.

rehnorcdacLare: Amclu\lI Vi:;;an

('opcrla: Angelica MfiiaC5CU
CUPRINS

CUPRlNS ............................................................................................ ... . 5

Copyright 1) 20 I I
I!:ditura Univcrsitara
Director: Vasile MUlicalu CAPITOLUL I
H-duL N. Balecscu nr. 27-33, NOTIUNI GENERALE DESPRE DREPT ~I DESPRE LEGISLATIE.
Sector I, Bucurc!iti
Tel 1Fax: 021 - 315.32.47 I 319.67.27
LOCUL DREPTULUI COMUNICARll IN CADRUL ~TIJNTELOR
www.cdituraunivcrsitara.ro JURIDICE .. ....... ...................................................................................... 15
c-mail: redactia@edituraunive.rsi1ara.ro 1.1. ~tiintele juridice. Conccptul dreptului. Prezentare generaHi ............ IS
1.2. Diviziunea dreptului ......................................................................... 19
1.3. Relatia dintre drept, moraUi ~i deontologie in domeniul comunicarii
EDlTURA RECUNOSCUTA DK CONSILlUL NAT.lONAL AL CERCETARlI publice ......... ......................... ............................................................. 34
~TllNTlFICE DlN INvATAMANTUL SUPERIOR (C.N.C.S.l.S .)
1.3.1. Etica ~i morala ........................................................................ 34
1.3.2. Deonto1ogia .......... ......................................................... 3~
1.4. Locul Drcprului comun.ic3.rii in cadrol ~tiintclor juridice ................. 43
DC!icrierea elFa Bibliotecii Nationale a Rnmltniei 1.4.1. Oreptul comunicarii sociale. Obiect. Notiune. Metode .......... 45
PAru~[SCU, ANCA 1.4.2. Principiilc dreptului comunicaru ............................................ 46
Dreptul comunidlirii: consideratii teoretice ~i legislatie
relevanti J Anea Paiu~cscu , Dana Du\a. - Bucure~li : Editura
Univcrsitara, 2011 CAPITOLUL2
Bibliogr. I'RINCIPIILE DREPTULUI COMUNICARlI SOCIALE ..................... 4~
ISBN 978-606-591-218-2
2.1. Principiullegalitatii ...................................................... .................. 52
l. Duti!., Oana
2.2. Principiul egalitapi in drepturi .................. ..................................... 53
342. 732(498) 2.3. Principiul bunei-credinte ................................................................ 55
2.4. Principjul adevarului ...................................................................... 56
2.5. Principiul corcctei infonnan a opiniei publice............................... 58
o Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii Universitare 2.6. Principiullibertiitii de exprimare ................................................... 59
2.7. Principiul general allibertatii individului ...................................... 61
2.8. Principiul prezumtici de nevinovatie ............................................. 63
Dislribu\ie: IcUfHX: (021) 315.32.47
(021) 319.67.27 2.9. Principiul responsabilitatii ~i riispunderii ....................................... 66
comcnLi@cdilurauniversilara.ro 2.10. Principiul impartialitatii ~i obicctivitatii ........................................ 67
2.1 I. Principiul secretului profesional .................................................... 68
ISBN 97S-606-591-21R-2 2.12. Principiul umanismului .................................................................. 70
2.13. Principial acccsului liber la illformatii .............. ............................. 70
2.14. Principiul dreptului de autor sall al comunidiri i autorizate ........... 71
CAI'ITOLLJ L 3 4.1.2.2.2. Cl.ltcgoria informatiilor sl:cn.:tl.! .... .. ....... .... . lit)
CON CIO PTUL DE L1BERTAT I UMANE ~l DRE PTURI CETA- 4.1. 2. 2.3. Di spozitii speciale privind accc.sul mij l oa~
TENESTL L1BERTATEA DE EXPRlMAR I:: ~I LTBERTATEA eclor de infonnare in masa la informatiile
PRESEt. GARANTHLE LIB ERTATIJ PRESEI. ..................... .......... ... . 74 de interes pub lic ...... ......... .............. ...... ..... 122
3.1 . Drepturile omului. Ubertalile publi ce ~i drepturile cctiitene ~ ti .. ..... .. 74 4,) .2.2.4. Sanctiuni .... ..................................... ........... 123
3.2. Consacrarea juridica a drepturilor omului ~ i uruversali.zarea 4.1 .2.3. Libertatea con~ tiinte i ........ ........................ ................. 124
acesrora ............... ........................... ............... ............. ....................... 75 4.1.3. Limitele libertatii de ex.prim<lre ~i de comunicare .................. J 26

3.3 . Clasificarea drepttlrilor ~i a liberti1tilor fundamentale ...................... 79
3.4. Libertatile comunicarii ( ~ i ale expresiei): libertatea con~tiin~ci .
libertatea de exprimare, dreptu Lla infomlatie. dreptulla viata intima,
familiaHI ~i privata .......................................................................... ... 80
3.4. 1. Libertatea con~ tiinte i .............. .. ..... ............... .. .... ............. ........ 80
3.4.2. Libertatea de exprimare ................... .. .......... .......... ................. 82
3.4.3. Drepllliia informalie .............. ................................................. 88
3.4.4. Drcptulla viata intima, familiala ~i privata .................... ........ 92
3.5. Libertatea de exprimare ~j ubertatea presei ... .......... .... ..... .......... ..... . 96
3.5.1. Reguliie rcfcritoare la libertatea cuvtt.ntuLui ~ i la libertatea
presei .................. ............... .............. ... ..... ..... ... ........... ..... ........ 96
3.5. 1.1. Legislatia pre sei scrise in Ro mania ........ ................... 96
3.5. 1.2. Distinctia d intre libertatea de exprimare ~i libertatea
presei ........... ........ .... .......... .. .............. ......... ....... ........ 99
3.5. 1.3. lmportanta libertatii presei ................................. ........ 100
3.5.2. Obiectullibertatii de cxprimarea prin press ........ ... .......... ...... tOl
3.5.3. Principii1e ce municarii in .. ~tiri" ~i in "opillij" ......... ... ........... 102
3.5.4. Titularii libertatii de exprimare prin prcsi .. ........................ .... 103
3.5.5. Garan~il e liberUi~ii presei ....... ......... ......... ..... ... ..... ................. 106
CAPITOLUL4
DREPTIlRIL E ~I OBLIGATllLE PERSOANELOR IN DOMENIUL
COMUNICARn SOCIALE. L1MITELE LIDERTATIIDE EXPRIMARE
~I DE COMUNICARE .. .................... ........ ..... ...... ..... .. .................... .. ...... 110
4.1. Norme juridice interne ~i intemalionale referitoare la principalele
aspeete ale comuuicarii ....... ............. ... ....... ... ........ .......... .................. 110
4. l.1. libertateade exprimare .. ...... ............. ..... .. ......... .................. ... 110
4. 1.2. Drepturile cemuni earii ....... ... ...... ........................................ .... III
4. 1.2.1. Libertatea de exprimare ..................................... ........ 111
4.1.2.2. Dreplllll a infOlmatie ........ .... ............ ....... .................. 112
4.1.2.2.1. Garantii juridice privind accesul la infor-
matiile de interes public ...... ....................... 116
4.1.4. Respcctarea victii intime, famiHale ~i private ......................... 126
CAPITOLUL 5
COM UNTCAREA PUBL1CA~IPROTECTIA1URlDICA A DATELORCU
C ARACTER PERSONAL. .. .......................... ............... .......................... 133
5. 1. Legea Ill. 677 /2001 pentru protect ia persoanelor cu privire la
preluerarea datelo r eu caraeterpersonaJ !}i libera eircuJatie a acestor
date .... ..... .............. ........... ......................... .. ......... .............. ............ 133
5.2. Dcfinitii ....... ... ............................ ............... ......... ............... .. ............ 134
5.3. Cadrul juridic .. ..... .... ........ ......... ........ ...... ........... _....... ......... ... ........ 135
5.4. Atributiile AutoriHitii Nalionalc de Supravegbere a Prclucdirii
Datelor ell Caracter Personal autoritiitii de supravegbere ............... 135
5.5. Domeniul de aplicare a Legii nr. 6771200) .............. ... ........ .......... .. 136
5.6. Legitimitatea prelucriirilor de date cu caracter personal ..... ..... ....... 138
5.7. Protcc~i a dalelor persona.le in Slslemul lnformatic Nationa l de
Scmnalari . Participarea Roman iei La Sistcmul de Info rmatii
Schengcn ............ ....................... ... ............................. .............. ........ 139
5.8. Obligatiile operatorilor de date cu caracter personal .... ...... .... .. ...... 140
5.9. Drepturile persoanei vlzate in contextul prc1ucrarii datelor eu caraeter
personal ...... ........................................... .................................. ........ 141
5.10. Drepturi ale eetatcnilor strftini in ceea ce pti ve~te pro tcetia datclor
pcrsonalc ....... ... ... ........ ... ........... ............... ..... ......... ........... .............. 146
5. ll .Plangeri adresate direct Autoritiitii Na,ionale de Supraveghere a
Prclucra..rii Datele r eu e araetcr Personal (ANSPDCP) ................... 146
CAPITOLUL6
JURNALISTUL(AGENTUL MEDIA) - PRlNCIPALUL ELEMEN T AL
REGLEMENTAR lllURlDl CE A DREPTULUI COMUNl c ARII.
NORMELE DEONTOLOGIGE 'IN DOMENI UL MASS - MEDIA
REGIMUL JURIDIC AL PR ESEI ......................... ........... ........... ......... .. 152
6. 1. Dreptul comunicarii ~ i Drcptul mass-media ................. .................... 152
7
 6. 1. 1 lJrcptul mass-media ~ i sistclllul politic ......... .................. .. ....... 152
6 .2. Articuliirile ~i c()n~inutul dreptului comunidirii in domeniul mass-
media ............................... ........................ .................. ....................... 155
6.3. Statutul radioteleviziwlii ....................... .............................. ........ ..... 157
6.4. Consideratii asupra importan~ei accesului La infomlatie ... ... .......... .. 160
6.5. Reglementari privind acreditarea ziari$tiior. Neconstituponalitatea
di spoziP-ilor referitoare la refuzul sau retTag erea acreditarii ............. 162
6.6. Proceduri ~i sanctiuni previizute de lege in cazul indi.lciirii di spozitiiior
privind accesulla infomlatiile de intcres public ............. ..... ............. 163
6.7. Jumali stul (Agentul Media) - Principalul e lement al reglemcntarii
juridice a dreptuiui comuniearii ........................................... ..... ....... . 166
6.7. 1. Statutul profesioual aljurnali~til o r .......................................... 168
6,7. 1.1 Definirea jurnalistului ................ ... ................ .............. 168
6.7 .1.2 Jurnali~t i s alaria~i ~i jurnali~ti eolaboratori ... .......... .... 169
6.7. 1.3. Desfaeerea eontraetului de munca. CLauza de
cOlll1tiinti1 ................ ... ........ ..... ... .. ........................... ... 170
6.7.2. Normele deonto logice ale profesiuuii de jurualist .................. 172
6.7.2. 1 Reglemcntarea europeans ................. ..................... ..... 172
6.7.2.2 Reglementarea juridicii intern a .. ..... ..................... ....... 176
6.7.3. " Yell ow journalism" ... ......... ... ........ .. ............. ................ ......... 180
CAPITOLUL 7
REGIMULJURIDIC AL PRESEIiNROMAN IA .................. .............. 18 1
7.1. Regl cmcntari juridice in domeniul presei in Romania ........... ........ .. 18 1
7.2. Statutele ~i codurile dcontologice ale juma li ~tilor ........................... 187
7.3. Drepturi le ~i ob l iga tiilejwnali ~ til or .......... ............. ....................... ... 188
7.3. 1. Dreptul de a fi infonna!.................. ......................................... 188
7. 3.2 . Dreprul de acces la sursele de infonnare ................................ IR9
7.3.2.1. Respecrul vietii private ...... ..... ................ .......... ......... 189
7.3.2.2. Dreptul il1dividului la propria imagine ............ ..... ..... 19 1
7.3.2.3. Protectia tinerilor!}l a alta r categorii de persoane ..... 193
7.3.3. Dreptul la critic. .................................................. .......... ... ...... 196
7.3 .4. Dreptulla replica ~i la rectificare .......... ...... ...... ............ .. ... ..... 199
7.3.4.1. Regl emel1 tarea juridica a dreptului la rep li ca in
Romiiu.ia ..................... ............................................... 202
7.3. 5. Dreptul la pro tcclia surseLor .......................... ........ ...... ..... ... .... 211
( ·AI'ITOLUL X
DREPTUL LA REPLICA - DREPTUL LA RAS PU NS iN PRESA
SC RISA. DR E PT UL LA R E PLI C A ~ I LA RE C TIFI C AR E i N
AUDIOVIZUAL ...... ........................ ......................... ............... ........ .. ..... 213
X. l . Dreptulla replica - dreptulla rnspuus in presa scrisa ....................... 2 16
X. 2. Oreprul la replica ~ i La rectificare in audioviz ual ....... ...... ............. .... 220
X.3. Procooura cxercitarii dreptuiui 13 repiidilrecti.fi care ......................... 223
CAPITOLUL 9
RELATIA PRESE I C U JUSTITIA. RA.sPUNDER EA JURIDICA A
JURNALI~TILOR ........ .............. ...... ...... ... ............ ........ .......................... 226
9. 1. Raspunderea jurid ica a jurn a li ~ tilor - obiect a l controverse lo r
leg islative ..................................... ..................................................... 226
1).2. RAspunderea disciplinara ajumalistului ......... .............. .................... 227
9.3. RAspunderea patrimoniala a jumalistului .. ...... ..... ... ..... ........... .......... 229
9.3 .1. Riispunderea patrimonialii a jumalistului fata de angajator .... 229
9 .3 .2. Raspunderea patrimoniala a jurnalistului fata de terti ............ 229
1).4. fUspunderea contraventionala ~ i penaHi ........................................... 230
1). 5. Raspunderea penala ajuma ~til or ............................. ....................... 232
9. 5.1. Deli ctele de presa ....................... ... ..... ... ........... ... .......... .......... 233
9. 5.2. Particularitatile deLictului de prcsa ......... .......... ................... .... 234
9. 5.3. Deli ctele de presa in leg islat ia in vigoare .............. ........ ......... 235
9.5.4. Prezentarca dclic.telor de presJ. .. ....................... :..................... 236
9.5.4. l. Deliete (infractiuni) contra demnit3pi : calomnia lii
insulta ..................... ................................ ...... .... ........ . 236
9.5.4.2. Infractiuni contra autoritalii ... ... ...................... .. .. ....... 250
9.5.4.3. lnfrac~iuni (deLicte) contra slgurantei statului .... ........ 253
9.5.4.4. Infractiuni care aduc atingere uno r re latii privind
conviefuirca sociaUi ..................................... .............. 255
9.5.4.5 . Fapte care au caracter penalnumai in timp de rUzboi 258
<).6. Ritspundere a civiHi pentru faptele ce aduc atingere demnitatii
persoanei ... ........ ..................... ......... ....................... ... ,................. ...... 258
9.7. R.aspunderea civilli ~i raspunderea penala. Cumulul dintrc ce le do ua.
fo rme ale raspunderii ................ ............ ................................. ........... 259
9.R. C arcgorii de daune ce pot rezulta ea urmare a atmgerilor adusc
drepturilor persoanei ....... ... ............................................................... 260
9.9. Temeiuljuridic al raspunderii civile pentru daunc morale ~i materi ale
in cazul alingerilor aduse drepturilorpersonalitiitu prin int.ermcdiul
mass media (art. 998-999 Cod civi l) ..... ...... .. ... ....... .............. ........... . 261
lJ.I O.Rasp undcrca jundidi inslituita prin Dccrctul 31 / 1954 privlnd
persoanclc lizicc ~i juridicc ............................................... ............... 261
CAPITOLUL j 0
PRESA iN CAMPANIILE ELECTORALE. DREPTUL LA ANTENA.
PUBLlClTATEA ELECTORALA ......................................................... 263
t 0.1. Garantarea accesului la serviciile publice de radio ~i te1cviziune
al competitorilor electorali .............................................................. 263
10.2.Conditii privind accesul competitorilor electorali Ia serviciile
publice de radio ~i televiziune ................... .................... ......... .. ....... 266
10.3. Reguli privind exercitarea qreptului la antena in campania
elcctorala ......................................................................................... 270
IDA. Dreptulla replica ~i dreptulla rectificare .............................. .. ....... 272
10.5. Legis latia secundara. DeciziilelRecomandarile Consiliului National
al Audiovizualului ..................................... ...................................... 273
CAPITOLUL j j
COMUN ICAREA PRIN PUBLICITATE. DREPT ~ I LEGISLATIE iN
DOMENIUL PUBLICITAR ... ................................................................ 278
1 1.1. Agentii de Public Relation) Departamentul de publieitate~
Publicitate ~ i jumalism: care sunt delimitarile? .............................. 278
11.2. Publicitatea: " advertising" sau "publicity"? .................................. 279
j 1.2.1. Advertising-ul (publicitatea) ....................... ........ ............ 279
11.2.2. Publicity .......................................................................... 280
11 .3. Fuuctiile publicitliW .......................... ..... ................................. ..... 280
11.4. Domcniul de reglementare juridid a publicitatii .......................... 2R2
11.5. Cadrul general al restrictiilor in publici tate ................................... 283
11.6. Publicitatea ~i promovarea pe lnternet .......................................... 285
11.6.1. Formele de publicitate on-line ........................................ 285
11.6.1.1. Publi citatea ~i promovarea ............................ ... 285
11.6.1.2. Publicitatea prin po~ta electronica ................... 285
11.7. Publicitatea in~elatoare.............. ..... ......... ...................................... 286
11 .8. Publicitatea comparativii ............................... ................................ 287
11 .9. Publicitatea ecologicii.............................. ........... ................ ........... 288
11.9.1. Conceptul de publicitate ecologica ................................... 288
II 10. Domcniilc sensibile ale publicita:pi ......... ...................... ................ 2R9
11.10.1. Pubticitatea destinata minorilor ...................................... 289
11 . 10.2. Publicitatea pentru tutun .............................. .. .. ............... 290
"'
I 1.10.3. I'ubl icit<ltc<l P(!tltru mcdic<lmcntc .................................... 2<>0
11 . 11 . ContTolul publicitalii .. ........................... ..................... ........... ....... 290
1 I. 11.1. Organismele de control.................. .................... ...... ....... 290
I 1.12. Regulile publicitiipi audiovizuale .................. ............................... 29 1
11.12.1. Reguli .............................................................................. 292
11.1 2.2. intrerupere ....................................................................... 292
11.12.3. Conditii ........................................................................... 293
11.12.4. Conditiile publicitatii ~i a te Leshoppingului pentru bauturi
~oo~~ .. ....................................... ................................. m
11.12.5. Con\inuturi diluuatoare .................................................... 294
I 1.13. Proeedura ill cazul sesizarii unei inealcari a regulilor privind
publieitatca .................................................................................... 294
11.14. Speta ........... ........ .................................. ........ ........... ..................... 295
('APITOLUL 12
I. lIlERTATEA DE EXPRlMARE PE INTERNET 296
12. I. Internet - sursa de comunicarc ........................................................ 296
12.2. Documente internationale privind libertatea de exprimare prin
Internet ............................................................................................ 297
12.3. Necesitatea reglementiiriijuridice ill domeniul intemetului ........... 299
12.4. Reglementarea juridica a libertatii de exprimare in Internet ........... 300
12.4.1. Factorii care contribuie la incurajarea libertatii de exprimare
prin intennediul Internetului: .............................................. 300
12.4.2. lnternctul ~ i protcctia rcceptorilor de continuturi pe
internet ........................................ ... ...... ............................... 302
12.4.3. Autoreglementarea ................................. .......... ...... ............. 303
12.5 . Sistcmc1e de verificare a varstei ut:ilizatorilor ............. .. 305
12.6. Retinerea ~i conservarea datelor de trafic) de ditre furnizorii de
. "Internet"
servlell CD ata Retentlon . ") ............................................... . 305
12.7. Reg1ementarea juridicii a continutu ril or in internet in Uniunea
Europeana ~i in diverse state ale lumii ........... ................................. 306
12.R. Rcglcmentarca con~inuturilor in internet in Romania .................... 307
12. 9.1ntemetul ~i dreptul de autor. SClllte consideratii privind exereitiul
drepturi lor de autor pe internet ........... ........................................ ..... 308
12.9.1. Cazu l Sony Betamax ........................................................... 308
12.9.2. T ratatul Organizatiei Mondiale de Proprietate Intelectuala 309
12.9.3. Legea or.8/ l 996 privind dreptul de autor ~i drepturil e
conexe ........................ ......................................................... 3 10
11
('AP ITU LU!, IJ
I.IIJERTATEA DE EXI'RIMAR E SI LEGEA l'ORNOGRAFIEI ......... 3 12
1.1.1 Rcglcl11cntarea jurididi .... .......................................... ............ .. _....... 312
13.1 . 1. Detinitiile lega le ............................ ...................................... 3 12
13. 1.2. Prevcnirea ~ i controlul activimtilor eu caracter pomografic 3 13
13. 1.3 Infractiuni ~ i contraventii .. .................................... .. ,......... ... 3 14
13.2 . Pornografia pe lnternet ...... ...... .. ...... ......... ........... ..... ....... , ............... 315
13.2. 1. Pomografia adulta in Lnternet _............. __ ... __ .............. __ ._..... .. 3 15
13.2.2. Pomografia infantiUi in lntemet ........... ............................... 3 18
('AI' ITOLLIL IS
CONSILIUL NATIONAL AL AUD!OV1ZUALULUT (CNA) ............ .. 337
IS. I. ReglemenHiri le. organizarea ~ i funcponarea CNA ........................ . 337
15.2. Arributii privind acordarea licenteior auctiovizuale!;ii a autorizati ilor
de retransmisie ........................ .................................................... . 342
15.3 . Atributii de reglcmentare in domeniul audiovizualuilli ............... .. 344
15.4. Atributii privind controlu l respectarii obligatii 1or rcvenind
titularilor licenre lor de emisie ~ i a condi\iilor tehnice din decizia
de autorizare, constatarea contraventiilor ~ i ap licarea sancpunilor
in domeni ul audiovizualului .................................. " ..................... .. 346

('AI' ITOLUL 14
('OMUNlCAREA IN INSTITUTliLE PUBLICE ................ .................. 320
14. 1. Concept ~i rnodalitati de comuu.icare in ~i dinsprc institutiile
publicc ................................ "." .............. , ... , ....... ........... ,....... ......... 320
14.2. Baricrelecomuni catiollalc .............................................. ................ 322
14.3. Comunicarea intcrpersOllalii In administratia publica .................... 323
14.4. Comunicarea extem~ a administratiei publice ............... ...... .......... 324
14.4. 1. Comunicarea intre institutia publica ~i cctateni .... ....... ...... 325
14.4. 1.1. Co municarea in trc funclionarul public ~i
cetAtean ................. ... ............... ............................ 327
14.5 . Dczvoltarea Sistemului Informational al Administratiei Publice... 328
14.5. 1. Structura generaLa a sistemuLui illformatic ~i informa~iona l
al adminislTatiei publice ..................................... ................ 329
14.5.2. Cadrul normativ al s is temului informa\i o nal al
admini~trapei publicc ............................................... .......... 330
14.5.3. Factorii care intlucnteazil ritmul d e trecere la Societatea
Informationali! ...... " ...................... " ........... .............. ........ ". 330
14.6. AS)'lccre juridicc generale priv ind contenci osul administrativ ........ 333
14.6.1. C()nceptul de "contencios admillistrativ" ........ ... ............... 333
14.6.2. Caracteristic il c contenciosului administrativ: ... ................. 333
14.6.3. Cauzele (moti vcle) care pot duce la litigii (procese) intre
autoriHitil c publil:e ~i cerateni: ......... ... ............... ................ 334
14.6.4. Faze le procedurale ale contenciosu1ui admin istrativ ......... 335
14.6.4. 1. fa 7..a proccdurii prealabile ................"................. 335
14.6.4.2. Fur.a judccatii ( faza rccurNu lui IItlln in istIJliv) ..... 335
CAPITOLUL 1

NOTIUNI GENERALE DES PRE DREPT ~I

DESPRE LEGISLATIE.
, . ,
LOCUL DREPTULUI COMUNICARIlIN CADRUL
~TIINTELOR JURI DICE

"Nam el ipsa scientia pOfestas eM"

(Caci fnsti-ri -i1iin(a e plllere)
Francis Bacon I

1.1. $tiintele juridice. Conceptul dreptului. Prezentare

generala

Determ inarca obiectului ~ tiintelor juridice presupunc delimitarea sfcrci

i'enome neJol' cercetate, precizarea unghiului din care sunl cercelatc
(dcoarccc acel~i fenomene pol fi cercelale de doua sau mai multe ~(ii n le.
dar dintr·o ell (otu l aha pcrspectiva ~i Cll alte mctode) , precurn ~i stabilirca
gradului (nivelului) de generalizare C ll care sunt studiate fenomenele 2•
Exisleola dreptului este srrans legata de exis(enTa vielti i n soclctatc,
dre ptul fiind considcmt inca di n antichitatea romana un produs al socieUitii.
confonn dictonului lati n" ubi societas ibijus,,3.
Prio unnare, ~·tijllfa dreplufui este 0 ~tiinl~ sociala. ce studi aza
rcnomenul juridic in toata comple:ltitatea sa, ~i "care Jommleaza prillcipiile
J.:enerale /)1 baza ciirom dreptul fJi structureazii un mecani.fm adeclIaT de
i"jluenrare a comporfamenrui ui oamenilor, fn femeiul IInor cerin,,,
valorice ..4.
$tiintc1e j uridice pot fi clasifi cate dupAcum urmc3za:
- l ntmdllcere 'in .~tudiul dreplului (Teoriu gen eral ~ a statului ~ i
dreptului) ce studiaza aspeclele generale privind statu] ~ i dreptul;

1 • .Mediwfi()nes mcrae" (Medilatii reli gioase). 1598.

