TmbatrTni §i tu. Nu sTnt multumita
de atitudinea pe care ai adoptat-o Tn ultima vrem e, Me­
lanie. T e parti ea o pu§toaica rizgTiata. Crezi qa mie mi-e
u§or? Crezi ca-m i place sa stau acasa uitlndu-ma la
televizor §i omorTndu-ma eu grijile? E u sTnt cea care se
confrunta cu toata paguba asta. T u vei termina colegiul
§i vei pleca sa-ti traie§ti viata. Daca m a scot din barou?
Daca sTnt gasita vinovata §i ajung Tn Tnchisoare? Nu te
ginde§ti niciodata decTt la tine?
Beth nu dorise sa-§i mustre fiica atTt de aspru, dar
schimbarile de personalitate ale fetei, de§i fire§ti poate
pentru o tTnara la Tnceputul vietii, o iritau cumplit. In co-
pilarie, Melanie fusese cea mai respectuoasa §i mai fer-
mecatoare fetita din lume. A cum se TnvTrtea bosumflata,
rutnega taceri Tndelungi §i-era peste masura de critica nu
numai cu mam a ei, ci §i cu altii. Purta dispretul ca pe o
e§arfa la gTt.%
Pur §i simplu nu Tnteleg de ce trebuie sa cum peri
apartamente. Niciodata n-am mai locult Tntr-un aparta­
ment. C e vo r crede prietenii mei cTnd au sa vada o liota
de mo§i §i d e babe §onticaind peste tot?
Beth ofta, a§ezTndu-se la m asa din bucatarie.
- Daca tii atTt de mult la parerea prietenilor tai, cred
ca poti sa-ti gase§ti de lu a u , sa te la§i de §coala §i sa te
Tntretii singura. Atunci, vei putea loeui unde vrei.
- Nu pot cT§tiga nici un ban Tn ora§ul asta!
- Asupra acestui aspect Tncercam sa-ti atrag atentia.
Nici eu nu pot cT§tiga, fara sa-m i fac meseria. Fie in-
vestim Tn casa cu apartamente, fie ne mutam la Houston
§i ma angajez ca secretara sau traim din ajutorul de
§omaj. C e preferi sa fac?
A, putea fi sarcastica, sigur c§ da, §i nu se prea
mtndrea cu limba ei ascutita, dar nu parea sa existe alta
cale de a trata cu ni§te copii capo§i hotariti sa le iasa
pe-a lor.
Melanie ofta dramatic §1 spuse:
- O kay, sint banii tai. D aca vrei casa cu aparta­
mente, voi Tncerca sa n u m a i spun nimic.
- Iti multumesc.
- Dar nu-ti pot promite ca voi sta sa le citesc carti
batrTnilor sau sa le fac cumparaturile, N -a m timp pentru
a§a ceva.
- M a Tndoiesc ca-ti vo r cere vreun serviciu, Melanie.
S -a r putea chiar sa nici nu-i vedem prea des;
Melanie Ti arunca o privire, ridicS din umeri §i ie§i.
Avea TntTlnire cu fiul unui profesor de chimie. Spu n e a
despre el ca avea cei mai dragala§i mu§chiuleti §i ochi
ca doua stele. '
Beth r§m ase privindu-l pe Frank la televizor §i Tn-
trebTndu-se cTnd Tncetasera femeile din generatia ei s§
se mai uite la „mu§chiuletii“ barbatilor. De§i era sigura ca
nu vazuse niciodata ni§te ochi ca stelele. li mirosea a
poezie §i, judecTnd dupa Tntorsaturile pe care le luase
viata ei Tn ultima vrem e, n-avea chef sa se gTndeasca
prea poetic la nimeni §i la nimic, o foarte lunga bucata de
vreme.
Il strtnse pe Pope la piept, visTnd la zilele mai u§oare
din viitor. Credea Tn optimism. Toate aveau sa se re-
zolve. Altfel nu se putea.
Q w yjctG lu L 10

Funeraliile lui D on Albert M acedonia au atras atTtia


participant sa-§i prezinte condoleantele, TncTt Biserica
Catolica Maica Noastra a Tngerilor se umpluse pTna la
refuz, iar afara o multime imensa statea Tntr-o tacere
reverentioasa, sub soarele fierbinte al unei frumoase di-
mineti din L a s Vegas.
T o n y se apropie de sicriul tatalui sau, avTnd Tn mTna
un fermecator trandafir alb "John F. Kennedy cu tulpina
lunga, din gradina lui, §i i-l depuse pe piept. Apoi se
apleea §i Ti saruta amTndoi obrajii red.
- C u bine, §opti el. S a ai grija de Jake pTna vin §i eu
la voi.
S e Tntoarse, cu o Tnfloritura militaroasa, caci se
simtea cam teapan, fiindu-i greu sa-§i mi§te membrele,
§i m erse Tn partea din fata a bisericii, pentru a conduce
procesiunea pTna la dmitir. Sotia sa i se alatura, lumdu-l
de brat, iar T o n y se rezem a putin de ea, nesigur pe
propriile-i puteri.
Mai tTrziu, la m area §i sobra receptie organizata Tn
casa lui, Jeff Dalta veni la T o n y §i, TnclinTndu-§i capul,
spuse ^»
- De§i §tiam ca se prapadea, e un §oc profund. Imi
pare foarte rau, To n y .
T o n y nu raspunse nimic. li strfnse lui Dalta mTna §i-l
lasa sa treaca pe ITnga §irul de primire, pTna Tn cam era
cu racoritoare, C u coada ochiului, se uita dupa omul lui
Dalta, Chase, dap nu-l vazu. Nu era o insulta, Tnsa unii
se Tntrebau de ce nu venise C h ase la TnmormTntarea
omultrt care condusese familia M ace Tn Vegas.
To n y §tia unde era C h a se , a§a ca nu se mira de
absenta lui la funeralii. Nici nu-l mai surprindea mare
lucru. Nu ajunsese la patruzeci §i §apte de ani ramTnTnd
neinformat de toate m anevrele baietilor sai.
Jam ie Molisa, secundul lui To n y , statea alaturi. S e
aplec§ spre el, spunTndu-i cu glas scazut:
- Nu-m i place cum arata Jeff. C o ace ceva.
T o n y se Tndrepta spre cabinet, urmat de Jam ie. Pe
drum, cTnd nu-i mai auzira ceilalti, Ti spuse:
- Stai cu ochii pe el. Incearca sa faca o mi§care fara
aprobarea m e a ., ~
Jam ie deveni rigid. v
- A§ putea rezolva acum cu el, daca vrei,
- Nu, nu, sa nu te amesteci. Lasa-i friu larg; §i-o sa
se balabane. Vreau doar sa-l pui sub urmarire, foarte
discret. In nici un ca z sa nu afle. . '
- E un nenorodit care face probleme, To n y.
- Niciodata n-a fost altfel, deschise T o n y u§a ca-
binetului, pom ind spre bar sa toarne de baut. Tatal meu
m i-a spus, demult, ca am facut o gre§eala TncrezTndu-ne
Tn el. .
Janr^ie, uitTnd de buna cuviinta, scoase o Lucky Strike
din pachetul aflat Tn buzunarul sacoului §i aprinse un
chibrit. T o n y se Tntoarse dinspre bar, Tncruntat. Ridi-
cTndu-§i privirea, Jam ie T§i aminti unde se gasea §i stjnse
chibritul. Puse tigara la loc Tn pachet.
- S cu za -m a , spuse el. Eram nervos.
- Tmi sufoca trandafirii, replica To n y , TntorcTndu-se cu
spatele. §i astea au sa te omoare.
„Daca n-o face altcineva sau altceva mai TntTi“, con­
tin u a 'e l Tn gTnd. Tntotdeauna se cloceau intrigi, iar
perioada de dupa moartea unui conducator era cea mai
periculoasa. La fe lc a noul Don, secundul lui T o n y tre c e a
prin riscuri tot atTt de mari ca toata lumea. Nu s-ar fi putut
spune ca se temea ca Dalta sa nu ia vreo m asura di­
rects pentru a-l Tnlocui la putere. Nu a§a proceda Dalta,
§i nici T o n y nu planuise astfel.
PTna' una-alta, Jeff actionase Tntocmai cum se ,a§-
tepta To n y. Daca mai continua pe calea de-acum , toate
aveau sa se rezolve de minune.
Totu§i, nu strica sa-l alarm eze pe Jam ie §i sa-l puna
Tn pozitia cTinelut de paza. Uneori, planurile nu reu§eau,
provocTnd repercusiuni serioase. Nu era decTt o masura
de siguranta potrivita sa aiba un paznic Tn alerta, pentru
orice eventualitate.

Jeff Dalta statea cTt de departe posibil de sotia §>i fiica


lui, cTnd se afla Tn casa lui To n y . SurprinzTnd privirea lui
Denis6, zTmbi §i se Tndeparta §i mai mult Tn multime,
pentru a stringe mTini, a bate pe spate §i a schimba
saluturi. C e -a r fi crezut cu totii, daca-l vedeau devotat
unei, femei atTt de grase? De§i pentru italienii din Tn-
capere familia era sacrosancta, Tnca mai credea ca le
era m jla.de el §i §u§oteau pe la spatele lui cS sotia lui
fusese cTndva o femeie frumoasa, iar acum , uita-te la ea,
o balena Tn rochie neagra pm a la glezne, cu un fir de
levantica prins Tn par de parea Tnca ar mai fi fost o feti§-
cana proaspata §i destul de cocheta pentru a se Tmpo-
dobi cu flori.
InmormTntarea era o ocaziie importanta pentru a re-.
Tnnoi vechi prietenii §i a lega altele noi, cu unii lideri de
grupuri din afara ora§ului Las V egas, care venisera sa-i
aduca batrmului omagiile lor - precum §i celui care-i lua
locul. Dalta facu rondul, raspunse cu consideratia cu-
venita fata de raposatut D on amintindu-§i diverse eveni-
mente generoase, nervoase sau hazoase Tn care fusese
implicat Don M acedonia, .tranzactiile pe care le Tncheiase,
coeziunea inspirata de el familiei.
Nu credea nici o vorba din toate aceste false laude.
Albert Macedonia fusese un bo§orog obosit, meschin §i
agramat, care din capul locului Tl antipatizase. Nu s-a r fi
mirat sa afle ca-i spusese lui T o n y sa-l Tmpinga Tn afara
limitelor ora§ului, cu bagajele facute §i pantofii de drum
Tn picioare. Dalta se bucura ca murise. §i-a§a traise prea
mult. Ideile lui erau demodate, iar autoritatea §ubreda.
Trecusera zece ani de cjnd nu-§i mai putea aminti nu­
mele tuturor baietilor, necum cu ce se ocupau.
Bine ca se dusese, iar lui Dalta Ti era greu sa-§i
pastreze zTmbetuI trist §i fugar cTnd vorbea despre el.
Din cTnd Tn cTnd, T§i simtea buzele tradTndu-l, a§a ca
trebuia sa abandoneze conversatia pentru a lua un pa-
har sau un aperitiv de pe masa, ca sa nu-i poata citi
ceilalti adevarul Tn ochi.
C u una dintre aceste ocazii, dupa ce se rasuci spre a
se feri, cTnd reveni la loc Tl v a z u ln acela§i cerc pe To n y,
privindu-l cu o raceala care.Ti provoca un §oc pcin §ira
spinarii. Dalta dadu din cap §i-§i baga Tn gura o chifla cu
unt §i menta.
D upa cTteva minute de primiri ale condoleantelor,
T o n y se Tndeparta spre un alt grup, dar aparrtia lui ne-
a§teptata §i expresia de pe fata Tl lasasera pe Dalta cu o
122

senzatie de raceala §i de goi interior* T o n y nu putea §ti,


,nu-i a§a? Despre C h a se ? Era ridicol. De u n d e sa fi aflat?
Jeff era tensionat din cauza TnmormTntarii, atTta’tot, ve­
dea numai lucruri suspecte unde nu era cazul, zarea
stafii cu coada ochiului.
S e scuza §i porni Tn cautarea lui Denise. Voia sa
piece acasa cTt mai curTnd. Poate avea sa-§i lase familia.
din drum §i sa m earga mai departe pTna la ,,Strip", unde
T§i putea gasi o femeie draguta cu care sa petreaca un
timp, sa se Tnveseteasca. §i era cazul sa fie discret.
C u m ar fi dat, daca se pom enea de el ca fusese vazut
zbenguiridu-se cu dansatoare Tn seara coborTrii lui Don
Macedonia Tn mormTnt? Atunci cu siguranta ca l-ar fi
simtit pe t o n y suflTndu-i Tn ceafa.
Totu§i, auzise ca la „Four Kings" era o trupa noua de
dansatoare. Categoric, zvonul se cerea verificat.
Dalta nu circula decTt rareori Tn public cu bodyguarzi
sau bSieti din grupul lui. Pe de o parte, devenea prea
batator la ochi. C u siguranta, nu-i pIScea sa se creada
ca facea pe de§teptul. A§a ceva era pentru idiotii care,
n-aveau creier nici cTt dadea Dum nezeu unei gaini. Iar,
pe de alta parte, Tn materie de femei era un lup sin-
guratic.
La „Rour Kings" era spectacol de matineu, a§a ca se
a§eza la o masa din fund, Tn Tntuneric, cu un brandy bun.
Privi dansatoarele, retinTndu-le pe cele pe care dorea sa
Je cunoasca mai intim. Era de-o mie de ori mai plaCut
decTt $5 se TnvTrta printr-o .adunare Tndoliata, din care
pentru jumatate raposatul nu facea nici cTt o ceapa de-
.gerata.
Dupa o ora de spectacol, Dalta chem a chelnerul §i Ti
trimise un bilet fetei care urm a sa iasa din scena peste
cinci minute.
Mai tTrziu eu douazeci de minute §i dupa Tnca (un
brandy, fata aparu la m asa lui, Tmbracata de seara, Tntr-o
rochita ro§ie fara bretele care-i facu inima sa bata mai
repede. Ra-ta-tam , ra-ta-tam.
- JHai salut, o TntTmpina el. la loc, p u i§ o r.;
- V a cunosc de undeva?
Dalta T§i Tngadui Sa se Tncrunte u§or. Poate gre§ise
alegTnd-o. Era clar ca nu Tntrebase despre el pe nici una
dintre celelalte fete, sau pe directorul de scena, altfel ar
fi §tiut cu cine avea de-a face.
- Ma num esc Jeff, se prezenta el, regasindu-§i buna
dispozitie; chiar ca arata trasnet, Tn rochia aia ro§ie. De
ce nu stai jos, ca sa ne cunoa§tem mai bine?
- N -a m nimic Tmpotriva. O ricum m a dor picioarele.
Banuise ca n-avea nimic Tn cap. Majoritatea erau
a§a. Multe dintre dansatoare erau alese din cluburi de
prin toat§ tara, pentru a li se oferi lefuri saptammale „
grase Tn V egas ca sa-§i arate caroseria. Jum atate din
ele nu rezistau nici o lunS, dar rareori se gasea vreuna
care sa fi economisit destul pentru biletul de autobuz
Tnapoi la Podunk, Midwest Am erica. De fata asta Tnca nu
era sigur, Tnsa presimtea ca nu era la fel de proasta ca
restul din bran§a.
- C u m te cheam a? A m observat ca nu ti-a prea pla-
cut ca ti-am spus „pui§or“.
- Nu, nu-mi place. Num ele m eu este Jordan. Tmi poti
spune Jordie.
- C e -a i vrea sa bei, Jordie?
- Ap a cu o felie de lamTie?
Raspundea printr-o Tntrebare, cum le auzise vorbind
pe unele fete din Sud, de§i avea un accent simplu, nu
regional. /
- Lasa-m a sa ghicesc de unde e§ti, spuse el.
124
V

- Poti Tncerca.
- Nashville, Tenne ssee.
Ochii ei alba§tri se dilatarS.
- Pe-aproape. Gatlinburg. D e unde-ai §tiut?
- Dupa cum ai Tntrebat despre apa.
Jordie ridica din umeri:
- Tncerc sa scap de accent. C redeam ca am reu§it
destul de bine.
- A , sigur ca da, mint! Dalta. AtTta doar ca am cunos-
cut foarte multi oameni la viata mea.
Chelnerul Ti aduse apS miherala cu ISmTie. Tn timp ce
storcea felia Tn pahar, tulburind apa, Jordie spuse:
- Celelalte fete m i-au spus ca, daca ma Tmprietenesc
cu clientii, m a pot lua la m esele de jos, ca sa pariez cu
jetoanele lor.
- A§a ti-au spus? rTse el.
- Mie nu mi se pare prea am uzant. M a duci la m ese?
A m auzit ca o fata T§i poate mari venitul cu cTteva sute
pe saptamTna, daca prinde un client cu bafta.
- La cT§tiguri, adica?
- Sigur, la cT§tiguri. CT§tigi?
Ctnd Ti punea aceste Tntrebari, Tl privea drept Tn ochi,
parea provocTndu-l s-o minta. Nu era batuta-n cap. Naiva
§i prea cinstita pentru binele ei, prea cinstita pentru aga-
tat, asta cu siguranta, dar nu proasta.
- Mi s-a TntTmplat sa cT§tig uneori.
CTnd Dalta zTmbi, Jordie T§i coborT putin umerii, iar
privirea lui Ti coborT pTna pe partea de sus a sTnilor. Pro-
babil era blonda naturala, cu sfTrcurile roz pal...
- T e cred, spuse ea. §i, cTnd m ergem sa cT§tigam
ni§te bani?
Jordie, ti-a spus cineva vreodata ca poti fi cam
pisaloagS?
- T o t timpul, replica ea, fara o,unda de zTmbet. Deci,
cind m ergem ?
Dalta rTse din nou, caci o placea §i voia s-o futa §i
singura cale de a obtine ceea ce dorea era de a juca
dupa regulile ei. Avea. sa fie costisitoare. § i merita pretul,
presupunea el.
Peste doua ore, trecuse printr-o serie norocoasa mo­
derate la m asa de craps, care Ti adusese lui Jordie
aproape tot atTt cTt primea pe o saptamTna de dans la
„Four Kings". OTnd o conduse de la masa, cu tava de
jetoane Tn brate, fata spuse:
- Auzi, Tti multumesc, asta-i cea mai mare sum a pe
care am pus mTna de cTnd sTnt Tn ora§.
- §i de cTnd, ai venit?
fl arnuza atTt de mult, TncTt reu§ise chiar sa-§i alunge
gTndul de a o lua Tn pat; Tn timp ce dadea cu zarurile.
- Patruzeci §i una de zile, la noapte.
- Numeci zilele? •
li atinse cotul, TndreptTnd-o spre un ghi§eu de plata.
In timp ce treceau prin multime, vazu cum oamenii Tntor-
ceau capetele dupa ea. Oricare dintre barbatii prezenti
ar fi fost flatat sa-i avanseze ni§te bani de joc.
- T in calendarul. CTnd fac trei sute §aizeci §i cinci de
zile de cTnd sTnt aici, sper sa fi economisit desturbani ca
sa -m i c u m p a r un M e rce d e s S port C o u p e . Argintiu,
adauga ea.
- Nu ma Tndoiesc sa-ti vei atinge telul.
Dupa ce Jordie T§i baga banii Tn po§etuta ro§ie cu
paiete, Dalfa se opri cu fata spre ea, serios.
- D a ? Tntreba fata, cu accentul melodic din Sud re-
venindu-i Tn voce.
- A m un apartament sus. Vii cu mine?
Jordie T§i arcui o spnnceana, iar Dalta rezista unui
imbold nebunesc de a se apleca sS i-o s iru te . Fru-
musetea naturala la o femeie Tl putea face sa-§i piarda
mintile.
- Este o propunere strict de afaceri? Nu zic sa ma
plate§ti ca m erg sus cu tine, ci te Tntreb daca mai vii
pe-aici Tntr-o seara, ca sa ma mai la§i s i jo c? Tntreba ea.
- Categoric. Altfel, nici nu ma gTndesc.
Fata Tl lua de brat, TntorcTndu-jse spre lifturi:
- Ai ales pe cine trebuia. • /
§i el era de aceea§i parere. A ve a fler la agatat, sau
ce? ,
Muncitorii de la mutari terminasera de strTns lucrurile
din casa lui Beth § i'dyceau cutiile la camionul care a§-
tepta parcat la bordura. Beth statea sub un stejar din
gradina, pe o banca pusa acolo cm d Melanie era mica.
Era un loc unde se putea refugia Tn zilele obositoare,
unde T§i tragea sufletul §i intra Tn comuniune cu natura.
A cum , a§ezata la umbra, privindu-i pe lucratori, se
simtea mai singura ca niciodata, cu exceptia primelor
luni negre de, dupa moartea sotului ei. CTnd acesta m u-
fise de infarct, Tntr-o zi la serviciu, p a ra sin d -o Tnca
mainte de a fi avut timp sa ajunga la el pentru a-§i lua
ram as bun, se sim tise pierduta, ratacita, v re m e de
aproape un an, Tnainte de a-§i da seam a ca nu avea
altceva de facut decTt sa mearga Tnainte. Nu exista cale
de Tntoarcere, pentru a Tndrepta lucrurile, a evita dezastrul.
La fel^se TntTmpla §i acum , cu inexplicabilele schim -
bari care o lasasera Tn deriva pe o mare furtunoasa, v
chemata sa-§i cTrrneasca Tnainte corabia printre valurile
crescTnde. ■ '
Melanie era^plecata de-acasa. Beth nu-§i amintea
daca avea cursuri, sau daca spusese ca mergea Tntr-o
vizita la prieteni. In ultima vrem e, scapa din vedere multe
detalii. N u jn a i retinea frTnturi de conversatii, oameni ca-
rora trebuia sa le telefoneze, produse pe care voise sa le
cumpere de la aliraentara. Tresarise, ctnd o trezise din
somn sunetul camionului oprind Tn fata caseiT'Ce-o fi fost
zgomotul acela Tngrozitor? PTna coborTse din pat §i tra-
sese draperiile ferestrei din fat§. Apoi, la vederea camio­
nului m a re v§i galben, T§i amintise ca era ziua mutarii §i
planificase sa se scoale devrem e pentru a fi pregatita.
T§i dadea seam a ca o parte din confuzie era deter­
minate de repeziciunea cu care i se modificase viata.
Parea ar fi manevrat cineva o bagheta magica, clatinTn-
du-i toate aspectele solide ale existentei. N u §tia cum sa
tina pasul cu schimbarile.
Acu m statea privindu-i pe cei patru barbati musculo§i
cum duceau parti din viata ei pe u§a, de-a lungul aleii,
peste trotuar §i pe ram pa d e urcare Tn gura neagra a
camionului. li spusese lui Melanie ca a ve a u sa vina azi?
C u siguranta. Nu putea fi chiar atfi de dezorganizata.
O briza facu sa fo§neasca frunzele de deasupra, tar
Beth T§i abatu privirea dinspre camion, uitmdu-se Tn co-
pac. A vea sa-i lipseasca stejarul acela. Strada. C a sa ei.
C e-a ve a sa se TntTmple cu toate amintirile ei, Tn care o
tinea pe Melanie Tn brate, sub stejar? Banuia ca avea sa
le puna deoparte, la pastrare, la fel ca alte amintiri din
trecutul ei, rareori dezgropate.
- Doam na, e aici o pisicS §i miauna de-i ies ochii. Ne
temem sa n-o calcam Tn picioare.
Era unui dintre lucratori, strigTnd de pe aleea din fa|a.
Beth se ridicS.
- O iau eu.
Intra grabita, Tl gasi pe Pope §i Tl ridicti.
- E vrem ea sa ne mutam, Ti spuse ea Tncet, ie§ind
din nou, cu elTn brate, pentru a nu sta Tn drum.
Pisoiul se smiorcai piftin, apoi i se a§eza fri poala,
dTnd din coada.
- Nu-ti prea place, nu-i a§a? Tntreba Beth. Ei bine, nu
e§ti singurul. Nici pe mine nu m a distreaza-. OricTnd a§
prefera o m am a de bataie, Tn locul unei mutari.
C asca , ducTndu-§i o mTna la gura. Statuse treaza
noptile, cu dureri de cap, revazTnd vechi cazuri, Tntr-o
Tnpercare de a descoperi vreun om condam nat de ea
care ar fi putut s-o ameninte.
Erau mai multi decTt crezuse. Tntr-un fel sau altul,
peste §ase inculpati din ultimii zece ani emiseserS arne-
nintari voalate sau fati§e la adresa ei. Tntotdeauna le
expedia ca pe ni§te cuvinte rostite la furie, fara sens,
latraturi de cTini care nu mu§ca. Tnainte ca lumea ei sa se
dSrime, f£cu&e gre§eala de a-§i crede viata invulnerabila
feta de orice schimbare cumplita ca acelea care i se mai
TntTmplasera; era posibil ca o persoana sa fie Tnsemnata,
sau Tn haos nu exista nici un pic de ordine, acesta insta-
ITridu-se unde poftea, Tn orice casa Ti ie§ea TntTmplator Tn
cale? Acu m trebuia sa decida care dintre amenintarile
facute de-a lungul anilor putuse fi reala.
Dupa mutarea Tn casa cu apartamente, trebuia sa se
Tntoarca la biroul ei de la tribunal §i sa declan§eze cTteva
investigatii. A ve a s-o faca a doua zi. Trebuia s§ §tie Tn cTt
de muite dintre acele cazuri pe care le alesese ca posibil
responsabile de calvarul ei inculpatii fusesera eliberati
din pu§carie. CTti puteau avea acces la cineva din afara
pentru a se razbuna pe ea chiar fiind Tnca Tnchi§i. CTti
putea gasi §i vizita ca sa-i chestioneze. Era evident ca
avea sa fie depa§ita de Tmprejurari, daca nu actiona
rapid. N u permitea sa i se azvTrle cariera la gunoi din
cauza unor minciuni.
Ace a dependents de chiriile apartamentelor nu era
decTt cx solutie temporara. E a §i Melanie aveau sa-§i
cum pere alta casa, curTnd, o locuinta proprie, numai
peptru ele doua.
Tntr-o ora, oamenii fura gata de plecare. Lucrau tacuti
§i eficienti. Trebuia o viata1d e om pentru a agonisi lu-
cruri, Tnsa numai cTteva ore pentru a le pregati de mutare
dintr-un loc Tn altul.
§eful de echipa veni spre banca §i spuse:
- Vreti sa ne conduceti acoto, doamna, ca sa ne
aratati unde sa le punem ?
Beth se ridica, obosita.
- Sigur. Stati sa-m i iau po§eta §i cheile. Treb uie sa
pregatesc §i pisica.
Tn timpul drumului prin ora§, cu camibnul pe urme,
Beth medita trista la cumplita schimbare. Nu s-a r fi putut
spune ca locuinta din casa nou cumparata era dezavan-
tajoasa, sau mai prejos de exigentele ei. Apartamentul
de la parter pe care Tl alesese pentru ea §i Melanie era
mai mic decTt fosta casa, desigur, dar destul de spatios
pentru a fi confortabil. A vea un living roo m ' mare, cu o
canapea instalata Tn bovindoul din fata. Bucataria era
mica, dar cine mai gatea? C u siguranta, nu femeile din
familia Kapon. A m m doua preferau cinele congelate, cup-
torul cu microunde, tot ce era mai simplu. N -aveau Tn-
cotro, din moment ce ea m uncea pe brTnci, iar Melanie
era la facultate toata ziua. C e e a ce le trebuia, glumea
Beth uneori, era o nevasta.
Apartamentul continea doua dormitoare mici, dar de-
baralele erau Tncapatoare, iar cam erele luminoase §is
aerisite, cu ferestre cTt peretele, spre o curte laterala.
Acolo, cineva plantase paducel indian care Tnflorea roz
primavara §i tufe de ilice pline cu ciorchini de boabe ro§ii
Tn iernile bITnde din Te xas.
Nu, nu avea de ce se pITnge c£ locuinta avea s i fie
mai putin placuti decTt cea dinainte. C u ideea de a con-
vietui alaturi de altii trebuia sa se obi§nuiasca. Toate
celelalte apartamente erau ocupate. CTnd apareau pro-
bleme, chiria§ii aveau sa apeleze la ea. Trebuia sa aiba
m ereu pregatiti instalatori, tTmplari, depanatori §i o
echipa de deparazitare. D aca nu cum va Tncepea sa-§i
descopere TndemTnari proprii §i sa-§i cum pere cTteva
carti despre efectuarea reparatiilor. O umfla rTsul. ZTmbi.
Odata, trebuise sa dreaga o toaleta cu scurgeri. Reu§ise
sa inunde baia, Tnainte dfc sosirea instalatorului. AtTta
despre talentele ei me§te§ugare§ti.
Iar Melanie avea Tntr-un sens dreptate, relatiile cu
ni§te vecini, batrTni sau nu, cu care erai obligat sa dis-
cuti, puteau deveni obositoare. Locuise Tn casa ei timp
de nouasprezece ani §i probabil ca nu le adresase veci-
nilor mai mult de zece cuvinte pe an. Oam enii din case
cu curti T§i vedeau de ale lor. Cei dintr-o cladire cu apar­
tamente nu. S e TntTlneau Tn hoi, pe scara, intrTnd §i ie§ind
din casa. Nu puteai scapa cu pretextul ca erai prea ocu­
pat ca sa conversezi Tn asem enea situatii. N u Tntr-un
ora§ ca G eneva. Daca o facea, i-ar fi fugit toti chiria§ii.
Putea fi oare prietenoasa §i sociabila? Sau poate chi-
ria§ii ar fi profitat de a§a ceva, TntTrziind cu achitarea
chiriei, convin§i ca era mai Tngaduitoare? Nu-§i putea
permite amTnari ale platilor. Chiriile urmau sa fie singura
lor sursa de subzistenta.
P e de alta parte, viata ei iu s e s e cam sterila, trebuia
sa recunoasca. Nu-i strica sa-§i faca vreo cTtiva prieteni.
Everett Ti tot spunea ca avea nevoie de un barbat. Un
amant, a d ic i. N u-i marturisise niciodati ca facuse o
mica slabiciune pentru un profesor de literature engleza
de la universitate. Daca nu s-ar fi TntTmplat toate astea...
OftS, vazu strada spre casa de apartamente §i coti
pe aleea care o ocolea. Merse pTna Tn spate, sa par-
cheze, auzind camionul dupa ea.
Tnca Tnainte dp a fi coborTt din Jeep, la u§a din spate
aparu cineva, care deschise plasa de tTntari, privind-o ca
pe o intrusa. Ti facu cu mTna batrTnei, observTnd ca Tnca
nu se Tmbracase de dimineata. Purta un capot jerpelit §i
papuci. Fem eia nu-i raspunse la salut. Paravanul se Tn­
chise, izolTnd-o pe batrrna Tn Tntunericul dinauntru.
Beth ie§i pe alee pentru a dirija camionul Tnauntru.
Trebuia sa-i duca mobila §i Kjcrurile prin fata. Spera pa
locatarii sa nu stea Tn drum , complicTnd mutarea mai
mult decTt era inevitabil.
Ti cunoscuse pe toti, desigur, la sem narea hTrtiilor de
cumparare. D e ce nu-§i amintea numele bStrTnei, al fe-
meii aparute Tn u§a din spate? Era emigrants rusoaica §i
vorbea cu accent strain. Luby? Lubya, asta era. Batrina
trebuise sa-i spuna numele pe litere.
Da, Tn fine, avea timp destul ca sa Tnvete cu priso-
sinta despre ei.
T im p destul §i nimic altceva de facut, decTt sa evite
intrareaTn Tnchisoare.

Melanie statu cTtva timp pe trotuarul de vizavi, cu


degetul mare Tn gura, privindu-§i m am a §i pe oamenii de
la mutari. Trebuia sja ajunga curTnd la cursuri, dar Ti era
greu sa-§i desprinda privirea de la imaginea distrugeru
sistematice a tinerei sale vieti.
Tn sfTr§it, pleca de la bordura, mergTnd grabita Tn
lupgul strazii spre ma§ina ei. Beth n-o vazuse ,§i se
bucura. Tn pauza dintre doua cursuri, se a§eza pe iarba,
ITngS o cladire a universitatii, §i scoase un caiet cu
spirala. Tnca nu §tia nimeni ca mTzgalea poezii pe pa-
ginile dictando §i, daca era dupa voia ei, nimeni nu avea
sa §tie vreodata. CTnd o saluta o prietena in trecere,
Tndoi cu grija coperta caietului, ascunzTnd versurile de pe
foaie.
Tn cTteva minute, T§i transpusese Tntr-o poezie o parte
din suferinta. O reciti, schimbTnd unele cuvinte §i in-
versTnd propozitii, pTna fu multumita. Nu era rea, dupa
parerea ei. Nici grozava, n-avea sa cT§tie vreun premiu,
dar nici tocmai proasta. Sperase ca scrisul s-o mai bine
dispuna, dar tot ca o balega se simtea. §tia ca era ro­
mantic^, melodramatica §i adeseori de-a dreptul pesi-
mista, dar n-avea ce face. Asta Tnsemna maturizarea -
nu-i a§a? - sa n-ai Tncotro cTnd descoperi ca nu cu aur
curat ai de lucru.
S e ridica Tncet de pe iarba, scuturTndu-§i fusta lunga,
bleumarin, iar cTnd T§i ridica privirea vazu un barbat pri-
vind-o dintr-o ma§ina care trecea. Arata ca un topTrlan,
unui din acej cow boys nespalati de la ferme §i, oricum,
ce-avea de se zgTia a§a la ea? Ti privi ma§ina Tnde-
partTndu-se pe strada §i ie§ind din zona universitatii.
D aca nu se grabea, TntTrzia la ora. T§i dorea sa iasa
soarele din nori. T§i dorea c a Tn acea seara sa nu fie
nevoita sa mearga la casa cu apartamente §i sa se culce
Tn patul ei instalat Tn acea cam era veche §i straina, cu
verze roz pe tapet. §
Dum nezeule, §tia ca, destul timp de-atunci Tnainte,
multe n-aveau sa-i placa. Era o porcarie a§a de mare,
cTnd lucrurile se Tncurcau complet §i nu mai gasea nici
un motiv de a zTmbi.

C h ase se Tndeparta de universitate, zTmbind la gTndul


expresiei pe care o vazuse pe fata fetei. Era la fel de
dragu^a ca m sica-sa, dar mai Tnalta §i mai mladie, ca un
trunchi de salcie. Tl vazuse uitmdu-se la ea §i-i aruncase
acea privire gen „ce-te-uiti-dom ’le?“ care-1 facea sa Tnne-
buneasca. D ar n-avea sa mai fie a§a de Tncrezuta dupa
ce punea mTna pe e.a, nu sa traiti, don’ §ef.
Merse ptna la ea acasa §i vazu camionul de la mutari
plecTnd, Tn urma Jeep-ului lui Beth Kapon. Le urmari
prna cTnd camionul intra Tn curtea casei cu apartamente.
Pe strada alaturata, gasi un „Stop ’n 'G o “ §i intra.
CautTndu-se Tn buzunare, scoase o fisa §i tnerse agale
spre cabina telefonica de afara. Form a cu taxa inversa
numarul lui Dalta din Vegas. Raspunse Denise, care-i
ceru sa a§tepte pTna venea sotul ei. Dupa un timp, Dalta
sosi la aparat. /
- C e e?
- § i-a vTndut casa §i a cum parat un com plex de apar­
tamente. Nu, o .casa cu apartamente, de fapt. Pare una
din alea vechi, care au fost Tmpartite Tn apartamente.
Ta cu prelungit. •
- Jeff? Ai auzit ce -a m spus?
- MS gTndeam. Tnseamna ca e pe sfTr§ite cu banii.
Tncearca sS stea pe linia de plutire investind Tn proprietati
deTnchiriat.
- A§a mi se pare §i mie.
- E nevoie sa-ti spun ce ai de facut?
-N m .
- Vorbe§ti ca un cow boy. Prinzi accentul din Te xa s ?
- C red ca da.
- C u m arata femeia? Tngrijorata, necajita?
- Am bele.
- §i acuzatiile? S -a stabilit data procesului? Mai e
suspendatS?
- Trebuie sa aflu data, ar putea-o amTna un an sau
chiar mai mult. A avut deja o audiere preliminara, iar
cazul e transferal marelui juriu. Dar, nu, nu lucreaza.
§i-au dat-o afara §i de la colegiu.
- Perfect! Acum tocmai plecam de-acasa, dar ma
poti suna oricTnd, ca sa m a anunti cum progresezi.
Chase Tnchise telefonul, T§i puse scobitoarea la Iq c Tn
gura §i intra Tn magazin. Treb uia sa-§i ia un „Twinkie“ §i
cTtiva „Gum mi Bears". Era mort de foame, iar pTna la
cina mai avea doua ore.
Dupa ce plati, Tl saluta pe vTnzator cu un deget la
borul pSIariei de fetru gri §i rosti un „multumesc“ ta-
raganat. T§i cum parase din complexul comercial local
haine care sa-l ajute-sa treaca drept localnic din G eneva.
Avea blugi, cama§i de cow boy cu capse perlate (ajungea
sa m oara dupa ele) $i palaria. Nu-§i cum parase un
„Stetson“. Erau scum pe §i majoritatea ora§enilor nu le
purtau. Cel putin, nu Tn drumurile zilnice. Poate ca-§i
pastrau palariile „Stetson“ pentru nunti sau pentru la bi-
serica duminica dimineata, de unde naiba sa §tie el?
Dupa ce a ajuns acasa Cu pala/ia de fetru gri, a
mototolit-o Tn toate felurile Tn mTini, frecmdu-i §i borurile
cu putin scrum de tigara Tn cTteva locuri. Acu m n-avea sa
mai para noua, sa atraga atentia. A dus blugii ..Wrangler"
la a spalatorie cu autoservire, Tn aer liber, §i i-a spalat de
trei ori, adaugTnd la fiecare spalatura cTte o jumatate de
cea§ca de Clorox pentru a toci §i albi docul albastru.
Acu m putea trece drept texan. Era atTt de u§or sa te
pierzi Tn decor, cTnd §tiai cum.
S e pricepea Tndeosebi la imitatul accentelor. Invatase
la cinema. Mereu T§i spusese ca a r fi putut sa fie un bun
actor de compozitie Tn western-uri. A r ft fost Tn elementul
lui, ITnga Henry Fonda §i Glenn Ford, Tn Th e Rounders.
Sau cu Clint Eastwood, Tn Th e G o od , th e -B a d and the
Ugly.
O trasatura caracteristica a oricarui co w b o y - nu nu­
mai Tn filmele de la Hollywood, ci §i Tn G eneva, Te x a s -
era faptul ca nu vorbea decTt cm d era neaparat nevoie.
I§i tinea buzele pecetluite, raspTndind Tn jur un aer miste-
rios. Chase o putea face, ba chiar Ti convenea mai mult
a§a. C e ar fi fost de zis, Tn majoritatea cazurilor, care sa
nu se fi spus deja de un milion de catralioane de ori?
Du-te-n m a-ta. Asta-i placea sa spunS cel mai des. T e
bag Tn ma-ta, cu popa §i cu tot neam u’ tau, dom ’le.
Trecu Tncet prin dreptul noii case de apartamente a
lui Beth Kapon, Tnainte de a se Tndrepta spre locuinta lui
cu garaj, care-i asigura discretia deplasarilor. Proprie-
tarul statea Tntr-o casa de placaj mare, cu doua etaje,
vechi, darapanata §i §ubreda, affata la treizeci de metri
Tn fata garajului nefolosit cu apartamentul deasupra. A vea
o alee separata, umbrita de un §ir de chiparo§i Tnalti
care-i Tmpiedicau pe toti cei din casa principals sa vada
cTnd pleca §i se Tntorcea.
§i era ieftin, dupa standardele din V egas §i Chicago.
Doua sute de parai pe luna. Sigur ca era o maghernita,
dar altceva nu-i trebuia. Nu venise Tntr-o excursie de lux
prin statul Te xas. Era o mica misiune confidentiala, Tn
cadrul careia trebuia sa fie cTt de invizibil se putea, ca o
§opTrla verde sorindu-se pe o piatra acoperita de mu§chi.
Revenit Tn apartament, facu un du§, se barbieri pen­
tru a doua oara Tn ziua aceea §i se pregati sa Tmbrace
halne curate, Tnainte de a pleca sa caute o cafenea
noua. A vea sa gaseasca un bucatar bun, undeva Tn ora-
§ul ala. Sau cel putin a§a spera din tot sufletul.
Pe cTnd statea Tn fata lavaboului din baie, cu spum a
alba „Barbasol“ cu parfum de chitra pe fata, i se paru ca
aude un s c M it de pa§i pe podeaua goala din prima ca­
mera a apartamentului. MTna cu briciul se opri la mijlocul
unei mi§cari pe obraz. Clipi din ochi. T§i simti bataile
inimii accelerindu- se.
Lasa briciul jos §i ie§i pe furi§ Tn hoi, mergTnd spre
camera din fata. T§i lasase pistolul Tn toe, agatat pe cTr-
ligul de sTrma din debara. A§a i se TntTmpla Tntotdeauna.
Era surprins dezarmat. 1
Ajunse Ia u§a dintre hoi §i cam era, unde se opri,
tinTndu-§i respiratia. N u era nimic. Tn Tntunecimea Tn-
serarii care inundase apartamentul se mi§cau umbre,
odata cu fiecare freamat Tn vTnt al copacilor din dreptul
ferestrei, dar nimeni nu invadase locuinta lui Chase. Nu
Tntelegea ce-l facuse sa creada altceva.
Sunete. N -a r fi trebuit sa existe §i totu§i le auzise.
Era convins.
S e rasuci Tncet, cu capul Tn piept §i inima batmdu-i tot
mai Tncet, Tn timp ce se Tntorcea la chiuveta §i la brici.
D aca afla vreodata cineva ca reactiona astfel, nicio­
data n-gveau sa-i mai Tncredinteze misiuni. Familia nu
trebuia sa afle niciodata. Nimeni nu se putea sa afle. *
. Tncepuse cu aproape trei ani Tn urma, cTnd i se or-
donase sa-l duc§ pe Vinnie V ince nzo pe ultimul drum.
D e ce, dupa ce-l lichidase pe Vinnie, Tncepuse sa-§i ima-
gineze ca-l pTndea cineva, vrTndu-i raul, nu putea pr<-
cepe. Nu Vinnie Tl urmarea, §i nici prietenii lui Vinnie. La
naiba, niciodata nu se mai gTndlse la Vinnie, dupa ce-i
trasese glontul Tn teasta §i-l Tngropase sub frunze pe
maidanul. din N ew Jersey. Vinnie n-ar fi trebuit s3 faca
valuri ca voia sa preia jteritoriul unor baie^i din Chicago. -
Nu, povestea asta nu avea nici o legatura cu Vinnie, ,
numai ca Tncepuse dupa eliminarea lui. Era cea mai
mare prostie pe care o auzise Tn viata lui §i-l facea sa se
Tnfurie pe el Tnsu§i, dar ce conta, ca tot se TntTmpla. Ba,
chiar, Tl apuca tot mai des, astfel ca acum Ti veneau
spaimele §i banuielile Tn interval de cTteva zile.
Aparea din bun senin, cTnd nici nu se a§tepta. Auzea
cTte ceva sau i se parea ca auzea. Vedea cu coada
ochiului pe cineva privindu-l, dupa care persoana dis-
parea pur §i simplu. Sau credea ca vazuse pe cineva. In j
timpul acestor episoade, fata Ti era scaldata Tn sudori j
reci §i cleioase, iar pulsul i se accelera. j
Problema era ca, de fiecare data crnd i se TntTmpla, o
credea. PTnS reu§ea sa-§i mfrTneze temerile, Tnlaturin-
du-§i-le ca p e ni§te naluciri, ac6stea Tl tineau Tn puterea .
lor, TngrijorTndu-l de -a binelea. ;
Presupunea c5 era o fo rm i de fpbie, o fricS de ne- !
cunoscut. Nu c-ar fi §tiut el s§ deosebeasca o fbbie de
un bon de parcare, dar numai asta putea fi. Un deranja- 1
ment la cap, un §urub^din creier desprinS, rostogolindu-se j
afara din subcon§tient §i Tnapoi, aducm d cu sine o
spaima nea§teptata §i palpabila.
Nu §tia cum sa-i puna capat. N u putea spune ni-
manui, a§a ca nu se putea descarca, lini?tindu-se.
Deci, suporta totul, calificTndu-se ca prost, la§,’ idiot
§i, totu§i, cTnd auzea pa§i tnexplicabili sau zarea o a p a - I
ritie pTndindu-l de la un colt ori dintr-o u§a sau fereastra, I
tresarea gata sa se apere. J
Term ina barbieritul,J§i §terse de pe fata resturile de 1
„Barbasol“ §i Tncerca un zTmbet sum bru Tn oglinda. |
Dupa ce mTnca, avea sa treaca prin fata noii locuinte ;
a lui Beth Kapon, Tnainte de a reveni la culcare. CurTnd,
campania terorii putea sa Tnceapa, Simplul gm d Ti pro- 5
voca ni§te mTncarimi pe care le simtea pTna-n vTrfurile |
degetelor. Pentru Chase, treburile de genul asta erau ■
curate placeri. „
Preferabil de-o rriie.de ori ctecTt sa fie hartuit el Tnsu§i.
Mai mult ca sigur;
Poate-ar fi fost cazul sa om oare pe careva. Tntot-
deauna Tl facea sa se simta mai bine, iar dupa aceea
spaimele Tncetau pentru un timp.
Pe cine-ar fi putut ucide? Printr-un ora§ ca G eneva
nu prea hoinareau copii ai strazii sau vagabonzi.
Prin urmare, trebuia s§ patrunda Tntr-o casa. A vre-
unei femei. N -a ve a nici un rost sa rada un tip, toata
afacerea ar fi devenit prea complicate |i Tncurcata.
N -a r fi trebuit sa fie prea greu. O facuse de ne-
numarate ori.
Membrul Ti reactiona la *aceste gTnduri, TncepTnd sa
se ridice §i sa se foiasca precum un mic animal Tntr-o
cu§ca. Daca se grabea, putea sa prinda o femeie ie§ind
dintr-o bacanie sau dintr-un m agazin ieftin §i s-o urm a-
reasca ptna a c a s i.
Sau sa gaseasca o cale de a intra Tn noua casa a
familiei Kapon, pentru a-i face ceva pu§toaicei. S tu-
dentei.
N -o putea am tna la nesfTr§it. Era timpul.
y>c£&lut 72

Paul statea Tn noaptea racoroasa, ITnga u§a casei de


apartamente de pe Hytell Street. S e foia de pe un picior
pe altul, nelini§tit. CTnd u§a Tn sfTr§it se deschise, aparu o
batrina, eu parul legat Tntr-o e§arfa plina de modele multi­
colore. H privi Tncruntata:
- C e dore§ti? U§a e deschisa §i poti intra, nu §tiai?
Tntreba ea, cu accent strain apasat.
li Tntoarse brusc spatele §i-§i tTr§i picioarele spre
scara. Paul se aventura Tn holul Tntunecos, privind-o cum
urea primul tronson de scara, pentru a da coltul urmator
spre etajul doi. Nici m acar nu avusese timp s-o Tntrebe Tn
care apartament locuia doam na Kapon.
Asculta sunetele ce se auzeau din casa. Distinse gla-
suri, m uzica, emisiuni de televiziune. Nu foarte tare,
constituind Tnsa un fundal activ care se contopea Tntr-un
m urm ur constant §i scazut.
Privi Tn jur, cautTnd s§ se orienteze. V azu doua u§i la
parter, una Tn dreapta, c e a la lta ja stTnga. Dincolo de
scara, un culoar Tngust ducea la ie§irea din spate. U§ile
apartamentelor purtau placute simple de alama, cu nu-
mere. Unu. Doi. Nici un num e. Ei bine, trebuia sa cioca-
neasca §i sa Tntrebe, atTta tot.
Alese apartamentul numarul unu, batu de doua ori §i
facu un pas Tnapoi, a§teptTnd sa afle daca gre§ise. li
deschise o fata draguta, cam de vTrsta lui, cu o expresie
exasperate pe fata.
- A! exclama ea, retragTndu-se putin. Credeam ca e
vreunul dintre batrTni. T e pot ajuta cu ceva?
Trebuia sa fie fiica lui Elizabeth Kapon. §tia ca avea
o fata; numai ca n-o TntTlnise niciodata, nici nu se a§tep-
tase sa fie atTt de draguta. Sau, mai bine-zis, straluci-
toare. Em ana peste tot Tn jur raze §i torente de lumina.
Auzise ca era studenta la universitate, dar nu aveau
cursuri comune. I§i drese glasul, sperTnd sa nu-§i tra-
deze nervozitatea.
- O caut pe doam na K a p on. A m avut-o profesoara la
Drept 107. Aici locuie§te?
Melanie zTmbi:
- Mda, aici, nici vorba. D a r nu-i acasa. E u sTnt M e­
lanie. M am a e la tribunal, lucreaza nu §tiu ce. Vrei sa-i
transmit ceva?
Paul clatina u§or din cap:
- Salut, eu sTnt Paul. §i... n-am nici un mesaj, nimic.
Vreau... E bine?
V Szu pielea din jurul ochilor fetei Tncretindu-se Tri-
trebator.
- ^dica , n-are problem e grave, nu? Eu... vreau sa
zic, §tii... e a§a de...
- Auzi, ce -a r fi sa intri §i sa iei un 7 U P . Iti -place 7 U P ?
II lua de mTneca,, tragTndu: l Tn casa. TTnarul fu prea
surprins ca sa protesteze. Atingerea ei Ti dadu foe mT-
necii, facTndu-l sa-§i coboare privirea, cu speranta ca nu
se aprindea de-a binelea. C e idee, sa fie invitat Tn casa
veneratei sale profesoare, de catre o asem enea faptura
nepamTnteana. .
142

