Metoda McKenzie

Robin A. Mckenzie, un fizioterapeut de talie mondiala, nascut in noua Zeelanda care pune bazele unei
metode de reabilitare a coloanei vertebrale ( in special cervicala si lombara) care ii poarta numele, cunoscuta si
aplicata in toata lumea(America, Asia, Australia ,Europa) sub de numirea de “diagnoza si terapie mecanica”.
Daca adoptati anumite pozitii sau efectuati miscari ce dauneaza coloanei dvs. si apar si probleme in profunzime,
atunci e posibil sa identificati alte miscari si pozitii care, daca perseverati in ale utiliza, pot schimba evolutia
acestui proces.”(Robin A. McKenzie)
Conceptia lui Robin A. McKenzie în lombosacralgii porneste de la afirmatiile că factorii predispozanti
în aparitia acestei patologii sunt în ordine:
- pozitia prelungită de asezat - cu coloana flectată;
- frecvenţa crescută a miscărilor de flexie lombară (acestea crescând presiunea pe elementele posterioare
discale).
În consecintă, lipsa extensiei lombare predispune la lombalgie.
Programul McKenzie este un complex de exercitii, cu eficienţă atât în durerea cronică cât si în cea
acută. Acest program foloseste o serie de exercitii progresive, menite să localizeze si în cele din urmă să elimine
durerea pacientului. Regimul exercitiilor trebuie individualizat pentru fiecare pacient, încorporând numai acele
miscări care determină neutralizarea simptomelor. Tipic pentru programul McKenzie este corectia oricărei
deplasări laterale si exercitii de extensie pasivă, care să favorizeze deplasarea nucleului pulpos spre regiunea
centrală a discului. Cheia protocolului este reducerea protruziei discului si apoi mentinerea structurii posterioare
a discului, astfel încât să se formeze o cicatrice care să protejeze de protruzii ulterioare. Pacientul trebuie să se
retină de la orice activităti si pozitii care cresc presiunea intradiscală sau cauzează presiuni posterioare asupra
nucleului (aplecarea înainte, exercitii cu flexie). De îndată ce protruzia pare a fi stabilizată, se impune
restaurarea cât mai completă a mobilitătii. Exercitiile pasive si mobilizările articulare sunt indicate atunci când
există limitare de mobilitate, McKenzie urmărind o amplitudine complectă de miscare pe toate directiile.
McKenzie pune un accent deosebit pe profilaxia secundară, prin folosirea unor role (suluri) lombare si
scaune speciale, pentru a mentine lordoza în timpul pozitiei de asezat si prin instruirea bolnavului privind
mecanica corpului în timpul activitătilor zilnice.
Esential in metoda McKenzie este că majoritatea durerilor lombare sunt de origine mecanica, cu
deformare a tesuturilor, astfel activnd sistemul nociceptor.
Metoda Mckenzie se imparte in 3 componente fundamentale:
-diagnostic mecanic
- tratament mecanic
- tratament profilactic.
Diagnosticul mecanic este si el impartit in 3 categorii: sindrom postural, sindrom de disfunctii, sindrom
de deranjamente.

McKenzie descrie sindromul postural, ca deformari mecanice a tesuturilor moi, fiind rezultat al
stresului postural prelungit, care poate duce la durere si disfunctie. În acest caz suferinta este determinată de
afectarea muschilor, ligamentelor, fasciei, articulatiilor interapofizare si discului intervertebral. Dintre acestea,
factorul major este scurtarea (fixarea adaptativă a tesuturilor moi a segmentului motor, cauzând deformarea si
pierderea jocului articular).
Tabloul clinic cuprinde:
- vârsta în general sub 30 de ani;
-sedentarism;
-durerea este produsă în pozitii si nu la miscări, are un caracter intermitent, dispare la miscări usoare;
- nu se prezintă deformări; nu este pierdere de mobilitate sau arc dureros;
- pozitia asezat este deficitară si poate fi dureroasă.
Tratamentul postural consta in corectarea posturii sau pozitiei ce cauzeaza simptomatologia( pozitia din
sezand, ortostatism, culcat dorsal)si incurajeaza cresterea activitatii pentru a obtine un stil de viata echilibrat
intre activitate si inactivitate.
Tabloul clinic al disfunctiilor este următorul:
-de obicei persoane de peste 30 de ani, în afara cazurilor de traumatism;
-de obicei vor dezvolta deranjamente si vor favoriza traumatismele;
-initial pacientul descrie simptome de leziune, dar persistenta simptomelor denotă că ele sunt rezultatul
pierderilor de mobilitate si functionalitate;
-redoarea vertebrală înaintează cu vârsta, iar extensia din decubit nu este tolerată;
-durerea este episodică semănând cu cea din deranjamente, dar de obicei dispare