:/. Momcilo Luburici - "Teoria genemlii a dreprulu;", edip.8 a U-n. Edilura Oscar Pri n!.
nucure~ni. 2005, p.11;
1 Uncle este socielate, acolo este ~i drept. I .CelerchL I Craiovan .. Inlroduccre in
TL"Oria generalfl a dreptului", Editura All, Bucur~li . 1993. pag. 5.
~ N. P()pa, M.- C. Ere mia, D. - M . Drag.nea - ., Teoria Rellualii a drepflllJ(i. Silltel,t!
f'/!fUm semi/lllr", &filura All Beck, BucurC~ li, 2005, p. 4.
 - Sliill(ele juridice istorice ce studiaza statui, dreptul, conccptiilc
politicu-juridicc urmarind evolulia lor concreU'i. (istoria statului ~i dreptului,
i!';toria doctrinelor juridice etc.);
- $rUntele juridice de ramudi sau speciale, ce studiaza normele juJidice
~i raporturile juridicc corespunzatoare pe ramuli distincte ~i institutii de
drept ($tiinla dreptului constitutional. a dreptuJui civil, a dreptulllj penal, a
drcptuJui admirustrativ, a dreptulu-j international, a dreptului mundi. a
dreptului comercial. a dreptului comunitar etc.);
- $tiinfe juridice auxiliare' (ajuti'itoare. participalive) cc sunt in stransi"i.
legatura cu ~tiinte1e juridice ~j la care se recurge pentru 0 mai buna
eunoa~tere a dreptului , precum ~i pentru imbunalatirea acestuia
(crim inalistica, medicina legale1, statistica juridica. drept comparat,
sociologie jwidica, logica jurididi, psihologie juridica, antropologie
juridica, ~emiotica:}i sem.iologie jurididi).
Intre ~tiintele juridice existii 0 stransa corelatie, ele [ormand un tot
unitar, un sistem (sistemul :}tiinlelor juridice).
Conceptul dreptului
AccepPllnile Ilofiunii de .,drept"
Sub aspet:t etimologic termenul "drept" i~i are origini1e in latineseul
"directus,,2 (adjecLivul drepl, direGt, reetiliniu), respeetiv "dirigo" (a
indrepta, a ordona, a dirija). in limba latina tennenul corespunzator pentru
substantivul drept era ,,jus"] (drept, lege, judecata), mult mai apropiat de
ceca ce reprezinta azi dreptul pentru noi.
Cuvantul drept il mt3J.nim, de altfel, $1 In aitc limbi, cu acee~i
semnificalic: droit (franceza), diritto (italiana), derecho (spamoUI.). recht
(germana), right (engleza), provenind din latinescul directus (drept,
orizontal- direct sau Iinie dreaptii).
In acecpfillnea niosofid tennenul a fost utilizat inca din antichitate
pentru a exprima ideea de cchitate, de juste~e, de dreptate, av5.nd un inteles
J Lidia Bamc - "Elemente de teoria drepluJHi". Editura C. H. Beck, Hucure~ti , 2009
eu trimiteri referitor la scmnalarea acestei ramuri 1a 1. Ceterchi , r. Demetcr, V. Hanga. G. H.
Bobo;;. M. Luburi ci, D. Mazilu, C. 'l..ota - "Teoria generaHl a statului ~i dreptului" , 1967,
Editura Didaeticli ~i Pedagogica, BucUTC4ti.
1 Voichita Ionescu - "Dic,iollar latin rmnn.!Z", editia a 3-a, Editunt lidcr, Bueure~ti ,
1992, p.66: directus. -a, -urn (adjecliv). rc~ctiv dirigo. -ere, -rexi, -rectum (verb
intranziliv).
J l...atinescul jus, juris (substamiv neutru), dar ~i jus!t'UJD (porunca, ardin , lege) _
Voichita hlncscu, op. t:it., p.112; Se afirma cii termenul jus pruvine din sanscrilul jtl, eu
sensu I de (/ leMu, Nicoluc Popa - .. Teoria xeneralii 1I tlreptuJui " , curs univcr.~itar. edi1ia 3,
E(lIlunJ Cll. Beck, BucuJ'e~I;, 2008. p. 29.
,'-
l
e ll prcc5dcrc clic (asl fc l. dup5 Ulpianus : "'wllesle v;vcre" - indatorirci.1 lie a
Irai onest, " SIIUt1l cuique tribuere" - de a da lIecaruia ceea ce i sc cuvinc.
"alrerum nos laedere" - de a nu diiuna altei persoane).
in vorbirea curenm, prin "drept", oamenii au in vedere, in special,
sensu I de "drepl-proprletale" (dreptuJ de vot. dreptulJa concediu, etc.), ell
loare cao acest cuvant mai estc asociat , ea adject;iv, ~i in aprecierile de natani
lII()rallf (de exemplu: om drept , acliune dreapta, pedeapsa drcapta), intr-o
acceptiune ce excede notiunii de drept obiectiv sau subiectiv ~i constituic
unul din modurile de retlecrare 1n plan social a existen!ei umane .
'In plan juridic, termenul drept a dipatat de-a lungul timpului mai multe
acceptiuni, dintre care cele mai imponante sunt:
a) Dreptul In sens de .~·tiin{a a dreptului (totalitatea ideilor, notiunilor.
cunceptelor ~i principiilor care explica dreptul ~i permit studierea acestuia);
b) DreptuJ fiU este numai 0 ~tiifila, ci este ~i 0 tehnicii (a convie1Uirii
umane) $i 0 arta 2 in acela~i timp, adica un ansamblu de mijloace pe care Ie
intrebuinteaza institutii1e statului care creeali!. sau care aplidi. dreptul ,
ucoarece regulile juridice impun obligatii, organizeaza funclionarea generalt!.
:I statului .~i socletalii ~j oferli posibilitatea valotificarii unor intcrcsc,
recunoscand capacitatea participarii individuale in diferitele rela~ii socialeJ .
c) Dreptlll obiecti~ - totalitatea normelor juridice, adicii a regulilor de
r.:onvietuire sociala in stituite in societate. Dreptul pune de acord ~i
ordoneaza necesilatile ~i libertatea umane. Accste reguli de comportarnenl
impun obligatii, stabilesc ~i garanteaza. drepturi ~i libertati , ocrotesc interese,
recunosc anumite capacitati, apt;itudini ale persoanelor ~i posibilitati ale
statuJui de a ocroti aceste drepturi.
d ) Dreplul pozitiv - acea parte a dreptului obieL:tiv aflata In vigoare
(active) la un moment dat. Reprezinta dreptul aplicabil imediat ~i continuu,
obligatoriu ~i susceptibil de a fi dus la Indeplinire la nevoie prin forta
publica sau eoercitiva a statului. Dreptul obiectiv fata de dreptul pozitiv sc
aflii intr-o rclatic de 1a intreg la parte.
e) Dreptlll subiectiv - facultalea, prerogativa unui subiect de drept de
a -.~·i valorifica salt de ll-~' i apiira fmpotriva terfilor un anumit interes,
Iq~almenle protejat.
Dreptul subiectiv apartinand subieclilor de drepr consacra realizarea ~i
aplicarea dreptului, aduc dreptul de la stadiul de "simplti nomia de drept"
I Gnaeus Domitius Annius Ulpianus (170-223), Digesta. "Justitia cst constans ct
pcrpetlul voluntm· iu.\· SUlatl cuique trihllelldi. IIlris prael;epta sum haec: }Wma"te vivere
u{lerum tlolllaedere. suum cuique tribuere. "
2 JIIS e.H ar.i boni ei acqui (Dreptul este arta binelui ~i a echil<'itii ), Digeste.
3 Momc ilt1 Luhurid, op. cit.. p. 48.
Ia rcalilal,c , Inseri;nd, de 0 maniera colidiaml ~i individmtlizata, rcgu lu in
socielale l .
DreplUJ obiectiv ~i dreptul subjecti.... reprczint~ doua ipost37..e
complementare ale dreptului. Dreptul subiectiv nu este ~i nu poate exista In
lipsa dreprului obiectiv.
Distinctia2 dintre dreptui obiectiv ~i dreptllrile sublective se realiza in
d reptul I'Oman ulili:liindu-se formulele: lJonna ageluti, rcspecliv [acllltas
aKendi.
Trebuie ffic utii precizarea ca In afara termenului de drept literatura de
specialitiltc mai intrebuinteaz5 :;;i termenu! de ,juridic", care poate fi utili zat
atat ca adjectiv (norma juridica, raport juridic) cat ~i ca termen generic
pentru tot cee a ce inseamna. rel a~ii sociale reg le mentate de drept.
Defmitia dreptului
Dreptul poate fi definit ca fiind un ansamblu de norme stabilite sa u
recunoscute de stat, in scopul reglementllrii relafiilor sodale conform
vointei statului, a diror respectare este garanlata de forta coercitiva a
statului.
ConCel)tul sistemului d e drept
Nopullea s;slemuilli de drept
Daca prin drept se intelege un ansumblu de nomle stabilite SaU
recunoscute de carre stat ce ;,lU ca scop reglementarea rela~ii l or sociaJe
existentc in cadruJ unei soc iet~,ii , conceptul de sistem 01 dreptului esle
mult mai cxtins cuprinzand pe langa normele juridice aOa te in vigoarc ~i
normele juridice c"lre au existat in trecut $i in prezent sunt abrogate, cu
~i normele juridice aflate in raza de proiect IegisIativ ~i care a~teaptil sii
fie adoptate.
Sislemui de drept difera de la un stat Ja a ltul i n functie de imbinareu
unor factori precum: mediul geografic, traditiiJor populare. rcli gia, cultura,
dez voltarea istondi a natiunii ~ i mediu! po litic I n care aceusia s-u format.
I N. Popa. M.-C. Errmia. D.-M . Dmgnea - op . cil., p.27 .
2 1n sislemcle juridice i..'o ntemporanc: in limba eng le71i ~i sistem y I juridic de common
la"' se utilize.:azl tertneAli1 law penuu dreptuJ o biecti v ~i termenul righl ( rights) penlTlI
drepturi le subicclive; in limb!!. fral'l cez!l ~ i in sislemuJ juridic fran cez. lermenul (froil penlrU
dreptul obiecliv ~i droir (druils) pcntru dreplurile subiective; in limbu gcrmonl'i ~i. respccli v,
in si:.lemul jurid ic geTman , termenul rech! peAtru dreptu l obiccli v ~i Icnllcnlll lu:rch/iglllll:
penlru drcpturile subiecti ve.
. 0
Dilllrc sistcmcle de d rcpl mcril:) a I, mcnliunalc:
~ sistemul de drept anglo-saxon fonnat. in princ ipal , din: .,common
!;J W" sau "cireplu! corn un" aldituil din obiceiuri ~j hotarari judecMore~li ~ i
..statutary law" sau .. Iegea sensa" alcatuita din legile votate de-a lungul
Limpului de Parlament :;;i aplieal In Regatul Unit al Marii Britanii ~i lrlandci
de Nord. Australi a, Noua Zee1andA, Canada ~i Statele Unite ale Ameridi:
- sistemul de drept romano-germanic sau continenta l bazat pe
suprematia legii scrise j'i apticat In Europa continentaJ~ ;
- sisteme de drept religioase ce au la baz~ "cArlile sfinte" ~ i
i nvalatunle liderilor religio~i cum este ~ sistemu l musulman existent i n
unele state arabe ~i care are la baza Coranul ~i inv~laturiJe. profetului
Mahomed;
- sisteme de drept traditionale bazate pc pastrarea tradifiilor :;; i
protejarea desr~ura.ni relaJiilor de fami lie sau de munea prin pastrarea lor
IlcschimbaUi , sisteme ee se gasesc, in specia l, in China. Indi a (unde i nca
c )(.i sr~ 0 organizare pc caste) sau Japonia;
- sisteme de drept socialiste, centralizate, ce au la baz~ suprcma~ ia
ill\ln.taturi lor socialiste .si hotararile partidului comuni st (Cuba, Vi etnam.
(,hina ~i Coreea de Nord) .
Structllra sistemulu; de drept
Baza ond\rni sislem de drept constituie norma juridica cc
0
rcglementeaza celc rnai importante relatii sociale existente in cadru l unui
slut.
lllstitupa juridica este fonnata dintr-un ansamblu de norme j uridiec
L:are reglementeaza. un grup unilar de rela(ii sociale avfUld ace1a~i obiect.
Ramura de drept este formam diotr-un ansamblu de norme :;>i instilUlii
juridice care reg leme.nteaza relatiile sociale care iau na ~tcre intr-un domeniu
III vietii sociale avtlnd acela.si obiect (cum este cazul relaliilor de fami Jie -
L:arc fonneaza obiecrul dc reglementare al ramuni drcptului farniliei sall
rclaliilc de munca - care formeazJ obiectul de rcglementare at ramuni
drepw lui munc ii).
Ramura de drept, cuprinde 0 grupare mai mare de nonne juri dice ,
precum ~i mai multe institutii juri dice legate Intre ele prin obiectul lor
cornun , prin principii comune ~i prin un itatea de metodtt.
1.2. D;v;z;unea dreptulu;
/)iviz;unea dreptului (modofitAri)
Cu toate en sc eonsidera c ~ dreptul ex istent inrr-un stat fonneazli un
sistem unitar de dre pt doctrina juridic<\, incepand cu eea romana , a impArlit
dreptul in mai multe categorii cum ar fi :
.n
 - tlrel)tul In'l'rn formal !..lin normelc juridicc r.:are se rcfcr[1 IIUlIlili la
pO]1ulalia af'latri pc h.'.ritoriul slalului ~i dreptul extern format din normcle
juridicc Cl.lrC rcglcmcnlcaw relaliil e dintre stale;
- dreptul detenninator care stubile~tc sau detennina conduita
pcrsoancJor ~i dreptul sancfi,onator care arala care sunt sanctiunile
inciilcruii acestei conduitc J ;
- dreptuJ public care are ca obiect al reglementarii apararea ~i
protcjarea relaliile socialc eu pri vi re la Slat ~i raporturile juriclice care iau
nm;aere inlre acesla lii celelalle subiecte de drept ~i dreptul privat care aparn
~ i prorejeaza intcrcsele fieC-a:rui om, reglementind desta~urarea mporturilor
juridice dintre acestea.
Diviziullea dreptuilli in drepl public $; drept privat
Irnpartirca dreptuJui in drept public ~i drept privat, estc eea mai veche
~i, totodata, cea mai importan l1l diviziunc a c1reptului, fiind fi1cut1i. pentru
prima oam, de catre Ulpian in opera sa " Dige.~te" pe baza crileriu lui
"wi/itii/fi" sau a1 raspunsului la intrebarea: "Cu.ijolose~/e dreptul?" Daca
nispunsul era: "Statului" atunci ne at1am in fafa unei nocme de drept public,
iar daca raspunsul era: "Oamenilor" atunci ne afIam in fafa unei nanne de
drept pri vat.
Docrrina a preluat diviziu nea propusa. de Ulpian complellind-o insa eu
uoua noi criterii:
- un prim criteriu este eel al obieclllilli regfemellitirii juridice sau al
relaj'iilor sociale ocrotite de carre nonnele juridice, care s t abi1e~le di atunci
cHnd aceste rela!ii socialc privesc intercsul statului - nc afHim in fata unar
norme de drept public, iar dind pnvcsc interesul ficdiruia dintre noi - oe
aflam In [ala unor norme de <kept pnvat;
- al doilea critenu este eel al m etode; de reglemelftare sau al pozitiei
p3.r!ilor in cadrul raporturilor juridice, care cOflsidera ca atunci cand exism
subordonarea uncia dintre par1i fatA de cea lalta parte, care este Intotdearma
statui ~ ne afHim 1'n fat-a unor nDlme de drept public, iar cand exista egalitate
juridicil intre parti ne aflam in fata unor norme de drept privat2 .
Ramurile dreptului
Dintre ramurile de drept public fac parte:
- dreptul constitutional, denurnit ~i dreptul de stat, ce cuprinde
mtalitatea nonnelor juri dice ce stabilesc principiile fundamcntale ale
I M.. Ojuvara - ., Tenria general« a drepruJlfi (£/lcidopedia juridicJ). Drepl ra{iofluJ.
iZIIOQre ~i drepf poz.itiv", Editl.lra AU Beck, B\lcure~ti. 1999, p. 43.
2 Statui intervine ~i in cadrul dreplului pri vat monitorizfind. prin intenn~diul
instiUlliilor sale, desfi\~urarea Do rmalll a nlporturi lor juridice care se nasc intre piir1ile aflatc
l>e pozilie de egalitale juridicol .
OA
slrllCl.lIrii so•.:ial-cconomicc ~j ale organi:d\l'ii Lie stal, sislCmu l ~i rrincipiilr.:.
tic organ izare ~i Futlclionare ale institutiilor statului. prccum ~i drcpturilc ~i
indatoriri Ie fundamentale ale cetatenilor.
Din aceasUi cauza rapoI1urile de drept constitutional sunt ruporturi
soc iale care apar in procesui inruptuirii, organizarii ~i exercita.ni puterii de
Slat' intre diferite institu(ii ale puterii de stat ~i celAteni , in baza drepturilor
~ i indatoriri lor fu ndumcntale ale cetatcnilor. Principalul izvor al dreplului
l"(msrinqional tI constiruie Constirut:ia Romaruei , adopt3ta. in 1991 ~i
modifieata. in 2003.
- drel)tul administrativ ce cuprillde normele juridice priv;roare /a
!·rearea, orgallizarea ~'i jzmc(ioll.area aurorilorilor .Ji illsriru{iilor
atimininrariei pubUce, ce all co SCop p,merea fn eXecfltart! a legilur2.
Astfel ca normele dreptului administrativ au un caracter imperativ,
raporturile juri dice administrative luand n~tere lntre diferite institutii ale
administratiei publiee centrale :,-i locale ~i organizalule sociale sau cetateni;
put5.nd sa apara chiar ~i numai din iniliativa unei palti, tara consimtamantul
cc lei laJre, prin inci1lcarea nomlei juridice udministnttive, fapt ce atrage dupn
sine sanctionare, pe cale adminlstraliva., a persoanei vi novate.
~ dreptul fmanciar-fiscal ce cilpriflde toloUfatea nonllt'ior juridice c£'
reglementeazli relarii1e de con.~tifUi re, reparlizare $i lltilizare a fondurilor
l1(ille~·ti ale statul.ui ~j ale insJituriilor publit..:e, destinate satisface rii
.\"{If(.:inilor social -economice aLe socieJli/ii.
De aceea se poate afirma ca raporturiJe de d.rept finandar se nasc. sc
modi fica ~i se sri ng pc baza manifestrui.i unilateraJe de voinl:' a statului . prin
formele specificc prcvazute de normele financiare ~i . in special. prin legea
hugetului , particularitate care ofero posibililalea executilrii directe a
creanrelor fiscale de caire institu~iile statului tard a fi neccsarii in acest scns
\) hotru-are judeditoreasca. 1n funetie de sfera de euprindere a finantclor
publice, raporturile de drept financiar-fiscal pot fi : raporturi juridicc
hugetare. fisca le, bancare, de creditarc, de organizare a circulapei bugerare.
valutare sau de control finaneiar.
- dreptul penal ce cuprimle totaUratea llormelor j uridice ce
regiemellleazii relafiile de apiirare svciald a persvanci S'i drepturilor ,,·i
lilJeniililor aces/eia, a lilliytii /j'i ordinii publice. preclim ~'i a socieliilii ",
iwregl~l ei prin interzicerea ca infracjiflni, sub sanc(iLmi spec({tce denumite
I L Muraru - .. Drcpt I;orlStl:tu/ional ~'i institu{ii polilice", Edilura Actami , Bucurc~li.
1\)<)8. p. 16.
1 t. Corbeanu _ .. Drepl administratill '"', Parten general!. EdiUlra ASE. Bucure~li, 2000,
1)·7.
3 D. SagUllil . .. DreIJtjilianciar $ijisral·' , &1itura All, Bucure$li. 2003 . p. 7 1.
"
I,edepse. a fUplelor perkuloa.se pentru va/orile sociale. in s(:opul lIfU;rtiri;
ucestor vaton, fie prin prevenirea ;nfraclillnilor, fie prin. up/it'area
pedepselor (:dor care le sawlr,ye.H:'. PrincipaJuJ izvor al ctreptului penal 11
constituie "Codui penal" ai Romaniei aflat tnLr-u n proces arnpJu de
restructurare ~ i transfonnare pentru a corespunde nevoilor acruaJe ale
societatii.
- dreptul procesual penal care cuprinde t01alilatea flol'lI/dor juridice
care reglememeazii acrivitatea organelor de umuirire penaM, a Parchecului
$i a justiliei r" jlldecarea cllllzelor pella/e, pentrLt descoperirea
;,ifraetirmilor $i a infracforilor:ji pedepsirea lor, nomIC care reglememeaztl
raporturile acesfora. ell ce1tilenii asupra clirora se rtis/range activir:atea lor.
De aceea organele de urrnarire penal~ ale poliliei, Parchetului ~j
justitiei, indeplin indu ~~i sarcinile in domen iulluptei impoui va crirninalitalii
pun in mi~are. cercetarea !;ii rezolvarea cauzelor penulc Cll pri virc la
s~va~irea infracliunilor, reprezentand un sistem ce are ca scap sanctionarea
persoanelor care au sava~it infractiuni 2•
Principalul izvor al dreptului penal 11 conslituie "Codul de proceduro
penaJan a1 Romfmiei anal ~i el inlr-un pmces Hmplu de restruc[urare ~ i
rransformare pentru a corespundc cerintelor actuale ale societatii.
- organizarea judec:Uoreasca ce re,;lemellfeazii slstemlll judiciar ~'l
cllpri1lde unaliwtea Ilormeior juridice care fixeazli sardnile. mndul de
orgmd'la.re, competeflJll ~'i prillcipiile fimdamemale ale desja~' lIrtirii
activitii(ii orgmudor care cOlltribuie III fll/iipfllirea,jwui/;ei.
- dreptul international public sau dreptul gintilor are 0 situarje
speciala, deoarece nu reprezintii vointa unui singur stat, ci a mai multoT
state, fiind definit ca totalitatea normelor care se creeaza prin acordul dinlre
state suveranc ~i ega Ie in dreptun , exprimand vointe le concordance ale
acestor Slate, rcglementand reialii le dintre ele in procesul luptei ~i at
colaboriirii. in diTectia asigurani p~cii !;Ii Rind aduse la indeplinire, in caz de
necesitate, prin constrangerea, ex.ercitata de ditre state in mod individual sau
colcctiv3.
Din 'lceaslA cauz.a normele dre ptului intemarional public, au un caraeter
consensual. fund create prin conven\ii interstataJe (tratate, convcntii sau
acorduri de pace), in cadrul diTOra state le i:jii asuma ob li galii ~i dobfindesc
anumite drepturi unele falii de altele, dar ~i pe cale c utumiarn,
I C. Bulai , A. Pilip3~ , C. Mitrache - .. D rep! p enal romdn", CIl....a de edilul'rJ!li pres!'!
Mihaela. Buc ure~li , 1997, p. 3.
2 N. Vo l()nci u _ "TraJal de prucedurti pemuu" - partea gencrnll1, vnl. T, Editura
P:lidcia. Bucuresli. 1996. p. 12- 13 .
) A. Ut)linunCltnll, A. NAstas.: - ., Drepl i memfl/;ollltl NJldt:IIIIHIrt/ll ", I-!t.!. Monilorul
Orteial. BIlr.:Ili'~li, 19')5, p. '8.
Kamuri/e dreptului privat
in ceea ce prive~le ramurile dreptului privat putem afirmCl dt din
acestea fHC pane:
- dreptul civil care rf!glememf!azii raport"ri patrimoniaie ~'i personal-
tlepalrimoniale. srabiJite Intre persolme fizice ~i/S(J1l persnQlle jllridice aflall'
/1(' pozi{ie de egalitate .iuridJcti. De aceea sc poate afirml.l c~ dreptlll civil
nJflstitllie dreptul comllll ill materie de drept privat, dontinand intrcgul
drept pnvat ~i constituind Jegea com una pentru toate raporturile de drepl
privat care privesc viala privata ~i relatiile patrimoniale ce se des~oarA in
f:Jmille.
Prin cipalul izvor al dreptului civil il constituie "Codul civi l".
- drcptul comercial care este ansamblu/ normelor juridice de drepi
I,rival aplicabile rap0rlurilor juridice izvorale din lIcteIe juridice, faptele .)·i
operafiullile considerate de lege ca japle de (:olUerf. precum ~ i raporwrile
jllridice la care partlcipa persoalle ie care all calitarea de comerciam.
De aceea dreptul comercial este un drept profesional care se aplicJ
pcrsoanelor care au caliratea de comerciant ~ i sav~esc faptc de corneTt ca
jlfofesiune obi ~nuitii (c um cstc cazul comercianlilor jnruvidual i), precum ~ i
pc rsoanele juridice. care sunt socic[Ali le comcrciale. Principalul izvor al
drcptului comcrcial il constituie "Codul corncrcial" al Romaniei creat acum
mai bine de 100 de ani ~ i aflat, 1a fel ca majoriratea legi sluli ei romane, intr-
un amplu proccs de restructurare ~i transformare pentru a corespundc
(;crintelor acmale aJe societatii.
- dreptul famiUei care cupr;nde tolalitaTea lwmlelor juridice curt'
rCf{lemenfeaza raporlurae perso/wle §i patrimolliale ce izvordsc din
(·t.i.wllOrie, rudellie sail adop,ie sau din raporturile asimilate de lege, suh
un,,,,,ile (lspecte. CLl raportllrile de /amilie, fn scopill oefOlirii ~'i dezvolulrij
/wniliei, precum # dreplurile §i obligaJiile ce exisra i1ltre aceste persoarle'.
AstJcl ca subiectele dreptului familiei sunt solii in raporturile dc
dlsi'ltorie, parintii ~i copii in raponucile de rudenie, adoptarul ~i adoptatori in
rcla~iile de adop(ie, nu ~ i mporturile succesorale care se nasc inLre me.mhrii
fami liei ~ i care sunt reglemcntate de dreptul ci vil .
Principalul izvor al dreptului familiei 11 consti tuie "Cod ul familici ll
crear in timpul regimului comunist ~i afIat. in fata unui proccs de
restructurare pentru a putea regie menta relaliile sociale n~cute in cadrul
socictalii actuale, prccum conc ubinlljul sao relatiile intre persoanele de
HcclW;;i sex .
I I. ri lipescu _ .. TraIn! de dreptftfjumilici ". Editur.. All , Bucurc~ti. 1998. p. 7 $i urm.
 - dreptul muncii (:are «uprindc IOlalillltea norme/or juridin' 1'('
reglcmenteaza relaJiife ce se stabilesc ;11 cadrul procesului tm;/leierii.
execllliirii, modificiiri; ~ i flll.:etarii raporturilor juridice de mUllcti,
fmeme;ate pe prevederile conlractuiui cole,'r;" ~'i individual de mundi, fie cd
este yorba de Ilft collfract pe 0 durala dett::rminata suu fl edefenninata'.
Cu precizarea cil dreptul rnuncii are un earacter special deoarece
salarialul se afla intr-u n mport de ~ ubordo nare fala de eela lalL subiect In
fol ooul cAruia prcslea:la munca, de aici de rivand ~i obligaUa de a rcspecla
discipli na muneii (in sarcina salariatului) sall pu terea disciplinara (a
patronului). ca ~i obligatia ca munea prestata sA fie rcmuneraUi sub fonnA de
salanu.
De aceea se consided raporturi juridice conexe raportului juridic de
munCa: preg~li rea profesionala. protcctia mundi. organizarea sindicala sau
jurisdictia muncii.
Principalul lzvor al dreptuJui famili ei 11 constituie ..Codul familiei"
creat In timpul regimului comunist ~ i aflat in fala unui proces de
restructurare pentru a putca reglemenra relatii-le sociale nasc ute In cadru1
socictArii actuale, precum concubinajul sau relatiile Intre pcrsoanele de
acela~ i sex.
Principalul izvor al dreptului muncii il constituie ..Codul muncii"
adopt3r in 2003 pnn modificarca celui creat'in timpul regimu lu i comuni st ~ i
supus unor critici numeroase privind protectia cxageratA care se acordi1
angajatilor in dauna angajatori lor.
~ dreptul procesual civil care cuprinde ansamblul norme/or juridice
care regiemellleazii modul de jlUiecorQ de clitre install{ete j udeciitore\Hi
pr;vitoore Ja drepruri civile or; ia interese legitime, care se pot realizo
IlltflfO; pe calea jlls(i/iei, precum ,y i momA de exec'utare silita a hotiirorilor
jude.ctitore.yri .wu a altor tifiuri executori;,
De asemenea, dreptul procesual civi l, reglementeazA raporturiJe Cllre
apar intre organeJe de Inf~ptuire a ju~tit:iej GudedHori ~ i i n stan~e de
judecaH\) ~ i cetateni, precum ~i intrc cet~ I'eni . ea parti In proces (redamanl ~i
pam!), ca ~ i litigiile i ZVOr3.1e di n anumite rapo11uri de famiLie, de mundi. S<l U
c hi ar de drepl constitutional (in legaturn c u i'nscrierea pe listele de al egatori
sau desffl~urarca alegeri lor).
Scopu1 dreptului procesual civil este de a asigura 0 rezolvare rapida ~ i
justl"l a procese lor civile, dand posibilitalea persoanelor ale carar drepturi au
fost inealcate, sa obfinA realizarea lor in fapt, cu ajutorul puterii statale,
Principalul izvor al dreplu lui procesuaJ c i vi l il constituie "Codu! de
procedur3 civiHf " crear in 1865 dupa modelul "Codului cantonului Geneva"
I llln T , ~ lcI1'lne:;;cu ~ "Dreptul mUlIcii ". Edilura Lumina Lex. BUI,; urc~li . 20()2, p 2R ~i
urm,
,.
din 18 1t) ~i 0.11 ce lui fmncc l'. din I HO(, cc a Surcril mad modiricilrii i n 9 milrlk~
I X79 . 23 iulie 1993, 14 seplembric 2000 ~ i 27 apri lie 2001 ~i anat in l'a';I
Hlltli proces de continua restructumrc ~i modificare pcntru a pulca permilc
l'xcrci larca justitiei in cele mai bune conditii 1.
- dreptul international prival care reprezintii totalitatea normelor
I'ure :wiuliolleazii conflictele de lcgi or; cmiflictele de jurisdic{ii precum \\';
/ '('/1' I)rivind c()lIdi{ill j uridicii a Slrailwiui. avu1Ul ea ohiect de slut/ill
j'm!llit'iul de legi ill spa/ill sau pe teritoriu.
Din aceastii cauza raportul juridic de drepl international privat eslc
l'unoscut In literature juridica de specialitate sub denumirea de raport cu
dement strai n sau raport cu element de eXlraneitate sau intem<tliona1 ~i
I'l'prezinta legi1tura care se stabile~te Intre persoane!e Fizice ~ i /sau juridice cc
:lflilf1in unor sisteme de drept diferile. Asemenea raporturi juridice eu
d e mc nt de extnlOeitate sunt: caslitoria dintre doi cetateni str.lini in tara
lloastTfl, eererea de divoq fom1Ulat~ in fata unei instante romfine de catre
,~olu l slrfin, accidentarea unlli cetllrean strain, la bordul unui vas strain
Hilcorat in apele noastre teritoriale, primirea de catre un cetc11ean roman a
IInci m o~ten iri din strelinatatc , etc.
Trubuie facuttl precizarea eel aslfel de raportuli juridice se sol uli o nea7.A.~
l'j ..~ polrivit legilor nationaic, fie potrivi l prevederi lor intemalion ale ce
I\"/,ulta. din tratale senmale!;li ratificate de catre Romania.
Alaturi de ramuri le de drepl 'in cadrul unuj sislem de drept ex istll !;li un
grup de ~tiinte aJe dreptului, numite ~ ,,~tiintc auxiliare", precum:
criminalistica, crlminologia, medicina legala, psihologia judiciari\ sau
~ucjo logie juridici.
Dreptul ill sistemul norme(or sodale
" Juris praecf.!pta sunt !taec: liOlIesfe vivere, lIeminem laedere, Simm
{.'u ique tribllere" (Precepteie dreptuiui sunl ace:i1ea: a trai cinslit, a IIU
vtitama pe nimeni. a dafieciiruia ce-i ai sau) - Ulpianus
Ac(iullea umana, cOluluitn ~i reglemenlarea aceste;a,
Comportamcn tu.l. eonduita reprezintA modaliratea omului de a aclionu
In soe ietate. Actiunea wnana "este un fap! natural care e in acela~'i (imp ~' i
1111 fapt de vohlfti >12, iru' dreptul se refera tocmai ia fapte. la acliuni.
In cadru l socictatii au exislat intotdeauna 0 sene de regul i de
c.:omrortament, care au avut ca scop slabilirea unor limite In ceea ce pri vc!;Ilc
I" Codu/ de pruceriur(i dvild ". ediVe ingrijitii de judec3wr M. Tlib3rc~ , F..diluru
I(tlseni, Bucure~ti. 200 I. p. 5-7.
'2 GIOrgiO dct Vecchio - "Lecfii d(j jii()Nfie jllrididi". Editura Europa NOVil,
Illicurc$ti. t993, p, t 89 ,
"
condllita umana. Aceste reguli de conduita, creatie a societalii, au lost 0)di1"l pum·( de vedae at sferei de rt'glelll(!1"ItaTl':
impuse memhrilor acesteia. pentru 0 mai bun a convietuire, sub forma - nomw (;,11 caracter general (universale), respectiv norme care soc
normelor sociale. refcrri III societate in ansamblul sau (spre exemp1u, nonnele dreptului
Tennenul de "normii" (gr. "nomos" 1_ ordine, lege) reprezinta. 0 International, nonne morale universal valabile);
categorie de baza a ~tiinlelor sociale Guridice, eeonomice, politice, tehnice, - nonne particulare (sfenl de reglementare restransa 1a colectivitiili
lingvistice, sociologiec). re::>transe (sprc exemp lu, organizalii eli caracter economic, politic, etc_).
Caraeteristica principala a aceslOr reguli a fost faptul ea, fiind crealia
b) dupa modul de apari/ie:
societatii , incalcarea lor a fost sanc!ionata tot de societate, prin sanctiuni
YerbaJe, ce au imbracat forma dispretului, mustrarii, a oprobiului public sau - nonne ell aparitie sponranii, neorgallizata (obieciuri , nonne morale);
chiar a izoHirii sau alungarii celui vinovat din cadrul socictatii ~i, mai-pulin, - nomlt] elaborate COfT~'tiefll ~i in mod organizat de catre un organism
pri n sane? uni fiziee. social (cum ar fi nonnele juridice, norme1e unei organizatii sociale, etc.).
Fiind 0 crealie. a socictatii, nonnele sociale preiau una din ce le mai c) dupii sallcfiunea pe care 0 impun:
importante reguJi de convietuire in societate, ~i anume Faplul ca sunt - nonne ce permit aplicarea llne; coerciJiulli jizice;
acceptate In mod voluntar de catre oarneni, datorita convingerilor intime, - nonne cOllfinJnd sanc/iuni de alta natura.
tanl a fi nevoie de 0 arnenintare din partca cui va ~i ell atat rnai pUfin din d) dupii continutullor distingem:
parlea statulul. - norme juridice;
Majoritatea regulilor sociale au apumt ea qrmare a unor experien!e de - norme politice;
via~a desfa!1urate pe parcursul vieW mai multor generatii de oarneni ~i pot fi,
- nonne religioase;
eu u~urintlt, ealificatc ea "rntclepciunc popular;']" sau "tezaur de proverbe
~ nonne obi~nuielnice;
populare". Ele imbracii, In marca lor majoritate, 0 forma nescrisa, fiind
transmisc pc cale oraUl din generatie in generatie, reflecrfuld intotdeauna - norrne economice;
trasaturile societatii care le-a dat na~tcre, [tind difelite de la 0 societatc la - nonne morale;
alta ~i de la () perioada istorica la alta, in funqie de anumiti factori e) tnfuncfie de mediul vizat:
caracteristici fiedirei societa? in partc: medlul geografic, stadiul de - reguli morale;
dezvoltare istorica, culturaHi, nationala ~i sociala, a existentei sau nu a unei - reguli de convictuire sociala;
re1igii majoritare sau a unor structuri statale. - reguli de dconto1ogie profesionala;
Aceasta ulLima trasaturii este ~i cea care le-a imprimat nonne1or sociale. - reguli propriu zis tehnice.
prin dcfinitie conservatoare ~i tradilionale, un dinamism deosebit care Ie
face ~i astazi sa fie perfect valabile in cadrul societalii, chiar daca, uneori, In cadTIlI normelor sociale deosebim:
promoveaza conduite ce pot fi considemtc comradictorii, sau altfel spus, ./ nonne1e tehnice;
ceea ce pentru 0 persoana este binc poate sa fie rau pentru altcineva. ./ obiceiul (privit ca 0 lradilie populara);
./ nonnele morale (ce indud ~i regulile de buml-euviinta);
Clasificarea nonnelor sociaLe
./ normele religioase;
In doctrina intalnim mai multe clasifidiri ale nonnelor sociale, dintre ./ normele organiza!iilor socia1c.
care re!inem urrnatoarcle 2 :
Norma juridica
1 Peter Ludwig. Berger afirma ~a un "nomos" social trebuie intelcs ca "0 pav1lza
impotriva terorii".- "The Sacred Canopy: Rlements of (J SOciological 711enry of Religion '., ,,/A.'Kis virtus est haec: imperare, ve(are, permittere, punire "
New Yor. Anchor Press, 1990. (Pulerea legii este acellsta: sa pornnceascii, .'Iii opreascii, sii permitti, sa
1 I .Celerchi, I Craiovan. op. o.:it., p.37. Sunl repnute clasiticarile normelor sociale
p('depseascii) - Herellnius Modcstinus
fcalizate de clIlre Radomir Lukic - ,.Theorie de ['Emf el au Droit'·. DalJoz. 1974. Pari&,
p.] 15 ~i Ulm. (Iil.a-d) ~ i de carre Jean Dabin ,. T/reorie generate dll Droit". Ed. 1969, p.18.
(lil.c)
 ( '.)nCCI)tul dc IUlrma juridicii
Norma juridicii constil uie structura interna a dreptului pn vlt in
unsambJu , unul din elementele sn1c constitutive prcseriind eonduita tipica pe
care trebu ie s-o urmeze oamenii . dreptulile ~i obligatii1e accstora. In acest
mod, nonna juridicii devine un factor ~i un e literiu onie de indrumare a
co nduire i umane, un ~blo n cu ajutorul earui a statuI apreeiazii conduila
oamenilor ea fUnd sau nu legahi.
Defi"i(ia IIormeijuridice
De aceea Dorma jurididi se poate defini ca fiin d 0 regula de conduitii
~e neraJa ~i impersoDaBi, stabiliti'i sau recunoscutil de caire stat, care
exprima voin~a statu lui ~i a carei respcctare obligatorie este garantata
de forta coercitiva a statu lui , definitie care rellecta., de altfel, cele mai
importanle trasaturi ale normei juridice.
Trtisiiturile lIonlleijuridice
a) norma juridica are carncterul general, deoarece nu are in
vedere un caz particular, ci se refera, cu ajutorul unor elemente
gencrale. la fapte ipotetice care se pot tntampl a, putandu-se aplica de
fiecare data cand conditiilc prevazute I'll continurul sau sc tndeplinesc.
Norma juridica trebuie sa poata fi Hpli ca t~ la un ournar nelimitat de
cazuri.
b) Norma juridica are C3rdcterul impersonal, deoarcce nu se
refera la 0 persoana anumc, precis determinata, ci la orice persoana
care indeplin e~te condiliile prevazute in confinurul sa u. Din caracterul
impersonal flU trebuie trasA concl uzia ca loate nonnele jutidice se
adreseaza Luturor oamenilor, exist! ~ i Donne care se adreseaza numai
anumitor catcgorii de oameni (de exemplu : cele care ptivesc pc
muncitori , studenti sau persoane crtsAtorite, erc.) sau doar insLituliilor
statului (celc privind admini strapa publicA).
e) Norma juridiea arc cBrader obligatoriu, reprczentand un
mdin, 0 dispozitie obligatorie, Ull comandament impus de catre stat, a
carei respectare este obligatoric, tn caz de tncaIcare apru-and
l ntotdeauna 0 sanctiune din partea statului .1
I Nicolae Po pa - "Teoria gtmemlJ (/ are/JIII llli" . Edilura. Actami, Rucur~ti , 1998.
p .. 15 1.
N()rme ~ principii, IlOrme-sarcini
Nu toate normele juridice conlin dispozitli , ex ista ::;;i norme Care
l:on~ in prcvcderi eu caracter de principiu (princi piul cgal irari i j uridicc a
pc rsoanelor In dreptu\ civ il, princ ipiul nevino v!tiei in dreptul penal sau
princ ipi ul sepanltiei puterilor in slat in drep(Ul constituti onal) sau care
conlin 0 serie de definitii.
o situalie deosebita 0 Intalnim In ca7.ul une i (lIte c aregorii de no rmc,
l:CU a normelor referitoare la buget, a normele sanini, care sunt c uprinse in
legile bugetare:;;i trebuie sa stabileasca uneJe sarcini concrete, expri mate in
drre, pri vind (oate componenrele bugetului de stat, volumul bugetelor
instilutiiior adroinistrapci pubJicc cen trale ~i locale a statu lui, etc.
Dispozitiile individuale
Trebuie io sa f<kuta diferentierea Inrre norma juridica ~i dispozitia
individualA, prevflzut5 de unele acte normative, Cll toate ca intre ele existfi
llllClc trasaturi camune: amandou! apar tntr-un act normativ ~; prescriu ()
<mumita comportare In confonnitate eu voinla starului , riind aparate de fOl"j'a
l:oorcitiva a statului. Nonna juridica., insa, are un caracter de general .!?i
impersonal , pc cund dispozitia indi vidual! concreta prevazutli. de actul
normativ se aplic! 0 singura data la 0 persoana sau 1a un grup de persoanc,
precis determinate, (de exemplu: dcmitcrca prcfcc tullli unui j udet) neavand
caracter de repetnbi litate sau de continuitare.
StructUloa normei juridiceo
StructUHl normei juridice se refera la modul tn care aceasLa esLc
l:onstrui lA, alat din punct de vedere logic cAt ~i tebnjc, la e lementelc ~ i
p!'lrfile e i componente. la aparilia ei in cuprinsul dife rite lor acre normati ve.
Este de la sine inteles, di pentm a apru-ea, 0 nonna julidica trebuie sa aiba ()
unumc forma, sa imbrace 0 ,,train!" juridica, neputand aparea intr+o forma
,nudA". 1
Din acest punet de vcdcrc structura normei juridice apare ca 0 structutil
interna, denumit5. ~i logico-j uridi ca ~i ea 0 structurA extema., denumit11
Ichnico-jurididi sau Lehni...:o-nonnativi'i .
~ Structurii interna sau logico-juridici se refera la modul
logic de organizare :;;i construclie a nonnei juri dice, 1a componentele
sa le reciproc dependente ce cornpun prescriptia juridicA ~i care, In
principiu. sunt 10 numar de trei: ipoteza. di spozili e ~i sanctiunc,
normajuridica avaod astfel 0 structura tlihotomica.
, M. Luburici. tip. c it. pag. 63.
 o U·O'I'tCZA cslC acca parte componenla a slructulii in lcrnL' S:IU
logico-j uritlica:J nonnei juridice care stabile~te condiliile, imprcjurtuile
sau faptcle in prezenta carora ia na~tere §i se aplidi dispozitia normei
juridice, precum ~ i categorule de subiecte la care se refeni nonna
jUlidicA.
In funetie de prec izia Cll care este formuLatii ipoteza normei juridice
avem :
a) ipoteZI! determillate sau categorice care precizeaza Cll exactitate care
sunt condiliile sau imprejuraril e 1n prezenla carora se apli ca nanna juridic3
(de exemplu: in art. 209 din codul penal se stabile~te eli furtul este califjcat
daca este sii va~it de dou a sall mai mull.e persoune lmpreuna, dcci ori de dire
on avem dOlla persoane care au sAvar~it un furt impreuna avem ~ i
infrac)iunea de furt ca lificat)
b) ipoteze relativ d.elermj'late care nu precizeaza eu exactitare care sunr
conditii le sao tmprejurlirile 'in prez.enta caronl se apli ca norma juridicli,
iasandu -ie la aprecicrca instituTiilor statului care aplica norma juridica
(apare tn actele nonn ative s ub forma ,,1n cazul 'in care institupa statu lui
considern cA sunt motive temeinice, atunci paate sa .. ..., fiui. tnsa a preciza
care sunt acele moti ve, ele mmanand la aprecierea instillltiei).
lpolcza mai poale fi In funetie de num1rul condiliilor sall impre -
jurnrilor:
a) simpla cand sc prcvede 0 singuro 'irnprejurare sau conditi e tn
prezenra careia se aplica nonnajuridica (de ex. furtul actel or de identitate se
pedc pse ~te rom aspru deCal aIte categorii de fu rturi )
b) complexii cand se prevad mal multe imprejurdri sau conditii care,
toate sau fi ecare in parte , determina aplicarea nonnei juri dice (de exemplu:
in art . 209 din codul pena l furtul este caJifi cat d aca este sav~jr de doua sau
mai multe persoane impreuIla, dar ~i daca este sa var~it prin efracJie sau 1ntr-
un loe pu bli c sau de ditre a persoana avand asupra sa 0 amla, etc.)
@ DISPOZITIA estc acea parte cornponenlA a stntcturii interne
sau logico-juridica a no nnei juridicc care descrie conduita, formal:! din
drepturi subjective ~ i oblj gaJi juridice corelative, pe care trebuie ~ 0
aiba subiecrul normei juridiee, descri s de ipoteza., in momentulln care
se atla in condi!iiie sau imprejurnril e prevazute In iporezli.
DispoziJia prevede , astfel, fie sa var~irea unei acpuoii, fie 0 inactiune,
ahtinerea de la savftn;;irea unei fapte ilicite. impun and, imerzicand sau
permitand 0 anumita condui l3 sau eomportamenl.
Dupa caracterul conduitei prescri se. di spozitia poate fi :
a) determillata sau coJegoricii dind stabiJe~te in mod categoric ~i f:k d a
iasa nici 0 posibi li tate de derogarc dreptu rile ~ i obligaliilc subiecte lor
normei juridice (de exemp lu : ~ ofcrii trebuie s{t respectc rcgulilc prevaZule
'0
O .U.G. 195120()2 ~ i ILG . 8512003 pri vitoarc la ci rcu laria pc o rumu ri lc
Jluhlicc).
b) relativ determ;naJii dind prevede mai multe variante de conduitri ,
umland ca subi eetul nonnei juri dice sA aJeaga una din ele. sau cand fi xeuUi
anumite limite intre care urmeaza sa. se desf~oare conduita subjectului (0
pcrsoancl se poale c:!scltorii din momentu l In care tmpl inqte varsta l egal~
pc ntru casatori e ~ i pana moare sau nu se casatorc~te de loe).
8SANCTI-UNEA este acea parte componentS a struclurii intcrnc
sau logico-j uridica a normei juridicc in care s unt prev:lzute unntiri lc
sau conseci ntelc nerespectarii de catre subi cctul nonnei juridice :1
conduitei prcvazutc in dispozipa nOlIDei , precum ~j masurile luate de
catre instituliile statului impotriva acestuia.
tn func..1ie de gradu l de determinare sancliunile pot fi :
a) determilUlJe sail categorice cand sanc f,iunil e sunt elar precizale *i nu
pot Jj modifieate. urmand sa ti e aplieate exact ~a c um sunr e nunlatc
(uplicarea pedepsei cu moartea).
b) relativ determinate cand sanct iunilc sunt stabilite tntre un minim ~i
un maxim. urmand ca insti[U!iiie care aplica nonna juridica, in functie de
imprej llriiri sa s rabilea.'·it;a sam.:li unea fnrre acesre li mite (de exemplu: 0
infntctiune se sancfioneaz8 cu Inc hi soare de la 4 la 15 ani , Umland ea
ins£un fa de judecat3 sa s tabileasca pedeapsa corecta In flln cpe de
'im preju ranle ill care a fost savaryitA infractiunea respectiva).
c) alternative dind norma juridica prevcde mai multe sancliuni, urmand
L'a instituJia care upli cil norma juridic3 sa poata alege cea mai potriviU1
!<iancliune (de exe mplu: daca 0 infrclcliune este pede psita Cll inchi soare sau
l·U umendA peDala, unneaza ca instanla de judecata ~ decida. in functie de
l~ irc ums (an,el e in care a fosr s1iva~itli infrac tiunea, d aca. sanctiunea este
11lchisoarea sau amenda penala).
d) cumulative d nd nonna juri dic~ prcvede mai multe sancliuni,
Ilrmand ca institu tia care aplica norma juridi ca sa. aplice toate aceste
i'wncfi uni impreuna (de ex.empl u: penlrU sav a~rea anum itor conlravenl ii la
rcgimu l c irc ulatiei pe drumuri le puMice politia aplica contravenientului ~ 0
lIfllendA pe Hlnga masura retinerii ~j s us pendarii pennis ului pe 0 dUnlt.5.
dClerminata).
Yn functie de natura relajiilor sociale reglementate de norma juridica ~i
1\ peri colului socia l pc care-l reprezin ta i'ncalcareu prevederilor nonnei
juridice, s ane~iunile difern din punct de vedere al naturii ~ i gnlvitAtii lor.
cx istand sanctiuni penalc, admini strati ve , de dreplul munc H. ci vile. etc.
Dupa scopul urmant prin apJicarea sancpunii pute m avea:
a) sallCfiuni de anlliare a actelor ilicite incheiatc prin inealcarea legii .
b) .m llc{iuni reparatorii care au ea seop rcpararea pugubei produ se prin
il1cfilcarea prevedcri lor no rmei juridicc.
00
 c;) .w mc,ill"i ell caracter de pedeap:'if;, (';um sunt :JlllClIlJa ,sau
inch isoarca.
Trebuie f,}cuta precizarea ca nu toare nomleie juridice au 0 structurii
I"rihoromica. formata din trei elemente, exisfand ~ i nonne juridice care sunt
formate doar din doua elemente: iporeza ~i dispozitia (cum este cazu}
nonndor juridice ce conlin detini tii sau principii) sau di spozi1ia ~i
sa nl.:1iunea (situatie care apare atunci cand ipoteza nonnei juridice este sub-
inle leasa I.:um este cazu l infractiunii de O11lor unde textul de 1ege precizeaza
d. omorui se saoctioneaza cu inchisoare de la 10 Ja 20 de ani, (lind de la
sine inreles ca este vorba de omorul ~cut de cfjtre un am nu de ca.tre
uciderea accidenrala a unei persoaoc de carre un animal).
lndiferent de [elul (,;um estc formulata 0 nonna. jurididi., ca trebuie sa
prevada 0 conduita de unnat ~i 0 dispozilie sub forma unor drepturi ~i
obligatii juridice.
>- Structura externa a normei juridice, denumita r;;i tehnico-jurididi
sau tehnico-normativa se refera la modalitatea de exprimare a conrinutului
~i H structurii logice a normei juridice, la redactarea ei mai concisa, s-intetica
SlJU mai dezvoltara, la modul in care normele juridice se incadreaz8 in
textele actelor normative.
Nonnele j uridice nu se prczinta, spuneam. sub 0 forma "nuda" ci sunt
parte componcnta a unui act' nonnativ (tie di este vorba despre 0 lege, 0
ordonanta sau 0 botArfue de guvem ori un ordin a.I unw mini stru) care la
randul sau este structural in artie.o le, grupale 'in pamgrafe, secliuni sau
capiwle, iar in cazul codunlo!' sau a legilor de mare inlindere in t'itluri , PArfi
(Parte generala sau Parte speciala ca In cazul Codului penal) sau cacti (cum
cstc CU7,ul Codului civil).
Srructura tebnico-juridica sau tehnico-nonnativ1i a nonnelor juridice
este strict determinatti de dtre legi care se ocupA de tehnica jllridica, 1n
Romfutia existiind in acest sens Legell nr. 2412000 eu privire la llunllele de
telmicti legislativa pelllru elaborarea acte/or normalive, cu modificarile ~'i
completiirile ulterioare, care a fost publicata Tn Monitorul Oficial aI
Romanie.i, partca 1, nr. 139 elin 31 mame 2000 (precum ~i hotArarile de
Guvem prin care se aproba Regulamentule privind procedurile, la oivclul
Guvernului. pentru elaborarea. avizarea ~i prezentarca proiectelor de
documente de politici publice. a proicctelor de acle nonnative, prccum ~i a
altor documcntc, Tn vederea adopUirii/aprobiirii).
Clusificurcu normclor juridice.
'~'c Dill pUllet de vedere al ramuri de drept din care fac parle $i al
rf!lariilor sociale pe care Ie regl.emelltetl'Zii ,wnl,ele juridice se impart in:
a) norme de drept civil;
b) norme de drept penal;
c) nomle de dreptul familiei;
d) norme de dreptul muncii;
e) nonne de drept comercial;
f) norme de drept financiar fiscal etc.
~ Dill pll.nct de vedere al.for(ei juridice pe care 0 au normele juridice
sc poate face urma.toarea cJasifi care:
a) norme cuprinse in legi;
b) norme cuprinse io decrete-lege sau decrete prczidentiale;
c) norme cuprinse in ordonante ~i In ordonanTc de urgenli1 ale
guvernului;
d) norme cuprinse in hotaran de guvem ~i in ordine ale mini5trilor
c) nonne cuprinse in acte aJe administrafiei pliblice etc.
1.1 Dupii caracterul conduitei prescrise de catre normele juri dice sc
I,nare face unn~toarca c1asificare:
a) norme prohibitive care intcnic sav~i l'e a unei anume actiuni
(normele penale, administrative, financiare etc.)
b) norme oDerative care prescriu in mod cKpres obligapa sava~irii
unci actiuni (O.U .G. 19512002 ~i H.G. 8512003 privilom-e la circulalia pe
drumurile publice prevad obligal'ivitate:J pentru loti participantii la trdfic de
a acorda primul ajutoT victimelor unui accident rutier).
c) norme permisive care oiei nu inter[;ic ~ i nici nu obliga la sAva~ irea
unci acti uni, prev~zand doar posibilitatea ca subiectu l normei juridice sa
tl7.e·ze de i.lOumite drepturi sau stabi lind anumite drepturi, intcrese ~i
competente, exisrund insa posibilitatea ca in cazul in care subiectu l normci
juridicc nu uzeazA de drepturile sale statuI srt fadi acest lucru in locul sau.
tn cadrul acestor norme distingem:
- norme supletive care ofera subiectului normei juridice posibiJitatca
alcgerii uncia din variantele de conduita prevl1zute de a.ceasta (conform
c.odului familiei sotii pot sfi -~i pastreze numele ,lVut anterior, sa ia numele
ccluilalt 50~ sau numele lor reunite).
- norme de stimulare prin care se instilUie de.cOntliile ~i titlurile de
onoare, ardtandu-sc condiliile Tn care acestea pot fi acordate de cntre
institurii1e sralului competente.
 norillc de rc.comundurc l'arc prevau 0 unume conuuila pc cure sll1hil
(') I"l!ctllnandn tlrganizatii10r guvcrnalTIcnhl]c sau neguvcmamenlale, precum
~j illstilurii10r satu lui sau functionarilor publici (cum ar fi achizitionarea
IHIITI<li de ma~ini romane~li sau produse in Romania).
- norme de imputernicire care stabilesc capacitate ~i campetenta
imailUri ilor slatului ~i posibiJitatea sav~iIi de carre acesrea a anumitor
aqiuni (crcarca A.V.A.S. in scopul recuperarii creanJelor statu lui ).
l~ Dupii s/era de aplicare Ii gradul de generaliJaJe:
a) norme generale care se camcterizeaza prin faptul ca reglementeaza
loale relatiile sociale dintr-un dameniu al drcptuJui, dintr-o ramura de drept
(cum esre, spre cxemplu, Codul clvil. Codu l familiei, etc.).
b) Domle speciale care regJementeaza anumitc relatii sociale restranse
dirllr-o ramura de drept (cum estc .. Legea falimentului" in dfcptul
l.:'omercial) ~i care deroga de la normele generale.
c) norme de exceptie care instituie 0 excep!ie de 1a n01melc generale
sau de 13 cele speciale (in Codul famiJie i este stabilita vcirsta minima de
c5satorie pentru femei la 16, dar in anumitc conditii acestea se pot manta la
15 ani).
~ Dill P'lllct de l'edere al telinic;,: legislatipe intillnim:
a) norme complete care apar Iner-un singur act noonali v
b) norme incomplete care apar in mai multe acte normative.
Nonnele incomplete se lmpart, la randul lor in:
- nomIc de trimiiere la rute acte nonnative
- lIorme fn alb care Ufm~ 54 fie completare de alte acte
normative I .
1.3. Re/atia dintre drept, mora/a ~i deont%gie in
domeniu/ comunicarii publice
1.3.1. Etlca lIi morala
Morala este un ansamblu dejudeciiti ce privesc binele fji raul, ce este
I)crmis ~i ce nu este pennis, destinate sa conduca comportamentul
uumenilor.
Din ceJe rna; vechi timpUli , ol.lmenii au fast interesaii sa reglementeze
rcla~ji le dintre ei prin norme care sa. aiba. cu scop protejarea ficcarui indi vid
L I. Corbeanu. M. Corbeanu - .. Teon'a gen.r:m/d (I (In·ptllllli'·, P.dituca Lumina Lex .
Uucurc:,Iti , 2002, pag. 122.
"'
:II comun ill'qii sau a anumilor segmcntc ale accSlciu (fumiJic, Irib, ginlri.
popor, nariune, etnie, organiza~ie etc.).
Ins11 bineIe ~i rAul cu l:are opereaza notiun ile de moralA nu sun!" binc
determinate, ci variaza de la un popor la a1tul, de la 0 epoca. la alra fiind
delennin ate de gradul de dezvoltare a societArii. de conditii Ie materiale de
cxis[en~A ~i de interesele sociale.
Funelia valofilof morale este aceea de a orienta actiunea. fiind creati:!
societapi sau grupuri lor sociale. Rolul lor esle de a ne ajm3 sa alegem .
determinand penlm noi scopurile, caci specificu! unu! scop moral este in
primul rand acela de a fi bun.
Asemenea norme trebuie sa aiba diteva caractcristici ffld de care ~anS:J
lor de a se impune este pUlin probabiH't:
- sa delimitczc, pentru top ~ i pentru fiecare in parte, obligalii,
interdictii. pennisiuni;
- sa fie recunoscute de tOli sau de ce l pupn 0 majoritate;
- sa prevadi sanctiuni pentru impunerea lor in folosu l comuniri!lii.
La niveiul simtului comun, morala este adcseori perceputa ca un Lip de
principii si uonne care aLi rolul de a stavili "instinctul plocerii". Se spune cfl
lot ce este pHlcut este tIe ilegal, fie imoral, me.f eu intcrzis I. eea rnai
frecvenla confuzie este, de regula, identificarea maralitapi Cli normclc
privind canduita sexuala. in acest sens, moralitatea inseamna.: puritanism,
abstinenta. interdictii scxuale, virtutea in!eleasA ca virtute sexuala (fidelitate
sau abstinentA). [Make love, not war! a /ost $i iozinc.:a lloostra. CealaLto,
Make love, 1101 childrenl. a fast In.wi mult mai greu de aplicat. Decreful din
/ 966 2 ne obliga pmclic sa facem dragoste i" scopuri reproductive, nu
·~frivole". Desigur cli uici comunisnllli nlt pWea. stl1rpi illslilleful pliieerii
t;:'\'uase sa fl fnloclliaseii ell eel al datoriei patriotic-revoltl(ionare:
illmul/irea cmlstruetorilor socieliifii socialisle. Dar pUlea :,·a fllimileze. Cum
(l/Illlne? lala Co.leva metode imbatabile: vlinzarea pilule/or contraceptive
era illlerzisli prin (cRe. ca ~i importul de prezervative, ulliea marca admi,Hi
era cea allfohlOllu: prezervativele Vulcan ..fille ca 0 millge de fOlba/~ en
aroma de cauciuc Ji sigure ca prognoza meleo. Inchirierea camere/or de
hotel safl. [o cu;lIfelor era pemlisa rlumai cup/uri/or cO,vii/orire. Ciiminele
\\'C'olare $; cele ~·tuden!qti eralt segregate ~i him: pazilt! de ceUilalt sex.
Pflblica{iile referitoare la sexualitate erau illierzise, flU door c:ele sexy sau
porno, ci chiar cele educative .$i de in/orow.re. ImI amilllesc (J singllra carte
publr'catti "pe vremea mea". Se numea Vita sexualis. erafoarle $liillli.ficli ~·i
I Mihaela Miroiu ~ ,,Eradicarea instiflctuiui placerii ", in Dilema ved\e nc. 240 din 18
~cpl. 2009:
2 Este vnrh.:.! de. llecretul nr. 770 din ., oclOmbric 1966 pentru reglement:lrea
intrcrupcrij c ursului sarcinii.
I"'(',\'III"/IU'II blllw ('wuJU,\'f('rt' (I lill/bii laliut!, Ow.:ii erai Cllil ivtlf ~' i flL '('ui
rlibdarl' ,\'IwJi(Ill.wi. IIUl; a.fTai ('{de L"t!va. Pari'lJii nil erall nki ei de mare
Inlos. COI/.'~iderau d1 de.l'pre se,'fuaiilate se tace .tau Sf! lIorbe~"le in ju.de(:a{i
lIIoraH-zalur-prohihitive: sa lilt Ie prind, sii lUI rnalaci de ru$ine, ~'a nlt Ie
Iflll~'l e ~'a"peJe sii Ie culci ell WI biiiat, viala sexualti e murdarii # risc(lllta.
I JiriginrQ mea p"nea cirea~'ia pe frisca: ne trim-itea ia emltroaie ginecologic:e
ohiigatorii sa ii aelucem certificat ell' virgi1/.iWW. Ore[e de "educafie
J
.l"anirara" la iiceu erau COIlCelt/rate pe igiena .yi reprodllcere •
Mora1i~tii sunt privili drept gardieni a.i puritatii. oameni mereu pu~i sA-i
j udece pe aJtii , sA-i condamnc to fa!a opiniei publice, sA-iarate cu dcgerul.
Ace~ts t3 eon fuzie vine dintr-o traditie mai vee he, specilicA societalii
premodeme, adiea, in contextuJ nostru, a acelui tip de societate in care
sepa.....:lfla dimre spatiul public ~i eel privat era siaM, comunitatea era
omogcna. religios ~i cutumiar sau cole.etivitatea prima ea importanta asupra
individuJui.
in comuniralile 'Inchise, foarte traditionaliste ~i conservatoare, Leamn ~i
venernlia fatl\ de "instanta morala." erau motivalii esentiale pentru supunerea
la nonne ~ i obiceiuri. In comunitMile deschise primeau respectul ~j
aprecicrea fa~a de scmeni ~i fafa de principii Ie morale convenite in
comunitalc.
Mora lu este 0 parte considerabilA a vietti noastre. Doar in situatii de
ru tina ~i aUlomalisme nu avcm dileme ~i nu ne punem problcmele specifice
moralei.
Morala poate fi definit:l printr-un set de intrebliri dupl'i cum Problemele
centrale ale sunt urmatoareJe:
- Ce ar trebui sa facem (cc ar fi bine, drept, corecr. onest)?
- Cum ar trebui sA-I judecam pe alrii ~i pe noi tn~ine?
- Cum trebuie sa-j lralAm pe alrii ~i sa admitem sa tim tratati de cei lalli'l
- Ce scopuri Slint demne de a fi urmate in viala.?
- Care este cel mai bun mod de viata?
.. Ce fel de persoana ar trebui sA fiu?
Daca 0 persoana se apropie de standardele morale ale unei comunitati
(reli gioase, politice, profesionale ~. a.) , ea se btlcura de aprcciere (este
memb~ valoroasa a comunita1i.i), de incredere (este 0 persoana pc care te
poti baza ca nu te trAdea~a, se tine de promisiuni , respecra principii), sau
dimpotriva., este blamat:i Uudecata ca 0 persoana C£l vinovara, socotita
imurala (lipsitA de valoare ca membra. a co munitl\~ii respective) , pedepsila
prin ctispret, oprobriu, izoiarc, rnarginaJi zare, cKcludere, alungare. i.n
allumhe comunitati se aplica pedepsc fizice, de exemplu. stigmatiz.area (3
I Idem;
stigmati/.:!: I. a aplil:a cu fierul ro~u stigmaru!. 2. a arunca asupra cuiva
Ji spre~ul publi c~ a Infield, a detaima. :1 dezonoiJ..), inclusiv pctlcapsa
t:a pilaill. Gileva e:\emple sunt semnitiearive: femeilor din Lriburile africane
Ii se laie inelele montale in jurul gatului (iar acesta se fiJ.eturea7..A), dac~ sum
considerate vinovate gray, Un ntlmar marc de invafaLoare algeriene au fosl
mitraliate de caIre un grup de fundamentali ~ti i.slamici pentru delictu l de a
aparea'ln spatiul publi c sa-i invete pc altii.
RaspunsUlile 1a problemele morule Ie purem afla $i din moraJa com una,
din obiceiuri , din standardele comunitatii in care traim. Atunci cand 0
adoptilm, tendin~a este sa ne luam dupa alrii, rara sa ne intrebam de ce !$i
nici dadi. csre bine sau drepl sa 0 faeem.
Tennenii el icii ~i "wralii au, la Ineeputurile utilizarii lor, anumi le
:->imilitudini l . Ei provin din doua cu lturi wferite, dar. in devenirea lor
iSlorica, aflate tntr-un proccs de pelDlanclltA infiuen!a: cullura greaca ~ i ce~
latina. Astfel, tennenuJ erial provine din filosofia greacii (gr. ethos ::; laca~,
locuinra, locuirc ~i gr. ethicos::; moray , obicei, caracter). in timp ce tennenul
/fIora.la provine din limba latina Oat. mos-r1l0res-moralis ::; obicei , datina,
obi~nuinta). Chiar dadi initial cei doi termeni au circu lat cu relaLiv ace la~i
in\eles, filosofin modema ~i contemponlna le-a separat semnificariile, astfel
ctl: cei mai multi elicieni considera. etica drept disciptina filosoficn ce
studi37.3 morala; aceasta din urma, morala, are semnificatia de obiect al
cticii, fenomen real . coleeri\' -?i indi vidual, cliprinzand va lori. principii -?i
ll orme, aprecieri ~i manifestari. specifice relatiilor interumane ~i supusc
cx.igentei opiniei publice ~i con$tiintci individuale2 ,
Aderenta la acest punct de vedere nu este unamma , ea fiind mai
prcgnant<1]'n n1ndul tilosofilor cu afiniUlti spre cultura greaca. in timp cc
lilosofii din spa~iu l romanic au preferat, 0 vreme, sa interpreteze ~tiin~a
uespre morala cu acel~i rermen: filosofia moralA sau pur ~i simplu morala,.
cu sensu I de ~liin!a. in filosofia eontemporan3, insa, inlerpretarca eticii ca
~tiinfii despre momla a dcvcnit predominanta, drept pentru care nc-o
<tsumam ~i noi . in eadrul acestui curs3 .
Astfel . etica este teoria asupra moralei. Un demers etic4 i'nseamna sa
rctleetam asupra principiilor gcnerale (inclusiv pc cc baza aJeg un anumit
...et de principii i.n raport cu altu1) ~i sd judecam din pcrspecriva acestor
principii ce nr trcbui sa. faca. 0 persouna, inclusiv noi ]'n~ in e , 'Intr-o situafie
particulara.. Spre deosebirc de etica., mOf<l la are 0 semnificativa componenta
I A. Macintyre _ " Trawl de morula.. DI/pa I'jrlllte", Editura Humanit:l!>, Bucurc$ti,
1998, p. 62:
l ldem;
l Idem. p. 94;
4 Idem. p. IOJ;
ClllilliOll<llll. Elit."1 Implie:"1 Illai mulLti dcla~arc. cxplomrea ~i :It.'t.'epl;lI'I,!<.l Vl:(JlltofoRia. rmd't!siollahi se reJ'crii la rcspectareu idcalului SHU valorii
ll1otiurilor de vi,qti allcl'IlO,lLivc. Acceptarea unei etici nu cere abandonarca slipreme urmarite prin practicarea unei anume profesii. valoare ce nu poule
unci morale private. ci considerarea celorlalte principii ~i norrne morale ca II ~ca a ,Jmbogatirii" necondiponate, ci, dimpotriva, este vorba dcspre 0
al lernative posibile In difcrite contexte. Rolil l eticii este sa ajute oamenii ~i v,lloare imateriaHi ~i care face cinste eelui ee i se dedica prin profesie.
institu!iile sa decida cc cstc mai bine sa faca, pe ce eriterii sa alcaga ~i care Valori profesionale
Ie sunt motiva~iile morale In actiuni\c lorl. Unii cercetatori au incercat sa sintetizeze cateva dintre vaJorilc
proFesionale specifice anumitor profesii (T.Airaksinen);
1.3.2. Deontologia Profesia: Valoarea:
Jurist Dreptarea
Etimologia conccptului deontologie a preocupat ~i preocupfi, Yn mare
Medic, usistent Sanatatea
parte, pe autorii dictionare1or encic10pedice ~i specializale; ace~tia urmaresc
Educator Dezvoltarea persoanei
sa idcntitice radacinile, preeum ~i familia de cuvintc constituite ill jurul lui,
Psiholog Autonomia
iar in uncle cazuri ~i sensurile in care conceptul este utilizat. In acest
Asistcnt social Bunastarea (asistarea eelor In neYoie)
inventar putem descoperi unele sensuri comune. aproape unanim acccptate,
prccum ~i unele interpretari diferite, sau chiar opuse. In esenla, cft
dermtoiagia este un cuvant constituit prin compunerc din doua segmente eu
• CODUL DEONTOLOGIC UNTC AL PRESET l
identitatc distincta, primul (deantos, deont-, deonto-, dean-) orientand
gandirea spre ideea de necesitale, nevoie, obliga!ie. ceea ce se cade, iar eel
L. JURNAL.lSTUL Sf MASS·MEDIA
dt.:-al uoilea (logos) spre ideea de swdiu. ~'>fiinla. discurs. A~adar, fntr-o
1.1. IumalistuJ este persoana care se ocupa m mod regulat de
prima aproximare, putem aprecia ea diclionarele contemporane. atat eele
~'(\Icetarea, fotograficrca, fnregistrarea, redactarea, editarea sau publiearea de
romane~ti , dit ~i ce1e strainc, identitica deontologia ca fiind ~tiinta (studiul.
Infonnatii referitoare la evenimente locale, na~onale , intemationalc sau altc
discursul) despre abligafii (dntorii). utilitarismului". Deomologia (in sens
probleme de interes public, cu scopul diseminarii publice, ca~tigandu-~i
rcstr[ms) repcczinta ansamblul regulilor dupa care se ghideaza 0 organizape.
Imiulln propoqic scmnificativa din aceasta activitate.
institutie, profesie sau 0 parte a acesteia, prin intermediul organizatiilor
1.2. Iumalistul i~ va exen:,;ta profesia In scopul servini interesului
profesionale care devin instanta de elaborarc, aplicare ~i supraveghere a
public. confonn propriei sale con~tiin!e ~i in acord eu ptincipiile prevazutc
aplidirii aecstor reguli. 2
de Statutul Jumalistului ~i prczentul Cod Deontologic.
Pentru domcniul mass-medici, teiada, etica-moralitate-deontologie, are
1.3. Mass-media reprezintii totalitatea mijloacclor de infonnare In
o conotatie unidi ~i exprima un paradox greu de solulionat. De~i rnijloaccle
masa: onJine, audio-video sau tipatite, care au fost infiintate ~i au calitatc
de comunicare ne guvemeaza viata, ele fHnd pentru noi un serviciu
juridica in acest scop.
indispcnsabi l de utilitate publica., jurnaJi~tii acceptii. ell grcu, sau chiar
rcsping ideea de morala ~i deontologie in exercitarea profesiei. Fiindca
2. INTEGRITATE
Icrmenu 1 deontologie i'i irita adesea pe profesioni~tii din mass-media, iar un
2.1. Iumalistul este dator s~ semnaleze neglijen~a, injustitia ~i abuzul de
conscns minim de componarnent profesional se impunc, a aparut un nou
mice fel.
concept, eel de comrai at calilalii care cuprinde deopotri va etica, morala ~i
2.2. IumalistuJ are dreptul de a fi infotmat, la angajare, asupra politicii
dcontologia. Un praetician estc virtuos In sensul ideaJului profesional ~j
cdilOriale a instituliei mass media.
poale sa aiba sucees ca practician, dar adesca aceasta inseamna sa cfu;;tige
2.3. Iumalistul are dreptul de a se opune cenzurii de oriee fel.
prost. EI se concentreaza pe excelenta ~i pe client ~i prea putin pe bani ~i
2.4. JUlT1alistul are dreptul 13 c1auza de con~tiin!a. El are libertatea de a
imagine.
reJ'uza orice demers jumalistic Impotriva pnncipiilor eticii jumalistice sau u

I Idem;
2 H. Isaac, 1996, vezi Mercier. 1999 in M. Miroiu, (1. Blcbcl! Nic()llIc .. Infrodllcere I Codu/ deontoLogic (1.1 jurnaJi~·tiLor, DocumentuI adoptat In r~uniun(:ll COM din 23-

;11 ('Iica pro!e.\'ionalii ", Edilura Trl!i. Bucurc~ti. 200 I, p, 18: 24 octombrie 2009 - Cod DeonloIogic Unic,
prollfiilur l:tln vingcri . Acc aslfi li hc rt ulc dcrivii din obligatiaj umalistului tic a
informu puhlic ul ell buna-crcdintA.
2.5. ImpJicarea jurnalistului in orice negocieri pnvind vanzarca de
s pi.l~iu publici tar sau atragerea de sponsotiziiri esce interl.isa.
3. CONFUCIE DE INTE:RESE
3.1. Ium ali stul va cvita s<\ se afle 1ntr-o situ<lJi e de conf liel de intcrese.
in acest scop, insLi tutiile mass media var asigura jurnali stuJui un mediu de
lucru In care sc practicA 0 separare lomlA a act ivilAtilor jumalis tice de celc
cco nomice.
3.2. Pentru a evita contlictele de intcrese, se recornanda ea jumalistul sa.
nu fie membru a1 vreunui partid politic.
3.3. Jumalistului ii este in terzis sA fie infonna lor sau ofirer acopen t al
unui serviciu secret.
3.4. lumalistul trebui e sa d epu nii anual 0 d ec laratie de interese Ja
l:onducerea instiruliilor mass-media la care esre angajat sau ell care
co la boreaza. Se recomanda ca mass-media sA faca publice online
respce ti vele dec1aratii. lurnaListul poaee decide unilateral sa l~i faca publica
d<..'Claratia de interese pe site-ul unei organi zap.i profesionale.
4. CADOURl. SPONSORIZARl SI ALTE BENEFlCn
4.1. Folosirea statutului de jurnalist pcntnl a obp ne beneficii personale
sau in fa voarca unor let1e parti este inacceptabiu\ !ii conslituie 0 gra v~
indlcare a nomlclor etice.
4.2. lurnalistul nu va accepta cadouri in bani , in natum sau on ce aIte
Hvantaje Care 1i s unt orente pentru influe n~area acru lui jumali slic . JumaJi stul
nu va accepta in vitatii care nu ii SlInt necesare in activilatea jumalistica. Se
permitc acceptarea de materiale promotionale Sau a ahor obiecte eu valoare
roarte midi. Docurnentarea $i redactarea produse lor j umalistice nu trebu ie sa
ri c innuentute sau impiedicate de cadourile, invitatiile sau alte avantaje
primite. Daca un jumalisLparticipa la deplasati in interes de serviciu la Care
" fust invical, va face publica modalitatea de fiuanlare a deplasAtii .
4.3. In exercitarea profesiei ~i 1n rel atiile pe care Ie intreti ne cu
uutontali le publice sau cu diverse socictAfi come,r eiale sau de drept pnvat
(rundalii , asocialii , partide), jumali slului ii sunt intcrzise intelegeri care ar
pulea afecta impartialitatca sau independcnla sa.
5. CORECTITUDINE
5.1. Jurnalistul care distorsioneaza intentional in form<l\ia, care face
Hc uzu tii ncf'ondalc. pl agiaza, folose$le fam pcrm isiu nc I'otografii sau
'"
i nrcg islrflri audio-video sau ca l o mni az~ sava~~ lc aha[cri profcsionalc de
maxima gravi tate.
5.2. Jumalislul vu respecta in redacrare regulile c iU1rii . Ci tatel e Irebuic
sfl fie exacce, iar in cazul ci ~ni paI1 iale, jumalistul nre obli gaTia de a nu
ticnalu ra mesaj ul persoanci cilale .
5.3. tn spiritu1 corectei infonnan a opinle i publice , i n cazul autori lor de
produse jumalistice care nu defin statutul de jllm ali~ti profesio ni ~ti, sc
i mpune precizarea statutului social ~ i politic a l aces lora.
5.4. Este ob ligatonc separarea new a p roduselor jurnalisrice de cel c
rcalizate in scop public itar. Publicitalea va fi prezenlata astfe l incar sa nu
poata fi confundata Cll informalii fa ctuaIe, obiecLi ve. Textele. imagini Je ~ i
dcsenele publicitare trebuie sa poane vizibil mentiunea "PUBLIOTATE'.
5.S. JWllulistul se bucur.1, potrivit legii , de protectiu drcpturll or de
:tutor.
6. VERIFICAREA INFORMATllLOR
6.1. !umuli stul va face dcmersuri rezonabile pentru a verifica
Info rmatiiJe inainte de a Ie puhlica. Infomlutiile false sau ceJe despre care
;urnalistul are motive temeinice sA creada ca s unt false nu vor fi publicate.
7. REcrIFICAREA ERORILOR
7.1. lumalistu l are datoria de a CQrecta eu promptitudine once eroarc
aparuta in materialele sale.
7.2. Drcprul la rcplic;i se acord:i atunci cand cercrea este apreciatii ell
liind indreptatitii ~ i rezonabila. Dreptul la replica se publica ill conditii
~i milare c u matenalul ju rnalistic vizat. in cel mai scurt timp posibil. Dreptul
la repli eJ. paale fi solicitat in termen de 30 de zile de la aparWa produsului
jumalistic.
8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPlNll
8.1. tn relalarea fapee /or ~i a opiniilor, jumalistul va acJiona eu bunc1-
credinta.
8.2. Jumalislul nu are dreptu l sA prezinte opinii drept faple . Jum ali slu l
va face demcrsuri rezonabi le pentl1l a separa faptele de o pjnii .
8.3. Jum alisrul trebuie sA exprime opinii pe 0 baza factuallt.
9. VlATA PRIVATA
9.1. Jurnalis tul este dator si\ respecte drept ul la vi.ata privata ~ i
demnitatea persoanelor (i nclusiv aspectelc care lin de famili e , domiciliu $i
co respondenta).
 9.2. AIllI..~Slccul ill vi'l\a pri vaUl csle p(:rmi~ numai atunci cant! illlcrcsul
puhlic prcvalca:tli in rala protcctici imaginii persoanei. Tn acest sens, ii este
pcrmis jurnalislului S~I prczinte public faple ~i infonnafii care privesc viafa
p,ivala a persoanelor publice, atunci cand acestea se abat de la normele
morale ~i legale.
10. PROTECT'A VICTIMELOR
10,] . Idemitatea victimelor accidcntelor, cafamitAtilor, illfracJiunilor, c u
prccadere cele ale agresiunilor sex.u<lle, nu trebuie sa fie dezvftluita, cu
exccp!ia si1ualie-i in care ex iSlA acordul ac.e slora sau aI familici (dind
rcrsoana nu este in masurn sa-~i dea acordul) san cand prevaleazi1 intercsul
public. De acela~i regim de protectie a identitalii beneficiaza ~i persoanelc
dcfavorizate (bolnavi, persoane eu dizabilitari, refug-iati. etc.).
11. PROTECTIA MlNORlLOR
11.1. Jumalistul va proteja identitatea minoriJor implicati 1n evenimentc
Cll conolalie negativa (accidente, infractiuni, dispute familiaJe, sinueideri,
etc), incJusiv ca martori. In acest sens. inregistrlirile video.o;;i fotogrl-ltiile vor
ri modificate penLrll protcjarea identi t~lii minorilor.
11.2. Fac cxcep~ie si luatii le i n care inte.reslll public cere ea minorii sa
fie idcntificali. Dc asemenea, fae excepJie cazurile 1n care jumalistol
rrczinl~ . ell acordul parintiloI snu tutonlor, situatii pozitive din vista
minorilor.
12. DETALIEREA ELEMEN'fELOR MORBIDE
12.]. JumalistuJ va evila descrierea de lehnici ~i metode inrraetionale.
tchnici suicidale, vicii ~i nu va ulilizeze imagini vio!eme .'jli alte elemente
morbi de. De asemenea, jurnalistul va evitll s~ provoat;e, sa promovezc ~ i sa
dezvolte evenimente jumalistice avand Cll subiect evenimente morbide.
Infracliunile, erimele, terorismul , prec llm ~i alte activiUili crude ~i inumane
nu trcbuie incurajate sau prezentate intr-un mod poziti v.
13. DTSCRIMINA REA
13.1. lumalistul este dator s~ nu discrimineze ~ i sll nu instige la urn ~i
vio lenla. Se vor mcntiona rasa, nationalitatca sau apartenenta Ja 0 .mumita
comunitatc (religioasa, ctnicil. ling vistic~, sexuala, etc.) numai tn cazurilc ill
carc informatia cste relevantii In cadrul subiectului lratat.
14. PREZUMTIA DE NEVI NOV ATIE
]4.1. Jurnalistul cste dator sA respccte prezumtia de nevinovatie , astfel
'indl.l niei lin individ nu va ri prc7.en tat drept faptuiror pftna dilld 0 instan~
Juridil·fi I1U sc va ri pronuntat. Ex(;cp~ic fae situa~ii l c cn nd !'apla a ('ost comi . . r.
III public sau autorul a m&lurisit s;lvar$irea faptei.
14.2. Nu se vor aduce acuzalii tara sa se orere posi bililalea celui
lrl vinuil sa i~i exptime punctul de vedere. In cazul unor paren divergentc,
jumali stul va da publiciratii puncleJe de vedere ale tuluror rartiJor implicate.
IS. PROTECTIA SURSELOR
lS.1. JumaJislul are obligati3 de a pAstra eonfidenfial.italea surselor in
•.:az.ul in care acestea solicita acest lucru. dar ~ i in cazuJ in care dezvaJuirea
Illcntit~tii surselor Ie poate pune in perico! viata. integrirarca fizica ~i psihic5
sau locu! de mundi.
15.2. Proteelia secretului profesional ~i a eonfidenliaJita~i surselor este
i ll cgala masura un drept ~i 0 obligatie aljurnalistuluL
IS.3. JumalistuJ are obligatia de a rcspeeta dorinla inte.rlocutorilor care
toioli cita sa discute cu jurnalistul in conditii de eonfidenli alitate (off the
rt'(·orri) .
16. 'fEHNICI SP~:CIALE DE COLECTARE A INFORMA-
Til LOR
16.1. ea regula generala, jurnalistul va obtine informalii in mod deschis
~i transparent. Folosirea tehnieilor speciale de in vestigaiie jurnali stid\ este
Iusliricata atunci cfind exista un interes public ~i ennd infonn ati i1c nu pot ri
ohlinute plio alte mijloace.
16.2. Se recomandii ca utilizarea tehnicilor speciale de investigalie sa
fie:: mention~lta explic it in momenrul publicani informa,iilor.
1.4. Locu/ Dreptu/ui comunicarii in cadru/ ~t;;nte/or
juridice
~tiinta dreprului se caractenzcaza, 1n principal in functie de obiectul pe
C'lrc il cerceteaza - adica fellomellul juridiC In ansamblu l sAu , in care insa
I{)t;ul central i1 oc upi\ ansamblul normelor de drept (dreptul obiectiv).
Acest ansamblu de Donne nu este insa 0 existcnra in sine, izolaUi de
restul contex tului soci al. Dimpotriva. dreptul este prin natura ~j destinaTia sa
un fen omen cu multiple ~i profunde conexiuni ~i inrerferente sociale ~i
umanc.
Dc accca, ~tiin!a dreptului i~i va ex:tinde in mod necesar sfeTa dc
Cllnoa ~ tere ~i asupra acestor zone de interferenta in care un toe imponanl 11
tJeup..'"i informalia sau circuitulinformatiei in domeniile vielii sociale.
Progresul rehnic ~ i procesul dc globa li 7..are tlU dinamital domeniul
i,.:omunicarii sociale. rilmul acesteia devenind mult mai alert dedit in orice
 periomlfl a l;vo luli ci stK:icl:1 lii. iur st,llul in ~e an;i'i Sa tinii pasu l 1:1 IlI Ve! de
rcglcmcn larc juridic:.i a raportu rilor soc ialc nou create pe domeniu l drcptului
:;;i li hcrlalii de informare. Prin abundcnta legislafiei In domeniul relafii lor
snci ale ell un specific propriu care se forme aza. in cadru l circuitului
comun icarii directe ~i indi reete dintre oameni (i ndi vizi), agentul media.
autorilc1filc publice ~ i societate, s-a conturat imaginea unui domeniu juridic
..Ii stinct. relativ nou ~i c u tr3s3turi proprii: drcpruJ comunicarii. Cunosc utii in
lilcrat ura juridica occidentala ~i sub denumirea de dreptul medici sau dreptul
Illuhimcdie i, aceasta disciplin~ esl'e una din ace.le domen ii de grani!a care
impune 0 abordare interdisciplinara ~ i ab<tndonarca vech ilor concepp.i
potri vi Lc5.rora profesiunea de jurnaljst este una din zona ex.cl usiv romanlici1..
;Jrtisliea. sau a rclat5rii de senzaTional. Dimpotri va, acel individ (agent
media) care preia, prelucreaza ~ i transmite mai depane in fo nnatiile trebuie
sJ se supuna nu nurnai regulilor ce tin de etieA sall de deomologie
profesionala, ci cl trebuie sa respectc principiul juridic al rcsponsabilitAJ:ii ~i
al rdsp undc.rii. insa dreptul comunicarii publi ce are in vederc ~i modul 1n
care circuilul cornunicational are loe lntre autorit.iti le statului ~i celelalte
flcrsoane fizice ~ i juridice parti cul are, pc verticalii (in j os :?i 1n sus) de la
insti tu!ii catre ceta!ean :;;i invers, precum ~ i pe orizomalA, cornunicarea dintre
a Ul n ri tll~i ~i transmiterca corecla ~i completa a illfonnatiilor.
Tocmai de accea, domeniul de interes al dreptului comun icarii este unul
cx rins ~ i pragmatic: de la analiza prevederilor constitulionale ~ i normative
rcfc riware la dreptulla infonnalie, puna la anaii zarea ~i dcscrierea legislatiei
:;:i a inslitutiilor ce guve meaza aclivi tatea prese'i serise. a audiovizualului, a
inlcmctului , inclusiv descrierea manierei in care se diferentiaza principalele
in frac{iuni in domeniul comunici1rii - insulta ~ i ca lomni a.
laHi legatura dreptului comuilieari i cu ramuri a le dreptului precum:
dreplul constitutiona l, drcpturile omu lui, dreptuJ penal, dreptul admini s-
Irmi ve. dar ~ i cu alte discipline din domeniu] ~ti i ntelor sociale: etiea, morala .
dcontologja profesionala, 5.a.
AceasLA ramurii de drept i~ i ga..:;e~te locuJ in zona "dreptuJui public" dat
fiind fuptul ca se ocupa de reglementarea unor relatii sociaJe cu un specific
f,;C lin de spaliul public, de garantarea ~ i respectarea unora din drepturile
omului care pot avea de suferit 1'n lipsa unu i cadru legislati v adecvat. Acest
cudrLl va stabi h limitele statale lnaun lrul cArora sc va exercita libertatea de
cx. primare, libertatea de infomlllre, ~i dreptul la comunicare, eu toate
v"len fele ~i acceptiunile cunoscu te.
1.4.1. Dreptul comunlciirii sociale. Obiect. No\lune. Metode
Di sci plina dreptul comllni carii se identifid\ prin 1'n ~~i ohiectul sau. Ea
l'slc idenriricata ~i sub denumirea de "dreptul presei" (adidi. normele
Itll'iliice care reglementeaza domeniul presei). "dreplUi (Judiovizuallliu j"
(Illlrmcic juridice care reglemenleaza activiralea de comunicare prin
IIllc rmediul televizi unii ~i al radioului ), "dreptul mediei" .
Modul in care statui in!elege sa stabileasca regu lile comunidiri i.
11t: ...~asl<-l "corounicare" instiluponalizalA, reprezinta de fapt punctul de vedere
nl unui tip de stat, cu un anumit tip de regim politic. democratic sau
n,,·democratic. Definiti a juridica a comunidirii Intr-un anumit moment dOlt
l',o;lc refiectatA de cadru l normativ. PublicapiJe ~i publ icitatea sunt puse la
dl.>.; poziria domeniului public a1 statuluj care va slabili prin regulile proprii
~'at IJ1l I juridic allibertatu de exprimare.
Obiectul de reglementare a1 dreptulu i comunicfirii il reprezinta
"l'om unicarea" prin intermediul canalelor informalionaie cunosc ute la un
1IIIJment dOlt de 0 societale.
Prin comuni care, In sens juridic simplificat. mtelegem transmiterea
ul1~j infonllatii de la un emitator (expeditor) catre un receptor (destinatar).
('II cat nummul destinatari10r unei informatii comunicate printr-un canal
ill formational este mai mare, cu atat estc rnai importan ta acuratetca.
t"lJI'cclitudinea $i obiecti vitatea mesaj ului.
Nu ex ista 0 ic[arhie in sine a canalelor infommlionale 10 funclie de
11II maJ1l1 de destinatari ai mesajului. ~ i tocmai de aceea vom proceda la
lI'impJa e numerare a lor: presa, carlile, afi~e l e publicilare. radioul .
lc..' lcviziunea. c ine matog[aful, muzica, intemetul.... loate aceslea pot constitui
MIJlOrtul comuni carii publice, !;'i deci obiectul de rcgle me mare al dreptului
"'tul1unicArii . insA, fiecare s.tat, in fun clie de gradul de li bertate pe care iI
ufcm indivizHor de pc teritoriuJ sau, in funelie de poJitica sa de stat in
domeniul comunlcarii publice, intelege sA reglcmentc7,c sau nu, rnai mu lt
.';;a ll mui pupn anumitc zone ale medici. Ex ista stilte nedemocrarice i n care
ccnzura esre institutionalizata ~i care nu lasa prea multtl libertate de
cxprimare populaliei prin niciuD fel de canale de infonnatie.
De~i stabilite la nivel de dOCllmente intemalionale cu valonre uni versal:.!
~i considerate de neti'igaduil pentru fiecare individ. drepturi le omu lui ,
prccum dreptuJ la exprimare sau libertatea de infomlare sunt inca 0
I1CCUfl oscuta pentru mu1te pcrsoanc din pri ci na politi cHor de cenzuri1 statale
in domeniu l media din statele cu regimu ri nedemocralice.
Totodatii. statele democratice reglementeaza domeniul comunicari i
'i ncercfmd sa real izczc, pe de 0 parte drcpturil c omului rcferitoarc la
Hhcrt<ltea in forrnatiei ~'i sa protejeze. pentru a nu Ii se aduce atingcrc,
dn: IlIUrilc olllu lu i fcrcrilutlrc 101 ucmnitate;.t. lil onoarc. hI inlinH\:Il c. la 4 . Principiul adcvaru lui ;
(';ol'cc[n infunllarc, pc de l.lhD. pane. 5 . Principiul c oreetei informrui :
Rcgl c lllenl.arCll juridica a comun icarii este necesara. Ca ~ i celclalte 6 . Principiui Iibertalil de exprimare;
forme tie viatn soeiala rcglemenlata juridic. ~i no rmcle comun idirii s unt 7. Principiullibertatii in general;
Ilcccsurc pentru viara co lcetivA. Dreptul e omunieruii incearca sa realizeze 0 8. Prezumfia d e nevinovatie;
conci liere inlre drcpturile !?i libcJtliti lc omu lu-i tn societatea infonnationalA. 9 . Principiul respon subi li Uiti i ~ i 31 rasplmderii ;
Din p~klltc , nu existi'l inca. In nie i un stat democratic. un cod aI dre ptului 10. Principiul impaI1i alilapi ~ i al rAspunderii ;
comunicarii, in ciudu numAru lui mare de dispozitii de drept material, 11 . Principiul secretului;
POZi liv, iar aceste materiale sunt foarte di spersate ~ j neomogene. eu toate ca 12. Principiul umani s mu lui;
s-u real izat eristalizarea principulor dreptulu i comunidirii la nivel general in 13 . Principiul accesului liber lajustitie;
m l~oriLatea statelor democl..ltice . in pnlctica e le se dovedesc a fi aplicate 14. Principiul respectArii dreptu lui de autor sau al comunicarii
lIneon incoerent sau i n contradictoriu. de la un stat 11.1 a1tul. Pentru a putea autorizate.
ave'l un veritabil drept coerent al comunicarii , la nive! narional ca ~i Tamura
de drept, iar la ni vel international la nive l de principii general valabile , ar
trc bui realizat~ 0 unitate la ni vel intelectual a creatori lor de norme in
domcniul media ~i care sa lucre7..c in cornun, In loc uJ reglementi'l rii separate
a tehnicilor fiedlrui subdomeniu in parte. Este necesar sa se eaute
ele mentcle comune !?i princ ipiile aplicabiJe tuturor zonelor de media ~i apoi
sa se sistematizeze ramura de drept in s ine, eu institurii le ~i nonnele sale
juridice diriguitoare .
Dreptul multimediei poate fi dcfinil la modul foarte geneml ca °
combina!ie de reguli ~ i proceduri de unnar in mai mulle zone din media
( filme, video, muzicil, presa, televiziune, etc.) .
Prin dreptul conmniciirii ca ramura de drept illteiegem totalitatea
"ormelor juridice care regiemellteazii. relafiile satiale ce se jomleazo in
cadrul comulliciirii directe $i illdirecte 'litre individ, agentul mel/ill,
alltori/ateo publica Si societate J, norme create sau sanc(iollate de stat, care
exprima l'oin{O de ~'Iat, ~i a. ctiror respectare este garalllalii prill Jorfa
coercitivii a stalului.