Privi Tn jur, la Tnvalm a§eala de cutir, pachete §i


teancuri de carti Tn§irate pe jos.
- Tocm ai v-$ti mutat, comenta el, dupa care Ti veni
sa se ia la palme pentru declaratia atTt de neinspirata.
M elanie indica dezordinea cu o m i§care larga a
bratelor:
- Mda, chiar azi, de fapt. M am a a fost ocupata toata
dupa-am iaza §i Tnca n-a avut timp sa faca ordine, iar eu
lipsesc tot timpul, sau aproape. Abia am venit.
Lua de pe un scaufi o cutie goala §i Ti facu sem n sa
ia loc.
- Stai jos, ma due sa aduc 7lJP-ul.
Paul se a§eza u§or pe marginea scaunului, studiind
toate obiectele personate Tmpra§tiate prin cam era. Ti ve -
nea sa se ridice §i sa caute printre cartile Tngramadite,
sa vada ce citea doam na Kapon sau ce tinea la Tn-
demTna pentru cercetSri. C e e a ce-l tinea lipit de scaun,
Tnsa, era fata din cam era alaturata, bucStaria probabil,
care-i vorbea Tncontinuu prin u§a d e schisi. A cu m nu-i
mai vedea lumina, n-o mai simtea §i avea senzatia ca
fusese aruncat Tnapoi Tn vid.
A r fi trebuit sa prevada ca fiica doamnei Kapon nu
putea fi decTt frumoasa, dar nu a§a, nu atTt de plina de
viata §i de o lumina ce parea sa izbucneasca din privirea
ei, pTrjolindu-l, sa-i tT§neasca prin pori, sa creeze o aura
Tn urma ei cTnd m ergea. Paul putea distinge aceste lu-
cruri pe care altii nu le vedeau. Doam na Kapon, de pilda,
era mult mai putin intensS, cu o ajjra albastra-violacee,
culoarea profunda a florii de lavanda ascunsa Tn umbra
de sub copaci. Au ra ei Ti calma Tntotdeauna framTntarile
suflete§ti, de§i o Tmboldea cu Tntrebarile lui, sperTnd sa i
se Tnro§easca, daca nu de furie, atunci de enervare, caci
ro§ul Ti dezvaluia mai multe adevaruri decTt ar fi putut
143

vreodata albastrul.
D ar auriul! Nu mai TntTlnise niciodata o persoana de
aur, nici una, Tn toata viata lui. Parea ar fi intrat Tntr-o
camera cu un cuptor Tncins. Un soare miniatural, legat
de PamTnt. Exa ge ra o are? se Tntreba el. Nu, nici po-
meneala. Era cu adevarat exceptional^, i-o indica aura.
Niciodata nu mai marturisise nimanui ca vedea aurelfe.
Era o actiune gen „New A g e “ §i cam trasnita, mda, dar
n-avea Tncotro. Le vedea. li spuneau multe despre oa­
meni. AtTta §tia.
Vapaia aurie a lui Melanie Tl mesm eriza, iar Paul §tia
cTt de periculQS putea fi acest lucru. lata ce-l deter-
minase sa faca aura cu doam na Kapon. C u m Tlsilise s-o
hartuiasca §i chiar sa-i gaseasca locuinta, invadTnd-o cu
persoana lui marunta §i neTnsemnatS.
Ti pusese o Tntrebare. Statea ITng§ el, cu o cutie de
7 U P §i un zTmbet strTmb, piezi§, cu un colt al gurii arcuit
Tn sus, ca §i cum ar fi fost gata sa rida de el. N -a r fi
suportat sa se TntTmple a§a ceva dupa atTt de putin timp
de cTnd o cunoscuse. Desigur, mai tTrziu, ar fi fost de
a§teptat.
- Nu cum va tu e§ti baiatul care Ti pune mamei mele
toate Tntrebarile alea sucite?
Paul lu i cutia de sue, sperTnd sa-i Tntregeasca ju m a-
tatea de surTs.
- Daca eu sTnt, ai sa-m i ceri s a plec?
ZTmbetuI i se largi, iar baiatul fu Tndeajuns de u§urat
pentru a lua o Tnghititura din 7 U P . Prefera cafeaua nea-
gra, dar majoritatea tinerilor de vTrsta lui nu beau cafea.
Melanie nu s-a r fi gTndit sa-i ofere, nu era vina ei.
- Deci, tu e§ti, spuse ea.
SurTse §i el:
- Tncerc sa-i fac mai interesanta viata. M am a ta are
singurul creier din cam pus caruia merita sa-i ceri pa-
rerea.
- Serios? E m am a m ea, deci cred ca pierd din ve -
dere cTt e de inteligenta. Desigur, §tiu ca e de§teapta. S a
trebuiasca sa treaca prin tot infernul asta, Tntelegi? Nicio­
data n-o sa am nici jum ate din mintea ei pentru probleme
cum e legea.
- A , pariez ca ai talentele tale, replica el dezinvolt.
Fata se a§ezase pe un scaun din apropiere, proptindu-§i
la spate o patura strTnsa.
- Poate, recunoscu ea. §i, spune-m i, ai venit doar
fiindca-ti faceai griji pentru noi... pentru ea?
Paul dadu din cap, timid.
- A m renuntat la curs, cTnd au Tnlocuit-o. Daca nu-l
preda ea, nu-l mai urm ez.
- E§ti la Drept?
Dadu iara§i din cap:
- Tu ?
Mfelanie rTse, cu aura stralucitoare ca aurul topit, tn-
conjurTnd tot conturul scaunului §i scurgTn du -se pe
podea Tn jurul picioarelor ei. Aproape ca n-o mai putea
privi, atTt era de stralucitoare.
- Eu nu, raspunse ea. N u .la Drept, n-n. Studiez
artele liberale. C u engleza principal. §tii, diploma aia ai
carei posesori se angajeaza la fast-food-urt.
- A i putea sa predai.
Buzele fetei se arcuira Tntr-o expresie de dezgust.
- Nu, n-a§ vrea sa fiu profesoara. §i-asta-i tot m o-
nopolul maica-m ii. Nici nu m a com par cu ea, am §i
recunoscut-o.
Paul mai lua o Tnghititura din cutie. Aluminiul rece Ti
Tmpiedica palma sa se arda, dar restul trupului, expus
aurei ei orbitoare, Ti parea de -a dreptul pTrjolit. Banuia ca,
daca s-ar fi privit got Tn oglinda, §i-ar fi vazut pielea Tn-
ro§ita de arsuri.
' - Deci, planuie§ti ca dupa colegiu s§ serve§ti burgeri.
D e asta data, fata nu mai zTmbi.
- Tntr-o buna zi, spuse ea, mutfndu-§i ochii de la el la
cartile Tmpra§tiate pe jos, poate voi scrie.
- A , deci vei fi romanciera. Tnca n-am cunoscut pe
nimeni care s§ vrea sa fie scriitor.
- N -a m spus romanciera, Tl corecta Melanie, privin-
du-l din nou Tn ochi. Poate, de§i nu §tiu. S -a r putea sa
scriu povestiri. Poezii. S a u sa lucrez cum va Tn publicis-
tica, sa fiu redactor...
- Acum scrii?
. RidicTndu-se de pe scaun, Melanie se duse ca vTntuI
la carti. Tnhata un volum §i Tl ridica la Tnaltimea umerilor,
rasucindu-se cu el ca §i cum ar fi fost o manu§a gata s-o
arunce.
- A sta e scris, spuse ea. Keats, Longfellow, Shelley.
Pe ITnga ei, nu, acum nu scriu.
. O , cTt de dramatica era, ca o actrita pe scena, ca una
dintre cele mai mari, de§i nu putea da exemple, caci
habar n-avea de arte. D ar fata asta era plin§ de o sa-
mTnta salbatica, explodTnd de culo are, vibratie §i im -
petuozitate. Tntr-6 buna zi, avea sa faca impresie; avea
sa treaca peste obstacole mult mai mari decTt el, d o -
borTndu-le la pamTnt cu convingerea ei nepervertita ca
lumea adora maretia §i frumusetea §i ca urma sa devina
una cu ele.
Paul se Tndragostise.
Fusese captivat de doam na Kapon, desigur, dar ei
mintea jinduia sa i-o prade, nu trupul sau sufletul. C u
fiica ei, §tiu pe data, cunoscTndu-i aura, privind-o cum lua
cartea cu poezii de m are pret ca §i cum ar fi fost... nu, nu
o manu§a, ci un potir cu Tntelepciunea lumii, ca o iubea,
o iubea, era Tndragostik
S e ridica; simtindu-§i genunchii lichefiati, §i se difse
sa-i ia cartea din mina. Puse cutia de sue pe o boxa
stereo. Deschise coperta, rasfoi printre pagini, citi cite un
vers de ici de colo, o fraza, un cuvTnt, luTndu-i. ochii,
intrindu-i Tn rninte. Era o carte de poezie cla'sica, fara
nimic mediocru sau banal. Cartea inspira aceea§i lumina
aurie raspTndita de fiinta ei corporala §i, Tn timp ce privea
filele, Paul se Tntreba daca furase sau ridicase lumina
din acel loc.
§tia de ce o alesese §i, din scurta TntTlnire cu cu-
vintele, aflase despre ea mai mult decTt ar. fi dorit Mela­
nie sa §tie. In tot timpul cTt citi, sarind de la o paging la
alta, cu paginile arzTndu-i vTrfurile degetelor, fata Tl privi
Tntrebatoare, dar oare ar fi Tnteles? Putea Tntelege ca
intentiona sa intre astfel Tn obsesia ei §i s-o Tmparta-
§eascS Tfnpreuna, caci acum avea sa iubeasca §i el
ceea ce-i placea ei, iar ceea ce ea iubea, el urma sa
adore.
- E§ti un tip ciudat, spuse ea, risipindu-i concen-
trarea asupra cartii. . _
Paul Tnchise volumul, dTndu-i-l Tnapoi:
- Mi s-a mai spus., C red ca e adevarat. O rice lucru
auzit de trei ori trebuie sa fie adevarat, nu crezi?
Din nou acea jumatate de zTmbet nesigur, care-i spu*
nea ca nu Tntelegea toate mesajele subtile ascunse sub
vorbele lui. Tnca nu-§i putea da seam a cTnd glum ea §i
cTnd vorbea serios, ceea ce era cu atTt mai bine. Putea
ajunge sa-l cunoasca treptat. Aveau atTt de mult timp
Tnainte; erau a§a de tineri. Niciodata nu se grabise, iar
acum, stTnd la cTtiva pa§i de lumina ei,’ scaldrndu-se Tn
energia iradianta pe care o proiecta, §tia ca ar fi putut sa
------------------ 147

a§tepte o viata, o eternitate, pentru ca Melanie sa-i ac-


cepte ciudateniile, Tntrebarile bizare, nevoia de a o avea
fizic pentru a se desfata Tn aurul acela pe care cu atTta
ne§tiinti §i nepasare Tl raspTndea ea Tntr-o asem enea
lume uniforma Tn densa ei culoare cenu§ie.
D um nezeiile, devenea la fel de firic ca poeziile din
cartea ei. S e bucura ca nu-i putea citi gTndurile.
- A r fi timpul sa plec, spuse el, cTnd Melanie nu gasi
nici un raspuns la Tntrebarile lui. Ti vei spune mamei tale
ca am trecut s i Tntreb de ea? Poate reu§esc sa mai vin,
o da ti...
Privindu-I lung, fata risp u n s e :
- Sigur. OricTnd. Poate reu§im sa alungam m ono­
tonia casei asteia pentru batrTni. M i ia cu mTncarimi cTnd
m a gTndesc ca Tn apartamentele de aici se aduna sute
de ani de viata. E ... apasator. C re d ca nu pot suferi
locuinta asta.
Paul se duse la u§a §i o deschise singur. O simtea Tn
spatele lui, Ti simtea dogoarea aurie Tncalzindu-I prin
piele §i carne, pTna la oase.
- §i pentru batrTni am Tntrebari, spuse el, Tn timp ce
ie§ea Tn hoi. N -a r trebui sa subestimam anii pe care sTnt
stapTni.
- StapTni?
- MuKumesc pentru 7 U P , se Tntoarse el. Miercurea
pe la ora asta e§ti Tn general a c a s i?
- M da, Tn serile din timpul saptamTnii nu prea ies.
- Poate am sa mai tree. Daca n-ai nimic Tmpotriva.
Ie§i cu mi§carri ferme din cercul ei de lumina, spre
u § i, vorbind din mers:
- §i daca nici m am a ta nu are nimic Tmpotriva.
Melanie rim a s e Tn u§a deschisa a apartamentului,
privindu-l pTna ie§i. Pe aleea din fata casei, Paul Tncerca
sa respire §i constata ca nu-i ajungea aerul. CurTnd ur-
mau sa Tnceapa sufocarile §i spera sa se Tndeparteze
Tndeajuns ea s i nu-l vada.
Ti luase tot aerul, toata lumina, iar Paul porni cu capul
Tn piept prin realitatea ce n u ^ie . O noapte com plet
neagra.

Tn seara aceea, cTnd Beth ajunse acasa, lui Melanie


nu-i mai tic e a gura. Venise Paul Tn vizita, ce baiat stra-
niu, ce parere avea d e el, era m acar pe jumatate atTt de
ciudat pe cTt Tl gasea ea? D ar o intriga, trebuia sa re-
cunoasca, turuia fata Tnainte, ca o preadolescenta vor-
V bind tanto§a despre primul ei curtezan.
Tn sinea ei, Beth se prabu§i, Deci, studentul care-i
placuse cel mai putin reu§ise sa-i gaseasca locuinta
nou-nouta §i s-o.penetreze Tn lipsa ei. Iar cel mai rau era
ca, dupa cTte i se parea acum , ca fiica ei vorbea despre
el ca §i cum i-ar fi facut o impresie exemplara: Numai de
baiatul asta Tn viata lor nu avea nevoie. Nu avea absolut
nici o dovada ca era altceva decTt un pu§ti nerod, nihilist,
din Generatia X, dar poate ca atTta era de ajuns pentru
a-l dori cTt mai departe. Trebuia sa le Tnabu§e prietenia
Tnca din fa§a, daca putea.
- Melanie, Paul a fost unui dintre studentii mei, dar ar
fi yltimul pe care sa ti-l recom and ca prieten.
- D e ce spui asta?
Tn vocea lui Melanie revenise acel ton dur §i Tn-
daratnic, iar Beth trebuia sa gaseasca o cale de a o lua
pe ocolite. D e ce nu putea com unica niciodata cu fiica ei
de la egal la egal, fara toate pericolele unei lupte
iminente? ?
- Pentru ca este Intr-ad evar ciudat, de-asta. Pune
Tntrebari extrem de tulburatoare. Pare sa-l intereseze
mai mult criminalitatea decTt aplicarea legii care Tnlatura
criminalul din societate^.
BTjbTia. Nu avea nici un argum ent concret Tmpotriva
lui. A vea sa para o prejudecata Tmpotriva unui om pe
care Melanie avea sa creada ca pur §i simplu nu-l Tn-
telegea.
- Adesea vorbe§te de parea ar considera ca legea e
o unealtS a oamenilor rai, ca nu contine nimic bun sau
moral. -
- Asta seam ana suspect de mult cu o reacfie per­
sonals nedreapta, mami.
- C e altfel de reactie a§ putea sa am, daca nu per-
sonala? §i cm d am judecat eu vreodata „nedrept“, dacS
Tmi sustin judecata cu o ratiune sanatoasa?
- Vai, iar Tncepe sa-m i aplice tehnica interogarii lo-
gice, Tntoarse Melanie capul, vorbind Tn goi.
- Tmi pare rau, Melanie, nu ie§i. La sa-m a sa Tncerc
sa-ti explic...
- Nu e nevoie. C re zi ca, daca umbla .Tn negru, e unui
dintre aia carora le plac nightclub-urile, muztca violent^
§i...
- Melanie. Term ina. §tii bine ca nu-mi b a ze z opinia
pe hainele lui.
- Oricine nu poarta costum Tn trei piese §i butoni
lustrui^i tie ti-e suspect, mami, recunoa§te. E§ti a§a de
P .C ., ca trasne§ti cale de-o po§ta. Daca ai fi o carte,
te*-ai intitula „Fereasca-ne SfTntuI de schimbare".
Beth izbucnl deodata Tn rTs, cu fata Tncretindu-i-se_§i
gura deschisa larg.
D e unde -trvin ideile astea? Tntreba ea, printre ho-
hote. C e titlu zici ca a§ avea?
§i continua sa nda.
Melanie se oprise Tn u§a, iar furia i se transformase
Tntr-o veselie rautacioasa. C u ochii sclipind, T§i reprima
ztmbetul care dorea sa-i destinda buzele.
- „Fereasca-ne SfTntuI de schimbare", repeta ea m o­
noton, cu fata serioasa; apoi Tncepu sa rida la rTndul ei.
Serios, mami, e§ti prea aspra cu copiii. A m o multime de
prieteni care poarta negru, asculta m uzica de care nu-ti
place tie §i-i intereseaza m acabrul. Te -a i mira sa auzi cTt
de inteligenti sTnt. Num ai fiindca tie Tti par ciudati nu
Tnseamna ca e ceva Tn neregulS cu ei. Ji-a m spus ca
I-am gSsit straniu pe Paul, dar nu din cauza asta. Ci
datorita modului cum reactioneaza fata de unele lucruri.
I-am aratat un volum de poezii §i, cTteva minute, a parut
absorbit de pagini, t a §i cum eu nici n-a§ mai fi fost aici.
Sigur, Tmi place §i mie poezia, §tii doar, dar pentru el era
cu totul altceva.
§i Tncheie, pe un ton moale:
- P a re sa tina mult la tine. A venit doar ca sa vad§
daca e§ti okay.
Beth se apleca spre podea, peste o cutie cu o vaza
de ceramica. O despacheta cu grijS din hTrtiile de matase
care o aparau.
- Apreciez asta, spuse ea, fara sa se mai uite la
Melanie. D a r I-am avut la curs. I-am citit eseurile. Tti spun
eu ca e... obsedat. Face o fixaWe pentru ceva sau cineva
- §i a§a ramTne. L - anri vazut cu ochii mei.
Melanie tacu un moment, timp Tn care Beth spera c§
se gTndea mai bine. N u aveau nevoie de complicatiile pe
care le-ar fi putut aduce baiatul acela Tn viefile lor.
- Ei, oricine e obsedat de un lucru sau de altul, relua
Melanie, continuTnd sS-l apere. §tiu ca eu, una, stnt. §i
tu la fel.
- Poate. D a r nu Tn acela§i sens. Daca-I la§i sa-ti dea
tTrcoale destul de mult, vei afla §i singura. Atunci, Tnsa,
va fi prea tfrziu. S e va fi lipit de tine definitiv.
- C a TarB a b y, zTmbi Melanie. D ar a§ dori sa m i la§i
sa-m i aleg singura prietenii, con tin ui ea, deja fara ve -
selie. ' .
§i ie§i, lasTnd-o pe Beth sa scoata vaza din cutie.
- C e sa ma fac cu ea? Tntreba Tncet Beth vaza. Nu
vrea sa ma asculte. Niciodata nu m -a ascultat.
- Te -a m auzit, racni Melanie din dormitor.
Beth zTmbi. OricTt de certareata era fiica ei, avea o
companie extraordinar de p lic u ti. Putea Tntelege de ce
Paul s-o fi Tndragostit de ea, daca venise acolo Tn ziua
aceea. §i, totu§i, nu era delpc bine. P e moment, nimic
nu mai parea sa fie bine, In viata ei se adunase destul
rahat pentru ca o gram ada Tn plus nici sa nu se mai
observe. .
La urm a urmei, nu era decTt un tTnSr debuisolat. Nu
se compara cu un criminal sau un escroc sau a§a ceva.
Iar ceva mai rau de-atTt nu putea sa-§i imagineze.
A vea s i fie Tn regula. N -avea decTt s i se agate de
Melanie, daca-l clorea atTt de mult tn preajmS ei, Iar daca
se satura de el, avea sa-l Tnlature ca §i cum ar fi taiat
vTrful unui morcov. Melanie putea fi, Tn orice caz, ne-
crutatoare, daca-§i punea mintea.
De-asta nici n-ar fi trebuit sa se osteneasca TncercTnd
s-o convinga sa nu aiba nimic de-a face cu Paul. C a de
obicei, vorbise de pom ana. A§a pateai cTnd ti se m a-
turizau copiii. Asta era, vorbea la pereti.
- Mami, nu e nimic Tn frigider.
Beth privi peste umar. O , Doam ne. Uitase sa fa c i
tTrguielile.
- La naiba. Trebuie s i m a due la cum parituri.
- Pizza.
- Nu. Iau ceva de mTncare. MTncare adevirata.
- Pui fript Kentucky.
- Nu!
- Of, bine. §i nu-l uita pe Pope. A re nevoie de ni§te
Kitty Litter §i 9-Lives noi.
RidicTndu-se Tn picioare, Beth T§i dadu la o parte §u-
vitele de par razlete de pe frunte.
- Tncerc sa nu uit.

Chase statea Tn Ta u n u s, pe strada, privind casa cu


apartamente. Voia sa gaseasca o cale de a intra Tn apar­
tamentul de la parter, pe stTnga, unde locuia familia Ka­
pon, imediat ce se facea c^estul de tTrziu §i se stingeau
luminile, indicTnd ca se culcasera.
Planurile i se schimbara Tn momentul cTnd o vazu pe
Beth Kapon plecTnd cu Jeep-ul. Insemna ca fata era
singura. Urm a s§ intre §i sa afle Tn cTt timp se a§tepta ca
m aica-sa sa se Tntoarca. A vea sa afle multe.
Ie§i din ma§ina §i traversa strada cu pas vioi. Intra pe
u§a din fata, oprindu-se sa asculte zgomotele de la etaj,
Tnainte de a'se duce la u§a din stTnga §i a-§i lipi urechea
de ea, ca sa asculte. Nu auzi m are lucru. O pisica ne-
norocita mieunTnd.
S e cutremura! Nu putea suferi mTtele. Detesta Tm-
putitele alea de paro§enii cu gheare.
Apasa clanta, constats ca era descuiat - vaci, vaci,
vaci - §i intra, scrutTnd Tncaperea dintr-o privire rapida.
Pustiu. Era Tn alta cam era. Tncuie u§a cu broasca yale,
care se bloca Tncet, cu un tacanit.
Pisica miorlaia ca scoasa din minti. S e tTnguia de
foame. A r fi trebuit sa-i traga careva una-n cap ca s-o
potoleasca.
Lipai fara zgom ot peste m ocheta, spre Tncaperea ce
parea a fi o chicineta cu o masa. Pisica statea a§ezat§
pe du§umea, privind spre bufet. S a c de cacat mjorlaitor.
S e Tncrunta la ea §i-i va zu blana zbTrlindu-se pe spinare.
Intrrnd Tn bucatarie, va zu un hoi care ducea Tn partea
din fund a casei. P e-acolo era dormitorul. Auzi o muzica
slabs din acea directie. C e v a nou §i nesuferit. Nu era
rap, alta pacoste, ci o melodie la fel de atonala.
Porni pe culoar, tinTndu-se drept, §i intra Tn camera
fara nici o ezitare. Statea Tntoarsa cu spatele spre el.
Um bla la un com pact disc player §i nu-i simti prezenta
pTna nu ajunse aproape ITnga ea.
S e Tntoarse, cu un mic tipat. O dobori la podea, iar
mTna fetei rasturna Tn cadere o cascada de C D -u ri. T re ­
buia sa se grabeasca, altfel Ti putea auzi cineva tipetele.
IncalecTnd peste ea, Ti astupa gura cu o mTna, Tn timp
ce cu cealaita scotea o batista din buzunarul de la spate.
I-o Tndesa Tn gura.
S e apleca §i o privi Tn ochi.
- C e ochi mari ai, fetito.
Melanie se Tncorda sub el, TncercTnd sa-l zgTrie pe
brate, dar o lovi din nou, de asta datS destul de tare ca
s-o lase fara cuno§tinta.
N u mergea ca vecinii sa chem e politia. Nnt, Charlie.
Era treaba importanta.

Beth §tiu ca era ceva Tn neregula din clipa cTnd pa§i


Tn apartalnent. A ve a ambele brate pline cu pungi de la
bacanie.
Dom nea o tacere mormTntala. Nici un sunet.
- Melanie?
Se repezi Tn bucatarie, trintind saco§el6 pe masa.'
A uzi miorlaituri. Infundate. U nde era Pope?
- Pisi? A id , pis-pis-pis. Melanie, unde e§ti?
Porni spre dormitorul fetei. Poate era la du§. D a r nu,
154

nu se auzea apa curgTnd.


Auzi din nou pisoiul, mai aproape. S e opri la u§a unei ;
debarale din hoi, pe care intentionase s-o foloseasca \
pentru a§ternuturi. O deschise, iar Pope se repezi afara, j
tipTnd nebune§te. Alerga la bucatarie sa-§i ceara zg o -
motos cina.
C e va era Tngrozitor de anormal. Melanie nu l-ar fi ■
-bagat niciodata pe Pope in debara. I
Beth se mi§ca iute ca fulgerul. Intra Tn cam era lui ;
Melanie §i Tngenunche ITnga pat, ridicTnd capul fiicei sale,
Tngrozita, atTt de Tngrozita, TncTt avea gura cascata §i
scotea din gitlej sunete stinse, sugrumate.
Melanie zacea le§inata, cu hainele rupte Tn bucati j
atTrnTnd pe trupul partial got. S e vedea sTnge. P e brate, J
pe un obraz, acoperindu-i arcada ochiului ca o p a ti de ;
vopsea. 1
-M e la n ie ! '
S e apleca sa-i caute pulsul §i, gasindu-l, aproape
le§ina de u§urare. D a r trebuia sa-i opreasca hemoragia, ' J
era, era... J
A fost aici. |
Beth Tntoarse capul sa se uite Tn spate. Auzise ceva, j
pe cineva. M ergea pe culoar. Fusese Tn debara? C u 1
Pope? '\
lisuse, ticalosul pleca §i, §i...
Sari Tn picioare, luTnd-o la fuga dupa el.*Nu vazu
decTt spatele unui barbat, o palarie de cowboy, dupa
care individul trecu prin livingul umbrit, neluminat, plin de
lucruri, §i ie§i pe u§a pe care ea o lasase descuiata. Urla
dupa el, dar acum se mi§ca mai repede, alerga, Ti scapa.
O lua la goana, izbindu-se cu picioarele de cutii, lo-
vindy-§i dosul mTinii de u§a din fata, cm d cazu Tmple-
ticita, iar apoi ajunse Tn vestibul, la u§a larg deschisa, pe
treptele de-afara...
Disparuse.
P ur §i simplu. In neant.
Noaptea pustie Tncepu sa reverbereze de urletele ei.
Din casele de vizavi ie§ira oameni, iar Tn spatele ei chi-
ria§ii se repezira pe scara. Beth se Tntoarse, continuTnd
sa tip© ordine nem jelese de a chem a Tn ajutor, imediat,
repede, Melanie era ranita, grav ranita, sa chem e o am -
bulanta, sa sune la 911.
S e pomeni din nou Tn genunchi, fara a §ti pe Cine
TmbrTncise Tn drum ca sa intre Tn apartament. O tinea pe
Melanie Tn bra^e, TncercTnd s-o tfrasca din dormitor, pe
culoar, spre bucatarie, ca sa-i spele fa{a.
Trebuia sa §tearga sTngele.

Paul §tia ca n-ar fi trebuit sa se Tnto^rci la Melanie


Kapon a doua zi dupa ce o cunoscuse, dar nu se putea
stapTni.
D e asta data, intra Tn casa fara sa mai bata. S e opri
la u§a apartamentului §i ciocani, mai TntTi Tncet, ca sa
nu-i atrag§ pe vecinii bagareti, apoi, cTnd nimeni nu-i
raspunse, mai tare.
Auzi o u§a de ia etaj deschizTndu-se §i privi pe palier.
- STnt la spital. A zi nu-s acasa, spuse femeia cea
str§in3, pe un ton trist.
- La spital? i se strTnse lui Paul inima.
- Fata a fost ranita, aseara dupa ce-ai plecat mata.
Taiata §i...
- S -a tSiat? CTt de grav?
Fem e ia clStina din cap, mi§cTndu-§i mTinile Tn cerc, a
neputintS. t
- A atacat-o cineva. A intrat cTnd m am a ei era ple-
catS §k;.
-A o le u , futu-i m am a ma-sji!
Paul o lua la fuga, repezindu-se pe u§a afara. S e opri
pe trotuar, cu capul clocotindu-i pe dinauntru ca un ca-
zan pe foe. Era un singur spital, T§i spuse, §tia unde sa
se duca.

Chase Tl vazu pe baiat ie§ind din casa de aparta­


mente §i se TntrebS cine era. Unui din stricatii aia care
aratau ca vampirii, cum se Tmbracau complet Tn negru,
pantaloni negri, pantofi, cama§a, facTnd ca pielea sa le
para prin contrast mai palida. L e - ar fi putut spune ca
uniforma era o forma de rebeliune prosteasca. Traise
de-a lungul anilor ’60, Cu pletele, hainele §leampete,
margelele §i simbolurile de pace. §tia el ce vorbea. Hai­
nele se foloseau ca sa-i faci pe oameni s i a§tepte ceva
de la tine, a§a cum §i el adoptase costumatia de cow­
boy. Daca voiai sa fii cu adevarat rebel, nu cu hainele o
faceai, ci cu pumnii, cu pietre §i cu foe, mai ales cu foe.
T§i mTnca a doua parte din Alm ond Jo y, mestecTnd
Tncet pentru a savura pe deplin aroma nucii de cocos §i
a ciocolatei. MestecS migdalele Tntr-un terci fin, cu m a-
selele sale mari.
Poate ca tTnarul era iubitul fetei, de§i erau vizibil ne-
potriviti. E a era o pu§toaica aratoasa, foarte aratoasa, pe
cTnd el... Tn fine, era un pu§ti natarau, cu parul tuns
numarul unu, tot capul cenu§iu marunt ca un kiwi din
alea scam oase care se vindeau la legum e §i fructe. Nu
era unui despre care sa scrii acasa, dupa parerea lui
Chase, care §tia sa recunoasca aspectul aratos cTnd Tl
vedea, Sharon Stone era aratoasa, Marilyn Monroe, §i
aia fusese aratoasa, da’ zau ca dg. Hollywood-ul nu mai
produsese nici o blondina ca ea. T o m Cruise, Al Pacino,
chiar §i Nicholson, a§tla da, arato§i. Baiatul asta cu
mutra de cTine batut §i capul ras nu era un exemplar
aratos al speciei um ane, nici a§a, nici pe dincolo.
De§i nici el nu prea gvea caderea sa vorbeascS, T§i
spuse C hase, zarindu-se reflectat Tn oglinda retrovizoare
a ma§inii Tnchiriate unde statea.
Harry Dean Stanton, cu care sem ana, nu era chipe§
dupa parerea nimanui, din Hollywood sau dinafara. Dar
avea caracter, la fel ca Harry Dean, iar asta era mai m ult
decTt putea spune despre sucitul asta care vizitase casa
lui Beth Kapon.
C eea ce-l sTcTia pe C h ase cel mai mult era ca nu
putea asocia chipul baiatului cu al nici unui actor. Nu era
un River Phoenix. Nici un C o ry Haim.
Tra se o punga de hTrtie m aronie peste bancheta m a-
§inii §i mai lua o ciocolata. Apoi urm a sa giiste din
Payday. Sau poate din Clark.
In timp ce era preocupat sa scoata ciocolata din
punga, un glas vorbi la fereastra deschisa a ma§inii, atTt
de aproape de urechea lui Chase, TncTt aproape facu pe
el.
- Auzi, Ti cuno§ti pe locatarii din casa aia?
C hase T§i suci gTtuI, TntorcTndu-se sa vada cine-i vor-
bise. Era baiatul: C re zu se ca plecase §i, cTnd-colo, iati-l,
jegosul, probabil ocolise ca sa-l fileze. li veni sa-§i re-
peada mTinile pe fereastra §i sa-l tra g i cu capul Tnaunthj,
de urechi. - -
- C e ? Tntreba, stapTnindu-se pentru a fi sigur ca nu-l
trada glasul §i nu Tncepea sa urle la. el.
- A m vazut ca pTnde§ti casa. Cuno§ti pe cineva de
acolo? Sau ce treabg al pe-aici? Cine naiba e§ti, dom ’le?
- C h ase Tl masura din cap prna-n picioare, cu o privire
severa.
- Maica-ta nu te-a-nvatat sa te porti? Tl TntrebS el.
Sau ai tu a§a un obicei sa iei oamenii pe la spate §i s i le
pui Tntrebari mirlane§ti?
- Nu e o mirlanie sa-ntreb, ce cauti aici. Totu§i, pot
chem a copoii, ca sa te-ntrebe ei.
§i trnarul se Tndeparta de m a§ini, pornind pe strada.
InjurTnd, C h ase Tncerca sa-§i descheie Centura de
siguranta §i sa coboare. Tocm ai deschisese portiera ?i
se pregatea sa strige dupa pu§ti, cTnd Tl auzi spunTnd din
partea opusa a ma§inii:
- Aici sTnt. '
Tresari mai-mai sa cada de pe picioare.
- Auzi, pu§tiule, Tti arde de joCuri? D e -a v-ati ascun-
selea? C e - ar fi sa te cari?
- B a nu m a car deloc. C red ca anunt politia.
§i pleca din nou, de asta date Tn partea opusa.
- Asculta, vino Tnapoi! A m 'sS-ti spun ce fac.
Paul se rasuci, privindu-l banuitor. Reveni la ma§ina
§i Tl Tntreba, peste capota:
- Deci, ce faci aici?
- Ei, nu trebuie sa §tie toata lumea, Tntelegi, dar m -a
angajat procuratura ca sa stau cu ochii pe Elizabeth
Kapon.
" - Pentru ce?
- Pentru orice face. D oar ai auzit de supravegheri,
nu? E acuzata pentru detinere de droguri. Credem ca
s-ar putea sa mai obtina coca, Tntelegi, §i..‘.
- STnt student la drept. §tiu ce fel de porcarie se
TntTmpla cu doam na Kapon. C re d c-a r fi bine sa gase§ti o
poveste mai de§teapta. Nici vorba ca procurorul, care
TntTmplator e prietenul §i fostul asistent al doamnei Ka­
pon, s i angajeze un cacanar ca tine ca s-o urm areasca.
O , Doam ne, T§i spuse Chase, simtind ca-i venea un
gust acru Tn gura. To cm a i regurgitase putin din Alm ond
Jo y §i avea un gust de n u c i de qocos fiarti Tn lapte de
pasare,
- - U rc i-n ma§ina, pu§tiule, reveni el pe locul de la
volan. S e Tntinse §i descuie portiera din dreapta.
Dupa cTteva secunde, baiatul deschise portiera §i se
uita Tnauntru.
- Coci tu ceva, zise el. Spune-m i ce, sau chem sti-*
cletii.
- §i daca scot eu pistolul...
Chase Tl lua din tocul de sub vesta western de piele.
Era un mic pistol automat §i a rita negru-amenintator,
lucru perfect justificat, TntrucTt era negru §i amenintator.
- ...§i daca-ti spun ca n-ai sa chemi pe nim eni?
Vazu gttul baiatului Tnghitind Tn sec. Un pistol le pu-
nea Tntotdeauna lacat la gura.
- C e -a r fi sa m ergem la o plimbare §i sa stam de
vorba? Tntreba Chase retoric. li facu sem n sa intre §i sa
Tnchida u§a. PunTnd pistolul Tn poala, porni ma§ina.
Baiatul ramase tacut pTna ajunsera Tn afara ora§ului.
•Chase conduse ma§ina pe un drum de tara cu doua
benzi, printre fercne §i crescatorii de vite. Gasi o derivatie
desfundata care ducea la un mic nu §i coti pe-acolo. La
cTtiva metri de apa noroioasa, opri, apoi Ti ordona tTna-
rului sa coboare.
Dupa ce-l vazu stTnd ITnga ma§ina, zise:
• - N u - m i plac pu§tii care um bla-n negru §Lse tund la
piele.
Baiatul clipi, cu ni§te ochi ca de bufnita.
- Nu-m i plac pu§tii care se apropie pe furi§ §i m i
ameninta ca anunta sticletii.
TTnarul Tncepu sa spuna ceva, dar Chase Tl fic u s i
ta c i, dintr-o mi§care a capului care-i Tnchise gura.
S e gTndi sa-l om oare. Intre timp, se produse un ne-
a§teptat vTrtej de vTnt care ridica Tn vazduh nisip §i praf
uscat. Duse o mTna la ochi, racnind:
- Muiangiu mic ce e§ti, am sa-ti zbor creierii!
S e repezi Tnainte, dar pu§tiul o tulise. TragTnd un foe
Tn directia lui, Tl facu sa Tncremeneasca.
In acel moment, C h ase avu impresia ca Tnapoia lui
era cineva, privindu-l, gata sa-l Tmpu§te pe la spate. S e
rasuci, tragTnd la nimereala. Gloantele azvTrlira Tn aer
bulgari de tarina. Nu era nimeni. S e Tntoarse din nou
spre pu§ti. V a zu ca se Tndepartase cu Tnca un metru §i
jumatate cel putin.
- E§ti amicul fetei lui Kapon? Tntreba el, dornic sa
afle legatura. .
- Abia ieri am cunoscut-o.
- §i ce-ai sa-i spui data viitoare cTnd o vezi? Despre
mine?
Baiatul ezita, Tnainte de a raspunde posomorTt:
- Nimic.
- D e parea te §i cred, boule, spuse Chase, facTnd un
pas Tnca dinainte de a fi terminat de vorbit, pentru a-l lovr.
din rasputeri Tn frunte cu patul pistolului. Baiatul cazu la
pamTnt, chircit. C h a se se retrase la timp ca sa nu se
pom eneasca prinzTndu-l Tn brate. Din fruntea pu§tiului
curgea singe, mult. S e lasa pe vine §i-i lua pulsul cu
doua degete, la gTt. O kay. Destul de regulat. Nu patise
nimic. A vea sa-l doara capul ca toti dracii cTnd se trezea;
dar nimic mai mult.
- La dracu’, Tnjura Chase, p6m ind Tnapoi spre m a-
§ina. T o t timpul avusese dreptate. Oam enii Tl spionau.
S e tinea cineva dupa el. Altcineva, nu pu§tiul asta; pu§tiul
nu era decTt simptomul unei boli mai raspTndite. Pericolul
din jurul acelei operatiuni simple cre§tea ca mu§chiul
napadind complet un trunchi de copac.
Tra se ma§ina Tn mar§arier de pe drumul desfundat,
pTna pe §osea, lasTndu-l pe baiat cazut ITnga rTu.
Acu m trebuia sa-§i schim be travestiul, sa arate altfel.
Pu§tiul Tl m arcase §i n-avea sa-l uite.
Mare pacoste pe capul lui.
Cel putin, mai avea de partea sa elementul surpriza.
To t era ceva.
Despacheta cu o mTna ciocolata Clark, Tn timp ce
conducea, §i Tncepu s-o manTnce. Spera sa nu-i vtna
Tnapoi pe gTt, cum se TntTmplase cu Alm ond Jo y . Era
mort de foame §i Tnca nu gasise un local unde sa m a­
nTnce de cin a .
(^<\y>ct£rLul 13

Jeff Dalta statea Tn salonul de cocktail de la'„Riviera“,


ea dansatoarea sa, Jordie. Prim ise un telefon tulburator
de la Chase. Se parea ca un pu§ti Tl surprinsese supra-
veghind casa lui Kapon, iar acum trebuia sa se complice
?i mai mult cu deghizatul ca sa poata face ceva. Poate
ar fi fost mai bine daca-l lichida pe pu§ti, dar asta ar fi
putut sa creeze mai multe probleme decTt rezolva. Copoii
Ti luau tare pe uciga§ii de copii; ar fi ie§it prea mare
agitatte, iar C h ase o §tia.
Dalta detesta copnplicatiile. C h ase ar fi trebuit sa fife
mai atent. S e zvonea ca avea unele nervozitati ciudate,
dar Dalta nu-l crezuse atTt de prost TncTt sa se lase filat
de un pu§ti.
- C e -i'c u tine, bonbonel? Toata seara n-ai prea.fost
Tn apele tale, se gudura Jordie mai aproape de el Tn
separeu, punTndu-§i mTna pe a sa, peste fata de masa.
- Afacerilej raspunse Dalta. M ereu afacerile.
- T e pot ajuta cu ceva? Tntreba fata, cdborTndu-§i
Tncet mTna Tn poala lui.
La naiba, Tn seara asta nu se putea concentra asupra
fetei. N-avea sa fie bun de nimic. li lua mTna mica §i o
f

---------------------.— :------- 16 3 ------------ :--------- -------- ;— —

Tndeparti, punTnd-o la loc Tn poala ei.


- N -a m nimic. STnt doar preocupat.
- Toti avem grijile noastre, replica Jordie, nederan-
jata de respingerea atingerii.
Dalta Tntoarse capul spre ea. Grijile ei se refereau la
cT§tigarea a destui bani ca sa-§i cum pere jucariile lu-
xoase §i scum pe pe care le dorea. N -a r fi §tiut ca re-
cunoasca o grija adevarata nici daca-i cadea Tn cap.
A vea bogatiile tineretii §i frumusetii. Tim pul era de partea
ei. Nu se putea pITnge.
- N -ai nici o grija, spuse el. Ma ai pe mine, pui§or.
CTpd Jordie se Tncrunta u§or, Dalta se corecta. Uita
mereu ca nu - i placea apelativul „pui§or“:
- Jordie. Ma ai pe mine §i nu-ti mai trebuie nimic - §i
nimeni.
Fata i se lumina Tntr-un zTmbet. C u exceptia piepta-
naturii Tnfoiate §i a rochiei negre §i decoltate cu paiete,
parea o Madona, pura §i neatinsa de pacate sau greu-
tati.
- E§ti Tntr-adevar bun cu mine, spuse ea.
Dalta privi spre clientii din bar, unii beti, al^ii prea
obositi §\ dSrTmati ca sa se rtfai Tmbete, unii cautTnd, altii
deja Tmperecheati cu cTte o partenera pentru noapte, §i
se Tntreba cTnd avea sa preia interesele propriului sau
cazinou, cTnd Tl putea da pe T o n y la o parte din drum, ca
sa ajunga el §ef Tn V egas. Atunci, avea sa poata fi chiar
mai bun cu Jordie.
- A m putea m erge acum la m asa de craps, Jeff? -
Tntreba ea, readucTndu-l Tn prezent.
O privi cum T§1 termina whisky-ul cu gheata. I§i linse
buza de jos. Sclipea ro§u Th lumina lum Tnirii de pe
masa. Mirosea a parfumul ei favorit, „White Diamonds".
El i-l cumparase.
A vea sa doreasca o miza §i cTteva cT§tiguri, Tnainte
de a merge sus sa se zbenguiasCa. Era programul lor.
IntTlnire la un pahar sau la cina> joc la mese, apoi drept
spre apartamentul lui Dalta. Lasa minimum o mie cTnd
jucau craps - Jordie mergea Tntotdeauna la pas - iar
uneori pierdea §i mai mult, daca voia sa joace stud cu
§apte cartf. Jordie a lui nu facea parte tocmai din liga
marilor cartofori, dar juca, iar jucatoarele erau scum pe.
- Sigur, se ridica el, scotTnd din portofel banii pent
jetoane. ■ ■ ' ,’
Tn drum spre sala de cazinou, vazu cum Jordie atra-
gea atentia tuturor jucatorilorr cu exceptia celor mai Tn-
veterati, §i fu mTndru. Farm ecul ei era ca un balsam pe
sufletul lui DaJta.
Spre deosebire de vechile vremuri pe Strip, cTnd m a-
joritatea oamenilor se Tmbracau cu costume §i rochii
pentru a veni sa joace la cazinou, azi peste tot umblau
numai turi§ti TmbraCati neglijent. Oriunde se uita, oamenii
erau Tn blugi, §orturi, tricouri, teni§i. U nde se credeau, Tn
cam ping? CTndva, Vegas-ul avusese clasa. Banuia ca
aceasta ie§ise pe u§a cTnd din L.A , Tncepusera sa so-
seasca autobuzele pline cu pelerini pentru aceasta M ecca
a jocurilor, iar liniile aeriene deschisesera ofertele de
bilete tur-retur cu reducere. Nu prea folosea nici faptul ca
celebra Strip Tncerca sa se transforme Tntr-un pare te-
matic de orientare famitiala. M .G .M . G rand era o singura
hala gigantica, Tn care se gaseau motivele din O z §i
jbcurile de bTlci pentru copii.
Tl scTrbea gTndul ca marele sau Ora§ al Pacatului era
dat pe mTna tineretului. Pe de alta parte,'de-acolo v e -
neau banii.
Dar, cu Jordie alaturi, Tmbracata elegant de la pan-
tofii cu toe cui negri cu auriu §i pTna la cerceii de cristal
ce se leganau reflecttnd lumina, Tntr-o finuta ucigatoare,
se simtea mult mai bine. P e ITnga ea, lustrul exotic al
cazinoului palea. Era ca o zetta Tn grija lui pamTnteana §i,
pe nea§teptate, Tl izbi ca un baros Tntre ochi ideea ca
acum Tnsemna pentru el mai mult decTt oricare dintre
celelalte showgirls dinainte. Era prea impecabila, prea
sufocant de perfecta ca s -o piarda. Nici chiar Denise, Tn
vremurile mai bune ale tineretii ei, nu fusese vreodata
atTt de seducatoare.
Inainte ca Jordie sa-i cearci, Ti dadu trei hTrtii de o
sut| de dolari, pentru a putea cum para jetoane de la
dealer. Fara Tndoiala, avea sa le piardS §i sa Tntoarca
ochii rugatori spre el, iar Jeff urma sa-i mai dea. ZTm-
betul cu care Ti multumea era o rasplata Tndestulatoare,
dar §i gTndul ca Tn curTnd avea de asem enea sa se culce
Tn acela§i pat cu el Ti stTrneau un delidos fior al puterii
care-i cobora din gTtlej, unde i se fixase inima, pTna Tntre
picioare, unde simtea primele palpitatii ale poftei.
D uca-se-n m a -s a C h a se §i problemele care apareau
Tn Tmputitul de G eneva, Te xa s. Era Tn V egas §i avea
puicuta la brat.