1
după o perioadă de repaus;
- durerea se datorează pierderii de amplitudini de miscare si prin întinderea
tesuturilor moi contracturate. La examinare observăm o proastă postură, cu o functionalitate asimetrică,
pierderea extensiei cu usoară reducere a lordozei;
-se poate înregistra o pierdere a flexiei în timp ce coloana lombară rămâne în usoară lordoză; durerea
apare la sfârsitul amplitudinii de miscare si de obicei dispare atunci când se revine în pozitie relaxată;
-durerea poate să persiste după examinare, dar numai pentru o scurtă perioadă de timp.
Tratamentul disfunctiilor determinate de greseli posturale ce cauzează dureri cuprinde: corectarea
pozitiei pacientului - durerea trebuie să scadă în 24 de ore; kinetoterapeutul ajută pacientul să efectueze
stretchingul care însă trebuie continuat de către pacient, câte l0 întinderi din 2 în 2 ore - durerea trebuie să apară,
dar să dureze doar cât timp durează stretchingul nu si după o perioada de timp; dacă nu se realizează un progres
atunci nu se merge cu întinderea până la amplitudinea optimă sau există perioade de repaus prelungite; dacă
apare durerea si ea se mentine în timp, se reduce amplitudinea si/sau frecventa stretchingului.
Sindromul de deranjamente consta in miscarile repetate care modifica localizarea si comportamentul
durerii, durerera este accentuata in timpul miscarii
Deranjamentele (împărtite în 7 tipuri) sunt cauzate de deformările mecanice a tesutului moale ca
rezultat a unor deranjamente interne si prezintă următorul tablou:
-bolnavi între 25 si 55 de ani, frecventă mai mare la bărbati;
-recidive în antecedente;
-deranjamentul poate fi declansat de o întindere bruscă sau de o flexie puternică (ridicarea din flexie);
-progresiv apare durerea antalgică cu limitarea miscărilor (a doua zi dimineata bolnavul nu se poate da
jos din pat);
- frecvent apare după ora prânzului;
- durerea este în fazele initiale constantă, iar schimbările de pozitie pot ajuta temporar; pacientii cu
dureri intermitente, au de obicei un deranjament minor;
- ridicarea în ortostatism din asezat, de obicei agravează simptomele;
-dificultăti de găsire a unei pozitii confortabile pentru somn. La examinare observăm deformările
(spinele lombare sunt turtite, cifoză lombară, deplasare laterală sau scolioză lombară), întotdeauna pierderea
miscărilor si functiei; prin testele de miscare se pot pune în evidentă deviatiile si pot produce/creste durerile.
Tratamentul deranjamentului depinde de tipul de deranjament si anume posterior, postero-lateral,
anterior, antero-lateral,si de prezenta sau absenta deformarii acute.
Tratamentul mecanic consta in progresia fortei mecanice care incepe cu miscarile propri ale pacientului
si cand e necesar se continua mobilizari si manipulari efectuate cu ajutorul kinetoterapeutului.Scopul
tratamentului: eliminarea durerii, stabilizare unei functionalitati, prevenirea recidivelor si agravarea problemei.
Tratamentul profilactic include:
-instructiuni si sfaturi de postura
-instructiuni si sfaturi ergonomice
-mentinerea arcului de miscare
-interpretarea semnalelor de avertisment si actiune
- practicarea cat mai multa a activitatii fizice.
Exercitiile privesc imbunatatirea structurii si functionalitatii tesuturilor moi, a reinvatarii si mentinerii
unei posturi corecte.Scopul exercitiilor este de a elimina durerea, recuperarea miscarilor cu amplitudini
normale.Exercitiile sunt simple si se pot executa lejer si acasa.
Exercitii pentru gat:
1. Stand pe un scaun duc capul inapoi ajutat si de maini., mentin pozitia10 sec. Apoi revin in pozitia de
relaxare.(10 repetari de 6-8 ori pe zi)
2. Stand pe un scaun intinde coloana cervicala ca si cum ai vrea sa vezi tavanul ducandu-l inapoi cat e posibil,
apoi executi mici rotatii stg/dr cu capul tot timpul inapoi( se fac 5-6 rotatii apoi se revine, 10 repet. de 6-8 ori pe
zi)
3. DD pe un pat fara perna, se impinge capul pe spate dar privirea sa fie in contact cu tavanul, se mentine 10 sec.
si se revine( 10 repet. de 6-8 ori pe zi)
4. DV pe un pat fara perna se aluneca pe pat pana acesta si partea superioara a spatelui ajung inafara patului, se
lasa capul gravitational in jos ajutande-se cu mana pusa in partea nucala, cand se ajunge la punctul maxim se fac
miscari de rotatie tinand capul cat mai mult pe spate, se ridica capul cu mana pusa in partea nucala iar pt a se
intoarce pe pat se tina mana in partea nucala si se luneca usor pe pat, se ramane intins cateva minute(10repet de
6-8 ori pe zi).
5. Sezand pe un scaun, apleci capul de partea laterala fara sa l rotesti, ducand urechia pe spate.In timpul
miscarii, capul trebuie tinut in retractie cat mai posibil pe spate;te poti ajuta cu mana tragand usor capul de
partea dureroasa, se mentine pozitia 10 sec. apoi se relaxeaza( 10 repet. de 6-8 ori pe zi).