1.4.2. Princlpiile dreptului comunicarll

Prine ipiile dreplului comunidrii re-prezinta ideile de batii; ale unui
domen iu, idei general valabile, ~ i care trebuic sa se regl1seasca tn Loale
nonnele juridice care regiement.eaza in sti Lutiiie juridice ale domcniului
comunicarii publice.
I . Principiullegalilatii;
2 . Principiul egaliLATii in drepturi;
3. Principiul bunei credinle;

I Valericli D:Jbu _ "DreptJI! c:umllniciirii sociCllt>" . Fac uhal e;1 de cUlnunicarc ~i relllti i
[>ublicc, SNSPA, Bucure ~ ti , 2000. pag. 15

A~ '"
CAPITOLUL 2
PRINCIPIILE DREPTULUI COMUNICARII
SOCIALE
Rcgulile comunidirii publice, care sunt crea~ia necesitalii sociale de
norman,:: gcncrala ~i In acest domeniu, se subordoneaza unul set de idej
princ ipiale care creioneaza spatin1 public a1 drepturilor ~i libertatilor ce tin,
111 special. de dernnitatea ~i libertatea omului.
Plincipiiic drcptuJui comunidirii stabilesc liniile pe care trebuie sa Ie
rc~pcctc libertatlle fiediruia ill domeniul transmiterii infonnaliiloT, in sensul
LIe " se opn excrcitarea acestor libenati aeola unde incepe expri marca
libenatii aituia, de a nu inclllca cadrul general de manifestare a libertalilof ~i
t1rcpturilor omului.
Dreptul ~i mijloacele de comunicare de masa (suporturi ale informatiei
~i comunicarii) sunt nu numai clemente necesare, ci ~i constitutive ale
oridirci socictati organizate. Prin combinarea lor, se pot aprecia importanra
~ i mlul drcptului comunicarii de masa. Acesta reprezintil expresia a1egerilor
fundamentale 1n ceca ce prive:;;te organizarca soeiala: ~i contribuic la punerea
lor In practica.
Exercitarea lui , departe de a restrange libertatea de exprimare,
constituie foarte adesea, dirnpotriva, condipa ~ i garantarea ei. Puterile :;;i
rcgimurile politice autoritare nu pn cont de regulile de drept pentru a
conlrola informatia.
Prin mijloace de comunicare de masa '1~nlclcgem aici oriee mod de
t.Iifuzare publica a rnesajelor, pe cale serisa. prin radio sau televiziune,
mcrgfuld pana la internet. Faplu] de a publica ·sau de a pune informapile la
dispozitia unui public nedefinit constituie criteriul esentia1.
Dreptul mass-media guvemeaza exercitarea acestor activitati. E1 tine
cont eu precadere de nivelul tehnicilor, de folosirea acestora, de
constrangcrilc cconomice:;oi de a~teptarile publicului.
Se refera mai a.les la statutul Intreprindcrilor ~i al personalului , la
rcgimul de responsabililate sau statutul conlinutului, la drepturile de autor:;;i
drepturilc conexe.
Dreptul mass-media era, pana de cudnd, de natura csenfialmente
na~ionala., adica rezultatul ~i retlectarea di versitatii de fonne de organizare
politica, de culturi :;;i de traditii juridice. De acum Tnainte, el nu mai poate fi
pcrccput In accst uni c sens, nemaiputandu-~i pas:rra 0 singura dimensiune.
4R
Inrormalia :;;i prugramclc ~in;ula In prczcnt dln<..:olo de J"ronlicrc, lucru
l 'C Sf.! pelrecea chiar eu mult timp Inainte de aparilia internetului.
o minima armonizare a legislatii10r nationale pare, prin urmarc,
lIu.li spensabila. data tiind lipsa unui veritabil drept international al mass~
meJia, constitutiv §i caracteristic unei reale societati sau organizari
lnlcmationalc. Dar 0 asemenea organizare nu exista ine\ sau este foarte
lililitala la mvel mondial .:;;i chiar regional european, de exemplu. Dupa cc
vom fncerca sa punctam anumite principii :;;i caracteristici ale dreptului
1I·lass-media , vom prezenta, in linii mari, articuJarile ~ i continutul sau
l'sl.:.nrial, plccand 1n special de la situatia franceu.
Principii ~i caracteristici ale dreptului mass-media
Drcptul mass-media se define~te mai curand plin obiectul sau decal
prin natura regulilor sale. El apace, In conti nut, ca fiind un element
l"onstitutiv ~i earacteristic esential al unui sistem politic. Sursele:;;i obiectul
dl~ptului mass-media.
Pentru ca dreptul mass-media se dcfine~tc ~i se caracterizeaza 1n speciaJ
plin obiectul sau, lrebuie ca mai Tnt.ili sa-l precizam. Este greu sa obscrvam 0
Il'ala spccificitate juridica In ceca ce-l prive~te, lucru care I-ar putea
lransforma intr-o ramura autonoma a dreptului, a:;oa cum sunt, de exemplu,
drcptul muncii , dreptul penal sau dreptul fiscal.
ObiectuJ dreptului mass-media
Daca, dincolo de 0 simpla enumerare (presa, radio, televiziune,
l·incmatograf, publicitate, afi~e, internet, multimedia etc.), se lncearcli
ldcntificarea, detenninarea sall delimitarea obieetului od a dimpului de
nplicare al dreptului mass-media, crHeriul eel mai pertinent estc,
incontestabil, eel de publicarc, oridit de imprecis ~i de nesigur ar fi el.
Indiferent de tchnicile sau suporturile de comunicare utilizate,
]lllblicarea publieitate sau puncrc la dispozitia publicului constituie
clementul SllU criteriul detenninant. Comunicarea publica, la care se apiica
drcptul mass-media, sc distinge de schimburile, corespondenta sau
,.'onversatiile eu caract.er personal ori privat. Mai mult decal prin continulul
ei. informarea sau eomunicarca publica, obiectul dreptului mass-media, se
caractcrizcazB prin numarul ~i caracterul nedefinit al destinatarilor
mcsajului , prin natura deschisa ori larg aecesibiJa a modului ~ locu1ui ei de
diJ"uzare sau de reeeptare.
Se observ~ totu:;;i ca, Tn funetie de sursele sau de c1cmentelc de
I'cglcmentare, notiunea de publicare nu este lntotdeauna Tnleieasa In acela~i
reI. Acesta este, printre altele, unul dintre motive1e pentru care nu se poate
flpunc eil exista un veritabil drept a1 mass-media.
49
 Sursch.' drcplului lIIuss-l1Icdiu
Drl~rtul mass-Illedia CSlC flarlial consliluit din regu li spcci fil.~c (st<ltutu l
Ill1reprim.lcri lllr de prcsa sau de comunicare audiovizllala. st;;ltutu l ziari~[ilor,
regimu l de responsabilitatc). EI estc constituit din adaptarea sau, pur $i
si mplu. din aplicarea, in acest domeniu de activitate. a regulilor de drepl
comun , preluate din di verse ramuri clasice ale dreptuIui (public ~i privat).
Dreptu l mass-media apare 1n prezent ca 0 disciplina intcrdependentii,
Joe de Intalnire a regulilor multiple ~i variate, imprumutate din ramuri ~i
discipline juridice variate. ObiectuJ sau (mass-media, agen!ii acestora,
utiliz5rilc ~i continutullor) pare a fi singQ11lJ lu i factor de unitate. Mai mult
lIedit particularitatilc natOOi ori contin utului regu lilor aplicabi lc, campul de
aplicare sau obiectuJ lor explica ~i justifica astazi specializarea in materie. in
a~tcplarea elabon1rii unui veritabil drept al m,lss-media, daca nu aulonom.
ee l putin coerent. Sursele. dreptului m:.tss-medi ..\ continua sa fie dispersate, tn
uhsenla unui real cod al comunicclrii sau al mass-media c.are sa reuneasdi
Wate textele, trebuie c8utate dispoziliile ce pot fi aplicate in ansamb lul
ramuri lor ~i discipline lor juridice (drept civil, drept comercial , dreptu l
muncii. drepl penal eLc.). Ele sunt adcsea gre ~it adaptate, aral in ceea ce
privqte specificu1 obiectulu! lor, dlt ~i unele to raport eu ce lelalte. Chiar in
sistemcle de drcpt sens (cum este, in principiu, drepru l fran celo),
jurisprudcnTa (ansamblul de dccizii date de tri bumlle) ~i doctrina (analize ~i
comentarii ale speciali~tilor) joadl. un rol esential in interprelarea :;: i
ap licarca regu lil or. £SIe yorba de incercarea de a remedia in aeest mod
inexistenta sau, eel pulin, inadaptarea reguWor de drept comun. Nu su ntem,
astfel, foarte departe de sistemelc de common Jaw sau de drepr cutumiar,
cum SUllt cele anglo-sa'{one. Acesta cste unul dintre elementele de potenliala
aprupierc :;:i de annonizare a drepturilor nationa.le 1n domeniul dreptuJui
eomuniciirii ~i. poalc, pein el , in altele, in ciuda ~ i din CaU7..3 slransci lui
rc latii cu natura sistemului politic. Dreptul mass-media ~i sistcmul politic
Cadrul juridic al activitati lor de comunicare de masa depinde in mare
mtlsurJ de natura sistemelor politice, fiind unul dintre eJementeJe
consti tutive ale acestora. Isloria ~ i geopolitica demonsu-eaza aflrma!ia de
mai sus. Preluand din metodele ~i categoriHe ~tiintej poli lice, putem
di sli nge, referitor la dreptul mass-media, trei mari categorij de regimuri
(sisteme inst iru~ionalc sau politice) de comunicare: sistemcle autoritare;
sistemele pluraIiste sau libemle; leoria dreptului la informare sau Ia
comunicare (aceasla nu poate fi considerata eu adev3rat un sislem).
SisLemelc autoritare se manifestA printr-un control permanent ~ i foarte stri ct
al acti viUl!ilor de comunicare de rnas~ de catre puterea polilid\. Nu existli
sistem politic autorit.ar care sa. nu supuna mass-media influentei sale.
Sislemcle autoritare se caraclerizeaza prin puterea absoluta a unui
50
n unu i partido it unui dan . care conuuce. Ci.I str-pan :.tbsolut . lUHle
(011<1111.:1\101".
lucruri le. inclusi v In mass-media. Acestea sunt uservite pulerii polilicc. C;II"C
Ie transfonn~ Intr-un in strument de propaganda :;:i, prin urmare, de
guvemare. fntreprinderile mediati ce (p.resa. radio, televiziune), indiferent de
nalura lor pub lica sau privata, In funcpe de rcgimuri, sunl in acesr Cill.
limitate ca numar, dad~ nu chiar sc afia sub mOllopol. penbU a fi mai u~o r
L;o ntrolatc. 1nfiintarea lor tine de :Jcordul sau autorizarea, daca nu dour de
simpla ini!ialiva a conducatorilor politici. In fnmtea lor sunt plasati oameni
de Incredere. Este yorba de 0 presa foarte conccnlrata sau centrali zata, de
organiza~j oficiale sau paraoficiale, de partid, de mi~area sau de sindicatul
Uilic. AcccsuI la profesiunea de jumali sl este strict controlat ~i rezervat
lidelilor regimului. Promovarea lor line mai mu1t de considera1u politicc
decal de dovilda aptitudini lor profesionale sau a capacitil.lilor de a-~i asuma
rcsponsabilitAp_ Sprijinul acord~lt puterii ~ i spirilul partizan constituic
principalelc lor caJi ta~. Orice Indepartare de la aceasla sarcina, orice
vcleitate de independen!a, exprimarea celei mID mici critici sunt seve r
sanclionate ~i antreneaza eel pu~n excJuderea imediatA din bran~~t
Jumali stul, avand tn acest caz statutul de functionar, esle 'Inainle de toste un
;\ch vist. un partizan . 0 organizape profesionala unica are mODopolul
formarii ~i recrutiirii . Ea se bucurn de pu tere disciplinara, penlru a sanctiona
gre~elile , care sunt mai ales de natura politica. Organiz.atia poate, prin
llrmare, sa excluda pe unul dintre membrii sm, interzicandu-i asU·e l sil
..:ontinue ~-~i ex:ercite profesiunea. Este practicat un control preventiv. strict
~ i pennanent al oameni lor ~i aJ contin utului infonnarii. Difuzarea ~tirilor
..:ste supusa unui regim de cenzurn. Nimic nu poate fi publicat fam acordul
rcprezenta~ilor puterii politice. inrrc infonnaliile interzise ~i comunicatele
oficiale obligatorii nu exists multe pos i bilit~fi de a gasi un spariu pentru un
adevarat continut jumalistic. Este yorba de infomlarea rnaselor cu privire la
ccea ce conduca torii poJitici doresc ca acestca sa cunoasca, de apararell
actlunilor guvemantilor ~i de propagarea ideologiei. Infonnarea se
lransfonna in propagandA,lasand loc ul dezinfo.nna.rii. Fara 'Indoiala. ceea ce
caractenz.eaza sistemele autoritare este slaba importan!a acordata dreptului.
Daca au rost enunlare cateva rcguli ~i principii. aceslea nu sunt decal
forma le. Vointa de control politic ~i partizan nu peate fj ex'primata in tex:tc
oficiale. Stututlll mass-media depinde, de fapt. de bunavoinla conducatotiJor
politici. in acest dorneniu , ca :;:i In toate celelalte, regula de drept ar veni sa
limitcze atolputemicia oameniJor care conduc. Sistemclc autori tare de
comuni carc nu acorda, in reatitate, nicio importantA dreptului comuni cati i.
Sistemele pluraliste sau liberale, specifice democruliilor de tip occidcntal, se
hazcu71i pe principiul li bertatii: facultatea de a actiona Tarn a fi constrans suu
Impiedicm abu7jv ori inutil de cArre cinevH care nu are oficial accasUI.
<I
mi:-;lll11r.:. Dn~ptlll (:ollstituic garanlia .';ii cxprc~ia accsLl.!i libcr1iliL SistL':lllul
politic Tn Tntfcgimc ef>lc fondut pc divcrsitatca punctelor de vc(li.!re, pc
c:onfrunLarca de idei, pe existcnta unei opozilii , pe controlul guvernantilor de
c~ilre guvemati , lucruri care ar fi imposibile Tara libertatea de expresie ~i de
eomunicare prin mass-media. Fund obligata sa se 1mpaee cu alte drepturi ~i
libcrtari de acee~i valoare (apararea drepturilor individului ~i a anumitor
inlen~se colective), aceasta libertate de expresie presupune totu~i exi -sten~a
unor limite necesare. Determinate juridic, accst~ limite sunt cunoscute de
loli :;;i sunt acelea~i pcntru toata lumea. Doar judcditorul, independent de
putcrea politicS:. poate, Intr-un control a posteriori, sa constate ~i sa
sanctioneze abuzurile de libertate. Artieolul 11 aJ Declanlliei Drepturilor
Omului ~i Cetateanului, din 26 august 1789. reprezinta, ell siguranta, una
dintre fonnularile sau eonsacrlliiie cele mai fericite §i mai rcu~ite ale acestui
principiu allibertatii: Libera comunicare a gandurilor ~i a opiniilor este unul
dinlre drepturile cele mai valoroase ale omuJui; orice cetatean poate deei
vorbi, scrie ~i tipari libel', cu conditia sa raspunda pentru a fi abu7.at de
aceasta libertate 1n cazurile stabilite de lege. In acest tip de sistem politic ~i
juridic, penuu a respecta In totalitate principiullibertiiti , dreptul comuniciirii
de masa nu trcbuie. praclic. sa se raporteze deciit la conpnutul informam ~i
al mesajelor. pentru a detennina ~i sancpona abuzurile de libcrtatc.
Principiile libeI1atii de initiativa. ~i de aCliune prevaleaza. Transpusa sau
aplicahl la activitaple de comunicare, concep!ia liberaIa c1asica exclude
orice regim particular privind lnu-eprindenle ~i profesioni~tii comunidirii de
masa (In special jurnali~tii). Pentru a da acestei libert5ti mal multa substanta.
l.ldoptarea unui statut specific, vi7.and sa garanteze sau sa i'mareasca
libertatea, se indepiincaza de principii Ie ~i de clemenrele constitutive ale
unui sistem liberal. Principiul liberllilii de expresie ~i de comunieare se
aplidi, de asemenea, ~i la cireulatia intemaponala a informatiei ~i a
programelor, fie ca. pravin din st-rninatate, fie cil sunt destinate strllim'itatii.
Diverse Lexte intemaponale referitoare la drcpturi ~i liberta:p (Declaratia
Univcrsala a Drepturilor Omului ~j Pactele Na!iunilor Unite, Conventia
curopeana de aparare a drepturilor omului) menf,ioneazil libertatea de
informare ~i comunicare printre drepturile esenliale. in cadrui european.
acorduri specifice se refcra Ja libertatea de comunicare, in special cea
audiovizuala. (Conventia Consiliului Europei asupra televiziunii
lransfrontalicre, Directiva cornunitara numita televiziunea fam frontiere).
2.1. Principiullegalitatii
Legalitatea prcsupune respeetarea legii, a literei ~i a spiritului legii,
ex primarea comportamentului libertin in limitele fixate de lcge. Principiul
Icgalitiitii so refcru L,olodata la rccunoa~terea ca valori supreme a drepturilor
<0
~i lihcrt5lilor cctrr.lcnc~ti consacrate Tn Constitutie, a Icgilor clahorutc prin
proccdura specialii de legiferare, emise de 'Parlament (legi ordinare, organ icc
~I constitu!ionale), precum ~i a tuturor celorlalte acte normati ve emise pc
h'l:t,u acestora. Confonn adagiului "dura lex cst lex" (legea este dura dar,
l':;tc lege), legile pot ti criticate, ~a. cum este uneori datoria presci sau a
l.;(lcietatii civile, dar nu pot fi 1ncalcate de aee ~tia. A~a cum insu~i Socratc,
pe.ntru a Inradacina 1n di scipolii sai respecLul fata de lege ~i de ordinca
sociala. a respectat legile cctiitii pe care uspru Ie critica, insu~indu-~i semin1a
rrt:dreapta a condamnarii la moarte, toti cetatenii unui stat sunt daton sa
I'cspecte cadrul juridic trasat de constirutia statu lui din care fae parte.
Acti vitatea de comunieare sociaHi trebuie sa se desfl~oare prin
proccdeele ~i mijloacele premise de legi legitime, democratice. Numai intr-
ILII astfel de cadrul legal , eminamente democratic se poate dcsTa~ura
lihcrtarea de exprimare, ~i dreptul comunicarii se poate cristaliza numai pc
haza unei legislatii pemlisive, democratice
Principiul legalitiitii presupune, totodata. respectarea ierarhiei actelor
normative. a tuturor noonclor juridice cuprinse in acte normative eu 0 forta
Illridicil mai mare sau mai mica, 'in funcpe de organul de stat eminent,
pcntru ca., in Romania ca ~i 1n toatc statele democratice care respcctii
principiul separa!iei puterilor, cadrul normativ nu esle daL nwnal de lege ci
:;;1 de ce lelalte acte nonnative (ordonanlc de guvern, decretele pre~edintelui,
holarari de guvem, acte a1e administratiei publice locale, ~.a. ). Trebuie luat
'j'1l considerare faptul ca, tcrmenul de "lege" cunoa~te doul} accepp-uni: lege
irr sens material ~i lege in sens formal. Prin "lege in sens material" se
'inlclege ansamblul actelor normative care alcfttuiesc dreplul obiectiv, Tn
vigoare, la un anumit moment, "legislatia" 10 vigoare, in care gasim nu
numai legile emisc de parlament ci ~i toate ce1elalte acte nonnative ale
IlHuror cclorlalte organe de stat. Prin "lege in sens formal" 1ntelegem emisa
de parlament, ea unic for legislativ, in unna procedurii speciale de
Icgiferare. ~i care Imbraca haina juridica sau "fonna" de lege ~ act al
parlamentului. Consideram ca prineipiul legaliratii vizeaza ambele sensuri
IIle conceptului de lege. iar destinatarii nonnelor juridice trebuie sa Ii se
conronne2e ~i sa Ie respecte in considerarea lor ca un tot unitar de
rcglementare a relatiilor 50ciale, indiferent de izvorul de drept creator de
rcgula.
2.2. Principiul egalitatii in drepturi
CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 16 - Egalitatea In dropluri
(1) Certlfenii sum egali fn Jata legii .yi a allloriliiti/or publice, llirci
privilegii ~,.i tara discritninari.
q
 (2) Ni"WI1; ""I',\'(t,' mil; pn',HI,'i lit' 1£-/0:1',
(3) ,,'/lnC/iill' ~' i d{'JIII/ill/tilt' p"blicl!, civile sau militare. pOI ji IWflpale,
ill ('()Illli/iill' Ii'Mii, de f'asoalle/I.' care au cetiifenill romarui ~'i domicilill.l, in
{orei. SlalUi romtin garlUlteazu eKalitalea de $aJJ!ie illlre femei ~i barbu{i
P('IIITIi Ol;upure.ll aces/or fimcJii $': demnita,;.
La sff1r~itul sccolulu i al XVl1I~lea au nvut loe doua. evenime nte, UIlU! pe
(;ontinenlu l american iar a hul pe eel european, a caror influenta asupra
cvolutiei ulterioare a drepLuril or omu lui a fost determinanta. Este vorba
d\!spre rebeliunea coloniilor engleze din America de Nord fmpotriva Marii
Britanii din 1776 ~i Revolutia franccza din 1789. Declaralia de independenta
a coloniilor cngleze din America. adoptata la 4 iulie 1776 la Phi ladelphia,
pl'oclama principiul egalitatii inLre indivizi , drepLul la viata ~i libeltate ca
drcpturi inalienabile ~i cerinta insrituirii guvemelor cu consimtarnantu l celor
gu vemap . Declamtia revolutiei franceze privind drepturiJe omului ~i
cClalcanu/ui, din 26 nugu st 1789, d5. expresie mozofiei dreptului natural ~i
cnunlii drepturi ~i liberta!i intr-o perspectiv3 individuali sta ~i libcrala.
Primul prindpiu consacrat In Dcclaratie esle principiul cgalita~ii In fara Icgii
U (ufuror pcrsoanelor, care SID , potrivil filozofiei Declarapei, Ia baza tutumr
cclorlalte drepturi ~i libertali. ea 0 eonditie general§ a existentei lor. Dintre
<.Ices lea relinem dreptul la proprietate. la securitale, la rezistenta f'\la de
orrcsiune. liberate de galldiTe , de expresie ~i de manifestare. in conformitate
e ll ideile fil ozofice ale lui Jean~Jacques Rousseau, ell DeclarJtia din J789 a
Rcvolutiei franceze ~i documentcle adoptate de noul stat american. omu lui
C:'I l.llare. independent de condit"ia sa sociaJa, i se rccunosc drepturi inerente
rcrsoanej sale, inalienabile ~i sacre, opozabile in orice imprejurare sociclApi
~i puterii. jn Hcel~i timp. este con saerat1'i plimordialitatea legii: oriee
(;OnniCl in impunerea drepturilor trebuie solu~ionat printr-o independen~ $i
impurtialii apucare a legii. conform unor proceduri presLabilite,
Dreptul la egalitate in fata Jegii ~i protectla tuturor impotriva
tli scriminarii reprezinta nOl1Ile fundamentale ale legi s/atiei intemaJionale to
mareria drcpturilor omului. lnsA. In anul ce rnarcheaza a 60-a aniversare a
adoJ>t~ rij Dcclaratiei Uni versale a Drepturilor Omului. rcc uno~tcrea ~
posibi lit area de a se bucura de drepluri egaJe inca nu este la lndemana uncr
plirli largi ale umanit:'itii. in a doua jumatate a secolulu i aJ 20-lea legislatia
inlcmalionala in materia drepturilor omului a aparut drept un cadru legal
major pentru protectia drepturilor ~i libertatilor individuale. Cu Loate
accstea, majoritatea statelor lumii nu posedii protectie legaUi erectivli
I'mpolriva discriminarii sau mijloace legale pentnl a promova egalitatea.
Chiar ~i in fflrile in care astfel de pre vederi exista, incti nim£m multe de faCUl
pcntm a asi gura reulizarea dreptu lu i la egalitate. In anumite sisteme
54
I q~i s hltivc nalionalc ~j rcgionalc. Icgislaliu pcnlru cgaliullc a c vulual in
1I1limclc di.teva dccenii. Accasta confine concepte lega le, definitii. abordul'i
~i jUl'isprudenta. -jar unele dintre acestea au dus protectia lmpotrivtl
tll scrimina.rii ~i realizarea egauUi~ii la un nivel mai Inalt. Cu loale acesteu.
dl sparitatea dintre legislatia intema~ionul a 1'0 materia drepturi lor omului ~i
IIhllrd5rile nalionale cat ~i cele regionaJe Impiedica progresul. Prin urmarc,
hel' impunc un efort major pentru a moderni za ~i inlegra standardele legale
iL-gaLc de pmtectia irnpotriva discriminarii ~i pmmovarea egalitiiJii.
Asupra Pri11cipiilor EgalitiiJii s ~a convenit de catre un grup de expel1i
I)L' parcuesul mai multor stadii de consu ltiiri. Acestea au fost discutate la 0
l'onferinra munita. " Princ ipiHe egalita.tii ~i dezvoltarea de standarde legale eu
pnvire la egalitate", organizata de Equal Rights Trust pe 3-5 Aprilie 2008.
III Landra. Partici.pan~i provenind din diferite medii. inc1uzand profesori
11l1i versitari , jllri~ti~i activi~ti tn domeniul drepturilor omului din toalC
rcgiunile lumii au luat pane la acest eveniment.
Ideile de baza. care trebuie re~inllte 10 reflectarca principiul cgaliUi.lii in
drcpturi in eomuniearea pub lica sunt,l:
• Toti oamenii sunt egaJi in fata legii ~ i a auroritiitilor publice, in
I\l' lI sul ca sunl ~i [rc-buie sa fie la fel de responsabili juridic ~i social;
• Nu t.rcbuie sa existe privilegii sau discriminari In fara respon~
N:lhi lita.tu morale, soci ale, juridice. pentru nieio persoana ~ i nici pentru
organele statului sall once reI de funcpooan publici sau pri va~i ;
• Nirneni nu este mai presus de lege, tOTi sunt responsabi Ii in faTa ~i in
2
l'onditi ile Jegii , indiferent c<1 sunt sall nu autorita!-i pubJice .
2.3. Principiul bunei-credinte
e a principiu general de drepL, in exprimarea strict juridica, Prineipiul
ocroLirii bunei-credinle exprim~ cerinta cn imeresele celor ce partici~ cu
hunn.-credint1i la raporturiJe juridice sa fie temeinic proteguile fara de c elc
IIle pru1icipanplor de re a~ credinT~t care vor fi sanetionali pentru conduila lor
Ilccorespunzaloare. Drepturile legal recunoscute participantilor la activiU\1ile
de comunicare publicA I.rebuie excreit3te c u buo~ -c redin,a ~ i potriviL
scopuJui in veclerea caruia au fo st recunoscute de lege. lisLe important de
rc~jnut ea prin Constitulia Romaniei din 1991, revizuita in 2003, s·a
consacrat Indalorirea fundame ntala de a e x.ercita drepturile ~ Li bertati lc
(~nn s tituriona l e Cll buna-credin\ a, fam sA incalcc libertatile celorlulti
(A RT.57 - Cetii{enii romani, ceturenii stri'iini ~'i apatrizii trebuie sa~~' i
I Valeriell Oahu _ " DrepllIl (.'vmun icrir ii sucial!:", SNSPA, Bu cure~li . 2000. p,22;
1 Idem;
""
 (' ,I /'reif{' dn'I)//(rill' ~'i li/Ja((,(iI(' mllSfifll(iollale ('II IJllllii-crt'(iI'lI(/i, '/1'1"11 ,Hi
11I('(I/n' drepfurif(' ,~'i liherliilile ('('Ior/niri). Cel care detumeaza drcpLul sau
lihertale-a sa dc la scopul pentru care a fost rccunoscllw ~i excrcita eu rea
l~rcuinta drcplul sau, savar:;;qte un abllz de drept, care poa~e fi sanerionat tn
moo corespunziitor. Codui deolltologic al.iurnali~·lilor, Documentul adoptat
In rcuniunea COM din 23-24 octombrie 2009 - Cod Deontologic Unic,
prcvcdc 13 art.8: - in relatarea laptclor .yi a opinii/or, jumalistul va ae/iona
ell hwul-credinla; - JumaliS11.~1 flU are dreptlll sa prezinle opinii drept tapte;
.Il1maiisllll va face demersuri rezonabile pentru a separa faptete de opinii;-
.Illrnalistul trcbuie sa exprime opinii pe 0 bad; jaeluata.
• Excrcitarea drepturilor ~1 libertatilor fara a urmfuii sau accepta
lncalcarea drepturilor ~i libertaJilor legitime ale celorlalti;
• Buna-credinta presupune realizarea unei activita!i care sa serveascii
unui scop legitim, legal, just. Reaua-eredinta. este opusul bunei-credin!e, este
urmarirea unui scap imoral , ilegaJ, ilegitim, nedemn, etc.
• Excludcrea manipuHirii. Manipularea este un tip de influen!ii socia/ii
care urmare:;;te schimbarea perceptle.i sau componamentului celorlalti ell
ajutorul unar tactici ascunsc, amagitoare sau ehiar abll.zive l • Pentru di
manipulatorul f~ urmare~te doar propriile interese. deseori In detrimentul
altora, aceste metode pot fi considerate exploatatoare, imorale ~i
fn}'pliltoare;
• Identificarea surselor considerate "de rea-credinta", ~i tratarea
acesrora sub rezerva necesara (a indoielii, a verificiirii, a nei'ncrederii, etc.i.
2.4. Principiul adeviirului
Dreptul comunicarii publice se adreseaza eelor care transmit
infonnaliile, care comunicii mesaje san idei In zona publica, ~i este definit ca
liilld ramum de drept ce reglementeaza relatiile sociaJe de transmiterCll
inrormatiilor, considerate impoltante Intre individ, societate, autoritate ~j
media trebuie sa Aeestea trebuie sa aiba la baza principiul transmiterii
adcvflrului, a realita!ii. Nu ne propunem sa definim adevarulln sensul sau
filosofic , sau metafizie, ci ne propunem 0 seurta analiza a ceea ce reprezinL!
adcvarul privil in sensu I sau de "re-alitate", de mept aJ individului la adevar,
S<lU la aflarea adevarul.ui in legatura eu un fapt sau a realitate anume.
I Braiker, Harriet H. - "WJlOs Pulling Your Strings? How to Break 17w Cycle of
M(/f/ipll/ution'·, 2004.
2 V. Dabu , op.cil.. p.22:
« <,
liundamcntul cxcrciliului prorcsional In mnss ~ mcdia 11 rcprczinlli
Jllohl cma juridica a dreptului la adevi1r al cetateanului, incadrata In zona
l'lic:'l <I responsabiliUllii jumalistului fala de sodetate ~i fata de ceta~ean.
Dadi datoriajurnalistului este de a se pune in slujba dreptului ceUiteanului la
micvar, presa nu i'~i propune sa defineasca adevarul d , ea medlator de
IIlcsaje, ea se adreseaza individului ~i opiniei publice eu aproximu1ii
rocrcnte. Aiei inlervine ~i eapac-italea de interpretarc a mesajului de catre
]1l1hlic, ea element In eoncurenta eu madul in care jumalistul ofera, dintr-un
IInghi cat mai obiectiv (ca principiu distinct, yom vedea) dar care poate fi
Illlcrprctabil, fupte de interes pUblic.
In exercitarea dreptului la antena in eomunicarea audiovizuala, potrivit
111'1. 4 din Deeizia nr. 40/2004 a C.N.A. trebuie respectata regula celor [rei
P':llli. in prograrnele de ~tiri infonnarea 'in probleme de interespublic, de
natura politica, economici1, sociaUi ~i cultural a, trebuie sa respectam regula
Cl'lor trei parti: a) 0 trcime din timpul total destinat exprimarii punctelor de
vcdere ale reprczentantilor puterii ~j opozifiei va fi alocaUi opozitici
I)arlamentarc (senaton. deputati, persoane eu functii de conducere In partide,
I)rimari, consilieri locali ~i judetcni); .
b) 0 treime din timpul total destinat exprimiin-i punctelor de vedere ale
l'L'prczcntantilor puterii ~i opoziticj va fi alocata reprezentantilor autoritatii
]lllhlice centrale (primul-rninistru, mini~tri . secretari dc stat, prefecli ~i
purlatori de cuvant ai acestora);
c) 0 treime din timpul total destinat exprirnarii punctelor de vedere ale
reprezentanlilor ~i opozitiei va fi alocata panidelor care formeaza
IIltlJontatea parlarnentara(senatori, deputap, persoane cu funetii de
conducere in partide, primari, consilieri locali ~i judeleni).
• Adevarul izvora~te din realitate l , dcci trebuie diutat fundamentul u
ccca ce se pretinde eli. este adevarat;
• Verificarea infonnatiilor inainte de a fi Tacute pUblic 2 ; Iumalistul va
face demcrsun rezonabile pentru a veri fica infonnaliile inainte de a Ie
publica. InfOlma!iile false sau cele despre care jurnalistul are motive
Icrneinice sa crcadi\ cii sunt false nu vor fi publicate3 .
• Exc1uderea rninciunii, iar cand anumite infOlmalii i'ndoielnice sunt
uduse III cuno~tin!a publicului, trebuie calificate ea ataTe: zvon , informalii
ncverificate, infonnatii lndoielnice, infonnalii verificare etc4 •
1 V. Dabu., op.cit.. p.23:
I Ibidem
1 Codu/ deontologic al jurnali~'lilor, Documentul adoptat 'in reuniunea COM din 23·
24 (l\:lnmblie 200<) - Cod Dcont,)logic Unic. art.6:
(Idem;
 2.5. Principiul corectei informari a opiniei publice
CONSTITlJTIA ROMhNlEl ,
ARTlCOLlJL 31
( I) Dreptul persoanei de a avea <Icces la orice infonnalic de interes
public nu poale ti in gradit.
(2) AUlorita~ile publice, porrivir compelcnTelor cc Ie revin , sunt obligate
sa asigure infonnare" corecta a cefaTenilar asupn! treburilor puhlice ~i
asupra problemclor de inreres personal.
(3) Dreptu] la informa~ie nu trebuie Sa prejudi c ieze rnasurile de
protcclie u tinerilar sau seelliitatea nationuHt
(4) MijloaceJe de informare in masa, puhlice ~i private. sunt ob li gate sa
tlsigure informarea corectA a opiniei publice.
(5) Servjcii le publice de mdia ~i de televiziune sunt autonome. Ele
trcbu ie sa garanteze grupuriloI sociale ~i pOlilice importante exerciral'ca
t1rcplului In antena. Organizarea llcestor servicii ~i controlu l parlamentar
asupm activiHitii lor se reglementeazil prin lege organica.
Dreptlll la infonnatie esle con!)iderat un drept fundamental intrucat
lkzvolrurea spirirual3 a omului precurn ~i exercilareu libertAtilor consacrate
prin Constitutie impJica ~i posibilitatea de a avca acces la informatii ~i date
rdcritoare la v i a~a sochtla. economica, ~tjintifidi, politie3 ~i cuHurala.
('onsacrand In art. 31 dreptul la informatie, Conslitu!ia stab ile~te ~i unele
()hligatii in sarcina autontAliJor statului:
• de a infonna coreet celAtenii asupra problcmelor publiee, dar ~i a
cdor de ordin personal;
• de a aSigura prin servici ile publiee de nadio ~i de (ereviziune dreplul
b antena:
• de a asigura protectia tinerilor ~i siguranfa national a;
Trebuie "insa precizat eli dreptul la informatie se rcfera numai la
inrormatiile de interes public. De aid se poate trage concluzia ca acest drepI
nu presupune ~i accesul fa informatii cu caraeter secret. niei obligaria penrru
.tutoriti'tfile statului de a ofen astfe! de informafi1. La ni vel macrosocia l
problema publiciU'itii datelor ~i in[orma~ilor n a~te a alra problema: cea a
"seeretului" Acesta este un punet In care statu I ~i mass-media sau publicul in
general su nt merell "in tensiune: pe de-o parte dorinrA de a se proteja a
instilUtiilor statu lui , ~i pe cealalti1 libertalea de a se infonna a cetateanului
rcali zal.fi prin mass-med ia. Transparenta insrilufiilor publice, acccsul liOOr la
informaliilc de inleres public vor fi mereu circumscrise problemei
pcrmcabilitatii institutiilor publice. existen~ei a tal felul de tipuri de secrete.
<.
2.6. Principiullibertiitii de exprimare
CONSTlTUT'A ROMANIEI
ARTICOLUL 30 • Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credinlelor:;;i
hhcrtalea creaTiilor de oriee fel, prin viu grai, prill scris. prin irnagini, prin
I,Uncle sau prin a lte mijloace de comunicare In public. sunt inviolabile.
(2) Cel1zura de once fel esre illterzisa.
(3) Libertarca presei implica ~ i libertatea de a Infi inra publicalii.
(4) Ni ci a publicape nu poate ti suprimata.
(5) Legea poate impune mij,1oaceloT de eomunicarc In masa obligalia de
II hl ~e publica sursa finantani.
(6) Libertatea de cxpri mare nu poatc prejudieia demnitatea, onoarea,
... iala particuiarfi a persoanei ~i nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de legc deffiimarea tam ~i a natiunii, indemnul la
I"n:thoi de agresiune, 1a uni national~. rasia15., de cJasa sau religioasu,
illdlarea la discrirninare, la separatism teritorial sau la violent<1 publica,
1'l"n:lJm ~i manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civihi pentru informalia sau pentru crearia adusa la
l'lIno~linra publica revine edilo.ruJui sau realizatorului, autorului,
organizJtorului manifestarii arti slice, proprietarufui mijlocului de
lIlLJlliplicare, aI postului de muio sau de televiziune, tn condiTiil c legii.
IklicteJe de presa se stabilesc prin lege.
Dec/aralia Ulliversalii a Drepturiior Omulu; prevede, in articolul 19,
fnl)tu1 Ca "oeice persoana are dreprul la libertalea opiniei ~i a expresiei: aces(
drcpr include libertntea de a susrine propriile opini i, rarE. interferenfe,
IIhe rt(Jtea de a caura, Plimi ~i raspfl.lldi informatii :;:i idei prin orice mijloacc
~i I1ira frontiere".
COllvelifia pencru aplirarea drepturilor omuJu; "fi a libertciJilor
/lIIu/wllentale, amendata prin Protocoalel e nr. 3, 5 ~i 8 ~i complelara prin
"Protocolul nr.2, incheiata fa Ro ma la 4 noiembrie 1950 (publicata in
Monilorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994), In articolullO, prevedc:
I. Orice persoana are drcptu\ Itt li bertatea dc exprimare. Acest drept
cuprinde liberlatea de opinie ~i libertatea de a primi sau de a comunica
ini"o rmatii ori idei fani amestecul autoriHi;ilor publice ~i fllrJ a tine seama de
rrontiere. Prezentul articol nu lmpiedica statele s~ supuna societ31ile de
f3diodifuziune. de c ine matogmfie sau de tcleviziune unui regim de
uutotizare.
2. Exercitarea aeestor Libemlfi ce comporta indato,riri :;:i respon sabilirMi
poate fi supusa unor form31itfiti , condirii , rcstrangeri sau sancliuni prevazute
<0
de lege, l :UfC constiluic masu n ncccsare. i nLr-o SOCiCllJLe dcmOCl'al icll, PCnlrtl
scc uritatea nalional~ , integritatea teritori al~ sau si guran~a publica, apararcu
urdini i ~i prevenirea infractiuni lor, proteqia ~ n ~tatii sau a moralei ,
prorectia reputatiei sau a drepturilor allora pentru a impiedica di vulgarca de
infoonatii c()nfi den ~iale sau pentru a garanta autoritatea ~ i impartialitatea
puterii judeditore~ti.
Mass-media esre principalul instrument aJ unei socictati democratice ~i
presupunc doua drepturi fundamen ta le: drepmlla informare ~ i libertatea de
expresie. Dincolo de functiile sale, i nsa, mass· media este un produs al
soc ietatii care se fonneau ~i fu nclioneaza. in acest cadru curactcri zat de
li bertate ~ i panicipufC, mass· media deline un rol de consolidare a noii
soc ietiili, de snslinere ~i monitorizare a unei democratii adcvru-are, participa
la 0 guvemare dreaptA ~i la dezvoltarea economica. i n cal itute de a "parra
purere in stat", prcsa creeaza no ua opinie publicli ~ i noua societate c iviHi.
Ri scurile de a i~i duee In buna indeplinire datoria ~j mdrnzneaJa de a i.}i pune
t n aplicatie libertatea de exprimare nu avut insa, nu de putin e o ri ,
iremediabilc eonseeinle. Totodatc1, li bertatca de ex primare, atat a mass-
media dar ~i n indi vidului in genere, se afirma ea dJ:ept fundame ntal .
Libertatca de explimllre nu poate prcjudicia demnitatca, onoarea, viaTa
particulara u persoanei ~ i nici dreptul la propri a imag ine. Exercilarea
drcptuJui 13 libera c)(primare comport:. indatorili ~ i responsabilitati . Dar, in
spalele d rcpturilor comunielirii se afl a ideca pDtri vi t d ireia aceasta libertate
nu este posibil a dedit impreun d cu un ansambJu mai vast de a1te drepturi.
Pcntru ca libenatca de exprimarc sa biruie in fata unor voc i dominante,
trebuic sa se tina cont de diferenlele cnorme privind accesulla putere ~ j la
mijloacele de comun icare in mas1.\. Dreplurile com unicarii , in genere, se
bazeaza pe crearea concreW. a unor condipi nccesare unui ciclu pozitiv de
comunicare. Acest ciclu presupune cAutarea, primirea sau difuzarea.
ascultarea sau procesul de a fi ascultat, inteJege rea, erearea sau reproducerea
de informali e. Drepturile comunicfuii cupri nd astfel dreptul de a participa la
proplia cultum. ~i de a uLiliza propria Ii mba. de a beneficia de avantajele
socicrntii etc. Ca participanta la te me lia sacrn a drepwrilor umane, libertatea
de ex-primare este rnenti onaUi i n numero<lSc tratate, conventii sau aeorduri
interna!iona le ~ i este garantata sub diferitc fonne tn aproape toate
constitnti...iie ~i legislatiile nationaie. Libertatea de ex primare este considerara
Ctl fiind unu) dintre slUlpii de baw ai societalii democralice, fiind vi tahi
pentru procesuJ de pre venire a cenzurii ~i conditie si ne qu a non a exi stenlei
unei media lihere ~ i eficace. To tu~i , la ni velul practicii aceastA libertate de
e xprimare are de sufen t. Acesl drept fundamental continua s~ fie refuzat iar
acolo unde nu in terv in e refuzul , apar amenintari1e particulurc.
<n
2.7. Principiul general allibertatii individului
Principi ul libertatii , ca princ ipiu fund amental aJ dreplului , presupunc
unn[uoarele: elaborarea unor aete normative care sa garanleze tuturor
1M.'rSou nelor sa se reali z.eze potri vit oPtlunilor proprii in raporturil e cu cei lulli
IlIl'rnbti al eolectiviUi.tii ~i in cadrul socia l dat; aplicarea legE de c~itrc
IIrga ncic abilitate ale statulu; i n a~a rei inca[ sa se dca siguranta necesar!\
Ill'carni indi vid ca este ocrotit in manifestanle ~i actiunile sale li bere ~i
Iq',al c; respectarea libertA~i celorlalti etc.
Principiul liberta~ii este consacrat In Con stitutia Romaniei prin
Il'l!lcmentarea libertatii indi viduale (alt . 23), a libertk\tii de circu lutie 1'n larj
Q' slrJ.inatate (art. 25), respectarea vietii inti me, fami liale ~i private i.I
jll' I'Soa nei (art. 26), inviolabilitarll domiciliului (art. 27), secreru lui
~u l'l.!spondenlej (art. 28), liberta:tii coo~iin tei (art. 29) ~i a celei de exprimare
(1111 .30), li bert'atii intrunirilor (art. 39). a celui de asociere (art. 40), libertati i
1IlIIIlcii (art. 41 ).
intr-o societate democratidi, statui - orgunismul po litic care dispune de
101'1;1 ~i decide Cll privirc 13 intrebuintarea ei - garanteaza juridic ~i efectiv
lihcTl!.ltea ~i egalitatea indi vizilor, adica procedeaza la propri a sa limilare.
Dimensiunil e, demersuriJe tn care omul poate sa se mi~te dupa bunul sau
pl m: sunt fixate de ciitre puterile publice 1'0 conformitate eu scopurile pe care
('k insele ~i-au propus sa Ie atinga, intI-un sistem politic plurali st. ~a c um
II n ltu Hegel. ideea dreptului este libertatea ~i penlm ca ea sa fi e intr·adev~r
lil'sizata ea trcbui e sa fie cunoseu t1i atat in conceptul ei cat ~i tn existenta i n
Il1 pl a acesteia. Libertatea constituie substnnta ~i determinarea dreprului, iar
",islcmuJ dreplUlui este domeniul libemtii i nfaptuite. ,.Fiecare individ arc
dn.: ptul la viara, la libertate ~i la sig uranla personaM ... stipu leaza art.3 din
Dcclarap u uni versala a dl'epturilor omului .
Fundamente ale vietii sociale, libenatea ~i egalitatea rrebuie s~-S-i
Hrlscasca expresia juridica. AceSle concepte vaT fi principii ale drcptului.
t:urc Ie va consacra '1nlr-o unitate ce line de insnS-i dial cctica vietii socia Ie .
Nu poate ex.ista egalirate deca.t mtre oamen i li beri ~i nici libertate decfit
inlre oameni a caror egalitate esre consfi ntita juridic . EgaJitatea privcs-te
cl:hilibrul vietii, iar li bertatea p1ive~te capacitatea oamenilor de a action a
fnra opreli:;;ti. Principiul general al libert~tii se difuzeaza in ramuril e
urcptului fi e sub fOlma libcrtaplor generale, fIe sub forma libertatilor
IIll1ividualc. ,.1n {imp ce liberta~ le generate indicA un set de protectii ,
Ii hcrtiiti le civile definesc canal ele bbere ~i pozitive :;;i anile activitArii Si
p:uticiparii umane" . Aceste libertali sunt solidare. in sensul ca afecta rca
uncia produce 0 reacfie in lant. denmjand pc toate cele lalre. Astfel, libert<llea
de gfindire e·ste strfms legaU\ de Ji bertatea de exprimare, libenatea cuvantulu i
r.1
de liherlalca dc <I scrit,.· :;\1 de a puhlica clc. In constitulii ~i in UOCIlJl1Cllldc
inlr.:.rnalionalr.:. privind drcplurile omului 1mnt inserise aecsle lihclta~.
Rcalizare<l lor in pruetica rclatiilor socialc a necesitat sacrifieii. A~a cum
nota Jhering, pcntru a stabili eli omul e 0 flinta libera, ell are dreptul la
libcrtate. au trebutt mal multe sfortan ea pentru a stabili ea pamantul se
invartc~reinjurul soarelui.
In planul realizarii cfcctive a libertatii sociale. rolul dreptului se
maleriaJizeaza 1n 'i'ngradirea inc1inatiei unor grupuri de a nega altora ceea ce
lor nu Ie pJace, ill neutralizarea acelei suspiciuni difuze a autontatilor
politice fata de grupiirile neconformisre ~i In inlaturarea tuturor barierelor ~j
iJ dist:riminarilor ce persista in calea asigurarii ?allse1or egale de manifestare
:;;i progres pentru tali oamenii.
Libertatea este una singllrii, dar caile sale de manifestare sunt nume-
roase; libertatea religioasa, libertatea cllvantului, libertatea presei etc. La
Inlrebarea: "Ce este liber.tatea?", Bastjat raspunde; "Este ansamblul
libertalilor!". Acestor [anne de exprimare ale liberUitii Ie corespund
diversele drepturi ale individului prevazute in constitulii ~i aparate in
reglementArile legale subsecvente constitutiei. Libertatea trebuie sa fie
Inleleasa de fiecare om, doar a~a ea devine 0 conditie penlru ca ficeare sa-~i
poata construi, gratie alegerilor sale perpetui, propria personalitate.
Libertatea de exprimare este limitata numai de Constitutie care dispune
d "sunt interzise de lege defliimarea larii :;;i a natiunii, indemnllIla razboi de
agresiune, la ura nationala, ra..iaHi, de clasa sau religioasa, incitarca 1a
discriminare, la separatism teritorial sau la violenla publica, precurn $i
manifestiriJe obscene contrarc bunelor moravuri".
Restrangerea cxerciliului unor drepturi sau ale unor libertati este 0
cxccptie care se face numai in cazurile !,'i cu procedurile prevazute strict de
Constitu~ie. Aslfel, in a11. 53 din Constitutie se arata:
"Exerci{iulunor dreplUri Salt al unor libertiiJi paale fi reslriins numai
prin lege ~~i nttTIwi dacii se impulle, dllpa caz. pentru: apiirarea siguranfei
fw!,:onale, a ordinii, a si1l1(ltii{ii ori a moralei publice, a drepwrilor # a
liherla,tilor cetaJenilor; deJfa~urarea instrucJiei penale; prevenirea. conse-
cillfe/or unci calamiuiti naturale on ale unui sinistru. densebit de grav.
Reslrfingerea trehuie siifie proporfi01wlii cu situatia care a dererminat-o,yi
nu poate atinge exisrenfa dreptillui sau a libertiiJii."
Ca urmare, potrivit Constitutjei Rornaniei , restrangerea exercitanj unor
drcrturi ~i libertati se face numai 1n urmatoarele conditii cumulative:
- restranger-ea sa se fadl numai prin lege: astrel sunt exclllse alte act
nOflllati ve, cum sunt: hOUirarilc de Guvem , ordinele mini~tnlor etc.;
- rcstrflngcrcu so se raca numai daca este neccsar, adica dadi nu mai
cxisla 0 alHi rosihililHlc Icgali'1:
(,?
rcsLnlngerca sa 8C facii numai In anumitc cazuri strict prccizule de
( 'onslit'ulie: apararea siguran~ei nalionale, a ordinii, a sami.talii on a m()mlci
Jluhlicc. a drcpturilor ~i a liberUltilor cetatenilor: instrucliei penalc:
prevcnirea consecinlelor unei calamiHiti naturale on ale unui sinistru
deoscbit de gray;
- restriingerea trebuie sa fie propoI1ionala ell situatia care a
dctenninat-o !,'i nu peate atingc cxistcnla dreprului sau a libenafii, deci
1,., poate suprima Jreptul sau libertatea, ci numai limita exercitarea accstora.
Libertarea con~tiinlei nu poate fi Ingradita sub nici 0 forma, deci nici
prin lege, dispune art.29 pct.! din Constitulie.
2.8. Principiu! prezumtiei de nevinoviitie
Prezumlia de nevinovalie a fost instituita pentru prima dani ea regulfi
HtTisa de drept modem In secolul al XVllI-lea in 1egislatia S.U.A., ia.r apei
til Dec1aratia Univernala a DrepturilorOmului ~i Cetatcanului din anul1789.
Potri vit art. 9 din Declaratie "orice om lrebuie considerat nevinoval
f'tlmi La probarell cuLpabilitiirii sale". Ulterior, reglementarea este preluata
111 art. 11 din LJeclaratia Univcrsalfi. a Drcpturilor Omu1ui, care prevede eli:
"(lria persoQnG invinuita de a fi siivdr~il a infracnune este prezumata
IlI'l'ifwvatli atiil timp cat vinoviifia sa nu a fost stabilita bitr-un proces
I'I/hlic Cit asigurarea garanJiilor lie-cesare ap6ri1rii"
Penlru a da efectde obligativitate tex.tului declarativ de mai sus, art. 14
1)(,.'1. 2 din Pactul international cu privire la dreprurile civile ~i polirice
fil;rtucaza di: I'once persoana aeuzatii de eomiterea unei infractiuni penalc
l'~lc prezumatll a fi nevinovata cat timp culpabilitatea sa nu a fest stabilita In
mod legal". In fine, art. 6 par 2 din Convenlia Europeana a Drepturilor
Olllului stabile~te cit "arice persoana acuzartJ de 0 infructiune e.\'re
prezumala inocenrii piinii ciind vinoviilia sa vafi legal slabilitii".
• Reglementarea principiului in legislatia nationala
In legislatia romfincasca., prczumlia de nevinovatie (in dubio pro reo)
c~lc reglementata de Codul de Procedura Penala tn art. 52, prin care sc care
i.~(lnsacra [aptul ca "orice pe-rsoQnii este cOflSiderata nevinovata panii fa
.\'whilirea vinovafiei sale printr-o hotarlire penaM definitivii. in caVil In
care probe1e re/eritoare la vinowi/ie nit sunl eerie, sigure, complete, ci
('xisui lndoialii ell privire La vinovafia incuLpatului, se aplicii regula in dllbio
pro reo, potrivif direia orice indoialii opereaza in favoarea incuipatuiui, iar
pe haza acesteia, solzqia ce se implllle este acJlitarea im:ulpatului de clitre
InslaJl(a de judecata "..
rn legislapa interna, prezumtia de nevinovatie este reglementata alatun
de dreptunle $i Iiberta!ile cetlitenqti fundarnentalc, fiind ridicata la nivel de
<,
 pri"cipiLl fLllldalllClIlal ~i ucpfl~illd limil clc st.ricLI! ale procctluril JlIdiciarc.
ASlfcl, potrivil :.ut. 23 alin 8 din Constilu~ie, "pana la rAmancrca tlcriniliva a
hOlflrfirii judec;1tore~ti de condamnare persoa.na este consideratii. nevi4
novara".
in slructura sa inilialii, CoduJ de procedura penaia, tributar viziunii
societalii de la limpul redacwrii lui (1968), recuno~tea prezumpa de
nevinovnric doar ca 0 simpla regula privind san::ina probaTiunll ~i adminis-
trarea pmbelor in proces uT penaL. C um importanra acesteia depa~:;;te cu
mult materia probelor, legiu itorul a siJnlit nevoia in aDul 2003 sa intareasca
scmnificatia ei , ridicand-o Ja nivel de prineipiu conduciltor aJ intregului
proces penal. Astfel se face cil potrivit art. 52. intilulat marginal chiar
.. prezumtia de nevinovatie", se mentioneuz§ ca:
"Orice persoanQ eSle considerara nevillovaui pima La stabiiirea
villovii(iei sale primr 0 llOTiirare p enaUi definitivii. "
4
in acest context reamintim ca potrivit art, 20 alin 1 din Constitutic,
"Djspozi~i lc consti[utionalc privind drepturile ~i libenstile cetatenilor vor Ii
interpretatc ~i aplieate in concordanra cu Declaratia Universala a Drepturilor
Omului , cu paclelc ~i ell celelalte tratatc la care Romania esre parte."
Alin. 2 al aeelui~i articol stabi l c~te preeminenta reglementarilor
intcrnationale priviloare la drepturile fundamentale ale omului, fata de legile
interne In situalia in care ex.ist5 contradic~i sau neconcordante intre accstea
Potrivir art. 23 peL II din Constirutia Romaniei prezumtia de
ncvinova.~ie esle definiLa astfcl: "p{ina la nimanerell definilivii a hotart1rii
judeclilore$li de condamnare, persollllll este consideratii nevi1Jovatii".
Oeci in orice comunicare trebuie respectata accasta prezumfie.
l
Observa.m cli constiluantul roman situeazil prezumtia de nevi novatie aliit in
domeniul penalului car ~i al administrativului pcntru ca numai in acesle
doua domenii se poate vorbi de termenii condamnare ~ i vinoviilie.
Credem ca pentru a nu crea di scutij 10 domeniul dreptului civil ar fi
indicar ea din definitia constitutionala sa fie scoase cuvinteie "de
condanmare", definiTia putand avca urmAtorul conti nut: "pan~ Ja ramanerea
derinitiva a hotararii judecatore~ti in cauzA. persoana este consideratii
nevinovata.
Confonn art. 6 pet. 2 dill Conventia Europcana a Drepturilor Omului
"OIice persoana acuzata de 0 infructiune cste prezumaH'i nevinovala pana ce
vinovatia sa va fi legal stabiliUi.". Ca umlare prezurntia de nevinovatie
pr esupune2 :
, v . Dabu. op.citp.84;
-z Idem, p.85:
r.A
4 0 pcr:-;oana I)()ale ti acuzata numai in IImile lc legii, pc bazu de
pl'Uhe ~i indicii de vinovape, ~i numai de organele ~ i persoanele abilitale
ch.' lege; orice acuzap.e in afara acesto[ limite intra sub incidenta codului
\)(,'n;11 ~i a legilor penale (purtare abuziva., areslare ~i retinere ilegalc,
I'l'presiune nedreapta, insulta. calomnie, ultraj etc.); refcrirea 1a acestc
I)("rsoane nu se race en calificati vul de infractor. criminal. violalor. ucig~ ,
hoI. etc. ci numai cu "prez.u mli vu l asasin, violator. ucig~ . etc.", sau
pfcsupusul crimi nal , pentru ca altfel ri sdim sa devenim subiecti ai
l·ltlclmnici.
- persoana nu este obligata sa-si probe7.e nevinovatia, fiind
pn:'I.umat~ ca nevinovara pana In momenlUl rnmanerii definitive a hot1idirii
til' (:ondamnare; m;easta presupune cD. nici 0 persoana. s.a. nu fie acuzala ram
pl'lIhe. pentru a nu 0 obliga sa se dezvinov:lteasca atunci cand nu este
pl'obara vinovatia acestela; de pi Ida, in cazul unui film considerat de
1lIllnriUiJ:iie stanliuj ca fiind "obscen", statui trebuie sii. probeze ca acesta este
ollseen ~i ca este inrerzis Plintr 0 anume lege. Deci nu difuzorul [febuie sa
4
pl'ohcze ea filmul nu este obscen ~i nu este interzis de lege, adica
Ill'villovalia sal.
~
prezurnlia de nevinovafie nu opereaza in favoarca autoritalilor
Hh,tului, netiind inSlitui ta de lege; intre persoana fizlca. pe de 0 parte (care a
millS acuze autoritatii publice) ~i auloritalea publica pe de alta pmte. statu i
Irchuie sa probezc falsitatea acuzelor; intr un astfe1 de litigiu nu se poale
4
l'l'rc agentului media sau pcrsoanei fizice sa si suslina (primii) prin probe
4
IIl:u.£ele, in mod deosebit cele prin care s-a vizat ap~rarea in[eresului public
lUlU pri vat.
- 0 persoana nedoclaraUt vinovata prin horAr3.re judedhoreasca
<kl'iniliva trebuie tmtatii. e u respect8rea tutu ror drepturiJor ee i se e uvin unei
1M.:I'Soane nevinovnte;
- sarcina administrarii probelor de vinovatic 0 are autoritatea
uhilitatal a statuIui, care trebuie sa 0 realizeze cu respectarea procedurilor
Il.!gJle: in cazul ac.tiunilor directe ia instanta (insulta.. calomnie prin presa,
lovire etc.), sarcina administrari.i probe1or 0 are persoana care acuzfl,
impreuna ell instanta2.
' Idem;
2 Idem, p.86;
r.<
 2.9. Principiul responsabilitiitii §i raspunderii
Principiul rcsponsabil iU1li i. responsabil izAri i ~i rospundcrii presupune
in."litui rca de responsaoilitati, co~tienti zarca acestora ~i lnfaptuirca
rnspunderilor atune i dind se incalca regu lile dreptului ~i deonloJogiei
cornunica';i . Acesta inseamna responsabilitati ~i raspunderi pentru loti
subiecfii raporturiJor, juridice sau morale. ce :.Ipar in domeniul dreprului
cornunidioi sociale respccliv a l eelor mai importante rclapj scxia1e
rcglc mentatc.
Deexemplu:
- responsabilitatea jurnalistului fata de soc ierate ~i fata de cetillean;
- responsabilitatea societl1fii fa!a de agentul medi a;
- responsabi litatea autoritApi publice fata de agentu! media, societate
suu cctatean I;
- rcsponsabilitatea ~i raspunderea juridica a agentului media, a
cCla~eanu lui. a functionarului ~i alitorilAtii pubJice In dreptul comunic<li'ii
sociale ;
- rcsponsahilit.atea falfi de SUIse, !ji a surselo r fa~~ de agentul media,
.:ctatean ~i autorita!i , etc.
in Codul eti c al Societaw americane Sigma Delta Chi, la capitolul
"Responsabilitate" se arata: "JumaJi ~ti i care uzeazA de statutul lor profe-
sional de rcprezentanp ai publi cului in interese egoiste sall din aIle motive
ncdcmne abuzeaza de 0 lnalrA inc redere." in art. 7 teza J din Cadul
tlcontoJogic al ziari~ti lor romani se aratli: "Responsabilitatea presci fa!a de
public presupune ca articole le redaqionale nu SunL intlue ntate de interesele
pcrsonale on comerciale ale unor terti." C redcm 2 ca In conceptuJ "terti" ar
(fe bui considerafi inclu~i ~i proprietari i ,mijJoacelor de infonnare I'n masa 3.
in doctrina se mai vorbe~te ~i de principiul echitatii, illstituil de
praclica judiciara, in virtutea c:lru ia se inlocuJesc compensatiile bane~ti cu
uqiunile preventi ve ~i remedii le. "Echitatea are relevanla penlm lcgea
co municarii datorita posibilitatilor sa le de preveni re, Tn primul rand.
Judccatorii, de exemplu, pot invoca echitatea pentru a opri publicarea
lInui articol care se considera. di pun e in perico! siguranta nalional<l:'.
$:mctiunile date dupa publicare nu protejeaza siguranta nationala." arata
I Vll lcridl Dabu. "Ra);punderea juridicl\ a fun cl ion arului public", Editura Global Lex.
/JUCUl"C$li.2000.
1 V. Oahu, " Drcptul comun iclirii socia Ie", op. cit, p.25:
" Idem;
' Idem;
",.
Kenl Middleton. rcferindu-se lu Icgis ialia l.lmeric<lna In domcniul
L"lllllunicArii publi cc I .
2.10. Principiul impartialitatii §i oblectivitatii
Principiul impart ialitafii ~i obiectivitAtii este un alt principi u a l
{lrc plltlui comunidirii sociale care presupune'2:
• independeofa agentu lui media ~i protect-i a acestuia;
• relatll principiale nediscriminatarii intre aurorih\li ~ i agentii media;
• in investigutii ~i anchete. aplicarea principiului contradictorialitafii
~i consultarea partUor este obligatorie;
• prezentarea ~i tmnsmilerea infonnatiilor obicctiv ~i impartial;
accasta presupune 0 distinc~ie clara intre informarii , opinie, c rcdint<t. zvon,
t'xcluderea m;lnipularii ~i un respect deosebit pentru libertatea gandirii , U
opiniilor precurn ~i a credinte1or; dupa. cum se ~t i e prezentarea subiectiva,
parti alil a unei infonnalii, inclinand evident cl1tl'e 0 anumita parte ~i nu sprc
mlc v~. este cOllsiderata propaganda.
excluderea publicitaPl excesive, ln ~e l i1toare, comparativa,
sublimina l§ prin care s-ar influenta dccizia persoanei Fizice sau juridice, in
sL'f1~ullezarii drepturilor,liberta~ilor sau intercselor legitime ale acesteia sau
al e accstora: de pilda In anul 1965 Curtea Suprema a S,U.A. , a decis ca un
condamnat nu a avut un proces cinstir din cauza pubHcit.alii exc~ ive facute
I) rocesului sau J .
• prczentarea principalclor punc te de ved ere aflate in opozitie se
ltsig ura, de rcgul~, in cadrul ace leia~i emisiuni sau, in mod excep,ional. in
cmisiunile uml~toare ;
• in cazul in c;.tre cei solidtati refuza sai- ~i preci7.eze puuctuJ de vederc,
aceSI fapt se mentioneaza pc post. in exercirarea dre ptului la antenl1 se va
I'cspeCl11 regula celor teei partii prev5zuta de Decizia nr. 40/2004 a C.N.A ..
Mectiile de informare nu trebuie sA faca publi ee invinuiri neoficiale. i n
mJ sura sa afecteze replltalia sau integritatea morala, rara a da celui invinuil
~ansa unci replici, (prevede Codul eri c at Societa~ii Sigma Delta Chi).
Atitudinca partinitoare J'n comentariul editoria l care se indepiirteaza eu
bum1 ~tiinta de adevar, constituie 0 violarc a spiritului jurnalisticii
uOicricane se arata in acest Cod. Practica sano.toasa opereaza 0 neta
distinctie Intre reportajul de ~tiri ~ i eel prin care se exprima opinii.
ReportajuJ de ~tiri trebuie sa fie imparfial ~ i nepart:initor ~i s~ prezinte
ubie.:ti v toate aspec tele problemei,
I Kent Middleton. op. cit. p. 20
2 A se vcdca V. Dabu. o p,cit, p.25;
1 fn Kent Middleto n. o p. ciL. p.30 ;
 I{dalnrik~ privi nd pnx.:ccJurilc r(llir k nc ~ ti sau juridicc Irchuie frI!;U1C
:lslI"cl 'inc.lt sa nu IlfCjuuicicl'..e nit.: i una din partiJe im l>licate ~i ell atat rnai
mull impartia1ilaiCa ~i intJependenla justitiei I.
Illd cpendenta agentului media este l ega t~ de:
- independenra econamicol a instilUliei de media cat ~i a agentulu!
nccstcia, atat fala de stat. cat ~i fata de patrollujul politic sau mafiat;
- indepe ndent:! politic~ jj acestuia~
- interzicerea eenzurii de oriee feJ;
- protejarea corespunzatoare a agenlului media fatA de orice presiune.
imixtiune, cumpilrarca i'ntregii edili-i dintr-o zi .a unui ziar etc.
2.11. Principiul secretului prafes/anal
Secrerul profesional reprezintii piatra unghiularii a oricarci profesii din
CiJt'cgoria eclor care lucreaza e ll informalii . Indiferent ca e yorba de
.iuma1i~ti. psihologi Sau sociologi, eriminaJj~ti sau experti ai serviciilor de
inforrnatii. Principiul confidentialitalii are, prin implicl:lliile de natura
Jlolitidi, soc ial a, profesionala sau moralA pe care Ie presu pune. un caractcr
special. Toc mai de accea, dezbatenle pe marginea lui au nascut pfula in
prezent 0 bogata literatura de speciaiitale.
Iumaiislul con~tienti ze aza cil inforrnarea ~] comunicarca au un rol
dcosebit de important in fonnarea atitudinilor personaJe ale ceti:itenilor ~i 10
dczvoltarea socictatii pe principii democratice ~i ca atare mas-media are 0
rcsponsabiJitate etica sporita fafti. de celAfeni. iar profesiunea de jumalist
implic5 drepturi ~i obliga~ii. libertati ~i responsabiliHlti. Infonnalia este un
tlrcpt fundamental, iar proprielarul aceslui drepl estc cetateanul, care are ~i
drcptul conex de a cere Cll informatia sa fie transrnisa cu acuratete $i cu
ooestitatc, iar in cazul opiniilor, tara ingerinpl externa din panea autoritiitilor
publice sau a sectorului privat.
Secretul profesional a1 jurnalistului peesupune obligatia acestuia de a
<.lifu:w numai acea informatie de actualilate de care e l este eonvins, iar
sorginlea ii cste bine cunoscutii. Prezentarea, descrierea ~i nararea trebuie Sa
lie impartiale. Iumali stul nu recurge la procedee nelegitime ~ nedemne de
obrinerc a inforrnatiei. lumalistul recunoa~te !;li respectli dreptul persoanelor
lizice Sa u juri dice de a nu fumiza infollnatia ~i de a nu raspundc la
Inlrcbfirile puse, in afarA de cazurile cand esre obligat sa difuzeze infonnatia
prcvaz uUi de lege. COrlvins fund ca el a comis Q eroare prin public~'\ unui
malcriul cu infonnatu fi ctive sau eronate, jumaljstul este obligal sa -~i rcpare
croaroa, utilizand acelea~i mijloace sen se ~i/sa u audiovizuale , care au fost
I Idem ;
~R
Ililositc la publicarca matcrialului . in caz de neccsilatc c l trcbuie SfH;ii l,;cura
Sl·U /..c prin inlennediul mas-media la care eSle angajal.
Jurnalistul respecta secretul profesional referitor la sursa informa~ici
uhlinute pe calc confidentiala. Nimeni nu are dreptul de a-I constrange sil
divulge sorgintea. Dreptul la anonimat poate fi 'indi1cat numai 'in caz uri
\,.'x,ccptionale, cand ex ista suspiciunea cn persoana-sursa, In mod premedital
II sc himonosit adevarul, precum ~i atunci , dind divulgarea numc lui -
'Iurginte prezinta unicul mod de a evira un grav ~i iminem prejudiciu pentru
pOl)ulafie. Iurnalistul oste obligat la cerin{a persoanelor intervievate de el , sa
1111 divulge in mod oficial opinii lc lor.
t n Romania, un aJjneat al Codului Deontologic aI Iumalistului prcvede:
IlI rnalistul eespecta secreru l profesionaJ referitor la sursa informaliei oblinutc
lX.' calc confidentiala. Nimeni nu are dreprul de a-I constrange sa divulge
,.;or£intea. Dreplul la anonimat poate fi incAlcat numai in eazuri
\"'I(!;eptionale, cand exista. suspiciunea ca persoana-sursa, in mod premedirat
II schimonosit adcvru-ul, precum $i atunci, eand divulgarea nurnelui -
~\'rgi nte prezinHi unicul mod de a evita un gray ~ i iminent prejudiciu pentru
populatie. lumalistul este obtigat la cerinla persoanelor intervievate de e l. s:.
lilt divu lge in mod ofieial opiniile lor. Dadi mass- media din Roman ia
di spune de aceste prevcden privind activitatea jurnalistulul , In lacile vest-
europe.ne !;li in Statele Un ite ele sunt continuu dezbatute de decc nij , cu
rr.:/,ultare cel putin notabHe. Nici pentnl jumali~tii occidentali lucrurile nu au
II11mt Inca in matca, iar ei se ~teapta la schimbrui continue in relaria cu
i'i\,,'!'viciile secrete, cu procurorii ~ i eu propri-ile surse. Pe de 0 parte,
m:tioritarea institutiilor de presa respecrabile din Occident nu doar ca adem
III di versele codun deontologice adoptute la myel nalional ~ i regional. ci au
propri ile coduri deonto logice. Dad in Gennania zian ~lii tin cont de
Consiliul Presei Gennane, jn Franla - de vocea si ndicatului National a l
Jurnali~tilor Francezi, iar in Marea Britanie - de codul de conduita al
Uniunii Nationale a Jumali!;ltilor, peste Occan marile publicapi se mandresc
c,'U ex isten{a unor codun personale proprii , considerate - cum este cel al
"New York Times" - printre cele moo severe din lume. Acestea permi t
,iul1lali~li l 0r sa decida singuri In cc masurn. pot apela la masuri controversalc
prccum folos irea surselor anonime sau rela~iile Cl1 serviciile de informatii.
Gurant5.nd prin responsabilitatea ziari srului ~i prin nevoia acestuia de
crcdibilitate, cotidianul " Washington Post" i~i expliea, in 2001 , opozifia fata
de initiativele puterii de a inl!iri legi slatia pri vlnd sew'gerile de informalii
scaele: aNu prctindem col sunrem neutri in aceasul chesLiuue. Reporterii
nO~lri soli ciUi astfel de infonnatii . lar unele din materiale1c uslfel ob\'inute,
pc care Ie publicli.m. sunt inforrnatii secrete. Dar este geeu sa ne imaginlim
el't to~lle sc-urgerile de infonnatii c1asi fi cate sunt-de diu augur" .
<0
 2.12. Principiul umanismului
Prin cipiu l umanismului in domeniul cornunicarii puhlice presupune
i"oJosirca atclor instrumente ~i modalitati de comunicare care nu vor duce la
fnjosirea, umilirea sau degradarea fiintei umane ~i care nu vor leza
dcmnitatea persollilei III legatura ell care- este f<1cuta comunicarea.
Umanismul dreptului presupune cil trebuic respectata ordinea ierarhidi
stabilita de legiuitor al elernenteloT care rcprezinta scopul acliunii juridice a
normeJor. Prin stabilirea unor reguIi de drept in domeniul cornunicarii de
urmarc$te In primul rand "prevenirea" savaryirii de fapre imorale $1 ilegale
In legatura ell fiinta umana, apoi se umlar~te "repararea" prejudiciilor
proause prin afectarea imaginii, dcmnitatii sau onoarei persoanei vizate, iar
.,rcpresiunea" este prevazuta in ultimul rand ca element al umanismului
normelor juridice. Ideea principal a. fiind de proteclie. de ocrotire ~i edueare.
Mediile de informare trebuie sa se abtina sa promoveze ~i sa inspire
curiozitatea morbicIa ~i detalierea inutila a aspeetelo( de viciu ~i crima.
2.13. Principiul accesului IIber la informatii . runoscuta de public, prezentand un inLeres pentru public, fiind valorificaUi
Acccsul liber ~i neingradit al persoanei la OIice infonna!ii de inter:es
puhlic, definite astfel prin lege, constituie unul dintre principiile
rundamcntale ale relapilor dintre persoane ~i autorit:atile publice, in
~onfol1llitate eu Constitutia Rornaniei ~i Cli documentele intemalionale
r~lIiticate de Parlarncntul Romaniei. Constitutia Rornaniei. art.31 aIin. (1)
prevede ca "Dreptul persoanei de a avea acces fa orice informa(ie de
illleres public flU poale fi fngradit... ".
Una dintre celc rnai irnportante realizari din ultimii ani in privinta
cre~tcrii transparentei instirutiilor publice, a contro/ului societapi civile
as upra acestora ~i, implicit, a eonsolidArii democratici , a constituit-o
lldoplarca Legii nr. 54412001 priVilld liberul acces 1a infOlmatiile de
inleres public. Aparipa acestei legi a creat premisele pentru ca articolul
3 1 din Constilulia Romaniei, cel care garantcaza dreptul celatenilor de a
uvea acces la infonna!iile pub lice, sa fie cu adevarat respeetat.
Transparenta in stituponala ~i responsabilitatea guvernalltllor ~i a
in st itupilor publice sunt minime, cullura respectarii drepturilor individuale-
indusiva dreptului de aeees la infonnatli - lipse~te, libenatea presei este
ingradita in diverse feluri , controlul politic asDpra illstituliilor slatului este
cxtrcm de redus. in <lccste condipi , accesul real ~i constant la infonnatiile de
inlercs public csle un clement cheie In proccsul de democrarizare.
70
Acccsul 1<1 infonnarii pcrmilc publicului s.'i aiba 0 im<lginc adccvala ~i
s;1 ~i formeze 0 opinie critici eu privire la societatea in care rraie~tc ~i 101
IIl1lnriUilile care il guvemeaza; incurajeaza participarea infonnat5 a
pc r:soanelor/grupurilorlcomunitap1or la chestiunile de illteres public; ~iuL:1 la
(n.;~terea eficien!ei administrapei, Iegislativului ~i justiliei ~i 1a menlinerca
IIllcgritatii acestora prin reducerea riscului coruptiei; contribuie Iii
It' gilimitatea administra~ici ca serviciu public ~i la cre~ terea incrcdcrii in
llislitutiile ~i autoritaple publice. Accesul la informapi are capacitate_a sa
(onduca la transparenta institutionala, transparenta in gestionarea banului
public, rcsponsabilitatea funclionarilor publici, expunerea eoruptiei ~i, nu 1'n
ultimul rand, la satisfacerca intereselor individuale ale persoanelor care
doresc infonnapi de interes public. Practic, aecesul real al persoanclor ~i al
presei la infonnaliile de interes public determina in mod esenlial evolulil.l
1iprc 0 democratie stabiUi.
Din punet de vedere a1 destinatiei ~i sferei de cuno~tere a -infonna1icL
ill"casta este de dona feluri:
a) - informape publica, adica acea informatie care este sau lrebuic
prin cunoa~terea de catre public;
h)- informafia privata, adica acea informatie care, satisface anurnilc
Illtcrese ale uneia sau ale unui nurllitr restrans de persol.lne private, ~ i poate ri
Irll;UHi publica numai in anumite conditii .
Din punet de vedere al interesului care il satisfacc. informa!ia sc
'imparte in:
a) informatie de interes public, adicu acea infonnalie care satisface 0
Ilcccsitatc gcncraH'i, de interes public, national sau local, fic in mod public
saLi secret; in art. 2 lit. "b" din Legea llf. 54412001 , prin informatie de interes
public se inlelege mice informatie care prive~te actiYitalile sau rezulta din
uc\ivitiitile unei autoritati pub lice sau instirutii publice, indiferent de
suportul ori de forma sau demodul de exprimare a informatici.
b) informape de interes privat, adica acea infonnape care satisfaec 0
Ilccesitate privata.
2.14. Principiul dreptului de autor sau al comuniciirii
autorizate
Opera de erea!ic inteleCluala este recunoseuta ~i protejata, independent
de aducerca la cuno~tinla publica, prin simplul fapt al realiza,rii ei, chiar in
L:uzul in care nu este terminam
Subiectul dreptului de autor este persoana fizica sau juridicii care
dob5nde~te drepturile de autor legate de na~terea unei opere protcjate de
legc :$i t.,:; IrI.! arc posihililalca rCl,; UHoscultl lit.: lege St, Ilrelilldl\ (.'dorl;., ile f) cOlllu nit.:arc.a IJUbli d l. direct sau intlircl,;l a opc rci. pli n o ri..:c mijl oacc.
slIhieclc de drept S<i nu i ncalcc nie i una dintre obligalii lc co rclative 1I1I.: llISiv prin punerea operei la di s poziria publi culu i, ast fe l 'indll sa l>out5 Ii
drcplurilor s.lIc subiective de autor. Potrivit l.egi i nr. 8 din 14 martie 1996 , IIt'Cl.:-sul!1 i n mice loe ~ j 1'n orice moment ales. In mod individual, de e51rc
privind dreplUl de autor ~i dreptulile conexe, pOI benefjcia de protecpa plIhli c;
'Icordata au torului persoaneie fi zice sau juddice, altele dedit autorul. Se g) rudiodifuziunea operei ;
prezuml'i a fi auto r pan~ la proba conrrarn: h) relransmiterea prin cablu a opere i;
- persoan a sub numele c5rei a opera <1 fo st adusa pentru prima oara la i) realizarea de opere derivate ,
c uno~tinta publica;
- persoana fizica sau juridica , care face publicA opern respecliva, numai
cu consimtamantul autorului, a.tala limp cal acesla nu i~i dezvaluie
identitatca, in cazul in care opera a fost adusa 13 c u no~ linla publi c~ sub
fo nna anonirna sau sub pseudonim, care nu pennite identificarea autorului.