Dalta vorbise neftresc de scurt cu el. C h ase puse Tn


furca receptorul telefonului public §i ramase un moment
Tn cabina, recapitulTnd conversatia. La naiba, nu dorise
decTt sa-l anunte ca acum situatia statea putin mai altfel,
sa §tie ca manevrele erau mai dificile. Dalta nu trebuia
sa ridice a§a tonul la el. •
Esentialul era ca Dalta voia sa se-apuce de treaba.
S a termine cu frectiile, Ti spusese, s-o doboare pe Kapon
la pamTnt. C e a§tepta, cacanaria de 4 lulie?
Lui C h a se nu-i prea placea sa i se vo rb e a sci astfel.
O Tnghitise, dar ce altceva ar fi putut face? Nu Tnsemna
ca trebuia sa-i §i placa. Dalta §i cu el.fusesera strins
legati Tnainte de plecarea din Vegas. Acum , cTnd Dalta
se baza pe el cu rezoJvarea afacerii Kapon, ar fi trebuit
sa aiba Tncredere, dar nu, se comporta de parea deja ar
fi fost omul din vTrful organizatiei, ca §i cum numai lumea
lui ar fi contat, numai dorintele lui ar fi avut importanta.
C a §i cum cacatul lui nu putea.
Ei bine, C h ase avea pentru el un buletin de §tiri Tn-
ro§it Tn foe. In acel moment, nu era decTt §eful cTtorva
baieti. Nici m acar din cercu.l interior al lui T o n y nu facea
parte. Era un pe§ti§or care Tnota cu rechinii §i trebuia sa
se bazeze pe C h ase ca sa ramTna Tn viata.
Sau a§a ar fi trebuit sa creada. Nu §tia ca Tntreaga
operatiune era orchestrata din culise de T o n y Mace.
A§a-i trebuia, nenorocitul.
Chase se Tntoarse acasa fierbmd Tn sinea lui, cu un
nod Tn stomac. O data ajuns Tn apartament, T§i scoase
blugii decolorati, cam a§a cu mTneci lungi §i capse per-
late, cizmele de cow boy. Arunca palaria Tntr-un colt al
camerei, unde ateriza stTrnind un nor de praf care se
adunase pe podeaua goala.
Se opri, Tn.§ort de jockey §i §osete, Tn fata debaralei
cu haine, privindu-§i garderoba saracacioasa. Scoase o
cama§a cu mTneca scurta §i nasturi pTna jos, de culoare
galben-deschis, o pereche de pantaloni marinSre§ti ief-
tini, apoi se a p le ci §i gasi ni§te mocasini uzati. C a m a§a
se Tmbracau Tn V e g a s veneticii din afara statului. De
obicei, T?i purtau parul lins pe spate §i §tiai ca nu duceau
mai mult de ze ce puncte Tn portofel.
Scotoci printre diversele obiecte din valiza, Tn cau-
tarea unor ochelari cu lentile incolore §i ram e argintii. li
Tncerca, studiindu-se Tn oglinda de deasupra lavoarului
din baie. Treb uia sa-§i lase barba, eventual un cioc.
Avea s§-§i cum pere decolorant de par de la drugstore, a
doua zi, §i sa-§i faca parul blond ca soarele. U rm a sa-l
bine-dispuna considerabil. N -a ve a sa fie un Robert R e d -
ford, tot o sosie blonda §i barboasS a lui tfarry D ean
Stanton urma sa ramTna, dar nu-§i putea face operatie
estetica, pentru numele lui D um nezeu. N u urmarea sa-l
asasineze pe Rre§edinte, sau cine §tie ce.
O are baiatul avea sa-l recunoasca? D e la distanta, Tn
nici un caz. De-aproape, m da, poate. Probabil. D ar daca
pu§tiul aia se mai apropia atTt de mult TncTt sS-l m ar-
cheze, Chase se temea ca nu-i mai rim Tnea decTt sa-l
elimine. Detesta gTndul, Tnsa Dalta devenise prea ciufut.
§i J o n y , D oam ne, daca nu reu§ea sS-l m ultumeasca pe
To n y, putea foarte bine sa piece din tara. C h ase nu avea
de gTnd sa dea gre§.
Arcuindu-§i colturile gurii Tn jos, se privi Tn oglinda. I
se paru ca tocmai auzise pe cineva umblTnd prin cam era
alaturata, dar nu-i dadu atentie. Foarte probabil, iara§i Ti
juca feste imaginatia.
Trebuia sa-§i asum e riscurile §i s5 spere ca ie§ea
totul bine. A ve a prea^multa treaba de facut pentru a se
lasaTnvins de nevricale.
Asculta atent, fara a auzi nimic decTt tacerea ce vuia
din livingul Tntunecat.
Nu era nimeni acolo. Nim eni. v
C e dracu’, mai bine sa se duca §i sa-§i ia o sticla de
la magazinul de bauturi. Altfel, n-avea sa poata dormi.
Iar fara somn, urma sa faca gre§eli.
Parea auzise un fo§net §i ezita din nou, Tncremenind.
Trebuia sa verifice. La naiba, era o sminteala, dar nu
suporta sa mai stea nici o clipa nelamurit.
R asucindu-se dinspre chiuveta, porni prudent prin
hoi, reluTnd actiunea din urm a cu cTteva zile. S e opri la
u§a livingului §i asculta. S e uita prin Tntuneric, dupa vre-
un om. CTnd fu convins ca Tn cam era nu era nimeni, de§i
pentru asta avusese nevoie de cinci minute Tncheiate,
merse Tn Idfeut unde lasase mocasinii §i Ti Tncalta.
To t timpul, privi Tn jur §i peste umar, sperTnd sa nu fie
atacat de (a spate. Nim ic nu-l speria mai mult decTt ideea
ca moartea Tl putea lua pe nepregatite. Daca o vedea
sosind, era una, d ar gTndul de a se repezi la el pe ne-
a§teptate din bezna Tl scotea din mjnti.
M are nevoie mai avea de^sticla aia.

Zorile se ivirS albastre §i rele, cu cerul neTnduplecat


ca un bloc de gheata uscata. C h ase se chinui sa se
ridice, Tn tTriituI ceasului de§teptator, care suna atTt de
tare TncTt parea sa se afle Tn teasta lui. W hisky-ul O ld
Kentucky pe care-1 consum ase Tn seara trecuta Ti bubura
acum Tn creier ca yn ciocan pe nicovala. B a ng! Bang!
B a -da-b an g!
^ - O , Doam ne, gem u el, dTndu-se jos din pat. Merse
grabit la baie §i de§erta un torent galben Tn toaleta. Cutia
cu decolorant de par statea pe marginea lavaboului. T r e - »
buia s-o faca. Imediat ce mai tragea o du§ca de whisky
ca sa-§i alunge ultimii gargauni din timpul noptii. N -avea
sa-i faca rau la durerea de cap, ba poate chiar urma sa
i-o alunge, de§i nu era Gispus sa parieze.
Reveni grabit la pat, unde gasi pe jos sticla destu-
pata. O ridica la buze §i bau cu sete. Il facu sa tu§easca,
Tntetindu-i §i mai rau bubuiturile din craniu.
N -avea Tncotro. Trebuia s§-§i decoloreze parul.
Lua sticla de w hisky cu el Tn baie §i o puse pe ca-
pacul bazinului de la toaleta. DesfacTnd cutia cu deco­
lorant, scoase cele doua flacoane cu substante chimice
pe care trebuia sa le amestece. Mirosul Tl facea sa se
sufoce. Mai lua o Tnghitituri de whisky, Tnainte de a-§i
trTnti preparatul pe cap, TncepTnd sa §i-l m aseze Tn par.
N -avea o podoaba capilara prea luxuriant^. I se rarea,
de§i Tnca nu Tncepuse mar§ul Tnapoi de pe frunte. E ra
departe de-a fi chel. Probabil ca nu avea nqvoie de toata
sticla, dar o folosi oricum Tn Tntregime, frecTnd pTna ob-
tinu o spum a alba.
Tl furnica precum un milion de degete masTndu-i
scalpul, Tn timp ce se a§eza pe capacul toaletei, sorbind
din whisky. Tn cTteva minute, durerea de cap trecu §i
simti ca se Tmbatase.
§i ce m a-sa conta? A ve a sa se trezeasca Tnainte de
a face vreo prostie nasoala. Trebuia sa manTnce. Ceva.
Nu se putea gTndi ce anum e: Tn acel moment, nimic din
lumea culinara nu-i facea pofta. Nici chiar dulciurile. D oam -
ne, cTt Ti lipseau excelentele fripturi cu ochiuri care se
serveau Tn Vegas! Biftecul pe care-1 Tncercase aici, Tn
G eneva, avea un gust de p a r t i vitelul ar fi fost tinut la
dieta cu coceni de porumb §i materiale de ambalaj.
Tncerca sa-§i aduca aminte cTnd adormise Tn sfTr§it,
seara trecuta, dar nu reu§i. S a tot fi fost ora unu, sau
poate patru. Acu m era opt. Dorm ise fie §apte ore, fie
doar patru. Hop-a§a, era timpul sa-§i dea jos pasta din
par! D aca o lasa prea mult, Ti ardea pielea capului. Putea
chiar sa-i provoace caderea parului.
' Tngenunche §i deschise robinetul de la cada. Aple-
cTndu-se, T^i clati capul. Pozitia Ti dadea ameteli. RTse,
iar hohotele reverberara din per'etii cazii de portelan.
Nu era obi§nuit sa bea pTna i se rupea filmul §i ador-
mea ca mort. §i nici nu putea sa deprinda naravul asta.
Vazuse prea multi tipi, care obi§nuiau s-o faca, ajungTnd
ni§te epave. Tatal lui, de pilda. Ai insomnie? Bea §i-^i
trece. Vin notele de’ plata §i n-ai un chior Tn banc&? Bea
ptna uiti: Nu ti se mai scoala baba ciocanitoare? Mai bea
nitel §i zi-ti ca e§ti un armasar.
Numai daca n-a r mai ff auzit Tncontinuu ca tot umbla
cineva pe furi§ prin casa lui. Daca povestea asta Tnceta,
n-ar mai fi trpbuit sa-§i ia whisky §i la de§teptare sa se
Tmbete din nou.
Cacat. Uneori, T§i dorea sa poata vorbi eu cineva
despre toate cele. A ve a nevoie de un om care sa-l asi-.
gure ca era Tn regula, ca totul se TntTmpla doar Tn mintea
lui, ca umfla disproportionat Tntreaga poveste. li trebuia
cineva care sa spuna: „Baga-ti mintile-n Cap, Garduci!
E§ti barbat, sau un baietel fricos? Unde-i tipul care l-a
ras pe Vinnie, unde-i cel care i-a fript pe fratii Scarlotti,
pe W ake Henderson §i pe toti balaoache§ii aia de pe
vrerhuri? Unde-i Harry Dean Futu-i Stanton, d o m ’le?“
RTse din nou §i-§i dadu seam a ca statea de prea mult
timp cu capul sub robinet. D ar era placut. S e simtea
racorit §i curat, iar acolo^os era zgom ot, nu mai auzea
nici o dracie din cam era alaturata.
In sfTr§it, se ridica §i lua un prosop. C u m , necum, se
aduna pe picioare, clatinTndu-se spre oglinda. I§i dezveli
capul, smulgtnd prosopul, §t privi transformarea. Era
blond Tn toata regula. Noroc ca Tntrerupsese procesul
Tnainte de a albi complet. Inca mai avea o nuanta de
galben. Nici nu se observa cSt era artificial. A vea sprin-
cenele rare §i deschise la culoare, cu pielea stralucind
palida ca a omului care sta prea mult timp Tn casa.
Abia se mai recuno§tea §i, cu ochelarii pe nas... avea
s i arate ca Harry D ean Tn rolul unui contabil cu mutra de
om anormal la cap. Mda. C a m cTt de mult te puteai Tn^
departa de cowboy? Asta era limita reala.
RTse din nou, frecTndu-se pe cap cu prosopul. Nu
credea ca avea nevoie §i de o barba.
In timp ce se radea, Tncepu sa fredoneze R e d Sails
in the Sunset. CTnd termina de lucru Tn baie, aproape se
trezise §i din betie.
D ar avea sa pastreze sticla pe diseara, Pentru orice
eventualitate.
O tresarire la periferia ctmpului vizual Tl facu sa se
rasuceasca grabit spre u§a. Miji ochii. I se paruse ca
era... ^
Nu, nu vedea nimic, era o halucinatie.
Lucrul pe care nu credea ca-l vedea se mi§ca Tncet,
parea purtat de o adiere. S e unduia, o umbra Tntunecata
cu forma om eneasca..
- Cine futu-tl m am a ma-tii e§ti? racni C hase.
Um bra se ondula din noi. S em ana cu... cu Jake. Pu§-
tiul mort al lui To n y .
- Jake? T u e§ti? Of, caca-m -a§... adauga el.
- Bun venit Tn iad, raspunse blajin Jake. -
Era glasul lui. C h ase Tl supraveghease* odata, cTnd
mersesera Tntr-o vacanta pe Insulele C aym an. II dusese
la un palat de curve deosebit de savuros, Tn partea de
nord a statului. Pu§tiul era nesatul, regulase trei puicute
Tn noaptea aia. C h ase Tl invidiase.
- T u e§ti, Jake?
- Vine moartea, Chase. T e pTnde§te cjupa colt.
§i disparu. Sau, mai degraba, um bra d isp iru , iar
Chase ramase Tn u§a, privind spatiul goi din fata lui.
TremurTnd ca un copacel pipernicit Tn furtuna.
- Futu-i, §opti.
Mai bine n -a r fi spus-o, T§i zise el. „Na c-acum vad §i
stafii. Cacanaria asta tre’ sa-nceteze.“

T o n y aflase ca C h ase se pregatea s i faca o mi§care.


S e ridica de la birou, zTmbind. Sotia lui, care rareori mai
statea pe-acasa, venea pe aleea gradinii de trandafiri, cu
fusta lunga §i Tnflorata unduindu-se Tn urma ei §i printre
picioare. T o n y deschise glasswandul §i Ti ie§i Tn TntTm-
pinare.
- VTntuI asta cald nu se mai opre§te, se pITnse C o n ­
nie, scofind un sunet exasperat cu buzele^Era de origine
din W est Virginia, o zona montana unde clima era mult
mai ufneda §i racoroasa. Niciodata nu reu§ise sa se acli-
m atizeze cu vTnturile de§ertului care suflau dinspre coas-
tele muntilor Tnvecinati, peste cTmpii.
S e opri la um bra unui palmier Tnflorit. T o n y ridica
privirea, minunTndu-se de bobocii prelungi §i aplecati, de
un alb laptos.
- Unde-ai fost? o Tntreba.
Sotia lui Tl privi Tncruntata. Simtindu-i expresia, T§i
coborT privirea dinspre copac catre ochii ei.
- C e s-a TntTmplat? N -a r trebui sa Tntreb?
- A m luat m asa cu Denise.
- Aha.
- §tiu ca de obicei nu te amesteci, dar spune ca
aventurile Jeff cu showgirls au adus-o la capatul rabdarii.
Mi-a spus ca a fost vazut cu o noua amanta §i s-ar putea
sa fie ceva serios. S e TntTlne§te cu ea de cTte doua-trei
ori pe saptamTna. __
- Ai dreptate, ra s p u n se 'To n y . Nu m a amestec, Nu
ma privesc triunghiurile am oroase.
- Tl dete§ti destul ca sa-l la§i sa fie parasit de
nevasta? _ ,
T o n y studie privirea neabatuta a sotiei lui. Tl provoca.
Acum , ctnd era capul familiei, Connie §tia ca daca el
pocnea din degete, mica problema a lui Denise avea sa
se rezolve. Orice dansatoart; din Veg as putea sa dispara
la ordinul lui.
- Daca-I parase§te,TI parase§te, se Tntoarse el spre
trandafiri, inspectmd tulpinile not Tncurcate de vTnt. fn-
tinse mTna sa le puna Tn ordine, cTnd sotia sa Tl atinse pe
brat.
- Denise Tl iube§te, spuse ea. Nu e vina ei ca l-a
apucat suceala asta cu greutatea. Nu este respinga-
toare, To n y . A Tncercat totul ca sa slabeasca, numai
pentru placerea lui, iar el o rasplate§te escortTnd fete prin
cazionuri, Tn vazul lumii. l§i... Denise T§i iese din minti.
- Probleme de familie, replica To n y , nedorind sa fie
implicat Tn afacere sub pretexte sentimentale. Nu e de
competenta mea sa pun pe cineva sa-l urmareasca pe
Jeff douazeci §i patru de ore din douazeci §i patru, nu­
mai ca sa nu umble cu femet. Denise va trebui sa se
descurce singura, Regret.
- Ba nu regreti deloc.
-C e ?
Vehem enta raspunsului ei Tl surprinsese1 .
- Vrei sa-l paraseasca, nu-i a§a? Jeff e problema ta,
a§a ca vrei ca D enise sa fie problema lui. O are un om de
onoare, mo§tenitor al cuiva ca tatal tau, ar lasa situatia
asta sa se rezolve de la sine, fara a o ajuta pe biata
femeie?
Niciodata nu-i mai vorbise cu atTta asprime. Niciodata
nu-i ceruse sa ia masuri Tn legatura cu vreunul din bSietii
lui. 1
- Connie...
O cuprinse Tn brate. I§i coborT mTinile de pe umerii ei
pTna la talie, apoi o trase §i mai aproape.
- Nu pot fa ce ceea ce-m i ceri. D e data asta, nu. A m
spus Ccl-mi pare rau, §i Tmi pare, pentru Denise, dar Ti va
fi m ai bine fara el. STnt destui barbati care ar fi mmdri s-o
aiba de sotie.. Je ff nu e unui dintre ei. N -o merita. Dac§
vrea showgirls, o sa le aiba, orice-a§ face eu - cu ex-
ceptia de a-l omorT pe ticalos. Iar una ca asta nu vreti
nici tu, nici Denise, nu-i a§a?
l-ar fi placut sa-l omoare. D a r jera mai, bine, oricum,
daca o facea Kapon Tn locul lui.
Connie ofta, Tnmuindu-se la pieptul sau. Lui T o n y Ti
placeau sTnii ei, moi §i dolofani, lipiti de el. S e potriveau
perfect pe plan sexual. In toti anii lor de casnicie, nicio­
data nu ratasera un orgasm. Connie era dornica oricTnd
§i mereu buna la pat. C e e a ce reprezenta unui dintre
motivele pentru care dansatoarele nu-l tentasera nici-
cTnd.
- Denise era a§a de tris’ta, To n y , ofta ea din n o u .'E
dureros pentru o femeie s§ iubeasca un nemernic.
Tonych icoti:
- l-ai gasit un num e de m oda veche foarte potrivit.
- Fiindca stnt o fata buna de moda veche, Tl mu§ca
ea. u§or de lobul urechii, facTnd sa-l strabata un fior prin
ceafa. * <
- S a nu pleci nicaieri diseara, §opti To n y . RamTi cu
mine.
- D ar am ...
S e oprii apoi continua:
- Nu e important. D aca vrei sa stau la noapte acasa,
voi fi aici.
Tn timp ce pleca, lasTndu-l cu trandafirii lui, T o n y se
mira cTt de mult T§i iubea sotia. O iubea la fel de mult pe
cTt o dispretuia Jeff Tn mod vadit pe Denise. Poate ca
asta facea ca Jeff sa fie un om atTt de crud §i viclean. Nu
§tia c u m -s a iu b e a sca o femeie, mai ales femeia la-
untrica, adevarata femeie cu care era Tnsurat. C e mai
conta carcasa supraponerala, la sfTr§itul vietii? C e mai
ramasese din femeia frumoasa ajunsa la optzeci de ani?
Spiritul era acela pe care trebuia sa-l iubeasca barbatul,
nu carnea.
Fara Connie, n-ar fi putut suporta execujia lui Jake Tn
Texas. Era o stmca de care se tinea.ancorat pe supra-
fata planetei, TmpiedicTndu-l sa-§i ia zborul spre soarele
arzator.
Il surprindea ca putea iubi atTt de profund §i urT atTt de
complet. Ridica din urmeri, acceptTndu-§i firea paralela.
VTntuI continua sa sufle neschimbat, Tn timp ce T o n y
descTlci tuJpinile de trandafipi'din tufi§urile alaturate §i le
lega acolo unde urmau sa creasca. Tncepu sa cam transr
pire, de§i de obicei, chiar §i pe o asem enea canicula,
rareori era-afectat. VTntuI era uscat,§i mirosea a fierul
agatat de sTnci, pe coastele muntilor vulcanici. O pica-
tura de sudoare i se prelingea pe frunte.
Continua sa smulga bobocii morti sau ofiliti de pe
tufele de tranda'firi, cu gTndul la C h ase care-§i Tncepea
treaba Tn G eneva, TntrebTndu-se care era prima mi§care
§i daca avea s-o loveasca pe Elizabeth Kapon pTna la
sTnge,
A vea sa plateasca. Trebuia sa plateasca.
Pierderea lui T o n y o cerea. Golul din inima lui n-avea
sa se umple pTna cTnd din viata acelei temei se alegea
pentru totdeauna praful.

In acea noapte, pe cTnd statea Tn cabinet citind un


numar din revista Tim e, telefonul particular al lui T o n y
suna. Ridica receptorul, pentru a auzi glasul lui Chase.
- A r fi cazul sa §tii ca am atacat-o pe fata. Fiica.
T o n y trase aer Tn piept.
- CTt de r iu ?
Auzi un mormait, apoi telefonul «io cnindu-se de ceva,
ca §i cum C h ase l-ar fi izbit de perete.
-R a u .
- Atunci, e bine, nu? V a trai, a§a-i?
- V a trai.
- l-ai lasat o cicatrice, s a -i,fie tinere de minte?
- Da. .
- A l meu e§ti, Chase.
Puse receptorul Tn furca, rezemTndu-se de spatar. NU
erau multi cei care cuno§teau adevaratele obsesii ale lui
C h a se G arduci. Nici chiar Dalta nu §tia despre ele.
Chase era violator Tn seriej*toata viata fusese. T o n y afla
totul despre baietii lui §i nici unui nu era atTt de sucit la
cap ca Chase. Asta-I facea sa fie cu atTt mai formidabil.
Putul negru al sufletului s i u era mai Tntunecat decTt vre-
murile dinainte de a fi aparut soarele.
G asea o mare satisfactie Tn a §ti ca pu§toaica lui
Kapon fusese violata §i taiata.
Nu era de-ajuns, nici pe departe, dar tot era un Tn-
ceput.
C h ase a petrecut toata ziua Tn ma§ina sa Tnchiriata
cu aer conditional, prin m agazine cu aer conditionat §i,
printre ele, cautTnd cTte o briza care sa-l racoreasea. Era
o zi Tnabu§itor de caniculara Tn sud-estul statului Texas,
atTt de um eda TncTt aerul parea prea greu §i dens ca sa
poata fi respirat. C u m putea cineva sa suporte locul aia
Tn timpul verii, C h ase nu putea pricepe. Traiau Tntr-un
infern sufocant.
Pe localnici nu pafea sa-i deranjeze. ?§i traiau mai
departe viata, facTnd .treburile care le alcatuiau existen-
tele marunte §i lipsite de evenimente. Drum ul cu ma§ina
la serviciu, mersul la masa, cumparaturi, vizite la dentist,
plimSri pe strazile mohorTte prin cSldura palpabilS, ca §>
cum ar fi fost o noua rasa de oameni, incapabila sa
remarce vrem ea. Sau orice altceva dincolo de lungul
nasului. Nici unui nu-l Tnvrednicea cu o privire, ceea ce §i
voise, nu-i a§a, cu parul sau blond §i pantalonii de polies-
ter atTrnTnd pTna la pamTnt pe peste calcTiele mocasinilor.
D upa cTteva ore d e amorteala privind oamenii, Chase
Tncepu sa se simta invizibil §i, cu toate ca asta sperase,
Tl cam nelini§tea. Era tentat sa se ciupeasca pentru a
vedea daca exista cu adevarat, dar asta era o idiotenie,
§tia ca era real, prea real §i, Tn ultima vrem e, Tmpovarat
cu o imaginatie vie care nu Tncetase, sa-l faca sa se
simta bTntuit, cu toate ca trecea neobservat de pietoni.
La apusul soarelui, C h ase cum para u n bidon de plas­
tic din magazinul W al-M art local §i merse la un Stop ’nv
G o aglomerat sa-l umple cu un galon de regular fara
plumb. Facu §i plinul ma§inii, pentru ca benzinarul sa nu
observe ca un galon din Tntreaga cantitate hu ajunsese
Tn rezervor. -
La ora opt, Tncci incomodat §i ud de sudoare Tn cal-
dura care continua sa se Tnalte Tn valuri nevazute din
asfalt, Chase T§i parea ma§ina la cTteva colturi d e casa
lui Kapon. O bserva strada o vreme* ajungTnd la con-
cluzia ca n-avea sa fie prea circulate, acum cTnd toata
lumea venea acasa de la m unca.
La opt §i jumatate, umplu atent cu benzina doua
sticle de C o ca -C o la de un litru, din plastic, §i le Tn§uruba
capacele. Injura cTnd T§i varsa putjna pe mTini §i trebui sa
se §tearga cu cTteva §ervetele de la Burger King.
Pe la noua fara douazeci, coborT din ma§ina §i porni
pe trotuar, cu sticlele ,d£ un litru Tntr-o punga maro de
cumparaturi ce i se legana Tn m i n i Un om .oarecare,
venipd de la cumparaturi, atTta parea a fi.
Ajunse Tn dreptul casei lui Beth la ora opt §i patruzeci
§i trei de minute. La majoritatea ferestrelor ardeau lu-
minile. Era bine a§a. Nu voia sa-i surprinda adormiti.
T o n y spusese ca nu om oare femeia. Pe dinauntru tre­
buia s-o omoare, asta avea de facut.'
La opt §i patruzeci §i opt, goli o sticla de Cola peste
un arbust ce cre§tea ITnga casa. Peste doua minute, o
turna pe cealalta Tn lada metalica de gunoi din spatele
casei. Focul acela nu avea sa aprinda casa,* era prea
departe de lemnSrie, dar urm a sa provoace un fum ne­
gru §i gros de la gunoiuJ din lada Tmbibant Tn combustibil.
Ti dadu foe cu un chibrit, m erse grabit la tufi§, se asigura
ca se aprinsese bine, dupa care porni Tnapoi pe alee
spre ma§ina, leganTnd din nou saco§a pe ITnga el, Tn
ritmul pa§ilor. )
N u ramase sa vada ce avea sa se TntTmple.
Asta nu facea parte din misiune. Urm a sa afle re-
zultatele a doua zi. Probabil la §tirile de dimineata. Daca
murea cineva cu exceptia lui Beth, cu atTt mai bine, dar
avea experienta cu lucrurile de acest fel. Rareori se
soldau cu victime omene§ti.
B anuia ca rn noaptea a cee a putea adorm i f i r i
whisky. Pusese Tn scena spectacolul §i dansa cu toata
viteza.

Paul se trezi Tn sem irezerva de spital, chiar Tnainte ca


soarele sa-§i Tnceapa coborTrea finala spre orizont. Pu­
tea pleca acasa, Ti spusese medicul, imediat dupa vizita
de seara.
^ Prima Tntrebare a lui Paul se referi la Melanie.,
-T re b u ie sa se fi internat Tnaintea m ea, spuse el.
Vreau neaparat sa §tiu ce face, va rog!
VazTndu-i agitatia, doctorul ie§i din salon sa se con-
sulte cu cineva de la departam entul de internarr, la
parter. Reveni peste cTteva minute, cu o cuta adTncita
Tntrfe ochi.
- Melanie Kapon a fost internata la urgenta aseara,
apoi s-a extemat.
- C e se TntTmplase cu ea? A m auzit ca a fost atacata
§i taiata.
Medicul ezita.
- V a rog, starui Paul.
- A fost molestata sexual §i avea taieturi pe brate,
precum §i una pe obraz, care a neeesitat coasere, A fost
anuntata politia, i-au iuat declaratia §i... probe.
Paul se ridica imediat din patul de spital, cu o ex-
presie Tngroziti pe fata.
- Trebuie sa ies de-aici. S -o vad.
- Acum te poti Tmbraca. Daca vrei sa pleci mai de-
vreme, du-te jos la birou cu hTrtiile astea.
Paul se Tmbraca, atTt de grabit TncTt nici nu reu§i sa
se Tncheie drept la nasturi. Fusese gasit, avea sa i se
spuna mai tTrziu. de catre un negru batrTn care pescuia
Tn riul ITnga care Tl agresase omul din ma§ina. Abia di­
mineata T§i revenise destul ca sa Tnteleaga cS se afla la
spital. Pe m am a lui o apucasera istericalele. Pusese un
‘ politist sa a§tepte la u§a camerei §i intrase la el imediat
ce se trezise.
- STnt la spital, Ti zise Paul politistului care se apleca
asupra lui; Tntoarse capul spre ceaialtS parte a patului.
CTt timp am dormit?
Toata seara §i toata noaptea, i se raspunse. Suferise
o lovitura la cap §i o com a, ramTnTnd incon§tient Tn tot
acel timp. Nu era de mirare ca m am a lui Tnnebunea de
grija. Trebui s-o asigure cS era bine, nici m ic a r capul
nu-l durea. Fem eia se duse totu§i dupa medic, lasTndu-l
singur cu politistul.
C e §tia? Cine Tl lovise Tn cap §i de ce? Paul se stra-
dyi sa-i prezinte toate detaliile, a§a cum le §tia. Nu uitase
nimic. II descrise pe agresor pTna la asem anarea cu un
actor de cinema, caruia Tnsa nu-i cuno§tea numele. §tia
Tnsa cTteva filme Tn care jucase §i le spuse titlurile.
- Poate le gase§ti pe casete video §i ne spui cine e
personajul, ca sa verificam §i noi. E un delict grav. P u -
teai sa mori sau sa suferi vatamari cerebrale.
- A m probleme cu creierul? vru sa §tie Paul, simtind
un junghi in stomac.
- A , nu, voiam sa spun ca asta se poate TntTmpla
cTnd e§ti lovit Tn cap cu un pistol. Doctorul zice ca nu ai
ramas cu nimic permanent, daca ti-ai revenit din com a Tn
douazeci §i-patru de ore. Nici m acar o fisura de craniu
nu ai. Ai primit doar o lovitura zdravana Tn cap, atTta tot.
- La naiba, ce mai u§urare, rTse slab Paul,4n timp ce
stomacul i se destindea, lasTndu-l din nou sa respire
normal.
- Deci crezi ca tipul aia pTndea casa procuroarei?
- Mda, sTnt sigur. C hiar el a recunoscut. Cred ca e
cel care a... a atacat-o pe Melanie.
Politistul nota Tn carnet §i-i spuse lui Phan sa pas-
treze legatura §i sa-i anunte daca-§i mai amintea ceva,
sau Tl vedea din nou pe individ.
M am a lui Paul reveni tTrTnd dupa ea un m edic care
arata atTt de obosit TncTt ar fi trebuit sa zaca §i el Tntr-un
pat, T§i spuse Paul. Il lumina cu un oreion-lanterna Tn
ochi §i-i puse diverse Tntrebari, testTndu-i memoria. Paul
trecu toate probele, iar doctorul Ti spuse mamei sale:
- Nici o grija, are capul tare, o sa se faca bine.
Tn sffr§it, sosise ora externarii, iar Paul intenfiona sa
se duca acasa la Melanie cTt de repede Tl purtau picioa-
rele. Fierbea de mTnie la gTndul a ceea ce i se facuse
fetei, dar se stapTnea. Altfel, ar fi Tnceput s i sparga lu-
cruri, sa le arunce de pereti, iar personalul spitalului
putea crede ca T§i pierduse mintile Tn urma loviturii §i nu
l-ar mai fi lasat sa piece.
Alerga la parter §i T§i facu formele de externare.
M am a lui era casiera la bacania H .E .B . §i lucra Tn
schimbul de seara. N -a ve a sa ajunga acasa pTna dupa
unsprezece. Ti ram lnea timp destul ca s - o viziteze pe
Melanie §i sa ajunga acasa pentru a-§i a§tepta m am a
ctnd se Tntorcea de la lucru.
Flacarile de ITnga casa ardeau drept Tn sus, din tufi§,
catarTndu-se pe perete, ctnd Paul traversa strada Tn
goana. Vazu, iar spaim a Ti sari din creier Tn inima, fa-
cTndli-i-o sa bata atTt de tare TncTt crezu ca avea sa
le§ine.
Foe!
Fugi la u§a din fata, navali Tnauntru §i Tncepu sa bata
cu pumnii Tn u§a lui Melanie, urITnd:
- FOC! FOC!
Tn spatele lui §i la etaje se deschisera u§i §i deodata
holul se umplu de locatari, multi dintre ei Tn cama§i de
noapte §i halate, cu ochii mari ?i speriati, vorbind toti
odata cu teama §i deznadejde.
D oam na Kapon deschise u§a §i, mai tare decTt toti
ceilalti, racni:
- Afara! Toata lumear afara din casa!
Paul se uita..Tn spatele lui Beth Kapon §i-§i dadu
seam a ca, daca Melanie ar fi fost acasa Tn timpul acelei
agitatii, trebuia s-o vada acolo. Absenta ei Tnsemna ca
nu era Tn casa. S e Tntoarse §i ajuta o batrTna sa iasa pe
u§a, coborTnd Tn fata casei. A u zi sirenele ma§inilor de
pompieri §i vazu alti locatari ie§ind din casele de peste
drum §i din vecini.
' Alerga dupa coltul casei, unde vazuse focul, §i ob-
serva ca- nu producea pagube prea mari, urease pe
cTteva rTnduri de scTndura dar Tnca nu ajunsese la aco-
peri§ul celor doua etaje. lisuse, daca nu venea el, oare
Beth Kapon ar fi simtit mirosul de fum sau alt focatar ar fi
vazut flacarile Tnainte de a scapa de sub control?
Coborindu-§i privirea din susul zidului, observa fum
ie§ind din spatele casei. S e rasuci, vazu ma§ina de
pompieri oprind la bordura §1, cTnd primul pom pier ajunse
la el, Ti striga:
- Mai arde Tntr-un ioc, dupa casa!
La opt §i-cincizeci §i opt de minute, cele doua mici
focuri fusesera stinse, iar Beth Kapon statea ITnga el,
privind peretele Tnnegrit de fum. Focul din spate nici nu
ajunsese la casa. S e aprinsese Tntr-o pubela de gunoi §i
nu se Tntinsese.
— N -a patruns prin perete, dar reparatiile tot vor costa
ni§te bani, spuse Be|h; T§i acoperi ochii cu o mTna, cla-
tinTnd din cap. N u-m i vine sa cred ca e cineva Tn stare sa
faca asta. Puteam muri cu totii.
- C red ca o § i dore§te. Totu§i, pe individ nu-l inte-
resea za ceilalti locatari, ci num ai du m neavoastra §i
Melanie.
BatrTnii Tnca mai stateau pe gazon, de vorba cu v e -
cinii, discutTnd ce s-a r fi putut TntTmpla daca Ti prindea pe
'toti Tn pat, adormiti. /
- Imi dau seam a, spuse Beth. N -au fost tocmai acci-
dentale.
Chiar atunci, comandantul pompierjlor Ti ceru sa-l Tn-
soteasca la sectie pentru a-l ajuta sa Tntocmeasca rapor-
tul §i sa discute despre focuri §i despre cine le putuse
aprinde. Stabilisera deja ca Tn ambele locuri se folosise
benzina, caz clar de incendiere.
Beth Ti spuse lui Paul:
- Poti ramTne aici, ca sa-i spui lui Melanie unde slnt?
Vine acasa, Tn situatia asta §i, Tn fine, nu vreau s i se
tulbure din nou. §i n-ar fi cazul sa fie singura.
Reveni cu privirea spre perete, cutremurTndu-se.
- Sigur, mai pot sta un timp. U n d ^ e?
- Azi a stat la o prietena, Tn timp ce eu am avut ni§te
treburi la tribunal. Tmi pare r£u pentru lovitura de la cap,
continua ea, atingmdu-l u§or pe brat- A fost acela§i, nu-i
a§a?
- M da, el a fost. U n tip Tngrozitor d e -a dreptul,
doamna Kapon. .
Tn ochii lui Beth se zari o fulgerare nea§teptata.
- E mai mult decTt atTt, e un monstru. Tl voi gasi §i-am
sa...
§eful pompierilor o chem a din nou, facTnd-o sa lase
fraza neterminata.
- Nu va trebui sa faceti nimic, flaca-l gasesc eu mai
TntTi, replica Paul.
Beth se'Tntinse §i Tl saruta pe obraz:
- Ai grija de Melanie, pentru mine, okay?
Paul o privi urcTnd Tn ma§ina de pompieri, Tnainte de
a intra §i el Tn casa. BatrTna cu e§arfa pe cap; care
vorbea cu accent strain, spuse de pe scara:
- Mata ai facut lucrul asta sau nu ai facut mata?
§ocat de acuzatie, Paul se opri, apoi rTse:
- Nu. Nu facut eu'. Daca nu veneam , Tn noaptea asta
puteati sa nu mai aveti Tn ce pat va culcg.
- Aha, raspunse ea, mai lini§tita. Mata eroul, da,
baiat super.
A§tepta pTna cTnd femeia disparu dupa coltul pa-
lierului, dupa care zTmbi §i intra Tn apartam entul lui
Melanie. O are voise sa s p u n i ca era un superbaiat, un
fel de Superm an, poate? A vea o aura verde-palida," ca
iarba cruda primavara. Ti placea foarte mult.
Tnca mai simtea mirosul de fum §i lemn ars ud. Mi-
rosea a§a cum banuia ca s-a r fi simtit disperarea, daca
avea miros.
S e a§eza pe un scaun, Tn a§teptare. Acum Tl durea
Tntr-adevar capul. §i T§i amintise numele actorului, cel ce
semana cu omul care-1 rapise §i-l pocnise la mir.
Harry Dean Stanton. C u aia sem ana individul. Nu
identic, dar destul pentru a lasa o impresie Tn memorie.
Spera ca acest am anunt sa ajute politia sa-l prinda. Era
cazu I. Toata lumea §tia cum arata Stanton.
Ticalosul trecuse de la supraveghere la viol. A vea
nevoie de o lunga §edere Tn celula, la Huntsville Correc­
tional. C a la vreo sutacincizeci de ani. Sau o doza buna
de substanta letala injectata, ar fi fost §i mai potrivita.
Adica, daca statul punea mTna pe el. D aca Beth sau
Paul Tl prindeau mai TntTi, nu mai era nevoie de nici o
injectie. *

C h a se statea a§ezat, du picioarele ra§chirate Tn fata


lui. Micu) televizor alb-hegru din apartamentul mobilat T§i
raspTndea lumina cenu§ie prin livingul Tntunecat. La fie-
care cTteva minute, C h a se era convins ca umbrele se
mi§cau §i sm ucea capul Tntr-o parte §i-n alta, TncercTnd
sa-l surprinda pe intrusul care putea pTndi acolo.
- Jake? Tntreba el. T u e§ti, Jake?
Auzise sirenele Tn departare, cTnd strabatea ora§ul cu
ma§ina, §i zTmbise la adresa promptitudinii voluntarilor
locali. In V egas sau C hicago le-ar fi trebuit mai mult ca
sa ajunga la fata locului. Jum atate din afurisita de casa
se mistuia Tn flacari, pTna sa-§i scoata ei furtunurile.
Pe micul ecran se desfa§ura o reluare cu L A . Law .
Lui C h ase Ti placusejntotdeauna filmul, cu exceptia avo-
catului blond care le cucerea pe toate fetele, aia era prea
bun pentru binele lui personal, dupa parerea lui Chase.
Nimeni nu se baga Tn pat cu atTtea femei, mai slabe§te-ma.
Nici chiar un tip cu bani, diploma Tn drept §i atitudine.
U m brele se mi§cara din nou, iar C h ase se Tncorda.
Poate era mai bine sa aprinda lumina. S a aprinda toate
luminile §i sa risipeasca tenebrele, asta ar fi rezolvat
problema cu formele §i siluetele care nu existau.
N u existau.
T§i aduna picioarele lungi §i se ridica. In cTteva mi­
nute, aprinse t o a ^ lampile §i plafonierele. N u-l mai in-
teresa L A . L a w §i nu-i pasa nici de noua sticla cu
bourbon Kentucky pe care o cum parase Tn timpul zilei,
stTnd nedesfacuta pe tablia chiuvetei.
Acum , cTnd Tn apartament era lumina ca la amiaza,
putea Tn sffr§it sa adoarm §.
Tnlum ina, umbrele nu aveau unde sa se ascunda.

Pe parcursul urmatoarelor cTteva zile, Chase pluti ca


un zom bi: D orm ea putin §i Ti era tot mai team a sa nu-l
omoare cineva.
Tn lunea de dupa ce pusese focurile ITnga casa lui
Kapon, veni cu ma§ina, la miezul noptii §i trase cu pis­
tolul Tn pereti.
Incepu sa apara pe prima pagina a ziarelor din G e ­
neva, l u a t e LA OCHI DE UN NEBUN.
Sa te strici de rTs. Nu era mai nebun decTt altii, ceea
ce putea spune mult despre populatia tarii Tn general.
Marti, la orele unsprezece seara, se furi§a pe ITnga
casa lui Kapon §i taie toate firele telefonice. Apoi arunca
vopsea ro§ie pe treptele verandei din spate.
Miercuri, dTnd s§ se apropie de casa, vazu pTndarii.
Tn fata cladirii erau parcate doua ma§ini de politie. de o
parte §i de alta a strazii.
Dadu coltul §r reveni la apartamentul lui.
Trebuia sa se dea putintel la fund. Copoii aveau sa
se sature sa stea toata noaptea degeaba. CurTnd urmau
sa fie sco§i din dispozitiv, iar atunci avea sa atace din
nou. l-ar fi piacut sS puna mTna pe Beth §i s-o taie ni-
telu§. Poate nu pe fata, cum Ti. facuse fetei. Poate
undeva unde nu vedea nimeni. Tntr-un loc intim.
Tn ziua de joi a saptamTnii urmatoare, vazu ca sticletii
plecasera §i mai facu o §edinta de tragere din mers.
Data trecuta, nu ranise pe nimeni. O bafta chioara §i
nimic mai mult. A cu m , poate nimerea.
,v . CurTnd, toti locatarii lui Kapon aveau sa se mute,
indiferent daca era cineva lovit sau nu.
Atunci avea sa rapeasca fata.
O a§tepta un ac la TntTlnire, Tn Las Vegas.

Tn noaptea cTnd C h a se a tras a doua oara asupra


casei, o chiria§§ vTrstnica, numita M ary Robertson, Ti
aducea o cea§ca de cafea fiicei sale sosite Tn vizita,
Arabel, Tn living-room -ul apartamentului.
Gloantele lovira casa, §ase la num ar, Tn succesiune
rapida, iar M ary Tmpietri pe loc. Nu vazu proiectilul intrTnd
pe fereastra, dar vazu geam ul spargTndu-se, Tmpro§cTnd
peste tot cu cioburi. §i o vazu pe Arabel, fiica ei ne-
maritata, Tntre doua vtrste, ducm du-§i mTna la um ar
cazTnd pe podea, fara cuno§tinta. •
M ary Robertson Tncepu sa tipe, pTna cTnd veni cineva
sa-i bata la u§a, §i abia atunci scapa din mTna farfurioara
§i cea§ca de cafea, repezindu-se sa-§i ajute fiica. C u ­
rTnd, u§a apartamentului se deschise §i o Tnconjurara
oamenii, dar batrTna nu le vorbi. Facea eforturi prea mari
sa op re asca sTngele a bu n d e n t §i ro§u-intens al lui
Arabel. /

- Toti se muta. Ma bucur doar c£ fiica doamnei R o­


bertson n-a murit. Daca m urea cineva din cauza mea...
Beth statea ITnga chiuveta, spalTnd vasele. Spum a de
sapun Ti acopereau bratele pTna la coate, iar din apa
calda pe care o lasase sa curga se Tnaltau aburi. Pope Ti
umbla printre glezne, gudurTndu-se §i torcTnd ca o m a-
§inuta galbuie.
- Numai trei se muta, mami.
Melanie, a§ezata la masa, T§i tinea capul pe brate, cu
fata spre m am a ei. In ultimele cTteva zile, nu vorbise
prea mult. Parea chinuita de durere. Deprimata §i re-
voltata. Tacuta. , ■
Paul statea Tn fata ei, rozTndu-§i unghiile.
- Nu §tiu de ce n -a ram as pofitia aici, spuse el.
Beth ridica din umeri:
- E un ora§ mic. Nu avem prea miilte ma§ini. E
imposibil.sa stea.Tn fata casei doua, sau chiar urra, doua­
zeci §i patru de ore pe zi. Nu-i Tnvinuiesc pe ei pentru
atacurile astea.
- N -au sa se mute toti, relua Melanie.
. — Ba da. V o r pleca. M i-au dat preavizul. Nu ti-am
spus.
RidicTndu-§i capul, Melanie Tl privi pe Paul.
- Toti? Tntreba ea.
Beth clati o cea§ca §i o puse la uscat, apoi T§i cu -
funda din nou bratele Tn apa cu sapun.
- Da. Toti Tnafara de Lubya. V o m pierde casa. E co -
nomiile ni s-au terminat. N u vom mai avea nici un-cT§tig.
Acu m n-am sa mai pot Tnchiria niciodata apartamente.le
astea.
In fiecare noapte statuse pe iarba din fata c a s e i,,
Tntr-un §ezlong, cu o pu§ca de vTnatoare Tncarcata pe
genunchi. Dorm ea Tn timpul zilei. Faptul nu-i ajutase pe
chiria§i s3 se simta mai Tn siguranta. Trag eau nervo§i
perdelele Tn timpul noptii, pentru a o privi, a§teptlnd sa
vada daca ea avea sa fie urm atoarea victima a tragato-
. rului. Tensiunea era insuportabila. Erau prea batrTni ca
sa mai suporte, Ti zisesera. Regretau, dar era o chestiune
de viata §i de moarte. Nu mai puteau ramTne.
- D ar nu e drept! D e ce nu-i pot prinde? In ziare a
scris chiar §i cum arata! D e ce nu-l gasesc? C e vrea? A
facut deja atitea rele...
Paul Tntinse mTna §i i le apuca pe ale lui Melanie,
pentru a le opri tremurul.
- §tiu ce vrea, raspunse Beth, ciatind o farfurie.
C eea ce nu §tiu e motivul. A m urmarit evolutia tuturor
infractorilor pe care i-am Tnchis §i i-am exclus unui cTte
unuL N u-m i pot da seam a cine o face. D ar Tl voi cauta eu
Tnsami. Aici am nevoie de ajutorul tau, Paul.
- Orice doriti, dbam na Kapon.
- Vreau sa stai la noi cTt de mult Tti da voie m am a ta.
CTt timp e§ti tu aici, eu voi umbla cu ma§ina pe strazi.
Jndividul locuie§te Tn ora§. Mai devrem e sau mai tTrziu,
am sa-l gasesc. Tre b u ie sa manTnce, sa tTrguiasca §i
sa-§i dea undeva hainele la curatat, §i sa-§i cum pere
benzina pentru ma§ipa. Tl voi gasi.
-.S ig u r, am sa stau pe-aici, raspunse Paul.
Aproape reu§ise s-o calm eze pe Melanie. A r fi facut
orice pentru ea, orice. D e la viol, aura i se schimbase
Tntr-o nuanta laptos-Tntunecata de alb murdar, poate un
bej bolnavicios. Auriul se stinsese. S e Tntreba daca avea
sa §i-l mai regaseasca vreodata. Nu mai era aceea§i.
Era vatamata, poate iremediabil.
- E§ti un baiat bun, Paul. Poate ar fi cazul sa-ti pre-
zint scuzele mele pentru ni§te lucruri pe care i le-apn
spus odata lui Melanie. Nim ic n-a fost adevarat. E§ti un
baiat foarte bun.'
Beth clati repede restul de vase §i Tnchise robinetul.
Lua ni§te prosoape de hTrtie, §tergTndu-se pe mTini. Apoi
se Tntoarse spre cei dor tineri de la m a s i.
- A cu m plec. Voi fi Tnapoi Tnainte de miezui noptii.
Poti sta atTt de mult? Tl TntrebS ea pe Paul.
BSiatuI dadu din cap:
- N e-am Tnteles.
- Gase§te-I §i gata, mami, spuse Melanie. S per sa..
s p e rsS ...
Lacrimile i se rostogolira pe obraji, fara a se osteni sa
§i le §tearga. Cusaturile taieturii Ti lasasera pielea Tncre-
tita §i ro§ie. Poate ca avea s-o ajute chirurgia plastica, Ti
spusesera. D a r n-o puteau face pTna nu se vindeca rana
complet.
Beth Tl culese pe Pope §i Tl puse Tn bratele lui M e­
lanie. CTnd erai ranit, nu aveai ce face decTt sa jele§ti
astfel. A vea sa-l prinda pe ticalosul care-i facuse fiica sa
arate §i s i se simta ca o papu§a stricata. N -avea sa-§i
mai gaseasca odihna, pTna nu-l gasea.