2
6.Inainte de a incepe ex 6 se repeta ex 1. Sezand pe un scaun se roteste capul spre stanga si spre dreapta
ajutandu-te de mana, daca e necesar, pt a creste incet ampilitudinea de rotatie.(10repet. De 6-8 ori pe zi).
7. Sezand pe un scaun, apleaca inainte capul cu barbia in piept mentine pozitia 30 sec.cu mainile pe cap apoi se
revine in pozitie de relaxare(6-8 repet. apoi se repeta ex 1 si 2).

Exercitii pentru coloana:

- obiective: eliminarea durerii, refacerea totala sau partiala a mobilitatii vertebrale la nivel lombar.
1. DV pe o suprafata rigida si se ramane circa 3-5 min. complet relaxati.
2. DV spijin pe antebrate cu coatele aproape de parte superioara a spatelui se incearca o relaxare a
bazinului. Se mentine pozitia 3-5min apoi se executa ex 1.
3. DV bratele flectate ca pentru flotare ,se intind bratele aducand partea superioara a spatelui cat mai sus.
Se mentine pozitia 5-6 sec apoi se revine cu coatele indoite.( 10 repet. de 6-8 ori pe zi).
4. Ortostatism cu picioarele departate se executa extensii cu mainile sus si se mentine incercand sa se
ajunga la o extensie maxima.
5. DD cu gen indoiti , talpile pe sol, aduc gen la piept pana cand simtim durere.(5-6 repet pe serie de 3-4
ori pe zi incepend cu 3-4 ore dupa trezire).
6. Sezand pe scaun cu picioarele departate si mainile pe gen, flecteaza trunchiul pana ajungi cu mainile pe
podea apoi se revine.(se poate face si cu banda elastica in jurul gambei). 5-6 repet pe serie de 3-4 ori pe
zi incepend cu 3-4 ore dupa trezire).Ex poate fi facut dupa ce ai executat macar o saptamana ex 5.