• Continutul dreptuiui de a utor

Conf,inurul dreptuLui de autor implicit atar ex istcnta unor drepturi
morale, dit. ~ i existenra unui ansamblu de drepturi patrimon iale de autar.
Drepturil e morale a le autarului unei opere constau in :
a) dreptu l de a decide daca, in co mod ~i dind va fi adusa opera Ia
Guno~l.inl a publica;
b) dreptul de a prerinde reeunoa ~tcrea ca lltatii de autor al operei ;
c) dreptu] de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cun o~tinla
publi ca;
d) dreptul de pretinde respectarea integlitatii operei ~i de a se o pune
oricarei moditi d iri , precum ~i oricarci arin geri aduse opcrei, daca
prejudi ciuz3 onoareu sau reputali a sa;
c) dreptu l de a retructa opera, despl1gubind, daca este CCl7. uI, pe tituhuij
drepturilor de util izare prejudjcia~i prin exercitarea retractari i. in ceea ce
pri v~te drepturile patrimoniale , autorul unei opere are dreptul patrimo nial
cxcl usiv de a deci de duea , in ee mod ~i cand va fi utilizuta opera sa, incJus;v
de a consi mp utili zarea operei de cAtre altii.
Utilizarea unci opere d.5. na~ tere la drepluri parrimoni a le, distincte :;;i
excl usive ale autorului de a autoo za sau de a interziee :
a) reprodueerea operei;
b) distribuirea operei;
c) impol1ul In vederea comerciali zarii pe piata intema a copjilor,
inc\usiv pon punerea operei la dispozi!ia publicului astfel indit sa poala. fi
m:cesaUi in orice loe ~j I'n orice moment ales, i n mod indi vidual, de c3lTe
publiL: ;
d) inc hirierea operci;
e) Tmprumutul operei;