Dalta a fost TncTntat ctnd i s-a relatat situatia, dar


Chase simfea ca se destrama cu fiecare zi tot mai mult.
Nu i-o spunea lui Jeff, Doam ne fere§te, ar fi fost retras
din misiune §i nu mai era folosit niciodati, dar acum
avea certitudinea ca era urmarit §i nervii i se Tntinsesera
la limita, sarind Tn sus §i-n jos ca un yo-yo §i scotTndu-l
din minti. Nici m acar nu putuse apasa pe tragaci, Tn
noaptea cTnd trecuse prin fata casei lui Kapon §i o va -
zusie a§ezata Tn §ezlong, cu o pu§ca pe genunqhi. A r fi
putut-o face, o putea rani r§u Tnca Tnainte de a-§i ridica
anna Tn pozitie de tragere, dar Tl parasea curajul. Simtea
cum i se risipea, lasTndu-l cuprins de tremuraturi §i inca-
pabil sa se gTndeasca la nimic altceva decTt la momentul
cTnd avea sa primeasca lovitura cea naprasnica Tn spate.
— Pot sa iau acum fata §i s§ ma car naibii de-aici? Tl
Tntreba el pe Dalta.
Statea Tntr-o cabina telefonica cu soareJe Tn ochi §i
sudoarea TmbibTndu-i cam a§a.
- D om ’le, asculta ce-ti spun, ora§ul asta arde prea
tare pentru mine. M i-au pubticat semnalmentele Tn ziare,
au pus ma§ini de politie sa patruleze regulat pe ITnga
casa lui Kapon §i nu vad nici un rost sa m a mai TnvTrt
pe-aidi. D ac-o mai tin mult a§a, au sa ma-nhate. Mai
devreme sau mai tTrziu, m -oi trezi naibii cu catu§ele la
mTini. ' '
Dalta tacu un moment, apoi spuse:
- Mda, ai dreptate. la fata §i pleaca din ora§. D a ’ vezi
sa nu te prinda cTnd o faci, Ch ase, m -auzi? Niciodata nu
te-am auzit a§a de Tnnebunit. Pesem ne ca treaba asta te
roade §i nu Tnfeleg de ce. E un mizilic §i-o §til foarte bine.
- O fi, recunoscu Chase. D a ’ ora§ul asta de cacat e
ca o pocnitoare ggja sa explodeze. A cu m nu ma mai pot
apropia de casa, i s-au mutat toti chiria§ii, a§a ca...
- Tn regula! A m spus sa iei fata §i s-o §tergi. Term ina
cu smiorcaiala, ca-m i dai dureri de cap. Su na-m a cTnd
ajungi aici. -
- Mda, sigur; spuse C h a se spre telefonul care a m u -
tise. Boule!
Acum , statea Tn ma§inia Tnchiriata, cu ventilatoarele
potrivite spre fata lui, a§teptTnd ca Melanie Kapon sa
iasa de la ultimul curs al zilei. Era ora doua §i jumatate.
Peste cTteva minut^, avea sa ias§ pe poarta cladiril.
A vea ma§ina parcata pe trotuar, sub un copac Tnalt, de§i
umbra nu reu§ea sa atenueze cu nimic ar§ita cumplita
de vara. T§i bagase deja valiza Tn portbagaj.
Era timpul s-o-ntinda, s-o taie din ora§ul asta bun .de
nimic din sud-estu.l Texasului. Aveau s-o ia spre vest,
ajungTnd la Las Vegas peste doua zile. Dormise doua-
sprezece ore Tn §ir, gratie somniferelor C om poz, §i era
gata pentru drumul nocturn. A ve a u sa se opreascS doar
la benzina. Era atTt de bucuros ca scapa de treaba aia,
ca nici nu mai putea gTndi coerent.
0 v§ zu venind. Singura,, cu gram ada de carti de
§coal§ pe un §old, la fel cum T§i cara mamele tTncii. S e
trase spre partea dreapta a banchetei §i T§i pregiti pis­
tolul ITnga portiera. D eschise fereastra. CTnd fata se
apropie de ma§rna, Ti striga:
- Auzi, mi§ca-ti curu-ncoace, ca de nu te rad acolo
und? e§ti.
S e opri. Urm a sa tipe. I se citea Tn ochii Tngroziti.
Chase ridica pistolul. Fu TncTntat sa-i vada isteria ne-
controlabila disparTnd, Tnlocuita de o expresie Tngrozita,
la vederea armei. Continua:
- Urea naibii-n ma§ina. Imediat.
CTteva secunde, fata nu se mi§ca.<C h ase repeta, mai
repede §i mai tare:
- T r e c i Tn ma§ina! -
Veni spre el, iar C h ase Ti deschise portiera. S e re?
trase la volan, pornind motorul.
- S a nu-mi faci tncurcaturi, pu§toaico.
1se parea ca suna ca Eastwood Tn D irty Harry.
- §i sa nu-mi vorbe§ti cTnd conduc. A ve m de facut
cale lunga.
Fata Tncepu sa vorbeasca, rugTndu-l sa-i dea drumul,
exact cum se a§teptase. §i*o alunga din auz. Trebuia sa
iasa din ora§ §i s-o adoarm a Tnainte de a tacea cu ade­
varat. Dum nezeule, era una din cele mai Tmputite treburi
Tn care se bagase vreodata. Daca o scotea la capat, avea
sa-§i ia o vacanta lunga de futu-i m a-sa.

Nu departe de cam pus, un barbat Tnalt, Tmbracat Tn


negru, urmarise rapirea din locul unde statea rezemat, Tn
apropierea unei statui Tnalte de §apte metri a lui Sam
Houston. Era un strain cu par §aten cTrliontat care lucea
Tn lumina soarelui.
t$i terminase munca la o ferma din apropiere, ITnga
Bryan, Te xas, C hiar Tn acel moment, trupul fermierului
se racea pe du§um eaua spaniola cu dale a bucatariei cTt
toate zilele. Avusese prea mult pamTnt, patruzeci de mii
de acri. T§i facuse prea multi du§mani, Tn§elase prea
multi prieteni. A cu m e ra mort, iar majoritatea cunos-
cutilor i-ar fi urat calatorie sprTncenata.
Phan Lieu ie§i din um bra statuii ecvestre, pSrasind
zona. Privi Tn jur, vazu alti studenti umblTnd prin cam pus,
fara ca unul singur dintre ei sa fie con§tient de ceea ce
tocmai se TntTmplase sub nasul lor.
Phan Tl cuno§tea pe C h a se Garduci. §tia ca lucra
pentru familia Mace, din V e g a s. §tia ca lucra pentru
omul care era tatal lui Phan.
In timp ce Tl verifica pe fermier cu ajutorul surselor
sale din Bryan, rem arcase ca nu era singurul vTnator din
ora§. S e mai defa§urau §i alte pozne, nu departe - la
doar oTtiva kilometri, de fapt. Phan se interesase despre
Chase §i legaturile lui cu familia Kapon.
- E Tn Te x a s , sa se ra?bune Tn num ele familiei
M ace? Thtrebase el.
- Absolut. C u fiul unui mafiot nu te-ncurci.
Lui Phan i se oprise inima Tn piept. CTnd T§i reluase
bataile, pe bTlbTite, mtrebase:
- C are fiu?
- N-ai auzit de crima §i procesul de-acum patru ani?
A fost atTt de bestiala TncTt a aparut la toate §tirile din
tara.
- N -am auzit. Poveste§te-mi.
Dupa ce Tnchise telefonul, Phan ram ase cTteva mi­
nute tacut. Nu se gTndise prea mult la viata tatalui sau de
dupa plecarea din Vietnam. Fire§te, trebuia s3 se fi m-
surat §i sa aiba copii; T§i continuase viata ca §i cum nimic
din ceea ce facuse Tn Vietnam n- ar fi avut vreo impor-
tanta. C eea ce-l surprindea pe Phan era ca nu avusese
decTt un singur copil, mult mai tTnar decTt Phan, §i ca Tl
pierduse printr-o injectie letala.
Prin urmare, motivul pentru care Chase rapise fata
era destul de clar. Ochi pentru ochi, o fiica pentru un fiu.
Genul asta de om era tataf lui. Nici un motiv de mTndrie,
dar ia te uita ce ie§ise din fiii sai. AmThdoi, ni§te uciga§i.
Deosebirea era ca Phan scapa cu bine. Nu fusese cres-
cut ca un copil bogat, rasfatat §i impulsiv. Nu comitea
asasinate pornind de la conflicte marunte. Pentru el, totul
nu era decTt* o profesiune rece. Fara emotii. Alea-ti adu-
ceau moartea.
Cam pusul era plin de studenti care circulau Tn pauza
dintre cursuri. Phan se grabi spre ma§ina. Nu voia sa-i
fie retinuta prezenta Ta vecinatate, Tn perioada ctnd dis-
paruse fata.
Era timpul sa porneasca spre Vegas. S a se con-
frunte cu omul care-1 facuse ceea ce era acum.
&>&pc£crlut 15

C asa lui T o n y M ace se Tnalta pe un pogon §i ju m S -.


tate de teren, la capatul unui drum §erpuitor d§ ITnga
marginea ora§ului Las Vegas. Valora peste o jumatate
de milion de dolari §i avea vedere atTt spre ora§, cTt §i
spre munti. Cladirea supraetajata de chirpici alb, cu aco-
peri§xle tigla ro§ie, avea o suprafata interioara de cinci
sute patruzeci de metri patrati. Era destul de Tncapatoare
pentru a gazdui mai multi locatari fara sa se simta Tnghe-
suiti. Statea tacuta, dominanta §i umbrita, locuita doar de
To n y, Connie, bucatar, gradinar §i §ofer,
Doua coloane dorice strajuiau intrarea principals, Tn
fata unei alei circulare. P e gazonul tuns se Tnalta un
copac Joshua uria§. In spatele casei Tntinse se aflau
straturile de trandafiri cu alei pietruite, fTntTni, banci raz-
lete de fier forjat alb §i cei mai frumo§i trandafiri care
cre§teau oriunde Tn statul Nevada.
T o n y statea pe una dintre banci, bTndu-§i cafeaua de
dimineata. A vea mai multe complicatii decTt Ti era comod,
iar vederea trandafirilor Tl ajuta Tntotdeauna sa-§i con-
troleze nelini§tile scapate de sub control pe care i le ,
provocau Tn mod firesc problemele.
Chase Garduci o rapise pe fata din G eneva, Texas.
Disparitia fusese anuntata Tn ziarul local §i transmisa
telefonic. Toti §efii de pe continent §tiau ca C h ase apar-
tinea familiei Macedonia §i multi dintre ei erau informati
despre ceea ce facea Tn sud-vest. Banuiau ca T o n y Tn-
cerca sa intre pe lucrativa piata din Texas: statul promul-
gase recent o lege de legalizare a jocurilor. Lotjp-ul
aducea bani gra§i. In mai multe localitati se construiau
piste pentru curse de cai §i cTini. Poate ca T o n y planuia
sa instaleze cazinouri Tn Sunbelt. O are ripirea fetei avea
legatura cu fortarea mTinii vreunul antreprenor imobiliar?
La C hicago dom nea supararea. Familiile din N e w '
Y o rk §i N e w Je rs e y erau paranoice §i furioase. Un
centru de jocuri Tn sudul Texasului le-ar fi taiat profiturile
din Atlantic City. PTna §i baietii din Houston §i Galveston,
care nu aflasera motivul prezentei lui C h ase Tn Te xa s, se
Tntrebau daca T o n y se pregatea sa le ocupe teritoriul. De
ce cutreiera statul unul dintre soldatii lui? De ce nu li se
spunea? C e futu-i m am a ma-sii se TntTmpla? Tl Tntrebau
eu racnind la telefon. -
T o n y vorbise ore Tn §ir cu bo§ii, calmTnd temeri, sta-
bilind o Tntrunire pentru a-i asig u ra.ca C h ase era un
renegat, Tntr-o misiune fara legatura cu dorintele lui.
De la Dalta nu se auzise nimic. C h ase era baiatul
sau, dar Dalta nici m acar nu Simula ca s-a r fi scuzat fata
de To n y . Acesta Ti spusese sa distruga cariera lui Kapon.
Nici m acar nu insinuase sa rapeasca fata, de§i §tia, de-
sigur, ca Dalta avea sa ia masuri drasttee. Faceau parte
din plan. Dalta credea ca aceasta era calea de a-l ruina.
Exact cum sperase To n y . U n incident iremediabil, ceva
care s-o provoace pe Kapon sa deschida focul asupra
cuiva.
Acum , cTnd rapirea lui Melanie Kapon aparuse prin
toate ziarele din tara, iar intriga era Tn curs de desfa§i|-
rare, tacerea lui Dalta reprezenta o flagranta Tncalcare fe
protocolului.
T o n y se asigurase ca o afla toata lumea. T§i declare
inocenta. Blestema num ele lui Dalta Tn toate conver-
satiile pe care le purta cu baietii. Prin acea actiune deci-
siva, Dalta anunta Tntreaga familie ca era un imprevizibil,
ca Tncalca toate regulile §i intentiona sa se desparta de
familia Mace.
T o n y Tnca mai trebuia sa le dea explicate celorlalti
bo§i. Intr-o saptamTna, urma sa se vada cu cSpeteniile
din Est, Tntr-o casa izolatS din nordul peninsulei Mi­
chigan. Daca nu le potolea suspiciunile, se purta isca un
razboi pentru putere fara precedent. Nimeni n-avea sa
ce d e ze 'Te x a su l far§ lupta. Treb uia sa-i asigure ca nu
era vorba de acapararea teritoriului lor. Nu era decTt un
renegat din tabara lui, care crea probleme 0 chestiune
personala.
O adiere aduse m ireasma trandafirilor la narile lui
To n y , care inspira adTnc. Dura atTt de mult timp. S e sa-
turase sa tot a§tepte.
Briza facu sa fo§neasca paginile scrisorii pe care o
tinea pe genunchi. Lasa deoparte cea§ca de cafea §i lua
foile. C u ochii Tmpaienjeniti treptat de lacrimi, citi una din
ultimele scrisori ale lui Jake din Celula Condam natilor la
m o a rte .. -

C re d ca fnnebunesc aici, tatS. P o t vorbi cu ceilalti


baieti din ceiuie, dar n u -i vSd. C e l m ai mult vorbim de­
spre intilnirea cu Cam era, cum num im noi locul unde
vom muri. Vorbim despre ultimul drum §i ne laudam cS
n -o Scf cedam , n u -i vom lasa pe ticalo§i sa ne vadS
plfngtnd. §tii cS n -o voi face, nici vorba sa pIJng, am
fnvatat destul despre pITns la Tnceput ctnd m -a u bagat
aici §i n-am s -o m ai fac.
O datci pe zi, ne due pupn afarS, apoi la du§, dar fn
celelalte douazeci §i trei de ore stau -eingur Tn celula
asta, cu gTndurile m ele sa-m i tina companie. N -a m §tiut
niciodata ca m a pot gTridi la atTtea lucruri diferite. In-
ventez jocuri mintale pentru mine, tmi am intesc de tre-
cut, c in d eram acasS, cu tine. M S gTndesc la Viper §i la
drumul 31a ultimul din Dallas, §i cTt a§ m ai vre a sa-l fi
ascultat pe Byron §i sa m erg m ai departe spre Houston
Tn aceea§i searS. M a gTndesc la tine §i la m am a. M S
Tntreb cum e acasS acum , fara mine. M ai ai trandafirii?

In acest loc al scrisorii. T o n y nu mai putu distinge


literele marunte Tnceto§ate de pe pagina §i trebui sa-§i
Tntoarca fata spre vTnt. Tntr-adevar, nu era strain de
faptul ca oameni dragi sa stea Tn Tnchisoare, nici de
realitatea rece ?i dura a mortii. Nu trecuse prea mult timp
de cTnd familiile se razboisera.
De§i ziarele nu le urmareau la fel de atent ca alta
data - §i §tia ca se TntTmpla a§a fiindca Tn tara aveau loc
destule crime violente pentru a umple cotidianele fara a
fi nevoie sa recurga la luptele dintre familii - asta nu
Tnsemna ca nu avusesera loc cuceriri §i rSzboaie sTn-
geroase §i costisitoare.
Prin urmare, T o n y era la fel de familiarizat cu pier-
derea celor apropiati Tn celule §i Tn ghearele mortii, cTt
fusese §i tatal sau Tnaintea lui, dar nici una din toate
aceste plerderi nu se apropia m acar de durerea traita
cTnd Jake fusese condus Tn- cam era unde Tl a§tepta
moartea.
T o n y puse Tn ordine paginile scrisorii §i le Tmpituri cu
grija, bagtndu-le Tn plic. Puse-plicul alaturi de altele, Tn
cutia metalica pe care o tinea Tncuiata §i pazita Tn seiful
sau personal din casa. Acele scrisori, ultimele file scrise
de fiul lui, erau combustibilul care-i alimenta furia. Le
citea adesea §i Tntotdeauna Tl faceau sa se simta ne-
putincios, Tnfrigurat §i incapabil sa schimbe trecutul.
Poate, daca s-ar fi straduit mai mult si-1 controleze
pe Jake. Daca l-ar fi trimis la o- §coala militara sau la un
internat din afara tank Daca nu-i cumpara Dodge Viper-ul
de ziua lui, daca nu-l lasa sa porneasca prin tara. Daca
nu-i permitea sa ia la el pistolul, pentru protectie.
Daca l-ar fi avut pe Jake Tnapoi, nici una dintre aceste
intrebari vinovate n-ar mai fi fost necesare. Dar, la fel ca
pentru bobocii de trandafiri, viata lui Jake fusese doar o
scurta strafulgerare de culoare, repede ofilita §i stinsa.
Elizabeth Kapon gasise o cale de a-l ucide cu aju-
torul sistemului legal. Nu-§i mai putea continua viata ca
§i cum nimic nu s-a r fi fntfmplat, ca §i cum n-ar fi fost
responsabila.
T o n y spera ca Dalta s -o ucida pe fata rapita de
C hase. Kapon trebuia sa simta aceea§i durere ca el. Sa
Tndure aceea§i tortura. D a ca Jeff Dalta era m acar pe
departe atit de de§tept pe cTt Tl credea To n y , avea sa
ordone mai mult decTt simpla rapire a fetei. •
- To n y , hai Tn casa la micul dejun. Peste cTteva mi­
nute trebuie sa plec. v
S e Tntoarse, la auzul voeii, §i-i zTmbi sotiei sale, care
statea Tn u§a. Purta un costum ivoire pal, cu o e§arfa
aurie legata la gTt. T o n y nu §tia toate cluburile de care
apartinea, toate institutiile de caritate. D ar nici nu era
nevoie. A vea Tncredere Tn ea ca ajuta sa se creeze ca-
muflajul reputaWei lui. Era un vlastar al Vegas-ului. CTnd
intra Tn unele locuri, i se arata un respect total. Iar unele
dintre acele locuri aveau foarte putin de-a face cu Tntre-
prinderile familiei. Erau casa primarului, balurile de bine-
facere de la spital, reuniunile politice pentru acumulare
de fonduri electorate-, picnicul anual pentru ajutorarea
politiei, circuitul cabinetelor judecatore§ti. Connie facuse-
ca Tn familia M ace sa se TntTmple a§a ceva. Era draguta
§i vesela, iar carnetul ei de cecuri statea tot timpul des-
chis, a§teptfndu-i semnatura.
- Vin, raspunse el, luTnd cutia de m^tal plina cu scri-
sorile lui Jake. In timp ce m ergea spre casa, o tinu
aproape de piept, ca §i cum ar fi continut, nepTngarite,
inima §i sufletul fiului sau.

Beth se confruntase doar cu o singura dilema oribila


Tn viata, iar aceea era moartea prematura §i tragica a
tfnarului ei sot.
PTna ctnd fusese prinsa Tn holul tribunalului cu co-
caina asupra sa, avusese convingerea ca, din moment
ce suferise o pierdere imensa, soarta n-avea s-o mai
aleaga niciodata pentru o asem enea lovitura. Acu m §tia
ca se Tn§elase. Nimic nu putea fi vreodata sigur. Nici
bunavointa, nici cT§tigul, cinstea §i eficienta profesionala,
nici m acar acoperi§ul de deasupra capului.
S co se se la vrn za re casa de apartam ente. leftin.
Daca lua pe ea bani destui ca sa achite Tmprumutul cu
care o cum parase, ar ft fost o exceptie fericita Tn mijlocul
tuturor ghinioanelor. Nu era gata sa-§i puna viata Tn joc.
Daca-§i recT§tiga vreodata licenta de a practica §i a
preda dreptul, probabil ca avea sa fie un miracol. In acel
moment, banuia ca avea Tn viata ei mai multe griji §i
tensiuni decTt ar fi putut Tnfrunta, ramTnmd cu mintea
Tntreaga. Prin urm are, cTnd i-a venit politia la u§a, Tn
acea dupa-am iaza cenu§ie, pentru a/i spune ca fiica ei
disparuse, Beth n-a putut decTt sa se holbeze la cei doi
detectivi ca §i cum ar fi fost picati de pe alta planeta;
- Stati putin, T§i um ezi ea buzele, clipind din ochi
proste§te. C u m adic&, a disparut M elanie?
A vea sa reia informatia Tntr-un mod' simplu §i direct,
iar atunci o putea Tntelege. A vu sese nevoie de toate pu-
terHe pentru a pricepe cele TntTmplate Tn noaptea cTnd
individul patrunsese Tn apartam ent pentru a-i viola §i
mutila fiica. Iar acum , asta. Era prea mult. Suprasarcina,
toate circuitele Tncepeau sa cedeze.
- O vom gasi, doam na Kapon, spuse cel mai Tnalt
dintre detectivi; intra Tn apartament §i o lua de brat, condu-
cTnd-o spre un scaun. A ye m la sectie un martor ocular,
sub interogatoriu. O cunoa§te pe fiica dumneavoastra.
S e nume§te Paul Makovine §i tocmai ie§ea dintr-o cla-
dire din departare, cTnd a vazut-o urcTnd Tntr-o ma§rna. A
vazut ca omul avea pistol §i a silit-o.
- Fiica mea... Melanie... a...
- A fost rapita, doam na Kapon. Tncercati sa nu va
tulburati, nu credem ca a patit nimic rau. Martorul a spus
ca un individ a fortat-o pe fiica dum neavoastra sa intre
Tntr-o ma§ina de model recent, dupa care s-a a§ezat la
volari §i a plecat Tnainte ca martorul sa fi putut ajunge la
ei-
- S a nu ma tulbur?
Beth Tncerca sa Tnteleaga vestea. S3 nu se tulbure.
N u, fire§te ca nu. Melanie fusese rapita, iar ea...
S e ridica brusc Tn picioare. MTinile Ti tremurau §i, un
moment, cTnd Tncerca sa vorbeasca, nu-§i gasi vocea. O
durere sff§ietoare Ti strabatu pieptul, o suferinta atTt de
mare, TncTt repeta cople§itoarele momente de jale din
ziua mortii sotului ei.
S e cIStina pe picioare, iar detectivul o sprijini. In§ira
platitudini lini§titoare, ceva Tn sensul ca ma§ina era un
Fprd Taunus, iar patrula rutiera scosese un A .P .B . Beth
Tl Tmpinse la o parte §i se TnvTrti Tn cerc, TncercTnd sa
asimileze toate informatiile odata, dar singurul gTnd care
i se fixa Tn minte era acela ca Melanie disparuse. Ple-
case. Era la altcineva, o rapise un strain. O are ri^itorul
T§i aratase chipul crud cTnd Ti ordonase sa intre Tn m a­
rina? Melanie i-l vazuse? Calatorea acum Tmpreuna cu
acea fata a raului.v.plTngTnd Tngrozita, implorind sa.fie
du'sa Tnapoi acasa? -
- Doam na Kapon, credem ca ar fi mai bine sa stati
jos. CTnd va veti mai reveni, am dori sa veniti la sectie ca
sa ne faceti o descriere a...
Tn ochii lui Beth nu izvorira lacrimi, nu Tnainte de a-i
navali Tn jurul inimii, inundTnd-o Tntr-o frica §i o tristete
atTt de nea§teptate TncTt avu impresia ca urm au s-o
ucida. Trebuia sa actioneze. S a actioneze. Sa preia con-
trolul. S a faca neaparat ceva.
- Mergeti s-o cautati pe fiica mea, spuse ea, apu-
cTndu-ljpe detectiv de cam a§a ca o nebuna, Gasiti-o!
Cei doi schimbara o privire nefericita §i cunosca-
toare. In fond, aceea era Elizabeth Kapon, procuroarea
districtuala aflata sub acuzafe pentru detinere de' co-
caina. I§i vTnduse casa, avusese recent un incendiu §i se
trasese asupra locuintei ei dintr-o ma§ina. U n intrus Ti
rapise fiica §i o desfigurase. Parea urrharita de ghinion la
tot pasul. C u m sa n-o apuce istericalele, cm d afla ca fiica
ei fusese rapita?
- Doam na Kapon, facem tot ce...
- Gasiti-o! striga iara§i Beth, dTnd drumul cama§ii
detectivului §i pornind spre u§a deschisa dinspre vesti-
bulul casei de apartamente. Trebuie sa pornim dupa ea
imediat. O s-o omoare, cineva vrea sa m a pedepseasca.
Lubya, chiria§a rusoaica de la etaj, statea Tn hoi. O
Iu§ pe Beth de umeri §i o strTnse la piept, nedlndu-i
drumul de§i se zbatea, vociferTnd. ■
- §§§, facu batrina. Ta ci acum a, o sa fie bine, o sa
vezi, o s-o gaseasca pe fata ta. Tti spun eu c-o s-o ga­
seasca. Nu; nu, calm eaza-te, o sa fie bine...
D ar nu era deloc bine, Beth §tia, cu gTndul infiltrtn-
du-i-se prin toata teroarea. N -a ve a sa mai fie niciodata
bine, niciodata.
16

Nu avea timp sa discute cu Melanie Kapon. Era iste-


rizatS, Tn mod previzibil, §i-i crea probleme. C onducea cTt
putea de repede, neluTndu-i Tn seam a lacrimile §i ru-
gSmintile, pTnS cTnd gasi §oseaua cu doua benzi d&JTngS
G eneva din care se forma drumul desfundat unde par-
case a lti ma§ina. V a zu intersectia, recunoscTnd-o dupa
enormul stejar, de la colt. Coti pe drumul de pamTnt, cu
partea dinapoi a Taunusului derapTnd larg cTnd se hur-
duca pe hTrtoape.
Acum ajunsesera la adapost de §oseaua principals,
pe unde aveau sS treacS dintr-un m om ent Tn altul m a-
§inile politiei, Tn cautarea lor. Le auzea Tn depSrtare,
urITnd din sirene. Nu avea mult timp.
SSri din Ta u n u s §i ocoli botul ma§inii, atent la fata din
fotoliu. DacS Ti venea ideea sS fugS, era pregStit. Ajunse
ITnga ea §i deschise portiera:
-J o s .
Fata TntTrzie o secundS, a§a cS o apucS de brat, trS-
gTnd-o de pe scaun, Tn picioare. O Tmpinse pTna la m a­
rin a cealalta §i o a§ezS Tnauntru.
LSsTnd portiera deschisS, apSsS pe butonul de des-
chidere a torpedoului, In fata genunchilor ei. S coase o
caseta mica de piele §i o deschise, luTnd din ea o se­
ringa plina.
- Putin suculet, spuse el.
La vederea seringii, groaza fetei crescu brusc. Tn-
cepu sa urie ni§te nimicuri pe care C h a s e , le lasa sa-i
intre pe-o ureche §i sa-i iasa pe cealalta, ca vTnful vuind
printre copaci. O lua de bratul drept §i o zgTltfi pTna ra-
m ase nemi§cata.
- Daca nu nimeresc vena, s -a r putea sa te om or.
Nu era adevarat, ^Jar ea n-avea de unde sa §tie.
Avea nevoie de cooperarea ei, ca sa reu^easca. Nicio­
data nu um blase cu cacaturi din-alea §i nu voia s-o
omoare. A vea un curi§or bunut de tot. S e putea sa-i mai
vina pofta §i moarta n-avea chef de ea. >
Fata tot zicea ca nu, dar o tinu, privind-o In ochi pTna
se cafma. Mai spuse o data:
- Daca nu ti-o bag Tn vena, chestia asta o sa te
om oare. La sa -m a s-o fac cum trebuie §i doar ai sa
dormi. Nu-ti fac nici un r§u. N -am sa te omor, nici nu te
violez. D a ’ daca nu cooperezi, §i-ti intra acul asta Tn
mu§chi, niciodata n-ai sa mai deschizi ochii.
Vorbea cu glas seazut §i rece; Tnca mai era Tn Tntru-
chiparea lui Clint Eastwood. Fata Ti privea gura ca §i cum
i-ar fi citit cuvintele de pe buze. Apoi ridica din nou ochii
spre ai lui, iar Chase T§i dadu seam a ca se decuplase.
Ochii nu-i mai erau legati de creier. A vea Tn fata o fiinta
care lunecase cotnplet Tn ozon, adio.
- Perfect, spuse el.
S e apleca peste bratul ei §i scoase din cutie un furtun
de cauciuc. 1-1 lega §i-i batu venele din Tndoitura cotului.
Facu injeptia fara nici un protest din partea ei; nu-§i clinti
nici un deget.
Urm a sa devina prizoniera lui pe plan fizic, apoi pri-
zoniera heroinei. El avusese ideea. Daca lui Dalta nu-i
convenea, pe T o n y avea sa-l TncTnte cu siguranta. O
facea dependents de drog, tinTnd-o sub influenta lui pTna
la Vegas. Exact a§a avea sa faca §i, fir-ar sa fie, bine
avea sa-i mai para ctnd se termina toata treaba. N u mai
era distractiv. §i avea prea multe pe cap. S e tot gTndea
la Connie, plin de pofta. S e gTndea Tncontinuu cum Tl
vazuse pe Jake Tn apartament, urTndu-i bun venit Tn iad.
§i chiar... -
ii venea greu sa recunoascS, dar asta era adevarul.
Chiar Tncepea sa creada Tn supranatural. Nu numai
Tn Jake. Tn demoni §i Tn toate cacaturile. Ti auzea, oare-
cum. §u§otind cTnd era lini§te. §i-i vedea, Tntr-un fel.
FulgerTnd prin fata ochilor lui ca ni§te naluci, uite-l, nu e,
aparTnd §i disparmd Tnnebunitor.
Desfacu furtunul §i puse totul la loc Tn cutia de piele.
O vTri Tn torpedou, Tnchise portiera §i se a§eza la volan.
PTna porni ma§ina, Melanie Kapon Tncetase sa mai fie o
problema. Motaia cu capul cazut ITnga geam , bratele m o-
le§ite Tn poala §i palmele flexate.
ZTmbi, m timp ce scotea ma§ina de la adapostul co-
pacilor. •
Aveau cale lunga pTna Tn Nevada, dar eel putin para-
seau statul Texas.

Phan Lieu nu Tntelesese imediat legaturile, ca o re-


velatie clara' §i cronologica. Ti trebuis^ aproape un' an
pentru a gasi toate firele din tapiserie §i a le distinge
semnificatia. Fara senatorul din Te x a s care Ti era dator,
nu §tia daca ar fi descoperit ceva vreodata.
De exemplu, acum §tia ca Jeff Dalta, la cererea fa-
miliei Mace, trimisese un om Tn micul ora§ din Te x a s
pentru a aduce haosul Tn viata tut Elizabeth Kapon,
Nu §tia exact ce rol juca rapirea, nici ce aveau de
gTnd cu fiica lui Elizabeth, dar presupunea ca voiau s-o
omoare. -
O are se temea el, Phan, sa-i urm areasca §i sa se
amestece Tn treburile Mafiei?
Nu-i era frica de nimeni. §tia despre Mafia, de cTnd
fusese membru al unei bande de asasini, Tn Vietnam.
Initial, se numise M .A .F .I.A ., M orte alia Francia, Italia
acclamare: „Moarte Frantei, striga Italia." CuvTntuI m a­
fioso Tnsemna istet, spiritual, frumos. Tacticile brutale pe'
cafe le Tntrebuintase crima organizata de-a lungul istoriei
ei nu-l intimidau cTtu§i de putin. A vea Tn repertoriu mai
multe trucuri decTt §i-ar fi imaginat vreodata orice „capo“
sau alt de§tept. Era la fel ca Don Anastasia - subtil.
Ucigator. Pe Vincent M angano Tl num eau il terremoto.
Insemna ca era de temut, ca un cutremur. D ar ie§ise
lipsa la numaratoare, oricTt era de Tnfrico§ator. Pentru
totdeauna. §i se suspecta ca Anastasia Tl lichidase.
Phan scoase bro§ura de voiaj din bu^bnarul fotoliului
din fata lui §i o rasfoi. Nu mai ajungea odata la capat
ayidnulvala,? Trebuise sa plateasca mai mult pentru zb o -
rul direct la Las Vegas. Aeronava era plina cu jucatori
plecati Tn vacanta. Nici m acar gTndurile nu §i le putea
auzi, atTt de zgom otoasa era multimea de la clasa TntTi.
Barbati/TzTnd, copii chiuind, m am e certTndu-i... Ti amintea
de drumul cu vaporul din Nam . Mamele §i copiii din Tn-
treaga lum e erau la fel. Indiferent unde calatoreau,
aveau loc rebeliuni §i dojeni.
Gasi un articol despre vizitarea insulei Santa Lucia,
Tn Indiile de Vest, §i Tncepu sa-l citeasca. Era unul dintre
locurile pe care nu le vazuse niciodata. Parea mult mai
distractiv decTt Tn Libanul de Sud. Brize marine, plaji
Tnsorite §i pahare baute pe veranda. Nu l-ar fi deranjat.
Poate acolo avea sa m earga la odihna, cTnd se termina
totul.

Fata mormai, iar C h a se se uita la ea. Un fir sybtire


de saliva i se prelingea din coltul gurii, pe barbie. D e z -
gustator, ce efecte avea heroina. Nu se com para nici pe
departe cu cocaina. Citise despre tipii din Hollywood
care treceau pe heroina ca sa se distreze. Intotdeauna
banuise ca oam enii din cinem atografie stateau cam
prost la departamentul creier. G ustase o data heroina §i
se convinsese. Plesneala nu-ti facea nimic, decTt ca te
d u cea.de pe asta lume, dupa ce-ti prefacea creierul Tn
tot atTta piftie. ^
Lasasera Tn urma statul Texas. Era noapte, prin aer
plutea o ceata deasa, a§a ca era nevoit sa conduca mai
Tncet decTt ar fi vrut. Peste vreo ora, trebuia sa opreasca
§i sa-i faca fetei o a doua injectie. Dependenta nu se
realiza peste noapte. I§i acorda o luna, poate chiar §ase
saptamTni. Dalta avea sa aprobe. T o n y putea aproba §i
mai mult.
Heroina administrate pe drumul spre vest era mai
mult sedativa decTt altceva, dar reprezenta primul pas
catre distrugere.
Balmajea din nou, chemTndu-§i m am a pe un ton ar-
tagos:
- Mami? M am a?
„Da, cheam -o pe m amica," raspunse el Tn gTnd, acru."
„Ea te-a bagat Tn treaba asta, cum fac Tntotdeauna m a-
m ele.“ Pe m aica-sa nici nu §i-o mai aducea aminte.
Fusese nevasta unui de§tept, o italianca Tn retragere §i
fara pretentii. De fapt, facuse atTt de putin tSraboi, TncTt
sotul §i copiii ei aproape ca nu-i remarcau existenta. Iar
acum, nici fata ei nu §i-o amintea. Tn anul cTnd plecase
de-acasa, femeia se Tmbolnavise de pneumonie §i m u-
rise. Chase venise la TnmormTntare, Tncercase s i pITnga,
d^r degeaba, dupa care se simtise prost. S e cadea ca
un fiu sa verse lacrimi pentru m am a sa. D ar cum ar fi
putut, ctnd trecuse prin viata lui ca o fantoma?
Ceata se Tndesea, obligTndu-l sa Tncetineasca §i mai
mult, calcTnd repetat pe frinta, ctnd in fata lui aparea cTte
o pereche de lumini de pozitie, ca doi ochi mici §i ro§ii
pTndindu-l.
Mergea destul de meet ca sa poata sedate termosul
§i sa-§i mai tparrie cafea. Ti adauga cTte un strop de Wild
Turkey, ca sa-i dea savoare. A vea nevoie, pentru a con­
d u ce toata noaptea. Pe nga§teptate, rise, hohotul rasu-
mnd §ocdint Tn spatiul restrms al ma§inii. „Ca sa vezi,“
reflecta Chase, „amTndoi pe droguri. Pileala §i plesneala.
Diferenta fiind ca eu sTnt stapTn pe situatie, iar tu fetito,
dulcetico, nu e§ti.“ f

Elizabeth Kapon statea la masa din bucatarie, re-


vazTnd pentru a mia oara teancurile de dosare pe care le
adusese de la birou. Era miezul noptii, dar oricum n-ar fi
putut adormi, cu Melanie rapita.
Paul, reze'mat de spatarul scaunului din fata, era cu -
fundat Tn lectura unui dosar, cu chipul sau tTnar tras §i
palid. Acum , hainele negre Ti veneau cu atTt mai bine.
Suferea Tn tacere, vihovat. I§i repro§a ca nu ajunsese la
Melanie Tnainte de a fi fost ripita. Tj telefonase mamei
sale §i o anuntase ca era posibil sa lipseasca toata
noaptea, deoarece ajuta politia §i Tncerca sa faca ceva
pentru mam a lui Melanie.
Beth T§i dadea seam a ca baiatul nu §tia ce anum e sa
caute. N u-i era de prea m are ajutor, dar nu-i putea
refuza o §ansa de a Tncerca. In plus, casa era prea
pustie fara el. De§i nu vorbeau prea mult, se simtea mai
bine cu Paul dincolo de masa, ca o prezenta preocupata
de soarta ei. Tn lipsa lui Melanie, camerele reverberau de
pustietate. Trebuia sa le evacueze cTt mai curTnd. Avea
sa piece Tn ciipa cTnd se asigura suficient ca persoana
de la originea rapirii era tatal lui Jake Mace, Anthony.
T§i lua cea§ca de cafea §i bau, strimbTndu-se. E ra
rece. A r fi trebuit sa faca alta, proaspata.
§tia ca arata haituita. Parul Ti cadea moale pe frunte,
Tn ochi, a§a ca tot trebuia sa §i-l dea la o parte. Avea
hainele mototolite §i cu miros slab de tutun, dupa ceasu-
rile petrecute la sectia de politie, cu detectivii care fumau
Tncontinuu. S u b ochi Ti aparusera semilune vinetii, ur-
mele zilei lungi §i grele, una dintre cele mai obositoare
pe care le traise Tn viata ei.
Pope zacea tolanit pe m a s i cTt era de lung. Absenta,
Ti mTngTie burta §i-l simti prin vTrfurile degetelor torcTnd.
Majoritatea dosarelor din fata ei fusesera consultate
§i Tnainte. Le cercetase pentru a afla cine i-ar fi putut
strecura cocaina. A cum , Tmpartise cazurile Tn teancuri.
Tntr-un loc erau oamenii pe care-i bagase Tn Tnchisoare §i
Tnca se mai aflau acolo. Nu aveau nici o vina pentru
ceea ce se TntTmplase Tn viata ei. Nici unul nu ar fi putut
orchestra un asem enea plan* complicat din celula pu§-
cariei.
Tn al doilea teanc se aflau cei cTtiva condamnati care
Tntre timp murisera dintr-un motiv sau altul. Decedasera
Tn Tnchisoare, dupa eliberare sau, ca Tn cazul singular al
lui Jake Mace, prin executie. '
Al treilea teanc continea variante posibile, oafneni
condamnati prin eforturile ei, dar care de-atunci ie§isera
pe cuvTnt de o no a re sau dupa ispa§irea pedepsei.
Ace§tia erau foarte putini. Pe cTJiva Ti eliminase prin pro-
priile ei investigate In majoritate, fusesefa cazuri lipsite
de gravitate, cu condam nari bITnde. Nu putea crede ca
ace§ti fo§ti detinuti revenisera sS-i distruga viata Tntr-o
asem e ne a m asura. M otivul a r fi fost mult prea ne-
Tnsemnat pentru genul de distrugere organizata prin care
trecuse. De asem enea, nici unul din ei nu avea inteli-
genta sau mijloacele de a fi construit o asem enea intriga
labirintica Tmpotrivaei.
Cel care o facuse era cel putin de§tept, daca nu chiar
geniial. Nu era un punga§ oarecare.
D e asem enea, dopiase la xerox docum entele din
acel ultim teanc §i le -predase la politia din G eneva. Tn-
cepusera deja urmarirea respectivilor, TnsemnTndu-i pe
masura ce aflau cu ce se ocupau. Alibiurile erau verifi-
cate. Politia din cTteva comitate ale statului Te x a s elimi­
nase unele nume, transmitmd rapoartele la G eneva.
Tn con§tiinta lui Beth se abatu un gTnd razlet despre
Melanie. Era o imagine fugara a fetei, la u§a, Tnainte de
a pleca la ?coala, Tn acea zi. A v e a bratele pline de carti.
Era grabita, cu o expfesie nerabdatoare, iar Tn timp ce
deschises'e pe dibyite u§a, strigase peste umar: „La re-
vedere."
E a era cea care insistase ca trebuia sa se Tntoarca la
cursuri. C u cTt statea mai mult pe-acasa, plTngTndu-§i
singura de mila, cu atTt se simtea mai rau. Beth Tncer-
case sa-i mute gTndul, dar...
Alunga cu forta imagifiea, ultima imagine a copilului
ei pe care o avea. Daca se gTndea prea mult la Melanie,
nu mai putea lucra pentru a o gasi.
S e ridicS sa mai fiarba cafea. Tocm ai se Tntorsese de
la masa, cu cana Tn mTna, cTnd Paul spuse ceva. Beth
m erse la bufet, unde Tncepu sa goleasca zatul §i sa
spele filtrul Bunn.
- C e zici de asta? Tntrebase Paul.
Nu se Tntoarse sa vada. A vea sa-i spuna el despre
ce era vorba.
- Pu§tiul asta caruia i-ai obtinut condam narea la
moarte.
- Mortii nu rapesc oameni, Paul, dar ai dreptate. §i
eu am ajuns la concluzia ca trebuie sS aiba o legSturi cu
tatal lui Jake. '
Tu rna Tn Bunn apa.
- Cite§te mai departe §i vei vedea ca Tn cazul lui
Jake s-au facut, un timp, apeluri. Opinia publica sustinea
integral condam narea lui la moarte. Com isese o crima
hidoasa. Iar ctnd a fost executat, tat§l lui m i-a dat un
telefon.
Ram ase cu privirea spre cafetiera de sticla, spunTn-
du-§i ca ar fi trebuit s-o spele Tntr-o buna zi, sa-ncerce sa
scoata petele brune de pe fund §i din jurul marginii m e­
talice de sus. Niciodata nu-§i tinuse foarte curata casa.
S e Tntreba daca Melanie o Tnvinuise vreodata pentru
aceste proaste obiceiuri gospodare§ti.
- Deci, crezi ca tatal lui e cel care a rapit-o pe Mel?
O bserva ca Paul Tncepuse s-o numeasca pe Melanie
„Mel“. Probabil ca baiatul o iubea.
- E singurul lucru care are srens.
- PSi, ce naiba, hai sa m ergem ! U nde e? Sa spunem
la politie.
Beth puse cafetiera pe platanul Tncalzitor, privind ca-
feaua care se prelingea prin filtru. S e Tncrunta, gTndi-
toare.
- Nu cred ca o voi face.
- S& nu le spui politi§tilor? C e-ai Tnnebunit?
Incepu sa revina cu gTndul Tn urma. C u m de-i sea-
pasera cuvintele tatalui? Nu atTt ceea ce spusese, T§i
aminti ea, cit modul cum vorbise. Pe-atunci, crezuse ca
Ti telefonase din durere paterna, ca s-o acuze, ca Tntr-un
sens marunt merita acea acuzatie, chiar daca tfnarul
Jake Mace era cel ce apasase pe tragaci, ucigTnd doi
oameni nevinovati. Iar statul era cel care Ti luase §i lui
viata. Ea, personal, n-o facuse. Insa §tia, cum §tia §i tatal
lui Jake, ca daca n-ar fi reprezentat ea acuzarea din
partea districtului, avocatii lui Jake ar fi putut ajunge la o
M e le g e re , obtim ndu-i con dam nare a pe viata, poate
chiar cu eliberarea pe cuvrnt, Tntr-o buna zi.
Prin urmare, In esenta, e a Tl omorTse. Era un fapt pe
care nu-l putea ocoli, dTnd vina pe stat.
-B e th ?
S e Tntoarse meet spre masa, sirrrtind Tn nari aroma
cafelei proaspete.
- La dosar scrie din ce traie§te tatal lui Jake M ace? E
o familie bogata, au angajat cei mai buni avocati care se
pot plati cu bani, dar niciodata n-am §tiut ce soi de afa-
ceri are familia Mace. C e va comert cu amanuntul...?
Paul se apleca peste dosar, cautTnd, dTnd pagini
dupa pagini. Tntr-un tTrziu, spuse:
• — Aici nu gasesc. C red ca fiindca e vorba de pu§ti, nu
detata. >
- N u era nici un pu§ti...
- Mda, bine, §tiu, ma refer la momentul cTnd a comis
crimele. Era adolescent, nu?
Beth era gata sa discute daca un tTnar de optspre-
zece ani mai era sau nu copil,’ daca era un adult care
§tia ce facea ori un pu§ti rizgTiat, imatur, cu mintea Tn-
fierbTntata §i de o cruzim e diabolica §i absurda. Dar pe
moment n-o interesa sa dezbata din nou cazul.
-T re b u ie sa §tiu mai mult despre familie, spuse ea
obosita. Iar Tn seara asta e prea tTrziu ca sa mai aflu
ceva. O fac dimineata la prima ora.
- Nu crezi ca politia o poate lua Tnapoi, nu-i a§a?
- Nu, nu cred.
- D ar tu? T u o poti gasi?
- Voi Tncerca pTna la moarte, daca n-am Tncotro.
Paul se apropie §i o Tmbrati§a, timid,
Beth T§i puse u§or palmele pe materialul tricoului sau
negru, peste coaste, lasTndu-§i un moment obrazul sa-l
atinga pe al lui. Era un baiat minunat, pe care cTndva §i
l-ar fi dorit sa fie al ei. E ra ciolanos §i nu foarte chipe§;
era ciudat, insistent §i Tndaratnic, dar facea parte dintre
putinele valori care-i mat ramasesera, un adevarat sol-
dat, un aliat loial.
T§i stapTni un icnet de durere care i se ridicase Tn gTt.
Inghiti un nod. Tncerca sa zfm beasca, batm du-l fara
vlaga pe umar, acum cTnd se retrasese sa piece.
- Tti multumesc, Paul. Ne vedem dimineata.
TTnarul T§i lua ranita de pe podea, saltTndu-§i-o pe
umar.
- Tncearca sa dormi, &eth. Nu va folosi la nimic, daca
te distrugi singura.
Tl privi cum ie§ea din bucatarie, pornind prin scurtul
culoar spre living §i u§a.
- Hai sa-ncui, mai strigS el.
B eth se conform^, dar fara convingere. N -avea sa
intre nimeni. Nimeni n-avea sa mai traga asupra casei,
s i arunce cu vopsea sau sa-i dea foe, ori sa intre pentru
a fura sufletul tTnar al unei fete. Aceste tactici de te-
rorizare fusesera aplicate de omul care o rapise pe
Melanie din cam pus. E ra aproape sigura. Nu §tia de ce,
nici cine era individul, dar pur §i simplu §tia ca acum n-o
mai pa§tea nici un pericol fizic.
S e §terse cu mTinile pe fata §i porni spre bucataria
luminata §i cafeaua care o a§tepta acolo.
Urm a sa revada personal dosarul lui Jake Mace.
Paul avea dreptate, cel mai mult avusese de suferit fa­
milia Mace. IntrucTt nu gasea nici o pista spre oricare
dintre ceilalti oameni condamnati cu ajutorul ei, tatal lui
Jake ramTnea singurul care ar fi putut face totul.
Iar daca a§a era, D um ne zeu sa-l fereasca.

Dimineata se ivi Tnsorita, sufocanta, fierbinte ca aburii


dintr-un cuptor.
- Everett, poti veni pe la mine pentru cTteva minute?
A m nevoie sa-ti vorbesc.
Beth se TntTlnise cu Everett la sectia de police, dupa
rapirea lui Melanie. S e com portase ca un prieten, spriji-
nind-o Tn timpul furtunii de emotii care o faceau sa nici
nu se mai poata tine pe picioare, neeum sa mai ras-
punda §i la Tntrebari gen: „CTnd v-ati vazut ultima data
fiica, doamna K apon? A re du§m ani? V -a spus ca a vazut
vreo persoana suspecta prin cam pus? Obi§nuie§te sa
piece cu necunoscuti?"
CTnd Tl vazu pe Everett intrTnd pe alee, Beth se duse
la u§a din fata a casei §i Tl a§tepta. Tn timp ce se apropia,
o privi, iar Beth §tiu ca Ti observase ro§eata fetei §i agi­
tata.
- T e simti bine, Beth? o Tntreba, Tnca Tnainte de a
ajunge la ea.
- Tnca nu, Everett, dar nu mai e mult. Hai Tn casa.
Tl conduse Tn apartament §i Tnchise bine u§a. Singura
chiria§a care mai ram asese era Lubya, emigranta ru-
soaica, iar buna batrTna avea obiceiul sa intre Tn living-ul
lui Beth ca sa vqda ce mai facea, daca gasea u§a
deschisa.
- lei o cafea? Tl Tntreba ea pe Everett.
- Merge. Despre ce e vorba?
- Stai jos la m asa §i-am sa-ti spun.
Incepu sa pregateasca pentru amTndoi cafeaua. Nu
era nevoie sa mai amTne.
- Tti aminte§ti cazul Jake M ace pe care I-am instru­
mental?
C u m ar putea sa-l uite cineva? Era un baiat Tn-
grozitor.
- Ei bine, eu cred ca tatal lui m i-a facut toate astea.
El trebuie sa fie cel vinovat de rapirea lui Melanie.
Everett lua cea§ca de cafea, Tnainte de a raspuhde.
Sorbr, apoi o puse pe masa.
- Ai vreo dovada?
- N u sTntem Tn instanta, Everett, zise Beth, facTnd un
gest exasperat cu mTna.
- Nu asta am vrut sa spun, stai lini§tita.
- larta-ma, numai ca n-am dormit aproape deloc azi-
noapte §i sTnt cu nervii Tn pioneze. Uite ce am aflat...
Tra se un dosar spre ea, peste m asa, §i Tl deschise.
- A m revazut toate cazurile mele, de la Tnceput, cTnd
am intrat Tn postul de procuror districtual. M -a ajutat §i
politia. I-am eliminat pe toti oamenii pe care Ti acuzasem ,
cu exceptia cazului Mace. Nu ti-am spus niciodata dar,
Tn seara executiei lui Jake, tatal lui m i-a dat telefon. N -a
fost o amenintare pe fata, Tnsa i se simtea printre cu-
vinte. Iar daca te uiti la tot ceea ce ni s-a TntTmplat, vei
Tntelege ca cineva m a ura§te §i e hotarTt cu patima sa-m i
distruga Tntreaga viata. Rapirea lui Melanie a fost ultimul
pas Tn tot acest lant de evenimente. Anthony M ace, tatal
lui Jake, a ramas fara fiul sau. A cu m , mie m i-a fost luata
fiica. Observi similitudinea, nu?
Everett T§i scoase ochelarii, frecTndu-se la ochi. P a -
rea obosit §i bolnav, ca un om apasat de povara anilor.
Beth se Tntreba daca nu cum va Tl lasa sanatatea. Auzise
un zvon ca boala de inima i se agrava. D e mult timp,
trebuia sa aiba grija §i sa respecte un regim strict. Poate
facuse vreun preinfarct §i nu spusese nimanui?
-B e t h ...
A§tepta. Trebuie sa discute problema cu cineva nu la
fel de implicat emotional. A ve a nevoie de o sursa exte-
rioara obiectiva, care sa-i spuna ca nu alerga Tn directie
gre§ita.
- Beth, asta nu e nici un fel de dovada. E o pre-
zumptie. Cel care-ti-a facut asta poate sa nu aiba nimic
de -a face cu toate celelalte lucruri ce ti s-au TntTmplat. D e
fapt, s-a r putea ca nici una sa nu aiba vreo legatur^' -
Tnscenarea cu cocaina, spargerea, tragerile din ma§ina,
focul, iar acum , disparitia lui Melanie. T e -a i gTndit la asta,
nu-i a§a?
- A u legatura, Everett. PTna §i politia considera cfi
totul e un efort concertat. Azi-dim ineata, am verificat fa­
milia Mace. L-a m p u s ^ e Cienci sa 'd e a ni§te telefoane.
Ti-I mai aminte§ti pe Cienci, un detectiv la care am
apelat pentru prbcuratura, acum vreo cinci ani? Familia
Mace, dupa cum §tii, sta Tn Las Vegas. A u cazinouri §i
tot felul de alte firme. §i nu se num esc Mace, ci M ace­
donia. Nu-ti spune nimic numele asta? Mai tii minte artico-
lele din ziare, nu‘ demult, despre marea TnmormTntare din
Vegas a lui M acedonia? Bossul crimei organizate?
In spatele ochelarilor, ochii lui Everett dobTndira o
sclipire de interes.
- Asta era tatal tTnarului M ace? Marele m ahar mafiot
care tocmai a murit?
- Funeraliile au fost ale bunicului.
Everett fluiera: •
- M am a-m am a.
- Acu m Tntelegi, nu? Anthony Macedonia e §eftil unui
sindicat al crimei. Fiul lui e condam nat la moarte Tn statul
Texas. Tatal Tmi telefoneaza Tn seara mortii baiatului; cu
amenintari vagi. N o peste mult, Tncepe sa se-aleaga pra-
ful de tot ce ating. Iar acum , o are pe Melanie. § tiu ca el
e. Sigur ca nu am nici o dovada. N-a§ putea chema
autoritatile sa ma ajute; n-ar avea cum sa porneasca de
la ceva atTt de aproximativ ca o presimtire, dar el e, sTnt
convinsa. v
- De ce nu s-a mentionat Tn ziare despre legaturile lui
cu crima, Tn timpul procesuJui?
-T a ta l n-a aparut Tn tribunal. pTna la sfTr§it, ai uitat?
PTna clnd s-a anuntat verdictul. Iar oamenii din Vegas nu
sTnt prea cunoscuti de reporterii no§tri de-aici. Jake se
numea Mace. Era numele lui din acte. Nimeni n-a facut
legatura cu M acedonia §i familia lui din Vegas. Daca
aparea ceva Tn ziarele din Houston sau Dallas, ar fi dez-
gropat adrevarul, dar procesul asta s-a mentinut mai
mult pe plan local. C u totri ne-am vdat seam a ca familia
avea bani. A u putut angaja avocati scumpi, din afara
statului. Au facut apel cTt de sus s -a putut, §i n-au cT§tigat.
Ta cu , luTnd o mghititura de cafea.
- Everett, §tiu ea este Mace. Mi-o plate§te pentru ca
am cerut pedeapsa cu moartea. A dus-o pe Melanie la
Vegas.
- O s-o om oare?
Beth trase meet a e r Tn piept.
- Nu pot gTndi a§a. Daca o fac, nu-mi mai ramTne
nimic pe lume. E a e tot ce am, Everett. Cred... Gred ca
Anthony M ace vrea sa ma vada suferind. E un act de
razbunare irationala. Nu cred c a .c a s - ar multumi doar
sa-mi rapeasca fiica §i s-o om oare. A r fi putut-o asasina
oricTnd. Sau poate nu vrea s-o ucida ptna... plna nu va fi
sigur ca sTnt gata s-o obtin Tnapoi, ca sa ma chinuie §i
mai mult. Poate - §tiu ca e o nebunje, dar m -am gTndit
toata noaptea - poate vrea sa §tiu totul pentru ca, atunci
ctnd va muri, Tn clipa ctnd o pierd, sa simt acela§i lucru
ca el, cTnd l-a pierdut pe Jake. A r vrea sa traiesc ceea ce
a trSit §i el §i sa nu pot face nimic.
- Dum nezeule! Beth, trebuie sa chemi F .B .I.-ul. Daca
au trecut-o peste granita statului, poti obtine ajutor
federal.
Beth clatina din cap:
- Nu am nici o d o v a d i. Patrula rutiera a pierdut com -
plet urma ma§inii. Agentfi F .B .I. nu vor face nimic numai
pe baza de suspiciuni. E u m a due Tn Vegas, Everett. A m
nevoie de ajutorul tau. Imi trebuie ni§te bani, repede, un
Tmprumut, nu m i-a mai ram as nimic §i n-am de unde sa
fac rost. Nu e timp sa cer un Tmprumut tie la b a n c i §i am
prea putine' bijuterii pe care le-a§ putea vinde. M i-ar tre-
bui cTteva mii, fiindca nu §tiu cTt va dura. .
- Ei, sigur, am sa-ti Tmprumut bani, dar...
- Nu-ncerca sa ma faci sa -ma razgTndesc. Plec. Ma
due direct la Anthony Macedonia, ca sa-l Tntreb ce vrea.
In faza asta, a§ face orice ca s-o primesc pe Melanie
Tnapoi. Daca chem F .B .I.-u l, §i daca vor crede ca e po­
sibil sa avem un ca z de rapire cu trecerea frontierei de
stat, atunci nu-m i mai ramTne nici o §ansa sa vorbesc
mai TntTi cu Mace. Daca autoritatile se apropie, cred ca o
va u d d e §i n-o sa §tie nimeni; s-ar putea chiar sa h -o
mai gaseasca.
Oroarea a ceea ce spusese o izbi imediat ce rostise
cuvintele cu voce tare. Era insuportabil sa gTndeasca
astfel. Singura cale posibila de a trece la actiune consta
Tn a Tmbraca ea Tnsa§i mantia juristului §i a aborda
solutia de pe pozitii intelectuale, mai presus de oriee
emotie.
- Crezi ca poti rezolva ceva, Beth? Tntinse el mTna,
luTndu-i-o pe a ei. C u m vei negocia cu §eful Mafiei? C e
ai sa-i oferi?
Beth nu avea declt un lucru, singurul care l-ar fi putut
interesa pe Mace. Propria ei viata. Intentiona sa i-o ofere
Tn schimbul eliberarii lui Melanie, daca n-avea Tncotro.
D ar nu i-o putea spune lui Everett, altfel n-ar mai fi aju-
tat-o. A r fi chemat ajutorul federal Tnca Tnainte ca ea sa
iasa din casa.
-T re b u ie sa-l vad, §i gata, spuse, ocolind Tntrebarea.
Vreau sa-l Tn§tiintez ca §tiu ca el e §i ca a Tnvins. Vreau
sa afle ca mi-a distrus viata §i m -a pedepsit desful. Ma
voi ruga de el. N - a§ face-o pentru nimic Tn lume,. doar
pentru copilul meu. A m sa-i cer§esc mila. Daca nu merge,
am sa-l om or pe ticalos.
Evereft clatina din cap, TncruntTndu-se:
- Aa, Beth...
- Imi Tmprumuti destui bani ca sa aflu? Vreau sa
prind avionul de diSeara.
OftTnd, Everett ceda:
- In regula. D aca -e§ti hotarTta §i nu-ti pot schimba
intentiil^... Tre e pe la banca dupa ce plec de-aici. Vino
pe la mine pe la birou dupa-am iaza la orice ora §i voi
avea cTteva mii de dolari pentru tine. Cinci Tti ajung?
Beth zTmbi pentru prima data, de§i Tncet §i trist, cu
ochii Tnca Tngrijorati. 1 ,
- E§ti cel mai bun, Everett. Daca nu m i-ar fi lichidate
cartite de credit, nu ti-a§ cere-o, §tii bine.
S e ridica odat§ cu el, sarutTndu-l pe obraz.
- Cred ca ar trebui sa te odihne§ti mai mult. Pari
extenuat.
Everett nse fara chef. i§i trecu o mTna peste obrajii
pamTntii.
- Pentru nebunul asta rau nu e rost de odih ni.
Se Tntoarse spre .hoi §i porni catre ie§ire. Beth ob-
serva cTt de TmbatrTnit era, lucru pe care nu-l remarcase
pTna atunci. Mergea ca un om foarte Tn vTrsta, cu umerii
adu§i §i mTinile atfrnTnd pe ITnga trup. Era un batrTn obo-
sit, cu probleme de sanatate. CurTnd, Tl putea pierde §i
pe el.
GTndul o propuls^ Tnainte §i trecu Tn fata lui, cTnd
Everett deschise u§a din fata. Tl privi un moment Tn ochi,
ca §i cum prin acea privire i-ar fi putut da de veste cTt
tinea la e|. Apoi Tl Tmbrati§a, pTna cTnd Everett rTse scurt,
ca un latrkt, Tm pingTnd-o deoparte.
- D i-m i drumul, trebuie sa ajung-la banca. i
- Pe curTnd, spuse ea, pa§ind Tn laturi pentru a-l lasa
sa iasa Tn hoi. Everett trecu, iar tacanitul broa§tei de la
u§a o facu sa-§i vina Tn fire.
A vea multe la care sa se gTndeasca, zeci de lucruri
de facut, nu putea pierde vrem ea ITnga u§a, furata de
gTnduri, cu privirea Tn goi.
Melanie putea' fi Tn Vegas, la un pas de moarte.
Nu avea de unde s-o §tie pTna nu zbura acolo ca sa
afle. Daca o rapise altcineva, avea sa-l gaseasca §i pe
acela. Intr-un fel, avea sa-l determine pe Anthony M ace
sa spuna a d e v a ru l.-D a ca voia sa se razbune pentru
Jake, trebuia s-o ia pe ea, nu pe fiica ei. C e viata ar mai
fi avut, daca-§i pierdea singurul copil? A§a ceva nu se
putea TntTmpla. Nu avea sa se TntTmple.
C 17

C h ase lua o cam era Tntr-un motel de pe Boulder


Highway, la ie§irea din V eg as spre Hoover Dam . CTnd
trase draperiile oliv jerpelite de la fereastra, apucTnd m a-
terialul cu doua degete, vazu §oseaua, traficul §irpeste
drum de motel, o casa de am anet pentru ma§ini. Unii
oameni ajungeau Tntr-un asem enea hal de disperare §i
faliment cTnd vizitau Vegas-ul, TncTt T§i amanetau m a-
§inile.
Parea sa prospere Tn afaceri: curtea era plina. M a-
§inile acelea abandonate reprezentau o singura poveste,
nu prea interesanta: .obsesia. Jocurile luau ra^ile de sub
proprietarii lor, lasTndu-i saraci-lipiti. C h ase §tia ca exis-
tau chiar §i camatarii pentru case, ca oricine putea preda
un titlu de proprietate, Tn schimbul unor bani cu Tmpru­
mut. Daca aveau vreo valoare caninii, probabil ca ar fi
existat §i un cam atar al coltilor, cu tejghelele pline de
dinti smul§i din gingii TnsTngerate.
Oamenii erau ni§te sonati. Cretini cu acte Tn regula.
Nu le purta pica pentru pasitinile lor, avea §i el vreo
doua, dar sa mizezi la joc tot ce aveai parea unul dintre -
acele vicii care puteau fi controlafe do a r TntorcTnd
spatele.
. Sau poate ca nu. Poate ca se Tn§ela. In sufletul oa-
menilor existau porrtiri Tntunecate, mai complexe decTt
pareau la suprafata. Putea intelege dorinta de a cT§tiga.
Intotdeauna dorise sa ci§tige, la fel ca majoritatea oam e-
nilor. Probabil ca de-asta jocurile de noroc e riu un mijloc
atTt de fierbinte de a:ti petrece timpul. D ar sa amanetezi
o ma§inS sau o casa?
Lasa perdeaua sa catla la loc. In cam era rapanoasS
se lasa din nou Tntunerieul. C h ase se a§eza Tn fotoliul de
vinilin turcoaz §i lua telecom anda televizorului. Incepu sa
schimbe canalele. Facea surfing. I§i petrecea timpul Tn
singu/ul mod posibil.
Dalta Ti spusese sa tina fata prizonierS §1 sa nu cir-
cule. S a stea Tntr-un loc unde nimeni nu-i putea gasi.
Motelul asta mTncat de §oareci era anonim §i nerem arca-
bil. Satisfacea cerintele.
Fata zacea pe patul dublu, numai cu lenjeria de corp
pe ea. Sutien §i chiloti de matase bej. A vea forme fru-
moase, pielea neteda §i alba ca filde§ul. Trebuia s-o
duca Tn baie la un m om ent dat ^ i s-o bage sub du§.
Incepea sa miroasa. Mar trebuia §i sa-i dea de mTncare
cTte eeva, eventual supa. Pe drum , nu Tnghitise decTt „Dr.
Peppers" §i o gogoa§a.
Din cTnd Tn cTnd, gem ea Tn delir, Tntr-un contrapunct
straniu cu vocile ctrTite drn televizor. Ocazional, reu§ea
sa puna cTte o Tntrebare Tngalata. Erau cele cu repetitie.
„Ce vrei de la mine? De ce faci asta?“ C h ase nu-i ras-
pundea. Incerca sa se gm deascS la ea doar ca la un
obiect, ca la fotoliul tare de plastic Tn care statea, sau la
covoruliego s de la picioare. Daca-i venea cheful, putea
s-o.taie din nou.
li placea la_nebunie rana de pe obrazul ei. Anunta:
Aici a fost Chase.
224

Sau putea face mai mult decTt s-o taie.


Scutura o W inston din pachetul de pe m asa §i o
aprinse cu o bricheta de aur. Sufla fumul in cam era deja
cenu§ie de-atTta tutun. Rasuci'nd tigara Tntre degete, Ti
contempla jarul. Pierdut Tn meditatie, auzi acele plesnete
ale demonilor care apareau §i dispsfreau dinaintea ochi-
lor lui. Presupunea ca erau flamTnzi. Le placea carnea
de femela fripta.
Tra se un fum. Fumatul era o noutate pentru el. A
propos de rele obiceiuri, parea sa le deprinda cam prea
repede. Bautura. Tigarile. Din cauza orelor nesffr§ite pe
care le petrecea Tn a§teptare.
D e-a lungul anilor, gasise moduri de a-§i umple ceasu-
rile pasive, mici jocuri ale mintii, jocuri de observatie,
chiar §i Tnnodari ale firelor de iarba, scobitorilor §i sca-
melor smulse din tesaturi. C u cTteva luni Tn urma, la o
pTnda, gasise un pachet de tigari pe jumatate plin, cu un
plic de chibrituri vTrTt Tntre carton §i celofan. Zacea pe
jos, la un pas de el §i, din simpla curiozitate, scuturase o
tigara Tn palma. O aprinsese. Inhalase, tu§ise, se strTm-
base. C a un jucator agatat de un aparat de poker m e- .
canic, mai aprinsese una §i o fumase §i pe aia. §i tot
a§a, consum ase Tntreaga jumatate de pachet, la rTnd.
CTnd ajunsese la ultima tigara, nu mai tu§ea §i nu se mai
Tneca. §tia ca-i placeau, gustul tutunului, senzatia sen- ’
zuala a fumului umplTndu-i plamTnii §i scurgTndu-se iara§i
afara. Acucn avea sa fum eze. ■J
Ei bine, !§i spuse el, suflTnd un cerc perfect de fum. i
Ei bine, asta e lumea moderna §i astea sTnt lanturile pe ’
care alegem sa le purtam, Jack. j
In scurt timp, avea sa porneasca pe vechea Strip • •
pentru a gasi un traficant cu Tnfati§are convenabila de la \
care sa cum pere heroina pentru fata. Daca tot ie§ea, s
trebuia sa cum pere un cartu§ de Winston §i o noua sticla
de W ild Turkey. §i ei §i fata aveau vicii de alimentat,
lanturi de legat.
Nu vedea cum altfel ar fi putut sa zaca Tn motelul ala
darapSnat §i mTncat de molii, privind succesiunea ima-
ginilor de pe ecranul televizorului, ore §i zile Tn §ir.
C hase se Tncrunta, tragTnd adTnc din tigara. I§i de­
testa propria viata. Poate ca de-asta tot avea accesele
de paranoia cTnd credea ca Tl pTndea cineva §i voia sa-l
atace. Motivul pentru care i se parea ca vedea demoni,
Tncornorati, colto§i §i Tnfrico§atori.
fntodeauna T§i urTse viata. -

Jeff Dalta zacea Tn a§ternutul de matase, vlaguit. O


auzea pe Jordie sub du§, cTntTnd. Sexul o Tnzestra cu o
energie crescuta: O regula, iar dupa aceea fata sarea
imediat din pat, sa faca baie, sa se pudreze, sa se m a-
chieze, sa se pieptene. Era o sfera de foe, fata asta.
Ofta §i se Tntoarse pe o parte, tragTndu-§i cear§aful
Tntre coapse.^Draperiile erau deschise spre noaptea pic-
tata cu neon de afara. Din locul unde statea, putea sa
vada Turnul Bally neterminat TnaltTndu-se Tn centrul V e -
gas-ului ca un simbol falic obscen Tndreptat spre cer.
Dracia costa prea mult §i aveau necazuri cu ceilalti pa-
troni de cazinouri, carora nu le placea ideea ca Tn mijlo-
cul Vegas-ului sa se ridice cea mai Tnalta cladire din
lume - Tn primul rTnd, fiindca nu era' a lor. Bally fusese
dat Tn judecata §i, pentru m om ent, Tntrerupsese con-
structiaf. In mod firesc, dupa ce era terminat, turnul avea
sa atraga clienti, iar clientii echivalau cu banii. Dupa mili-
oanele investite Tn piramide, jungle, tigri albi §i toate ce-
lelalte fatade §i elemente exotice, era firesc ca nimeni sa
nu doreasca un cazinou care dom ina cu u§urinta toate
acele investitii scum pe.
Lui Jeff, nu-i placea deloc turnul. Pe de o parte, nu-i
apartinea. Daca ar fi avut un interes financiar Tn el, era
altceva.
Jordie intra Tn cam era, goala, cu un prosop Tnfa§urat
pe cap. Cauta ceva Tn geanta ei m are, de dansatoare,
pe care o avea Tn mTna.
- C redeam c§ dormeai, spuse, aruncTnd o privire
spre pat.
- Nu pot, Tn curTnd trebuie sa plec acasa.
- Ei, daca pleci tnaintea mea, sa-ti iei la revfedere,
da?
§i se Tntoarse din nou spre baie, cu o punga de
cosmetice Tn mTna. .
C e minunat arata ca femeie, remarca Dalta. Tn T e n ­
nessee se cre§teau cai §i femei cu o carne excelenta.
Mare pacat ca V e g a s-u l avea sa i-o distruga. Era inevi-
tabil. Viata de noapte din Ve g as ruina tot ce atingea, de
la jucatori pTna la patroni §i showgirls.
„§i nici asta nu e problema mea Tn momentul de
fata", T§i spuse el. "
S e rasuci pe spate, cu privirea Tn tavan.
Chase adusese fata din G eneva, Texas. Era ocupat
s-o Tndoape cu heroina,. Poate ca el, Jeff, ar fi trebuit sa-i
administreze o supradoza, sa termine odata. D ar Beth
Kapon Tnca nu ajunsese Tn ora§. Era prea devrem e ca
sa elimine fata.
T o n y §tia ca o aveau. T o t timpul §tiuse ce se pe-
trecea. De ce II mira pe Jeff acest lucru? Tl oftica rege§te,
desigur, ca nu putea face nimic fara §tirea lui T o n y
M a ce .. Simplul fapt de a fi crezut ca putea, fusese din
capul locului o idiotenie, bSnuta el. Cineva, poate chiar
Chase, Ti raporta lui T o n y fiecare mi§care. Daca afla
cine, Jeff avea sa-l stringa de git pe mizerabil.
De c?nd sosise C h ase Tn ora§, Jeff era nelini§tit. Nu
respectase ordinele lui M ace. Tre cu s e dincolo de ceea
ce i se ceruse sa faca. A cu m ie§ise la iveala ca lucra
contra lui Mace, nu pentru el. Trebuia sa se uite pe unde
mergea, sa aiba grija.
In hoi avea un bodyguard la datorie, pentru orice
eventualitate. N -avea de unde §ti ce putea sa faca Mace,
din moment ce trecuse peste vointa lui. Fara Tndoiala,
Tntelegea ce urmarea Jeff - Tncerca s-o atraga pe Kapon
pTna la u§a lui Mace. Mare minune ca putuse face am or
cu Jordie Tn seara aceea, atTt de nervos era. Avusese
Tndoieli pTna Tn momentul cTnd Tl luase Tn gura, dar apoi
uitase de toata lumea, fara sa mai rarnTna decTt femeia
care se legana deasupra lui; mTngTindu-i pTntecul cu pS-
rul ei lung ca ni§te §uvite de matase.
S e Tntoarse pe burta, TngropTndu-§i fata Tn perna, cu
mTinile peste cap. Sex. „Nu sex,“ se corecta el, „asta a
fost. C e urm eaza? V a Tncerca M ace sa ma om oare?"
Rasucindu-se din nou pe o parte, miji ochii prin fe-
reastra larga a hotelului spre vTrful J u m u lu i Bally, cu
ma§inaria gigantica prinsa Tn capatul neterminat ca o
lacusta. Milioanele de lumini de jos razbateau prin cer,
scaldTnd-o Tn flacari pe dedesubt.
La naiba, nu! Totul avea sa iasa perfect. K apon urma
sa ia dupa M ace; avea sa treaca prin foe §i apa ca sa
ajunga la el, iar cTnd reu§ea, M ace §i haidamacii lui ur-
mau sa se prabu§eaSca. Jordie reveni Tn cam era, tot
goala, chiar ctnd Jeff termina cu Tmbracatul. S e Tncalta,
aplecTndu-se sa-§i lege §ireturile.
- Pleci, bonbonel? Ti dadu ea un sarut pe obraz.
C u un mormait, Dalta se ridica, luTndu-§i sacoul.
- Ai nevoie de bani?
- T u nu-mi dai bani, Jeff, se Tntunecara ochii fetei. Ai
uitat? Ju ca m Ja m ese Tnainte de a veni aici, dar nu-mi dai
bani dupa ce facem dragoste. C red ca m -ai confundat cu
una din tlrfele tale.
§i se rasuci, furioasa, dar Jeff o prinse de braf:
- STnt preocupat. larta-ma. Nu §tiu la ce ma g in -
deam. Credeart> ca poate vrei bani de cheltuiala, sarti
cumperi o rochie frumoasa sau ceva.
- Du-te*n pizda ma-tii, T§i smulse ea bratul, pornind
spre u§a baii.
- Jordie, nu fi a§a. Nu folosi limbajul asta cu mine.
-T i-a m cerut iertare.
S e opri, dar nu se Tntoarse cu fata spre el.
- Ai vorbit serios? E§ti sigur ca-ti pare rau?
- Da, am vorbit foarte serios, spuse el cu glas spa§it,
Tntristat de toate gre§elile pe care le facea cu femeile
cTnd Ti statea mintea la altele; pe fata asta nu putea s-o
piarda. T e rog sa m a ierti.
Jordie Tl privi peste umar. C u genele coborTte Tn felul
acela, era o sirena, o zeita blonda §i apetisanta.
- Bine. D e data asta. S a nu se mai TntTmple, Jeff. Nu
sTnt o curva. Vreau sa-ti fie clar. Daca ma mai tratezi a§a
o data, ies definitiv din viata ta.
- N -o sa se mai repete.
Fata Tntoarse capul la loc §i disparu Tn baie. U§a
trintita Tl facu sa tresara. Frum usetea avea o eticheta cu
pretul. S e vindea cu dinamita Tn acela§i pachet. i
T§i lua haina pe el §i ie§i. Trebuia s§ dea telefoane^
sa se Tnconjoare cu unii dintre baieti. C u m spunea Em ily
Dickinson despre toate care se rezolva, despre spe-
ranta? Speranta ,,e faptura cu pene / C e -n suflet T§i face
loc / §i cTr>ta fara cuvinte / §i nu Tnceteaza - deloc.“
2
( **y C t& lu t 18

Melanie T§i ridica pleoapele cu acel gen de efort ho-


tarit care necesita atTt coordonarea vointei, cTt §i a mintii.
Avea sa vada, T§i spuse ea; ceea ce era de vazut. Cel
putin, putea sa Tncerce, daca mai mult nu. I§i simtea
carnea ca facuta din otel greu. Poate chiar paralizase,
caci nu-§i putea folosi deloc membrele. Daca era un
asemenea chin ca sa-§i desehida ochii, nici nu-§i putea
imagina de ce cazne ar fi fost nevoie pentru a ridica un
brat sau a Tncle§ta strins degetele de la mTna.
§tia foarte putin despre situatia Tn care se afla, cu
exceptia faptului ca era precara. Om ul care o tinea pri-
zoniera §i facuse din ea o papu§a de cTrpa neputincioasa
o droga de-i lua mintile - m acar atTta lucru §tia. In rest,
nu §tia mare lucru. Nu §tia daca era zi sau noapte; nu
avea idee unde se afla, pe ce pat zacea culcata. Parea
ar fiv cazut Tn gaura iepurelui, ca Alice, iar de-atunci
Tncolo nimic nu mai avea sens.
Setea! T§i mi§ca putin limba prin gura uscata §i reu§i
in sffr§it sa-§i suga dintii de jos pentru a sepreta saliva.
Daca putea spune ceva, poate ar fi fost mai u§urata. I§i
vedea ca prin ceata rapitorul, la nici doi metri distanta^
Se lasase sa lunece Tn fotoliu, pTna cTnd numai noada Tl
mai proptea sa nu cada pe jos. Picioarele Ti dispSreau
dupa marginea saltelei care-i taia vederea. C u vTrfurile
degetelor strtnse, T§i atingea vTrful nasuiui. Nu se uita la
ea, ci spre peretele din partea opusa, unde murmura
monoton un televizor. Melanie nu putea sa vada tele-
vizoriil, dar Ti auzea rumoiarea de voci §i distingea lu-
minile albastre ale imaginilor.
Voia cu disperare sa-i ceara necunoscutului s-o eli-
bereze din ceata aceea oribila. Articula Tn minte toate
cuvintele Tn §ir, aliniate §i Tn ordine, dar Tnainte de a-§i
putea misca limba §i buzele formTnd Tnceputul cuvTntului
- T e rog... - , T§i pierdu cuno§tinta, plutind afara din ca­
mera Tntunecoasa §i afumata.
CTnd T§i reveni, avea ochii deschi§i, ca prin farmec de
asta data, fara efort, dar nu §tia cTt timp visase. Nu mult,
banuia. Omul statea Tn aceea§i pozitie, cu mTinile Tmpreu-
nate §i privirea spre televizor. Lumina din cam era arata
la fel. Erau singurele elemente ale realitatii dupa care
putea sa judece. Lumina. Pozitia raprtorului Tn fotoliu.
Lum ea devenise mai Tngusta. Perceptiile i se re-
strTngeau la o zona nu mai Tntinsade cTtiva metri patrati.
Nu putea nici m acar capul sa §i-l Tntoarca. Incerca sa-§i
forteze mu§chii gTtului.
D egeaba. Clipi din ochi §i aproape adormi din nou.
Striga Tn sinea ei t r e z e § t e -t e , TncercTnd sa se mentina
Tn prezent §i sa simta ceva, orice.
Cine era omul? A ve a pielea fetei aspra, brazclata,
roasa de griji. Daca i-ar fi atins chipul, banuia ca ar fi
avut senzatia de a mTngTia un staniol mototolit. Profilul Ti
era taios §i unghiular - nas ascutit, barbie proeminenta,
pometi Tnalti §i duri. Nu era urTt, conchise ea. D oar coltu-
ros, ca un personaj negativ atragator dintr-un film. I se
paru ca simtea miros de whjsky §i se concentra asupra
senzajiei, identificTnd-o dirt duhoarea fum ului ce Tmbi-
base tot aerul din cam era. Da, whisky. Poate ca era un
betiv. Un alcoolic care o tinea prizoniera cu injectii de...
Nu §tia ce-i injectase Tn vene. Nu se pricepea la dro-
guri §i la efectele lor. Indiferent ce era, avea destula
puterea ca s-o smulga din lume §i s-o poarte prin peisaje
misterioase, pe care nu le Tntelegea nici pe departe.
Marginile Tncaperii Tncepura sa se unduiasca, forma
omului §i a fotoliului se §tergea §i reaparea. Nu, nu, nu
Tnca, T§i zise ea, nu acum , lasa-m a sa mai stau tre a za .y
Exact ca un semnal radio care slabe§te, gTndurile i se
risipira Tncet, TntTlnind mai TrrtTi parazitii care dereglau
toate configuratiile, pentru ca apoi sa se piarda Tntr-un
vast zgom ot alb care-i um plea tot capul.
Pleoapele Ti cazura; un oftat u§or Ti scapa de pe
buze. Simti atractia puternica a gnui nou vis sTcTitor, ime­
diat dincolo de tarfmul zgombtului alb. „Vino,“ spunea,
„§i viseaza cu m ine.“
Tntr-un tTrziu, Melanie ceda, alunecmd din camera,
lasTnd Tn urma toate grijile §i temerile, pe un covor magic
care o purta prin norii mari §i pufo§i ai fantasmelor.

Avionul de seara de la Houston Intercontinental la


Las V egas era plin cu turi§ti. Texani cu febra jocurilor.
Pe cele trei fotolii din fata lui Beth Kapon stateau trei
femei. de vTrsta medie, care aveau chef sa transforme
zborul Tntr-un bairam. Le co m a n d a u de baut stewarde-
selor, cereau pungi de alune Tn plus §i-§i spuneau bancuri
care stTrneau un continuu vacarm de rTsete.
O scoteau din minti pe Beth. Femeile alea nu §tiau ca
Tn vietile unora din jurul lor se mai TntTmplau §i lucruri
se rio a se ? N u -§ i puteau st§pTni deloc atitudinile de
bufoni?
Beth se chirci ITnga fereastra, privind Tn Tntunericul de
jos, dincolo de luminile aripilor. O femeie mai vTrstnica,
a§ezata alaturi, spuse:
- Probabil fac pelerinajul asta la V egas de cTteva ori
pe an, ca sa-§i descarce tensiunile.
S e Tntoarse spre tovara§a ei de drum. Barbatul din
partea cealalta, ITnga culoar, adormise, cu capul rezemat
pe o pernita alba. ^
- A§ vrea doar sa taca un timp, spuse Beth,
v - Nu mergeti sa jucati, nu-i a§a?
Beth o privi, TntrebTndu-se daca era genul care-§i
baga nasul Tn treburile aitora, facTndu-§i un obicei din a
lua la Tntrebari necunoscutii.
- Nu, raspunse ea. Nu ma due sa joc. Nu Tn sensul
obi§nuit, oricum.
- Ei bine, eu joc la Ve g as din trei Tn trei luni. Banii pe
care-i cT§tig mi se adauga la pensie. Ma num esc Kate
Corgie. A m fost profesoara la H .I.S .D ., clasele elem en-
tare. Acum sTnt pensionara,< bineTnteles, Mar Vegas-ul e
singurul mare viciu din viata mea.
- Dupa cTte se pare, faceti viciul sa renteze.
Beth reveni spre fereastra, clipind ca sa-§i alunge
labrimile nea§teptate. GTndul la M elanie, s in g u r i §i n e -
ajutorata cine §tie pe unde, Ti venise ca din senin, am in-
tindu-i de rrrisiunea ei. MTinile Ti tremurau, iar umerii
Tncepura sa i se zguduie. O simti fce Kate punTnd mTna
peste a ei, ca s-o lini§teasca.
- S -a TntTmplat ceva? ■
C ele trei femei izbucnira Tntr-un val de hohote §i
chiote, facTndu-i pe ceilalti pasageri sa Tntoarca privirile
spre ele. CTnd se potolira, Beth spuse:
- Probleme de familie. Prefer sa nu vorbesc despre
asta, Tmi pare rau.
- Inteleg. Atunci, aveti Tntr-adevar o problema grea
pe ca p . R e g re t n e sp u s sa au d. N u trebuia sa m i
amestec.
I§i retrase mTna, oftlnd obosita.
- CTnd femeile T§i discuta problemele, gasesc mai
u§or rezolvarea. D ar uneori nu poti nici m acar sa vor-
be§ti despre a§a ceva. Uneori, e§ti obligat sa te descurci
singur.
Unui dintre stewarzi se opri pe culoar, ITnga cele trei
pasagere zgom otoase, §i intra Tn vorba cu ele, zTmbind
§i dTnd din cap, interesat de glumele lor.
Jn restul zborului, Beth nu mai dadu atentie grupului
galagios din fata ei, care se agita pe scaune, privind Tn
Tntunecimea profunda a noptii de dupa hubloul avionului.
D aca ar fi cunoscut-o mai bine pe femeia numita
Kate, poate i-ar fi spus cS facea un lucru nemaiauzit.
Mamele nu se duceau la bo§ii mafioti, pentru a Tncerca
sa ajunga la o Tntelegere. Avocatii nu negociau situatii Tn
care le erau luati ostatici copiii. Era o actiune nebu-
neasca §i putea sa nu duca nicaieri, Tn cele din urma.
D ar trebuia sa Tncerce.
Daca Anthony M ace o rapise pe Melanie, era sin-
gurul la care putea sa apeleze. A ve a sa-i vorbeasca ca o
m am a unui tata, nu ca o avocata unui don al Mafiei.
Trebuia sa-l impresioneze faptul c i nu apelase la F .B .I.,
punTndu-i pe urmele lui sub acuzatia de rapire. Daca
altceva nu, trebuia sa Tnteleaga ca o puteau rezolva ca
pe o problema personala, fara sa chem e autoritatile de­
cTt daca nu mai rarpTnea nici o alta varianta.
Inca nu §tia ce argum ent putea propune care l-ar ft
Tnduplecat pe M ace s-o elibereze pe Melanie, dar avea
sa-i vina spontan, la fel cum Ti veneau multe dintre cele
mai stralucite argumente concluzive cTnd vorbea Tn fata
jura^ilor,solicitTnd cite o condam nare.Trebuia sa se ba-
z e ze pe com unicarea cu Anthony M ace la un alt nivel
decTt cel planificat, superficial. M ace voia sa se razbune.
Il Tntelegea. D ar nu-§i daclea seam a ca asta n-avea sa-i
aduca fiul Tnapoi? §i nu Tntelegea ca, daca o rapea pe
Melanie §i o tinea sechestrata sau Ti facea vreun rau, nu
reu§ea decTt sa aduca §i mai multa suferinta Tn lume.
Trebuia sa-1 faca sa Tnteleaga.
D aca nu reu§ea, era gata sa propuna un schimb.
Viata ei pentru a lui Melanie.
C e era cu sotia lui Mace, m am a lui Jak e? N -a r fi
putut apela la o alta m am a ca s-o ajute Tn criza prin care
trecea?
Iar daca nu m ergea nimic, era pregatita sa ucida.
Tnainte, nu §tiuse ca avea Tn ea aceasta capacitate, dar
acum o descoperisa O §tia cQ siguranta. In seara cTnd o
gasise pe Melanie le§inata Tn dormitor, p lini de sTnge,
Tntelesese.
Spera din tot sufletul sa nu ajunga pTna acolo.
O stralucire undeva jos Ti dadu de veste ca avionul
cobora spre ora§ul Las Vegas, Nevada. Capitanul vor-
bea de cTtva timp Tn difuzoare,. dar nu-l auzise. I§i Tn-
cheie Centura de siguranta §i se Tntoarse spre Kate, cu
un mic suris;
- A m ajuns.
- Aproape. §i a fost un zbor lung, nu-i a§a?
S e referea la femeile trancanitoare §i la Tngrijorarea
din sufletul lui Beth.
-T o a t e au un sfTr§it, replica Beth, criptic. Tntr-un fel
sau altul.
- Sper din toata inima ca problemele dumneavoastra
§i ale familiei sa se rezolve.
- §i eu sper. Multumesc.
Ora§ul de dincolo de fereastra se Tntindea ptna sub
coastele lantului muntos. In timp ce qoborau, Beth dis-
tinse cTteva dintre celebrele cazinouri, vazTnd chiar §i
prelunga Strip, cu salba sa de neon.
Spera ca Melanie sa fie undeva acolo, jos. Daca nu
era, daca pornise s-o caute Tn goi §i facuse o gre§eala,
daca familia M ace nu era implicata, atunci nu §tia Tncotro
sa se mai Tndrepte. Era foarte posibil ca Melanie sa fi
fdst rapita de cineva fara legatura cu celelalte probleme
ale lui Beth. D ar ar fi fost o coincidenta prea mare, iar
viata Ti dovedise lui Beth ca la baza majoritatii eveni-
m entelor existau m otive tem einice. Nici chiar con -
figuratiile universului nu pareau a fi determ inate de
coincidente.
T§i Tncle§ta mTinile, inspirind adtnc, Tn timp ce avionul
ateriza pe pista, cu cauciucurile scn§ninchTn frTne. In fata
ei se Tntindea ora§ul §i §ansa.. In spate a§tepta Texasul,
plin de durere arida §i singuratate pTrjolitoare. Nu putea
merge decTt Tntr-o singura directie.
Tnainte.

' Phan Lieu statea Tn umbra unui arbust de crep ce se


unduia Tn vTnt, pe noua Strip, cumparTnd droguri de la un
pu§ti de cincisprezece ani. Il uimea faptul ca putea ob-
tine tot ce voia, ITnga un co'pac plantat la doi pa§i de
trotuarul ce forfotea de turi§ti. §i Tl deconcerta §i mai mult
ca ie lua de la un copil.
Baiatul era scuhd §i slabanog,.Tmbracat cu o geaca
militara verde §i larga, pe caldura caniculara. Vorbea
putin §i nu-l interesa decTt vTnzarea.
- Locuie§ti aici?
Phan T§i dadu seam a ca pu§tiul Ti amintea de el Tn-
su§i, la acea vTrsta. CTnd avea cincisprezece ani, umbla
pe strazile din Haiphong, vTnzind ceva mai serios decit
drogurile. O are a^est baiat ar fi fost un bun asasin? Pro­
babil ca da.
- N -n, locuiesc acasa.
Num ara banii pe care i-i daduse Phan, cu grija, m i-
jind ochii Tn penum bra spre cifrele de pe bancnote.
- Locuie§ti acasa §i faci treaba asta pe-alaturi, pentru
bani de cheltuiala?
Pu§tiul ridica fata dinspre bani, dintr-o data mai m a-
tur. ParcS ar fi fost un om de patruzeci de ani.
- VTnd ca sa-m i cum par §i mie, daca te intereseaza?
-P o c n e a lS ?
Majoritatea erau dependenti de cocaina cristalizata.
Baiatul dadu din cap, num arm d mai departe.
- O recomand pe ITnga ce iei mata, dom ’le. §i sa
nu-mi vii cu text'e marete, okay?
- Phan l-ar fi putut contrazice. Diferenta dintre con-
suhiul de cocaina §i cocaina cristalizata era aceea§i ca
Tntre fierbere §i Tnghet. S e putea lasa de coca, daca
voia. §tia ca pu§tiul §i toti ceilalti ca el, Tn§ira{i prin toata
tara, nu s-a r fi lasat de pocneala nici daca erau bagati
Tn programe de dezintoxicare, Tnchi§i sau amenintati cu
moartea. Pocneala sacrifica o Tntreaga generatie.
- Coca de genul asta nu form eaza dependenta.
- Rahat §i balega de c§mila.
Baiatul Tmpaturi banii §i ti baga TntiHJn buzunar in­
terior al jachetei militare.
- Nu §tii ce vorbe§ti, pu§tiule.
Celalalt Tl privi drept Tn ochi:
- Nu §tiu? D o m n u Y traie§ti Tn cine §tie ce fantezie,
daca zici ca treaba asta nu te-agata la fel de rau, cTnd se
face ca piatra.
- Nu §tii totul.
Phan se rasuci spre calcTie, alaturindu-se multimii de
pe trotuar. Baiatul habar n-avea de nimic. li amintea de
un afi§ pe care-1 vazuse odata intr-o cafenea mica, pe
care scria: Adolescenti! V-ati saturat sa va bata la cap
pro§tii de parinti? A c tio n a ti! P le c a ti d e -a c a s a , angaja-
ti-va, platiti-va singuri cheltuietile, eft timp Tnca m ai §titi
totul.
Seara calda mirosea a de§ert uscat, mTncare fier-
binte §i disperare. Prea multe dintre chipurile care treceau
prin dreptul lui aveau o expresie confuza, prabu§ita.
Erau fraierii, turi§tii care veneau cu prea multi bani Tn
Vegas §i-i pierdeau pfe toti. E rau §eptelul care alimenta
cazinourile §i le tinea Tn actiune. Nu jucatorii pe m ize
mari transformau V e ga s-u l Tntr-o M ecca a jocurilor, ci
omul marunt, fcu salariul §i miciile economii sau banii de
vacanta.
D ar nimic din toate astea nu Tl mira pe Phan. Inca de
la cea mai frageda vTrsta, §tia secretul omenirii. Toti erau
ni§te fraieri. Daca nu, n -a r fi fost ni§te tinte atTt de u§oare
pentru asasinat.
Tl lovi pofta de drogul din buzunar §i se Tmpletici un
pas, doi, pe trotuar, ca §i cum s-ar fi Tmbatat dintr-o data.
La dracu’J Tim p de cTteva minute, aproape ca-§i uitase
nevoia, iar acum Ti revenise de doua ori mai tare, iz-
bindu-i toate terminatiiie nervoase ca un trasnet din cer.
Trebuia sa ajunga Tntr-un loc retras, ca sa prizeze putinui
cumparat de la pu§ti.
Apoi Ti reveni Tn minte ceea ce-i spusese baiatul §i fu
cTt pe ce sa se opreasca Tn mijlocul torentului de turi§ti.
Nu se putea ca pu§tiul sa aiba dreptate: Nu se putea.
Phan Lieu nu era dependent de drag. E ra o m in -
ciuna.
D a r nu la fel Ti indica §i trupul, transformTndu-l Tntr-o
piftie tremuratoare §i frenetica de neuroni dTnd rateuri.
C e e a ce-i spusese trupul lui era: A m pu s m in a pe tine,
pui§or. A l m eu e§ti.
Scoase o batista din buzunarul hainei §i se §terse de
transpiratia proaspat aparuta pe frunte.
Indiferent prin ce rationamente trecea mintea lui, Tnca
mai trebuia sa paraseasca strada aceea §i sa deschida
fiola cu coca. Ti curgea nasul §i-i tremurau mTinile.
Poate... poate ca era toxicoman. To ate sem nele in-
dicau acest fapt. Ridica din umeri §i m erse mai departe
pe strada, spre locul unde-§i parcase ma§ina. Nu conta
daca-§i refuza sau T§i accepta res’ponsabilitatea consu-
mului de droguri. Nu avea importanta decTt sa ajunga
Tntr-un loc unde sa-?i poata administra doza.
19

Melanie~t§i pierdea §i-§i regasea repetat cuno§tinta,


ca valurile scaldTnd o plaja. C u un u§or fo§net grabit,
zgomotul alb se retragea, lasTnd-o sa simta salteaua sub
trup, uscaciunea din gTtlej, m irosulgreu al prppriului trup.
Ochii i se Tntredeschideau, dar Tn cam era nu vedea pe
nimeni. Auzi, Tnsa, pe cineva la u§a.
Era o camera de motel.
N -o §tiuse, ptna acum . O cam era de motel, ieftin, cu
draperii pleo§tite la fereastra §i u§a cu cheie. Cineva
umbla la clanta, de unde se auzeau scTrtTieli. Nu se p o -
trivea cheia? O fi fost camerista. Era posibil sa intre §i
s-o gaseasca zacrnd acolo, neputincioasa? T§i putea
gasi vocea, daca trebuia neaparat, ca sa-i ceara sa se
du ca d u p a ...
U§a se deschise §i intrara doi oameni. Nici unui din­
tre ei nu era cel care o luase din campusul universttar.
Prifnul era scund §t vTnos, cu parul carunt. Celalalt era
masiv, chel §i Tngrozitor de urit. A vea nasul strTmb, ca §i
cum i-ar fi fost rupt §i nu-§i mai revenise, iar obrajii ciu-
ruiti de varsat ca un peisaj vulcanic.
O privira un moment, se uitara prin cam era, iar cel
mai scund §i mai virstnic cauta Tn baie. Apoi, cel urTt se
apropie de pat §i spuse, cu glasul rasunindu-i ca de la
mare distanta: '
- T e scoatem de-aici. §tii unde ti-s hainele?
Melanie Tncerca sa clatine din cap, dar nu reu§i decTt
sa-l mi§te o data la sttnga, la dreapta, §i atTt. Era
d e -a ju n s .X e i doi Tncepura sa caute prin cam era, iar
vTrstnicul anunta din baie:
- Are aici ni§te blugi §i alte chestii.
- A d u -le . O Tnfa§or cu cear§aful ca s -o due la
ma§ina.
N-aveau s-o Tmbrace pe loc.
Inima Tncepu sa-i bata mai repede §i T§i linse buzele,
pregatindu-se sa vorbeasca. UrTtuI Ti Tnvelea trupul Tn
cear§aful pe care zacea, ca Tntr-un lintoliu; fu rasturnatS
pe o parte, apoi la loc pe spate. Era pe punctul sa-i
Tntrebe ce doreau, cTnd zgomotul alb se repezi dinapoia
capului, umplTndu-i mintea §i purtTnd-o spre nefiintS.
Nu §tiu cTnd o ridicara din pat §i ie§ira, cu trupul ei,
inert ca un cadavru, atTrnTnd Tntr-o parte a umerilor om u -
lui Tnalt.