72 71
CAPITOLUL 3
CONCEPTUL DE LlBERTATI UMANE:;;I v , IIIL' omului inc1uzand dreptul la protcctia datelor persona Ie. drcptul la
DREPTURI CETATENESTI.
, LlBERTATEA DE
EXPRIMARE :;;1 LlBERTATEA PRESEI.
GARANTIILE
, LlBERTATIl, PRESEI.
"Toatefiinfele umane se nasc libere .yi egale
f1£ denmitate ~.,: fn drepturi'"
3.1. Drepturile omulu;, libertatile publice $; drepturile
cetatene$t;
Drcpturile ornului sunt drepturi uni yersal valabile. ..innascute".
irnprescriptibile ~i inalienabile, inerente oricarej fiinte uman~ (drepturi
nUlurale\ care 1i protejeaza pc ace~aia de cventualele abuzuri ale
i.lutoritiitilor, neputiind fi limitate de niciun stat.
Drepturile :;;i libertafile fundamentale ale omului pol fi clasificate 3 in:
- dreplllri de prima generafie: dreptltri civile ~i politice (IibertaLea
individuaIa, libertatea con~tiinlei , libertatea de exprimare, alle drepturi ~i
libertali precum: dreptul la viata, ia libertate, 1a demnitate, la siguranta
pcrsonaHl, dreptuJ de a nu fi retinut sau arestat arbitrar, dreptul de a se
hUGura de prezumtia de nevinovatie, etc.);
- drepturi din a doua generatie - dreptllri. sociaLe, economice $i
cul/urale (dreptul la munca, dreptul la remunerare echitabila, dreptlll la
prOlectie socialii., dreptulla educatie);
- a treia genera(ie de drepturi cuprinde dre.plurile colccto!eldrepturi de
.w lidaritate. (dreptul la pace, dreptul la dezarmare, dreptul Ia dezvoltare,
I Art. i din "Oedarafia Universala a Drepturilor Omu/lli" adopLatli la data de 10
dc.cembrie 1948 de Adunarea GeneraUi a Org:mizatiei Natiuniior Unite .
2 Initial drepturik omului erau denumite "drepIJlri natumle ". Expresi:l "human
ri/o:ht.\·"u inceput sa fie ulilizat1i din a doua jumiHate a secolului al XX-lea. 0 alta formula
milizlll!'i initial "right.\· of man " se considera cA ar contine cnnotatii discriminatori
pUlfindu-sc intelege ca aT ti vorb'l numai de drcpturile baTbalilor. (loan Muraru . Ghcorghe
Janeu "Drepturile. Iibenl71ile ~'i lndalOririle fimdame1l1afe", IRDO, Bueure~ti . 1992,
p.12).
, klcm . p.i43 ~i urm.
dl'l'P1UI la lin mcdiu ambianl sunULos , subiect al accslllia putand f'i 1l1llllUi
poporul sau nalillnca ~i nu aile cntiU'ili precum minoritn.lile nalionalc.
Unii autori sunt de parere eft ar exista ~i 0 a patm gencratic de drepturi
proLcc!,ia vietii private.
Expresia "dreplurile omului" are 0 semnificape mult mal larga dedl1
UlTca a ,.drepturifor cetii{ellc,yti", speeifice numai unui anumit grup de
ollmeni (cetatenii unui anumit stat, spre deosebire de straini ori apatrizi).
Omul devine cetatean in momentul in care se integreaza intr- un anumil
~i :-. tcm socio-politic reglementat de nonne juridice. Pentru a eapaLa eficienta
luridica, drepturiJe natUIale inerente oricarei fiintei umane sunt consaerate ~i
plUl:cjate prin constitufii devenind astfel drepturi (libertilti) ceta!ene~ti.
"Drepturile Onllllui pe planut reaiilcifiior wliversale, devin dreplllri ale
I'('!il!enilor pc pianul reaUiGrilor i1lleme ale fieciirui stat ,,1
Drcpturile fundamentale sunt deopotriva garanrii obiective :;;i drepturi
fillhicctive, esentiale penlru cetateni, opozabile puterii statale, ce protejeaw
individul in rela!iile sale cu alP. membrii ai colectivitalii din care acesta face
!'urlc. Avfu1d in vedere importanta accstora, dreptunle fundamentaIe sunt
lllscrise in acte eu foI1a juridica maximaJa (declarapi de drepturi , constitutii,
1L'g,i fundamentale).
in literatura de specialitate2 se apreciaza cil drcpturile fundamentale
RUlit "acele drepruri subiective ale ceta/enilor, eseTlfiaJe pentru viala.
lihatalea, demnitatea acestora, indispensabile pentru Libera dezvoltare a
Iwr.wmalilii.,lii IImane, dl'epturi .~tahilite prill Constitufie # garantare prill
COI/.\·titu/ie ~'i;i legi"
Pe de alta parte, repnem din doctrina ~i opinia potrivit careia
../ormuial'ea dreptllri ale omului ~i liberlii,a jwuJamelUaie este incorectl1,
d('OllreCe libertci(ile sunt drepmri. ale omului,,3.
3.2. Consacrarea jurld;ca a drepturilor omulu; $;
un;versalizarea acestora
Discutii1c asupra drepturilor ~i libertaplor cet1tene~ti sunt 1a feJ de
vcchi preeum cele privind organizarea statali:i. geneza ~i evolupa drepturilor
omului fiind strans legate de lnSa:<,lj istoria relarii10r dintre indivizi, de
conceptiile acestuia despre lurne , divinitate, putere etc.
I I. Muraru, E. Simina T1\nl\..'-'Cscu - " Orept constitutional -$i institlllii po/itit-'e", Ed.
C.II.Beck. 20m~. pag.142.
2 Idem pag. J40.
J Hans Kclscn - " The Law vftlle UniTed Nations ". London . 1951. [lug. 29
"<
 "!tII'NI ni }iill/fl 1I/lIllmi fJo,w:dd I}rill I/atura sa WlUlllill' drl'fJ/ltri.
l'olt/hil(· c"iar dani U('(>.\·/ora !lit Ie t:()re~pund sail Ie corespulld doar
illlfJi'Tft·(:t, diSfJ07.i!iile iegilor pozicive. s~a ivil 111 mil/lea omelleasca. incu din
lill/pltr; slrlivf!chi ~'i a fost redata III cllvinte ,'1trQiucitoare, gra!ie filo::wfiei
tmfit:e, a j urispnlden{ei romane ca ~ ; fn epocile unniiloare. inspiriindll~se
tIIll'ori din dogme/e religiei cre.ftine. jar aL,eor; doar di" lumi"a ra(iunii.I ..
Emanciparea fiin(ci umane reprezinla. un proces indc1ungat avaod la
h:ll'..5 principii fundamentaJe cri stalizate in viziunea unor mari ganditori ~i
ordonalc uherior tn sisteme coerente din care s-a I1 ~SCUt dreptul modem.
Se poate vorbi despre consacrarea, protccfia ~i promovarea drepturi lor
omului incepii.nd C U anul 1215 odata. cu Magna Carta Libertatum 2 (Marea
['~rtn a Libertatilor). document con linand un preambul ~i 63 de articole ~i
cli.JlI le prin care sunt prevazute privilegiile acordate bisericii engleze,
nnbilimii, cetatenilor ~i o['llijelor din regat, acesta reprezentiind unul din
primcle instrumcnte de protecpe ~j de promovare a drepturiJor omului.
Dqi la vrcmea respectiva nu a avut impact lll scontat asupra situaliei
polilice ::;i sociale, Magna Carta a inflllenrat in mod hotarator conceptia
dcspre ralul monarhiei in SLat, fiind considerata piatra de tcmelie a
parlamcntarismului ~i monarhiei constitutionale britanice.
De altfel, printre altele. Magna Carta contine ~i principiul conform
cIiru ia niei chiar rcgcle nu este mai preslls de lege, iar puterea lui nu este
~ hsul utA.
Totodata. prcvederilc saJe au slat la baza unor documente juridicc de
rnai tar,du , precum Peti!ia Drepturilor (7 iunie l628) sau Habea", Corpus Act
(1679).
in anul 1628 Anglia se atla in cri~ financiarn ca umlare a
numeroasclor r.lzboaie, iar Regele Carol I Sluan ( 1625-1649) a convocat
parl~mentul. pentru a vOla noi impozitc. Parlamentarii refuza !',>i impun
rcgelui sa semneze Pelitia drepturilor (Petition of Rights) text pragmatic,
care garanta inviolabilitatea pcrsoanei, recullo¥tca rolul Parlamentului
pcnrru impunerea de impozite ~i intcrzicea Jegea martia1a In limp de pace.
Un alt moment de rascruce in ceea ce privc~te promovarea drcpturiior
01l1ului II reprczinta Habeas Corpus Act (26 mai 1679), document ce
proteja cctalenii de arestiiriJe ~i pedepselc abuzive. Se stabileau reguli
I Oiorgin del Vecchio - , .. Diritfo IUlturale I.' ullita eumpeu ", Roma. 1959.
1 Pc 15 iunic 1215 , fa Runnym~de. pe Tamisa. regclc loan-fi\n1~Tara ( 1167-1 2 16) a
fOSI obfigul de baroni :;;i inalti prdali engJezi ~ semnezc Mt/glla eMta. un prim text
"('OI/.vri{//(inlllll" care gar:mtcaza drepturi $i libertdli, Sprc I:xemplu: punctul 29 din
document prcv~dc ell " nir'i W I mil lilu!r rill Ifl/ j i arl!.\'I(f/, ,W/II il/h'IIII/lltll, lIi6 de{1OsedaJ, SUIl
JI/I.\' ill tlfllrtl Ic.~ii, I/;/'i cxiltll , lIit'i moles/m ... tledU,'(/ /11'111(11','" 11111'1 j lllh" 'li(f feR(lle.... dupii
1t·~l'ol{jrji. "
"'
rninuli os cu pnvlrc la mandatul emis (mcnliuni. sc mnaturi. motive.
Il'rmcne). la evitarea lransferurilor arbitrarc de la 0 lnchisoare la alta clc.
Proccdura l care Ii poart5 numele, a de venit celcbra cn protectoarc a
lihcrtatii individuale ~i a siguran!ei personale ~i II repre7,intli presupune ca
pc rsoanele arestate sa fie aduse in fala unui judeditor Inlr-un termen scun.
Un alr text important 11 reprezinta Dedaratia drepturilor2 (Bill of
I{ ights) se rnn at la 13 fehruarie 1689 ~ i care reirera docume ntelc anterioure
,"rHlrindu -le forta juridica. PriI1 acest acr se conso1ideaza sislemul
parlame.1llar ~ i se sripuleaza dreptuJ la alcgcri li bere, libertatea c uvantului .
tlrcptul de a fi judecar de un tribunal independent etc.
in statui Virginia (SUA).. pc timpul R§zboiuiui de Indepcndcnr3 sc
11liopta Declarapa drepturilor din statui Virginia3 ( 12 iunie 1776), care
prcvedea 0 serie de drepturi inalienabilc (dreptul la viat~ , libertate ~i
pl'oprierate, dreptul de vot, drcptul la libera intrunire ~i Ubertatea presei.
drcptuJ de petitie, dreptul la pratecpe legaJAelc.).
La 4 iulie 1776 se adopta la Philadelphia Deciaralia de independent a
II Statelor Unite we Americii, care stipula faptul dl "Top: oamenii au/osl
I'Ycaji egali; ei au lost inzestrati de Crearoml lor cu anwnite drepturi
illalienaiJile; printre aceste drepturi se gasesc viara, fiber/mea ~fi ciiutarea
,i'l'icirii. O uvemele sun! stahi/ite de oame1li pemru garanta rea aces lor
dn:pntri $i dreapta lor putere emanu dill cOllsimJtimantlll guvenlallfiJor".
Constltulia Statelor Unite (din 17 scptembrie 1787), prevede drepturi
llintre cele mai largi4 (libcnatca religioasa. a. cuvantului. a presei, dreptul la
IIsociere, inviolabilitatea persoanci , a domiciliuJui. a corespondenlci etc.).
Consacrarea juridicA a dreplurilor omului caplita valente uni versa le prin
dcclaraliile ~i (extele constitutionale ce sunt adOplal'e ulrerior revolutiei
franceze5 din 1789.
Deciaralia Drepturilor Omului ~i Cetal'eanului sc udresa Intregii
IImanitati6, Hlluror ceLAtenilor indiferent de natiunea ori de cla...a sociala din
l·.are. ace~tia proveneau , proclamand libertatea religioasA. a cuvanrului , a
I fiahco.s Corpus ("~fi ai corpul". in sensu! de a fi prezenhlt i'nuintca tribunnlului
decida legalilatea detentiei).
[ll.:l1lru (';a a(:c::;tll sa pt)lItil. sa
1 Actul I,;<Ire dcdarli drepturile ~i 1ib~rt1i1i1e supu ~ilor ~i ~~a"c stabi leste succcsiunclI la
(\)manil..
J "Virg;nia Bill of Righls". document inspitat de lcxtl! le menlion:lle Si valabile :;;i
l)Cntru coloniile e ngleze ~i infiuentat In mare mfisur~ de ideilor exprimate de filo soful John
LIlCkc.
4 "Nic;iw i sttU nil va face sau nu va puleo. ap/ica n leRe care ar r csmillgt: prillilCf.:iile
.f(lU inwlliltifile ceill/elli/nr Staleinr Unite ~.
~ J)csl'3suraUi !;ub sloganuJ .,liberti., igaliti..fratt.mite ".
" "Qaml!llii st! mISe Si ramul! Jibe'; $i egoli i" drcptlH'i ~
pn..:sci. inviulubililulca pcrsoanci, u domici li ului, a corespondenlei, dreptu l ia
asodcrc:;;i aile drepturi.
Pri mul document internatio nal cu vocaTie de uni versaHtale In domenitll
drcplUrilor omu lu; cste Declaratia Unh'ersala a Drepturilor Omului.
adoptat~ de Adunarea Generala a OrganizaTiei Natiunilor Unite, la 10
l
dccembrie 1948. Aceasra declaratie nu reprezinta propriu-ri s un tnttat, c i 0
n:·:rolupe ale carei prevedcri au caraCler de recomandare. Cu tonte acestea,
majorilatea state lor au preluat aceste norme ell valoare deosebita ~i unanim
rccunoscute ~i Ie-au inscris in constitulii1e lor, conferindu-Ie in acest Fel
caractcr ob li gatoriu 2•
Declaralia prevede ~i posibilitatea limitarii drepturilor oomlui, tnsA
"uuma ; Mea (limilele - n.Il.. ) sunt slabilile prin lege" ~i "exclu.~iv in scopul
lil' a asiRura cuvenita recwwa~· tere .Ji respecrare a dreprurilor *i /iberuitilor
ollOru $i ca sa fie saris.{t.1cu/e justde cerin{e ale moralez', ordinii publh..'e ~i
IJUllii.'Olarii generale r"tr-o socielaJe democraticd".
Conven tJa pentru Protectia Drepturllor Omului ~i Libertiifilor
FundamentaleJ , (Conventia Europcanii a Drepturiior Omului), reprezinta
un cat:llog al dreplurilor fundamentale, prin aceasta consacrandu-se 0 serie
de urepluri $i libertiiti civile ~i politice 1;l i un siste m de control international
vizand garanlarea ~i respectarea de catre statele contractante a obligalii lor
:tsunli.Uc. (asigural de catre Comisia Europeana i.l Drepturi lor Omului
(i'nf'iinlata in 1954), Curtea E uropeana. a Drepturilor Omu/ui (1959) ~i
Comitetul Mini ~t rilor al ConsiJiu lu i Europei).
"actul International cu privire 10 Drepturile Civile ~i Politice a fost
UdOPWldc cMre Adunarea Generala D.N.U.la 16 decembrie 1966. Pactul se
hazeazA pc principiile Dcclara!iei Univcrsale a Drepturiior Omului,
4
rcprc1..cnland un tmta{ cu valoare obligalorie pentru stalele semnatare , La
acccW?i data a fast adoptat de caire Adunarea Geneml~ ~i Pactu l
Inlcmalional eu privire la drepturile economice. sociaIe ~i cll iturale.
Declaratia Un iversa!a a Drepturilor OmuJui, Pactu! Internation al cu
privi rc !a Dreprurile Civile ~ i Politicc ~i Pactul Internarional cu privire la
drcpluriic economice, socia!e ~ i culturale formeaza impreuna Cana Intcrna-
lionala a Dreplurilor Ornu lui.
I Z iua d e 10 decembrie eSle Ziult Inlerna{.i(lnalii a Dreplurilor O mului .
2 v. Ralucll Miga-Be~tdiu-"Drepllnle.nla(im/(" '·. Ed. ALL. 1997, pag. 174.
l Eiabor,llil in cadru1 Cons iliu\ui Europei. deschisll pentru semnafl! la Roma, la 4
ntlicmhrie 1950, a inlmt in vigoare in septembric 1953. A fast r:uificati de Romania prin
Lcgcu30/1994 .
4 Scmn.. 1 de Romania III 27 iunie 1%8 ~i ratificat prin Decretul or. 2121 1974. Prin
disltl)1,iliilc cunstl\ u~i()nal c, tratatcle priviloare ta drcpturile omului la care Romania este
pllI'II.' 1I1I fosl illt...urpontle in drcptul inlelTl.
'0
Pc lunga dOClllllcnlclc mcntionatc all I"OSI alloptalc :si alte dOCUl11cnlc
v.. lo roasc care dovedesc interesului crescand pentru promovarea drepturilor
tllllului.
1n Constitutia Romiiniei la art. 20 ulin, (1) se recunoa~te expre~ acest
doc ument: " Dispozi/iiie C:Ullstihl/ionate privind dreplurile :ji /iberlG.(ile
j·('Idfellilor var fi illlerpreJale # aplicale til conc.:ordan{a Cll Deciaralia
I Jlliversaiii a Dreprurilor Omului, e ll pactele $; celelalte rmtate fa care
UI/mania es/e parle. "
Totodata. potrivit arL20 a lio.(2) din Constitutie ,.,Dacii e_tistii
lI('concordante fntre paclele $i tratatele privitoare La drepturiJe
fillldamentale ale omuiui, La care Romania este parle, ~·i legile interne, all
priorirate reglemenliirile intema/ionale, eu exceptio ("azului in care
( ·onstituJia saulegile iii/erne conlin dispozi,ii mai favorabile. "
3.3. Clas;f;carea drepturilor $; a libertiit ilor
fundamentale
C lasificarea ' drcpturi lor ~i Libcrtlililor fuodumentale prevUzute in
!."apitoluill din Constitutia Romaniei poarc fi facuHi 1n funcli c de continutul
101", dupa cu m urmeaza:
_ Il1vioJabilitn(i.: dreptul 1a vialA, drep.ul 11.1 integn tate flZieR, dreprul la
hu egritate psi hica. (a11.22), libertatea individuala (art.23), llreptu1 1a apararc
(1111.24), dreptul la libera circulatie (wt,25), dreptu l la ocrotirea ~i
rcspcctarea vieJii intirne, Familiale ~i pIivate, (an .26) ~i inviol abililalea
domiciliului (art.27);
_ Drepturi exc/uril' poliiice: dreptul de vot (art.36), dreptul de a fi ales
(an')7), dreptul de a ti ales In Parlamentul European (arr..38);
~ Drepturi Ii libertii(i social-politice (Ubertii(i de opinie); libcrtatea
,on~tiinfei (art,29). libertalea de exprimare (art.30). drcptul la in fonnatic
(llrI.3 1) libertatea intrunirilor (art..39), dreptu l de asociere (art.40) ~i secrelul
coresponden!ei (art.28);
_ Drepturile ~·i Uberln{ik social-economice $i culturale: dreptul la
invatiitura (art.32) dreptuJ la ocrotirea sanar~tii (art.34) drepml la munca ~i
proteetie sociala a muncji (artA I), dreplul la grcva (art.43), dreptul de
Il ro pnetate (art.44). dreptulla mo~[enirc (art.46), dreptulla un ni velul de trai
decent (urt.47), dreptu] copUlor ji a tinerilor la protectie (art.49). dreptul
pcrsoanelor ell handicap 111 proteClie ~i asistcnta specialA (art.50);
I Gheorghe lanr.:u _ ,.Drepllfrile, fibertd(ile ~·i flldawririlefimaame11tale in Romll/l ia ".
IWilur:. All Beck, Bucure~ti 2003. pag.. 52.
on
 IJrt'plur; J:flrtlll(;;: drc plul de pClilionan.; (art.5 1), drcplu l pc.rsoanci
viilIim:llc dc 0 <lulorilalc puhlica (art .52)
3.4. Libertatile comunicarii (~i ale expresiel): libertatea
con~tiinlei, libertatea de exprimare, dreptulla
informalie, dreptul/a viata intima, familia/a ~i privata
3.4.1. Llberta\ea con§tll"JeI
Libertatea con:,.1iintei. una dintre primeJe liberta!i inscrise in catalogul
drcplurilor umane este 0 libenate esentiul a, ea determinalld existenta ~i
cunpnutul ~i a altor libenal'i (libertatea de exprimare, li bertatea presei,liber-
lalC<1 ;Jsocierii , libertatea intrunifilor).
l (6) PArinlii sau tutorii au dreptul de a asig ura, potrivir propriilur
Aceasta libertate reglementata prill di spozi fiile art. 29 din Consrirup.e
dfi drcptul ftecareipersoane de a avea 0 concepJie proprie (gfinduri, credinfe.
opinii) dcspre lumea inconjuratoare ~i de a putea sa 0 exprime liber, atat I n
particular cat ~i in public.
Libertatea con!}tiintei are un con!inut complex reprezentnt pe de 0 parte
de libcrtatea de g5ndire ~i de opinie. iar pe de alta pane de libertatea
crcdi nle lor rcligioase 2.
J
in literat ura de speciaJilate se precizcazA faptul eA: "Ccm.$tiiflfa omului
11/1 ,,(Jatl' ji ,yi nu trebuie dirCCfionata prill mijloace administrative, ci ea
Ir('bui£~ sa fie rezultatul liberta/ii acesluia de a gilndi ~'i a-si eXlerioriza
~lilldllrile. Orice cOIwrangere este () inctilcare a acesrui drept natural ~'i
illlprl!scriptib;J, este a schi/odire a spir;tult,; uman.. De aceea Canstitulia
." I(lbile~"1e eli /limen; flU paale .fi conslrans sii adople 0 opin;e o ri sa at/ere la
(} cYedin/a reUgi()lL~ii, contrare convin!:eriior sale ".
I TOlodatll. libertatea con~liintei e~1e reglementatA prin di spozitiile arUS din
1)C4.:lar:l.lia uni versaJli a drepturilor omu.lui, IIrl.l 8 diD PactuJ imemaliollal eu pri vire la
drcpturile civile $i polilice. arl. 9 din CODv~nlia european!! peDtru apilrarea JreplUrilor
umulu i $i iI liben:tf,ilor fundalT\enlale .
2 in acc~i sens. Con stantin Dissescu ("D rcpt con.ftifll(iOllul". Bucure~ti. 19 15.
pllg,534-5 36) ilpreciazl! cli., prin tibertatea con ~ti inlei ~e inleiege libertatea gandirii,
tibcrtalea de II cugeta. de 1J examina ~i de a credc. Ubertalea con~liin~i eSle genul , pe cand
lil)ert:ltca religiolls!'! sau confesionalli este 0 SiOlpl1i spec:ie. Libenatell con:)liintei eSle
rclalivft excl\l ~i v la 'Intreaga IIctivitale psihie3, intt:rnii_ pe cal!! vreme sllb numcle de
lihcnalc rcligioasli se inlelegc un complex de mni mwle libt!rtJ!i . nu numai libenmea
cugeU'lrii. dllr ~ i lilx:rtatea manifcstflrii lor pmctice, exlerflC, Iibertatea CUlflllui $i a ritualuluL
.1 "COII.I'lifu/itl f?mmilliei. COllu:tltariu IJe dt1ic:ole ". Coordoniltori : I. Muraru ~i E. S.
TlInliscscu; AUlori : D. Apostot Tofan. F. A. Baias, V, M. Ciobanu. V. Cioclei. I. C~mdor. A.
('I'i~u. S. ))ClICilllU , A. Popescu . S. P(lPC.~CU. 6. Sdcjnn Gulan. M. Tomcscu. V. Vedina~. T.
Vida, C. Zmnsn, Udiluru C. I-\. BECK. Bucurc~li 2oo!), pug.284
1'11II1'oIilu\ia Art. 29 - Ui>t!rtalea col1~tiinlei
Itllilianic i (I) Ubertaletl gandirii ~ i a opiniilor. pret:um ~ i lihertalea crcdinlclur
religioase nu pot fi Ingnidile s ub niei 0 formA. Nimeni nu poatc Ii
constrans sa adopte 0 opinie ori sa adere Ia 0 credinta religioasa, contran:,
convingerilor sale.
(2) Libeliulea con~t iintei este garantat1'l; ea trcbuie sa se manifeste in spirit
de tolerant! ~i de respect reciproc.
( 3) Cultele rcligioase sunf Libere ~ i se organizeaz5. pollivit Sfalulclor
proprii . in condiliile leg ii.
(4) in rdatiilc dintre culte sunl interzise orice (orme, mijloace, aete sal!
actiuni de invrajbire relig ioasa.
(5) Cu1t~lc relig;oase sunt autonOl11e faj1i de st(l[ $i se bucurli de sprijinul
acestuia, inclusiv prin iulesnirea asistentei re1igi oase in armata , in Spi lale.
1'n penitenciare. in azile ¥i in orfelinate.
convingeri. educatia copiilor minori a diror raspundere Ie revine.
r'd~ 1 1I1 Art. 18
IlItl'llI.q'ional 1. Orice persoana are drept la lihertatea gandiri i, con~tiintei ~i religici;
I I[ pri vire la acest drepr implica libettatea de a avea sau de ,I adopta 0 religie )lUll 0
litl'IHurile convingere la alegerea sa. precum $i Iibertalea de "-$ i manifesta religia sau
Ihllc l}ij cODvingereo, individual sau 'in co mun. aut 'in public cat l}i in particu tar
pllhlk'~' prin cull ~ i indeplinirea rilurilor, prio praclici ~ i prin invatamant.
2. Nimeni nu va fi supus vreunei constrJ.ngeri putand aduce atin),':c rc
Ilbt..--rtalii sa le de a avea S<IU de a adopta 0 religic sau 0 convingcrc la
a1egerea suo 3. Libertatea mallifcstarii religie i snu conv ingerilor nu poale Ii
supusa decat restricti il or prevttzute de lege ~i necesare pentru ocrotirca
securitatii , ordinii ~i sanAtAlii publice ori a morale i !;au a libenatilor ~ i
drepturilor fundamentale ale alrom. 4. Slarelc parti la prezcntul PacL se
angajellz.3. s!i respecle liberta(ea piirintilor ~i , atunci dnd este enul , U
tutonlor legali. de a asigura cducapa religioasa ~i momHi a copiilor lor. In
confonnilale e u propriile lor cOll villgen.
It'L'llIru\ia Art. 18 - Once persoanA are dreptul Ill. libenatea gandirii. a co n~tiin~ei ~ i II
1I1I1\ll' rsalfi a rcligiei; aceSL drept implid. libertatea de a~ $i sch imba relig ia sau
l!tl'pll1ril or convingerile prccum ~i li bertatca de a-~ i manifesta religia sau convingcri lc
lHllului sale, indi vidual sau in coiectiv, iltat in public dit ~ j privat, prin invalamunl ,
I Dractici, cull si indeDlinirea de Dturi .
( '1lllvclltia Art. 9 - Libertatea de gandire, de con~tiiDta ~ i de re1igie
j.ltln1pcana 1. Orice persoana are dreprulla lihertalea de gandire, de con~tiintii ~i de
pl~lltru religie; acest drepl include libertlltea de a- ~i sc himha religia sau
upi\rurca convingcrea, precum ~ i libertatea de a-~i manifesta religia sau con vingerca
tll'l'pturilor 'In mod individillll sau in colectiv, in public sau 1'n particular. prin cult,
IIll1ului $i a invaJhn.lnl, practici ~i indcplinirea ritualuri lor.
Ithl.'l1;ili lor 2. Libertatea de a- ~ i maniresLa rcligja sau convingerile nu poore form:!
fllllthlmcntale obiectu l altar restningcri dedit acelea care. prev1'izutc de lege. consLiluic
masuri necesare. intr-o soc ietate democraticA, pentru sigumnta publicA.
proteqia ordinii. a s.:'matatii sau a moral e i publice ori peTItTu prolejilrcr
dremurilor si Jibcrtatilor altom,
0'
3.4.2. lIbertatea de exprlmare
LiIx.-flHlc a de c>-primarc rcprezinta posibililaLea omul ui de a-::;i cxprima
prin Vi ll grai . prin scris. plin imagi ni , prin s unete sau prin once aile mijloace
de com unh::arc in publi c, ganduri le, opiniile, credintele reli gioase ~i creapiie
spi ritual e de orice fell .
Este una din ccle mal vechi libenati ceta!ene~ti. are un cool-inut
complex liind strans IcgmA de liberlalea con ~tiinlei ~i de dreptul la
informa,ie, Mai csle cunOScula ~ i sub denumirea de libeffiltea cuvantu lui ~i
li bcr1atca presei (accstea reprezentand de fap t den urniri ale un or aspecte a le
s.lIe).
In Consti turia Romftniei libenatea de expTi mare a fast consacrata ~rin
,trl. :lO ~i reprezi nta 0 valorificare a in strume ntelor juridice intcma~ionale .
G anduri le. opiniile. credintele reli gioase, c reatiile spirituale int.ra in
c ircuilul juridic numai daca sunt comunicate, e xprimate (exteriorizate.
ohiccli v3le), in limp ce daca acestea rumnn in universul spiri tuaJ interior al
o l11ului, ele nu pot fi cunoscure de ditre ceilaJp .
in doclri nil3 se aratA ca " fiberlalea gandirii riimane 0 libertate de
('xp r imare a gandului sau 0 lib c rtatc d e lonnare a ga ndirii. Interiorul
im/iviflu/ui rtimillle il1 vioiabil. ..
Prin unnare. e1l.primarea "in public" es(e defin itorie pentru conJinutul
j uridic <'I I accstei libertali, rennen ul "puhlic " fii nd defin it prin legi 4.
I Gheorghe lancu ~ " Drepturile, libertiiJile fj ;lIdaloririlefondtmlclltule ill ROlluim·n ",
Editura All Beck. Bucure~ti 200~. pag.25 1-252.
2 Art. 19 d in Declaratia Urtiversalii a Drepwrilor Omului, Art. 10 din Cun venlia
Eurnpean3 ~i Art. 19 din P<lctul in temali onal euprivire ladreplu rj l ~civj l e~i politi ce . tn
eonsidetflrea strfinsei leg:l.turi dintre ele , libertatea de exprimare ~ i dr~ptu ll a infonnatie sunl
rcg lcme nlale impreuna in ac:cste documcnte.
~ M . Duvcrger (Drojt public. P.U.F., Paris. 1968, p. 178) citat in "Constitulia
Rumiuliei. Comelltarill p c lIfticole'·, Coordo rtatori : I. Muraru ~i E. s. TAnAsescu~ A UlOri: D.
Apustlll Toran. F. A. Baias. V. M. Ciobanu, V. Cioclei. l. CondOl'", A. Cri ~ u, S. Deaconu, A.
I'opescu, S. Pope!\Cu, B . Selejall GUlan. M . Tomeseu. V. Vedina~ , 1. Vida, C. Zlmsa,
EdilurJ C. H. BECK. Bllc:ur~ti 200R. pag.284).
4 C um ar fi. Sptc cxemplu prcvederile alt. 152 Cod Penal - Fapla sQva.I1iti tn public ·
Faplll ,\'ff COlI$irlcru .vullar.yit(l "f'n ,mbUe" atune; ctlnd a lost eomisrl: a) f'ntr-ullloe care prill
III/LUra .HIU des/illulia lui este tuldeall1Ul accesibil,Jllblic lflui, chiar daclf nil eSle prel.elllii
nit·i (} persoalld: b) In orice all toe accesibil puhlicul14i. dadi sUIIt de fitfiJ dOllu sail maj
millie 1'er.fOUlle; c) in loe llencccsihU publicuilli, ell ime1llia i"sii ca it/pia SI} fie nuzila :lUU
V/;UfIl; ~.; darli aCt!l·t re-r...uilal .f-a proJus jarii ,Ie douii SOli IIUli IIIIIIte per~·oune; d) ;lItr-o
/lthm(/re .\"em re/tf/;/I rre de mai !IIulre perroane, CIl excepJiu reunil/nifar care pot fi
r·O/I.I'ir/t'rale r(i au carac:ler de fam ilie. daloritd flatu rii relaliilor din rre persoallcle
f}(lrtit"ifHlllle: e) prirr ()rit:e mijloort! (:u privire /a ea refiiplllitoru{ -Ii-II dar scali/II di/apUJ ar
plltt'll aj lUlN c ill c lm~·'ill/(I publicului.
R?
Al1i.l li za lcx lul ui conslitutionul (~ n . 30) ("devil 0 seric dc rcguli privind
hhcrtatea cu vantului $i libcrtatea presei , pri vind ce nzura ~i pli vind
I:i""pllil derea juridicA ce .,coagu lcazA" eonlinutul complex al li berul1ii de
L"xprimare.
• ReguUle reteritoare la libertatea cuvantului ~i la libertatea
I,resei
Libertarea c uvantului consla in posibilita tea cetatcl..Inului de a-~ i
\.·xprima, in publ ic, pri n viu grai, in diferite modaJit..5li, opinii le pe care Ie
II rc.
Libertatea presci consLA In posibilitatea cetaleanului de a-§ i exprima in
sl:ris, prin presi1, opiniile, pe care le are. Prevazuta alat de Constituti u din
I M66, cut:;;i de eea din 1923, Libertatea presei rcprc7.in t~ eea mai importiln tfl
l'omponenUi a li bertArii de exprimare.
in doctrin~ s-au fonnulat mai mu lte pareri privind includereu in
li hertatea presei ~i a tipariturilor de a1t:i natum (lucr~ri literare, fil osofice.
is tori cc. politiee etc.) din care 0 retinem pc aceea potrivi t direia Libertate<l
presei U"Cbuie sa se eantoneze doar 1a pres~e, eare In intelesul sau t"Cstrfuls
rcprczintii totalitatc<:I mijloacelor de in formare obi~nuitA a (;ct~fenilor.
(l.iarele , magazine lc seri se, radi oul . tc lcviziunea. dar ~i altc asemenea
mijloace).
Prin art. 30 alin. (3) din Constitutie eSlc prevawta ~i libertatea de a
Illliinta pubtiea~ii ce decurge in mod normal din Iibc11area presci.
Suprimarea publicaliilor este intcczisa. prin alin. (4) al art. 29 din
('onstirutie pe considerentul Cel 8ceusta reprezint~ 0 S:lll C~ UnC prea durA ce
vine in connict cu ideea de respect a drepturilor ~i a libertati10r UDlane dar,
In acel~i timp, nu eSle prevazuta (sau inreni sa) niei sancfiunea de
.'il1spendare a unei publicati i urmand ca legiuitorul sli aprecieze daca 0
a:-;crnenea sanc!iune mai purin severa trebuie sa figureze sau nu lntre ce lc
I:ilre sc pot aplica tn domeniul presei.
Continutul complex al liberta!i.i de exprimarc rezida. ~ i din relcvarea
unui important aspect de onlin materia l ~i economic (pe Ilinga cel spiritua l),
ec penntte ca li bertatea presei s:1 tie efecti va., cunoscandu-se fap(UJ e~
ueeasta nu se poate reali za tn afara exisrentei unor tipografii, edituri , stocuri
de hartie. mijloaee de difu7.are etc .
in acest sens, este permjsa tnfiin larea :;;i gcstionarea unor ascmcnea
:-;tructuri care asiguro baza material a necesar:1, c u conditia ca mij loacele de
t:omunicare in masa:;;a faca publica SUI'S:.! lor de fin an!are 2 •
I Gheorghe Iam.:u ~ ,.Dreptllrile, libertdfile §i indiuoririJe fimd(lmemale in Romania" .
I·;:d itura All Beck, Buc u~ti 2003, pag.255.
1 Confonn arl- 30 :tlin . (5) din Cons1ilUtie. dispozilic ce sc interpretea:di cu II garunlic
a accstci liberti'lli dar ~j a rAspunderii juridicc din domeni u.
00
 $illlpia incJuucrc a LIllO]" dl'~pluri ~i lihcl1[qi funtlumclllllll' ill h:x.tul
l.:on.<;lillllitlllul nu usigura cxcrciturcu accstom, liind necesarJ rcgh:mcnturca
lor Icgal:1. ASlfcl , sprc dcosebire de domeniul audiovizualului unde au fost
adoplale reglcmcnUiri adecvate. materia presei serise eSle reglementaUi:
l
ins ulieient . existand ri scuri iminente in privinta sus pnerii libetti.tii ei,
'indcosebi sub aspect economic (pcricoJul c oncentrarilor de capital In
dOlllcniul mass medici !?i dctumarea rolului acest.eia, connictcle ctintre slat ~i
uclinutorii capitaluJui, presillnile fiscale usllpra presei din partea pureJii.
luarea unor masuri punitive exugerate fmpotnva jurnali ~tilor etc.). Privind
riscurile generate de vidul legislativ in domenlul presei serise, unii autari 2
au lan sat, pe buna dreptatc, 3vcnis mente argumentaLc .
De Inscmml.tare pentru 0 posibi la rehmre a dezbaterii publice pe tema
legii presei se nse sunt preci zarile aduse in litcmtura de speciaJitate3 prio
(;urc au fast identificate doua: sis tcme principale de reglementare legala a
dOllle niului peesei: regimul prevenliv ("ce permile autoritii(ilor puhlice
('ompetente luarea unor ma.;mri p enrrn a prefntampina corniterea WlOr
(/dicte dt! presti sau pmducerea, prin intermediul acestcia, a wwr efeele
til/unaware intereselor c:ollsiderate generale") ~i regimul repeesiv (in care
"/'Iult/a; jusTIJia $; doar posterior apari{ie; unei publico{U, pOale interveni tn
vl!dereo opii(xlr;i saneji/l"ilo r pre1l€izute de lege pentru Jeliclul de presti
unflis").
• Reguli reCeritoare la cenzur-l
in doctrina cenzura a fos t considerata rnijlocuJ eel mai des folosil
pcntrll ingradirea libertitii de exprimare, pentru ell a fost utili7.ata penlTu
I Lcgea presei nr. 311974. (republicalfl in Bulctinul Oficial nt. 3 din 19 ianuarie 1978),
:u:tu(l lmcnlc'in vigoare. a fost ahrogatli lemporar ~i partial prin O.U.G. nr. 5312000 penlru
uncle mnsuri pri vind solu!ionarea cererilor referitoare la aoordare.1 de de;;pagubiri pemru
dmmele mor.Jle, (M. Of. nr. 227 din 23 mill 2000) Ulterior, O.U .G. nr. 5312000 eSle
ubmgat3 prin an. 2 alin. (1) dio O.G. nr. 3412001 pemru mndificare.a ~ i complcbrea LegU
li t . 14611997 pri vind taxele judiciart de limbru. Proiectelc de lege viziind rl!glcmentarea
Ilr~-.ei sense nu ~-a u materializat. Jllmali ~ tii romani au mani fes tat 0 opozitic tot mai
pll1cmicn rata de incerc.tlrile de ado ptare a unei legi a presei. tcmandu·se C:l. de~i la nivel
dcclurativ acestea urml1resc asigurarea libcrt!t{ii presei, in realilate au drepI scop ingr!ldirea
a!;csteia.
1 Carmen Monica Ccrcelescu in IUCl'8rea "Rcgiml4{ jrm'die al prcsei _ (Jrepturile $;
ob/i.ltu{ii1e j urnali$tilor", Bucure~ t; , Ed. Teora, 2002. afirml'l ..ill /ipsa Ime; legi.I·llljii care siJ
f illlli'; .~/Jrr!, t!chilihru. rdaliile .~nc.iaJt! ill {Jumell illl mass m~Ji(l ~'or fi mikirmfe de cOlljIicle,
iar l}Tiltc'ipiilc denwcmlice vor ramalle farii nici () finaJillllc. S,mele ocej(}cntlde .f~au
I.'IJllj'rmllllf llcjfl (.·U pruhleme i.~cOIe de lIstfel de cmiflicli!, itlT urll/urile se mai obselVii # 1 Libertalea de exprimare c uprinz1ind libertalea de opinie, libertale3 de a primifde u
lIsli"~j. ,.
, Tudor Dr:lgUntl " IJrelJl (·ofl.wiw(imwJ ~'i in.ffiru/ii ,mlitir'r. Tratat elem~nlar ". vol.
I. Ecl l.urninlll.clI, l~ucLlrc~Ui. 19lJII. pllg. 176.
QA
im picdicarca diruzarii unor ::lcrhmri t;arc emu conl.rarc imcrcsclol' unoI'
~uvcm.anti . in decUl-sul iSloriei au cxistat diferite tipuri de ccnzur.i de 1<1
l';1I1c pana la pres~.
De-a lungu llimpuJui cenzura a fost pu Sc;~ in aplicare, direct sau indirect,
prin diverse mijloace l. 0 prevedere escntiala pentru garantarea libert:itii de
l'x.plimare cstc cea c uptins:! In art. 30 alin . (2) din Constitutia Romaniei care
IIItcrzice expres cenzura de mice fel.
Potrivil unei opinii exprimate in doctrina" fl'ebuie deosebitii cenzuTU,
mre priveSle, am puleo "'(June. atitudinea. de COl1lrolul ~'liin{ific, care este
I/{'cesarii ~i care prive$te calitatea -Ii eventual oportllnilatea exprinuirii. ,.2
in acesLsens, trebuie menTionat faptul cA li bertatea de expnmare nu are
t.·Hracler absolut3 ea are anumite limite jutidice", deoarece conform art. 30
;llin. (6) din Constitufie, aceasta "nu pOOle prejudicia dellmiwlea, Olloarea,
I'iala panieulara 0 persoanei ~i nici dreptulla propria imagine. "
Paragraful 2 al articoluJui 10 din Convenlia europeanfl pentru aparare<l
drcpturilor omului !? i a libertatilar fundamcntale prevede ca.: "Exercitarea
{U'estar liberfil/; 5 ce compartd fndatoriri ~'i respoflsabilitiiti pOOle fi supllsli
II/Ior fonnaliti'lji, condi/ii, l'esrrl1ngeri safi. sWIG'f;un; previizute de lege, care
I'ollstituie masuri nece.wre. intr-o societatt1 d(~mocraticii. pentru scc:uritatea
/lO/iofU/la, integriratea terilorialii sau siglmm{a publica, apiirareo ordinii .).j
I,revenirea. infrlU.;Jhmilor, prolec/io simalalii sau a moralei, prolec{ia
H'plllG{iei s(m (l drepltlrilor allo ra, penlnt 0 fmpiedico divulgarea de
jnj(Jnna/ii cOllfide,qiale salt penlnl u garama aulorilOlea ~'i impar(ialitalea
IJlaeriijlldecalOr e.$ri. "
Tocmai de aceea stabilirea prin lege a unor rcstrangeti sau sancliuni nu
e . . lc 0 mAsura incompatibil5. eu libertatea de ex primarc, daca, potrivit
paragrafului 2 al art. 10 din Conve.ntia europeana, acestea constituie masuri
llccesare lntr-o societate democrata . .,01'.. arat restdingereo implicilii, diJ
.I'(JncJionarea explicita. prin lege. a exerciul,,:i obuzive a IiberraJii de expri-
mare, COllstiluie. evident, 0 mi'isuri'i Ile(.'esara $i compatibiltt (:u valorilt! tmei
.WJcielii{i democrOlice. ..6
I Carmen Moni!;u Cercelescu - "Regiml41 j uridic al presei - drepturile $i vbligoriile
jllmali-$Iilor" , BucurC{ili. Ed. Teora, 2002. pag.63-95
2 1. Muraru _ " Pmter:liu cOlB·titu/iolla/a a lihen(ililor de opiflie ", Ed. LuminOl Lex.
nu c ure~ti ./999, pug. 94.
,1 Deciz ia C urpi Constitutionale nr. 205/2000, publicatll. in M. Of. nr. 702 din 28
dccembric 2()(X).
4 L in/ila,.; (:(Ire trebuie sa fie expre.f l"eW.lZUle p rill lege ,~j Ilece.mre ncrOlirii lllwr
1'(l/oTi politice, ecullun/ice, sociole. unume.
I.·c,munica infonnafii/ide i.
" Deciziu C urlii Gmslilufionale nr. 51/1999. publi!;:ltli in M . Ot'. nr. 262 din 9 tunic
19<)<).
0<
 • RCJ.!ulilc rcrcrituurc In rii."ipundcrca juridicii
Ex.crcilarca lihcrliilii de cxprimarc In eoordonatele stabililc de
Con~lilulic "i documentele intema!ionale rnenlionale impliea $i atragerea
rf\spundcrii juridice In eazul depa~irii hmitelor juridiec-impusc, a ahuzului 'in
cxcn;itarca libertatii de e;(pornare.
Art. 30 alin. (8) din legea fundamental a stabile~te utat fonnele
nispundcrii cat ~i subiectele raspundcrii. Asrfei, raspunderea pentru
incrdcarea limitelor irnpuse este civila ori penala.
Raspunderea civilli revine"editornlui sau realizatornlui, alltoruiui.
organizatoruilli manifestiirii artlstu:e, proprietarului mijlocului de
fIIulJipJicare, al po ,~tllLui de radio sau de televiziune, in condi{iile legii".
Raspunderea pentru delictele de presa (raspundere penala) ea va fi cea
~labjlita prin lege, Constitu~ia nestabilind ~i aite detalii. In sensul neeesitatii
unci raspunderi penale tn domeniul libc.rt51ii de exprimare Curtea
Constitutionala a stabilit ca, "Este de principiu ca ullei obliga/# legale
privind limitarea libertiifii de exprimare - ~' i cu atlit mai muIt unei obligarii
til' o rdin constitlltional - trebuie sa fi eore:-.pwuJii 0 sane/iune IegaUi, fn
caml nerespectarii sale. All/el,obligatiile juridice ar fi reduse la
.I'emnificafia unor simple deziderace, lard niciun rezultat practic fn cadrul
rela(iilor sociale. Pentm aces1 motiv este necesara sWlcJionarea eclor care,
prin excrcitarea abuzivii a libertiirii de. exprimare, aduc alingere demnitii{ii
,\'i OIwarei altor persoafle."l
COIlstituti(l ART. 30 - Libertatea de exprimare
(I) Libertatea de cxprimarc a gandurilor, a opiniilor sau a
Ihllmi.nici
crcdintelor -;;i libertatea creatiilor de orice feI, prin viu grai, pein
seris, poo imagini, prin sunete sau prin aIte mijloace de
comunicarc in public, sunt inviolabilc. (2) Cenzura de orice fel
este intcrzisa.
(3) lJbcrtatca prcsci implica ~i libcrtatca de a infrinta publicaf,ii.
(4) Nici 0 publicatic nu poate fi suprimatii.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masi!.
obligatia de a face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea,
onoarea, viata particulara a persoanei ~ i nici dreptu1 1a propria
imagine.
(7) Sunt interzise de lege defiiimarea tiirii ~ i a natiunii , indemnulla
rlizboi de agresiune. la ura nationalii, rasiala, de clasii sau
re1igi oasii, incitarea la discriminare, 1<1 separatism terit.orial sau 1a
violenta publica , precum ~i manifestiirile obscene, contrare bunelor
moravurl.
S) RasDunderea civil a pentru infonnatia sau
\ Idem
la cuno~tintii publicii revine ed itoru lui sau realizatorului, uulorului.
organizatorului manifestarii artistice. pmprietarului mijlocului lie
multiplicare. a1 postului de radio sau de televiziune. in cond itiilc
legii. Delictele de presa se stabi1esc prin lege.
Art.19
I'actul
international 1. Nimeni nu Lfebuie sa aiba de suferit dill cauza opiniilor sale.
l ' U privire la 2. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare: acest
drcpturile drept cuprinde libcrtatea de a diuta, de a pcimi ~i de a raspandi
t.: ivile ~i
infonnatii ~i idei de orice fel , indiferent de frontiere. sub formil
politice oraJa, scrisa, tiparita ori artistica, sau prin oriee alt mijloc, la
a1egerea sa.
3. Exercitarea libertlitilor prevazure la paragraful 2 at prezentului
articol compartA obligatii ~i raspunderi speciale. In consecinta, ea
poate fi supusa anumitor limitari care trebuie insA stabilite In mod
expres prin lege ~i care sunt necesare:
a) respectArii drepturilor sau reputatiei altora;
b) apari'irii securiti'itii nalionale, ordinii publice, sanata!ii sau
morulitiltii publicc.
An. 20
1. Orice propaganda in favoarea riizboiului este mtcrzisa prin lege.
2. Orice indemn la urd na~iollal1L rasiali'i sau religioasa care
constituie 0 incitare 1<1 discriminare, 1a ostilitate sau 1a violenta este
interzi s prill lege.
I lcclararia Art. 19
universala a Orice om are dreptul la liberlatea opiniilor $i exprimarii; accsl
urepturilor drept include libettatea de a avea opinii Tara imixtiune din afara.
omului precum ~i libertatea de a ciluta, de a primi ~i de a riispfindi
informalii ~ i idei prill orice mijloace ~i independent de frontiercle
de stat.
( 'onventia Art. 10 - Libertatea de exprimare
europeana 1. Oriee persoana are dreptul 1a libertatea de exprimare. Acesl
pcnlru drept cuprinde libertatea de opinic ~i libertatea de a primi sau de a
upiirarea comunicu illfonnatii ori idei tara amestecul autoritAtilor publice ~i
drepturi10r lara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu Impiedica
olllului ~i a State1e sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografi e
li bertiitilor sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri ~i
rundamentale
re!;ponsabiHti:lti poate fi supusa unor formalitiiti, condi!ii.
restrnngeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri
necesare, Intr-o societate democratic1i., penln! securitatea nationaia,
integritatea teritoriaHi sau siguranlc1. publica, apararea ordinii ~i
prevenirea infracliunilor, protectia sanatiitii sau a morald.
proteqia reputatiei sau a drepturilor altom, pentru a impiedica
divulgarea de informalii conIiden~iale sau pentru a garanla
autoritatea ~i impartialitatea puterii judecato~i .
3.4.3. Dreptul la Informa\le
in :tilde noaslrc infunnalia constltUiC 0 resursA esenlialn, riind
dClcI1ninanUi in luarea deciziilor. De asemenea, asigumrea unei retele
inronnalionalc rcprezintl1 0 necesitate stongenm in socielatea contempommi.
In ucest sens, un air drept fundament"l prevAzut de art. 31 din
Conslitutie ~i inspirat din insrrurnentele juridice intcmati onale este dreptu l la
in fnrrnuli e I .
Dupa cum am mai mentionat, art. 19 din Declaralia Universala a
Drcpturi lor Omului, art. 10 din Conventia Europeana ~ i art. 19 din Pactul
intcm<llional ell privirc 13 drepturile civile ~ politicc reglementeam laolaltA
lihc rtatea de exprimare ~ i dreptul]a informalie.
2
Dupa cum se Minna in doctrina dreptu l la infonnatie "esle un
urievlu al drepr fimdamenral deoarece dezvuftarea materiala *i spiritualii a
on/u/ui, exercirarea UbertaJi!or prewizute prin COllsti1UJie Si mai ales a
flcelora prill care se exprima gi1ndllrile, opiniile, credintele religiaase ~'i
('r(!a/iile de ariee lei, implica # posibilitatea de a putea recepfiona clate Si
il(/,or1ll(l/ii privind via/a sociala, politidi, economica, ->'liinfificii .yi
("{tiwrahi. "
Continutul acestui drept este unul complex ~i dinamic aflat In continua.
lIczvollare, garaotand interesul persoanci la orice infomlalie de interes
public"'.
in structura dreptuJui I" informatie intr.l, 'in principal, urmatoarele
drcpluri :
- dreptul de a fi informal fn mod prompt, coreel ~ i ciar (indeosebi e u
pri vi rc la mMurile preconizat.eliuate de carre autoritati ie publicc);
- dreptul de a informa:
- liberul acccs la sursele de infonnatie publica:
- dreptul la antena (posibiliratea neobstruction <tta de a receptiona
cmisiuni le de radio ~i leleviziune) ~
in considcrarea rolului lor deosebit de imponanl in realizarea dreptului
I.. inrormatie, mij loacelor de informare in masa. fi e ele private sau publice. Ii
sc impun. prin lex-tul constitutional, 0 serie de obligatii. cum ar fi: garantarea
I Art. 3 1 cuprindc dispozi\ii privind informarii In general (alin.I). informapi despre
\!v\!uimenle Sl.IU actiuni hot1irate de c~tre aUlorilAlile publicc (alin. 2), respecti" informatu ell
\!ara\!l~r !>cr!.Onal (alin. 2).
2 I. Muraru. 01'. citata. pug. I 35
1 ..Ctmslilll/ia Ronuiniei. Comen1arifl pc (.nicole·' , Cooruonutori : I. Muraru ~i E. s.
Tnn:lsc~~u; f1.ulori: D. Aposto l Totan . F. A. Balas, V. M. Ciobanu. V. Cioclei. I. Condor, A.
('fi~II, S. DC:lconu. A. P\ lpe:-;cU, S. Pupt:..'>Cu , B . Selejan lOutan, M. Tomescu, V. Vedilla.$. I.
Vidu, C. Zouma, &liluru C.H. BEC K. Bucu~ti 2008, pag.299),
00
tll"l:ptului lu anlc nti principa lclor grupuri sociuJc ill POlilicc ', asigunlrca unci
.,.t'ormiiri corecle a opi ni ei publice.
Potri vi. prevederilor an. 4 din Lcgea nr. 4111994 privlnd organizarea ~i
IUIl~tionarea Societatii Romane de Radiodifuziune ~i Societalii Romine de
'f'dcvizlune prevede ,.(1) Socielatea Romallii de Radiodi[uziune .'i;
So('ietatea Romlmu de Televiz,iune, ea servicii publice in realizarea
(I/1iectiveior generate de informare, edllca(i£!, divertisment. SlInt obligate .wi
IJ/ '{'f.inte, fn mod objectiv, impal1ial, realitlifile vielii social·polilice .yi
IHmomice interne ->.j imenur(ionale, sa (lsiglLre infomrarea coreetii a
j'('/(i!enilor asupra rrehurilor publice, sa promoveze, ell competenrd .yi
t ' \i.~tmtii, va/oriie limbii ramune, ale creanei autentice culturale, ~ tiiIl1ifice,
IUI/iollale fi ulIlIlersaie, ale millorita{ilor /Jaliona/e. preeum $; valori/e
dl'lIIocralice. civice. morale $i sportive, sii militeze pentru unitatea
11fl/;onalii $i indeptmdenra rtiri;, pemru (;uilivarea demllirii/ii Imume, a
Ilr/i'viirufui fi justi.{iei.(2) in. in.deplillirea atribu!iilor pe cate Ie au,
Societarea. Romana de RadiodiJuziune ~·i Societatea Romano de Televiziul1e
t({'/Juie sa respecle prilldpiile ordinii cOllslUu(ionale din Romania. "
Indeplinirea obligatiilor ~i a rolului serviciilor publice de radi o r;:i
Idc viziune este supusa controlului padamentar.
Drcptul consti lU tional la informaJie impune autoriHiplor a(ftl ob liga~ill
til' a asigum suportul material ~ i juridic pentm difuzarea adccvala ..
infurmatiilor, cat ~i obligatia expresll de a informa corect ceUitenii asupnl
lfchurilor pubtice. pentru domeniile in care i~i desffi~oarn activitatea. in
Ul'C$1' sens, unul din actele normative prin care se garante·a za dreptu l
fundamental la inronnatie il reprezinH\ Legea nr. 54412001 privind liberul
w.:ces la infonnariiJe de interes publi c, care prevede la art. 1 ca "Acceslll
/iha \\·i neingradil af persoal1ei la oriee inJonnali; de interes public, definite
1I,1·'Iel prin prezenta lege. cOlIstitlLie Ulwi difitre principiile fundamentale ale
rt'lu!iilor dintre persoallc Si autoriltilile pubiiee, ill conformitate cu
( 'tll/stitl/tia ROlluilliei ~·i Cll documentele illferna{iollaie ratijicaJe de
f1ar/amellllll Romiillie i. "
~,§ea ,nr. 544~2001 d~~e~te nOliunile de ,,;nf?rmlljie. de imere.~'
!'"hfa: ,,,mfontw/te cu prcwre la datele persoanele ., stabl1e~t e regull
uhligatorii privind organizarea ~i asigurarea accesului la informatiile de
! Sarcina ce revine ser"icjilor puhlice de radio ~ i teLeviziune.
2 Potrivit art.2 tiL b) din Legea nr.544!lOOl "oriee infornw(ie core pril'e~te
1I,'tivillifile SOli rezuf16 dill activitiitile 'me; autorillJ/i pub/ice sail illstilul;; pub/ice,
/lu/iferent de .mj1onui or; de forma sau de modul de exprimare (I injornra/iei ".
} POlri "it arl.2 lit. c) din Lege:a or.54412001 ··oriee ill/ormnlie privilld 0 per:wmlll
pz.'-cit idelllijicuril.rau idenrijicabifa".
00
in lcrcs puhl ic. inclusi v privind acccsul ll1 i.i1o,ICcl\)1' de in formllre I II l1lasii la prcjudil:ia musu ril c de protcclie a ti ncri lo r, l\cCuri tJlca nupllllillfl ~ i nil:i
in rurma(iiir.! ue inlcrcs puhli e. ";lIj()f1l1aliife care ar pulea fi obJillw e pe cili ilegale. prin procil rare(l ~ i
Auloril{l~i l c sau institutii le pub lke au obli gutia sa publ iec buletinc fillm'irea, in mod ilegal, a. WlOr mij/oace de illterceptare a convorhirilor
infollnati vc, rapoarte de activitate ~ i , totoclatA, sa fuca publi ce. din ofici u, 1t'/l'j(mice"l.
unc le in format'jj de imeres public, cum ar fi : TotodatA. drcptulla informalie trebuie satisf~eut tn conditii le respectiirii
- aclc le normati ve care rcglementeuza organi zarea ~i fun c!ionarea; dreptului lu viaf.i1 intima, fam iliaH'i ~i pri vata. (art. 3 1 din Constitu,ie), a Legii
- s truc tura organi zatorica . atributiile departamenle lor, programul d e Ilr. <>7712001 pentru protecria persoane lor c u privire la prelucrarea date lor c u
funejionare. pmgramul de audien!e; rartleler personal ~j libcra c irculatie a acestor dale, c u modificarilc ~ i
- nu mele ~i prenumele persoanelor din conduccre ~ i ale functionarului l'omple tari lc ultcrioare, a Con ventici penlIl1 protejarea persoanelor falii de
rcsponsabil c u difuzarea informafiilor publi ce; l)fC lucrarea automatizata a dateJor cu caracler personal din 198 1 (ratifieatti
- coordonatele de contact, respectiv: denumirea, sediuJ, numereJe de ~ Ic Roma nia prin L egea nr. 68212001) etc.
telefon, fax, adresa de e-maiJ ~i adresa paginli de [ntemel;
- sursele financiare, bugetu L~i biJantul con tabij; ( \111St'ilulia ART. 31 - Dreplulla inform::J.!ic
- programeLe ~i strategiile proprii;
i{umaruci ( I) Dreptul persoanei de a avea aeces 1a oriee infoanatie de
lnteres public nu poate fI tngradir.
- li sta c uprinzand documente le de interes pUblic.;
(2) Autoritatile publice, potrivit competenfe lor ce Ie revin,
- lista c uprinzand categoriil e de documente produse ~j/sau gestionate , sunt obligate sa asigure inronnarea coreclA a celiiten ilor
pOlrivit legii; asupra treburilor publice ~i asupra problemelor de interes
- modalitalile de contestare a dcciziei autoritalii sau a institu!iei publice personal.
In situatia In care persoana se consi deta v:1t~hTIat1i in privinla dreptu lui de (3) Dreptul la in ronnatie nu trebuie s~ prejud icieze masurilc
ucces la informatiile de interes public soli citatc. de protectie a rinerilor sa u sec uritatea nationala.
o "concreti('are a dreptului celii/enilor de a avea acces La orice (4) Mijloacele de informarc in masa. publi ce ~ i private, ~ unt
il!forma/it! de ill/eres puhlic"o reprezin l(1 acti vitatea de c u]egere §i de obligate sa asigure infonnarcu corccr1i a opin iei pUblice.
di fu zare a in formaliilor de interes pUblic. dCsf,*uruta de mijloacele de (5) Servici ile publice de radio ~i de teJe,vj7.iune sunt auto-
infonnarc in masa. nome. E le lTebuie sa garanteze grupurilor sociale ~ i polilice
importantc e xercitarea dreptului la antenii. Organizarea
e a modaJi tiiti prin care se asigurn accesu l cetiilenilor la informatiile de
accstor serv ic ii ~ i conlTolu) pariamemar usuprn activirn.fii lor
in tcrcs publi c legea enumcrli: afi~are la sedin. publicarc in Moni torol Oficial
se regle menleaza prin le~e organic~.
S:IU mijloacele de informare to m asa, publicatii pro prii , pagina proprie de
I'actul inremalional A rt. 19
inte rne t. consultare ]a scdiu In spa,i; speci a l a rnenajate in acest scop. l' U privire la L Nimeni nu trebuie sA aibd de sufcrit din cauza opin iilor
Dreptulla informatie comparta, lotu~i an umite limire juridice, deoareee ure pmrile civ ile $i sale.
pri ve~ te numai infonnatiile de interes public , nefiind incluse in accasta
2. Orice pcrsoantl are dreplll i la nbertulea de expri mare;
lXllicice acest drept c uprindc libenalea de a caula, de a primi ~ i de u
calegorie cele eu carae ter secfCt}, a caror circul atie nei'ngradita ar putea raspfuldi informati i ~i idei de orice fel , indiferenl de fron-
tiere. sub forma orala, scrisa, tipllriHi ori artistidi. sau prin
oriee alt mijl oc, la alegerea sa.
I Polrivit dispoziliilor arL 12 alin . ( I) din Legea nr.54412001 se ex.ceptcazli de la

w.:ccsul liber al cetiitenilor: "a) illfornuqiile din domelliul apanirii nationale. sigllmn!ei #
,mUnii pub/ice. data fa c pur/e din cm cgoriile informa(ii/ol' c1a.fificate. potrivit le!:ii; b)
illformuIille p rivilld deliheriirile QUIOriliJ(ilor, precllln ~'i cele care privesc: i1!leresele
I!t"onomir:c: ~'i polirice ale Ronwniei. dacii foc pane dill categuria illformaJiilor c:/{uijicute.
1111,";\111 le~ii: c) ill!orma!iile privilld ul.'r;virujile t.: umerc:iufe lUll /illanciare, di,ca
,m/J/icilUlca aces/om aduce alillRere drepntilli de proprietme imelectlUlla orj i,uJul'trjalc'f,
,,,'('C:lOlI # principillilli cOlletlreulei loiule, potril'il (egi;; d) iliformatiile ell pril'ire li1 date/I!
Il('r,wJlUlle. {JOlri!'il lell;;; eJ ill/urmal jile prittilld IJrocedurtl fn tilllfllli IUlclU!lei penale sail
(li.I'dll/illflrc. t/(lcil se {u'ridit~ltw rl'''vlitlltu/ IlI/rlft'lei, .~l' (frtwil'l/(' .fllr.I'/' rO/lfuletlJiale ori .fe
I" m ;1/ tUfrjc:of Vitt{fl, iJIII.'~ritaIea cO'lJOYlIfii. sljl/If/nlt''' IIIII'; IJrI'~'(HIIW ill umla wlchele ;
' 'fi,'/'IIUlle sail ;11 curs de de.iffi~'lIrarf!; fJ illIon/lll/iile pril,jruJ proccdlo'ilc j.tdiciare. dacli
/I"hUcilarea (IceS/Ora. adllce ari1lgere asigllrarij 111IIIi pr()t;es echitabil or; intere.mlui legitim
,If orieareia diwre plir/ile implicate ill proas; g) jliforlllaliile a dimr pllblicClre
(lft!jll(/iciaza ma.mrile de pmreclie a ti.llerilor. .,
1 Dcdzill Curtii ConstituJionaie nr. 190/1999 referilmm: III excePlia de
nccunstilulionalitate a dispozitiilor art,3 lit. f) ~i ale art, 19 atin .l teza a doua din Legen
111'.5 11199 1 pri vind siguranla nationalA a Rnmfiniei, publicllt!!i ~n M. Of. nr.278 din 20 iun ic
2HOO.

(Jfl 91
 J. EXl'rc.:il;U"l!ot lihcrt:"ililul' prcvii.l,ULI! la paragrullil 1. HI pr~­
:t.cllLullii arLico l CtlllllxH1[i ob lig:.l1ii *i raspumlcri s pcd;lIc. In
consccin\.ii., eu paaLe Ii supusii anumitor limilil.ri care Lrebuic
inS<l stabiliLe in mod ex pres prin lege ~i care sunt neccsare:
a) respeclarii dreprurilor sau reput3tiei altord.;
b) apadrii 5OCunt3Jii nationale, ordinii publice, sanata~i sau
mamlilAtii publice .
1.>t."Clanltiu Art. 19
uuiversuh, a Orice o m :u e d replUl la libertatea opiniilor ~j e xprimarii ;
dl'Cpturilor omului acest drept include libertatea de a uvea opinii f."'lrii imixtiune
din afad. precum Si libert·a te a de a clluta, de a primi ~i de a
raspandi i.nfonnatii ~i idei prin oriee mijloace ~i independent
de frontierele de slat.
( 'tl nven~ia Art. 10 - Libertate.a de e;q>rimare
I.'umpeanii pcntru 1. Oricc persoana are drcptul la Ji bertatca de exprimare.
upilrarca drepturilor Acesl drepe cuprinde libcrtatea de opi.n.i.e ~i libertatea de a
primi sau de a comunica informatii on idei Tara amestecul
olllului ~i a /11((; de viara. privata se reduce in mod automat In. mci:mra. rn ca re individul
autoritati lo r publicc ~ i farA a tine seama de frontiere.
lihc rtiitil or
Prezentul articol nu tmpiedi ca Statcle sa supuna societatile
funJamcntale de radiodifuziune , de cinematografie sau de televiziune unui
regim de autorizare.
2. Exerc itul"eIl. accstor lihert.~l\ i ce comporta indatoriri !Ii
responsabilitAti poate fi supu si\ ullar formalitMi, conditii,
restrnngeri sau sanc\iu ni prc.va7.ute de lege, care constituie
milsuri Decesare. imf-o societate democratica, pentru
securiratea nati onai§. integritatea teritorialA sau sigur.mta
publica.. apararea ordinii ~ i prevenirca infmcpunilor.
protectia sanatatii sau a mor,tiei , proteclia reputatiei sau a
drepturilor a ltora, pcntru a impiedica di vulgarea de
informa!ii confidentiale sau pentru a gar-lOla aul.Oritatea ~i
imoarUalitatea Dulerii iudedUoresti.
3.4.4. Dreptul la via", intima, famlllali ,I priva ti
Aparut mai recent i n tabloul drcpturilor, dreptul la vi ala intima.
I"amiliala $i privata, este regle.mentat prin dispozitii le art. 17 din Pactul
intcl1la!i o nal eu privire la drepturiJ e civil e :si po litice, art. 8 din Convenlia
curopcana pentTU apararca drepturilor omului $i a libelt~tilor fundamenta le,
In limp ce In Constitutia Romaniej este pTevAzut de art. 3 1.
Acesl drept, in trecut prorejat doar de normc cutumiare ~i morale , are 0
importanla dcoseoit1i pentru libertatea ~ i personalitalea cetateanu lui ftind
rcglemcnlat ~ i in constitul iile altor. AutmiH\lile guvcmamentale trebui sa ia
orice m5sura neccsarn ~i rezonabiHi pentru a asigura respeclarea ~ i ocrotirca
pcrsonalitalii omului, a vielii intime.famili ale $i privme.
C'auzc lc c are uu consac rat acesl drcpt fundumcntal tiU rOS( cvidcnl ialc in
Ih'L' (rin~ ' : "dezvoltarea lehnologica, apari!ia socieui,Uor de f1UlSe, forll/area
1/11('; economii de pia!li, a atributelor persollaliuifii, pillralismul din
d(JI/I{'ffiul moral->'i at valorilor. ..
Curtea Europcana a Drepturilor Omului a definit dreptulla v ia,~ privata
~i intima ca repre7.cntfmd "drepluJ Ut imimilaJe, dreptuL La. villla iritelLsli cal
,Ii' //lUll dort!~te () persoullli protejalii fie publicitaJe ... dreptul de a .\"tabiti ,yi
'f dl!zvo/ta rela(;; ell oite jiinte lJ.malle, in special pWlctul de 11eden'
I'lllOliollal, pentm dezvoltarea ~i fmplinirea persollalitalii fiec(iruia . .,2
in lileralura juridica de specialitate se arat3 eA "Viola privata, ill sell,"
,vl rh"l , ("orespunde sferei secrete a indi\fidului... ea esle locullmde ifldividul
~U"l' . ~replltl de a.(i lii.~at ill pace. Aceasta f~ce ~hi~cl.'~1 protecfiei .~~fale,
/II dijerem de mall/era m care s-a u.lentat ia vwra tIIllIllll a pen·vanel -. dar
1)(.' de a lta parte, astfel c um se afirma in jurisprudenta 'I Preten./ia. de re,{pect
fn,·usi f§i adu ce propria viala privata fn. conract cu viala publica sau f~· i
'·m ·hide lego.rurile cu alte interese protejate. ,.4
Tot in doctrinA s-a aratat ca viata intima "senmijica dreplul individului
flf' a (raj a.')'Q Cflm fn{elege, respecrand fnsiI \~·i dreptltrlle aUora .,5, iar in ceea
n' privc:ste viara familiala, aceasta "semnifica legtiwra suhsfali!iofii ~·i
1I(('ct iv(i dintre persoGnele care constituie 0 Jamilie de drept, "
Constitulia recuno~te dreptu l la v;ata intimi'l, familiala ~i pri vata a
licciirui om , dar respectarea ~i ocrotirea vietii inti me, fam ili a le ~i private
"lII/ l 'e (lsigllra;n detrimenllli altor celii,elli sau. al autoriti1(Uor" 6, iar pe de
1111 ;"\ parte, respectul vielii pri vate .,poate ft exercilal tUU1wi atunci ciilld el
('orf'sp"nde ceriufeior morale; gi ordhlii public:e $i 11/1 aduce atingere
Ilfi!fJlllrilor l llloTa . .. 7
AutoriUltile puhlic e au obligatia sa
ia on ce m a.suri rezonabile pentru
1k: l'o l:irea aeestor drepruri, deoarece nimeni nu se poate a mes teca In viala
I F. Rigaux - "La fiberre de La \lie privet!" , "in Revue inlernatillnl;l(e d\!. droit compare
II I. ]1199 1. pag. 546 - 548. chat de Gheorghe Iano.::u - ,.Drcpturilc, libcrt!l\ile $i indatoriri1c
rllll<.lamcntule in R~Jm5I1ia, Editura All Beck. BUCllre$ti 2003 , pag. 143.
2 Cauza Van Ooslcrwijk versus Belgia.
\ I~)n Dckltnu - "Drept COIlSliIU{iOlWI ~i institulii pofitice. Buc/jre~ri··. 1991
4 Cauzu Bruggeman ~i Scheuten versus Germania, 1977.
S Ion Deleanu -op. Cit, pag.138
~ Dccizia Curtii Constitulionalc nr. 40/1 993 pri\lind soluponarea exceptie j de
IICl.:l1nl>titulionalitate a dispoz,iliilor an. 7 alin . .3 din Legea nr. 5/1973 privi nd ud mini s!rJ.reo
rOlldului locativ ~j reglememarea raporturilnr dintre proprif'.tari §i chirial!i , pubJicat1 in M.
Of. nr. 278 din 30 noiembrie 1993.
1 Dcd7.ia Curti i COClstitutionaie or. 136/1994 privind sululionarea recur~urilor
(\~'Cluml..: de d hre Minislcrul Public ~i Bozdog Ovidiu Nicolae impOlriva Deciziei Curtii
( 'dllstitu\ionulc nr. 8 1 din 15 iulie 1994. publicalil in M. Of. fir. 14 din 25 iamlilrie 1995.
no
11111111,1, fa lll liiani S~lll privalu a pcrso;Jnci. 1'£11'<1 a a\lca consim!liIllOnlllll:xplidl.
:;;i lihcrcxprimal al accslciu.
in accsl sens, Curtea Europeana u Drepturilor Omului a stabilit ca legell
trchuic sa fo loscasca terrneni clari pentru a arata in ce imprejurari §i in ce
conditi i puterea publica este abilitata sa intervina. in viata privata, decizand
l.:il repre:linta incald'iri ale dreptului la viata intima, familia la ~i prival1l., spre
cxcmplu l : refuzul statelor de a schimba inregistrarea na~terii in cazul
schimba:rii sexului, supravegherea secrela in cursul unar anchete- penale,
divulgarea in public a unar infonna!ii secrete de catre autoritatile publice eu
seopul de a dcnigra Q funelie publica, existenla unar restriclii legale privind
imigrarea, care impiedica realizarea unor 1l00male relalii de famiIie,
cxGluderea parintilor fire~ti de la procedura prin care s-au Iuat decizii, In
hUI:::.l cfirora, copiii au fast plasa!i ill afara mcdiului familia l, interzicerea
aGlcior homosexuale i'ntre adultii ee eonsimt ~a ceva, peste varsta de 21 de
ani, nerecunoa;;terea jurididi a unei noi identi tiiti sexuale a unei transsexuale
operate.
Dreptul la viala intima, fami lial~ ~i privata include in structura sa ~i
drcprul persoanei Ia propria imagine, denumit in liLeratura de specialitate ~i
"drepf La identitate" 2 ~i care reprezinta dreptul persoanei de a nu 1 se
dczva lui, fara consimtflmfmtul sau, numele adevarat, adresa, varsta, situaria
3 iv ile
f"amiliala, modul de petrcccrc a timpului liber, obiceiuri le etc. .
ProLee1ia legala a v ietii private, 1n spec ial a dreptu lui persoanei la
p ropria imagine, s-a realizat prin Legea nr. 677/2001 pentru proteclia
pcrsoanelor eu privirc la prelucrarea date lor cu eameter personal ~i libera
ci rcula!ie a aeestor date, Legea nr. 68212001 privind ratificarea de catre
Romania a Conventiei pentru protejarca per soanelor fap. de prelucrarea
automatizata a datelor eu caractcr personal, adoptata la Strasbourg la 28
ianuarie 1981, Legea fir. 10212005 privind 1nfiin!area !?i functionarea
I Gheorghe Ianeu - (' Drepturile. libertiifile ~'i fndatoririle fundamentale /11 Romania",
Ed , All Beck , Hucure~ti 2003, pag.147-148. citeaz<'l. pe Donna Gomien - "Shari guide to the
Ruropean Convention on Human Righrs", (3rd edition). Coru;iliul Europei. ce prezintA 0
seric de spcte rclcvante din jurisprudenta CEDO: Cauza Cossey vs RegatuJ Un it (1990),
pag. 94; CauzlI Malone vs RegatuJ Unit (1984), pag. 74; Cauza Leander vs Suedia. pag.
114; Cauza Leander v~ Suedia, pag. 114; Cauza Leander vs Suedia. pag. 114; Cauza
Abdulaziz, CabaJes ~i Ba1kandaJi vs Regatul Unit, pag. 145; Cauza Olsson vs Suedia
( 1988); Eriksson vs Suedia (1989). pag. 83 ~i 86; Cauza Dudgen vs Regatul Unit United
Kingdtlm (1981); Cauza B. contra Frantei. pag. 81.
11. Deleanu, op. cit. pag. 79.
1 in practica judiciara s-a decis, spre exemplu. c1l publ ic:Jrea imaginii unui minor se
ponte race nu numai cu CL)nsimti1mantul lui, ci ~i cu eel al titularului puterii ~rime~ti. De
n!iemenea. estc intcrzisi'i ~i s!mcjionuta aducerea III cuno~tinl<'l publica a aspecrelor din viClla
cnnjugal1\. a unci pcrsoanc.
J\lIloriL[I~ii Natillnl.lle de Supravcgherc !l Prelucrari i Datclor cu Cl.IfaelCr
11l'l'sonal l • •
Dreptul persoanei de a dispilne de ea fflSli~ii reprezinta un aJI aspect aJ
dr('pfIllui fa viafa intima ~i privata, fiind unul dill cele maj naturale.
il/alie-nabile ~'i imprescriptibile drepturi ale omuilli. ill jurispruden{a Curlii
('i/lIs1itufionale s-a swbilir cii, dreptui persoanei de a dispune de ea If/sasi,
.. dadi WI incalca dreptnrile ~~i Liberfiirile altora, ordinea publica sau bUllde
II/oravuri, avand cameter fundamental rrebuie sa constituie obiec( de
oC'nJrire din parTea auroTiliiJilor,,2. Acesr drept are 0 valoare aparte penlru
"111/(1. ~'i liberlatea persoanei. Ca ~i f11 cazul aLtor drepturi fimdamentale se
11111'1111 anllmile limite juridice determ.inate de pmtec,tia celorlalte persoane.
\lIlst itutia Art. 31 Viata intima, familiala ~i privata
~\lJnaniei (1) Autoritatile publice respectA Si ocrotesc viata intima, familia li't
~ i privata.
(2) Persoana fizidi are- dreptul sfi dispunil de ea m.sa~i, dad nu
'ncaldi drepturiJe ~i libertati le aitora, ordinea publica sau bune le
moravuri.
'neLul Art. 17
l1ernaliona l 1. Nimen i nu va putea fi supus vreunar imixtiun i arbitrare sau
11 privire la ilegale i n viatu particulara, in familia, domiciliul sau corespon-
repturile denla sa, nici 1a atingeri ilegale aduse onoarci ~i reputatiei sale.
~i 2. Orice persoana arc drept la proteclia legii impotriva unor
()l itice asemenea imixtiuni sau alinP:eri.
'onventia Art. 8 - Dreptul la rcspectarea vietti private ~i familiale
lJlUpeana I. Drice persoana are dreptulla respectarea vietii sa le private ~i de
l'ntru familie, a domicili ului sau ~j a caresponden1ei sale.
Jliirarea 2. Nu este admis amestecul unei autaritAp publicc in ext!('ularea
rcptUlilor acestui drcpt decat in masura in care acest amestec este prevazul.
rnu lu i !; a de lege ~i dad!_constituie 0 masura care, imr-a societate demo-
hcrtiiti10r cratica, este necesara peDlru securilatea naponallt. siguranta pu-
lildamentale blica, bunastarea economidi a lArii. apararca ol'dinii ~ i prevenirea
faptclor penaJe, protejarea sanatati i sau a morale i. ori protejarea
drcoturilor si libertati lor allorCl.
I Conve-ntia de ImpJementare a Acordului Schengen art. 102-J 18- prorectia datelor
personale in SIS ~j art. 126 130 protectia datelor ell caracler personal; Conventia pentru
pmlejarea persoaneJor rata de prelucrarea automatizata a dateJor eu caracter personal,
mlopL!ltl-!. la Strasbourg la 28 ianuarie 1981; Directiva Cllnsiliului 95/46IEC :J Parlamentu lui
European $i a ConsiHu1ui European din 24 octambrie 1995 ell privire la proteqia
J)CI'SI)3ndor referitoare la procesarea date lor persona Ie ~i la libera circuJa!ie a acestor date
(OJ L 28t. 23.11.1995, p.3l); Direaiva 2002/581EC :1 Parlamelltului E uropean ~i :1
('lInsil iului din 2002 pri vind procesarea datelor personate ~i protcctia intimitatii in sectorul
(;Ilrnunicaliilor dectroniec; Regulamentul (EC) nr. 4512001 al Parlarnemului European iii al
('onsiliului privind protectia persoanelor cu privire la procesarea datel()f personale de c!Hre
in~titutii l c ~i organismele comunitarc ~i la libera circulatie a acestor date.
2 Dccizia Curtii Constitutionale nr. 12311996 cu privire 13 constitutinnal itatea art.200
ulin . 1 in redactarea adopruti"i prin Legea pentru modificarea ~i completarea Coduiui penal,
[luhlicatl\ in M. Of. nr. 289 din 14 naiembrie 1996.
3.5. L;bertatea de expr;mare $; libertatea preset
I.ibcrtatca de exprimare reprezinta posibi Jjtatea omului de a-~i cxpri ma
prin viu gmi, prin sens. prin imagin i, prin sunete sau prin OJice alte mijloace
de comunicare 'in publ ic, gandurile, opiniile, credi nreJe religioase ~i creatii lc
s piril.uale de o nce fel.
ESlc una din cele rnai vechi libertali cct atcnc~{i , arc un continul
complex fiind strans legalA de liberratea con.~ lijnfci ~i de dreptul la
informatie. Mai este cunoSl,;uUi ~ i sub denumirea de li bertalea cuvamului ~ i
lihcrtatea presei (acestea reprezentand de rapt denurniri ale unor aspecte ale
sale),
Tn Consti (u~ia Ro maniei libertatea de exprimare .1 fost consacrata prin
ml. 30 ~ i reprezintfi 0 valorifi care H instrumenteJor juridice inlemalionale.
Ganduriie, opilliile, credintele religioase, crealiile s pieitoale intra i n
<.:ircuitul juridic numai dac~ sunt comunicatc , e~ primatc (exteriorizate,
ohicctivate), in timp cc dadi acestca raman in uni vers ul spiritual interior al
ornu lui , cle nu pot fi cunoscute de catre cei l ll l~i .
Tn doctrina se arata ca .,Lihatatp.o gtmdirii ramiJ.ne () lihertate de.
expr;mare. a gandullli sau 0 jibertate lit:! fomw re a gtindirii. lnteriorul
ilfdividl41ui ramant! inviolabil."
Prin urmare. ex primarea "in public" este definltorie pentro conTinutu!
ju ridic al accstci Jibertatl , termenu l "public" fiind definit prin legi.
Analiza textului constituti o nal (art.. 30) reie va 0 serie de reguli pri viDd
li bertalea cuvanlului ~i li bertatea presei, privind cenzura ~j privind
rflspunderea jurididi ce "coaguleaza" continutlll complex al libertatii de
cx rrimare.
3.5.1. Regulile referltoare la llbertatea cuviintului ~i
presei
3.5.1 .1. Legislalia presei scrise in Romania
Libertatea cuvantului consta in posibi litatea celi1leanul ui de a-~i exprima,
In publi c, prin viu grill, i n diferite rnodalitAp, opiniiJe pe care Ie are.
Libenalea presei conslli in posibilitatea ceti'ileanului de a-~ exprima in
seri s. prin presa, opiniile. pe care Ie are.
Sprc dcosebire de domeniul audiovizua lu lui , unde au fost adoptate
rcgl emenUiri adecvate , domeniuJ presei sc rise, a ziarelor ~i a altar tiparituri
1 Articollli 30 din Constitulie continua ~iru l Iibert5ti lor ~i jnHlre~te ideea
cu caracter de mijloace de comunicare 1n masa, a n'imas nereglementata.
Ex ista 0 lege a presci , Legea nr.3 din 1974, lege care a rost abrogara prin
\ Ve ... i LCgCll nr50412002. cu mudilicllrile ~ i cOm l)lcll\ri h:. 11 11('1'10111"0;
M 0'
url. 5 din O .U.G. nr.53/2000.cu cxccp\ ia arl. 42 p5nfl la art.75 cure
l'qJ. ll!mCnleaz§ dreptul la replica. Praeti e, astazi nu avcm 0 I( lege u presci »
III Romania, domeniul acesteia fiind reglcrncntat. prin aceJe diteva artie-ole
l'urc gilCan leazA dreptul la rcplicit TOIU ~i. peotru C3 materia soc1i.1 l<1 a
IIl1jloaceior de comunicare in mm trebuie ~zat3. din purn necesitate. 1ntr-
t) o rdine care sa asigllre ap licarea regulilor democratiei , ~ i zona presei
M·.isc cste reg lementa1ii juridic, scopul social de dreplului t'iiud ordinca
lIuhlica ~ j bine le comun . Reglementarea domeniului presei serise are la
huzti aplicarea regulilor ~ i a. princ ipii lor din Constitutia Ro maniei
rl.'fc.riloare la deepturi ~i libertati, i n general, ~i In Ji bertatea de ex.primare
,,·\:a de infonnare, in special, mai preci.s art. 29, art. 30, art.3 1. Esle de
pn:cizat. b inelnfeles, ca 0 interpretare peI1inenta a acesto r articole trebuie
I"k~ uta prin considerarea intregului t.ext constitutional in li tera ~i spi ri tu l sau,
pri ll analiza sistemica a regu lil or ce decurg din intreaga filo so fie a legii
1lll1damenta le.
Dispoz itii le texrului constituti onal se vor corobora, a~adar, cu cele ale
l.t·.g ii nr.3/ 1974 , ~i cu Legea nr.544/2001 privind li berul acces la
illf ·nrma~ii l e de interes public. A ceasta din urmil lege nu reglementeazi'i
t' \dusiv zona de presa scrisa, in sa avand 10 vedere fapml ell jumali stul are
ll n.:pl principala mcnire transmiterea c~tre opinia pub li ca a informaliilor de
pOI fi « de interes public », trimiterea ~i la acest. act normariv ni se pare
111 1li gatorie.
Potrivi tcxtului constitutional,art. 30 , li bert'a tea de ex.primare a
ttilnduriior, a opi niilor sau a eredinrelor ~ li bert:.Jtea crealiilor de once fel.
prin vi u grai. prin scris, prin imagini , prin sunete sau prin a Ile mijloace de
\.'umunicare in public , s unt in violabile . Pentru a s ublini a ",ceste valori ale
(lcmocratiei ~i ale statu lui de drept. legi uilo rul roman s ubliniaza ~i cn
la libertatea "Ccnzura de orice fe l este interzi sa" l. Dac<1 ne gfmdim la momentul is toric
~j po li tic al in[erzicerii cenzurii , la pri mii ani de dUpa. perioada unui regim
politic dictatorial, realizam di pozitionarea interdictiei de a limiti.llibertatea
de cxpri mare inca din plimele cuvi ntc ale textulu i consti[uponal nu este
IlilarnpiAtuare. Interzicerea cenzurii 111 presa ~ i mass-medi a em consi demta
pi utra de temelie a adevaratelor liberrati , deschiderea drumu lui spre
cx.p lorarca ~i ex.primarea vie a ganduri lor, ideilor ~ i sentimentelor, atat de
ILU flOC ascunse 111 tainele sufletului sub imperiul unui regim poli tic care
cOl1 lTo la lot ceea ce era de exprimat
llcmocnltismu lui statului ~ l 10 do meniu l p re.sei prin posibilitatea
diversific3rii pUblicatii lor (Art.30, alin.3 - Libertatea presei implid\ ~ i
I ArL 30. aL2. Cnnslitulia Romiiniei;
lihcrtalca de ,1 inriinla puhlica(ii. ArIoJO. alin.4- Nici 0 plIhlicalic nil pO:lte ri
suplimal:1.).
Cu loale accstca, tocmai penlru ea presa sa nu dcvieze de la scopul sau
inrormaliv ~i sa nu devina ea insa~i dcnigratoare a drepturilor ~i libertali10r
altora, constituantu l roman a stabilit ~j limilele liberta.lii presei:
Arl.30:
• Alin.(5) Legea poate impune mijloaeelor de comunieare in masa
ohligalia de a face publica sursa finantarii.
• Alin. (6) Libertatea de exprirnare nu pome prejudicia demnitatea,
Olloarca. viata partieuJara a persoanei ~i niei dreptulla propria imagine.
• Alill.(7) Sunt interzise de lege defaimarea tani ~i a na!iunii,
i'ntlcmllul la riizboi de agresiune, la ura nationala, rasiala. de clasa sau
rcligioasn, ineitarea la discriminare. la separatism teritorial sau la violcnta
(lublidl.. precum ~i manifestarile obscene, contrare bundor moravuri.
• Alin.(8) Raspunderea civila peTItru in formatia sau pentru creatia
wJusa la cuno~tinta publica revine editorului sau rea1izatorului, autorului ,
organizatomlui manifestiini artIsllce, proprietarului mijlocului de,
mll11 ipliellre, al poshllui de radio sau de televiziune.ln conditiile legii.
• Delictele de presa se stabilesc prin lege.
Prevazuta atat de Constitulia din 1866, cat ~i de cea din 1923,
lihcrtatca presei reprezinta cea mai importanta eomponenta a libertatii de
cxprimare.
In doctrim1 s-au f01lllulat rnai multe paren privind induderea In
lihcrlatea presei ~i a tipariturilar de alta natura (IueTiri literare, filosoficc,
iSloricc, politice etc.) din care 0 rctinem pe aceea potrivit careia libertatea
pr~sci trebuie sa se cantoneze doar la presa. care In IOleJesul sau res trans
reprczinla. totalitatea mijloacelor de informarc obi~nuita a eetatcnilor.
(7.iarc le. magazineie serise. radiouJ , televiziunea, dar ~i alte asemenea
mijloaec). Unele constitu!ii ale statelor eli experienla in implementarea
democratiei, cum ae fi Suedia, sau Australia, reglementeazii distinct
libcrlatea presei de libcrtatea de expnmare de libertatea presei,
considcrandu-se ca intre eele doua pot erista conflicte, in mass-media
cxisUlnd restrictii ~i limitari care nu sc rcgasesc in conlinutul libertalii de
exprimare (spre excmplu libertalea de exprimare a unui autor de TOmane
sc,;icnce-ficlion nu este restrictionata de aceea~i maniera cu cea a untli
jUlllulist de anchcta).
Prin art. 30 alin. (3) din Constitutie este prcvazuta ~i libertatca de a
InJiinla publiealii ce decurge in mod normal din libertatea presci.
Suprimarca publica(iilor cstc intcrzisa prin alin. (4) !II art. 30 din
('on:stitulic pc considerentul cfl aceasta rcprczintJ\ () HllllCliu llc prea dura ce
nO
vi m.: In connicl l:U idcea de rcspeet a u.rcpturilor:?i a libcrtat"ilor umanc duro
'I' ll accla~i timp, nu este prevazuUi. (sau intcIT';sii) niei sanetiunca dc
sLispendare a unei publicatii unruind ea legiuitoruL sa aprecieze dadi 0
:.scmenea sancliune mai putin severa trebuie sa figureze sau nu lntre celc
care se pot apliea In domeniul presei.
Con!inutul complex al libertatii de exprimare rezida ~i din relevarea
IIllui important aspect de ordin material ~i economic (pe l ang~ eel spiritual),
cc pcrmite ca libertatea presei sa fie efectiva, cunoscandu-se faptul ea
aceasta nu se poate realiza In afara existenJei unor tipogratii, editmi, stoeuri
de hiirtie. mijloace de difuzare etc.
In acest sens, este permisa infiintarea ~i gestionarea unor asemenea
s1meturi care asigura baza rnaterialJ. necesara, cu condiJia ea mijloacele de
comunieare in masa sa faca publica sursa lor de finantare.
Simpla includere a unar drepturi ~ilibertati fimdamentale in textul
constitutional nu asigura exercitarea acestora, fiind necesara reglementarea
lor IegaJa. Astfel. spre deosebire de domeniul auruovizualului unde au fast
<ldoptate reglemenran adeevate. materia presei sen se a dimas
IlcreglementatA, existand riscuri iminente in privinta suslinerii libertalii ei.
illdcosebi sub aspect economic (pericolul eoncentrar:ilor de capital 1n
domeniul mass mediei :;;i deturnarea ralului acesteia, confl ictele dintre stat ~i
dctinatorii capitalului . presiunile fiscale asupra presei din partea pulerii.
luarea unor masuri punitive exagerate impotriva jumali~tilor etc.). Pnvind
I'iscurile generate de vidullegislativ in domeniul presei sense, unii autori au
lansat, pebuna drcptate, avertismente argumentate.
De lnsemnalate pentru a posibiHi reluare a dezbaterii publicc pe [ema
legi; presei scrise sunt precizarilc aduse in literatura de specialitate prin eare
au fast idemificate dOlla sisteme principale de reglementare legaHi a
domeniului presei: regimul preventiv ("ce pem1.ite uutoritiiJilor pllblic£'
('ompetenre iuarea IInor miisuri pentm a prefnrampi1la comirereCl WlOr
delicte de presii sau produce rea, prin imennediul acesleia, a unor eleele
ddunlitoare intereselor considerate generale ") ~i regimul represiv (In care
"flumai jus1itia ~'i doar posterior apariJiei unci publicaJii, powe illlen1eni ;'1
lIt!derea aplic6rii sane/iunilor prevazule de lege pe1Itru delictll.! de prese;
l·omis").
3.5.1.2. Distincpa dintre libertatea de exprimare ~i libertatea presei
Libertatea e exprimare se poate realiza prin viu grai , prin seris. prin
imagini sau prin sunete. Libenatea de exprimare reprezintileadrul general ~i
implica "libe-rtatea presei", dar nu se confunda cu aeesta. Exprimarea prin
presa compot11i anumite particul31itati in privinta obiectului de activilate :;; i
al titularilor. Lihcrtatea de exprimare nu are nevoie de limitari sau re slric~ii
nn
<1::;:1 cum sc simlt' ncvoiu pcnlru pn!~i.i, PCIlLru media, in gcncr~d . l.illCllatca
prcsei CSic suhordonata drcplului la int'ormare. Acesta cstc spcciricul
lihc rtti.jii de exprimare prin presa spre deoscbire de alte forme ale liberta.!ii
de cxptimare (exemp lu , manifestali artistice). D alOli ta. speci fi cului libena.rii
de ex pri mare, multe constitutii ale Tarilor de mocratice reglementeaza
tJi slinct libertatea de exprimare prin pres~ de libertatea de exprimare. Putem
afirma c hi ar CH presa nu se buc urn de aceea~i pleniludine a libertatii de
c.llprimare ea ~i aile fonne de exprimare a gandurilor sau senlimentelor (ex.
al'la plastica), ea nu beneficiazA de aceea~i imuoirare constitu!ionalt'i.ln orice
sial tre buie pAstrani ordinea juridica stabili lA prin cadrnl constitutional iar
l
prcsa se va bucura de imunitate doar dad i informatii1e publicate sunt
l'ompatibi le ell ordinea constituti onaJ a,2.
Prin Constitutia Ro maniei sunt inten:ise de faimarea tarij ~i a natiunii ,
i'ndem nul la razboi de agresiune. la urii national". rasialA, de clasa sau
f'cli gioasa, incitarea la discriminal'e, la separati sm teritorial sau la YioJenra
puhlidi, precum ~i manifestarile obscene , contrare bunelor moravuri. Presa
In: buie sA se supuna acestOr limite ale exprirnclri i, orice articol care ar
dcfOima tara sau natiunea romana, care ar incita de discriminare, ~.a. sau la
rlislUrnarea valotilor consacrate constitufional , ar putea fi considerat di
rtlslOClrna ordinea dorita de constituant ~j sunt deci pedepsibiJe.
rntre lihertatea de ex.primarc $i libertatea presc i nu putem pune semnu l
cl;hivalentei , chiar dae.a prima 0 implica pc ce·a de~a doua 3. Libertatea presei
arc un con!inut complex, presupuDand nu numai libertarea activitap lor
spi rilUale , ci ~i a eelor materiale, care ii fae posibiJ exercitiu l; este 0 garanpe
aliil a drcptului la libern nprimare cat ~i a dreptulu i la informarc. a presa
liherd prcsupune libertatea tuluror aeti vitIttilor pe care Ie implica realizarea
:lccsLor doua drepturi 4 •
3.5.1.3 Importanta libertafii presei
Libenatea presei este esentia la pentru cultura pluntlist1i ~i pentru
de moc ratic. a presa libeni presupune a divcrsi tate de publicatii din care sA
provina 0 diversitate de informatii ~i pATeri . Din acestea. oamenii sa culeaga
ceca ce Ie este util sa prelucreze ei ln~j ~ i infolmatiil e in functie de propriile
lor convingeri. Astfel cetalenii pot parti cipa tn cuno~tin~a de caU7...a 1a viata
socia l5 , [a apararea valorilar democratice. Pentru ca infonnapile care ajuog
1 Vietor Tnnescu, Revisla "Dreplu[", nr.71l999. p.70, "Unele conlroveIT.C in dreptul
pcr1nl III !iffi r~il de mileniu";
2 Idem '
1 Av. Carmen Mllinir.::a Cercelescu, "Rcgill1ul,iuridic :1I presei. Dl'CJlluri lc ~i ()bliga!iile
jUl'n:lli$lilur", Ft!. T ...·ur'll . BtJc urc~(i . 2002. p. I S;
" Idem;
1<1 publil: s5 ric rcalc ~i onCSle, presa LTehuie sa fie Iibertl. Rolu1 presei c:-ac
; l ~c1a dc a reda cat mai real ~i mai fidel informalii le , pe de-o parte. insB. rolu l
Il rcsd eSle ~ i acela de a problematiza ~i de a discutu ~i dczbate deeiziile
pol itice. Un regim politic democratic este caracterizat de posibili tatca
poporului de a 5e implica in vi a~ politica, de dreptuJ fiecruuja de a alege ~ i
tic a fi ales In organele statuluj , precum ~i dreptul fi ecarui a de a pune in
disculie decizi ile politice. Esenta unei demOCT'cltii tine de drcptllrile politicc
:llc ce t~,enilor sa.i. de posibililalea acestora de a influenta decizia politica, dc
:I 0 conlcsta ~ i de a participa direCl in procesul de conducere a statului . C um
' )ilre s-ar pUlea face wate accstea tarn 0 pres~ libern care sa exprime la nivel
Ill,; ex.leriori zare a libertAtii de exprimare gandurile ~i ide ile opiniei publice.
Prcsa este una din fonn ele de exprimare a opin iei publice, iar prin prismu
lunctiilor sale, media are 0 importantii majorA at~\t pentru societate in
lI 11samblu cat ~ i pentru indivizii care 0 compun. Tar libertatea presei prezintft
l'\)lldilia esentiala pennu ca exercipul acestor funclii sa aiba efecte pozitive.
3.5.2. Obiectul liberlalii de exprimarea prln presii
Libenatea de exprimare prin presa cuprinde 0 seri e de particularita.li,
prill [aptu} c~ se refern la ce anume se peate exprima liber. La domeniul
prcsci , obi ectul li bcrtiitii de cxprimare 10 reprezint1i i1lj'orma(iile exacte,
1.·,Irecte, de interes public, pe de-.o parte, precum ~i cmmmlariile ~ i Opi1l iil£'
jlllllali~tilor referitoare la tapte sau evenimente concrete.
Libertatea de exprimare prin presA, a~a cum am subliniat cand am
di scutal specificu l aceslui tip de exprimare (spre deosebire de beletristica,
IIrtii plasricJ, dans, pictura, scu lptura, ~.a), este subordo nata dreptului la
informare. Plincipalul obiccti v al mass-mediei trebuie sa fi e infonnarea
corecr.a ~i pe rtinenta a opinie i publice. in cazul libcrtalii d e exprimare prin
ulte mijloace. manifestarile sau exteriorizatile artistice nu trebuie sa
prczinte. neaparnt, un i nteres public, acesta pu tand fi personal , presa fiind
oh1igata prin menirea sa sa prezintc numai elemente ce tin de interesul
publicuJui.
ARTICOLUL 3 1, din Constitutia Romanei
(J) Dl'eptul pel'soanei de a avea acces la oriee in/orma/ie de imeres
puhlic flU poate ft. fnsriidil.
(2) Autoritii(ile publice, potrivil competen(elor ce Ie rellin, sum obligate
.\'(.i (l.l'igure ill/ormarea coree/Ii a eelii,enilor asupm Ireburifor pub/ice .).j
(lsI/pm prob/eme/or de imeres personal.
(3) Dl'eplUl La ilIfamla/ie 1114 trebllie sa prejudicieze nulsuriLe de
pfOlec/ie a tinerilor sau sec:urilalea !lelliona/a.
 (4) MijlrJ(f(·t'/I' til' i/{/f}(lIlOI'(, fll 1I1l1.\·(I, publicC! .~·i priValL', .\·III1I 0hli,l!,(l/e .\·U
(l.l'igllrc ;,~r{}mUlr('U ('Orefl/i II opilliC!j publiCI!.
(5) SC!n 1icii/e publil.:e de nuljo Ii de televiziulJe Surlf (mlfJllome. Ell'
Irdmie .~l; garanteze gmpurilor sociale # politice imporIonte exercilarea
l/repwlui la a1l1ellu. Organizarea aces/or servicii ~'j comrolul parlamenfar
asupra activiltiJii lor se reglementeazG prin lege organicci,
Din analiza textului constituTional se observil ca lcgiuitorul roman a
doriL sa stabileas~ dOlla reguli care cad 111 datoria presei: prima regula -
inforrnurea corecta; cea de-a doua - inforrnarea asupra chestiunilor de
irllcres public, de nalura de fo nneze opinia publi ca. lnfOlmaliile referitoare .
la dalc sau facie concrete sunt exprimate sub forma "~Ijrilor ". iar relatarile
implicate emotional ale jumali ~ tjJor, acele comentarij ~i opinii sunt calificatc
drcpl «reportaje" , "editoriale" , "pamflete", "comentarii". ExiS13, cu
sigurJnla, 0 di stinctie neta Intre mOOul in care informaJia aj ungc la receptor
prin intennediul unci "$tiri ", care trebuie sa respecte, mai ales, criteriul
ohicctivitatii $i al impartialitalii, $i modul in care informatia ajunge la
inJivid prin intennediul filtruJui emotional propriu autorului unui "reportaj",
"cd iLori a l", "comentariu", s.u.
3.5.3. Prlncipiile comunlcarii in ,,~tiri" ~i in " oplnll"
Princ ipii Ie comunicarii publi ce reprezinm ideile de haza general
va labi le care trebuie sa sc regaseascli. in modul in care· se face comunicarea
publica, idei carora presa, in special, trebuie sa Jj se supuna 1n procesul de
lr<ll1 smitere a informafiilor de la sursA la receptor. Tn domeniul presei $i a
muss-mediei in general , se remarca din sumedenia de principii care
cre ioneaza 0 comun icare pcrtinenta. ~i reala, dincolo de principiul Iibert5.tii
de expri mare care este fundamentul tuturor cclorlalte. principiul corectei
i/(/,omuil'i, principu/ tuievamilli, principlul respollsabililii{ii, prillcipiul
lumei t're-din/e, al impar/ialirdrii \'Ii (lbiectiviuiJii. Prin interpretarea
siste matica a acestor principii la problematica celor doua calegorii de
comunicari de presa, , ~tirea" ~ i "opinia". putern rczuma cA atilt ~tirile cat ~j
opiniilc sunt demarcate sub aspect eric $i legal de crireriul irnperativ al
coreclitudinii. Aceasta corectitudine se exprima la modul ~i mai
consLrangator la nivelul comlmiclirii sub forma ,,~ tiri-'or", unde infonnatiile
rcf'critoare la date sau fapte concrete trebuie subordonate princ:ipiu/ui
ade ll{mtlui. Corectitudinea la nivelu} comunicarii de tip Ureportaj ".
"edilorial" , "comentariu" , s.a., se va tnlducc pri n termenul mai pupn
impcrali v al onesritii#ii:.
Accsle cri leri i de di stinclie ;;i de interpretare nuunluta a principiului
curcctci inrol'mflri prin ,, ~tiri " ~ i ,.opinii" au rost ndoptatc ex pres $i de
Adunurca Parlamenlar:i a Consiliu lui Europci, prin Rc~.olulia 1003/1993 cu
,/\.,
prtvirc Iu clica jurnalislicu': ,,~titilc cxprimft infQrmalii cu privirc ... 1 raplc
k~1lI dale ~ i trcbuie sri respecte adevarul . sa. fie impartia1e ~j sfl lie d ifu7...tlC
tl!lJlil cc s-au fiiC UI verificarile de rigoarc. Daca opiniile nu pot fi supusc
aileriu lui adevaru lui , intrudltele reprezinta pareri subiective, exprimate sub
lonna de comentarii sau idei generaJe sau observafi-i privind evenimentc
l'oncrete, ele trebui e sa fie oneste ~i etice, adic<1 sa nu ascund5. in mod
intentional date sau fapte, sa nu fie mascate sub formi1 de ~tiri . sa nu
ur'lmlreasdi manipularea opiniei publice,,2. 0 ~l-ire nu va fi adevAratA sau
ttllpaI1iala dad. este prezentata. trunchiat , selectand numai fapleie sau datele
p(lzitive ori negative , exagerllnd importanla unor elemente $i scazand
IInportanta alto,ra3 • Tocmai de aceea a aparut necesitatea de a se delirnita
lil slinct, in mo me ntul in care se face comunicare prin mass-media,
In formatia de tip ..o pinie" de informali a de tip ,,:';a ire" peotnJ a se evila
1I1anipularea opi ni ei publice. Sunt state ale lumii, cu experienta democratica
i"ndclungata, precum S.U. A. , Marea l3ritanie, Franta, care au impus prin lege
ohligativitatea spccificArii exprese In paginile ziarclor sau 1'0 momentul
diruzarii emisiunilor TVa tipului de infoI1nare care urmeaza sa se realizeze.
Mai mull, in Marea Britanie, cornencariulln paginile informative ule ziarclor
c.'slc interzis. Bxista pagini speciale pentru ..~tiri" $i pagini speciale penlru
"Ilpinii" , iar aces tea sunt marcate eu expresii corespunzatoare, tocrnai penlru
c..., individul , in cautarea lui de informatii , sa ~ tie exaet criteriul corecti tudinii
l ·,t ..e ii va fi prezentar ~i sa i~ faeel singur selecpa.
3.5.4. Titularil IIberta!;; de exprlmare prin presa
in procesul de transmirere a infonnatiei de la SUfsa (t'aptu] real ,
l'Vcnimenlul coneret) ditre receptor (individu l domic de informaric)
d ernentele concrete ale informatici tree sau pot treee printr-o seri e de
trunsfonnari sau nuantari datorate faptului ca drurnuL parcurs nu eSle unul
direct, in doar 2 pa~i (pasul 1. sursa; pasul 2. receptorul), ci este unul mult
rnai complex, cu mai multi pa~i sau care parcurge mull' mai multe ctapc. Dc
la faplu l concrel, eazul brut, nefinisat, n e~ l c fuil $i pana la preZenlill'e sa. lntr-
() pagina de z iar snu intr-o emigjune lelevizata sau radiodifuzatA sub forma
,,$Iirii" sau a "reportajului" , informatia rrece, teoretic. prin mai muhe etapc
pTecum:
• Obtinerea informatiei;
• Selectarea informatiei;
• Verificarea informaliei;
I in Carmen Moinica Cercd escu, op.cit., p.2S;
2 Idem;
, Idem;
, tv')
 • 1 ~ labt'n!rca inrt'l'IllHliCi;
• Edi larcH informalici;
• Tipalirea informati ci ;
• Difuzarea infonnaliei.
1n fiecarc din aceste elape infonnaria con creta lTCCc prin transfonnan
(.,:CtfC tin de li bertatea de exprimare de filtre le mai mult sau mai putin
suhicclive ale sursei. a le automlui ..~ririi " sau ..opiniei" , a edi lomlui , a
Ilal ronului publicafiei. elC. 1'.n aeest traseu. prin exprimarea libertapi de
cx pnmare ~i a opiniei fieca. mia in legatuni eu i'ntelcsu1 propriu al
..adcvarlllu i" de prezentat., se poate idenrifica un conFlict Intre libertatea de
cx primare a fiecaruia ~i dreptul la infonnare a populalie i. mai precis la
infonnarc corecra din partea presei. Daca ficcarc dintre aceste persoane se
hueur5 de libertate de exprimare, aceSl lueru i nseam nii ca Iibertatea unuia
pt>atc intra in confli ct eu libertl1p.le celorlalli. Acest conflict intre libertatea
de cxprimare a autotilor de press ~i d.reptul publicului la inforrnare esre
rcw lvat prin trimiterea la scopul li bertft~ii prese i. a libertalii de exprimare
prin pres5.: informarea corecta a populatiei . Libertatea presei fiind
sllhordonala dreptului la informare, h az3 legis lmiva a unu; sisfem juridic al
unui stat democratic creeaza bre~e penlru cvitarea acesruj tip de conflict
lnlre drepturi ~i libertati pe aeeasta zona , pe zona presei. Cedarea
eonnicleior esle posibiHi. prin instituirea In legislapa tn domeniu a
unn~loarc lor aspecte:
• Dreptu l la replica;
• Clauza de con ~tiinta. a jumalislului ;
• Dispozitii legale imperative care sli asigure plumli smul presei
~ i neamestecul patronilor,n activi latea redactionala
Regulile juridice care g u vemeaz~ inlregu l angrenaj mediatic trebuie sa
asigure pentru cci implicati. z.iari~ti ~i opinie publica, complcmentariratea
t.linlre dreptu l la 0 corecta informare ~ i libertatea de exprimare.
Tipurile de conflict care se identi fica pc traseul informaliei de la sursa
la receptor, pc etapele ce "creare'· a ,,~tirii" sau emisi unilor de "opinii" sunt:
I. C onDictul dintre surs:1 ~i autorul materialului de presa;
Ziatistul se va informa pe dh posibi l de Iii sursclc cele mai apropiate de
udcvarul care trebuie relatat. Sursele de informafie se c1asifidi dupa mulre
eri lcrii insa noi In!e legem sa ne oprim doar la doua. dintre ele. Un prim
cri leriu cstc ace1a a1 pe.rccp!iei imediate a /aptului de relatat. AcesLea pot fi
,m rst' n.em(j/oc;le (imediate) ale faptului de relal<Jt, care au pcrceput plin
propriilc simturi tn mod direct evenimentul sau raptul concret pc care
'I.i uri stu l dore~lc sa-l transmila mai dcpurtc opi nic i puhlicc. Tolodalli., accstc
sursc pol Ii ,\'ur,'ie mij/ot.:ill' (metlialej, inlClmcdiOlfc. CU re nu au pcrcepul ele
,n.
II1sc1c i"aplclc pc care Ie dc!)Criu ~i care prciau ~i c lc, la ..undul lor
l'Vl!nimen lele din alte surse subiective sau obiective. Un a1t crilcriu de
l' llIsificarc, in sir-ansa legatura eu eel a1 percepliei sursei, estc ee l OIl
I.." araclerului sursei de infonnare. Astfel, identifi cam sursele obie(:tive, care,
III· rrebui S~ relateze impartial !?i neutru un anumit fapt concret, cu m sunl
Ilrganele statului . prin departamente le de comunicare c u publ icul , care
Irchuie sa prezintc informatii la modul foarle abstract, ~ i sursele subiective,
l·are nu pOI prezentu 0 infommpe desprinsa de confinutul e i emoljonal ~i de
('o loratura subieetivli pe care 0 lasa asupra autorului (sprc exemplu , rude lc
tlilui suspect de criInA nu pol fi obiective in relatarile lor tn legatura cu faptul
petree"t, mam~l nu poate dcsprinde de contextu l emo~ionaJ 0 re latare despre
pn.:miile oblinute de copilul ei. etc.)
Conllictul inu-e li bertati poate aparea Intre libertutca de exprimare a
n.:lui care reprezinra sursa se informare ~ i li bertatea de e.xprimure a autorul ui
malerialului de presa, ava nd In vedere faptul ca ambii por avea aprecie ti ~ i
\lil(.iuni diferite tn privinta importantei cvcnimentului ~i a conpnutului
llll"ormariei. Legis lap e creeaza In acest confli ct posibilitati j uriruce. legale.
de rczolvare a conflictu lui prin existenta penn·u surSa a dreptulu.i la replica
~i d reptulla rectilicare. In acest sens, eel care consider~ cit afinnaJiile sale
,';;,u relatmle sale nu corespund propriei viziuni asupra adevaruilli , sau dac<1
tltl fost nistiilmlicite ~i interpretate In sens contrar voinlei sale de catre ziari sl
s~ bucura de dreptul la replica sau la rectificare potrivit legislaliei in
\ligoare, Ziarislul, respecti v, publicatia este obli gata sa ..corde persoanci
oficand ~ i In orice contcxt posibilitatea de a-~i exercita acesLe drepl uti .
2. Conflictul intre ziarist ~i editor I realizator de programe
Daca jumalistul este subordonat prin inteonediul unui contracL de
munca. unei publicatii. lucreaza intr-o redaCTie sub conducerea unei alte
pcrsoane, inseamna ca rnaterialele de presA pe care dore~fe sa Ie publice
IrlJhuie prezentate cditorului spre veriticare, ~i trebuie chiar adaptate viziuni i
sau eeri nlelor acestuia. Se ideoti fica din nOli un con flict inU'e Libertatea de
cxplimare a ziaristului §i libertatea de exprimare tn transmiterea informatiei
II editorului. Tntrcbarca irneruata care apare este aceea daca editoru l poate sa
in stituie 0 eenzurn person ala asupra marerialului de pres~ realizat de ziatist.
() infonnatie de presa prezentata: to mod eronal sau neadevaraUi poate atrage
li\spundcrea jllridica a publ icatie, iar editorul trebuie sa albA in vedere acest
lueru atun ei ca nd trimite mai dcpartc spre tiparire ~ i cLifuzare materialul
J'c spectiv. PolIivit Constitu!iei R omaniei, art. 30 •., rdspllflderea civila p entTII
il/formaJia sau pentm crea/ia adusa ta cun o~· rilllii publica revine editarului
,\"(1/1 realiZOlOrului. QUloruiui, nrganiz.cuomlui manifesttirii arti.\·tice,
, n<
/lroprit'larullii mijlm' ullii de lUullipliL"arl', al po:dului de rot/io :..au lie
fr'it' l'iziwU', ill nmdi(ii/e IeKii. Dl'lic-Iele de presa se stabile,\'(: prin lege".
I'rimul rlispunzlitor In fUTa legii ~i 3vand 0 p07jlie privilegiata. in ierarhia
org'.Lnizationalii a red<lctiei , editorul are dreptul de a selecla informapile sau
opiniile cc 'lor fi date publicitatii. cu eonditia a accasta seieclie sa
fie facut;l
co hunacredinla, Cu Loale acestea, jumalistul nu poate II fOl1al sa adopte 0
pozitic fmpotriva convingerilor sale, iar legi uitorul s-a gandit ~i la
jlosibilitatea rezo]v5rii juridice a acestoi conflict prin crearea clauzei de
con~ti in ~a, La momentul negocierii contractului ce munca inlre angajalor ~i
jumalisl. se poate insera in contractu I de munc;.\ clauza de con ~tiinta cure iJ
va f.lpara pe j urnalist de presiuni referitoare hi libertatea lui de exprimare.
!\ceasta clauza consta 1n posibiJitatea pe care 0 are zianstuJ asupra camia se
cxcn::ita presiuni in inleriorul reductiei de a pune cap~t eontlictului de
mundi. fam a avea de s uferit din punct de vedere financiar sa u al vecbimii
In munca' . Clauza de con~tiinta paate fi invocata. ~i In instantA. Clauza de
co n~liintt\ apure ca "un drept al jumali stuJui de a spune .,nu " atunei dnd
cincva dinHluntm instituriei sale de presa sau din afara ai (dar cu acordul eO
i l prcseazii sa. rosteasca lucruri in cure nu crede. sau sa taca alunc i dind e l
~Iic ca tTebuie sa vorbeasca"2.
3.5.5. Garan!ille Iiberta!1i presel
1. Scoaterea ill a/ara leg': a cenzurii prealabile;
2. Liberialea de a inftin{O publicarii;
J. Intenicerea sllprimarii pubUcaliilorj
4. Publicilatea sursei de fillan(are a tlltrepriilderilor de presti;
• Reguli refen'toare la cellt ur«
in docuin8 cenzura a fast considerata mijl ocul eel rnai des folosit
pcnlru ingnidirea libe.rtii!ii de exprimare, pentru eel a fost utiJizata pentru
I'mpiedicarea difutiirii unor scri suri care eraU contrare intcreselor unar
guvemanfi. 'io decursul istoriei au cxistat diferitc tipuri de cenZUr3 de la
c:u1c pllmi la presti.
Dc-a lun gul timpului cenzura a fost pusa In aplicare, direct sau indirect,
plin diverse mijloace. 0 prevedere esentiaUi pentru garantarea libertatu de
cxprimare esle cca cuprinsa,ln rut. 30 alin. (2) elin Constilutia Romaniei care
inrcl7.ice ex pres cenzunt de mice fel.
I M, ('crcc lc~e u, up.cit., p.3 1:
2 Mirmlll "unean - " II/frotillcere i" eliw J i i<!!:is/u(iI. tJnwl'i '", I~I, 1\11. Hucure~li.
II)t)H. p.2oo:
lnr.
Polrivil unci opi nii exprimale In doclrin;j " {rebu;e deo.\'ehilli n .''''!) lm.
('Hr!' prive~'te, arn plUea spline, ati,udinea, de controlul ~·tii"(ific, ('a re esti'
f/f'c('surii ~'i care prive~'Ie calitatea ~i eventual oporrunitatea exprimilrii."
in f.lcest sens, trebu ie men!ion al faptul cll libertatea de exprimare nu arc
l'!lIucter absolut ea are anurmte limite juridice, deoarcce conform art. 30
ulin. (6) din Constitulie, aeeasta "lUI poule prejudic:ia detnnitutea, olloarea.
"it/fa particulara a persoanei \<;1 'lief dreptulla p ropria. imag ine. ..
ParagrafuJ 2 aJ 8Tticolului 10 din Convenli a european ~ pentru apfi rarcu
drc plutilor omului ~j a libertatilor fundamen[al e prevcde c:i: ,. E:cercilllrea
II('(',.,.tor /iberIa/i) ce comportii fndalOriri ~i responsabilitali poate fi supusil
II/WI' jon"olitiili, conditii, restrangeri sau SUllCriuni prevazure de lege, care
f'/lIIstitu ie maSllri necesare, fnlr-o societate democraticii. penlnt secliritalea
IUI!ioIlOla, illlegritatea leritorialii .~(lIt siguranla. publica, apiirarea ordillii ,"i
(,,,('venirea infracfilmilor, protec(ia sunatorii sau a moralei, prolu:(ia
rt'pfllariei salt a dreptltrilor a/tora, penlru a impiedica divulgarea de
il!formafii confidenriale sau pentru a garanta. auloritatea ~'i imparlialifalea
IlIIlerii jltdeci'ltore$ti. "
Tocmai de aceea stabilire.a pon lege a unor res.trangeri SHU sanc~ iuni nu
l'slc 0 masur3 incompuribila c u li bertatea de ex primare. daca, potri viL
parugratului 2 al art. 10 din ConvenTia europcan~ . acestea eonsrituie ma suri
IIcccsare intr-o societate democrara. " Or, altil restrlillgerea implicitii, C{I I
,\/lIIciionarea e::tpii<.;ila. prin lege, a exercitlirii abuzive {l libertafii de
nprimare. constituie, e vident, 0 mCisura necesudJ ~i compatibilU ell valorile
II/lI'i societali democratice. "
• ReguUle referiJollre la rdspunderea juridicii
Exercirarea libcrra.rii de expriroare in eoordonatele stabilite de
Cnnstitutie ~i documentcJe internoponale meotiomue impJic:i ~i atragerea
rllspunderii juri dice in cllzul depa~ irii limitclor ju.ridice impu se. a abuzuJui 1n
l'xcrcitarea libertatii de exprimare.
Art. 30 alin, (8) din legca fundamental~ stabil e*tc alat farmc le
r:'lspunderii cat ~ i subiectele rnspundeoi . As tfel , raspundereo'l pentru
Illcfi lcarea limitelor impuse este civil! ori penal ~, Rfispunderca civila revi ne
"editontlui salt realizaloru/ui, Q,Uloruiui, orgallizalOru/ui mall{festiirii
(lrlislice, proprietarului mijlocltiui de mulliplicare, af postului de radio sau
til' teieviziune, nl cOlldi(i,ile legii". Raspunderea pentru delictele de pre s~
(ruspunuerc penalfi) ea va fi eea stabilita prin lege, Constituti a nestabiliod ~ i
nile dctalii . tn sensul necesir~\lii unci r~spuDderi pen ale in domeniuJ libertalii
dc cxprimare CUl1ea Constitutiona Ja a stabilit ea, .. Este de principiu co. unt'i
o/Jli&a{ii legale pr':vind iimitarea libertiiJii de I!Xprimare - ,~ i cu alat mai
wllft ullei obligatii de oulin cmlSlituJlonal - trebuie sii ;i core ..opundii u
8f1//t'riwl(' it'};lIlii, fll l 'U';.1I1 1It!"('.I"IH'Cll.i rii sa/e. ltilji;'/,obli8tlliilt· juridi('e ar ji
ri't/II.I't' III .\'L'lIl11ijicalia Imor simple deziderate. forti niciuTl rezuLlat praClic: in
t'tu/ml re/a{ii/or socia/e. Pen/I'll ace.H mOliv este necesarii sanqionarca
('('/01' care. prill e.xercitarea abllziv{i a liberflifii de e.xprimare, aduc alinKert!
lit'IlIIzi/utii ~i onoarci altor persoane. "
Garamarea libertatii presei esle asigurata. de:
a) drcpluri ~i libert5ti cOl1stilUtionale;
b) reguli cu putere de nonne constitutiona le.
CellZlira de orice fel este interzisli, libe rtatea presei implidi ~i
libcrtalea de a infiinJa public~i , care nu POl fi suprimate. Legea poate
impune mijloacelor de comunicare 1n masa obligatia de a face publica sursa
finantani.
Conven!ia Europeana a Drepturilor Omlliui, la care Romania a aderat
prin Legea llr. 30/1994, prevede la art. 10 unnatoarele:
I. Orice persoani are dreprul Is Jibertatea de exprimare. Acest drept
wprinde libertatea de opinie ~i libcrtatea de a primi sau de a eomuniea
infonnatii ori idei far:1 amestecul autoriUltiJor publicc ~i fnra a tine seama de
"mntiere. Prezentui artico1 nu impicdi e~ Statele sa :;;upuna_ societatile de
radiooifuziune, de cinematografic sau de televiziune unui regim de
uutorizare.
2. Exercitarea acestor libertaJl ce comporta. fndaroriri ~i responsabilitati,
poate fi supusa unor formaliUiti , condHii, rcsttfulgeri sau sanctiuni prcvazute
Jc lege, care conslituie masuri necesare, intr-o societate democmticii. pentnl
sccurilalea nationala, integritalea te ritoriala sau sigunmla publica, apam-rea
ordinii ~i prevellirea infractiunilor, prolectia sAnatatii sau a ruoralei ,
prolecti<l rcpU[a~ei sau a drepturilor altora, penlru a impiedica divulgarea de
ini'ormalii confidentiale sau pentru a garanta autoritalea ~i impartialit3tea
pUlerii judecato~{i.
Polrivir art. 30, art. 31 ~j art. 53 din COIIsLilUtia Romimiei coroborat eu
art. 10 pct.2 din Convenlia EuropeaniJ (l Drepturilor Omului, limitarea
liberto(ii de exprimare se poute face In urmAtoareJe condilii:
a) folosirea nejllslijicatii a libertarii de exprimare in detrimentul
tlrepturilor $i liberta(ilor ce/.orla/(i, constituic abuz de drept. care poate da
nU~lerc la responsabiJitati ~i fllspunderi In concti1iiJe legu;
b) orice formaljtate, conditie, responsabilitate, -rnspundcre ~i in general
orit:e restrangere care ajec/caza libertatea de exprimare nu poate fi
im.-/i/uitii dedit prin lege ~i In limitele COllstituriei. pIin lege Intelegiind
numui actlll Ilormativ emi:~ de Parwmell/ sub forma legii organice sau
ordimlre, precum # ordonan{ele guvemului aproblltc de l'arlarllIm/;
.flO
t;) ParlulTIclllul roate restrangc lihct1<1lea de expri lllurc prin lege,. uOl.lr
d"l';1 su nl inueplinile cumuJativ alte conditii , care dacli sunl incalcaLc, ()
IIMfI.:.1 de lege este susceptibila de a fi declarata neconslitutionalfl.
I<l~s trUn gerea Hberti1tii de expri marc trcbuic sa sc incadreze inlr-un scop
k g,il.im confonn art. 10 din Convelliia Europeauti a. Drepturilor Omull1i.
Legilimitatea scopului restrangerii libertii(ii de exprimare reiese di n
l'Ofoborarca dispozitiilor art. 30 cu art. 49 din Consrirutie ~i SC
ItmJamenreazil pc: - apiirDrea de prejudicii materiale sa,u morale , cau7~lc
prin incalcari ale demnitii(i~ olloarei, viefii particlliare a persoanei _$i a
tirtJptuifli 10. propria imagine;
- tkfliimarea farii Ii a nap.",,;;, fndemnlll La rawoi de agresiune, La
IIrI; Ilarionala, rasialii, de clasii sail reiigioasa, illcitarea la discrimillan,
Itl separatism leritorial sau la ~iolenra publicii, preClim fi nJanifesUiri
tI",~cene Ctmtrare bunelor moravllri.
Alt~ cotldip.e cllmulativii pentnl restrtingerea liberta{ii de exprimare
l'slc aceea ca restrangerea libertlipi sa se efectlleze numai daca se impune,
lb.;i numai atunci dnd nu ruai exist:1 alta. modalitate de restrangere. Art. 10
dill Conven,ia Europeana a Dreprurilor Omului limiteaza aceasta condi1ic
prill foJosirea expresiei dadi e,~te necesarci ffltr-o socielate democraticii,
prcs upunilnd indeplinirea tuturor conditiiJor ce decurg din cerinlele unci
snciet~l i democratice, care presupune: pluralism, roler(lllIG, ~pirjt de;)'chi.\',
IIn'CUlf' ~' i 0 ,~erie de prillcipii specifice. Cuneo EuropeaJui II Drepturilor
(JmuJui a slatuat ca. prin adjecrivuJ necesar 'intr-o societare democratica
trchuie skl se Inte1eaga 0 fJevoie socialii imperioasii impusa de triisaturile
unc i societali de mocralice.
.no