C hase descuie u§a camerei de motel §i, Tn secunda


de dinainte de a intra, §tiu ca jocul se stricase. O simtea
pe parul bratului, Tn firele de pe eeafa. Scoase pistolul
din buzunarul interior al hainei, Tnainte ca u§a sa se fi
deschis complet, §i'vazu salteaua goalS.
Nimeni. Disparuse.
Pa§i grabit Tnauntru, Tnchise u§a §i se opri uittndu-.se
prin camera dupa urm e. U§a bSii era Tntredeschisa. C i­
neva fusese Tnauntru, cautTnd hainele, presupunea.
Nu plecase de capul ei. Nu avea putere sa scape
singura. Iar daca T§i regasise Tn vreun fel forjele §i pre­
zenta de spirit, n-a r fi plecat Tnfa§urata Tn cear§af, cu
hainele Tn brate. Papucii stateau pe podea, unde Ti pu-
sese el, sub instalafia de aer conditionat din fereastra.
Telefonul suna, iar trnitul Tl facu sa tresara. Dalta
spuse:
- A m auzit cS asta seara ai plecat sa bei §i ai lasat
fata singura.
- O , lisuse, deci tu ai fost. CTnd m -am Tntors aici §i
n-am gasit-o, am crezut... ei bine, nici n-am §tiut ce sa
cred. . •
- C e e a ce cred eu e ca te-a obosit cSlatoria Tn
T e xa s , replies Dalta. L-a m pus pe Hunter s-o ia. Sta cu
ochii pe tine de cTnd ai venit Tn ora§. Zice ca n-a fost
prima oara cTnd ai plecat, lasTnd-o ore Tntregi Tn cam era.
- N u -s beat, Jeff.
- Ei, cu siguranta ca nici prea treaz Tn m a-ta nu e§ti.
- Of, ’aide, tot om u ’ mai bea un paharel din cTnd Tn“
cTnd. Nu prea dorm, les sa trag una mica Tnainte de
culcare §i...
- N u-m i veni cu scuze, Chase. A m dat problema pe
mTna lui Hunter. In ultimele cTteva saptamTni, ai lucrat
bine. N u ne putem permite nici o gre§eala.
C h a s e rtgii Tn dosul mTinii, sperind ca Dalta nu-l
auzea.
- O kay, Tn regulS. Nu te-ai suparat pe mine, nu-i
a§a? Vreau sa zic, am adus fata aici §i e nevatamata.
D u pa o scurta pauza, Dalta spuse:
- Nu m -am suparat. la-ti o vacanta, pleaca iara§i din
ora§. Le -a m spus baietilor sa-ti lase ni§te bani pe serin.
D upa ce legatura se Tntrerupse, C h ase trTnti recep-
torul Tn furca, bombanind:
- Ticalos nerecunoscator! .
BTjbTi dupa lampa de birou, o aprinse §i gasi uri teanc
de bancnote legate cu un elastic. Tl arunca la loc §i ridica
receptorul. Form a numarul privat al lui To n y.
- A m ie§it, anunta el.
- C e s-a TntTmplat?
- Pai, m -am dus §i eu sa-m i iau o butelca §i Jeff mi-a
facut-o. Au venit §i au luat fata Tnainte de Tntoarcerea
mea.
- Iara$i ai lovit-o?
C hase se gTndi la arsurile cu tigara, numai doua, pe
care i le aplicase asemeni unor stigmate pe partea inte-
rioara a coapselor.
- Nu prea.
- Ai tinut-o pe plesneala?
- A , da.
- Okay, nu-ti face griji. A m primit de veste ca maica-sa
e Tn ora§. Toate Tncep sa se lege. Mi-ai fost de cel mai
mare ajutor, Chase. ^
Chase Tnchise §i lua din nou banii. Scosese plasticul
§i tocmai Ti numara, cTnd u§a se deschise §i co§marul
care-1 btntuise atTtea saptamTni intra pe u§a. Era Tnalt,
brunet, cu Tnfati§are vag straina, §i Tnarmat cu un pistol.
-C in e e § t i?
- N -am nimic cu tine. Ma gTndeam ca ar trebui sa §tii.
- C e vrei? Vrei banii a§tia?
li oferi teancul de bancnote. Actiona deja. In timp ce
cu o mTna Tntindea banii, pe cealalta §i-o strecura sub
brat sa scoata pistolul.
- Lucrezi pentru Anthony Macedonia?
-N u ,e u ...
Strainul trase.cu pistolul R uger Mark II de calibru 22
doua focuri Tn succesiune rapida. Doua mici pocnete, atTt
se auzi.
- - Nu e bine sa mintim, spu^e el, privind solemn Tn
timp ce Chase cadea peste birou §i pe podea.
„§tiam eu ca vine," T§i spuse el. ,A fost o premonitie.
§tiam ca nu Tnnebunesc. Intotdeauna s-a tinut cineva
dupa mine. N -a m fost nebun Tn grijania m a-sii.“

Beth Kapon se minuna de pokerele m ecanice din


holul aeroportului Las V egas. La toate jucau pasageri
eare soseau ori plecau, cheltuindu-§i primii bani sau
ultimii.
Gasi un taxi §r Tntreba de un hotel ieftin din ora§.
N -avea nici un rost sa sim uleze ca se descurca Tntr-un
ora§ unde nu mai fusese niciodata.
- Majoritatea sTnt ieftine, spuse taximetristul, zTm-
bind. Adica, daca luati unui cu cazinou. V -a§ recom anda
Sahara.
- Sahara e rezonabil §i aproape de Strip?
- Sigur ca da. Pe noua Strip, aveti Frontier, Silver
City, W estward H o §i Stardust, o droaie.
-S a h a r a Tmi convine.
S e rezema de spatar, stringTndu-§i Tn mTini geanta.
Nu putea toca banii Tmprumutati de la Everett. Treb uia
sa-i ajunga pTna o gasea pe Melanie.
Tn timp ce paraseau aeroportul, intrTnd Tn ora§, re-
clamele de neon adem eneau din toate partile. Beth se
surprinse lungind gTtuI pentru a le vedea pe unele, inca-
pabili sa-§i controleze curiozitatea. §oferul sporovaia
Tncontinuu despre cele mai bune localuri cu jocuri m e ­
canice, cazionurile care aveau cele mai bune m ese de
poker, unde se gaseau cele mai ieftine fripturi la cfna,
dar Beth lasa informatiile sa treaca pe ITnga ea. N u era o
vilegiatura de placere. Ju ca pe o singura miza, viata sau
moartea, §i n-ayea sa cT§tige la m asa sau la p o k e r
mecanic.
C u toate ca era ze ce §i ceva, la Sahara a§teptau m ai
multi oameni la coada sa se cazeze. Tinere cupluri yup­
pie Tn pantaloni scurti §i san dale, batrTni cu parul Tn-
caruntit §i ochii plini de nerabdare, chiar §i copii cu
familiile, topaind nervo§i Tn jurul muntelui de bagaje de
dupa cordoaneie vi§inii care desparteau receptia de
holul principal.
Zanganitul monoton al m onedelor §i semnalele de
sonerie ale cT§tigatorilor de la jocurile din apropiere Ti
Tmpuiau lui Beth urechile. Tn timp ce a§tepta, Ti studia pe
jucatori. Tn mod surprinzator, erau Tmbracati Tntr-o gam a
variind de la sportiv la sordid. Singura trasatura pe care
o aveau Tn com un era expresia fetelor, intensa §i inte-
riorizata. Holul em ana un miros intens de tigari. De§i nu
vedea fumul, Beth banuia ca era Tmbibat Tn toate fibrele
mochetei maro, poate chiar §i Tn pereti.
Dupa ce obtinu o cam era Tntr-unul din turnurile hote-
lului, Ti arata paznicului permisul pentru a putea ajunge la
lift §i Tn sffr§it gasi cam era, simti ca era atTt de obosita
TncTt nu se mai putea opri din cascat.
A vea sa faca un du§ §i sa doarm a. A doua zi Tn zori,
urma sa-l viziteze pe Anthony M ace, ca sa-i ceara cle-
menta. El §i sotia lui aveau sa fie cei mai duri jurati cu
care se eonfruntase vreodata.
Trebuia sa cT§tige.
Fie asta, fie avea sa moara.

Dalta o lasa pe Jordie la hotelul Riviera §i Ti ceru


valetului sa-i aduca ma§ina. Hunter §i Claude Tl sunasera
nu demylt, sa-l anunte. O mutasera pe tTnara Kapon §i
totul era sub control. Dalta Tntelegea clar ca C h ase riu
mai era demn de Tncredere. S e luase (Je bautura §i lasa
fata singura Tn cam era prea mult timp. Daca ramTnea Tn
grija lui Chase, putea reu§i sa evadeze.
Cadillac-ill sau m ergea lin pe R ancho Drive, spre
cartierul Lone Mountain din Vegas, unde Dalta avea o
casa comspirativa. Era o casa de mica mtindere, pe o
parcela pustie de teren, dincolo de marginea ora§u|ui, pe
Lone Mountain Road. O luase de la un miner batrTn care
Tnca mai nutrea convingereajrationala ca printre coline
erau de gasit comori. Din fericire, cTnd i se oferisera bani
adevarati, se §i, repezise, evacuTnd proprietatea Tntr-o
saptamTna. Luminile ora§ului paleau Tn urma lui Daita,
care m e rge a dinspre arterele principals spre L o n e
Mountain. VTntuI, daca ar. fi deschis ferestrele ma§inii,
era mai puternic, nestTnjenit de cladirile Tnalte.
Voia sa vada fata. O a re C h a se Ti dozase corect
plesneala? O doza prea mare la d injectie ar fi putut-o
ucide. Nu voia sa m oara, nu Tnca. Acesta era Tnca un
motiv de a o lua de pe mTinile lui_Chase. Din fericire,
Hunter lucrase ca infirmier Tntr-un spital din Chicago,
Tnainte de a veni la V egas. §tia ce sa faca.
Intunericul de afara era impenetrabil. O lucire slaba
dinspre ora§, Tn oglinda retrovizoare, era singura care-i
mai amintea lui Dalta ca nu se pierduse Tn de§ert. Inca
nu se vedeau prea multe stele. Pentru asta, trebuia sa
se Tndeparteze mai mult de Vegas.
C u fiecare kilometru pe care Tl parcurgea, locuintele
d e pe Lone Mountain R oad se rareau pTna la cTte o mica
ferma ici §i colo. Tre cu s e de periferii, de m agazinele
ieftine, de benzinarii. Intotdeauna cTnd depa§ea limitele
ora§u1ui, avea o senzatie de ireal. Era atTt de obi§nuit cu
luminile aprinse non-stop, care faceau din noapte zi, Tn­
cTt Tntunericul cu adevarat profund Ti trezea teama. E ra
cam ca §i cum s-a r fi pierdut Tn sala neluminata a unei
casei uria§e, cautTnd pe pipaite comutatorul.
Farurile reperara casa degradata situata la o oare-
care distanta de drum. Intra pe aleea prelunga de pamTnt
batatorit, recunoscTnd Ford-ul albastru de tip mai vechi.
Tnainte de a deschide portiera ma§inii, Tn u§a aparu si-
lueta masiva a lui Hunter, profilat pe lumina din casa.
S e salutara, iar Hunter pa§i Tn laturi pentru a-i face
loc sa intre Tn camera din fata. C laude G anley zacea pe
o canapea cu spatar arcuit, privind un vechi film alb-
negru cu gangsteri la televizor. Facu fu mTna, iar Dalta
dadu din cap Tn directia lui. Adevaratii de§tepti aveau ce
Tnvata din filmele despre Le gs Diam ond, C a p o n e §i
Bugsy - mai ales Bugsy. .
- E aici, spuse Hunter, trecTnd pe ITnga Dalta, spre
un dormitor din spate.
Fata avea numai lenjeria pe ea §i era acoperita pTna
la mijloe cu un cear§af albastru pastelat. Respira cu gura
deschisa, stnif ridicTndu-i-se vizibil la fiecare inspiratie..
Dormea. Dalta fu frapat Tn primul m oment de frumusetea
ei, apoi de mirosul din cam era. Se Tntoarse spre Hunter,
fara sa-§i ascunda dezgustul:
-T re b u ie sa-i faci o baie.
- Okay.
S e Tntoarse spre pat §i se apropie, privind-o.
- Draguta, nu? C u exceptia taieturii aleia de pe fata.
C hase i-a facut-o, spuse Hunter.
Dalta statea tacut ITnga fata, dorindu-§i lucrul cel mai
incredibil. Sa fi fost fiica lui. S a poata lua locul bietei
fetite supraponderale. De ce toti aveau fete frumoase,
numai el nu?
infuriat atTt de invidie, cTt §i de neloialitatea fata de
propriul lui sTnge, se rSsuci §i ie§i grabit din cam era.
Hunter Tl ajunse din urma la u§a.
- §tii unde ma gase§ti. Vreau rapoarte zilnice, Ti ceru
Dalta. Spal-o §i vezi sa manTnce neaparat ceva. CTt mai
multe lichide. D ar nu Tntrerupe injectiile.
Tn timp ce m ergea Tnapoi spre vapaia Vegas-ului,
suferi din cauza a ceea ce facea. Lua o frumusete fizica
§i o ruina. O distrugea. CurTnd, avea sa fie slaba ca o
scTndura §i cu fata haituita. Inteligenta sanatoasci din
ochi urma sa i se transforme Tntr-o lucire §ireata §i furi§a.
Avea deja bratele patate cu urmele mtepaturilor. Parul T§i
^§i pierduse luciul.
D e ce n-ar fi putut sa arate respingator sau macar
■banal? De ce trebuia sa aiba o fata Tn forma de inima -
Tnca frumoasa, Tn pofida cusaturii - nepatata, brgte §i
picioare fermecator proportionate, talie Tngusta §i ab­
domen plat? De ce trebuia sa aiba buzele unei zeite
grece§ti §i degete prelungi, Tngustate, d e artist?
Dalta facu un efort sa-§i Tnghita nodul din gTtv Nimic
nu avea asupra lui un efect mai puternic decTt o femeie
frumoasa. Nu putea simti com pasiune pentru nimeni, de­
cTt pentru cele mai atragatoare. C u m spusese Beckett:
„Frumusetea este unui dintre putinele lucruri dare nu ne
fac sa ne Tndoim de D u m nezeu .“ >
Prin ceea ce facea, Dalta era pe cale sa himiceasca
o pilda rara a acestei frumuseti. C h ase Tncepuse treaba,
iar el o termina. B atu-l-ar D um nezeu. S a -l bata D u m -
nezeu pentru ca decazuse atTt de jos. S e scutura Tn
sinea lui §i strTnse mai tare volanul, cu amTndoua mTinile,..
N -avea Tncotro. Daca dorea putere, puterea lui To n y,
pTna §i frumusetea trebuia jertfita pe altar. De fapt, de-a
lungul istoriei, asta se §i TntTmplase. O m u l renunta fie la
iubire, fie la frumusete, Tn scopul de a ajunge condu-
cator. Aproape T§i dorea ca de data asta sa fie vorba de
dragoste.
20

Dalta T§i scosese cravata, sacoul §i pantofii. Tocm ai


terminase de recitit cTteva dintre poeziile lui Em ily Dic­
kinson, pentru a - §i calma nervii, §i Tnchisese cartea. Era
timpul sa se culce. In casa dom nea lini§tea, cu exceptia
ceasului de pe consola. Denise §i Lydia dormeau Tn ca-
merele lor. Tn^ultima vrem e, nu-l mai a§teptau niciodata
cu cina, a§a ca mTncau singure §i se culcau Tnainte de
sosirea lui.
C u saptamTni Tn urma, Denise vehise la el pITngTnd,
dupa ce Jeff sosise acasa de la o TntTlnire tTrzie cu Jo r­
die. Avea fata ro§ie' §i umflata; T§i frTngea mTinile. Lui
Dalta Ti tresarise inima Tn piept, crezTnd ca se TntTmplase
ceva cu Lydia.
- C e e ? veni el grabit, apucTnd-o de um eri. C e
s-a-ntTmplat? Unde-i Lydia?
- E Tn pat, n-are nimic.
- O , lisuse, sa nu ma mai TntTmpini a§a Tn toiul nopWi,
n-a lipsit mult sa-m i provoci un atac de inima.
- Jeff, vreau sa divortam.
Declaratia Tl facu sa clipeascS, sa se Tntrebe daca nu
cum va bause prea mult. I-o mai spusese o data §i
credea ca niciodata n-avea s-o mai auda.
- C e nebunie mai e §i asta?
- Nu mai pot trai a§a.
-A s c u lt a , Denise...
- Nu e§ti niciodata acasa, cu noi. Tn fiecare noapte
TntTrzii la femeile tale. Lydia parea nici n -a r avea tata. §i
stnt ani de zile de cTnd nict eu nu mai am sot.
Din nou, vech ea poveste. La fel Tl interpelase §i
prima oara ctnd Tncepuse sa lipseasca de acasa, iar el Ti
spusese ceea ce avea sa-i spuna §i acum - nici nu
putea fi vorba de divort.
Tntoarse capul, Tngreto§at sa ,vada cTt de groaznic
arata pITngTnd, ca un clown gras de circ, cu fata vopsita
Tn ro§u. Intra Tn cabinet, sperTnd zadarnic sa nu-l ur-
m eze. Denise, Tnsa, veni dupa el. O auzi pITngTnd Tn
^patele lui. I§i turna un pahar, fara sa se Tntoarca.
- Nu te-ai plictisit sa tot repeti scena asta?
- Jeff, nu glum esc. Poti ramTne cu casa §i jumatate
din investitii. Lydia §i cu mine ne vom muta.
Dalta se rasuci, varsTndu-§i putin whisky peste d e -
gete, furios ca-l prindea iara§i Tn menghina.
- Pe Lydia n o iei. D aca vrei sa pleci, du-te. D ar pe
ea ai s-o la§i la mine.
- Nici un judecator nu s-a r pronunta Tn favoarea ta,
Jeff. O pot lua cu mine, daca a§a vreau.
- B a n -o poti lua cu tine daca a§a vrei. Ti-a m spus §i
data trecuta ca nici nu poate fi vorba. E fiica mea §i
locuie§te cu mine.
- De ce, Jeff? Nici m acar n-o iube§ti. O tratezi ca pe
o ruda sSraca, o rubedenie saraca §i proasta. Nu-ti dai
seam a cum te porti cu ea?
- O iubesc pe Lydia.
- Iube§ti ideea de Lydia. Ideea unui copil al tau pro-
priu, pe care crezi ca-l poti schimba. Daca o iube§ti cu
250

adevarat, ne la§i sa plecam.-


- Nu plecati nicaieri, se duse el la canapeaua de
piele, unde se a§eza, tot fara s-o priveasca.
- Jeff...?
- Du-te la culcare, Denise.
- Jeff, de ce nu m a mai iube§ti? §tii ca am Tncercat
tot posibilul ca sa slabesc. G e vrei de la mine? Trebuie
sa Tncetez complet sa mai m aninc, asta vrei?
- Nu ti-ar strica.
S e strimba imediat ce-i ie§isera cuvintele pe gura.
N -a r fi trebuit sa spuna asta. Denise era Tntr-o stare de
spirit periculoasa. D aca o mai facea mult sa sufere, pu­
tea merge Tntr-adevar la tribunal, ca sa-l dea Tn judecata
pentru custodie. Nu ca ar fi §i cT§tigat. Niciodata n-ar fi
cT§tigat. .
- M - a i facut sa te urasc, spuse ea. Nu vreau, dar te
urasc, Jeff.
Dalta Tntoarse capul, privind-o sa vada cTt de mult rau
Ti facuse de asta data.
- O ducem normal, Denise. La sa-m a doar sa-m i
traiesc viata §i te voi lasa §i eu sa ti-o traie§ti pe a ta.
Lydia are nevoie de noi amTndoi; are nevoie de un tata §i
o mama. §tii ce se TntTmpla cu copiii cTnd li se despart
parintii. Lydia are n e v o ie 'd e amTndoi aici, Tn aceea§i
casa. Trebuie sa te stapTne§ti §i sa nu mai faci ase­
menea scene. De unde stii ca nu este treaza, sus, as-
cultTndu-ne? ^
,■ Denise T§i §terse ochii §i obrajii cu mTinile.
- Crezi ca nu §tie? Dorm im Tn cam ere separate. T u
lipse§ti Tn fiecare noapte. T e uiti la ea de parea ar fi o...
o... scroafa. iti Tnchipui ca-i scapa ceva din toate astea?
CTt de proasta o crezi? Nu mai e mica, Jeff. Are zece
ani.
- Tmi iubesc fiica! Daca §i tu ai iubi-o, nu te-ai purta
a§a. Ai Tnsenina situatia dintre noi. §i-acum ai de gind sa
te duci la culcare? §i ca nu mai aud nici o vorba despre
divort. §tii ca pot influenta orice judecator din comitat.
Incearca numai sa m i-o iei pe Lydia §i ma voi asigura ca
niciodati sa n-o mai vezi. E clar?
Glasul i se m isprise. Nu trebuia sa-i subestim eze
intentiile.
O auzi ie§ind din Tncapere, Ti auzi fo§netul cama§ii de
noapte §i al eapotului, pa§ii pe scara. Mirosul unui par-
fum floral delicat o urma afara.
Nu dorise sa fie atTt de aspru, nici s-o ameninte ast-
fel, dar alta cale nu-i iasase. Denise §tia ca Jeff spunea
adevarul. Daca Tnainta actiunea de divort §i custodie, ar
fi gasit un mijloc de a influenta verdictul Tn favoarea lui.
Lydia Ti apartinea. O fi fost ea grasa, da, era grasa §i
deloc draguta, dar nu avea decTt zece ani, putea sa se
schimbe. Probabil ca Tnca mai era grasimea copilariei.
Putea o fiica a lui sa nu-i mo§teneasca m acar o parte din
frumusete? Coptii se schimba pe masura ce cresc. inca
mai era, posibil sa-i faca o surpriza, ajungTnd o tTnara
femeie trasnet. Atunci, Jeff avea sa-i cum pere cele mai
frumoase rochii, s-o duca la cei mai buni coafori §i arti§ti
ai machiajului. Urm a sa se afi§eze cu ea Tn fata tuturor
prietenilor. S punTnd : ,A ti c u n o s c u t-o pe fiica m ea,
Lydia?“
CTnd Tl dadea la o parte pe T o n y M ace §i ajungea
§ef, Tntreaga familie avea sa-§i doreasca un fiu care s-o
curteze pe Lydia lui.
Denise n-avea sa-i smulga aceasta §ansa. T o t ceea
ce facuse era pentru viitorul lor. Intr-o buna zi, toti aveau
sa respecte familia Dalta §i nimeni, nimeni, n-ar mai fi
Tndraznit sa-§i rTda de sotia §i fiica lui. C h ia r daca
amTndoua ajungeau ni§te vaci obeze, nimeni n-avea sa
§opteasca o vorba despre asta, nich lui don Dalta, nici
macar pe la spatele sau.
RidicTndu-se sa puna volumul de versuri la loc pe
raft, se Tncrunta. N u -] placea sa se gTndeasca la pro­
blema cu greutatea Lydiei. Din cauza tinerei Kapon.
C um zacea pe patul ala cu cear§af albastru conturTndu-i
trupul svelt, cu parul rasfirat pe perna, curba dulce a
obrajilor §i transparenta pielii. T§i dorea sa nu-i fi t§iat
Chase obrazul. A r fi trebuit sa-i spuna sa nu faca a§a
ceva. Chase e ra prea iute cu cutitul.
U n sunet din partea anterioara a casei Ti Tntrerupse
§irul gTndurilor. ie§i din cabinet, spre holul din fata. Era
prea Tntunecos. Trebuia sa aprinda luminile §i sa vada
ce... -
CTnd trecu de prag, un brat Tl apuca pe dupa-gTt. Auzi
o §oapta la ureche:
- Hai Tnapoi Tnauntru.
Fu Tmpins Tndarat pe covor, spre canapea, §i a§ezat
cu forta. Inima Tncepu sa-i bubuie, Tn panica. Apoi Tl vazu
pe intrus §i fu §i mai nedumerit. Nu-I recuno§tea. Nu
credea ca M ace sa aiba vreun om partial asiatic. §i cine
altul daca nu T o n y ar fi trimis pe cineva la el?
- A§a e, nu ma cuno§ti, spuse omul, TndreptTnd un
ucigator pistol automat 22 spre Dalta; se a§eza pe un
scaun din fata canapelei. Eu, Tnsa, te cunosc. §i pe
Chase Garduci. N cunosc. Numai ca acum e mort.
- A murit C h a se?
Dalta T§i umezi buzele. Privirea i se abatu spre g he-
ridonul de ITnga scaunul unde se a§ezase asiaticul.
- A , tii o arm a la TndemTna?
Phan Lieu Tntinse mTna, cautTnd pe partea din fata a
mesei toarta sertarului. Nu-§i lua un moment ochii de la
Dalta, nici nu lasa pistolul sa §ovaie. Deschise sertarul §i
scoase un M agnum 357.
^ D r a g u t , comenta fel, privindu-l un moment, Tnainte
de a-l baga Tn buzunar. Iti plac pistoalele mari.
- L-ai omorTt pe C h a se ? D e ce?
- S S nu vorbim despre el. C e -a r fi sa-m i spui numele
celorlalti oameni ai tai §i unde stau? Nici m acar nu va fi
nevoie sa-i notez; am mem orie buna.
Dalta rise, sfredelindu-l Tnsa pe strain cu ochii.
- Cine nailaa te crezi, sa dai buzna Tn casa mea la
miezul noptii, cu amenintari? Ai sa m a omori daca nu-ti
dau num ele si adresele? Pentru cine lucrezi? Oricine o
fi, a facut o gre§eala fatala.
- Lucrez pentru mine Tnsumi. §i, nu, n-a m sa te
omor. D ar cred ca-m i vei spune ceea ce vreau sS §tiu.
Dintr-un alt buzunar, scoase o mica telecom anda
neagra.
- §tii ce-i asta?
Dalta clatina din cap, de§i §tia Tntr-adevar ce era.
- E un emitator radio. §tii la ce folose§te?
Fa cu acela§i gest, dar acum simtea o teama cafe ;i se
strecura dinapoia mintii spre fata, atingmd punctul cul­
minant pentru a-i face bataile inimii sa se accelereze
iara§i. Daca-§i punea mTna pe piept, o simtea palpi,tTnd
cu putere.
- Detoneaza prin radio focosul unei mici bom be as-
cunse Tn casa ta. Daca nu-m i spui acele nume, nu-ti
spun nici eu unde e bom ba. Iar daca minU, daca ma
trimiti dupa cai verzi pe pereti, o iau cu mine §i apas pe
buton.
Ridica emrtatorul, aratTndu-i lui Dalta un patratel ro§u.
Dalta Tntelese ca era Tn casa de o buna bucata de
vrem e. Nu exista nici o §ansa sa minta. Un -om care se
purta ca asta, unul care prefera pistolul automat Ruger,
§tia foarte bine cum sa instaleze §i sa detoneze prin
radio o bomba.
Dalta spuse:
- Nu Tnteleg ce vrei sa faci. Ai omorT-o pe fetita mea?
- Fata ta nu va fi aid, cu bomba.
- De ce? / .
Simtea cuprinzTndu-l adevarata spaima. Lydia.
- Fiindca la plecare o voi lua. c u mine. N -am chef
sa-ti suni oamenii dupa ce plec §i ssi-i anupti ca vin.
- Nu-m i poti lua copilul.
- Ba o iau. O iau, altfel, ctnd se treze§te din somn,
nu va mai avea tata. T u hotara§ti. Daca nu-mi creezi
probleme, mTine o lasa nevatamata Tntr-un loc unde s-o
poti g§si. Daca am greutati...
Ridica din umeri.
- A m omorTt mult mai multi oameni, pentru motive
mai neTnsemnate.
R am ase privindu-l, term §i neabatut, cu ochii sai
negri §i fic§i ca de vipera.
- A m doi oameni Tntr-o casa de pe Lone Mountain
Road.
Dalta nu putea umbla cu foffrlica. Nu vedea nici o
cale de a-i zadarnici planurile asiaticului.
- Unii dintre baieti s-au a§ezat la un poker pTna di-
mineata, Tntr-o cam era dosnica de la Birdy’s Casino, Tn
centru.
- Continua.
- A§tia-s toti.
. - Nu pot sa sufar mincino§ii. Chase, a mintit §i l-am
omorTt. - -
Phan Tntoarse pistolul §i facu o gaura Tn canapea, la
dreapta umarului lui Dalta. Probabil ca zgom otul nu ajun-
sese pTna sus, ca s-o alarm eze pe Denise. Ruger-ul
avea o viteza a glontului la gura tevii atTt de mare, TncTt
nu detuna nici pe departe la fel de tare ca un automat
obi§nuit. Era arma preferata a terori§tilor, TntrucTt nu avea
nevoie de amortizor. Cacanarul cuno§tea toate mi§carile.
Dalta T^i umezi buzele.
- In regul§, spuse el.
Ti Tn§ira pe ceilalti oam eni §i locurile unde puteau fi
gasiti. Erau peste o jumatate de duzina Tn total, cei pe
care-i considera baietii lui, oamenii pe care Maee TI la-
sase sa-i m anevreze §i sa le fie capitan.
- Ai fost foarte cooperant, raspunse asiaticul; ges-
ticula cu micul aparat negru din mTna. Daca te gr§be§ti,
poti gasi §i Tnlatura bom ba de sus.
TS cu . CTnd continua, glasul Ti coborTse §i mai mult, §i
mai amenintator;
- Daca-i c'aut pe oamenii a§tia §i descopar ca au
plecat - §i nu §tii la c a re 'm a due mai TntTi, a§a ca nu
Tncerca sa telefonezi nimanui - deei, daca nu-i gasesc, o
pierzi pe Nepretuita. N-ai vrea sa dai cTteva telefoane
doar ca sa ne asiguram ca oamnenii sTnt acolo upde ai
spus? N -a r fi bine sa faci vreo gre§eala.
Dalta Tntinse imediat mTna spre telefon. Form a nu-
marul casei conspirative. Telefonul suna de cinci ori,
Tnainte de a raspunde cineva.
- Hunter,' eu sTnt. Voiam doar sa verific. Totul este
okay?
Asiaticul zTmbi.
In urmatoarele zece minute, Dalta dadu §i alte tele­
foane, controlTnd locurile unde se aflau baietii lui.
Tn sfTr§it, Tnchise. Nu-I putea privi pe omul cel zTm-
bitor, de teama ca putea Tncepe sa tremure.
- CTnd termin cu ei, s-a r putea sS ma Tntorc la tine.
Tl credea.
- Pentru T o n y o faci? i
- Lucrez pentru mine, ti-am mai spus. A cum , daca
ma scuzi, am Tn fata o noapte lunga.
S e ridica, gesticulTnd spre Dalta sa faca la fel. Tl urma
pe scara §i de-a lungul unui culoar, pTna la o u§a Tnchisa.
Dalta statu neputincios, Tn timp ce strainul o salta pe
Lydia pe un um§r, tinTnd Tn continuare Ruger-ul Tndreptat
spre pieptul lui Dalta.
Lydia nu era u§oara. Greutatea ei, Tnsa, nu p a re a .
sa-l deranjeze.
Trezindu-se, fata Tntreba som noroasa:
-T a t i?
- Du-te cu omul asta, pui§or. E un prieten de-al lui
taticul §i vei fi Tn siguranta. S a faci tot ce zice, okay?
Fata murmura ceva, Tn timp ce asiaticul ie§ea cu ea
pe u§a, dar Dalta nu §tiu ce spusese. Inima Ti batea prea
tare, acoperindu-i auzul. S e opri la baza scarii, privind
cum se Tnchidea u§a, dupa care se Tntoarse imediat §i
urea scara Tn fuga.
Tre b u ia s-o treze asca pe Denise, s-o scoata din
casa. Dum nezeule, ce-avea sa-i spuna despre Lydia?
C u m putea recunoa§te ca lasase pe cineva s -o ra-
peasca? C e fel de tata ar fi facut asta?

Afara era Tntuneric, Tn pofida felinarului de la intrarea


din strada. Trebuia sa fi trecut de miezul noptii. Phan
admira calmul remarcabil al lui Dalta, chiar §i dupa ce-i
spusese:
- Poti sa cauti bom ba, sau chiar sa ie§i din casa
dupa ce plec, dar Tnainte de asta trebuie sa-ti spun ceva.
- C e anum e?
- S -a r putea ca bom ba nici sa nu fie Tn casa, ci Tntr-o
ma§ina de-a ta. S au, poate, Tn gara}. Ori chiar Tn po§eta
sotiei tale. A r putea fi oriunde.
§i ie§i pe u§a din fata, TndepartTndu-se rapid de casa,
spre ma§ina pe care §i-o parcase Tn lungul strazii. Fata
era grea, dar Tl cuprinsese instinctiv cu picioarele pe
dupa mijloc, astfel fiindu-i mai u§or s -o duca. ZTmbi, cTnd
se Tntoarse §i vazu aprinzTndu-se toate luminile din casa
lui Dalta. Indiferent daca Tncepea sa caute, sau doar T§i
trezea sotia §i chem a pe cineva sa-i ia, avea sa dureze
ceva timp.
Tim p destul ca sa se ocupe de cuibul gherilelor Tm-
putite ale lui D a lta .'

Epstein, avocatul lui Dalta, era cu Denise Tn ma§ina,


cTnd bomba exploda, aruncm d Tn aer tot etajul casei. Jeff
tocmai ie§ise pe u§a din fata, coborind grabit treptele, §i
fu prins sub molozul care cadea. T§i arunca bratele Tn
sus, urITnd. Lem ne fumegTnde §i bucati de Jigla se pra-
valira peste capota ma§inii lui Epstein, Tndoind-o §i poc-
nind ca ni§te petarde deasupra lor.
Epstein deschise- portiera §i ocoli Tn goana ma§ina,
sa vada de Dalta. II gasi cazut la pamTnt, fara cuno§tinta.
Avea o taietura pe frunte, dar Tn rest nu parea ranit.
Norocul tipic al lui Dalta.
Din etajul casei izbucneau flacari, iar zgomotul din
-interior parea un vuiet de marfar repezindu-se cu toata
viteza. Epstein Tl ridica pe Dalta Tn picioare §i-l trase spre
ma§ina, ca sa-l urce Tnauntru.
Asiaticul nu se Tncurca, reflecta avocatul.
Era gata sa-i om oare pe toti, bulangiul. §i nici nu se
tinea de cuvTnt. Sjausese ca, daca avea timp sa gasea-
sca oamenii, nu detona bom ba. Ei bine, avusese, timp
destul. Aproape se lumina de ziua; plecase de cTteva ore
§i de peste tot soseau ve§ti despre omorurile lui sis-
tematice. Era un m acel pe scara larga, asasinarea a
peste §apte oameni, Tn Las V egas §i priu Tmprejurimi.
CTnd va afla M ace, avea sa-§i iasa din pepeni. Cu
toate divergentele lor, oamenii lui Dalta lucrau, Tn sens
tehnic, sub com anda lui Mace. A vea sa dezlarituie vTna-
toarea, daca nu i-o lua Dalta Tnainte. C u familia M ace­
donia nu te puneai. D oam ne fere§te!

Phan lipi gura fetitei cu o banda adeziva lata §i o lega


de un stTIp metalic, Tn spatele unei statii service Tnchise-
§i pustii. Dimineata, avea sa treaca pe-acolo cineva §i
s-o gaseasca.
S e vedea de pe trotuar §i din strada, dupa ce rasarea
soarele. Fusese curajoasa, nu varsase prea rftulte la-
crimi, ia tP h a n banuia ca §tia despre afacerile tatalui ei
mai mult decTt T§i imaginau parintii. Parea ca se a§tep-
tase sa fie fyata din pat Tntr-o noaRje §i lasata singura,
legata, undeva Tntr-un loc Tntunecos din Vegas. Asta,
sau altceva la fel de iritant. O asigura ca n-avea sa pa-
teasca nimic. De cum se lumina, uitna sa fie vazuta.
Nu se scuza. Uneori, copiii aveau de suferit din
cauza parintilor. Cuno§tea acest adevar mai bine decTt
majoritatea celorlalti. Ea, cel putin, nu fusese silita sa
copilareasca pe strazile din Haiphong, chinuita de foame
§i persecutii.
Pastrase pentru la urma uciderea oamenilor din casa
de pe Lone Mountain Road. S e aflau cel mai departe de
ora§ §i ar fi durat prea mult ca sa ajunga pTna acolo §i
Tnapoi. Mai TntTi se ocupase de ceilalti. Nu fusese u§or,
nici curat, mai ales Tn cam era privata din spatele ca-
zinoului, unde avusese de Tmpu§cat mai multi oameni
decTt Ti era comod, dar nu-§i pierduse flerul. Rapid, eft-
cient, rece, intrase cu pistolul Tn mTna §i trasese Tn omul
cel mai apropiat de el. Folosise Ruger-ul, consumTnd
doar cTte un glont pentru fiecare victima, pTna Ti doborTse
pe toti, dupa care verificase cine mai avea nevoie §i de
cTte un al doilea. Trebuia sa se grgbeasca. Paznicii de la
securitatea interioara intrasera pe u§a chiar Tn timp ce el
ie§ea prin spate.
Era ora cinci dimineata, iar cerul Tncepea sa se lumi-
neze, la rasarit, din negru ca taoiunele Tntr-un cenu§iu
mat. Pe bolta fara nici un nor mai licareau cTteva stele.
Phan nu mai vazuse niciodata atTt de multe zile senine la
rTnd ca Tn ora§ul Las V egas. Desigur, se gasea Tn de§ert,
dar tot te-ai fi a§teptat sa mai cunoasca §i cTte o ploicica
din cTnd Tn cTnd.
Coti pe alee §i stinse farurile. Cel mai potrivit p ro --
cedeu era de a bate la u§a §i a intra. A§a facuse cTnd Ti
atacase pe oamenii lui Dalta aflati acasa, Tn pat. R a s-
punsesera la u§a ei, nu sotiile lor. CTte doua focuri, p a c -
pac Tn inima, §i totul se terminase.
S e opri Tn fata u§ii §i batu. In mTna dreapta tinea
Ruger-ul, cam la nivelul unui piept de om.
li deschise un om , bom banind Tn legatura cu ora
tTrzie, cine naiba Ti deranja? Era scund §i slab, Tntr-o
pijam a^lbastra. Phan nu-i raspunse. nici nu ezita. Tra se
de doua ori, trecu peste cadavru §i intra Tn casa. V a zu o
lumina aprinzTndu-se undeva Tn spate §i pomi Tn acea
directie. '
AI doilea om , up individ masiv, Tn §ort de boxer cu
dungi §i tricou fara mTneci, veni spre el cu un revolver Tn
mTna. Phan ridica Ruger-ul. I se paru ca trasese un foe.
In clipa urmatoare, se pomeni aruncat Tn tocul u§ii, de
unde luneca spre podea.
§opti o Tnjuratura Tn vietnam eza. I§i pierdif cuno§-
tinta,
» 7
se trezi din nou,’ simtind
P
durerea atroce.
Om ul care Tl Tmpu§case statea pe vine Tn fata lui,
luTndu-i Ruger-ul din mTna mole§ita. A vea cel mai urTt
chip pe care-1 vazuse Phan de ani de zile. C u o ase-
m enea mutra, ar fi putut sa fie un moiTstru.
- Cine futu-ti m am a ma-tii e§ti?
Phan balmaji cTteva cuvinte, dar erau Tn vietnameza.
Trebuia sa vorbeasca engleze§te. D um nezeu sa-l ajute,
o Tncurcase, lucru pe care nu-l mai patise niciodata.
Celalalt mormai, ridicTndu-se Tn picioare. M erse greoi
spre un telefon pus pe bratul canapelei §i suna pe
cineva. Tnjura, Tnchise §i forma alt numar.
- T o n y ? A vem aici o situatie.
Incepu sa-i explice despre intruziunea lui Phan §i
asasinarea lui Ganley; D upa ce Tnchise, reveni la Phan
§i-i dadu doua palme.
- Te -a i distrat toata noaptea lichidTndu-i pe baietiii
no§tri, este? Daca nu era To n y , Tn clipa asta Tti taiam
coaiele, dom ’le.
Phan nu se Tndoia ca vorbea serios.
- T o n y M ace e...
-G u r a .
D e asta data, Tl.- lovi peste fata cu revolverul-, iar
lumea se stinse Tntr-o coliziune de stele. ^

T o n y statuse treaz toata noaptea. Ve§tile care so-r


seau de prin tot Las Vegas-ul erau proaste. CTnd tele-
fonul suria din nou, s s a§tepta la o noua veste rea. Fu
surprins sa-l auda pe Huntel'. "
- Auzi, To n y, am aici un tip care tocmai l-a omorTt pe
G anley §i a-ncercat sa ma om oare §i pe mine.
- E asiatic?
- D a ’ ce futur-i m a-sa, Tl cuno§ti? A m Tncercat sa-l sun
pe Dalta, dar telefonul lui e mort.
- l-a fost arunGata casa Tn aer.
- Ei, caca-m -a§. C e se-ntfmpla?
T o n y Tl informa despre asasinarea celorlalti §apte oa­
meni, Tn ultimele cTteva ore. A p o H i spuse ce avea de
facut c a fata §i cu uciga§ul, asigurm du-l mai TntTi ca nu
gre§ise cu nimic aplicTnd pm a .Tn acel punct ordinele lui
Dalta.
Acum , T o n y bea sue de portocale, a§teptmd o veste
de la Dalta. C u siguranta, avea sa-l caute. Nu, era atTt de
prost TncTt sa n-o faca.

Phan T§i veni Tn fire, cu un geam at. II durea cum' nu i


se mai TntTmplase de cTnd era m ic, iar soldatul american,
Red, Tl gasise dormind llnga fTntTna, la periferia Haip-
hong-ului. Red Tl Tnhatase, tragTndu-i-o ca unei catele, pe
la spate. Daca-I gasea vreodata pe R ed...
Auzi ni§te plesnete um ede §i Tntoarse cu grija capul
Tntr-acolo. Trebuia sa se orienteze. Trebuia sa afle ce se
TntTmplase.
Vazu ni§te pereti de pamTnt, lemne afumate §i un
felinar care lumina Tncaperea. I§i aminti. O m ul de dea-
supra fetei, la nici trei metri de el, era namila hTda care-1
Tmpu§case.
S e aflau Tn vechea mina, asta trebuia sa fie. Prin
centrul tunelului treceau doua §ine stricate. Un carucior
de lemn putred zacea pe o parte, dincolo de linie. M i-
rosea a umezeala, a pamTnt §i a sex cu iz de mosc.
Tntoarse capul dinspre spatele lat al individului care
pompa metodic Tn sus §i|p jos. Fata zacea ca moarta.
Fie era moarta cu adevarat, fie le§inata de-a binelea.
„Mda,“ T§i spuse Phan, dezgustat. ,A§a faci, le futi
cTnd n-au cum sa fuga sau sa se opuna. Tn m a-ta de
Ia§.“ Nu era cu nimic mai bun decTt Red.
Incerca sa-§i desfaca legaturile. Boul de deasupra
fetei putea Tncerca sa-l reguleze pe el in continuare, iar
asta n-avea sa se TntTmple. Mai degraba murea. *
FrTnghiile li tineau miinile la spate, coborind de-acolo
pTna la glezne. Zacea pe o parte, ghemuit Tn pozitie foe-
tala. Scapase din situatii §i mai rele. Nici o catu§a sau
legatura nu-l putuse tine prizonier. De§i asta se TntTm­
plase cTndera mai tinar, Tnca T§i mai amintea trucurile.
S e foi, atent sa nu faca zgom ot. Nu ca la§ul l-ar fi
auzit, dupa cTt de captivat era.
A vu nevoie de vreo cinci minute de eforturi serioase.
Se Tnro§i la fata, de cTt T§i tinea respiratia. Rana Ti fusese
bandajata Tn graba, iar acum pansamentul se desprinse,
lasTnd sa curga din nou sTnge, peste burta, TmbibTndu-i
cama§a.
I§i elibera o mTna. Apoi §i pe -cealalta. Urm au pi-
cioarele.
CTnd urTtuI termina cu fata §i se rostogoli cu feta Tn
sus pe patura Tntinsa, Phan era Tn genunchi. Se ridica Tn
picioare, mi§cTndu-se ca o stafie Tn lumina pTIpTitoare a
felinarului.
Ajunse la celalalt Tnainte ca acesta sa tnteleaga ce
se TntTmpla §i-i Tnfipse degetele mari Tn orbite, pe cTnd
trupul se zbatea sub el sa-l arunce Tn laturi. Ochii poc-
nira. Victima urla atTt de* tare, TncTt din tavan se desprinse
tarTna §i cazu printre grinzi, peste amTndoi.
Phan se retrase, pentru a trTnti un pod de palma Tn
nasul individulu), TnfigTndu-i osul §i cartilagiul Tn creier.
In tunel se lasa brusc lini§t|a.
Phan sari de deasupra cadavrului §i porni Tn patru
labe spre fata. Fiica lui Elizabeth Kapon. O recuno§tea
din ziua cTnd fusese rapita de C h ase din cam pusul Uni-
versitatii Geneva. Biata copila!
O privi un moment, Tnainte de a se apleca u§or sa-i
ridice peste §olduri pantalonii murdari.
- Plecam de-aici,^spuse el. Nimeni n-o sa-ti mai faca
nici un rau.
CTnd o ridica de pe patura, capul fetei Ti cazu pe brat.
Porni Tmpleticit, urmTrid §inele spre ie§irea din mina. Lu-
mina zilei Tl orbi, iar-fata gem u gros, aproape ca un mTriit
animalic. O duse la ma§ina parcata ITnga mina, unde o
culca pe bancheta din spate, potrivindu-i picioarele Tna-
untru. I§i gasi Ruger-ul pe scaun §i cheile Tn contact. Cu
o privire spre rana, o apasa cu mTna, strTmbTndu-se.
Ire b u ia sa se trateze. CTt mai curTnd.
Mai avea fiola Tn buzunar. Putea sa-i fi ram as destul
ca sa-i ajunga pTna Tn Vega's.
&S£\y>ct€rtut 27

Beth se tre zi dintr-un co§mar, urITnd asurzitor. S e oprr


Tn plin tipat, dTndu-§i seam a drntr-o data* ca visa, se a fla
Tntr-o cam era din hotelul Sahara, Las Vegas, §i trebuia
s-o gaseasca pe Melanie.
Aprinse veioza §i se uita la ceas. Inca nu era cinci.
A vea sa faca un du§ §i sa se Tmbrace, sa manTnce ceva,
sau m acar sa Tncerce, iar apoi sa m earga acasa la
M ace. Ii descop e rise pozitia aproxim ativa, pe harta
ora§ului cumparata de la aeroport. Putea ajunge acolo la
opt, Tnainte ca M ace sa piece la treburile zilei.
Facu-un du§ rapid, Tmbraca unul dintre cele mai ele­
gante costume, pe care de obicei Tl purta Tn instanta, §i o
bluza crem. C a sa-i poarte noroc, T§i puse la gTt un lant
cu un pandantiv. Inauntru avea o fotografie a lui Melanie,
facuta la vTrsta de paisprezece ani.
Jos, Tn cazinou, Beth vazu ca jucatorii Tnca mai con-
tinuau. Mesele de poker §i de douazeci §i unu erau pline.
MTini obosite trageau manetele pokerelor mecanice, iar
clopotele anuntau cT§tigatorii. Fie statusera treji Tnca de
cu seara, fie se sculasera cu noaptea-n cap ca sa joace.
In restaurant, com anda oua, pTine prajita §i cafea.
LTnga m asa ei statea un om gras, Tn costum maro. 5 a -
vura micul dejun Tmpreuna cu o com eseana dragu^a,
brunets ca pana corbului.
Individul parea ie§it direct din „Na§ul“. Purta cite trei
inele de aur pe fiecare mTna dolofana. A vea parul negru
§i rar, cu chelia bronzata lucind printre fire. O a re tipii din
crima organizata n-aveau decTt sa-§i rectifice imaginea?
Sau poate acel grasah care Tnfuleca dumicati de §unca
mustind de galbenu§ nu era decTt un comis voiajor de
ma§ini uzate, TncercTnd sa faca pe de§teptul.
Beth nu avea idee. Niciodata nu acuzase pe nimeni
asociat cu Mafia, cu exceptia lui Jake Mace. Nu §tia
daca aratau Tntr-adevar precum Corleonii fictivi din filme.
Totu§i, fotografiile pe care le vazuse Tn ziarele recente,
cu §efi ai crimei organizate tradu§i Tn instanta, nu ser
manau deloc cu grasul de la m asa alaturata*. Bo§ii din
reportaje aratau mai mult ca ni§te avocati de succes, i se
parea, decTt a banditi plini de bani §i fara pic de gust.
Bau pe Tndelete cafeaua, cerTnd apoi o a doua
cea§ca, §i o a treia. CTnd o ridica, mTinile Ti tremurau.
Spera sa nu pateasca la fel §i cTnd apafea la casa Mace.
Trebuia sa fie imaginea Tntruchipata a mamei preocu-
pate, nu nervoasa,.nu tematoare, dispusa sa Tncheie un
tTrg cinstit sau sa ameninte daca nu avea Tncotro.
Om ul cu costum maro/Se ridica, lasTnd pe m asa banii
pentru consumatie. O lua pe dupa talie pe femeia cea
draguta §i o conduse spre cazinou. Beth Tl privi cum se
Tndeparta, TntrebTndu-se cine era de fapt, §i daca era cel
ce se declara lumii a fi. O bserva ca oamenii se dadeau
la o parte din calea lui. Indiferent cS era comis voiajor
sau mafiot, prestanta lui facea loc. Probabil nu strica sa
arati ca un gangster din filme. Filmele conditionau oa­
menii.
S e Tndrepta de spate, inspirind adtnc. E ra aproape
§apte. CurTnd avea sa piece §i ea.
Tnca o Tnghititura de cafea. O fortifica. Micul dejun
nu-i cazuse prea bine la stomac. D a r daca nu mrnca, ar
fi fost §i mai nervoasa.
Chem a chelnerita §i ceru nota.
Era timpul sa porneasca. Tim pul sa rezolve proble-
mele §i sa gaseasca o cale de Tnto^rcere la realitate.
22