CAPITOLUL4
DREPTURILE $1 OBLIGATIILE PERSOANELOR
• •
IN DOMENIUL COMUNICARII SOCIALE.
LlMITELE LlBERTATIi
, DE EXPRIMARE $1 DE
COMUNICARE
4.1. Norme juridice interne ;;i internationale referitoare
la principale/e aspecte ale comunicarii
4.1 .1 Libertatea de exprimare
Libertateu de exprimarc cstc llcea libertute garanlatii de COllstilulie prin
(;urc orice persoana fizicii salt juridici] inclusiv agentul media. i~"i paure
{'xterioriza gfmdurile, crea{iile, opiniile, credin!e/e sou transmite in/annu}ii
prin viu grai, imagilli sunele sau oril.:e aile mylooce de aeest/d.
Potrivir rut, 30 din ConsLilUfla Romaniei Ubertatea de exprimare (l
gll1ldurilor, a. opiniilor sau a eredinfelor .$i libertatea creafiilor de ariee let,
"rill viu grai, prinscris. prill imagilli. prill sunete sau prill aife mijloace de
("(mumicare ill public sunt i,lViolahUe.
libertatea de exprimare indiferent de fonna llcesteia eSlC mai mult sau
Illui putln limitatii III fUllc(ie de mediul privat !t'au public de expri1llure
pruum Ii de cOllsecinlele acesteul.
liberia/ea de exprimare in medilll public este Donnal sa fie limitatii de
libcrtii{ile celorlal{i, precum ~i de necesit6(i de protec{ie ale intereSllllli
pUblic . care trehuie siifie dimenslonate astfel inciit sii. garallleze libertli(ile
~'i drepturile (uiliror intr-o socielal.e democraticii.
Daca libenatea CllVtlntului este un myloc ejiciellt de participare a
cett'Jrenilor la via!a societii{ii, precum ~j un mijioc de dezvoltare a
conltiill!ei civice , exprimarea opiniilor ~ i creafillor pon presA este partea eea
mai consislenta a libertal-ij de exprimare.
I III
4.1.2. Drepturlle comunlcarll
• Libertatea de cxpr imare
• Dreptulla informatie
• Dreptulla libertatea con~tiintei
4.1.2.1. Libertntea de exp rimare
( 'onstitutia ART. 30 - Libertoteu de exprimnc
Huma niei (I) Libel1atea de exprimare a gandurilar. a opi niilor sau u
cred intelor ~i Liberrutea crea~ilor de orice fel, prio vi u grai . prill
scris, prin iTTli.tgmJ. prin sunetc sau prin altt: mij loace de
comunicare in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel
cste interzisa.
(3) Libenalea presei implica ~i libenalea de a infiinta pubticatii .
(4) Nici 0 publicatic. DU poate fi suprimam.
(5) Legea poale impunc mijloacelor de comunicare in ma~i1
obligatia de a face publica sursl.l finanlruii.
(6) Libertlllea de exprimare nu poal'e prejudicia demnil3teu.
o noareil , viala partiC'ularn a persotlnei ~i niei dreptuJ la propria
imagine.
(7) Sunl interzise de lege defAimarea tarii ~i II natiunii. i'ndemnul
la mboi de agresiune. la ura nationaiii. rnsiala, de cJasa SilU
religioasa. incitarea III d iscriminare, la separatism tcritorial sall la
viole n~i publidi, precum $[ manifestArile obscene. contrum
bunelor mor-avuri.
(8) Raspunderea civi la pentro infonnatia sau pentru creatia adu~i
la cuno~tin{ll puhlica revine editorulu i sau realizatorului,
autorului, organi zaLOrului manifesti'irii artistic!!, proprietarului
mijlocului de multiplicare, a1 postului de rndio sau de lelevi1.i unc,
in conditiilc le2ii. Delictcle de presa se stabilesc prin lege.
1)lIctul Art.19
Internaponal 1. N imeni nll trebuie sd aibA de sufcrit din cauza opiniilor sale.
cu privirr la 2. Orice persoana are dreplul la libertalea de exprimare; accsl
drepturile drcpt cupri nde libertatea de a caula. de a primi ~i de a rnspand i
l'i ¥ilc ~i politice informatii ~j idei de orice reI . indiferent de frontiere, sub formi!
orala. scrisa, tipArild o ri artistic3., s.au prin orice alt mijloc. la
alegerea sa.
3. Exercitarca libertatitor prevazute lil paragraful 2 ttl prezcntul ui
articol comport1i obligatii ~i raspunderi speciale. in consccinta, eu
poole fi supusa anumitor limitari care lrebuie insa s[abil ite in moo
expres prin lege ~ i care suot necesare:
a) resnecwii drepturilor sau reputatlci altoiJ.;
I "
 b) ilprir.-Irii sCL'urilillii naliolluk, ordinii publi(;c. sl'Ilirilil!-ii sau
lIlor:Jlilfqii pub Ike.
Art. 20
1. Orice propaganda in favoarea razboiului este interzisa prin
lege.
2. Drice indemn la ura nationaltl, rasiald sau religioasa care
constituie 0 incitare la discriminare. la ostilitate sau la violenfll
ncclurafia Art. 19
universala ~ Orice om are dreptul la libertatea opiniilor ~i exprimarii; aceSL
drcpturilor drept include libcrtatea de a ave::. opinii rani imixtiune din afarA,
omului precum ~i libertatea de a cauta , de a primi ~i de a raspandi
informalii ~i idei prin orice mijloace ~i independent de frontierele
Cnnven~ia Art. 10 - Libertatea de exprimare
cllropeana 1. Oriee persoana are dreptul la I ibertatea de exprimare. Aeest
pentrD drept euprinde libertatea de opinie $i libenatea de a primi sau de a
uillirarea comunica infonna~ii ori idei tara arnestccul autorilatilor publice ~i
drcpfurilor rara a tine seama de frontiere. Prez.entul <lrticol nu impiedica
omului!iii a
Statelc sa supunu societlltile de cndiodifuziunc, de cinematografic
libcrtafilor sau de televiziunc unui regim de autorizare.
rundamentale 2. Exercitarca ':lCestor libertiili ce compartA indatoriri ~i
responsabilit1iti poate fi supusa unor fonnalitati , condiTii.
reslningeri sau sanctiuni prcvi'lzute de lege. care cOllstituie nllisuri
necesare, intr-o societate democratica. pentru securitatea
nationaJa, integritatea teritoriala sau siguranta publica. apararea
ordinii ~i prevenirea infrac\iunilor, protectia sanata!ii sau a
moralei , proteqia reputatiei sau a drepturilor altora, pemru a
I'mpiedica divulgarea de inforrnatii confidentiale sau pentru a
paIlialitatea puteri i j
4.1.2.2. Dreptulla informatie
.
In zilele noastre infOlIDatia constituTe 0 resursa esentialJ. , fiind . t'x igenJii, valorile limb;i romime, ale ereafiei autentice cullurale, ~·tiinJijice,
uClenninanta In luarea deciziilor. De asemenea , asigumrea unci retele
inronnationale rcprezinta 0 necesitate stringenta in societatea contemporana.
fn aeest sens, un alt drepl fundamental preV8zut de art. 31 din
COllstitutie ~i inspirat din instrumentele juridice intemaponale este dreptulla
inrormatie.
Dupa cum am mai menponat, art. 19 din Deelaratia Uni versalii a
DrcplUrilor Ornului , art. 10 din Conventia Europc~na ~i <lrt. 19 din Pactul
""
Il1lcrnulionul eu privirc la drcpturile civile ~i politicc reglemciltcazu luol<illfl
lihcrtatea de cxprirnare ~i dreptulla informatie.
Dupa cum se afirma in doctrina dreptu11a infomlape " eSle 1m adevtiral
rlrept fundamental deoarece de zvoltarea materiala $i spiritualii II ortlului,
f'xcreitarea libertatilor prevtizute prin Con~1itu!ie Si ,-fwi ales a aeeiora. prin
mre. se exprimii giindurile, opiniile, credinlele religioase # crea!iiie dt,
orice leI, implied .yi posibilitatea de a plItea recep{iOIlG date }'li in/annatii
I,rivind viaJa socialii, poiiticii, economica, ->·tiillfifica ~' i clllturalti. "
Cootinutu.1 acestui deept cste unul complex ~i dinamic aflat in continua
dczvoltare, garantand interesul persoane.i la orice infonnatie de interes
public.
In structura dreptului la informalie intra, in pr.incipal, ur:ru:atoarele
drepturi:
- dreptul de a fi informat In mod prompt. corect ~i c1ar (Indeosebi eu
privire lamasurile peeconizatelluate de ciHre autoriralile pubJice);
- dreptul de a informa:
- libcrol aeccs la sursele de infonnatie publica:
- dreptul 1a antena (posibilitateu neobstruqionata de a recepliona
c.misiunile de radio ~i televiziune);
in considerarea rolului lor deosebit de important In realizarca mcptului
Itt infonnalie, mijloacelor de infonnare 111 masa, fie ele private sau publicc,
Ii se impun, prio textul constitutional , 0 serie de obliga~ii , cum ar fi:
garantarea dreptului la antena principalelor grupuri sociale ~1 politice.
asigurarea unei informari corecte a opiniei publice.
Potrivitprevederilor art. 4 din Legea nT. 4111994 privind organizarea ~i
function area Societa1ii Romane de Radiodifuziune ~i Societatii Romune de
Tcleviziune prevede ,, (1) Societatea RomalUi de Radiod~fuziu"e ~.j
Societalea Romanii de Televiziune, ca servicii puMice in. realizarea
(Jbiectivelor generale de i1~fonnare , edllca(ie. divertisme.nt, slInt obligate ,wi
prezinte, ill mod obiectiv, imparJial, realitafile vieth social-politice ->'i
ca momice interne .yi inlemalioflale, sa asigure in/ormarea corectii a
cetii(enilor asupra IrebunZar publice, sa promaveze, ell competenla $;
fUlfionale ~'i ulliversaLe, ale minoritiifilor "a(1onaie, precum ~i valorile
dell/ocmtice, civice, morale ->'i sportive, sii militeze pentru unitatea
flllliollalu ~i independenfa farii, penrm cultivarea demnittifii umane, a
adt viirului .yi justiriei. (2 ) in. fndeplinirea atriburiilor pc care Ie au,
Societatea Romana de Radiod{fi,ziune Si Societatea Ro"ulna de Televiziulle
Irebllie sa respecte principiile ordblii constitu!ionale din Romania. "
Indeplinirea obligapilor ~i a rolului serviciilor publice de radio ~i
lcleviziune este supusa controlului pari amen tar.
,"
 Drcplul (;()llslilL1tiollal la informalic impunc autorilat-ilor aliH ohliga\ia
UC a asigura sUIXH1ul material ~i juridic pcntru difuzareil adecvata a
informatiilor, cat ~i obligatia cx:presa de a in[onna corect cetatenii asupra
lrchurilor publicc, pcntru domeniile in care i:?i desfli~oara activitatea. in
acest sens, unul din actele nonnative prin care se garanteaza dreptul
fundamental la informatie 11 reprezinta Legea nr. 54412001 privlnd liberul
ucccs la informa~iile de interes public, care prevede la art. I ca " Acce:ml
liher ~·i nefngradit af per,wOJlei fa orice infannal ii de interes public, definire
lIsUd prin prezenta lege, cansnruie unul dintre principiiie .fimdamenlOle ale
rdafiilor dintre persoane ~·i autoritiirile pubiice, In eonfonniIate eu
COllstitulia Romiiniei oJi ell dOCllmentele illlemafionale ratifieate de
Parlame1ltlli Roman.iei. "
Legea nr. 54412001 define~te notiunil c de "injormatie de interes
public", .,infarmalie eu privire 1a datele persoanele", stabile~te reguli
ohligatorii privind organizarea ~j asigurarea accesului la informatiile de
interes public, inclusiv pri vind aceesul mijloacelor de inforrnarc 'in masa la
inrormaliite de intcres public.
Autoritatile sau institutiile publice au obligalia sa publice buletine
informative, rapoarte de activitatc :;;i, totodata, sa faca. publicc, din oficiu,
unele inforrnatii de interes public, cum ar fi :
- <I.ctele normati ve care reglement.eaza organizarca ~i func~ionarea;
- structura organizatoridi, atribuliile departamentelor, programul de
fun ctionare, programul de audienJe;
- numele ~i prenumelc persoanelor din condueere ~i ale functionarului
rcsponsabil eu difuzarea infonnatiilor publice;
- coordonatelc de contact", respectiv: dcnumirea, sediul, nurncrele de
leldon , fax , adresa de e-mail ~i adresa paginii de Internet;
- sursele finan ciare, bugetul.si bilanlul contabil;
- programele ~i strategiile proprii;
- lista cuprinzftnd documentele de intcres public ;
- li sla cuplinzand categoriile de documente produse ~jJsau gestionate ,
potTivit legii;
- modalitatile de contestare a deciziei autoritalii suu a institutiei publice
in siluatia in cafe persoana se considera vatamata in privinta dreptuluj de
/.Ieces la inrormaliiie de intcres public solicitate .
o ,,("oncretizare a. dreprului ceta~ enilor de a avea acee::; fa ariee
itlforma(ie de interes public"o reprezinUi activitatea de culegere ~i de
difuzare a informatiilor de interes public, desfa~urata de mijloace1c de
informare in maS<1.
en modalit5ti prin care se asigun1 nccesul cetatcnilor In informafiile de
intcrcs public legca enumcrn: afi~are la sediu, puhlicHI"c in Monitorul Oficial
".
"all mijloacc lc dc inl'ormarc in masa, publicatii proprii, pagina propric de
lllicmet, cunsulLare la sediu in spatij special arnenajate in acest scop.
Dreptul la infonnape com porta, totu:,?i anumite limite juridicc, deoarccc
pri ve~te numai informatiile de interes public, nefiind incluse in aceasta
categorie cele cu caracter secret, a caror circula!ie neingradita ar putea
prcjudicia masurile de protectie a tinerilor, securitatea nationala ~i nici "
ill/oml(l(iiie care ar plltea fi ab(inute pe dii ilegale, prill proellrarea ~'i
Idosirea, in mod ilegal, a WlOr mijloace de inlerceptare a eonvorbirilor
t('l(jolliee" .
Totodata, dreptulla informa!ie trebuie satisfacut in conditiHe respectarii
drcptului la via!.§. intima, familiala ~i privata (art. 31 din Constitupe), a Legii
111".67712001 pentru protecpa persoanelor e u privire la prelucrarea datelof eu
caraeter personal ~i libera circulalie a acestor date, cu modificariJe ~i
l'ompletarile ulterioare, a Conventiei pentlU protejarea persoanelor fata de
prclucrarea automatizatii a datelor eu caraeter personal din 1981 (ratificala
de Romania prin Legea nr. 68212001) etc.
Constitupa ART. 31 - Dreptulla infonnape
Rominiei (1) Dreptul persoanei de a avea acces la onct!
informatic de intercs pu blic flU poate fi mgrMit.
(2) Autoritiilile pllhlice. potrivit competentelor ce Ie
rev in, sunt ohligate sa asigure infonnarea corecta a
cetafenilor asupra trebllrilor publice ~ i asupnt
problemelor de imeres personal.
(3) Dreptlll la infonnatie nu trebuie sa prejudicieze
mfuiurile de proteclie a tinerilor sau securitatea
nationaUi.
(4) Mijloacele de infonnure in masil. publice ~i private-,
sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei
publice.
(5) Serviciile puhlice de radio ~i de televiziune stint
autonome. Ele trebu ie sa garanteze grupurilar sociale ~i
politice importantc cxercitarca dreptului la antena.
Organizarea acestar servicii ~i eontrolul parlamcntar
asupra activiti'itii lor se reglementeaza prin lege
organidL
Ilactol international Art.19
l'U privire la 1. Nimeni nu trebllie sa aiba de sllferit din ea uza
drcpturile civile ~j opiniilor sale.
poHtice 2. Orice persoami are dreptul la libertatea de
exprimare; acest drepl cuprinde libenatea de a duta,
de a primi :;;i de a raspandi infonnaIii $i idei de ariee
,,<
 fcl. imJilCn.;nt de- rrunticre. sub f'orlll~ om l!l. ~l.:rjs[l.
lipuritl'l uri artislidl. sau prin od't! all lIIijloc. la
alegerea sa.
3. Exercitarea liherCitilor prevazute la paragraful 2 al
preze.ntuJui acticol compocta obligatii ~i raspunderi
speciale. in consecinta. ea ponte Ii supusii anumitor
limitari care trebuie Insa stabilite in mod expres prin
lege ~i care sum necesare:
a) Nspect,;'\rii drepturilor sau reputaliei ahora:
b) apararii sec uritatii nalionale, ordinii publice,
sanAtalii sau moralitatii publice.
Ut.'tturapa Art. 19
universali a Driee om are dreptul la libertatea opiniilor ~i
d ..epturilor ODlului expomArii: accs( dIep' include libertatea de a llvea
opinii f3rA imi}(li une din afara, precum Si libertatea de
a canta, de a primi ~i de a raspiindi informatii ~i idei
prin once mijloace -5i independent de frontierele de
stat.
Con\'cnJia Art. 10 - Libertatea de exprimare
L Drice persoana are dreptu ll a libertate'l deexprimare.
curopcanii p@ntru
IIparart!B drepturilor Acest drcpt cuprindc libcrtatea de opioie ~ i Iibertatea
umului ~i 8 de a primi SIlU de a comunica infonnalii ori idei tara
libcrt·i1tilor amestecu l autoritatilor publice ~ i fkl a ~ne seama de
fundamenlale rrontiere. Prezentul artical nu impiedicli Statele sa
supuna societatile de radicxJifuziunc. de c inematografie
sau de televizi une unui regim de autorizare.
2. Exercilarea acestor 1iberta~i ce comporta i"ndatoriri
responsabilit1'iti poate fi supu sA formaliUili.
UDor
eondilii, restrangeri sau sanctiuni prev8.zute de lege.
care constituie miisUTi necesare, intr-a soc ietate
dcmocraticli, pentru securitmea na~ionala. integritatea
leritoriala sau siguranta publica, apararea ardinii ~ i
prevenire.t infracfiuniiol', protectia sanaUiotii sau a
moralei, protectia rcpulatiei sau a drepmr iJor altara,
pentru a impiedica di vulgarea de infonnati i
confidentia le sau pentru a gamma autoritatca
_ _ __ _ _ _LI,-,
i ml?arria.lita!e~ putetti judecatore~ti.
4. 1.2.2.1. Garan(iljuridice pn'vi"d accesulla infonnatiile de interes public.
Lege Dr. 544 din 2001 pri vind liberul acces la infonnatiile de interes
public gamnreaza accesul liber ~ i ncingrndit al persoanei la orice informarii
de intcrcs public.
I I"
• Prill inforrll<llic de inlcrcs pub li c sc intclcgc orice inrormapc (:m.:.
privc~te lIclivitalile sau fewilli din aCliv ilalile lInei autorililli publicc suu
IIlstitutii publice, indifercnl. de suportul on de fonna sau de modu l de
c-xprimare a inrorma!iei .
. Prin informaric eu privire la datele personale se inlelege Or1l:C
informatie privind 0 persoana fizica idenl; ficat~ sau identifi cabiH't.
• Organizarea"i asigurarea nccesului la informatiile de in teres
Iltlhlle
Asigurarea de c~\tre autoritiitiJe ~i institutiile publice a acces ului la
inronnatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin
illlcrmediul eompartimentului pentnl retalii publice sau aJ persoanei
dcscmnate in acest scop. Fiecare autoritate sau institutie public~ are
ohligatia sa comunice din oficiu unnatoarelc informalii de ioteres public:
a) actele nonnative care reglementeaza organizarea ~i funcTion area
lIutoritafii sa u in sti tutiei publice;
h) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de
lunctionare. programu! de audiente a l autotita~ii sau in stitutiei publice;
e) numele ~i prenumele persoanelor din conducerca aurorilalii sau a
IIIs1itutiei publi.ce ~i ale funcponarului responsabil eli difuzarea informatiilor
Imhlice;
d) coordonate le de contact ale aUlontaJii sau institutiei publice,
rl'spectiv: denutnirea. sediu l, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail ~i
IlcJresa puginii de fnternet:
~i e) sursele fillanciare, bugeruJ ~i hilanlul eontabi l;
o prognunele ~i strategiile PIOprii:
g) lista cuprinzand documentelc de interes pub li c;
h) lista euprinz..1.nd categoriile de documente produse "i/sau gestionate.
pol rivit Jegii:
i) modalit~ti1e de contestare a deciziei Ilutontiif.ii sau a i.nstituliei publice
III silua!"ia in care persoana se considern v~ta.maHi in privinta dreptului de
I1CCCS la mforrn atiile de interes public soJ icilare.
¥i
A utoritatiJe ~j institu!iile publice sunt obligate sa dea din oficill
publieitatii un rapott periodic de activitate, ee l putin anuaJ , care va ti
publicat in Monitorul Ofieial al Rornaniei.
Acceslilia infolma~iile prevazute mal sus se reali zeaz3 prin:
a) afi~are In sediul autoritatii sau a1 institutiei publice ori prin
puhlicare in Monitoru l OficiaJ aI Romaniei sau in mijloace le de infonnare in
masa, in publicatii proprii , precum ~ i in pagina de Internet proprie;
117
 h' conslillarca lor 11.1 sediul autorilil[ii sau 1.11 instituliei publkc. in
special dCf>linatc aeeslui scap.
Polt;vit art. 6, Orice perf>oami are dreptul sa solicite, in seris sau verbal. $i
s~i oblina de la autOlitatile ~i institup.ile publice infannatiile de interes
public. Solicitarca in seris a informatiilor de interes public cuprinde
lIrm!itoarele clemente:
a) autoritatea sall instiru!ia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel fuca.t sa pennitA autoriUitii sall institu!iei
publice identificarea informapei de interes public;
c) numele, prenumele $i semn<itura solicitantului, preeurn :;;i adresa la
care se solieita. primirea raspunsului.
Autoritatile ~i institutiile publice au obligatia sa raspund:1 in seris la
solicitarea informa!iiior de interes public in termen de 10 zile sau, dupa
cal'" in eel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii , 1n funetie de
dificultatca, complexitatea, volumul lucrarilor documentare ~i de urgcnta
soliciW,rii. Refuzul comunicarii informa!iHor solicitatc se rnotiveaza ~i se
comunica Tn tennen de 5 zile de la primirea petiliilor. Solicitarea ~i obtinerea
informati ilor de interes public se pot realiza, daea sum intrunite conditiile
lchnice necesare, ~i in fonnat electronic. Inforrnatiilc de interes public
solicitate verbal de catre mijloacele de informare in masa vor fi
comunicate, de regula. imediat sau in eel mult 24 de ore.
Persoancle care efectueaza studii ~i cercetari In folDS propriu sau in
intcres de serviciu au acces la fondul documentaristic al autoritatii sau al
institutici publice pe baza soli citarii personale, in condiliile legit.
Sunt exceptate de la accesul liber al cetateniJor unnatoarele infonnatii:
a) informatiile din domeniul apiiriirii na(ionale. sigurantei $i ordinii
pub/ice, daea. fac parte din categoriile infonnatiilor clasificate, potrivit lcgii;
b) informatiile privind delibenirile utltoritiitilor, precum ~i cele care
privesc interese1e economice :;;i politice ale Romaniei, dadi fac parte din
calcgoria informapilor elasificate, potrivit legii;
c) infonnatiile privind activitiifile come-rciale sau financiare, daca
puhlicitatea uccstora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuaUi ori
industriala, precum ~i principiuJui concurentei loiale, potrivit legii;
d) infonnaliile eu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura In timpul anchetei penale sau
disciplinare, dad! sc pericliteaza rezultatul anchelei. se dezvaluie surse
conf"idenliale ori se pun in pericol viata, integrilalc'l corpor<lla, sanatatea
unci per.mane in urma anchctei efectuatc sau In curs de clcsrn~urare;
II.
f>pa~ji I) info1"malii It~ pri vind procedurile judiciare. dad"! publicitalca accslot"a
mlw.:c atingere asigurarii unui praces echitabil ori intercsulu i legitim al
oricarcia dintre piir\.ile implicate in places;
g) informatiile a carar publicare prejudiciaza miisurile de prolec(ie a
lil/ailor.
Infonnaliile care favorizeaza sau ascund indilcarea legii de catre 0
ulI!oritate sau 0 illstitulie publica nu pot fi inclusc in categotia infonnaliilor
c lasificate ~i oonstituie inforrnatii dc intcrcs public.
Potrivu art. 14, infonnafiile Cit pnvzre la datele personale ale
("f'liireanullli pOI deveni ill/omw}ii de interes public flll1nai in mi'isura in care
a/l'cteazti capaciTalea de exercitare a unei/uneli; publice.
4.1.2.2.2 Categoria ulforma(iilor secrete
Transparenta institupilor publice. accesul libcr la informatiile de
trllereS public vor fi mereu circumscrise problemei permeabilitalii
IIlstitutiilor statu lui , oxistentei diferitelor tipuri de secrete. Noua lege a
sccretu lui vine sa reglementcze uccesullibcr la infonnatiile de intcres public
~i normeaza i ntr-un cadnI modem comportamentul institutiilor statului
privind aceesul limitat la infonnalii care nu pot fi publice. Desigur, sunt
abordari diferite ale statului -:;;i ale mass-media, marcate de interese uneori
l:ontradictorii, alteori apuse sau divergente ale notiunii de secret. Sunt
puncte de vedere diferite, unele determinate de profesii, altele tie evolu!ia
IcmporaHi a sisternului democratic In stat, dar se accepta ideea existenlei
sccretului ca 0 problema mereu deschisa, cu Incercarile presei de a proteja
cctateanul impmriva abuzului ~i coruptiei ce se PO[ ascunde in spatele
acestui paravan $i ale instituliilor statului de a-~i conserva interesele prin
prorecpa legala a infOtmatiei ce nu a devenit inca pUblica. Ramane deschisa
(.;onfruntarea intte interesul organizatiei ~i interesul public.
• Secretul de stat
Cum pana in momentul de fata indi nu a fost publicata in Romania
noua lege a secretului de stat, vorn incerca sa clasificam aid zonelc
cxceptate de la libera inforrnatie in funette de media experientei lalilor cu
l.raditie democratica. Am preferat sa combinam aici domenii comune ale
Icgislatiei americane, canadienc, britanice, austriece ~i gennane ~i nu am
apclat la modelul francez, care este mult mai stufos ~i mai greu de
sistcmatizat. Tn principju, secretele de stat sunt cLasificate in cele de : secret,
strict secret ~i u.ltrasecret. presupunand in acela~i limp ~i rata de circulatie ~i
rata de timp diferite pentru prejudicia securitatea nalion8la. Pot intra in
accasta catcgoric: informalii cu privire la activitatile diplomatiec !;'i de
1 1()
 polilid exlern:) ale LLnui slat pii.ll~ lu ucclaf<mju lor ofidulJ, inlonna!-ii cu
privire la rcsursclc naturale:;;i lu cercel<1rile specificc in domeniul rcsurselor.
Illdc(lb~lc. difuzarc.\ unor asemcoca infonnalii aduce dupli sine raspundereu
pcnala, r.1spundcre care implidi pe de-o parte pedeapsa pentru procurureu
lor I'rauduloasa, pe de ,lita pedeap~ pentm punerea lor in circulatie. in
Icgislariile cu adevand permisive, in unna experienJei acumulate in ultimii
einc izcci de ani , exist} insH specificatii c u privire la faptul ca, in cazul
difuzi'n ii unei informatii clasate la secret, insran,a are de pus in balan~ atilt
imllOrtanla informatiei propriu-zise (~dul ei de periculoritate), cat ~i
v.... loarea ei in oehii opiniei publke. In fapt., celc mai avansate state
dcmocr.nice precizeaza in legea specific~ acestui domeniu faptu l c11
intcresu l public trebuie sa primeze allJnci eGnd c vorba de un document
,I;C(..:rct. protejand 3.<itfel presa de tendinta birocratidi. de a c1asifica rnecanic
drcpl "secrete" chestiuni de naturA sa afecteze intreaga popuJatie sau
l:hcstiuni care fiU adllc eu adevarat prejlldicii sccuritiitii natiunii.
• Secretul parlUDlentar
Parlamentele sunt prin definitie institulii ale statului care lucreaza ell
m;.ilc larg deschisc, in vazul ceUill:anu lui. LU<.:ril.rile ordinare ale Camerelor
sllnl comentatc de presa, ee le cxtraordinare sunt de cele mai multe ori
transmise in direct de posturilc centrale de radio ~i televiziune. In mod logic,
ell.: n-ar mai trebui sa. fie protcjate de 0 exceptare fat~ de libera circulatie a
inrormatiilor, pcntru ca oriee contribuabil ar lrebui sa ~tic cum e reprezentat
in camera de aceia pe care i-a ales. eu toate acestea, in unele legislalii
Illodeme. 1l1crarile cornisii lor parlamenlare nu sunt socotite de " interes
public", plecandu-se de la premisa eel in comisii sum pregatite, pein
ncgocicri complicate ~i nu odata stanjenitoare, Jegile care vor fi supuse apoi
tlczhateri lor in plen. Curentele li bernlc de gandire asupra politicii
contempomne considera insa, din ce in ce mai hotamt. ca praetiea
"scl.:retiZ<1rii" lucrarilor comisii lor parlamentare nu e una cu adevarat
dcmocraLica, ~i di asemenea obieciuri ar trebui indepArtate treptat,
pcnnililnd 0 totaJa rransparentfi. ~ i asupra "debaralclor" ale~i1or tarii, nu
numai <l..'iupra odaii de primire.
• Secretul dosarelor de anchetli ~t secretul judiciar
in chesti uni de natura penala pot inu'a in conflict doua drepturi
<.:onstilu~ionale egale in impoltanta: dreptul ceta~eanu lui la informape ~i
drcplul cetaTeanului la un proccs coree!. lata. un domeniu in care, eel puTin in
principiu, toate legislaliile democratice sunt de acord. Estc ~i mOlivul penlru
carc sunt exceptatc de la accesul liber la aeele infonnatii care fac obiectul
unoI' dosarc in derulare (in anchetri), deschise de inslunlclc ,Ibilitrltc (polilia,
procumluru, scrvidilc secrete), puna in momcnlul in Ctlf'C c le au fOSl
I")"
IIlstrumcntalC comp lel de catm accstc inslilulii ~i puse Iii disJlozilia jusli\ici.
ill ca·l.ul anehctclor. seurgcrile de infonnalii ~i publi earca lor pol produce
IIlc:.t1cul abile pagube ~i chiar pierderi de vier omene~ti . Intcrprclalc
·intampIMor, tnainte de finaliza rea cercetarii, infonnatiile pol distorsiona
aJc vArul. culpabilizand nevinovati sau dezvinova!ind criminali. prevenind
l'omplici on primejduind martoti ~ .a. m.d. Atunei dnd ehestil1nea cstc de
mare inleres pentru opinia publica, nimeni nu it opre~ rc pe jumalist sa
111II'eprindA 0 ancheta pe cont propriu, dar el nu se poate subSlilui justiliei ~i.
\.·Ualat mai mult, nu c lndreptitit sa difuzeze informutii obtinute pe cru ilicil.c
din dosarcle in curs de finalizare. Ajunse in in s{anta~ dosarele devin subiecte
til! proces, iar proceseJe sum, 'in marca majoritate a c azuri lor, publice. In
ililumite situap.i. insa, instantele Pat hotari' pnerea procesului cu u~ile
lIu.:hi se, (adica. judecarea ram public), ari pot interzice presei difuzarea
l1l1melor ~ i imaginilor martorilor, ba cmar a marturiilor lor (pentru a Ie
proteja), sau chiar difuzarea unor infonnatii provenind cUn documente aduse
('II probe in instant~. Difuzarea unor asemenea infonnatii de dtre pres~ (fie
l' lc din dosarele to ancheta, fie ele dinauntrul procesului , daca judeclitorii au
hntarut ea nu sunt publieabiJe) conduce dupa sine la penalilAti, ziaristul sau
IIrganismul de pres~ putand fi aduse. la randullor, in fata instan~ei. pentru
"iolarea sccretului judiciar. Din momentuJ in care un proces a fost finalizat
printr-o hotarare rnmas~ defrnitiva, dosarul procesului este inchi s ~ i accesul
1;1 I!I este Hber, loaIC informatiile devenind de domcniu pub li c, (..~ u exceptia
lIcclom pc care instanta Ie-a clasifieat de la bun ineepur drept confidentiale.
in scopu l protejarii unor persoane implicate.
• Secretul vietii ~i aracerilor private
Daca instituliile fundament ale ale staLu lui ~i acele institutii ~i
urgani zalii care depind in mod direct de eJe au obligatia de II lucr.!
lransparent, eu excepliile men!ionate mill sus, trebuie sii avem in vedere ~i
raptul cn multe dintre ele, prin insu~i spccificul lor, utilizeaza date ~i
informalii eu privire la viata particularn a persoanelor sau cu privire la
lrun.lac)ii. averi, operatiuni bancare sau comerciaJe, afaceri de tot feJul, care
stint f~cute de persoane ~i institutii private. tn principiu, aceste date nu sunt
dc " interes public" , ele avand dreptulla pratectie din panca respectivelor
institulii de stat, din pricina ca, In mod logic, numai persoana vizatA poatc
hot~ri dac3 accepta sall nu difuzarea lor, daca aceasta difuzare nu implicfi
picrderi de natur~ economica sau moralA pentru ea. Desigur, chcstiunea care
sc rillicA in aeeasta. situatie cste tocOlai ace.ea cA, prin asemenea garanlii de
proleelie a persoanelor ~i afacerilor private, drumul unei infonna{ii de mare
imercs catre public este extrem de limital, iar criticii acestui comportamenr
gu vemamental aduc in sprijinul presei doua. argumente serioase, care merita
'"'
sa Ill' :lJl:lliz:lh.: alent. Mai i'nlfli. prolcj[ind :sccl'elUl inforinaliilOl' lie n:ltul'li
IlcrsonaHi llriate In Ii ~icrc sal! bazc de date ale instiLu\i ilor guvcrnamcntalc,
sc oren.. un cxcmplu ncgati v de comportament agen~ ilor privati, care sunL
hucuro~i sa rcspinga mice inc.ereare a presei de a face lumin~ in chestiuni
~ol1lrovers ate sau de-a dreptul sus pecte, in cnzuri de mita. corup~e , ~antaj,
fraudc etc. Cu excep~ia secretului bancaT, pretutindeni acceptat ~i
I'c~ unoscut> institutiile private ar trehui , in principiu, s~ accepte ~i ele faptlll
cfl transparcnta este 0 condipe a credibi lillipj, echitiitii. bunei convietuiri ,
Od agentii le guvemamentale g arantand secretul , presa este ustfel
impicdi cal~ de ambe1e parti , in situat.ij de mare interes. sa ofere 0 imagine
cocrentft ~i documentatil asupra rca]jlAti i, In al doilea rand, c.rilicii
"secretu lui " 1'n domen iul privat aCU7..a faptul eli oprirea accesului hi
informalij care provin din SUISe oficiale lnc urojeaz~ indirect tendinta presei
lie u apela la scurgeri de informatii, la mijloace ilegale sau la surse
ncoficialc greu de verificat, care pot devia drumul adeviirului spre public ~i
pOI primejdui credibilitatca.
• Alte tipuri de secrete acceptate
Dupa caz, de la stat la stat, legislatii.le de protectie a secretului mai pot"
excepla de la principiulliberei circu!atii a informariilor:
• tehnologiile de varr aflatc In cercetare ~ i apJicare in institulii specificc
Iinuntate direct de la bugetu1 de Slat; infonnapi le care pot conduce la
dezvc1lu irea agentilor care lucreatil in ex teriorul sau i n interiorul tarii sub
acopcrire.
4.1.2.2.3. Dispozitii speciale priv;"d accesul mijloacelor de i1./ormare
;" masii la in/onllafiile de ;/lteres public
Potrivir Legii 544 din 200 1, acccsu.l mijloace lor de infonnare tn masa
Ii.! infonnatiile de interes public este ganmtm,
Pentru asigurarea aet=esului mij loacelor de infonnarc in rnasii 1a
inrunnatiile de interes public autoritiip le ~ i institutiile publice au obligat"ia sa
dcsemneze un purtl1tor de cuvant, de regu lA din cadml compartimentelor
de infonnare:;;i rclaW publice.
AuroriUilile publice au obli gatia sa. organizeze periodic, de regula 0
datil pe luna, conferinle de presa pentru aduccrea la cu no ~tinta a
informaliilor de interes public. in cadrul conferin~eJor de presa autoritatilc
pubJice sunL obligate sa ras punda eu privire la mice informatii de interes
public.
Autorit.;\tile publice au ob li ga~a sfi acorde fara discriminare
lIcn.:ditare z iari ~ lilor ~i rcprezcntanri lor mijloacclol' de intbnnarc in ma.-;a.
,,,
Ac rcdiLarca se aconHi la ccrcrc, In termcn dc dou:1 zi lc dc la
IIIrcgistntrca accstcia.
AULOrit!'if.ile publice pot Tefuza acordarea acreditmi sau POI" reI rage
u,,:rcditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedicB dc sfa ~ urarca
tlllnnal5. u activiratii autoritatii publice ~i care nu pri vesc opiniile exprimalc
in pre...,,, de respeclivul ziarist. in conditiile ~i in limile le legii.
Re ruzul acoriliirii acreditarii !?i retragcrca acrectitArii uoui ziari st sc
fumunicii i n scris ~i nu afecteaza dreptul organismului de prcsa de a obrinc
1I1.: rcdirarea pentru un alt ziarist.
Autoritatile ~i insritutiile publice au obligapa sa infonneze in timp util
tllijloaceJe de infonnare in masa asupra confcrintelor de presli sau oricaror
Illlc acfiuni publice orgaruzate de acestea ~ i nu pot inteJ7.1ce 1n nici un rei
Ill'l.:csul mijloacelor de infonnare In rnasa la ac!iunile publi ce organizate de
IIl'!;stea.
Mijloacele de infonnare in masa nu all obligatia sa publice informariile
fllrni zate de autoritiltile sau de instituliile publice.
4.1.2.2.4. Sanctiuni
Refuz ul explicit sau tacit al angajatu1ui desemnat aJ unei autorita!i ori
IlIsl ituj"ii publice pentru aplicarea prevederilor p.rezentei legi constitu ie
Ilhatcrc ~i alTagc rnspunderea disciplinara a celui vinovUL
impolriva refuzului se poale depune reclama~ie la conducatoru l
uuioriU'lfii sau al instituliei publice respective in te rmeD de 30 de zile de 1.1
luarca la cUDo~tinta de ca.rre persoana lezara.
Daca dupa cercctarca administrativa. reclamatia se dovede~te
fnlcme iata., r.ls punsul se transmite pcrsoanei lezate in termen de IS zile de la
dcpunerea reclamaliei ~i va contine atilt informatiile de inreres public
/'Io1icitate initial, cat ~i menlionarea sancliuni lor di sci plinarc lunte impotriv3
cc.lui vinovat.
Tn cawl in care 0 persoan5. se considera vatrunata. 1n drepLuri le sale,
prcvlizute in prezenta lege, aceasta poate face plungcrc la seclia de
contencios adrni ni strativ a tribunalului in a carei raza teritoriaHi domiciliazc1
~IlU Tn a cArei raza teritoriala se aflii sediul autoritatij ori al in stiLuliei publice.
Plfin gerea se face in rennen de 30 de zi le de la datu expirc'\rii termenu lui
pl'cvazut la art. 7.
In s tan~a poate obligu autoritatea sau institutia publica si:'i fumizeze
Illformapile de interes public solicitate ~i sa pialcasca daune morale ~ i/sau
palTimoni ale ,
Hotar.a.rea trihu nalului cstc supusa recursului.
101
 Ikd"ja ('unii tk~ apel cstc t1diniti vu ~i il'c vtx:ubilfi. Alai Ill!ingcrca, cIil
:;,i apelul sc jmJcc1i In instantrlill proccdunl de urgenta ~i sunt ~ uLilC de la x~
tic limhru,
4.1.2.3. tibertatea ~on~tiintei
Libertalea con~tiin tei , una dintrc primeie li bertati Insen se in catalogul
drcplurilor umane esle 0 libertate esenfiala., ea delerrninfind existenta ~ i
cnn!inutul ~i a altar li bertati (libertatea de exprimare, libertatca presei.
libcrtatca asocierii, libertatea intruniriJor).
Ace.usta libertate regJementata prin dispozitiile art. 29 din Conslitutie
dn dreptui fiedirei persoane de a avea 0 conceptie proprie (gfinduri, credinte,
npinii) despee lumea Inconjur3loare ~ i de a putea sa 0 eK.prime libel', atat In
partic ular cSr ~i in public.
Libertatea con ~tiinlei are un continut comp lex. reprezentat pe de 0 parte
de libertatea de gandire ~i de opinic, iar pe de alai parte de libertatea
crcdinleior religioase.
In literatura de specia litare se precizeaza faptul ca: "ColI.ytiill!a nnlului
IIlI pOllle.1i ~fji nu trebuie direc{iollalii pritt mijloace administrative, ci ell
IYl'huie .wi fie rezu/tatul fiber/alii acestu;a de a glindi ~<; i a·-1i exterioriZll
gandurile. Orice cOllslrangere este 0 fnciilca re a (U.·el'wi drepl natural .j;
imprescr;ptibil. este 0 schilodire a jpiritului uman. De (U..:eea Constilu/ia
sl(lbil e.~te cel /llmeni IlU poale .ft cnnstrfills sa adople 0 opinie ori sa adere fa
() credin/o reiigioasQ, conrrare cOllvingerilor sale".
Constitufia Art. 29 - Libertatea eOD$tiintei
Ronulniei (1) Libertatea gandirii ~i a opiniilor, precum ~i libenatea
credinlelor religioase nu pot Ii ingriidite sub nici 0 form a.
Nlmeni nu poate fi constcins sa. adopte 0 opini e ori sa adere
la 0 credint.1i religioasa. conlrare con vingerilor sale.
(2) Libert:uea constiinlei este gardntatA; ea trebuie sa se
manifestc in spil;t de tolenlOta !}i de respecl ft!C iproc.
(3) Cuhele religioase sum libere $i se organizeaza potrivil
statutelor proprii. in condilii le Jegii.
(4) in rclatiile dintre culte sunt inlerzise orice forme ,
mijloace. :tete sau actiuoi de invrajbire reUgioas.'1.
(5) Cultele re ligioase sunt autonome fal.1'i. de stat $i se bucura
de sprij inul aeesl uia. inclus jv-prin i nlesnirea asistentei
religioose in l:Iffilata, in spitale. in pen itenciare. io azile ~ i in
orfelinate.
(6) Parintii sau ruLorii au dreptut de U Ilsigura. potrivit
propriil Q~~.9_n':.ingeri. ed ucu!ia cO.l?iil or Illino ri a caror
174
r.ispund.:rt! It! r.: v i~c .
Plldul Art. 18
international ell 1. Orice persoana arc dreplla Iibertatea gandirii. cOIl:jtiinlc i ~j
I,rivire 10 reli giei; acest drcpt implid lihertatea de a avea SJ U de :t
d replurile civile adopta a religie sau 0 convingere la olegerea sa, precum Si
~i politice libertatea de a~i manifcsta reJigia sau convingerea, individual
sau in comun, atal in public cat ~i in particular prin cu lt ~i
indeplinj~ ritunlor, prin pmctici ~i prin inva.tamanL
2. N imeni nu va fi supus vreune i cOllslrangeri putand .. dUCt!
aringe re tibeniitii sal e de II avea sau de a adopta 0 religie s..'lU
o convingere la alege.rea sa. 3. Libertatea manifestarii religie i
sau cOllvingeriJor nu poate fi supusa dedI reslrictiilor
prevazute de lege ~ i necesare pentru ocrotirea securit1i.l ii,
ordirtii ~i sanata~ ii publice ori a mora lei sau a libcrtatiJor ~i
dreplurilor fundamc.Dtale aJe a hora. 4. Statele part-i la
prezentul Pacl se ::mgajeazii .sa respecre libertatea pii.rintiior ~i.
atunei cand este cazul, a tutorilor legali, de a asigura cducati a
religioasa. ~i mora].!i a copiilor lor, in confo nnitare cu propriil e
lor convingeri .
lIeclSlrati& Art. 18 . Orice personnA are dreptul la libenatea gandirii. a
universalii a con ~tiintei ~ i a religie i; acest drcpt implica libenalca de a ·~i
drepturilor schimba religia sau convingcrue precum ~i libertatea. de u-~i
oOlului manifesta religia sau convingeri le sale , individual sau i n
col ectiv. alru in public caqi pri val , prin invlW'imfint, practici.
cult si indeolinirea de rituri.
Conventia Art. 9 . Libertatea de ~andirc, de cOII,tiinta ~i de rellgie
curopeana I. Orice persoana are drcpruJ la libertatea de gandire. de
pentru con ~liinta ~i de religic; acest drept include libenaLea de a-~i
Hp6rarea schimba religia sau cOllvingerea, precUOl ~i libertarea de a· si
drepturilor manifesta religia sau convingerea in mod individual StlU in
oruuJui ~i a colec6v. in public sa.u in particular, prin cult. invata.l1lant.
libertiitilC)r practici ~i indeplinirea ritualurilor.
rundamenlalc 2. Libertatea de a·~i manifesta relig ia sau convingerile nu
pO<lle forma obiectul allor restra.ngeri dedit ace lea care,
prevAzUlc de lege, constituie masuri necesare, int,.·o societate
d emocratica, pentru siguranta publka, protectia ordinii, a
sAnliwfii sau a moralei publicI;! ori pentru protejarea
urepturilor si libertfltilor altom.
.-... 17,
4.1 .3. Limi1ele Iibertii\1I de exprimare ~i de comunlcare
Limitc lc libcrtiifii de cx primare se refera la urmAlOarele a.."pecle care
Irchuic protcjate at unci cand vorbim despee 0 socielate democratica:
1. Respectul vietii private ;
2. Protecfiajuridica. a daleJor cu caracler personal;
3. Dreptul la propria imagine;
4. Dreptulla critica;
5. Regimul juridi c a l preset 10 situatii speciale: staroa de asediu
~i slarea de nece silate
4.1 .4. Respectarea vie\ii intime, familiale ,i private
Ap~rut rna; recent i'n tabloul drcpturilor, d.reptul la viata intima.,
ramiliaJl:i ~i privata, este reg lementat prin dispozitiilc art. 17 din Pactul
illi cmational Cll privire la dreplurile civile ~i poiilice, art. 8 din CODvenlia
curopeana pentro apararea drcpturilor omului ~ i a liberta.lilof fundamentale.
in limp ce in Constitutia Romfmi ei este prevazut de art. 3 1.
Acest drept, in treeur prolejal doar de nonne c utumi are ~i morale, are 0
importanta deosebini pcntru libertatea ~i personalilarea cetateanului fiind
rcglemental ~ i jn constitulii le altor state . Autoritatile guvemamentale ar
Ircbui sA ia orice masuri\ necesare ~i rezonabila penlru a as igurd respectarea
~ i l'Ic rotirea pcrs onalita~i omului , a vielii intime ,familiale ~i private.
Cauzele care au consacrat acest drept fundamental au fo st eviden~iate in
tloct'fin~ : "dezvoltarea tehnologicA, aparipa societatilor de rnase, form area
unc i cconomii de piata, a atributelor personalitatii, pluralismul din domeruul
muntl ~ i al valorilor.
Curte... Europeana a D rcplurilor Omului a de finil dre ptulla via!a pri vatll
"i intimfl ea reprezenlfuld "dreptulla intimitate. dreplulla via/a illlem-ii elit
lh- lIIull dore$re 0 persoullif protejatli de publieiJate... dreptul de a stabili $;
a dl~lvolta relafii CI~ alte jiinle IImane, lIZ speciaL punctul de vedere
(!lIIo(ional. pentTlt deZlloltarea ~i fmplinirea personalitoriifit!ci'iruia."
Yn literatura juridica de specialitate se arata d "Viafa privata, in sellS
slricI, corespLwde ;>,j'erei ;>"ecrete a individului... ea esle locu/ wide irtdividul
(II'£' dreplUl de a .fi liisal in pace. Aceasla face obiectul protec!iei l egale,
illtlijt'rent de rlUmiera in C(lre .'i· a alenlat la 11i a{a imimii a persoanei", dar
pc de alta parte. astfel cum se a.firm<1In jurisprudenf~ "Pretclltia de respecl
flllii de viala privlllii Nl' reduce in mod automat in mli.'wro '" ('are individul
itl.\'tI~i '~' i al/uo' pmprill via/iJ privata in COll/llfl ('u v;a/a puhiidi sau f.)·j
im'hhi<' leglilllrile (~lt aite illtere.f e pro/ejail'. .,
I?r.
Tot 'in dOClrina s-u aratut eA via\fi intima ",\'(!III11Uini tlfI.'Pflll
illdivitiuJlli de a trai a~'a cum inJelege. respectlJlld insii ')'i dreptllriie alfom" .
i ~lr 'in ceel:l ce prive~tc viata famili aHi. aceasta "semnificli l egullIm
.Whstll1lliali1 $1 alec/iva dilJlre persounele care cOllstitllle (I familie til'
llrept. "
Constitutia rec unoa~te dreptul 1a viaf~ intima, famili ala ~ i privatA a
I;ccarui om, dar respcctarca ~i ocrotirea vieJ:i i inti me, famili ale ~ j pri vate
,,/Ill. se asigztra fit delrimentul altar cetafeni sau ai alltorita(ilor", iar pe de
alt~ parte, respectul vie1'ii private "poate fi exe rcitat llumai Qtunci cd-nd el
('o respllllde ceriflJelor moralei .yi ordinii pu!Jlice ~'i lilt aduce atingere
dreplurilor alTora. "
AmoriLArile publice au obligatia sA ia orice masuri rezonabile pentru
oerotirea accstor drepturi , deoarece nimeni nu se poate amcsteca in via!a
intima, fami lia lA sau privata a persoanei , Him a avea eonsim!amantul explic it
~i liber exprimat al aecsteia.
In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca legea
lrcbuie sa foloseasca termeni clari pentTu a arata in ce lmprejurari ~i In ce
nmditii puterea publica este abilitata sa inrervina 1n viata privata. deci zand
l·.U reprezinta incalcari ale dreptului la viatfi intim~. familiala ~i privata, spre
excmplu : refuzul slateior de a schimba inregistrarca nllijtelii in cazul
st:himbarii sexului , supravegherea secreta in c ursul unor anchele penale,
di vuJgarea'in publi c a unor informa!ii secrete de cAtre autoritatilc publice cu
seopul de a de nigra 0 funcfie publicA, exisren~a unor restrlL1ii lega1e privind
imigmrea. care impiedica realizarea un.o r norrnale rel afii de fami li e,
c"c1uderea p~ri n t il or fire~ti de la proccdura prln care s-au luat deci zi i, 'in
haza carora, copiii au fost plasati In afara mediului familial, interlieerca
ilctclor homosexuale Intre adulpi ce consimt la a~a ceva, peste varsta de 2 1
de ani , nerecuno~tcrea juridica a unei no; identitaJi sexuaJe a unei
IrJnssexuale operate.
Drcptul la viala intima. familia lA ~i pri vatA include in Slrucrura sa ~i
drcptul persoanei la propria imagine. denumit 'in literatura de specialilate ~i
.. drept ltl idenliIale" ~ i care reprezintA dreptul persoanei de a nu i se
dczv<11ul, rara consimflmantul sau, nume le adevru-at, adrcsa, varsta. situatia
fumiliala, tnodul de petrecere a rimpului liber, obiceiurile elc.
Protectia legula " vielii private, tn special a dreptului persoanei la
propria imagine, s-a realizat prin Legea nr. 677/2001 pentru protecl'ia
pcrsoaneior eu privire la prelucrarea datelor eu car-dcter personal ~ i libera
c ircula!ie a acestor date, prin Legea nc. 68212001 pri vind ratificarca de catre
Romania a Conve ntiei pentru protejarea persoanelor fala de prelucrarea
'IUtom~ttizata a dal'e lo r cu cameter personal , adoptaHi la Strasbourg la 28
iunu ane 198 1, prin Legea nr. 10212005 privind infiinlarea ~i funcponarca
127
J\lIlonl,llii Naliollalc- <II.! Supravcghcrc ;1 Prclucr::ihi Datclor 1.'1I ('anu.: Lcl'
Perso nal.
Drcptlll pcrsmmei de a di~pune de ea insa~i reprezinta un alt aspect al
drcplului la viata intima ~i privata, fiind UTILI] din ceLe mai naturale,
inalienabi Ie ~i -impresceiptibile drepturi ale omului.
In jurisprudenta Curtii Constiru!ioTIale s-a stabilit ca, dreprul persoanei
de a dispune de ea insa~i, "daea nil fncalcii drepfltrile ~'i lihenCin1e altora,
(mHnea publica sau hunele moravuri, avand camcter fundamental trebuit!
,wi C()1lstifuie obiect de oerotire din partea aUforitrifilor".
Acest drept arc 0 valoare aparte pentm viata ~i libertatea persoanei.
Ca ~i in cazul altor drcpturi fundamentale se impun anumitc limite
juridice determinate de protectia celorlaltc persoane.
Constitutia Art. 31 - Viata intima, familiaJa ~i privata
Romaniei (1) AlItoritAple pubJice respecta ~i ocrotesc viaj.a intima,
familiala ~i pri va(a.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insa~i, dad nu
lncalca drepturile ~i libertatile altora, ordinea publica sau
bune1e moravuri.
I~actul Art. 17
international 1. Nimeni nu va putea fi supus VIeunor imixtiuni arbitrare sau
c:u privire la ilegalc in viata particulara. in familia, domiciliul sau
drepturile corespondenta sa, nici la atingeri iJegaJe aduse onoarei ~i
civile ~i reputapei sale.
politke 2. Orice pcrsoana are drept la protectia legii impotriva unor
asemenca imixtiuni sau arin eri.
Convenpa Art. 8 - Dreptulla respectarea vietii private ~i familiale
curopeana 1. Orice persoana are dreptulla rcspectarea vietii sale private
pentru ~i de familie. a domkiliului sau ~i a corespondcntci sale.
upararea 2.Nu este admis amestecui unei autorita~j publice in
d re.pturilor executarea acestui drept decat in mAsura in care acest amestec
omului $i a este prevazut de lege ~i dad constituie 0 masura care, intr-o
libcrt:iplor soc"ictate democraticii., este necesara pentru securitatea
fundamenta1e naponala, siguraT1ta publica. bunastarca economidi a -rarii ,
apararea ordinii ~i prevenirea faptelor penale, prolcjarea
sani'itat].i sau a moralei, ori protejarea drepturilor ~i libertatilor
altora.
• Norme juridice privilld respecturea demnitii(;; unlillle ~.; a
,/reptului la propria imagille in comullicarea publica
- Du·izia Cunsiliului Na(ional al AlidioviZllalHlui fir. 248 dill 2004 -
Orice pcrsoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drcpl
L"uprinde libertatca de opinie ~i libcrtatea de a primi sau de a comunica
illf"ormatii ori idei . tara amestecul ;Jutoritatilor publice ~i fam a tine seama de
I'rontiere.
Exercitarea accstor libertati ce comporta indatoriri ~i responsabi litari
poate fi supusii unor formalitati , conditii , restrfingcri sau sanctiuni prev3zute
til.! lege, care constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru
sccuritatea naponaHi, integritatea teritodala ori siguranta publica, apararea
ordinii ~i prevcnirca infractiunilor, proteqia sanlHiltii sau a moralei,
protecpa reputatiei ori a drepturilor a1tora, pentru a impicdica divulgarea de
illrormalii confidenp.ale sall pentm a garanta autOlitatea ~i impat1ialitatea
puterii judecatore~ti.
Radiodifuzorii au obligatia sa respecte dreptuUa demnitate umana ~i la
propria imagine ~i sa nu profite de ignoranta sau buna credinta a
pl'-rsoanelor.
in sensul prezentei decizii, Sllnt considerate a fi de intcrcs public
jllstificat mice probleme, fapte sau evenimente locale sau na~iDnale , cu
~emniticatie pentlll vja~a comuniratii $i care nu incalca drepturile ~ i
lihertati le fundamentale ale omului.
Nu Deice interes sau curiozitate a publicului trebuie satisTacuta;
illvocarea dreptului la infonnare nu poate servi Ia acoperirea preocuparilor
preponderent financiare ale radiodifuzorilor.
Dreptul La propria imagine nu trebuie sa impiedice aflarea adevarului in
probleme de in teres public jusLificat.
Este interzisa difuzarea de imagini sau inregistraei ale persoanelor
rctinute pentru cercetari, arestate sau aflate In detentie, fara acordul acestora.
Fac excepJ:ie de la prevedeJile de mai sus situatiile in care filmarea sau
inregistrarea este incidentaHl $i este realizata in Iocuri publice.
Orice persoana acuzaUi sau cercetata pentru sa v~irca unei infracliuni
cste prezumatii nevinovata atata timp cat nu a fcst condamnata printr-o
hotarare penala definitiv11 ~i irevocabila.
Respectarea prczumTici de ncvinovatlc este obligatorie in orice program
audiovizual.
Nu pot fi difuzate materiale audiovizuale, realizate $i puse la dispoz i~ia
radiodlfuzorilor de carre politie sau parchet, fara acordu1 persoanelor care
Su nt victime ale unor infractiuni sau rara acordul familiilor acestora
I?t)
 O"icc p('rsoumi art' drCIJllil III rl~spcclHrea vic1ii sale IJI"lvnlc ~i de
fnrnilic, 11 domidlililui ~i a corespondcntei suit:.
Eslc inter;;isa c.1ifuzarea de ~tiri, dezbaleri , anchete sau reportajc
iLlu..liovizualc pn vi nd vial a privatA ~i de fami li e a per.;oanei fam acordu l
:Iccslcia.
Fac ex..ceppe de la prevederile de mai sus si tll<1tme in care sunt intrunitc
cumula(iv urmatoarele conditii:
a) ex iSlen{a unui interes public justiticat;
b) existenta unei legaLuri senUlifie1(li ve ~i clare intre viara privata ~ i de
familie a persoanei ~ i interesul public jusrificat;
Este interzisa difuzarea de irnagini ale persoanei, filmate in propria
locuinta sau in oriee alte locuri private, Bra consimtamantul acesteia.
Este interzisa difuzarea de imagiDi ale proprietapi private, rumate
din interiorul acesteia, fara Beordul proprict arului.
rue excepJie de la prevederiJe de mai sus situatii1e in care imaginilc
di fuzate:
a) pot preveni savar~irea unej infractiuni ;
b) surprind sau pot proba savar~irea unci infracriuni;
c) protejeaza samltatea publica.
Este interzisa difuzarea de imagini ~i sunete fnregistratc ell mierofoanc
~i camere de luat vederi ascullS(!, ell urmato1(rele exccpfii:
a) materialul audiovizual aslfel ob~inut sa fie escnFal in stabi firea
eredib.ilitatii ~i aulenti cit~tjj unui fapt de interes public justificat;
b) materialu! audiovizual asrfel obpnul nu putea fi realizat in
eonditii norrnale, iar conpnurul sa prczinre un interes jusLificat
pentru public;
c) filmarea sall inregistrarea consemneazli un fapt cu inciden~
penaia sau morala ell semnificatie pentru viata com unitapi.
inregistn,\rile destinate emisiuni lor de divertisment de tip "camera
asc un!ill" nu trebuie sa puna. persoana in simalii injositoare sao de rise!?i pot
Ii difuzate numai Cll acordul persoanelor care au facut obiectu l mmani,
Difuzarea inrcgistriirilor convorbirilor telcfoniee sall a corespondentei,
ujun se in posesia radiodifuzorilor, este permisa in urmatoarcle situatii:
a) raspunde unor necesitdti de siguranta naJionala. online publicA
sau asigun) prevenirea unor fapre penale;
h) probel..lz5 comiterca unei infraeti uni ;
c) protejeaza sanatalea sau rnorala publica,
Illl
Radiodi!'u:t,ol'ii stlnl o hliga~i :sCI inc un ()~tinlczc persoana in cau:tii
1IIIIimea difuzfirii mmcrialclor audiovizuale ~ i sa solicitc punctu! de vcdcrc al
m'l'sleia,
Orice l>er.;ol..lna are dreptul Ja propria imagine. in caw l In care 'in
~'lII isiunile audiov izuale se aduc acuzatii unci persoane, privind faptc sau
,'umportamente ilegale sau imorale concrete, acestea trebuie sustinute cu
IIt1 v(.':l i; dae;} aCllzaliile suot aduse de radiodifuzor, acesta trebuie s~ res"jX!cLc
pI itlc ipiul "audi atur et altern pars" ' ,
Realiz(tmrii emisi unilor till obligatia sa respeere dreplul persoanei la
propria imagine ~ i sa puna 10 vedere interlocutori lor sa probeze afirma~iilc
IIl'u'l.atoare snu sa indice eel pUfin probele care Ie sustin,
Este interzisa, in programele audiovizuale:
• oriee referire peiorati va la adresa persoanelor in varsta sall eu
lwndicap precurn ~i punerea acestora in sitllatii tidi coJe sau urnilitoare.
• afectarea sau denigrarea convingerilor reJigioase.
• di fuzarea in programeJe aUdioviz uaJe a oricaror forme de
manifestari antisemi te sau xenofobe
• orice discriminare pe considerente de rasa, religie. nationalitate.
sex, orientare sexuala sau etnie,
• difuzarea de imagini ale persoanei aflate in s itua~iu de victimii,
I].ra acordul aeesteia.
• difuzarea de imagini a le persoanei flrA discernilmant sau
decedate. tarn acordul familiei.
• difuzarea de imagi ni care ex ploateaza sau scot in evidenta
Iraumele sau traumatismele unei persoane.
• 'in eazul martonlor la comiterea unei infr.tctiuni. In solieitarca
ucestom , difuzarea imaginilor se va rea li za cu asigurarea protectici
depline a identiHillii lor.
Once persoana are dreptul la respeetul intimita1ii 1'n momente dificile.
rm::r.:u m 0 pierdere ireparabili.'t sau 0 nenorocire. in cazul situatii lor de
Hliferinla uman~, a dezastrelor natural e. accidentelor sau a aclelor de
vioJenla. radiodifuzorii au ubligalia de a nu se amestecu nejustificat In viata
Wi vUl:l.
Difuzal'ea materialelor audiovizuale conpnflnd imagini ale persoaneior
nriale la trataroent tn unitatile de asistenta medicaia, precum ~ i a datelor cu
cnracter personal privind starea de sAm'ltate, problemele de diagnostic,
prognostic, lratament, circumstanre to legarura eu boaJa ~ rule di verse rapte ,
lnclusiv rczul tatu! autopsiei , este penni sa numai cu Heordu l pcrsoanei sau. Tn
, "Ascultare~ pArlii :ulverse";
'"
ell/_lIl 'i n I.'arc perSHalla CSll' 1'1'Ir;.) discCI1u111lfll1l ~""1lI tlcCl:,dH I:'\, l'U :Jcordul
r:unilic i uri :J lJlmrtinalorilor, Radiodifu'/..lIrii au ubli gali" de a rcspccul
dcmnilalca ~i anunimalu l pcrsoanelor cu tulburari psihice.
Puc cxecPlic de la prevederi le de mai sus situalii de interes public
juslificat In care difuzarea materialului audiov iz ual are drept scop:
a) prevenirea savfl. r~hii unor fap le penale ori inHilurarea urmarilOl'
prejudiciabi le a le unor ascmcnea fapte;
b) probarea comi lerii unci infmcfi uni ;
c) protejarea slinn.t~t ii sau moralei pubJ ice.
117
CAPITOLUL 5
COMUNICAREA PUBLICA $1 PROTECTIA
w •
JURIDICA A DATELOR CU CARACTER
PERSONAL
5.1. Legea nr. 67712001 pentru protectia persoanelor cu
privlre la prelucrarea datelor cu caracter personal $1
libera circulatie
•
a acestor date
Protec!ia dalelor cu caracter personal reprezinUi un domen!u aparut
rel,t liv recent In spapul legislativ din Romania. Conrinu tul sliu pri ve~te , Inlr-
o forma. generica, dreptu l persoanei fizice de a-j ti aparate ace lc
l' llI'~t c[eristic i care conduc la identificarea sa ~i obligutia corelativa a statu lui
\11.- " adopta masuri adecvate pentru a asigura 0 protectie e ficienta .
in scopul upararu drepturilor ~i Libertiitilor fundamenta le ale
1)(.'rsoanelor fizice, in special a dreptu lui la viata intima, famiHaHi ~i privata.
til !ega-tura cu prelucrarea datelor ell caraCLer personal ~j ell Jibera circulaTie
II uccstor date a fost tnfiin!ata, prin Legea nr, 102/2005, AUl.oritatea
Nali ona la de Supravegherc a Prelucr.1rii Datclor cu Caraeter Personal,
IItll()ritale admin i straliv~ auto noma,
AtriburiiJe AutoritiiJii nationa le de supraveghere sunt reglementate prin
l.l'gea nr. 677/200 1 pentru proreclia persoanelor cu privire la preluemrca
dUlclor cu caraeter personal ~i libera eirculatie a aceslor date ce tran spune
Oirectiva 95146IEC a ParlamentuJui European ~ i a Consiliului din 24
(X'iombrie 1995 privind proteetia persoanelor tizice I'n ceea ce prive~lc
prclucrarea datelor cu caraeter persona l ~i libera drculatie a acestor dale ~i
l'Urc reglernentcazA cadrul juridic general al protecTiei datelor personale la
Ilive lul Uniunii Europene.
Attibutiile Auloritatii Nationale de Supraveghere a Prclucrilrii Datelor
ell Caracter Personal sunt spec1tice oricarei institutii de control, pUland
Il1vcstiga prelucdirile de date cu caracrer personal care cad sub incidenta
l.cgi i nr. 67712001 ~i uplica sanctiuni , In caro l in l'are constatA i ndikarea
~li~PO'l.iliilor legale de ca.tre opcratorii de date c u caracter personal , in urmu
Iicsi71irilor din oti ciu sau pe baza unor pHingeri depuse de persoanelc lezatc
)' 1} drcpturile lor.
111
 IJUlrivit legit dt: Illfiintm'c, ul'ganizarc ~ i run(,,:~ionarc. Autoritalca
N,l\ionalll de Supravcghcrc a Prelucr!trii Datclor eu Caractcr Personal estc 0
mll"!'ilalc publ ie5 c u pcrsonalitate jundicn, autonom:i ~i independent:l fafa de
orice aha autori late publica, precum ~ i rata. de orice persoana fizicii sau
juridica din domeniul pri vat.
Autoritatea de supraveghcre nu se substi tuie au(orit..'itilor publice. nu
Ilt);'lle I. supu sa niciunui mandat imperari v sau reprezentativ ~j nu poate fi
ohlig.na sa se supuna instrucfiunilor sau dispozi{iilor ahei autoritati.
AClivit:..llca sa are caracter public.
AUloritatca Nationala de Supraveghere a Prelucrnrii Dalelor cu Canlcter
Personal esle condusa de un pre~edinte, numit de Senat, pentru un mandat
de 5 an i, care poute fi reinnoit 0 singura data. Pre~djntele autoritaJii
jll'czintii anual rapoarte de activitate in ~edinta plenam a Senatului.
Rapourtele pot conp-ne recomandari privind modifiearea legislatiei sau
musun de alta natura, pentru ocrotirea drcpturilor ~i libertatilor cetarenilor in
IcgCltura eu prelUL":farea datelor personale.
5.2. Definitii
• personal ~i prolectia vietii private in sectoru l comuniea!iilor
- date cu caracter personal - orice infonnapi referitoare la 0 persoana
Ii~icll identificata sau identificabi l.ii; a persoan~ idelltit'icabila este acea
pcrsoann eare poate fi identificata, direct suu indirect, In mod particular prin
rcfcrire la un numAr de identificare ori la unul sau la mai multi faeton
specifici ide ntitafii sale fizice, fi ziologice, psibi ce, eeonomice, culturale sau
socia lc:
- prelucrarea dalelor cu caracter personal - orice operatiune sau set
de openlliuni care se efectueaza asupra datelor cu earacter personal , prin
mijloace automate sau neautomatc , cum ar [j colectarea, inregistmrea,
nrga ni zarea, stocarea., adaptarea ori mociificnrea, extmgerea, consultarea,
ulili7.arca, dezv!l uirea catre terti prio transmitere, diseminare sau in orice all
l11od, alaturarca ori combinarea, blocarea, ~tergerea sau distrugerea;
- stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor eu caraeter
pcrsomll culese:
- sistem de evidenta a datelor co caracter personal - orice structurfi
organizata de date cu earacter personal, accesibilti potrivit unor eriterii
dClcrminale. indirerent dacn aceast3 structurii este organizata in mod
ccn lralizat ori deseentralizat sall esre repartizata dupa criteri i runctionale ori
gcogralkc;
".
5.3. Cadrul juridic
Activilatea Autoritalii Nafionale de Supraveghe.re a Prelucr;\rii Dalclur
..: 11 Caractcr este reglemenrata prin:
J... Legea nr. 67712001 pentnl protecfia persoanelor cu privirc la
prelucnlrea datelor cu caraC le r personal ~i libera circu]atie a acestor
date; legea es(e con forma Direcrivei 95/46/EC a Parlamemului
European ~i a Consi liului din 24 octombri,e 1995;
J... Legea nr. 10212005 privind l nfiinrarea, organizarea ~i
functionarea Autoritatii Naponale de Supraveghere a Preluerarii
Dalelor eu Cameter Persona1;
A RegulamentuI din 2 noiembrie 2005 de organizare !;'i
funcf,ionare a Autoritatii NationaJe de Supraveghere a Preluerarii
DateJor ell Caracter Personal;
)... Legea nr. 68212001 pentru ratificare.a Convenfiei pentru
prorejarea persoanelor fata de prclucrarea automarizata Il dateJor cu
euracter personal;
J.. Legca nr. 50612004 privind preJucrarea datelor cu caracler
electron ice;
J.. Legea nr. 5512005 pentru ratiflcarea Protocolului aditional la
Convenfia pentru protejarea persoanclor tata de prelucrarea
automuti7..atli a datelor cu caracter personul, ell privire Ia autoritatilc
de control ~i fluxul transfrontalier a1 datelor;
;.. Legea nr. 476/2003 pri vi nd aprobarea ta~ei de l10ti ficare a
prelucrarilor de date cu caracLer personal . care cad sub incidenta
Legii nr. 677/200 1.
5.4. Atributiile Autorita,ii Nationale de Supraveghere a
Prelucriirii Datelor cu Caracter Personal autor/ta,ii de
supraveghere
Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucr:l rii DateIoI' eu Caracter
Personal i~i desf~oara activitatea in conditii de camp leta independenfa ~i
imparpaliLate, monitorizund ~i control and sub aspectullegalitatii preluerarilc
de date eu earaeter personal care cad sub incidenta Legii [ll'. 677/2001.
in acest seop, autoritutca de supraveghere exercitli urrnatoarele atribufii:
• prime~te ~i analizeaza notifi dlrile privind prelucrarea datclor cu
cameter personal;
• autorizeazii prclucmrile de date in situatiiie prevazutc de lege:
'"
 - ptmll'-lIi~pllllL\ 'j'l l l:UI.UI III can; I.:ollslalli jn di lcarca Leglr 111'. 67712001 .
~llspcndarca pl"Ovizoric sau Tncctarca prclucrarii darelor, ~tcrgcrca parliula
o ri integral;) a datelor prc lucrale ~ i poate sa sesizeze organe[c de unnarire
pcnuli'i. sau sa intentcze ac~iuni In j usti tie;
- infonncaza persoanele tjzice ~ilsau juridice asupra neccsita(i i
rcspecttlIii obligatiifor ~i Indeplinirii procedurilor prevazutc de Legca nr.
67712001;
- pastreazll :;;i pune la di spoziria publicului regislruJ de evidenlii a
I)rclucrnri lor de date cu caraeter per.)onal:
- prime~te ~i soJuponca7..a plan gcri , sesizari sau eereri de la persoaneJe
fi zice ~i comunica solupa data on . dupa caz, demersurile efectuale ;
- efectueaza controaJe preal abi lc in situatia in care operalorul
prclucreaz.a date ell caractcr personal c;lre s unt susceptibile de a pre.renta
riseun speci ale pentru drepturile ~j li benellile persoanelor;
~ efoclueaza invesligatii din ofici u sau Ja pnmirea unor pJangeri on
~cs i zll ri ;
~ eSle consultata atunci eand ~ elaboreazel proiecte de acte normative
rcferitoare 1a proteclia drepturilor ~i Ji beltatilor persoane lor, In privin 1a
prc [ucra rii datclor ell caracter pt:rsonal;
~ poate face propuneri pri vi nd inirierca unOI proi ecte de aete normative
sau modificarea actelor normative 'in vigoare tn domenii legate de
prc lucrarea datelor Cll caracter personal ;
- coopereaza eu au tori tatile pub lice ~ i eu organelc administrapei
pubJicc, cenLr.t1izeazli ~i analizcaza rapoanele anuale de aclivitate ale
aeeSlord privind pmtecfia persoane lor in pri vinla pre lucrlirii uatelor e u
c.lfacte r personaJ;
- formuleaza recomandfui ~i avize asupnt oricarei chestiuni legate de
prmectia drepturiJo r ~i libenatilor fundamentale in pri vi nTa prelucrarii
datclor cu caracter personal, la cercrea olie~rei persoane, inclusiv a
lIutonla.p lcr pubJke ~i a organelor admj nistrafiei pubJice;
- eooperea7..a Cli autoriUitile simi lare din strainatate , In vederea asisten!ei
mUIUill e, precum ~i cu persoaneJe eu domieiliul sau cu sediulln strninatate,
In scopul apararii drepturilor ~i Ji hcrtaplor fundamentale ce pot fi afeetate
prin prclucrarea datclor cu Caracter personal;
5.5. Domeniul de aplicare a Legit nr. 67712001
Lcgea nr. 677/2001 se aplica prclucriitilor de dale c u caractcr personal,
crCC(ualC pnn mijloace automate ~ilsau manuale. care fac parte dintr-un
si~lcm de evidenltt sau care sun I' destinate sli fie incluse lnlr-un asemenea
sislcm.
J36
Lcgca nr. 6771200 1 sc ilplic:1 :
<I) preluc rArilor de date ell caracter persona l. cfectuatc 'in t.:udrul
IIl'li viri11i1or dcsfa~urate de operatori stabiJiti in Romfinia;
b) prelucrnri lor de date cu caraeter persona l. cfecIUate tn cadrul
ltl.'livili1p lo r desfii;mrate de misiunile dip10matiee SHU de oficiile consularc
ale Romaniei ;
c) prelueriiri lor de date eu caraeter personal, efecruate in cadrul
a...·li vi tatilor desfa~urate de operatori care nu sunl stabiliti 1'n Romani a., prin
IIlili zarea de mijloace de orice natura situate pc leritonul Romaniei; in acesl
1.' ;1'1., operatorul t~i va d esemna un reprczentant cilre trebuie sel ri e 0 persoann
siahili ta in Romania;
d) prelucrdrilor ~i transferului de date cu caroeter personal, efectu ate in
(';IIJ rul activitap Jor de prevenire, cercetare ~i rcprimare i.I infrac liunilor ~ i de
Illcntinere a ordinii publice, precum ~ i ill altor acti vitati d esta~urate In
dnmeni ul dreptului penal , In limitele ~i c u restricriile stabilite de lege.
• Persoanele fizice sau juridice carora Ii sc aplica dispozipile
I.cgil or. 677/2001:
• Operatorul de date eu caracler personal - poate fi once persoanu
!'I :t.ica sau j uridica, de drept privat ori de drept pub li c! inc\usiv a utorit ~ ~il c
publicc, inslitutiile ~ i strocturile teritoriale ale acesrora, care stabjle ~tc
~cop ul ~i mijloaceJe de prelucrare a dateJor cu caracter personal, sau care
cslc astfel de semnat printr-un act normativ.
°
• Persoana Imputemicita de catre operator - poate fi persoanA fi zicii
sau juridica. de drepl pri val ori de drept public. inc lusiv autoritatile publice,
institufiile ~i s tructurile retito.r iale ale aeestonl, care prelucreaz<i dale cu
l~ af'd.cter personal pc searna operato rului .
• Re prezentantul - poate fi 0 persoan~ fizic~ sau juridica de drept
public sau privat stabi lila in Romania, care prc lucreaza date eu caraclcr
personal pe seama operatorolui care nu are domi ci li ullsediul 'in Romania .
,. Per-mana care acrioneaza sub autoritatea operarorului - poate fi otice
pcrsoana fi zicel care esle autorizata sa preJuereze date eu caraerer personal
de d Hre operator, persoana lmpuremi cita sau repreze.ntantul acestui a (ex:
ill1 gajat al accstuia).
• Lcgea nr. 67712001 nu se apUd:
1. preluerarilor de date eu earacter personal , cfecruare de persoane
1i1'.icc exc1us iv pentru uzul lor personaJ. dac~ datele In eauz<'l. nu sunl
desti nate a fi dezvAluite;
,"
 2, (lI'l:llIcri'irilor:;;i 1r:IIlSl'cl'uilli uc dale cu caradcr pcrsolllll, dcctualc In
l'adntl nClivilat ilur in uomcniul uptlrtlrii $i sigumntei nu{ionalc. dcsm~uralc
in limilcle:;;i cu rcslncliile slabilite de lege,
5.6. Legitimitatea prelueriirilor de date eu earaeter
personal
Conditia de legitimitate a preiuerarii estc reprezenta~ de existcnlu
l:oIlSim!a.manlului persoanei vizate, Astfel , prclucmriJe de date cu cameter
personal nu pot fi efcctuate dedit daea pcrsoana vizata ~i-a dat
(.~on s imt~mantulln mod expres ~i neechivoc,
Con ~ imtamantul persoanei vi zate nu este eerut in unnatoarclc cazun:
a) cand prelucrarea este necesarn in vederea exccutArii uoui contmct sau
:lIltccontract la care persoana vizalil este parte ori In vederea lu1irii unor
maslJri, la cererea acesteia, j'naintea 'i'ncheierii unui contract sau antecontraet;
b) cand prelucrarca este necesara in vedcrea protejilrii vietii , integritalii
II/,icc sau s,lnatatii persoanei vizale ori a unci alte persoane amenintate;
c) cand prclucrarea este necesara in vederea indeplinirii llfiei obUgatii
legal\.! a opemtoru lui;
d) cflnd prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a
unoI' masuri de interes public sau care vizeaza ex.ercilarea prerogativelor de
auloritare publica eu care esre inveslit operatorul sau tertul diruia ii sunt
tlcz vnluite datele;
c) cand prelucrarea este necesaro In vederea realiz.,'irii u!lui interes
Il.:gilim al operatorului sau al tertului caruia II sunt. dezvaluite datele. cu
('~oJ1ditia ca aeest interes sa nu prcjudic ieze interesul sau drepturile ~i
li hcrlatil c fundamenta le ale pcrsoanei vizate;
f) cand prelucrarea prive~te dale obtinute din documente accesibi le
puhlieului, conform legii ;
g) cand prcluentrea este rAc uta exc1usiv in scopun statlsticc, de
CCfcetarc iSloriea sau ~i inti fiea , iar datele raman anonime pe toam durata
prclucrarii ,
Prciucrarea datelor cu caracter personal se f'ace cu respectarea
urmlitoarelor principii:
• Nutificarea, Operatorul de date eu caracter personal cste notifieat
1:1 AutorilUtea Na!ionalo1 de Supraveghere a Prelucrnrii Darelor Cll Caraeter
Personal;
• i..egalilatea. Pre lucnlrea datcloT cu caraeler personal se face in
Icmciul ~ i in conrorm itatc eu prevederi lc legale;
11.
• ~"ctlpill !Jillc-delermi"at. Oricc prclucrarc de dale ell em'Helel'
personal se race In :)copuri bine-determinate, explicile ~ i legitime. "dcc vale,
Ill'I1inente ~i neexcesive prin rdportarc Ja scopuJ in cure sunt eoleclutc :;;i
ullcrior prelucrate ;
• Co"fidellpalitatea. Persoanele care prelucreaza, in numele unei
IIlstitutii, date cu caraeter personal au prevaz ut~ in contractul de munca ~i In
li~a postului 0 c lauza de confidentialitate;
• COlIsim{iimalltlll persoallei I)izale. Orice prelucrare de date cu
caractcr personal, eu exceptia prelucrarilor cure vizeaza date din caregori ilc
~l lict mentionate in Legea 67712001. poale Ii efectuatii numai daca persoana
vil.uGl ~i-a dal consimtilmantul ill mod expres ~i neechivoc penbu acca
prclucrare;
• In!onllarea. Informarea persoanelor se face de catre instiruria care
prclucreazii dalele personale ale persoanei vizate;
• Protejareu persoanelor viZllle. Persoane]e vizate au dreptuJ de
Il~ces ]a datele care sunt Ie sunt preluerate, de a interveni asupra ~Ice s tora , de
opozitie ~i de a nu fi supus unei decizii individuale, precum ~i dreptu l de a
sc adresa AutorirAlii Nalionale de Supl'aveghere a Prelucralii Datelor e u
( 'aracter Personal sau instantei de judecata pcntnl apararea oriearor drepluri
~.l r.tntale de lege, care Ie-au fast inea.lcate ~
• Securilatea., Masurile de securitate a darelor eu caracler personlll
/'I unt stabilite astfel indtI sa asigure un ni vel adecvat de securitate a dalelor
t,' U caracter personal procesate.
5.7. Proteetia datelor personale in Sistemului
Informatie National de Semnaliiri. Partieiparea
Romaniei la Sistemul de Informa!;; Sehengen
Legea nr. 141 din 12 iulie 2010 privind infiintarea, organizarea ~i
fUllctionarea Sistemului Tnformatic National de Semnalari $i
Imrticiparea Romaniei la Sistemul de lnlom18!ii Schengen.
Autoritatea narionala. rompetenta in gestionarea ~i exploatarea SINS
cste Ministerul Administratiei ~i IntemeJor, Prin structura sa de spccia li talc
uccsta este autoritatea publica centraJ a. care gestioneaza ~i Taspunde de bun a
i'linclionare a SINS, de intcgritalea semnaJarilor eonfinute 111 aeesta. conform
cxigentelor acquis-ului Schengen, asigurand accesul autoritati lor narionale
competente din Romania la SINS,
Gesti unea ~i urilizarea datelor conrinUle in SINS, cu privire hi
Iltducrarea datelor cu caracter personal, sum s.upusc controlului de c1irre
1 'H)
AUlorilalca Nationall'i de Supr:lvcghcrc a Prclucrurii f)[llclm l'll <.'arac ler
P~rsunaJ (ANSPDCP),
J..,;I nive l national, Autoritatea Nali onalfi de Supraveghere u Prelucr5rii
DaLclor cu Caracter Personal este autori tate a publi ca ell personali tatc
juridica, autonoma ~i independenta fata de orice alta autoritate ;1
admini strJ.!iei publiee, ea ~i faJa. de orice pel1ioana fi zidi sau juriclica din
uome niul pri vat. in aceln!'iJ i limp, es te singura aUlo riLnte care are atributii de
control , inves tigafii ~i supnlveghe re in domeniu ,
Autoritiifile nationale competente sa introduca date in SINS sunL
ilcc lc autoritiiti care au atriburii in fumi zarea !'ili/sau consultarea semnalari lor
conlinute In SINS, In prezcm, acestea sunt prevAzute de HOTARARE nr,
')66 din 1.5 seprembrie 2010 privind drepturiJe de acees al autoritap lol'
puhli cc ramane la Sistemul Infor mal ic Na~ional de SemnaHlri, dupa cum
urmcaza:
• Polifia Romana;
• Poli~ia de Frontiera Romfina;
• Jandarmeria Romanc1;
• Oficiul Roman penlru lmigrati ;
• Direelia pentru Evidenta PersoaneJor ~i Admini strarea Bazelor de
Dille;
• Direqiu GeneraJa de Pa~apoarte ;
• Dircctia Regiru Pennise de Conducere ~j inmatricuJare a Vehiculelor:
• AutOlitatea NationalA a Vii.milo r;
• Mini sterul Afaccrilor Exreme;
• Ministeru l Justitiei ~i iostanlele judecc1tore~li ;
• Ministcrul Public
Autorita~i le
nafionale compelenle consulta numai semnalarile conlinute
in S INS necesare in vederca tndepJinirii propriilor atribuJii ~ i asigun'i acces ul
III acestca numai personalu lui auto rizat i n acesl sens, in limitele
co mpetentelor profcsionale,
5.B. Obligatiile operatori/or de date cu caracter
personal
Potrivit prevederi Jor Legii nr, 67712001 , operarorii au unnatoarelc
ohligulii :
• sa nolifice autoritapi de supraveghere olice preluLTare ori
unsumb lu de prclllcrari av1ind ac e l a ~ i seop SHU scopuri cordate ;
• sfi nu int:capl'i prcluemrca dalclor eu curw.:t.cr pcrsomll pflnil 1:1
primirca num~rulu i de lnregistrare comuni eat de autoritateu Lie
,o.upra veghere ;
• sa nu ,nceapa prelucrarea datelor eu caraelcr personal c1'ind
lIuloritatea de s upraveghere a anunrat efectuarea unui control prealabi l. in
I.';I/.urile unor prelucrnri susceptibile de riscuri speciale ;
• sa comple teze notificarea la solicitarcH autoritatii de supravcghcrc;
• sa mentionc7.c numuml de inregisLrare a notificarii, primit de 1.<1
IIlIloritare a de s upraveghere, pc fieeare act prin care dalele personale sunt
n llectate. Slocate sau dezvAluire;
• s~ eomuniee autoritiitli de supmveghere once schimbare de naturr.
,0.:1 ... fec teze exaetitatea infonnatii lor cupri nse in notifieare, In tcrmen de 5
1,llc ~
• sa fuca dovada achiHirii taxei de no tificare sau a lncadrii.rii In1r-o
1."l(cgorie de persoane scutite de la plata tax.ei , confonn Legii 476/2003;
• ~ vegbczc la respeetarea m~surilor de securitatc de calre
I'crsoanele Lmputemicite;
• sa incheie contracte tn fonna serisa eu persoanele imputemieiLc
l'are prelucreazlt date eu camcter personal pe searon operatoru lu.i ;
• sA elaboreze instruetiuni privind asigurarea confidentialit1ilii
prc lucrari lor pentru orice persoana care aetioneazA sub autoritatca
opc ral'o rului sau a persoanei imputernicite. incJusiv pentru persoana
imputemi cita :
• sa aplice masunle tehnice ~ i orgalli zatorice adecvate penlro
pruLejarea daleJor eu car.teter personal impolriva distrugerii accidentale sau
ilcgale, picrderii . modifidirii , dezvaIuir:ii sau accesului neaulorizal , in
special daca prelucrarea eompcma trans mi sii de dale in eadrul unei reTele.
\lrccum !'ili impotriva oric3.Tci forme de prelucrare ilegala
5.9. Drepturile persoanei vizate in contextul
prelucrarii datelor cu caracter personal
• Informarea persoanei vizate
(1) in cazul lD care date Ie cu caraeter personal sunt obpnute direct de la
persoana vizata, operatorul este obligat sa fumi zelc pcrsoanei vizate eel
pulin urmatoarele infoIlIla!ii , eu cKceptia cazului In eare aceasta persoanu
poseda deja informatiilc respective:
a) identi ratea operutoru lui ~i a reprezentantului acestuia . daca este
cuzul ;
b) seopulin care se face prelucrru-ea datelor;