T o n y M a ce T§i lua cafeaua §i rulada de la micul dejun


pe o m asa cu placa de sticla, Tn curte, cTnd i se spuse ca
Tl cauta o femeie. S e §terse la gura cu un §ervet §i merse
la intrarea din fata casei, TntrebTndu-se cine Tl vizita atTI
de devrem e dimineata. Probabil era nevoie de ajutorul
lui Tntr-o chestiune de familie. Sotia vreunuia dintre oa­
menii omorTti de asiatic Tn timpul noptii.
O recunoscu imediat. N auc de uimire ca o vedea
stTnd Tn vestibuluJ lui, ram ase pe loc, cu gura.cascata.
- §titi cine sTnt, dom nule Mace. A m venit aici tocmai
din Te xa s, ca sa vorbesc cu dumneavoastra §i cu sotia,
Cred ca §titi despre ce e vorba. Sotia dumneavoastra e
acasa?
T o n y pa§i pe o u§a §i-i striga valetului:
- Spune-i doamnei M ace sa vina jos. Avem o vizita.
N e gase§te pe terasa.
Reveni spre locul unde a§tepta Beth Kapon, spunTnd:
- Coboara imediat. Vreti o cafea?
I§i regasise graiul §i-§i stapTnea uluirea, d ar pe sub
aparentele blajine §i curtenitoare clocotea o ura na-
prasnica fata de femeia pe care o conduse prin cabinet
§i sufragerie, pina la glasswandul ce se deschidea pe
terasa. N m incau mTinile s-o stringa de gTt. Mintea i se
revolta fata de prezenta ei, urITnd la el sa faca imediat
ceva, s-o trinteasca de perete §i sa-i sfT§ie fata.
Nu mergea a§a. Trebuia sa fie trimisS la Dalta. CTnd
Tl TntTlnea, unul dintre ei avea sa rnoara, urmat curTnd de
celalalt.
li indica un scaun la m asa. Se a§eza §i ridica §ervetul
pentru a §i-l a§terne pe genunchi.
- Ati luat micul dejun? li pot ceje bucataresei sa ya
aduca imediat ceva.
- A m mTncat, multumesc.
Tu rn a cafea §i Tmpinse farfurioara cu cea§ca peste
m as§, spre ea. Banuia ca, daca li se atinge.au accidental
mTinile, s-ar ft retras ca fript. Totu§i, nu-§i putea trada
fata de ea repulsia. Trebuia sa-?i pastreze m asca la
locul ei.
§tia de ce Venise. Descoperise ca greutatile ei erau
provocate de el §i de familie. Sau, cel putin, banuia
foarte tare. §tiuse c2 Tn cele din urma avea sa vina la el;
pe asta contase. D ar acum , cTnd aparuse pe nea§tep-
tate, trebuia sa se regrupeze §i sa-§i adune toata inteli-
genta §i prezenta de spirit pentru a o convinge ca nu el
era du§manul, niciodata nu fusese, iar Tntregul plan de a
o discredita, a o lasa fara mijloace de subzistentS §i a-i
rapi fiica nu era opera lui.
Era o Tnscenare, un joc pentru putere ticluit de un
inamic din propria lui tabara.
Connie aparu, Tntr-un capot m ov, cu parul legat la
spate Tntr-o panglica alba lata. N u o cuno§tea pe Eli­
zabeth Kapon; T o n y n-o lasase s§ vina la proces.
ZTmbi nesigura.
- Buna dimineata, saluta ea, a§eztndu-se la masa.
- Connie, dumneaei este Elizabeth Kapon. A fost
procuroarea la procesul lui Jake. D oam na Kapon, ea e
sotia mea, Connie. -
Connie statu un m om ent nemi§cata, a§teptTnd ca re-
velatia sa-§i faca efectul.
-A t if o s t acuzatoarea?
- Da, doam na M ace, eu am fost. Este o parte din
motivul pentru care am venit aici sa va vorbesc.
Connie T§i muta privirea, cu o expresie chinuita trarrs-
figurTndu-i fata eleganta §i bronzata.
- C e mai avem de vorbit, acum cTnd Jake nu 'm a i
este? ^
- Va rog s i ma ascultati. A m venit Tn calitate de
m am a, ca sa pledez cazul unei m ame. V-ati pierdut co-
pilul, §titi prin ce suferinta ati trecut. Nu vreau s i ^mi-l
pierd §i eu pe al meu. §tiu ca fiica mea e la dum nea­
voastra.
Connie tresari, TntorcTndu-se cu fata spre Beth. T o n y
ridica doua degete, cerTnd voie sa le Tntrerupa:
- Aici va Tn§elati. Fiica dum neavoastra nu e la noi,
doamna Kapon. §tiu Tnsa la cine este, nu l-am putut
Tmpiedica s-o rapeasca, de§i am Tncercat. '
- T o n y ? clipi Connie din ochi, privindu-§i nedumerita
sotul.
\ To n y Tntinse mTna, atingTndu-i-o pe a ei, ca s-o li-
ni§teasca. >
. - Doam na Kapon, §titi ce pozitie am. Nu e nevoie sa
ne prefacem cS a§ fi un om de afaceri normal. §titi bine
ca nu sTnt §i nu are nici un rost sa-m i neg afilierea la
crima organizata, cum ne nume§te presa. C eea ce nu
§titi e ca, de cTtiva ani, am un asociat nominal care a
ajuns sS-m i fie rival invidios. Vrea sa-m i uzurpe pozitia
de cap al familiei, Tntelegeti?
Beth asculta, t ic u t i. Dadu din cap sa continue.
- Acest om v -a facut toate acele grozavii. El e cel
care v-a Tnscenat acuzatia cu cocaina.
- I s-a facut o Tnscenare? To n y , ce se TntTmpli?
- T e rog, Connie, taci §i asculta, o batu T o n y pe
dosul mTinii. A m Tn d o u i veti Tntelege totul, Tn cTteva mi­
nute. CTnd am aflat, m -am dus la el §i i-gm spus ca §tiam
ce planuia. Voia sa faceti exact lucrul care se TntTmpla Tn
acest moment. S a veniti la mine, crezTnd ca totuJ s-a
facut la ordinul m eu, ca sa m i razbun pentru... pentru
condamnarea lui Jake. D a r va asigur, D um nezeu mi-e
martor, ca nu eu sTnt autorul, doam na Kapon. Nu l-am
mai putut controla pe acest om . A trimis un individ numit
C h a se Garduci Tn ora§ul dum neavoastra, dTndu-i ordin
sa va hartuiasca. §i el e acfela care v -a rapit fata. Eu
n-a§ fi facut-o. N -a§ fi facut niciodata una ca asta.
- Dati-mi voie sa Tnteleg... T§i dadu Beth la o parte
parul de pe frunte, TncruntTndu-se concentrata. Toate
acestea mi le-a fScut cineva care voia sa va implice pe
dumneavoastra, sa va doboare pentru a va lua locul? Iar
acum o are la el pe Melanie? .
- Corect. Exact a§a e. D e cum am auzit d e rapire,
am §tiut ca mersese prea departe. A m §tiut ca Tntr-o zi,
curTnd, aveati sa ajungeti la concluzia ca eram singurul
care avea motive sa va faca un rau, §i s i veniti aici.
N -am §tiut ca va fi atTt de curTnd, dar m i a§teptam sa
veniti la mine. A§a a vrut el. Ati anuntat F .B .I.-u l? Tre.-
buie sa m i a§tept la o vizita din partea lor, Tn (^ursul zilei
de a stizi?
- O , Doam ne, F .B .I.-u l, re p e ti Connie, alarm ati.
- Inca nu i-am chemat. Speram ca, venind la dum nea-
voastri s i insist pentru Tnapoierea fiicei mele, . s i pot
rezolva totul fara participarea autorititilor. §i m a tem eam
ca, daca le chem am , puteati... puteati sa facetf ceva...
drastic. V
- Ju r ca nu sTnt eu,v doam na Kapon. M i-am pierdut
fiul, dar nu vS port du§manie.
Minciuna i se desprinse cu u§urinta de pe buze, dar
judecata urla la el s-o spuna. §i sa mai adauge.
- Jake a facut un lucru de neconceput. Nu a fost
crescut Tn spiritul omorurilor, fie ca ma credeti sau riu.
Nici eu nu am ucis niciodata pe nimeni. Nu mai traim pe
vrem ea automatelor §i alcoolului de contrabands. Nu /
sTntem ni§te mon§tri. Nu i-a§ rapi niciodata unei femei
copilu^. S per ca ma credeti.
Trebuia. Trebuia s§-l creada.
C onnie se Tntoarse spre Beth: ~
- N -a r face-o, trebuie sa-l credeti. L-a iubit p e Jake,
custotii l-am iubit, suferim §i Tl vom pITnge Tntotdeauna,
dar nu a fost vina dum neavoastra A fost o gre§eala
Tngrozitoare. C ee a ce s*a TntTmplat, a fost...
Ochii i se tulburara de lacrimi §i Tntoarse fata sa se
§tearga. Nu-§i putu termina fraza.
- Cine e acel om ? Tntreba Beth, aplecTndu-se Tnainte,
Tncordata ca un arc.
T o n y vazu ca T§i Tncle§tase mTinile de tablia mesei §i
Tn gchi i se vedea expresia feroce a unei fiare a junglei
luTndu-§i elan sa sara asupra prazii. Fu cTt pe ce sa
zTmbeasca. O convinsese. Nu se a§teptase sa fie atTt de
u§or. Connie Tl ajutase, desigur, prin deplina sinceritate
cu care Ti confirmase povestea. Nu §tia nimic despre
planul lui, nici despre ceea ce facea Dalta. T§i jucase
rolul perfect, dTnd scenei o aura de'autenticitate.
- S e nume§te Jeffrey Dalta. Este un o m periculos,
doamna Kapon. .
- D e ce nu 1-ati putut opri? Daca sTnteti §eful familiei,
Beth asculta, tacuta. Dadu din cap s i continue.
- Acest om v -a facut toate acele grozavii. El e cel
care v-a Tnscenat acuzatia cu cocaina.
- I s-a facut o Tnscenare? To n y , ce se TntTmpla?
- T e rog, Connie, taci §i asculta, o batu T o n y pe
dosul mTinii. Am Tndoua veti Tntelege totul, Tn cTteva mi­
nute. CTnd am aflat, m -am dus la el §i i-am spus ca §tiam
ce planuia. Voia sa faceti exact lucrul care se TntTmpla Tn
acest moment. S a veniti la mine, crezTnd ca totul s-a
facut la ordinul meu, ca sa ma razbun pentru... pentru
condam narea lui Jake. D ar va asigur, D um nezeu m i-e
martor, ca nu eu sTnt autorul, doam na Kapon. Nu l-am
mai putut controla pe acest om . A trimis un individ numit
C hase Garduci Tn ora§ul dum neavoastra, dTndu-i ordin
sa va hartuiasca. §i el e acfela care v -a rapit fata. Eu
n-a§ fi facut-o. N -a§ fi facut niciodata una ca asta.
- Dati-mi voie sa Tnteleg... T§i dadu Beth la o parte
parul de pe frunte, TncruntTndu-se concentrate. Toate
acestea mi le-a fScut cineva care voia sa va implice pe
dumneavoastra, sa va doboare pentru a va lua locul? Iar
acum o are la el pe Melanie? ■ #
- Corect. Exact a§a e. D e cum am auzit d e rapire,
am §tiut ca mersese prea departe. A m §tiut ca Tntr-o zi,
curTnd, aveati sa ajungeti la concluzia ca eram singurul
care avea motive sa va faca un rau, §i sa veniti aid.
N -am §tiut ca va fi atTt de curTnd, dar ma a§teptam s§
veniti la mine. A§a a vrut el. Ati anuhfat F.B .I.-u l? Tre.-
buie sa ma a§tept la o vizita din partea lor, Tn (^ursul zilei
de astazi?
- O , Doam ne, F .B .I.-u l, repeta Connie, alarmata.
- Inca nu i-am chemat. Speram ca, venind la dum nea­
voastra sa insist pentru Tnapoierea fiicei mele, .sa pot
rezolva totul fara participarea autoritatilor. §i m a temeam
ca, daca le chem am , puteati... puteati sa faceti ceva...
drastic. V
- Ju r ca nu sTnt eu,vdoam na Kapon. Mi-am piardut
fiul, dar nu va port du§manie.
Minciuna i se desprinse cu u§urinta de pe buze, dar
judecata urla la el s-o spuna. §i sa mai adauge*
- Jake a facut un lucru de neconceput. Nu a fost
crescut Tn spiritul omorurilor, fie ca ma credeti sau nil.
Nici eu nu am ucis niciodata pe nimeni. Nu mai traim pe
vrem ea automatelor §i alcoolului de contrabands. Nu
smtem ni§te mon§tri. Nu i-a§ rapi niciodata unei femei
copilu^. S per ca ma credeti.
Trebuia. Trebuia sa-l creada.
Connie se Tntoarse spre Beth: ~
- N -a r face-o, trebuie sa-l credeti. L -a iubit p e Jake,
cuntotii I-am iubit, suferim §i Tl vom pITnge Tntotdeauna,
dar nu a fost vina dum neavoastra. A fost o gre§eala
Tngrozitoare. C eea ce s-a TntTmplat, a fost...
Ochii i se tuiburara de lacrimi §i Tntoarse fata sa se
§tearga. Nu-§i putu termina fraza.
- Cine e acel om ? Tntreba Beth, aplecTndu-se Tnainte,
Tncordata ca un arc. ;
To n y vazu ca T§i Tncle§tase mTinile de tablia mesei §i
Tn gchi i se vedea expresia feroce a unei fiare a junglei
luTndu-§i elan sa sara asupra prazii. Fu cTt pe ce sa
zTmbeasca. O convinsese. Nu se a§teptase sa fie atTt de
u§or. Connie Tl ajutase, desigue, prin deplina sinceritate
cu care Ti confirmase povestea. Nu §tia nimic despre
planul lui, nici despre ceea ce facea Dalta. i§i jucase
rolul perfect, dTnd scenei o aura de'autenticitate.
- S e nume§te Jeffrey Dalta. Este un o m periculos,
doamna Kapon. <
- D e ce nu l-ati putut opri? Daca sTnteti §eful familiei,
de ce nu v-a ascultat? Nu aveti nici o cale de a-i in-
fluenta pe subordonatii dum neavoa stra?'§titi ce i-au
facut fiicei m ele? A fost violata! O m ul pe care l-ati numit
Chase, cel care a venit Tn Te xa s sa ma terorizeze - a
patruns Tn casa m ea, a taiat-o pe Melanie pe brat>§i pe
fata, a...
S e ridicase de la m asa §i-§i puncta cuvintele batfnd
cu pumnul Tn placa de sticla. Striga, livida de disperare §i
furie.
To n y se ridica §i el, dar nu se mi§ca din loc. Connie
se Tndepartase de m asa, cu §ocul Tntiparit pe fata.
- Va rog, doam na Kapon... ^
- Ma rugati? M a rugati?! Nu i-ati oprit. Ati lasat sS se
TntTmple toate astea, nu? Indtferent daca erati implicat
^ sau nu, nu v -a pasat ce se TntTmpla cu viata §i cu fiica
mea. Unde e? U nde -o tineti?
Ocoli repede masa spre To n y, ridicTnd amindoi pumnii.
T o n y i-i prinse Tnainte de a apuca sa-l loveasca. Ti venea
sa-i fringa bratele. T§i aduna controlul pe care era gata
sa §i-l piarda.
-Te rm in a ti, porunci el. V -a m spus ca nu e la mine.
Mergeti la Dalta. §tie el unde e. El e autorul, doam na
Kapon. El a facut toate astea, nu eu. V -a m spus, l-a§ fi
oprit, daca puteam.
- Deci trebuie s-o rezolv singura? striga Tn continuare
Beth. -
- Duceti-va la el, doam na Kapon. Spuneti-i ca §titi ce
a facut. C rede ca- m anevrele lui au fost acoperite §i ca
veti trimite autoritatile pe urmele mele. Nu s-a a§teptat
niciodata, cred, sa veniti mai TntTi la mine ca sa stam de
vorba. -
- Mi-o va da pe Melanie daca i-o cer? V a previn,
daca n-o am Tnapoi Tn douazeci §i patru de ore, va dau
pe toti pe mTna politiei, pTna la ultimul. §i-acum , unde-l
potgasi? ,
T o n y Ti explica drumul pTna la casa lui Dalta. CTnd
Beth pleca, statu ascultTnd cum se Tndeparta prin casa,
spre u§a.
Connie Tl privi:
- E adevarat? N -ai avut nici un am estec? Jeff a tero-
rizat-o pe femeia asta? C ineva i-a violat fiica §i a rapit-o?
- Exact. S e tine de asta de luni Tn §ir. E u n-am fScut
nimic.
Tn sens tehnic, nici nu facuse.
. Telefonul Tncepu sa sune Tnainte de a apuca sa-§i
mai toarne cafea.
- C u m ? Tntreba el, uimit de noua veste. Hunter e
mort?
Connie vazu ca rezolva probleme ale familiei §i se
retrase de la masa.
To n y asculta, cu receptorul la ureche, iar cTnd i se
spuse cS tTnara K a pon fusese luata, furia lui atinse
apogeul.
- Gasiti-I, oricine-ar fr. Gasiti-I §i luati fata Tnapoi!
Inchise telefonul, cu mTna tremurTndu-i. Nici chiar ve -
derea gradinii de trandafiri nu-i mai putea calma furia.

Phan Lieu trecu pe ITnga S a m ’s To w n Casino, pe


Boulder Highway, prin fata motelului unde ocupase o
camera, §i ie§i din V e g a s, catre ora§elul Henderson,
Nevada. Nu departe de Clark C ounty M useum , gasi un
mic motel pentru §oferi obositi §i, tragTndu-§i o haina
peste cama§a plina de sTnge, lua o cam era Tn capatul
§irului lung de u?i verzi ca frunzi§ul padurii. Banuia ca
Mace n - avea sa-l descopere aici.
G asise heroina §i serirjgile Tn ma§ina mortului, Tna-
inte de a §i-o administra pe a Hui, Tn casa de pe Lone
Mountain Road. La ritmul Tn care fata primise drogul, Tn
cTteva zile sau o saptamTna avea sa devina dependents,
daca nu i se §i TntTmplase deja. i§i asum a riscul de a-i
Tncepe dezintoxicarea prin oprirea brusca a injectiilor.
B anuiua ca, la de§tepiare, urma sa se simta atTt de rau,
TncTt ar fi parut preferabila moartea..
Inchirie cam era de motel pe numele de domnul §i
doamna T o m Lingham . Batrinul de la receptie privi pe
ITnga el, spre ma§ina, unde o vazu pe Melanie parind sa
doarma, cu capul rezemat de fereastra.
- Ati condus toata noaptea?
- N e-am pierdut banii Tn Vegas, toata noaptea, re­
plica Phan.
Receptionerul dadu din cap, Tntelepte§te.
- N e vin multi jucatori dirt ora§, Tn drum spre baraj
sau spre lacul Mead. Vergeti sa vedeti barajul Hoover, la
granita statului?
- A , s-ar putea. D a r mai TntTi, sotia mea trebuie sa se
odih'neasca. Dati-mi cam era pentru o saptamTna. Toate
punctele de atractie sTnt la distance com ode cu ma§ina,
nu?
- Sigur ca da. Poftiti cheia §i sper ca dumneavoastra
§i doamna sa va simtiti bine.
Phan Ti multumi §i se Tntoarse la ma§ina. Era ju m a-
tatea diminetii, iar noaptea de calvar Tl obosise. §i nu
numai atft. Qbosit, §i slabit de hemoragie.
Ziua se Tncinsese deja, soarele prea fierbinte arzTn-
du-i spatele. Melanie gemu-, Tn timp ce ma§ina mergea
prin parking, spre cam era lor. -
- Nu mai e mult, Ti spuse Phan. Tn cTteva minute vei
avea ceea ce-ti trebuie - som n. A m fn d o i vom avea ce
ne trebuie.
Dupa oe culca fata, credea ca avea sa poata dormi
un secol. D ar mai TntTi trebuia sa-§i spele rana. Glontul Ti
intrase printr-o parte, ceea ce era un noroc, dar nu §tia
ce anum e Ti ranise Tn interior, nici cTt de grav.
Intra sub du§, cu capul rezem at de perete, scrT§nind
din dinti Tn timp ce apa calTie Ti §iroia p e trup, scurgTn-
du-se la canal amestecata cu sjnge.

Dormi §ase ore fara ceva, visTnd la viata lui din Haip­
hong. Era din nou tTnar, rTzTnd cu ceilalti baiefi din casa
subterana pe care o num eau a lor. Nu lucra la asasinari
decTt de o luna §i Ti era u§or sa uite din ce-§i cT§tiga
existenta. Pentru un timp, baietii uitau totul §i erau din
nou doar ni§te copii. S e jucau §i-§i povesteau, beau bere
slaba §terpelita de la americani §i se ospatau cu mTn-
carea Tntinsa pTn§ la marginile mesei de placaj.
Fusesera cete mai fericite zile.d in viata lui. Mimic,
de-atunci, nu le egalase. Facea parte din ceva mai mare
decTt el Tnsu§i. li placea camaraderia §i securitatea de a
avea prieteni gata sa-l apere la nevoie, prieteni care pu-
teau sa-i cum pere ie§irea din Tnchisoare, sa-l Tngrijeasca
daca avea febra sau stomacul deranjat, sa-i fie alSturi
cfnd se simtea singur §i deprimat.
CTtorva, le povestise despre m am a lui §j cum o v a -
zu se m urind. Putea vorbi despre soldatul pe care-1
num eau Red ?i noaptea aceea cTnd Tl prinsese dormind
ITnga fTntTna. RTdea de N uea, batrina care-1 luase la ea
pentru o vrem e §i, Tn cele din urma, probabil §i-l dorise
ca pe un Tnlocuitor al fiilor ei pierduti, dupa cum Tncepuse
sa-i faca mici cadouri-surprizS.
In vis, dormea Tntr-un pat de campanie §i era trezit
brutal, de.cirieva care clatina patul ca pe un leagan. CTnd
deschise ochii, se a§tepta sa-i vadS pe prietenii lui fa-
crndu-i o farsa, rTzTnd, cu ochji lucindu-le albi pe chipurile
cafenii-deschis, dar Tn schim b vazu o fata tfrindu-se spre
marginea unui pat.
S e ridica Tn capul oaselor, alungTndu-§i somnul pen­
tru a regasi ziua din aceasta lume noua, acest prezent Tn
care nu avea prieteni §i nu era ros4 de veselie. Un singur
junghi de durere arzatoare ca focul Ti strabatu rana, apoi
se calma. ..
- U nde te duci? o Tntreba.
- Vreau sa m erg acasa.
- Ei bine, vei ajunge acasa curTnd. Deocamdata, ai
nevoie de odihna.
Intinse un brat §i o trase spre el. Fata cazu cu capul
la loc pe perna.
- Mi-e rau. A m sa v§rs.
Nu se Tndoia. Era palida §i se tinea de burta.
Cobori grabit din pat §i o ajuta sa se ridice Tn pi-
cioare. Melanie se clatina, Tn bra^ele lui, spre u§a des-
chisa a baii. Spera sa se poata abtine pTna ajungea la
toaleta. Nu voia ca Tn cam era sa miroasa a vom a.
Fata cazu Tn genunchi, cu mTinile rezemate de mar­
ginea toaletei, icnind. P han se Tntoarse cu spatele,
lasTnd-o acolo, §i m erse sa caute Tn valiza haine curate
pentru amTndoi. Poate ca reu§ea sa faca §i ea o baie. Sa
mSnTnce. Daca putea retine ceva Tn stomac. Auzi apa
curgTnd la chiuveta §i se Tntoarse la ea. tl privi, cu fata
uda. A vea o expresie haituita Tn ochi. Il acuza de un
pacat pe care nu-l comisese.
P han Ti zTmbi:
- E|ti gata sa .faci un du§?
- Cine e§ti tu?
- STnt Phan Lieu.
- Phan? Cine e§ti?
- Eu sTnt lumea ta, Melanie. Ajunge sa §tii atit. §i
n-am sa-ti fac nici un rau. Nu voi lasa pe nimeni sS-ti mai
faca vreun rau de-acum Tncolo.

La adresa pe care i-o scrisese T o n y M ace, Beth nu


se putu apropia de casa. Aleea circulara era blocata cu
autoutilitare de pompieri §i alte ma§ini. Opri mai Tn spate
§i porni pe strada pTna ajunse la o deschizatura dintr-un
§ir de conifere. Spre cerul albastru pur eontinua sa se
Tnalte alene un fum negru. Jum atatea de sus a casei
cTndva frumoasa fusese devorata de foe. V a zu pompierii
TnlaturTnd molozul, pentru ca ma§inile sa poata ie§i pe
alee cTnd terminau.
Vecinii stateau Tn jur, conversTnd cu gtasuri scazute.
Beth Tl Tntreba pe un barbat cu §ort cadrilat ce se TntTm­
plase.
- Spuneau ca a fost o bom ba sau a§a ceva. A arun-
cat Tn aer tot etajul. Atunci a izbucnit §i focul.
- A fost cineva ranit?
- Nu §tim. C red Tnca ca nu era nimeni acasa. A venit
§i o ambulanta, dar a plecat nu demult, f&ra nici un om Tn
ea.
Beth T§i feri ochii de soare, privind spre casa Tn ruine.
- Aici locuie§te familia Dalta, nu-i a§a?
- Mda, raspunse,vecinul. Tip u l are multe proprietati
Tn Vegas,
- U nde ar putea fi, daca n-au fost acasa?
- Sa fiu al dracu’ daca §tiu. O r fi avTnd alte case §i
erau plecati acolo. Mare surprizS au sa mai aiba cTnd
se-ntorc. 0. fi fost o scurgere de gaz, sau a§a ceva.
Lui Beth Ti pSrea mai mult decTt o scurgere de gaz.
Arata de parea un avion de lupta ar fi zburat peste car-
tier, aruncmd o bomba.
- §titi unde lucreaza?
- Cine, Dalta? La naiba, n-a§ putea sa va spun.
STnteti de la ziar, sau de unde?
- Nu, Tntrebam §i eu.
S e Tndeparta de grup, spre ma§ina. Trebuia sa g a -
seasca un telefon §i sa-l sune pe T o n y Mace. Sa afle
unde era Dalta.

Epstein o lasa pe Deniise acas3 la m am a ei, iar de


acolo porni direct spre birdul lui Dalta de la cazinou.
Strazile Vegas-ului erau pline de ma§ini Tnghesuite bara
Tn bara, tM ndu-se ca melcul pe llnga Mirage §i Treasure
Island. La un semafor, privi spre o ffntma artezianS ju -
cau§a, ale c&rei jeturi de apa sareau ca prin farm ec de la
un ajutaj la altul, scTnteind Tn sdare. O fata cu triccu
negru statea tdlSnita pe ghizdurile de betdn ale fTntTnii,
cuprinzTnd apa Tn cau§ul palmei. CTnd scarele atingea
strepii Tn cadere, ace§tia sclipeau ca d pldaie de dia­
mante.
Dalta statea pe bancheta din spate, §tergTndu-se pe
frunte cu un prcsdp ud pe care i-l adusese Denise din
casa mamei sale.
- Vreau sa-l gase§ti. ■
- §tii ca riu pet, Jeff. Nu e treaba m ea. E u n-a§ putea
nici sa-m i g ase sc curul pe-ntuneric.
- Atunci suna... suna...
- N -am la cine sa sun. A u murit tdti.
- Atunci am sa-l gasesc eu!
- Sigur, dkay, nu te ambala.
Epstein vS zu ddi pTrliti ddrmind pe d panta Tnverzita,
cu jachetele accperindu-le fetele. Cdpii se zbenguiau pe
ITng§ pSrin^ii ie§iti la plimbare, perechile se ^ineau de
mTnS, iar intrSrile cazinoului forfoteau de clienti intrind §i
ie§ind. Daca nu s-a r fi mistuit Tn flacari casa lui Dalta,
§i-ar fi Tncercat norocul la ruleta.
U n timp, Tnsa, nu mai era rost de jocuri. Asiaticul
dezlantuise o furtuna de foe. A r fi putut s-o om oare pe
fetita lui Dalta.
-D a c a am §ti cum Tl cheam a, poate am reu§i sa
aflam unele informatii despre el, spuse Epstein, privin-
du-§i §eful Tn oglinda retrovizoare.
La asta se pricepea el, la hTrtoage.
- N -a m nevoie sa §tiu cine e. In jnom entul asta,\ma
cac pe d n e e §i ce vrea. N u vreau decTt sa aflu unde e.
Nimeni nu-mi ia fiica a§a §i s: o lase legata ca un cTine.
Nimeni! ,
Epstein coti pe aleea cazinoului §i se opri Tn parcarea
cu valeti, pentru a-l lasa pe Dalta sa coboare. Jeff ie§i
fara o vorba, nici la revedere, nici pupa: m S-n cur sau
multumesc ca m i- ai salvat viata. # c
„Mai frate,“ T§i spuse Epstein, Tn timp ce ambreia
ma§in& §i pleca, „niciodata nu I-am mai v iz u t Tn halul
asta. N -a§ vrea sa fiu Tn pielea asiaticului njci pentru tot
aurul din lum e.“ '

T o n y statea Tn cabinet, vorbind la telefonul cu difuzor,


Tn timp ce aranja o va za de trandafiri pe birou.
' - A u scSpat cu bine?
Epstein Ti spuse cTt de-aproape fusesera tie moarte,
Jeff tocmai cobonnd treptele casei cTnd explodase bomba.
- Prietenut nostru e defetul de de§tept, nu? Pune o
bomba, zice ca n-o detoneaza, §i pe urma o face, la o
fetita §i o lasa Tntr-un loc unde sa poata fi gasita dimi-
neata. Dalta unde-i acum ?
- La cazinou. Totu§i, Tn curTnd, va porni pe urmele
individului.
- In regulS, mai vorbim. Vreau sa §tiu fiecare pas pe
care-1 faceti. C e a mai mica mi§care a lui Dalta. In m o-
mentul de fafa, am pierdut-o §\ pe Kapon, §i pe asiatic. li
vreau Tnapoi.
- T e cred.
Epstein Tnchise telefonul public §i zTmbi spre doua
fete draguje care veneau pe trotuar spre^el:
- ’neata, <Jomni§oarelor.
li surTsera §i fele, ducTndu-l cu gTndul la o tavaleala
prin fin cu una sau cu alta, eventual cu amTndoua, apoi
trecura mai departe. Epstein le privi §oldurile unduin-
d u -se Tn pantalonii foarte scurti, pTna le acoperira alti
trecatori. Ofta, Tn timp ce m ergea spre ma§ina parcata la
bordura. D e ce nu putea fi din nou tTnar, cu tot parul pe
cap, Tn loc de chelie? Atunci n -a r mai fi visat cu ochii
deschi§i la fete frum oase ca astea, ci ar fi avut §i el una.
§i de ce naiba trebuia sa fie Tncurcat a§a la mijloc
Tntre T o n y §i Jeff? Pozitia cu fundul Tn doua luntri era
Tntotdeauna cea mai periculoasa.
Spera doar ca asiaticul sa nu §tie §i despre el. O ,
D oam ne sfinte, mult o mai dorea.
Poate ca mai bine era sa-§i cum pere un bilet pentru
Am erica ,de Sud §i sa dispaira pentru cTtiva ani. La Tn-
toarcere, tumultul din familie se va fi lini§tit.
xC u cTt se gTndea mai mult la asta, Tn timp ce con-
ducea ma§ina, cu atTt Tl atragea mai tare.
In.Peru se gaseau ni§te fete dragute de tot.
(^nyctcrUct 23

Ziua se topea Tn noapte neagra. Aspersoarele auto­


mate Tmpro§cau galoane de apa ia fiecare cTteva ore,
stropind vegetatia tropicala care cre§tea Tn jurul cazinou-
rilor §i pe peluzele vilelor.
Beth T§i spunea ca acasa la ea, Tn Te xa s, era mai
cald, dar temperatura §i uscaciunea din Vegas o faceau
sa se simta ca Tntr-un vis cu ceasuri al lui Dali.
• D e asem enea, era speriata §i deprimata, de§i asta
nu avea nici o legatura cu ora§ul Las Vegas. De doua
zile Tncerca sa-l gaseasca pe Jeff Dalta, fara nici un
rezultat. Cele douazeci §i patru de ore pe care i ie acor-
dase luL M ace trecusera de mult, iar ea Tnca mai cauta,
dar n-avea*sa mai a§tepte multa vrem e. Daca Tn seara
aceea nu-l gasea, a doua zi urma sa se Tntoarca la
Anthony Macedonia. Urm arise toate pistele pe care i le
daduse T o n y Mace, interesTndu-se Tn diverse cazinouri,
dar nu ajunsese nicaieri. Administratorii sustirieau ca nu
auzisera niciodata de el, barmanii clatinau din cap, chel-
neritele nu se lasau mituite nici m acar ca sa-i §opteascS
numele. Singurul indiciu pe care-1 gasi era de la maJtre
cf’-ul unui restaurant din C a e sa r’s Palace.
- Tre c e uneori pe-aici.
- L-ati vazut Tn ultima vrem e?
- D e cTteva saptamTni, nu. Puteti Tncerca la F o u r
Kings, cred ca are o prietena care lucreaza acolo, dan-
satoare.- A venit de cTteva ori cu ea la noi.
- Unde-i F o u r K in g s?
- Pe Strip, Tn capat.
Prin urmare, pornise Tn cautarea dansatoarei care la
rindu le i ar fi putut-o Tndruma spre Dalta. F o u r K ings nu
era la fel de pretentios ca noile cazinouri, dar nici vechi
ca Stardust sau S a hara. Singura sa trasatura ie§ita din
com un se dovedea a fi prezentarea permanenta a unui
spectacol Tn care dansau fete cu picioare lungi.
Managerul nun permise lui Beth accesul Tn zona ca-
binelor, a§a ca a§tepta pTna cTnd acesta fu chem at Tn
alta parte §i intra pe o u§a cu inscriptia p r i v a t , strabatTnd
un culoar, pentru a gasi singura cabinele. C e -i puteau
face, s-o dea afara? M are lucru. A cu m era prea dis-
perata ca sa-i mai pese.
tnca mai credea ca o putea gasi pe Melanie de une
singura. M ace Ti daduse de Tnteles ca Dalta n-avea sa-i
vatame fiica mai mult decTt o facuse deja. O tinea cap-
tiva pentru ca Beth sa se razbune pe Mace. Lui Dalta;
fusese ea Tncredintata, Ti mai ram asese foarte putin de
cT§tigat daca lua vreo masurS radicala.’
tn cabina, Beth nu pierdu timpul. tl cuno§teau pe Jeff
Daltg? tl vazusera? Era vreuna dintre ele Tn relatii cu el?
tn timp ce punea Tntrebarile, iar fetele evitau sa-i ras-
punda cu informatii concludente, din spatele ei interveni'
o femeie cu accent sudist:
- De ce Tntrebati despre Jeff?
Beth se Tntoarse spre ea:
- tl cu n o § ti?
- Poate. Depinde cine Tntreaba §i de ce.
- Asculta, a§ putea sa te platesc... T§i cautS Beth
banii Tn po§eta, scotTnd o .hTrtie.de douazeci de dolari.
- W-am nevoie de banii dum neavoastra. Spuneti-mi
despre ce e vorba.
O lua de brat §i o donduse spre o canapea din satin
de culoarea piersicii, ITnga perete, unde aveau mai multa
lini§te.
- O caut pe fiica mea disparuta.
- Credeti ca Jeff are vreo legatura cu o fata fugita
de-acasa? C red ca sTnteti nebuna,' rTse tTnara, aruncTnd
din cap. Parul blond i se revrsa ca o cascada pe umeri §i
pe spate, Tntr-o claie de bucle lungi.
- N -a fugit. E prea complicat ca sa explic, dar cred ca
prietenut dumitale ar putea §ti unde sta. A m nevoie-
ajutorul lui.
- Atunci, de ce nu-i dati un telefon, sa-l Tntrebati?
Nu-I pot gSsi. C a sa lui a... luat foe. Nu §tiu unde s-a
dus. Nimeni nu pare sa §tie. Trebuie sa m a ajuti, te rog.
Femeia se schimba la feta, TmblTnzindu-se. Accentul i
se Tngro§a.
- E destul de important pentru dum neavoastra, m m ?
Nu toata lumea §tie ce s-a TntTmplat cu casa lui.
- Fiica mea e tot ce m i-a mai ramas. M i-am pierdut
slujba, casa, totul. Trebuie s-o gasesc; e Tntr-un pericol
Tngrozitor.
- Ei, nu cred ca stric cu ceva daca va spun ca Jeff va
veni aici diseara dupa spectacol. Ma va a§tepta la una
dintre mesele din fata. II puteti TntTIni acolo.
Pe Beth o strabatu un val de u§urare, cu atTta forta
TncTt crezu ca avea sa se prabu§easca Tn bratele ce-
leilalte femei. li venea s-o Tmbrati§eze, sa sara Tn sus §i
sa strige. Cautarea invizibilului Jeffrey Dalta o purtase
prin toate cazinourile de pe strada. Ceasuri Tn §ir Tntre-
base oamenii despre el §i nu se alesese cu nimic.
- Nu §tiu cum sa-ti multumesc.
- Ei, scum po, asta nu-nseam na ca Jeff te poate ajuta
sa-ti gase§ti fiica, dar cred ca o vei afla singura diseara,
cTnd ai sa-l TntTlne§ti. STnt sigura ca va face tot posibilul.
Era evident ca tTnara tinea mult la Dalta. C e -a r fi
crezut, daca Beth Tl acuza ca trimisese pe cineva sa
violeze §i sa rapeasca o fata nevinovata? §tia m acar ca
era o capetenie mafiota care spera sa uzurpe functia
unurboss? §tia ca avea o nevasta §i un copil?
Parerea -fetei despre Dalta nu conta. Beth era doar
recunoscatoare ca ajunsese la capatul Tndelungatei §i
freneticei sale cautari. li multumi femeii §i pleca din ca-
bina, ;tacuta, binecuvTntTnd stelele ca Tn sfTr§it o gasise §i
pe ea norocul. Cine spunea ca Tn V egas nu existau cT§ti-
gatori? Avea sa-l gaseasca pe Dalta, apoi §i pe Melanie.
Nu §tia cum urma sa treaca peste urmatoarele cTteva
ore, dar cel putin co^m arul se apropia de sfTr§it.
Ie§i Tn lumina orbitoare de^afara §i-§i cauta pe dibuite
Tn po§eta ochelarii de soare. A vea nevoie de ei ca sa-§i
apere ochii, dar §i pentru a nu se vedea ca erau plini de
lacrimi.
S osise momentul sa-?i cum pere un pistol. Lua m a-
§ina Tnchiriata §i porni prin ora§, Tn cautarea unui m aga-
zin de armament.

De cTnd descoperise unde se ascundea, Dalta Tl ur-


m area pe asiatic la tot pasul. S e parea. ca individul
fugea, luTnd cu el fata Tntr- un m ic motel de ITnga
Henderson. Nu-i spusese nimanui ca Tl gasise pe asiatic,
nici ca Tl pTndea. Toata afacerea dobTndise un caracter
privat, iar Dalta ayea sa-§i faca singur dreptate. Bom ba
care Ti distrusese casa i-ar fi putut ucide sotia, iar gTndul
la fetita lui legata Tn Tntuneric, toata noaptea, cu calu§ la
gura, ITnga o statife service cu ferestrele sparte §i peretN
mTzgaliti, gTndul la ceea ce s-a r fi putut TntTmpla daca o
gasea imobUizata astfel cine §tie ce pervers, Tl facea sa-i
vina sa-i vTre pumnul pe gTtuI asiaticului §i sa-l sufoce.
N -avea sa scape cu una cu doua. Nici Tntr-o viata de om.
A vea sa plateasca. '
In mai putin de o ora.
D upa miezul noptii, cTnd tocmai se relaxase, cu capul
Tntors Tntr-o parte pe tetiera ma§inii, Dalta vazu u§a ca-
merei de motel d eschizTndu-se, iar prada Jui apam
profilatS pe lumina dinauntru. Era un om Tnalt, cu statura
asta nu putea fi un asiatic pursTnge, §i cu atTt mai putin
avTnd Tn vedere claia de p a r cTrliontat. A vea un parinte
sau un bunic de origine occidentala. Pe Dalta Tl n©**
multumea faptul ca nu putuse afla nimic despre ei - de
unde venea, ce cauta Tn V e gas, de ce voia s-o aiba sub
control pe tTnara Kapon. Nimeni, Tn Tntreaga retea de
familii, nu avea habar cine putea fi individul. Nu avea nici
o'relatie. Era un fel de lup singuratic, un uciga§, pro-
fesionist §i absolut imprevizibil.
Acum unde se mai ducea? In ultimele doua nopti,
ram asese Tnauntru §i nu parasise cam era pTna spre
prTnz, cTnd se ducea dupa mTncare.
Dalta T§i spuse ca Ti zTmbea norocul. Tocm ai se gTn-
dise la un mod de a-i veni de hac asiaticului Tn cam era,
dar avea sa-i fie mulf mai u§ar afara, Tn Tntuneric.
A§tepta pTna cTnd omul porni ma§ina §i ie§i Tn strada, -
pentru a-l urma. Pastra o m are distanta, ca sa nu-l
observe.
Pe Boulder Highway, vazu ca m ergeau spre Vegas.
O are ticalosul avea prieteni acolo? li raporta cuiva, poate
unuia dintre rivalii lui M ace care venisera de pe Coasta
de Est?
Fu surprins cTnd asiaticul T§i parc§ ma§ina pe Las
V egas Boulevard, Tn centrul cartierului cu cazinouri. Opri
cu doua intersect mai Tn fata §i rSmase nemi§cat, a§-
teptTnd sa vada ce facea.
P este cTteva minute, Tl observa traversTnd strada
aglomerata §i pornind pe trotuar. Dalta ie§i din ma§ina §i
traversa la riridul sau. Detesta necesitatea de a-l ucide
astfel, la vedere, Tn prezenta atTtor oameni. Intentiona sa
traga cu pistolul §i, imediat ce se auzea o Tmpu§catura,
pe strada avea sa se declan§eze panica.
Ei, cacat, daca pentru asta Tl Tnhata un politist, avea
s§ scape de toate necazurile. D e c e T§i facea griji?
Totu§i, prefera sa profite de ocazie cTt timp putea. Nu
mai suferea amTnare. Intreaga familie era Tn plin tumult.
Vestea feudei se raspTndise, zvonurile circulau prin toata
familia. iar lui M ace Ti era greu sa-i mentina pe toti calmi.
Multi dintre baieti voiau sa-l debarce pe Dalta, sa-l dea la
o parte din drum, iar M ace n-avea sa poata opri toate
mintile TnfierbTntate, daca situatia nu se lamurea cTt mai
repede.
Dalta se declarase naiv §i Ti ceruse, lui T o n y iertare.
Nu intentionase sa ajunga atTt de departe, spusese el.
Nu voise sa faca nici un rau real. Nu §tia daca T o n y Tl
crezuse sau nu, n-aveai cum sa-ti dai seam a din ceea
ce-ti spunea Tn fata -s a u , mai bine-zis, la telefon. /
Asiaticul se oprise, trecmd de pe trotuar pe iarba,
unde erau plantati cttiva copaci, cu frunzele fo§nind.Tn
briza slaba. Vorbea cu un pu§ti Tn geaca militara. C u m -
para ni§te rahat, fire§te, asta facea. Era agatat pe ceva.
A§a reu§ise sa-i rada pe toti acei oameni Tntr-o singura
noapte. Fie asta, fie era acel gen de profesipnist pe care
chiar §i familia rareori Tl folosea.
Dalta urma §uvoiul pietonilor* pTna Tn apropierea lo-
cului respectiv. LuTnd-o agale pe taluz, fara a Tncetini
pasul, ajunse Tn spatele asiaticului. A vea pistolul Tn bu-
zunarul hainei. Tl ridicS, T§i potrivi degetul pe tragaci §i
tocmai se Tncorda Tn a§teptarea detunaturii, cTnd deo -
data asiaticul se ra^uci Tn loc.
Pistolul se.descarca, gaurind buzunarul, asurzindu-l
pe Dalta, dar nu era deloc bine, nu §tia daca-l nimerise
pe asiatic, iar acum chipul acestuia se afla chiar Tn fata
lui, cu ocbii negri §i aprigi, dintii lucind, un fulger de cutit,
cutit ce se repezea ca un liliac sagetTnd printre ei.
MTna lui Dalta slabi strtnsoarea, genunchii t se <Je-
blocara, pentru a se putea intoarce s-o ia la fuga, umerii
i se rasucira §i facu un pas Tnapoi. Oam enii de pe trotuar
tipasera la auzul Tmpu§caturii, iar acum' se Tmpra§tiau Tn
ambele directii, chiar §i pe carosabil. S e mi§cau ciudat,
ca un lichid, cu Tncetinitorul, Tnceto§ati la margini.
Dalta nu §tiu ca fusese lovit, pTna cTnd cobori privirea
spre piept §i vazu ie§ind praselele batute Tn perle ale
stiletului. O cbii Tl vazurS, dar mintea nu vru sa-i accepte
Tntelesul. Nu era posibil sa fi fost Tnjunghiat, totul se
TntTmplase prea repede, nimeni nu se putea mi§ca atTt de
rapid, Asiaticul ^nu avusese de unde §ti ca venea, se
apropiase atTt de iute din multime. C u m sa-l fi auzit, sau
sa fi §tiut ca era filat? C u m sa fi putut Tnfige pumnalul atTt
de repede TncTt Dalta nici m acar nu-§i daduse seam a?
- La d ra cu ’, m urm ura el, cob orind clatinTndu-se
panta. ■ ,
Simti totul cedTnd dintr-o data. Genunchii, picioarele,
chiar §i mu?chii bratelor. Voise sa ridice mTna §i sa scoata
cutitul - Tl ardea, TmplTntat adTnc Tn piept dar Tntelese
ca n-ar fi contat. T§i dadu seam a ca, Tn locul unde era
Tnfipt, cutitul Ti intrase direct Tn inima. Daca ar fi stra-
puns-o, l-ar fi omorTt deja, dar era destul de aproape
pentru a-i seca trupul de toata energia.
- La dra cu ’, repeta, strTm bm du-se Tntr-un spasm
scurt de durere care-i taie respiratia.
Involuntar, cazu la pamTnt Tnca Tnainte de a fi ajuns
pe trotuar. R am ase pe iarba cu fata Tn sus, privind spre
cerul larg de deasupra luminilbr vii de neon ale cazinou-
rilor, cu stiletul Tn piept. Acolo sus, Tn cer, era o splen-
doare, o frumusete nepatata §i eterna.
Il parasi auzul. Era lini§te, de§i §tia ca asiaticul Ti
spunea ceva, caci Tl vazu aplecat deasupra lui, cu buzele
mi§cTndu-i-se.
In sinea lui, nu mai putu spune decTt atTt: La sa -m a -n
pace, da-te la o parte. Vreau sa vad cerul. Niciodata nu
reu§esc s3 vad stelele.
Apoi se gTndi: S p e r ca fetita m ea sa m a tina minte.
- Lydia, §opti.
Fu ultimul lui cuvTnt.

Phan traversa Tn goana strada, tinTndu-se de partea


dreapta a trupului, unde bandajul improvizat i se des-
prinsese cTnd se mi§case atTt de repede. S e Tndeparta
chiar Tn^timp ce ma§inile de politie opr^au brusc ITngS
trotuarul opus.
§tiuse ca era supravegheat §i urmarit. S e a§teptase
la atac, Tl jDmdise, Tl a§teptase. Cel putinr putuse cu m -
para drogurile de la pu§ti Tnainte de a se TntTmpla. §i Ti
putuse spune lui Dalta ce prostie facuse urmarindu-l atTt
de Tndeaproape. „Daca pastrai distanta, n-ai fi patit ni-
mic,“ Ti spusese el muribundului. „De§i nu cred ca n-ai
meritat sa mori, bai cacat.11'
STngele i se prelingea dintre degetele mTinii cu care
T§i apSsa rana. MTnjea tot scaunul ma§inii. Partea de sus
a pantalonilor Ti era Tmbibata, iar cam a§a leoarca de
sTnge, pTna la subsuoara. A ve a Jiainele cleioase §i red,
lipite de piele. in ma§ina m irosea ca la abator.
Trebuia sa ajunga cTt mai repede la motel §i sa-§i
opreasca hemoragia. Mai fusese batut §i Tnjunghiat la
viata lui, dar Tmpu§cat, niciodata. A vea senzatia ca i se
sfredelise o gaura prin carne §i, de fiecare data cTnd se
redeschidea, Tnauntru era turriatS benzina. Nu §tia ca
scrT§nea din dinti Tmpotriva durerii, gemTnd Tn Tntunericul
din ma^ind, pe cTnd conducea, dar apoi, ascultind atent,
auzi sunetele pe care le scotea el Tnsu§i:
- Ih -fh -rh -T h.

Chiar §i cu ajutorul Tncurajarilor bITnde §i rabdatoare


ale lui Phan, Melanie nu-§i revenise complet. Era pe
jumatate Tn lume, pe jumatate Tn afara ei. Statea cSlare
peste un loc dintre realitate §i peisajul rezervat nupiai
nebunilor. f ■t
Tim p u l, de exem plu, Ti era nequnoscut. Nu avea
habar de trecerea lui, nu putea deosebi noaptea de zi.
§tia ca statea a§ezata, cu privirea fixa, asta o §tia. Se
pom enea facTnd-o. R ezem ata Tn capul oaselor, privind
peretele din fata ei. Pe perete era prins un tablou de
carton Tn rama ieftina, un hambar' la margine de drum.
A§tepta momentul ca imaginea sa se Tnsufleteascci, o
§areta §i un cal sa treacS la trap, stTrnind praful din fa -
ga§urile uscate §\ brune ale drumului. Apoi, mintea Ti
ratacea... Tn alta parte. ^
„Contribuie la vindecare, Ti spusese Phan. Lupta sa
supravietuie§ti.“
O data, cTnd se trezise, cu vazul plin de peretele opus
§i tabloul rustic, simti un zu m zet pe partea interioara a
coapselor §i arunca cear§aful la o parte. A vea senzatia
ca ni§te albine T§i Tnfigeau acele Tn ea. DesfacTnd. pi-
cioarele, v a z u arsurile sim etrice, nu mai mari decTt
unghia degetului mie, Tn, partea de sus a fiecarei coapse,
ITnga marginea chilotilor.
S e acoperi imediat din nou cu' cear§aful, ridicTnd pri-
virea spre perete. Prefera hambarul §i drumul pustiu.
Copacii scheletici toamna.
Odata, se duse la toaleta sa se u§ureze §i ti curse
sTnge. Nu vru sa-i spuna lui Phan. Nu credea ca Ti venise
ciclul. Era un sTnge mai ro§u, mai proaspat. Tl §terse §i T§i
Tmpaturi un tampon din hTrtie igienica.
Alta data, facea din nou baie, cu cad^ pliita pTna sus.
S e freca, se tot freca, pTna cTnd pielea i se Tnro§i toata.
CTnd ie§i sa se §tearga, T§i vazu fata Tn oglinda dula-
piorului de medicamente. x
- N u -s eu, bTigui.. '
Arata rau. O rana oribila, cusuta Tn cruci§, Ti strabatea
obrazul de deasupra pometului pTna la barbie. S u b ochi
avea cearcane vinete. Iar pupilele acelor ochi erau la fel
de g o a le c a inima ei. \
S e Tntoarse cu spatele §i a§teptg/sa-i treaca tremurul,
Tnainte de a Tncepe sa se Tmbrace.
Phan Ti vorbea ceasuri Tn §ir. Ti spunea unele lucruri
pe care §i le amintea, '§i multe pe care nu le m ai retinea.
O asigura ca exista o cale de ie§ire din jungla labirintica
a mintii ei terfelite §i zdrobite. T§i recuno§tea propriile
rani, fragilul contact cu lumea din unele momente, dupa
care^Ti atingea fata, u§or, pTna cTnd Melanie Tnchidea
ochii, §tergTndu-§i-l din vedere.
Visa. C u casa, cu copilaria ei acasa, Tn G eneva. C u
cursurile, prietenii §i vremurile bune. A vea §i co§maruri,
atTt de violente TncTt odata o facusera sa cada din pat,
urfind.
Phan obtinu de la ea numSrul de telefon din G eneva
§i suna, dar Ti spuse ca nu raspundea nimeni. Numai
robotul. :
Melanie nu §tia unde o fi fost m am a ei. Poate murise.
Era posibil. AtTt de posibil, TncTt nici nu se mai gTndea la
asta.
Oricum avea sa piece acasa. Phan Ti promisese ca
urma s-o urce Tn avion, imediat ce termina ni§te ultime
treburi pe care le mai avea Tn Vegas.
Nu-I placea, nici nu-l antipatiza. Tntelegea ca o sal­
vage nu numai de Tnrobire la cheremul barbatilor §i al
herolnei, ci §i de o moarte umilitoare. §i totu§i, nu reu§ea
sa gaseasca Tn ea putetea de a-i placea, displacea sau
interesa cu adevarat ceva. '
In cea mai mare parte a timpului, parea desprinsa de
realitate. Fixa cu privirea peretele, a§teptTnd ca acea
etapa, atitudine, m izerie sau ce-o fi fost, s-o paraseasca.
Era sigura ca atunci avea sa-l placa pe Phan. A vea sa
poata tr§i din nou.
Odata, cTnd se trezi, Phan zacea Tmbracat peste cu-
vertura, dormind. S e rasuci Tn bratele lui, pITngTnd:
- Vreau sa mor.
- Ba nici vorba. Nu vrei sa mori.
- Atunci, vreau sa om or pe cineva.
- Nici pe-asta n-o vrei. Nu va trebui. A m s-o fac eu.
Nu §tia pe cine ar fi trebuit sa om oare Phan. Nu
Tntelese, cTnd Ti vorbi despre ni§te oameni care‘ o ra-
pisera. Nu le tinea minte numele, nici cine de oe anum e
era vinovat.
Phan Ti spuse sa nu-§i faca griji, Tnca nu era nevoie
sa-§i aminteasca.
- E§ti o supravietuitoare, Ti spuse el. C red e-m a, e
adevarat.
Acum statea a§ezata in pat, studiind imaginea de pe
perete. Auzi un sunet la u§a §i Tntoarse capul Tntr-acolo.
De cum se deschise u§a, Melanie T§i dori sa se fi
putut Tngropa Tn a§temut, acoperindu-§i capul §i ador-
mind. In \/iata ei nu mai vazuse atTta sTnge.
- Iara§i e§ti ranit.
Prabu§indu-se pe un scaun, Phan spuse:
- Imi poti aduce un prosop ud §i cTteva curate §i
uscate?
- C e s-a TntTmplat?
Porni cu mi§cari letargice, de§i §tia ca ar fi trebuit sa
mearga mai repede. Lua Tn brate prosoapele, apdi T§i
aminti ca voia unul ud. Dadu drumul apei la chiuveta §i
aproape ramase hipnotizata de vTrtejul scurgerii. S e scu-
tura §i Tnmuie Tn apa urY prosop, privindu-l cum se Tmbiba
§i devenea de un cenu§iu palid. *
CTnd ajunse la P h a n, vazu ca deschidea o mica fiola
§i priza din ea ni§te pulbere alba.
- Drog, spuse el fara intonatie. s
Nervii lui Melanie tresarira spasmodic, sub ochi. Voia
§i ea. Nu putea primi, dar voia. Asta-i facusera. Ti dadu-
sera darul diabolic al jinduirii, pofta flamTnda §r absoluta.
C a prin vis, descheie cam a§a lui Phan §i i-o scoase
din pantaloni. Phan o lepada de pe umeri. Acu m puteau
vedea amTndoi rana.
- Un medic.
Melanie nu voia s-o atinga. Carnea sfT§iata Ti Tntorcea
stom aculpe dos,/I§i acoperi ochii.
- Stai, lasa-m a pe mine, lua Phan prosopul ud din
mTinile ei §i Tncepu sa se tam poneze. In acela§i timp,
scoase un geamSt scazut.
- Ai nevoie de un doctor.
- Nu pot. E rana de glont. A r trebui s-o anunte.
- D e ce sTngereaza?
- M -a atacat omul care ordonase sa fii rapita.
Melanie T§i Tnvinse imboldul nea§teptat de a deschise
de perete u§a camerei, luTnd-o la fuga pe viata §i pe
moarte.
Phan termina de spalat rana.
- Adu-m i lotiunea de barbierit. T e rog.
Fu nevoita sa se adune. AtTtea probleme. Nu voia
decTt sa se culce §i sa doarm a, sa doarm a somn dulce.
Reu§Vsa gaseasca sticla tn baie §i sa i-o a d u c i. Tl
privi cum turna lotiune peste rana. Scoase un mic tipat,
apoi T§i Tnghiti durerea, cu chipul mtarindu-i-se ca piatra.
- Acum , da-m i prosoapele uscate. x
Le lua §i apasa pe rana doua dintre ele, Tmpaturite.
- Nu e atTt de grav pe cTt pare, spuse el. Pierd doar
mult sTnge.
C am era mirosea a aftershave astringent de lamTie,
amintindu-i lui Melanie o perioada din acele zile pierdyte
cTnd simtise un miros asem anator.'Chitra. Cineva avea
chitre. Taiate, Tn jumatati sau sferturi, stoarse Tntr-un
pahar. Cine era §i unde fusese?
- Poti rupe din cear§aful de pe pat ni§te fT§ii lungi cu
care sa-m i fac un nou bandaj? A m folosit tot tifonul pe
care Tl cum parasem .
A§ezTndu-se pe marginea patului, Melanie trase Tn
poala cear§aful de deasupra.
- Vine aici? Tntreba ea.
- Cine? A, omul care m i-a facut asta adineaori. Nu,
nu mai vine. E mort.
S e opri din sfT§iatu1 cear§afului, privindu-l lung.
- Bine.
Term ina de rupt fe§ele, dintre care unele erau prea
mici, a§a ca le arunca pe jos. Pe celelalte i le dadu, apoi
se trn pTna Tn mijlocul patului §i-§i cuibari capul Tn perna.
Era frTntS de oboseala. AtTt de obosita. Voia sa doarma.
Doar sa doarma.

Beth statu a§ezata la o m asa din fata, urmarind spec-


tacolul din „Four Kings" pTna se terminara toate nu-
merele de dans, dar nu veni nimeni. S e tot uita Tn jur,
TncercTnd sa determine daca vreunul dintre barbatii pre-
zenti era Jeff Dalta. O data se Tncrunta spre dansatoarea
care-i spusese sa vina, apoi privi prin salon, sperTnd ca
fata sa se uite.Tn directia unde statea Dalta, dar n-o facu.
Poate nu vedea spectatorii, din cauza reflectoarelor.
DupS ce spectacolul lua sffr§it, Beth ramase abatuta,
bind o Virgin Mary. Dansatoarea i se alatura peste cTteva
minute, dupa ce se.schim base cu o seducatoare rochie
ro§ie. Veni direct la m asa lui Beth, spunTnd:
- N -a aparut. Nu §tiu unde e. Nici m acar nu m i-a dat
telefon.
- Ei, cTnd vine, Tl rogi sa ma sune? Stau la Sahara,
cam era 2046.
- Mda, am sa-i spun.
Beth pleca, conducTnd m a§ina Tnchiriata pTna la
hotel. O a§tepta un mesaj de la Everett. S e hotarT sa-i
raspunda, de§i Tn T e x a s era o ora mai tTrzie. Avocatul
raspunse de la primul apel.
- Beth? E§ti bine? Ai gasit-o pe Melanie? /
- STnt bine, Everett. C red ca am ajuns aproape de
Melanie, dar Tnca n-am gasit-o. §i m a om oara situatia
asta.
- A§ zice ca e timpul sa ahunti politia despre acest
individ, Mace.
- M ace a spus ca n-a facut-o el. II acuza pe unul
dintre oamenii lui.
- §i-l crezi?
Beth Tnchise ochii, rezemTndu-§i capul de spatarul
fotoliului.
- N u prea am de ales. D a r de cTteva zile Tl tot caut pe
individul respeetiv §i Tnca n-a m reu§it sa dau de el. Incep
sa m a Tntreb daca m i-a spus adevarul, la urma urmei.
- Beth, cheam a pe cineva. E§ti jurist, nu detectiv. Ai
nevoie de ajutor. ' 1
- Da, recunoscu ea. Incep sa cred ca ai dreptate.
Nimeresc numai Tn fundaturi §i drumuri care nu due nica-
ieri.' -
- N-ai de unde §ti ce se TntTmpla cu Melanie. N -o poti
lungi a§a la nesfTr§it. In tot timpul asta, a fost Tn pericoT.
- §tiu. Voi face mTine ceva. MTine se va sfTr§i totul.
- Bine, Eram Tngrijorat.
- T e sTnt imediat ce aflu ceva nou, Everett, larta-ma
ca nu te-am eautat pTna acum . A m fost doar... am fost
ocupata. Pope e bine?
- Pisica? Sigur, o duce de minune. ManTnca o gra-
mada.
D upa ce T§M uara ram as bun, Beth m erse la fe-
reastra, rezemTndu-§i fruntea de geam . Su b ea, ora§ul
scTrlteia §i stralucea, un nu de faruri curgtnd pe sub re-
clamele de neon. Strazile erau mai Tnsufletite noaptea
decTt Tn orele de peste zi. Undeva, Tn acel ora§, se afla
fiica ei.
S e uita la ceas. Era aproape miezul noptii. Prea tTrziu
ca sa se mai duca la Anthony Mace. A vea sa-l viziteze
dimineata la prima ora. Fie i-o dadea pe Melanie, fie Ti
arata ce avea Tn po§eta.
Pe Phan Tl dure^a atTt de rau TncTt nici nu-§i putea
stapTni strTmbaturile periodice care Ti schimonoseau fata.
A vea senzatia ca un m ainac Ti trTntise un pumn Tn coasta
§i continua sa-l scorm oneasca. Respira intermitent, sub­
tire, tragTnd cTte putin aer Tn piept. CTnd inspira adTnc, i
se parea ca-i ie§eau coastele prin gaura din trup.
P e locul din dreapta, fata za ce a fara cuno§tinta.
Adorm ea ca §i cum ar fi cazut Tn com a. Phan daduse
telefon §i Ti Fezervase un loc la avion.- Urm a sa piece
spre Houston Tn aceea§i d u p a -a m ia za , la ora cinpi.
Spera sa poata calatori neTnsotita Tnca nu-§i venise
complet Tn fire, iar Phan se Tndoia ca avea s-o mai faca
vreodata. li vazuse vTnataile de pe trup, arsurile cu tigara
pe picioare. Fusese torturata a§a cum Ti vazuse pe copiii
smintiti din Vietnam facTnd cu §opTrlele, smulgTndu-le pi-
cioarele, rupTndu-le cozile, scotTndu-le ochii.
Era un asasin, da. Ucidea. D ar pTna §i omorul era de
preferat Tn locul torturii sistematice, care mutila mintea,
lasTnd-o pierduta Tn disperarea unei scene aride §i di­
forme.
Phan nu prea tinea la oameni, dintre care cei mai
multi erau capabili sa faca tot ceea. ce i se fScuse lui
Melanie. Niciodata Tn viata lui nu se ata§ase de cineva,
de§i Tnca se mai gTndea cu d r a g ! a baietii din Vietnam.
Pentru altii, TnsS, pipcentajele erau prea scazute. In m e-
seria lui, nu putea avea Tncredere Tn nimeni.
Nici de fata nu era ata§at, TnsS probabil ca ea era
prima persoanS pe care fScuse vreodatS un efort s-o
ajute. Tl mira senzatia de caldura pe care i-o dadea faptul
ca participase la salvarea ei. Nu ca §i-ar fi facut un obicei
din asem enea acte de erolsm. N u era deloc multumit de
complicatiile care se iveau cTnd devenea rSspunzator de
binele altcuiva.
Melanie Kapon Ti amintea de o fiintS mult mai tfnSrS,
probabil fiindcS nu era decTt o students din acel orS§el
texan §i nu §tia nimic despre lume. Tnca nu M e le g e a cTt
de aproape fusese fie de a muri de su pradoza-acci­
dentals, fie de a deveni complet dependents de heroinS.
Nu mai tinea minte m are lucru din zilele cTnd fusese
drogatS §i pSrea sS facS un efort concertat de a nu-§i
aminti nimic din acele zile pierdute.
Phan bSnuia cS se temea sa-§i aducS aminte toate
evenimentele pe care nu dorea sS le §tie, nu suporta sa
le §tie. Prea multi oam eni profitaserS de starea ei de
ineon§tientS. Prea mufte canalii josnice, mai mult ani­
mate decTt oameni.
A ve a §i el instincte animalice, dar §i le controla, des-
cStu§Tndu-§i-le numai cTnd urmSrea §i asasina cTte o vic­
tims. Asta nu-l fScea sS fie o fiintS um anS mult mai bunS,
§tia, ci doar mai putin monstruoasS decTt unele dintre
celelalte.
O privi pe fatS, dormind cu gura deschisS §i bratele
jalnic de slabe patate de vTnStai cenu§ii-galbui.-Aveau sS
i se §teargS.*Spre deosebire de ranile sufletului.
E ra ora ze ce dimineata §i mergeau spre casa lui
.M ace. A vea sa-i ordone fetei sa ramina Tn ma§ina. Nu*
voia sa asiste la ceea ce urma sa faca. V azu se destule
orori ca sa-i ajunga pe toata viata §i mai mult de-atTt.

Beth termina patiarul cu sue de portocale §i achita


nota la casieria cafenelei Sahara. Era nemultumita ca
dormise prea mult. Probabil fusese mai obosita §i mai
abatuta. decTt i§i daduse seam a. Soarele era pe cer de
mai mult ore, cTnd ea se Tntorsese cu fata spre fereastra,
deschizTnd ochii.
Chiar Tnainte de a ie§i din cam era, primise un telefon
enigmatic: era dansatoarea de la Four Kings.
- T e - a sunat Jeff? .
- Nu, de ce?
- Nam lasat crteva mesaje la birou §i n-am primit nici
o veste dte la el. I-am spus de tine §i numarul camerei.
Ma gTndeam ca poate...
- Nu, n-am primit nici un telefon.
- Nu-i sta Tn fire sa m a lase de izbeli§te. Nici sa nu
ma caute cTnd Ti las un mesaj.
Beth distinse tonul iritat al femeii. A§tepta. C ui naiba,
cu exceptia acelei fete, Ti mai pasa unde se afla Tn ace!
moment Dalta? Incepuse sa creada ca fusese dezin-
formata de Anthony Mace. C u siguranta ca o mintise.
§tia unde era Melanie. El era Intr-adevSr cel care avea
motive s-o loveasca. O trimisese doar pe o pista falsa,
sustinTnd ca altcineva aranjase ca Melanie sa fie rapitS
din Geneva,
Ei bine, azi n-avea sa-l mai roage, n-avea sa mai fie
politicoasa, nici rezonabila. Azi urma s-o gaseascS pe
Melanie. Aveau sa-i dea fiica Tnapoi. A z i.
In timp ce m ergea cu ma§ina pe strada §erpuitoare,
depa§ind marginea ora§ului Las Vegas, spre casa lui
Mace, simti furia pe care §i-o stapTnise atTta timp clo-
cotind aproape de suprafata. Strinse Tn mTini volanul,
accelerind mai mult decTt ar fi trebuit.
Daca M ace credea ca pierderea fiului s§u Tn camera
de executie fusese o nenorocire, sa a§tepte numai pTna
termina cu el. Nu mai prea avea pentru ce trai, dupa ce
urma sa fie Tnchis pe aproape toata viata Tntr-un peniten-
ciar din Texas. Ave au sa-l trimita la Th re e Points, pentru
delictui federal de, a fi rapit §i transportat o persoana
peste frontierele de stat. D e la Th re e Points federal nu
. scapau multi oameni. Parea ar fi fost trimi§i Tn fundul
pamTntului.
Pentru ceea ce facuse, ticalosul avea sa se deprinda.
cu un domiciliu permanent Tntre patru pereti.
Sau, daca refuza sa-i predea fata, cu, toate a m e-
nintarile, Ti ramTnea pistolul. §tia sa-l foloseasca.
§i n-avea sa ezite, caci nu-i mai ram asese nimic de
pierdut.

- RamTi Tn ma§ina.
P h a n deschise portiera §i ie§i Tncet, menajTndu-§i
partea ranita. Simti parfumul dulce-Tmbatator al tran-
dafirilor §i, privind Tn jur, vazu o gradina plina.
Melanie scoase un sunet Tn som n, ca §i cum cineva
ar fi Tmpuns-o Tntr-un loc dureros.
- Asculta, se apleca el pe fereastra de ITnga volan,
scuturindTO de brat. Asculta, vreau sa ramTi aici, Tn m a-
§ina. Promite-mi.
Ochii feter se deschisera larg, cu o tresarire. Se chirci
sub atingerea lui.
-U n d e s T n t ?
- E§ti Tn siguranta, atTta vrem e cTt stai Tn ma§irtS. Nu
.vre a u sa ie§i, Tntelegi?
Melanie dadu din cap, um ezindu-§i buzele, §i se
a§eza mai dreapta Tn scaiin.
- Vreau sa ma due acasa.
- CurTnd. CurTnd. . '
O luase pe aleea din jurul proprietatii, pTna Tn spatele
casei, pentru a parea ITnga un garaj pentru patru ma§ini.
Nu voia ca vecinii sa vada ma§ina, daca TntTmplator au-
•zeau ceva. C asa lui M ace era departe de strada, cu
vecini razleti, dar nu era bine sa lase fata a§ezata Tntr-o
ma§ina straina, Tn fata easei.
Se apropie de casa prin curtea pietruita cu caramizi.
Aju n se la glaSsw andul dublu §i Tncerca mTnerul de
alama, constatTnd ca u§a era descuiata. Un om ca M ace
n-ar fi trebuit sa lase u§ile descuiate. De fapt, era cazul
sa.fi lasat un bodyguard personal de paza. Arogant, T§i
spuse Phan. U n cacanar de -a dreptul arogant.
Intra Tntr-o cam era ce parea a fi un cabinet cu birou
masiv de mahon §i biblioteca pe un perete. Tnauntru nu
era nimeni dar, cu siguranta, auzisera ma§ina sosind pe
alee.
Tocm ai cTnd se gTndea ca trebuia sa porneasca prin
casa pentru a gasi pe eineva, Tn Tncapere intra o ser-
vitoare hispanica. Tl privi speriata, TncruntTndu-se apoi cu
ostilitate:
- Cine sTnteti dum neavoastra?
- Spune-i stapTnului tau ca am venit sa vorbesc cu el.
Imediat. .
Femeii Ti pieri orice urm a din iritarea de a-l fi g a sitjn
camera, reluTndu-§i rolul de servitoare. S e rSsuci Tn-prag
§i-l lasa singur.
Phan se Tncorda Tn a§teptarea momentul cTnd avea
sa-l vada pentru prima oara Tn viata lui pe omul care Ti
era tata. §tia ca n-avea sa sem ene cu tTnarul din foto-
grafia facuta cu atitia ani Tn urm a la unitate, pe care i-o
daduse mamei lui Phan.
J n timp ce secundele treceau, Phan studie cam era §i
mobilierul. Toate acelea ar fi putut sa fie ale lui. M ama
sa meritase o viata Tndestulata. Tl adusese pe lume pe
cel dintTi nascut, mo§tenitorul. Fratele lui Phan se bucu-
rase de o viata Tn confort §i privilegii - cel putin, atTta
vrem e cTt traise.
Miaee intra Tn Tncapere, facTndu-l sa tresara. Era Tn-
cruntat, dupa ce servitoarea Ti spusese, Evident, ca Tn
casa apaitise pe nea§teptate. up tTnar. Nu parea sa fie
Tnarmat. Pesem ne ca nu se ie m e a de nimic.
Phan T§i simti inima batTnd prea tare §i trase adTnc
aer Tn piept pentru a-§i stapTni ernotiile. li scapau de sub
control. DupS atTtia ani §i mii d e nopti cu fantezii despre
modul cum avea.sa se TntTmple acel lucru, acum statea
Tn aceea§i camera cu omul care Tl proerease. Era un
moment de epifanie, atTt de important TncTt se sim|ea
cam ametit §i trebui sa se rezem e cu mTna de biraul
masiv.
Tl, privi lung pe celalalt, observTnd ca aveau aproxi-
mativ aceea§i statura §i constitutie, chiar §i pozitie, cu
picioarele u§or departate, parea pregatiti pentru orice po-
sibiia urgenta. S e uita mai insistent. Chipul tatalui sau nu
sem ana deloc cu al lui. C u exceptia parului! A vea o elaie
de par cTrliontat, Tnca des §i aspru, negru ca mangalul. Tl
facea sa para mai tTnar decTt era. Ti dadea un aspect
§mecher, de Don Juan pornit la atac. Nu era de mirare
ca mam a ilul Phan se Tndragostise de el §i fusese atTt de
distrusa cTnd o parasise.
- C u m Tti permiti sa intri a§a Tnx;asa mea? Daca nu
iesi Tn clioa asta. chem politia.
Phan Tnca nu putea vorbi. A cum , Tnsa, mTnia Ti dadu
Tn clocot, o turbare pe care o purta Tn el de cTnd fusese
un copil care blestema numele acelui om, de§i nu i-l
cuno§tea, denum indu-l Tn gTndurile lui tatS, blestemat
tata.
- N -a r fi bine sa chemi politia, spuse el Tn cele din
urma.
A ve a glasul rece §i lipsit de emotie, fara a trada ni­
mic. Reluase Tn minte acea dram a de nenumarate ori
de-a lungul anilor. N -a ve a sa §ovaie tocmai acum , o
jurase pe mormTntuI marnei lui.
- ZS u? §i de ce, m a rog? C e dore§ti? '
- E§ti T o n y M ace? Anthony M acedonia?
Ta cu -u n moment.
- Intre 1964 §i 1965, ai fost la infanterie, Tn armata
din Vietnam.
M ace se Tncrunta §i mai mult. Parea nervos. Phan
profita de ragaz pentru a-i observa Tmbracamintea - le-
jera, pantaloni marinare§ti bej §i bluza sport alba <a
zapada," descheiata la gTt. Ochii Ti erau caprui-Tnchis, ca
doua alune vechi, §i avea un chip expresiv, care T§i
schimba vizibil expresia de la un m om ent la altul, odata
cu gTndurile.
- STnt Anthony Macedonia. A m fost Tn Vietnam. D e ­
spre ce e vorba? T e previn, am ajuns la capatul rabdarii.
In casa mea nu intra orice strain, sa ma ia la Tntrebari.
§tiu cine e§ti. E§ti cel care i-a omorTt pe baietii lui Dalta.
Cel pe care Tl num eam asiaticul. Iar aseara l-ai ucis §i pe
Dalta, a§a e? A§ dori sa §tiu de ce.
- Nu te temi de mine.
- Corect. Nu m a tem. Daca voiai sa m a omori, nu
cred ca am mai fi purtat conversatia asta.
Phan ocoli biroul pTna ajunse Tn fata lui. Inca Ti mai
desparteau cTtiva pa§i. M ace nu Tnaintase prea mult in
'cam era, ca §i cum ar fi, vrut sa se asigure ca o putea
face fara nici un rise, Tnainte de a se apropia. Nu-§i
recano§tea teama, dar cTt d a c Tt tot i se zarea, ascunsa
dincolo de privirea ferma; de linia strTnsa a buzelor.
- In vara anului 1964, ai cunoscut o tTnara vietna-
meza. Ai lasat-o Tnsarcinata. T i-a spus §i, dupa aceea, ai
disparut din viata ei.
- M ace nu raspunse nimic, dar privi Tn spate pentru a
se asigura ca Tn hoi nu era nimeni, apoi Tnchise u§a.
- De unde §tii toate astea? .
- Sotia ta nu jtie, a§a e?
N u te prive§te. Viata mea nu te prive§te. De ce
te-ai Tntors atTt de departe Tn trecutuf meu ca sa scoti
lucrurile astea la iveala?
- De ce ai parasit-o pe m am a m ea? ■
AtTta voia sa §tie, Tnainte de a-l ucide. Nu se a§-
teptase sa izbucneasca a§a de repede, de simplu, dar
era singura Tritrebare de al cSre>faspuns avea nevoie.
M ace nu clipi, nu se mi§ca. Dupa cTteva secUnde
Tncordate, timp Tn care i se facu lumina Tn minte, spuse:
- E§ti fiul ei.
- STnt fiul tau. STnt primul tau fiu, TntTiul nascut, fiul pe
care l-ai parasit. Martia m ea a murit cTnd aveam cinci
ani. N-ai §tiut, fiindca dupa ce ai aflat ca ram asese gra­
vida, nu te-a mai interesat ca, i se TntTmpla,-nu-i a§a?
Probabil te-ai gTndit ca avea sa creasca un mic copil din
flori, fara ca nimeni sa te acuze ca-i lasase§i pe amTndoi
singuri. Tn fond, mii de militari americani faceau acela§i
lucru. Nici maear unul la cinci sute nu lua o fata vietna-
m eza acasa, la m amica §i taticu’.
M ace merse spre perefele din stTnga. Desprinse un
tablou, rezemTndu-l pe podea. Phan vazu seiful cu cifru.
- CTt vrei? Tntreba Mace.
S e auzi soneria §i amTndoi tresarira, ramTnTnd Tn a§-
teptare.

Beth sunS la u§a. CTnd servitoarea hispanicS Ti des-


chise, spuse:
- Tl caut pe domnul Mace.
- Tmi pare rau, doam na, domnul M ace e ocupat.
- N u ma intereseaza cTt de ocupat e. Vreau sa-l vad.
- Regret, dar nu se poate.
Beth nu §tiuse ca avea sa i se refuze intrarea. R a-
m ase Tn fata u§ii Tnchise, privind-o. Ridipa mTna, apasTnd
pe buton fSra sa se mai opreasca. A u ze a dinauntru so­
neria tTriind la nesffr§it. Tn sfTr§it, cTnd u§a nu se mai
deschise, striga:
- Lasati-ma sa intru!
C u m nu i s e deschise nici de asta datS, coborT
treptele, TncepTnd sa Tnconjoare casa. Trebuia sa existe
§i o alta intrare.
N -a v e a sa se opreasca, pe toti sfintii, nu tocmai
acum .

Melanie simti pe fotoliul ma§inii o um ezeala cleioasa


§i se privi. Poate statea Tntr-o balta^de bautura sau...
Scoase un tipat, la vederea sTngelui. Era ro§u ca
flacara §i se Tntinsese peste tot. A ve a blugii Tmbibati Tntre
picioare §i pe coapse. Scaunul era ud, iar mTinile, vSzu
cTnd le ridica Tnaintea ochilor, i se umplusera de singe.
Tncepu sa sctnceasca Tncet din gTtlej, speriata cTt de
mult sTnge pierdea. A cu m Tl simtea, curgTndu-i dintre pi­
cioare. §uvoi.
Murea. Hem oragie. A§ a se num ea. Era ranita un-
deva, Tnaunfru, adTnc, unde oamenii aia o...
Scincetul deveni mai puternic, pe cmd.inim a Ti bubuia
Tn piept.
Nu era ciclul, sTngele acela care Ti curgea Tncet Tn-
zilele trecute. A vea sa moara. A cu m , pierdea sTngele
Tntr-o cascada.
. Incepu sa se legene Tnainte §i Tnapoi Tn scaun, pri-
vind Tn jur Tnnebunita, incapabila sa gaseasca o solutie.
Nu avea §ervetele. li trebuia o patura ca sa absoarba tot
sTngele. Trebuia sa-l gaseasca pe Phan, s-o ajute. §i...
...se ducea.
...unde era lini§te.
...unde era Tn sigurantS.

Phan scoase Tntr-o d i p s R uger-ul automat. Traversa


camera, ajuhgTnd la o lungime de brat d is ta n t de omul
care era tatal lui.
- C rezi ca am venit sa te §antajez pentru bani?
- C e altceva ai putea dori? Baga pistolul la loc. Toate
astea s-au TntTmplat cu ani Tn urm a. Nu eram decTt un
pu§ti, zau a§a. C e voiai sa fac? La asta sa-m i raspunzi.
C e puteam face? Sa-ti iau m am a de nevasta, sa ma
chinuiesc cu toate formalitatile ca sa fie trimisa Tn State?
D e ce crezi Ca o Tncercau atTt de putini soldati? C o -
mandantul meu nici nu m i-ar ft dat voie. Pe-atunci eram
soldat, nu cine §tie ce m are colonel sau general care
poate face tot ce-l taie capul numai fiindca nu §tiu ce fata
s-a lasat tavalita de el.
Phan ridica mTna libera §i-i trase o palrna zdravana
peste obraz. Capul lui M ace se smuci, pe fats aparTndu-i
o urmS ro§ie. Ridica mTna, iar privirea §ireata Ti deveni
neTnsufletitS ca piatra. t
- M am a mea te-a iubit. T i-a pastrat fotografia. A Tn-
cercat sS aiba grija de mine chiar §i cTnd toata familia ei
ne-a Tntors spatele, fiindca eram un proscris. A lucrat Tn
cele mai de jos munci, era o femeie decazuta, ea Tnsa§i
proscrisa pentru ca se Tncurcase cu un american §i n a s -
cuse^ un copil nedorit de nimeni. Iar pe urma a murit, de
extenuare §i subnutritie. A murit singura §i distrusa, Tn
floarea tineretii. Nu te gTnde§ti deloc la ce-ai facut, la cTta
nefericire ne-ai ad us? .
Phan lasa cuvintele sa i se rostogoleasca pe gura.
Nu erau repetate dinainte; niciodata nu se gTndise la
ceea ce-i putea spune acestui om , dupa ce-i dezvaluia
cine era. ,
- T{i pot da banii, sau pot sa chem politia, spuse
Mace.
- Iar eu te pot omorT repede, sau Tncet.
M ace nu-l mai lua Tn seam a, TntorcTndu-se spre seif.
Form a cifrul, aliniind atent numerele. Tra se de mTner §i
deschise u§a. ^
- §tii ce sTnt? Tl Tntreba Phan.
- Putin Tmi pasa. Vreau doar sa'pleci din casa §i de
pe proprietatea mea.
- A m crescut pe strazile din Haiphong §i, ca sa am
din ce trai, am intrat Tntr-o banda de asasini copii. .Asta
sTnt. Asta am venit sa fac §i azi. Toata viata m -am an-
trenat numai pentru ziua de-acum . Vreau sa te om or de
cTnd am fost destul de m are ca sa Tnteleg ce-ai facut.
M ace baga mTna Tn seiful din perete.
- A m aici doua sute de mii de dolari, c^sh. Iti pot
obtine mai mult...
P e Phan Tl Tneca furia. Nu putea Tnghiti, nu putea
respira, nu mai suporta sa se uite un singur m om ent la
omul acela, altfel banuind ca ar fi explodat ca o artificie
trasa Tn cer.
M ace nu scoase din seif banii. Lua o cutie mica de
metal §i deschise capacul. Inauntru, Phan vazu scrisori
cu §tampile de anulare.
- Acesta a fost fiul m eu, spuse Mace, ridicTnd scri-
sorile pentru a le lasa sa cada pe podea, Tntre ei. L-am
pierdut. Fiul m eu e mort. Alt fiu nu am. ^

Beth ocoli complet casa §i vazu o ma§in§ stfnd Tn


fata unui garaj cu patru locuri. Inauntru era cineva. A vea
sa-i ceara acelei persoane s-o lase Tn casa.
Merse repede pe aleea pietruitS, dar pa§ii Ti Tncetinira
ctnd se apropie de vehicul. -
Melanie! y
O lua la fuga, aruncTndu-se spre portiera ma§inii ca
s-o deschida. Striglnd tot timpul numele lui Melanie.
Dupa ce deschise §i se apleca Tnauntru, cu bratele
Tntinse spre fiica ei, simti mirosul,
STnge.
Apoi, Tl vazu.
Peste tot.
- O , Melanie, puiule! O , fetita mea!
De la talie Tn jos, Melanie era leoarca de sTnge. StS-
tea feapSna, ca un manechin, cu privirea drept Tnainte.
Nu se Tnmuiase Tn Tmbrati§area mamei sale, nici nu ra s -
punsese auzindu-i vocea. A ve a o expresie Tnchisa Tn
sine §i ochii goi, nespus de goi.
Beth se smuci Tnapoi §i Tntreaga lume se Tntuneca,
de parea cineva ar fi acoperit soarele. *
S e Tntoarse §i o lua la fuga spre casa, din rasputeri,
tipTnd.
Ajunse la un glasswand §i se repezi cu toat§ viteza,
navalind Tntr-o cam era. §i vazu...
Anthony M ace umbla Tntr-un seif din perete.
(Jn tTnar asiatic urmarea cu privirea ni§te scrisori care
cadeau pe covor.
S e uita din nou la M ace §i...
Una dintre mTinile lui intra Tn seif, Tn acela§i timp Tn
care cealalta dadea drumul scrisorilor. Scoase un pistol.
A vea sa-l om oare pe tTnar.
La aparitia ei, amTndoi se Tntoarsera. Beth se oprise
. din tipat Tn clipa cTnd intrase pe u§a, dar acum racni din
nou:
- S ing e rea za de moarte. Chem ati p e cinpva, che-
mati tn ajutor.
Nu §tiu cum se TntTmplase totul atTt de repede, dupa
_ acea primS privire scurta Tn directia ei. Inima i se ridica.se
Tn gTt, vazTndu-l pe M ace ca se Tntorcea, cu mTna Tnar-
mata taind aerul spre ea. A cu m avea' s-o Tmpu§te, o
a§tepta moartea, nimerise Tn locul nepotrivit, la m om en-
tul nepotrivit. Iar daca murea, cine avea s-o mai salveze
pe Melanie?
Apoi se auzi un scurt sunet ascutit §i crezu ca fusese
Tmpu§cata, exact a§a cum i se TntTmplase Tn vechiul ei
co§mar, dar nu simti nici o durere, nimic decTt o am or-
teala paralizanta. Nu putuse schimba nimic Tn vis §i nici
acum nu putea sa schimbe un singur lucru. '
Tn timp ce privea cu uimire, M ace se zgudui §i cazu la
perete. Scapa pistolul.
Asiaticul se apleca,. ridicTndu-l.
Beth se smulse din Tncremenire, repezindu-se prin
camera:
■* Da-m i pistolul, da-m i-l.
Lua Ruger-ul din mTna tTnarului §i se Tntoarse spre
Mace, care Tnca se mai tinea pe picioare. Ti curgea sTnge
din brat. Picura pe jos, printre degete, iar vederea aces-
tui sTnge, suprapusa peste a sTngelui fiicei sale afara Tn
ma§ina, o facu sa se retragS doi pa§i, ridicTnd Ruger-ul:
- A m sa te fac sS suferi cum m -ai facut §i tu pe mine.
- Nu §tiu despre ce vo...
Trase, far§ a nimeri. Departa putin picioarele §i ochi
mai jos, tintndu-§i fix Tncheietura cu cealalta mina, cum
Tnvatase la §edintele de tir. Tra s e din nou.
Mace sari Tn loc, urITnd. U§a camerei se dadu de
perete, iar servitoarea §i Connie rravalira cu sufletul la
gura.
, Beth se rasuci, Tndrepttrad pistolul spre ele:
- Nu rrii§cati, ca plecati §i voi dupa el.
S e tntoarse la loc, tinti, trase.
Primul glont nimerit Ti intrase Tn vTrful pantofului, pro­
babil spulberTndu-i degetele. Acesta Tl lovi Tn picior,
deasupra gleznei. ll facu sa cada tn genunchi. M ace o
privi de jos Tn sus, cu ochii mari, buzele albite §i chipul
palid ca htrtia.
- N -am facut-o eu.
- Om oara-I, §opti Phan.
^ T u ai facut-o, spuse Beth. T u e§ti vinovatul. Ai or-
ganizat totul. Volai sa m i-o iei a§a cum §i tie ti-a fost luat
fiul. §i aproape ai reu§it.
S e rasuci iara§i din mijloc, cu arma spre cele doua
femei:
- lesiti afara. U na din voi sa chem e o ambulanta.
Acu m . *
Servitoarea hispanica tresari §i ie§i Tn fuga.
- Om oara-l sau Tl om or eu, repeta Phan,
Beth reveni spre M ace. O chi, apasTnd pe tragaci
tncet, pentru a nu-§i pierde precizia.
Mace scoase un urlet, ctnd glontul ti intra tn coapsa
piciorului nevatamat. Acu m stngera de-a binelea. Pe po-
dea se adunau balti tn jurul locului unde statea tngenun-
cheat, legantndu-se cu gemete necontrolate.
Tn spatele ei, Beth o auzi pe sotia lui M ace rugTnd-o,
implorTnd-o, dar era prea ttrziu. Fusese prea tirziu Tnca
din clipa cTnd deschisese u§ile §i intrase Tn camera. Nu
mai vedea altceva decTt pe Melanie, Tn ma§ina, plina de
sTnge, cu ochii goi ca ai unei moarte. Peste imaginea
fiicei sale se suprapuse Anthony Mace. Trebuia sa sfn-
gereze §i el.
Trebuia sa sTngereze la fel de mult.
Tl tinti umarul §i mai trase un foe. M ace fu aruncat pe
spate, cu un picior sub el.'Ti spunea ceva, dar Beth jiu -l
mai auzea. Nu mai auzea nimic decTt un vuiet ca de vTnt
prin urechi §i scTncetuI scazut al fiicei sale.
Tra se Tnca o data, ochindu-i abd om enu l;'Tru pul lui
M ace se rasuci spasm odic pe podea, ajungTnd cu fata
spre ei, schimonosit de durere §i groaza.
Beth lasa sa cada pistolul. Phan Tl ridica.
- O due pe fiica mea la spital, spuse ea, cu o voce
lipsita de viata. Nu mai pot a§tepta ambulanta.
Ie§i Tn goana pe unde intrase, cotind dincolo de glas-
swand, pentru a disparea Tn lumina soarelui.
Phan Tl privi pe muribund. Ti spuse femeii, fSra sa se
Tntoarca:
- Ie§i. Lasa-ne singuri.
Asculta pTna auzi u§a TnchizTndu-se. Probabil ca pe
M ace sotia sa Tl iubea destul de mult pentru k-i acorda
intimitatea ultimelor clipe.
Phan se a§eza ITnga tatal sau:
- S a te scap de chinuri? Tntreba. E§ti pe moarte.
M ace Ti privi chipul, TncordTndu-§i vederea. Palpita
ars de durere Tn mai multe-locuri, pe tot trupul.
- F a-o , scrT§ni el printre dinti. Daca 6§ti fiul meu,
pentru Dum nezeu, ai Tn m a-ta o brumS de curaj §i fa-o-n
pa§tele ma-tii.
— STnt fiul tau.
M ace nu mintise. Seiful era plin cu teancuri de banc-
note. Phan lua banii, adunTndu-i Tn Tndoitura bratului. Nu
avea nevoie de ei, dar se parea ca m am a fetei Ti salvase
viata. A vea sa i-i dea ei. Nu se gtndise ca se putea ca
M ace sa aiba o arma Tn seif §i el sa nu se poata apara.
Mace §tiuse ca avea sa fie atTt de lezat de cuvintele pe
care le rostise despre fiul sau executat, TncTt urma sa-i
fie distrasa atentia, devenind o tints u§oara.
, , Bine ca m urise.M urise pe drept. - x
Inainte de a se Tndeparta de cadavrul cazut pe jos,
se opri. Covorul era acoperit de sTnge stacojiu. Scrisorile
Tmpra§tiate absorbeau petele, marginile plicurilor deve-
neau rubinii. Phan se apleca §i lua doua scrisori ale
fratelui sau, dintre cele pe care nu |e atirtsese sTngele.
Le baga Tn buzunar.
Amintiri. La fel ca veghea fotografie din unitatea mili-
tara. Suveniruri de care avea nevoie pentru a-i aminti ce
pierduse.
,A cu m ,“ T§i spuse el, „s-a terminat.
In sfTr§it, tot ce era Tntre noi s-a Tncheiat.
^Ctolut 25

Everett le aduse de la aeroport. Beth statea pe locul


ITnga el, iar Melanie era pe canapeaua din spate, dar nu
vru sa-§i Tncheie Centura de siguranta. S e a§ezase pe
marginea banchetei, cu bratele pe spatarele fotoliilor din
fata, privind §oseaua. Beth T§i spunea ca fiicei sale i se
acordase o noua §ansa, dar mi era nevoie de timp pTna
sa se foloseasca de ea. O tinusera Tn spital patru zile,
Tnainte de a-i da drumul acasa. Fusese Tn pragul mortii,
dar Ti putusera opri hemoragia. Starea ei psihica Ti Tngri-
jora mai mult, nu vatamarile fizice.
Beth se ruga sa revina la normal. Melanie parea deja
sa se prezinte mai bine.
Pe chipul lui Everett se fixase un zTmbet continuu.
Dadea mult din cap §i chiar rTdea putin, nervos §i fara a
§ti ce sa spuna. Ti daduse deja lui Beth vestea cea buna,
ctnd le a§teptase la aeroport. Tl convinsese pe judecator
sa revizuiasca Tmprejurarile cazului penal, Tn lumina eve-
nimentelor din ultirnele cTteva saptamTni. A vea sa fie dis-
culpata, o asigura Everett. Urm au s-o reprimeasca Tn
barou, sa-i redea catedra §i, daca voia, le putea cere
alegatorilor postul de procuror districtual Tn comitat.
Banuia ca avea mari §anse sa §i-l recT§tige.
Cel putin, T§i spunea Beth, pentru un timp nu mai
avea grija banilor; acum ea §i Melanie aveau s-o duca
bine. Phan o silise sa ia sum a pe care i-o oferise tatal lui.
Spusese, Tn timp ce stStea ITnga patul lui Melanie, la
spital:
- STnt ai met. S a zicem ca e mo§tenirea m ea. M ace
n-a facut niciodata nimic pentru mine sau pentru m am a
m ea, a§a ca presupun ca .stnt banii mei. N -a m nevoie de
ei, luati-i voi.
- Nu §tiu daca vreau bani mafioti, protesta Beth.
' - la-i, insista Phan; trecu ITnga Melanie §i fi strTnse
mTna inerta. La revedere, pu§toaico. S a ai grija.
A§a ca Beth ram asese cu o multinrie de bani Tn
geanta de calatorie pusa ITnga ea, pe scaun. §i era
sigura, la fel ca Everett, ca urma sa fie exonerate de
toate acuzatiile.
D ar regasirea lui Melanie Tn viata era mai im p o rta n t
decTt orice rasplata.
In timp ce Everett cotea pe rampa derivatiei spre
G eneva, Beth se gTndi la Ja k e M ace §i felul cum probabil
o luase pe acela§i drum. A ce a decizie aparte, Tn urma cu
peste patru ani, dusese la moartea atTtor oameni. Bine
m acar ca nu se n u m ira se §i fiica sa printre ei.
Paul Makovine le a§tepta acasa. GTnd o Tmbrati§a,
din rasputeri, Beth se Tntreba cum putuse sa-l antipa-
tizeze. Curios cum Tti poti schimba parerea despre oa­
meni, reflecta ea. Curios cum unii oameni intra Tn viata ta
§i totul se schimba definitiv.
Apoi, Paul o Tmbrati§a §i pe Melanie, Tncet, ca pe o
persoana grav bolnava. M elanie Ti privi chipul, un rastimp
nesffr§it de lung. §i spuse:
- Paul.
ZTmbetuI cu care-i raspunse baiatul fu atTt de stra-
lucitor, TncTt Beth aproape putu sa vada o aura de lumina
aurie TnconjurTndu-i capul ras.
Lubya statea Tn u§a, strigTnd:
- A m facut ceva de mTncare. Haideti, haideti, ca
zboara mu§tele.
Everett porni cu pas saltat, urmat de B£th, fiica ei §i,
la urma, Paul.
Pope Ti TntTmpina la u§a. Melanie se opri, aplecTndu-se
sa-l ridice.
- Ei, zise ea. T e cunosc...
Toti tacura, observTnd schim bu^de priviri dintre fata §i
pisoi. Apoi Melanie, cu un suns, adauga:
- Pope. '
Iar Beth, trase adTnc aer Tn piept §i Ti conduse pe toti
Tn apartament.
Tn sfTr§it, acasa.

SFIR$IT
P ro c u ro a re a B e th K a p o n c re d e c a
p r in d e r e a c r im in a lilo r s i p e d e p s ir e a
lo r r e p r e z in ta t r iiim f iil ju s titie i. D in
p a c a te , a c e s ta r e p r e z in ta a b ia
in c e p u tu l c o s m a m lu i...
U r m e a z a p ie r d e r e a p o s tu lu i d e
p r o c u r o r , a p o i r a p ir e a s i v io la r e a fiic e i
e i d e o p ts p r e z e c e a n i. P o lit ia n u a r e
d o v e z ile n e c e s a r e p e n tr n a -i a r e s ta p e
v in o v a ti. A tir n c i, B e th , c a r e b a n u ie s te
c in e s e a f la in s p a te le a c e s to r a c t im ii
c r im in a le , s e h o t a r a s t e s a a c tio n e z e p e
c o n t p r o p r iu s i s a s e r a z b n n e .

Lei: 12300

S-ar putea să vă placă și