,.. /\ ,. ,
 c) inrllrmalii suplimcn1an;, prc{;um: dcstinatarii SHU (.'1I1egoriill.! de
dc:-;till<l1ari ai dalclor; dacii. rurniwrca tuturor dutelor ccrute csIC ohligatoric
~i c()n~ccinlclc rcfuzului de a Ie fumiza; existenta drepturilor prc vazute de
prl.!"cnla iege pentru persoana vizatii, 1n special a drcptului de acces, de
intcrvenlie asupra datelor ~i de opozilie, precum -:;;i condi1,iilc:i:n care pot fi
excrcitate;
d) orice- alrc infOlmaJii a caror f'urnizare este irnpusa prin dispozitie II
lluloritiitii de supraveghere, tinand scarna de specificul prelucnlrii.
(2) In c3Zui1n care datele nu sunt obtinute direct de la persoana vizatll,
operatorui este obligat ca, 1n momentul colectiirii date10r sau , dad sc
in1cnlioneazii dezvaluirea aeestora caIre terti, eel mat tarziu pana 1n
momentul primei dezvaluiri , sa fumizeze persoanei vizate cel pulin
urmulOarele informapi, eu excep!ia cazului 1n care persoana vizata posedfl
deja informaliile respective:
a) idcntitatea operatorului ~i a reprezentantului acestuia, daca este
("_azul;
b) scopul in care se face prelucrarca datelor;
e) informatii suplimentare. precum: categoriile de date vizate,
dcstinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, exisLen~a drepturilor
prc v[izure de prezenta lege pentru persoana Vi7..at:1, .in speciaJ a dreptului de
acccs, de intervenlie asupra datelor ~i de opozipe, precum ~i conditi-ile in
C ' IrC pot fi exercitate;
d) orice alte infonnati i a diror fumizarc este impusa prin dispozi!ie a
aUloritatii de supraveghere, ~ina.lld seama de specifieul pre1ucrarii.
(3) Prcvedcrilc alin. (2) nu se apliea atunei dind prelucrarea datelor sc
cfeclueadi ex.clusiv in SCOPliri jumalisticc, literare sau artistice, dacli
aplicarea acesrora ar da indicii asupra surselor de infonnare.
(4) Prevederile aIm. (2) nu se aplica in cazul1n care prelucrarea datelor
sc race In scopuri statistice, de cercetare istorica sau ~tiinlifi c a, ori in orice
alte situatii in care fumizarca linar asemenea infonnaJii se dovede~re
imposibila sau ar implica un efort disproportionat fa!a de intcresu] legitim
care Olr putea fi lezat, precum ~i in situa1--iile in care inregistrarea sau
dczvaluirea datelor estc cxpres prev87.uta de lege.
• Dreptul de acces 10.1 date
(I) Orice persoana vizata are dreptul de a obline dela operator, In
ccrere ~i in mod gratuit pentru 0 solicitare pc an, conftrmarea faptului dI
dlllcic care 0 privese sunt sau nu sunt prclucratc de aeesta. Operatorul este
ohligat. in situatia in care preluereaza date cu camcter personal care privesc
solieitanlUl. sa comunice acestuia, impreuna cu con fi rmarea, eel putin
unnUtoarcle:
lAO
u) inl"ormutii rcfcritoarc la scopurilc prclucr[lrii. catcgoriik dc date
avulC in vcderc ~i dCSlinatarii sau categoriile de deslinatari dirora Ie sun1
J czvaluite datele;
b) comuniearea Intr~ o forma inteligibila a datelor care fae obicctul
prciucrarii , precum ~i a oricarei informaJii disponibile eu privire la origincu
date lor,
c) infommtii asupm principiilor dc fun elionarc a rneeanismului prin
care se efeetueaza orice pre1ucrare automata a datclor care vizeaza pcrsoana
rcspectiva;
d) informatii privind existenfa dreptului de intenrenrie asupra datelor:;;i
a Jreptului de opozilie, preeum ~i conditiilc in care pot fi exercitate;
e) infonnalii asupra posibilitiitii de a consulta registrul de evident:] a
prelucrarilor de date eu earaeter personal, de a inainta plangere ditrc
autoritatea de supraveghere, precum ~i de a se adresa instantei pentru
1Iiacarea deciziilor opemtorului, in conformitate cu dispozitiile prezentci
lL·gi.
(2) Persoana vizata poate soli cita de la operator infonnatiile prevftzutc
la alin. (1), printr-o cerere intocmihi in forma serisa, datata ~i semnata. in
Gcrere solicitantul poate arata daca dore~1e ea informaJiile sa ii fie
comunicate la 0 anumilli. adresa, care poate fi ~i de po~ta electronica, sau
Jlrintr~un serviciu de corespondenta care sa asigure Cll predarea i se va face
numai personaJ.
(3) Operatorol este obJigat sa comunice infOlma~iile solicitate, In
Icrrncn de 15 zile de la data primicii cererii. cu respectarea eventualei
tlp!iuni a solicitantului ex.primatc potrivit a1in. (2),
(4) in cazul datclor eu caraeter personal legate de starea de sanatatc,
,,~c rerca prcviizutii la alin. (2) poate fi introdusa de persoana vizata fie direct,
I1c prin intermcdiul unuj cadrn medical care va indica In cerere persoana in
Ilumele eareta este introdusa. La ccrerca operatorului sau a persoanei vizate
eomuniearea prev8.zutfi la alin. (3) poate fi facutii prin intermediul lInui
cadru medical desemnat de persoana vizaw.
(5 ) In cazul 1n care datele eu caraeter personal legate de starea de
s;inatate sunt prelucrate in scop de cercetare ~tiintifi e a , daca nu exista, eel
putin aparent, riseul de a se aduce atingere drepturilor persoanei vizate ~i
daea datele nu sunt utilizate pentru a lua decizii sau m.iisuri fata de 0 anumitn.
persoana, comunicarea prevazutll. la alin. (3) se poate face ~i 1ntr~un tennen
rnai mare dedit eel prevazut la acel aJineat, in masura in care aceasta ar
putea afecta bunul mers sau rezultatele cercetarii , ~i nu mai tarziu de
rnomentul 1n care cercetarea este incheiaUi. tn Olcesl caz pcrsoana vizata
trcbuic sa i~i Fi dat 1n mod exprcs ~j necchivoc consimlamantul ca datelc sli.
1,"
 fil' pr~ IUI,; .. ale III seop ue ccrcclarc ~Iiinliri di. prccum ~ i asupnl posihilci
amnn liri a cnmunicarii prcv3zulc la alill. (3) din acest motiv.
(6) Prc vcderilc alin. (2) nu se apli ca arunei cand prelucrurca datelor sc
cl'ccll.lcaz;1 exe lu siv in scopuri jurn ali stice, li tenuc sau artistice, dadi
aplicarea accstora ar da indicii asupra surselor de informare.
• Dreptul de interventie BSUl)ra datelor
( I) Olice persoana vizarA are drepru l de a obtine de hi operator. hi
l'Crcrc :;oi in mod gratuit:
;J) dupa eaz, reetiliearea, acrualizarea, blocarea sau ~ tergerea datelor :I
t,;i"lror prelucrare nu eSle confo.rma prezentei legi , in special a datelor
inco mplete sau inexacte;
b) dupa caz, transformarea in date anonimc a datelor a earor prelucrarc
IlU cste confonna prezentei legi;
c) notificarea ditre tetTii carera Ie-au rost dezva luite dateJe a oricarei
npcra!iunl efectuate conform lit. a) sau b), daca aceasU\ notifieare nu se
duvcde:;;tc imposibilil sau nu presupune un ct'ort. disproportionat fata de
i nl cresul legitim care ar putea fi lezat.
(2) Pentru cxercitarea dreptului pre vazut la alin. ( 1) persoana vizata va
inaint~ operatoru lui 0 cerere intocmita in forma scrisA, datata ~i sc mnata. in
ccrere soli citantu! poate amra daea dore~te Cll informapile sa n fie
<.:nmuni cate la 0 anumitA adresa, care peate fi ~i de po~Hi elecLronica. sau
printr-un serviciu de corespondenla care sa asigure cA predarea i se va face
numai personal.
(3) Opemtorul este obligat 55 comunice masurile luate in temeiul alin.
(I). precum ~i , dad . esle cazul . numelc tertului caroia i-au fost dezv:11uitc
d:llc1e cu caracrer personal referiroare la perso,ma viz3rn. in lem)Cn de ] 5
.,.ilc de la dara primirii cercrii, cu respectarea eventuaLei oppuni a
snlicitantului ex primate potnvit alin. (2).
• Dreptul de opolitie
(I) Pcrsoana vizata are dreptul de a se o pune in Olice moment, din
motive in temeiate ~i legitime legate de siruatia sa parti culara. ca date care a
vizca7.li sa: raca obiectul unei prelucrari, ell exceppa cazurilor l'n care existli
di spozitii legale contrarc. In ca:t de opozitic justificaU\ preluerarea nu rnai
poate viza datele in cauza.
(2) Persoana yizara are dreptul de a se opune in orice moment, in mod
gratuit ~i Hira nici 0 justificare. ca datele care 0 vizeaza sa fie prelucrate in
:-leop de marketing direct, in numele operatoru lui sau aJ UTIui teI1. sau sa fie
dezvli luite unor tcrti intr-un asemcnea scop.
(3) In vederea exereitArii drepturi lor prev1\zute la alin. (l) ~i (2)
pcrooana vizaH'i va inainta opemtorul ui 0 cerere intocmil!\ in forma sensa,
dutalo1 ~i semnalu. in cercrc· sol icitantul poute unlit! ducil dore"tc eu
IdA
III rul'lnaliik s!\ ij li e cO llluniealc lu 0 anumiltl adrcs.." 1,,!:lrc PO:ltc Ii .o;; i lie pO~I:1
l' k ctroni cfi. suu printr-un serviciu de corespondenlll cure .'Iii asigurc l:i'i
prc<iarca i se va face flumai personal.
(4) Operatorul cste obligat sa eom unice persoanei yizate masurile luute
intemeiul a\in. (1) sau (2), precum ~i, dac!J este cazul . numcle tertu lui d ruiL!
I au fost dezvaluite datele e u caracler personal rcferitoare 1:.1 persoana vizuta,
III lerrne.n de 15 rile de la data primirii cereni , eu respectarea eventualci
ollliuni a soHcitanlului exprimale potrivil alin. (3).
• Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuate
( I ) Orice personna are dreptul de a cere ~ i de a obti ne:
a) relragerea sau anularea oricarei decizi i eare produce efeete j uridice in
pri vinfa sa, adoptatli cxc1usiv pe baza unei prelucrari de dace cu caracter
personal, efectuutii prin mijloace automate, destinata sa eyalueze unele
IIspccte ale personali talii sale, precum competenta profesionala.
l'fl,,!di bilitatea, comportarnentuI sau on alte asemenca aspecte;
b) reevaluarca oricarei alte decizii luate in privin ~a sa, care 0 afecte'lza
i'l1 mod semnificativ, daca decizia a fost adoptata exc lusiy pc baza unci
prcl ucrfiri de date care inlrune~te conditiile prevazule la li t. a).
(2) Respectiindu-se celelalte garantjj prev:l.zute de pre7.cnta lege, 0
persoana poute fi supu sa unei decizii de natura celei vizate la alin. ( I ).
numai in urmatoarele situatli:
a) deci zia cstc lualii in cadrul ineheierii sau executAri; unui contmct, e u
l'onditia ca cererea de incheiere sau de executare a contractului , introdusa de
persoana vi:t.aUl, sa fi fost satisfacula sau ea uncle masun adecvate, precum
posibilitatea de a-~i sustine punctul de vedere. sa garanteze apM-area
propriului interes legitim;
b) decizia este aUloriza[a de 0 lege care precizeazA mAsurilc ce
gUrJnteazA apbrarea interesului legitim al persoanei vizale.
• Dreptul de a se adresa justltiei
( I) Fara a se aduee atingere posibilitatii de a se adresa cu plangere
IIl1[ori lalii de supraveghere, persoanel e vizate au dreptul de a se adrcsa
jllsti\iei pentru apftrarea oricaror drepturi garantate de prezenhl lege, care le-
uu fost Inculcate.
(2) Oli ce persoana care a sufcnt un prejudici u in unna unei prelucrnri
uc date cu caracter personal, efectu ata il egaJ. se poate adresa in stantei
co mpetente pentm repararea aeestuia.
(3) Jn stanla competenta este cea 1n a carei raw teri torialA dornici liaza
reclurnantul. Cererea de chemare In juJecatA este scutit:t de tax~ de timbru.
• Confidentialitatea prelucrl'irilor
Once persoana care aetioneaza sub autontatea operalorului sau a
pcrsmmei imputcmicitc, inclusiv persoana impuremicita. care arc aeces 1a
'4 ,
 dalt: l'U ~;'lr:Il' lcr persolia L nu 1'011\1,; s;, Ie prc!ucrcze lkclil pc baza
illslll.le liullilor opcraloru Jui . eu cx.ccp!ia cazulu i In care aqioneaz:l in t'emci ul
lIllCi obligulii lega le.
5.10. Drepturi ale cetatenilor straini in ceea ce prive§te
protectia date/or personale
Confonn art . 18 ~i 26 din Consritufi a Romaniei, republieala. cera~enii
sll<iini ~i apatrizii care locuiese in Romania se bucurn de prolectia gcnentla a
fJcrsoanc lor ~i a averilor, garantata de Constitu~ie ~j celeJalte legi, iar
:t utorilif·ti le pubJice respect :}i ocrotesc viata inti ma, familialfi ~i privata, tarA
" ff.ll:c di s!inetie inlre eetatenii romani ~ i sutii ni.
Dc aseme nea, legea cadru ill domeniul protectiei persoanelor cu pri vire
I:. prcl ucrarea datelor cu caraerer personal ~i libera circulatie a acestor date
(Legca nr.677/2oo1 , eu modificarile ~i comple Lari le ulterioure) are ea scop
garantarea ~i protejarca drepturi lor ~i libertiltiJor fundamentale a1e
pcrsoanelor fizi ce, in specia1 a dreptului la viata intima, familiara ~ i privata,
eu pri vire lu preJucrarea darclor ell l.:HraCler personal. farA a face distincfie
Illtre cetiltenii romani ~i stri'i. ini. De asemenea, acea sta 1ege se apliea
prclucrarilor de date eu caractcr personal efectuate de persoane fizice sau
juriliicc, romane ori strninc, de drept public sau de drept privat, indiferent
tiuCi1 au loe in sectoru! publi c sau 'in sectorul pdvat (art.2 a/i n 6), in acesr
conl ex t, in vinutea dispozlJii lor legale indicate cadru l normali v intern
H:-i igura 0 protectie similara celor doua caregoru de persoanc (cetateni
romani ~ i straini).
5.11. Plangeri adresate direct Autoritatii Nationale de
Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal (ANSPDCP)
Autoritalea Nationalii de Supraveghere a Prelucnllii Datelor c u Camcter
Persunal (ANSPDCP) estc autorirate publica, auronoma ~ i independenta, cu
persona/irate juridica ce monitori zeaza ~i conlro lcuza slib a~pectullegaliH:iti i
prclucrarile de date c u caracter personal care cad sub incidcn~a Legii nr.
677/2()Ol.
• PHingeri adresate autorital ii de supra veghere
( I) In vederca api1rdrii drepturilor prevDzute de prezenta lege
pcrsoanele ale caror date c u caraeter personal fac obieclul unci prelucran
l.:urc cade suh inci dent·a prezentc i legi pot inainw pHingcrc cittre autori tateu
de supmvcghcre. Plangcrea sc pome face direct SHU prill repl'czentant
14(,
I'l\rsoan:l Ic;;alli poalc imputc rni ci 0 asocia\ic S;.l U u func.h.L\ic S[l Ii rc prc:t.inl r.:.
II1I Crcsel e.
(2) Plfingerea catre autoritaIea de supraveghere nu poate ti Inain tutti
d:lca 0 l.:erere in j ustitie, avand ace l ~ i obiect !li acele~i pat1i, a rost
IOlrodusa anteri or.
(3) t n afara cazurilor in care 0 intarzi ere ar cauza un prejudiciu iminent
~ i ireparabil, plfingerea catre autoritatea de supravegbere nu poate Ii
lIluintatii mai devreme de 15 zile de la inaimarea unci pHi.ngeri e u ace l ~ i
\'ol\linut catre operator.
(4) in vederea solutionarii pl 5.ngerii , daca apreciaza cll este necesar.
lllllOrilatea de supmveghere poate audia persoana vizata, operatorul !li, dacG
l'Sle cazul, persoana imputemici[a sau asociapa ori fundatia care reprezinta
IlIlcrcsele persoanei vizate . Aceste persoane au dreptu l de a i n.tinta cereri .
\lo(;umente ~i memorii. Autoritatea de supraveghere poare dispune
rfccruarea de expertize.
(5) Daca pUingerea este gasita fntemeiat~, alltoritatca de supraveghere
poate decide oncare dintrc mas mile prevazute la art. 21 ali n. (3) li t. d).
Illl erdiclia telDporarn a prellicrarii poate fi instituit.;i numai pan ~ la 1ncetarea
morivclor care au detenninat luarea acestei mAsuri.
(6) Decizia trebuie motivara ~i se comunica pfirti lor interesate in termen
d ~ 30 de zile de la data primi rii plangerii .
(7) Autoritatea de supraveghere poate ordona, dad\ apreciaza necesar,
Ntlspendarea unora sau tuturor opcrap unilor de prelucrare pana la
.'iululionarea pHingerii in conditiile aJin . (5).
(8) Autoritatea de supraveghere se poate adresa juslitic i pentru apamrea
oriearnr drepturi garantate de prezenla lege persoane lo r vizate. [nstanta
l'OInpelenlii este Tribuna1ul Municipiului Buc urc~ti . Cererea de c hemare in
judecatlt este scutita de taxa de limbru.
(9) La cererea persoanelor vizate, pentru motive lnccmeiate. instanll.l
IlOute di spune suspendarea prelucriirii pana la so lutionarea plangerii de cntre
uu tori tatea de supravcghere.
( 10) Prevederile alin. (4) - (9) se aplicii in mod corespunzator ~ i in
~ituatia In care autoritatea de supraveghere ana pc orice a lt~ c ale despre
sn var~ irea unei l ndildiri a drepturilor recunosc ute de prezenta lege
persoanelor vizate.
• Lcgea ar. 298 din 1811112008 privind relinerea datelor generate sau
prelucrate de furnizorii de serv icH de comunicapi electron icc
desti nate publicului sau de retele publice de comunicatii
I A7
 LugL'<I 111'. 29X1200H Inlll:->pUI1C lJirut;livu 2006/24/CE, t;Hn: llrrn5rc~tc
1l1'l1l1)lli:t.arca 1.1 nivclul Uniunii Europcne a legislatiei rci'cliloare 1:1
ohligat-iilc furnizorilor de sem eii de comunieatii eleetronice destinale
publicul ui sau de retele pubJice de comunicafii eu privire la repnerclI
nflumilor date In scopu l utilizarii 'in eadru l aClivitatilor de cercetarC t lie.: Supraveghere a Prelucrarii Datelor eu Caracter Personal are competenl-u
dc~coperire ~i urmarire a infrclctiunilor grave.
POlrivit aceslci legit fumi zori i de re(ele publice de comunicafii ~i
furnizorii de seNicii de cODlunicatii elecrronice destinate publicului au
obli g:lfia de a asigura, pe cheltuiala proprie. CIeafe3 ~i administrarea unci
haze de date, in formal e lectronic, in vederea rellnerll , pentru 0 perioada de
() luni de la data efectufuii comunicarii, a unnatoareTor categori i de date:
• date Ie necesare pentru identificarea destinapei unci
comunicari ;
• datele necesare penlru a derermina data, ora ~i durat:1
comunicfuii;
• dalele necesare pentru identificarea tipului de comunicarc;
• datele necesare pentru identificare.a echipamentu lui de
cODlunica!ie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc
utilizatorului drepl echipament;
• datele necesare pel1tru identillcarea locatiei echipamentulu i
de comunicatii mobile.
Fumizorii de servicii sau retelc publice de comunica~ii electronicc au
ur~toarele obligalii:
• sa retina datele limp de 6 luni de la momentul efectuarii
comunicWii.
• sa retina numai calegoriilor de dale stabilile expres de lege ~i
sa distruga rcspec Livele date la sf~iLul perioadei de relinere,
• sa ia masurile tchnice $i organizalorice corespunzatoare 'in
vederea protejarii datelor retinute.
Trebuie subliniat faptul ca, potrivlt textului expres de lege, aceastii
Ic~e nu se aplica in ceea ce prive~tc continlltul comunicarii sau
informatHlor consuJtate in timpul utiHz.iirii unci retele de comunicatil
electron ice.
Dez valuirea datelor de catre furnizorii de fetele publice de comunicatii
~i fumizorii dc servicii de comunicatii e lectronice se realizeaza pe bazli
:lulonzaliei emise de judecator sau, in ca:w ri de urgentc\, de procurorul care
cfectucazo. sau supravegheaza unnarirca penal~.
Precizam ea fumizorii de rerele ~i scrvicii de comunieatii electronicc
sunl operatori de date eu caractcr personal ~i au obliga~ia sa ia masuri de
asigunt1'C a conftdentialiH'!.lii $i sec urit31ij bazelor de dale create. Opcratorii
IdA
11'I.:huil! sri Vl!gheL.c la rc.,; pCl.:larCa accslor mU.'Iuri lie t,;.1tre pcrsoHncic care
IIl' lioneazA sub aulorilatca lor sau de c~Ure pcrsoam.l impulemicila, liupJ caz.
in cuzu l i'n care fumizorii de re!clc ~ senticii de comunicalii clcclronice
IHI respecta obligatii1e stabilite de Legea fif . 29812008, Autoritatea Nalionalfl
(II.' a consLata contravenpile expres prevazute prin acest act nonnaliv.
Legea nr. 298/2008 slabilc~tc cil orice ac(;e.sare intenlionatti sau transfer
III dalelor j)<1srrate, fara autorizare. constiruie infractiune ~i se pedepse$te cu
lflchisoare de la I la 5 ani, situafie in care compete nta revine exclusiv
Ilrganelor de unn.3nre penala.
• Consecintele "i implicatiHe imediate ale Legii nr.298 din
IKIll/ZOOS:
- 'incepand din 20 ianuarie 2009, toti operatorii de telefonie fixa ~i
Ill()bil ~, adica ROMTELECOM, RDS&RCS , ORANGE, VODAFONE.
("OSMOTE, ZAPP, etc. au fost obligati sa stocheze timp de 6 luni
llrrnatoarele date despre toa~c convorbhile lelefonice ale abonati1or ~i
,,:licntilor: de unde vorbqte. ce se ~'orbqt(J, ell cine (llr. de teie/on .}·i "umeh'
,I'; adresa abonatu/ui), /oc:a!iu celui care este ape/at, cl2mi ~' i eli! vorbim;
_ incepaod din 20 ianuarie 2009, lOfi operatorii de telefonie fix.a ~i
l11obilA, au fost obligati sa stocheze timp de 6 luni unnatoarele dale desprc
SMS-urilc pe care Ie trimit utilizatorii: de unde Ie trimilem, cui ~i dl.nd Ie
lrimilcm;
- incepand din 15 martie 2009, top provaidcni de inlemet, adieu
RDS&RCS, ROMTELECOM, ORANGE, ZAPP. etc. all lost obligll{i sa
st()cheze limp de 6 luni urmuroarc1e date despre emailurile utiliZ3mrilor: de
unde rnmitem emailul. data~iorala care ne conec trunlainternet..c ui
lrimitem emailul (adresa [P:;;i numele ~i adresa fizidl a abonatului), data ~i
ora la care ne deconeetam de la internet:
- incepand din 15 rnartie 2009, toti provaiderii de internet, adieu
IWS&RCS , ROMTELECOM. ORANGE, ZAPP, elC. au IOS1 obliga{i sa
slocheze limp de 6 luni urmatoarele date despre navigarea noa.IOlra IU!
il/lernet: ci ne suntcm (nume, adresa fizicc\ ~ i IP-ul ), data ~ i ora la care nc
conecl~Dl la internet. data ~i ora la care ne deconectlim ~i probabi l toate
udrescle de inlemet pe care Ie accesam. Impotriva acestor prevcderi a fost
invocatA excep~a de neconstitulionalitate, exccptie de ncccnstitu!iona lilalc
nomisA referitoare la Legea nr. 29812008 penrru prelucrarea date lor eu
curactcr personal ~i prorectia viclii private;
in Monitorul Oficial al Romfmiei. pat'lea I, nr. 798 din 23 noiembric
2009 a fest publicata Decizia Curtii Constituponale nr. L258 din 8
14t)
 tlclo lllbri e llXJH rcfcriloarc 1.1cx<.:cplia tie nc!;onslilut ionaliLulc a prcvcdcrilor
Legi i nr . 298/2008 pri vind repnerea datelor generate sau prelucrate de
furni;r.orii de servic ii de comunicatii electron ice destinate public uJui sau de
rclclc publice de comun icatii. precum ~i pentru modificarea Legii nr.
50612004 privi nd preiucrarea datelO£ Cll carac le.r personal ~i protec~ia vietii
pri vate In sectoml comunicafii lor e lec tronice.
ControJul de necoDstitu!:ionalilate a vizal pre vedcliJe Leg ii nr.
29812008, care stabile~te obljgati a furnizori lor de servicii ~j rcte]e publice de
comunicati i eJectronice de a reline anumite date generate S:JU prelucrate In
cl.ldrul aCli vitiilii lor de fumiz.are a serviciilor d e comunicatii eleclronice.
pcntru punerea acestora Ja dispozitia autoril~tilor compereme tn scopuJ
lItili 7Arii in cadrul acti viUitil or de c.ercerare, de descoperire ~i de urtnlhire u
inl'raq iunilor grave.
in rnotlvarea exceptiei de ncconstitutionalitate autorul sau a invocat
faptul cii secretu] corespondentei. reglementat de art. 28 din CODstitutie,
include in sfera sa ~i proteetia datelor de trafic ~j de Joea li zare a pcrsoanelor
care poart.5. corespondenta. Astfcl. de ~ i prevedelile ali. 6-7 din Legea nr.
29812008 stabilesc care anume s un t dalele necesare operatiei dc stocare. iar
ar!. 11 alin. (I) inlerzice expres interceplarea ~i retinerea conti nutulu i
(,;umuni ciilii , art. 1 alin. (2) din lege este pennisiv in ceea ce prive~te dateJe
cnnexe necesare pentIu identificarea abonalUl uj sau a utilizatorului
in rcgistntt, in eonditiile in care aeest concept nu esle definit de lege.
TotodatA. s-a aratat ca legea nu prevede modul In care se rea lizeaza s(ocarea
~j conscrvarea acestor date, creandu-se astfel 0 slare de perkol pentru
respcclarea secretului corespondenJei.
TOlodatl1, se mai in vocit ~i inclilcarea dreptului la via!a intima, familialt:i
~i privata. a dreplului Ia Ji bcrn circulari e, precum ~i a libert<ip i de exprimare,
drcpturi prevazute de an. 26. art. 25 ~i . respecti v, de art. 30 din Constitutje.
De asemenea. 5-3 susJinur eli de~i Legea nr. 298/2008 a fost adoptatii in
vcdcrea transpunerii Directivei 2006/24/CE privind pasrrarea datelor
gcnemte sau pre]utTate in legAtura cu fumizarea serviciilor de comunicatii
e lcctroni ce accesibile pUbJi cutui sau de retcle de comuni caJii publice ~ de
moditicarca Directivei 2002/58/CE, Hcest fapt 'este indiferent contro]ului de
constit ufionalirate, In masura In care directivele europene L~U1lf ohligatorii
cloar sub aspectul finalitiifii lor, iasfilld autorilifjilor na/fonale competenJa
III privill/a formelor ~'i a mijloacelor de adoplare.
in analiza exceNiei de neconstitutiona lirate, Curtea a statuat ca niei
prc vedcrile Conventici pentnl apararea drepturilol' om ului ~i a libertlifi lol'
I'undamental e !;ii nici Consti tuHa nu interzic consacrurea legislativa :.J
ingcrinrci aulo rita tiJor statului in exercitarea drcptu rilor invocate de autoru l
I.!xccptiei, Insfi mfisurilc l.lstFel :.Jdoptalc trebuic Sl.i indcplincusca un seal'
15n
h:gi lim. t;()l1 slunli in proLcjarca siguruntc i nali onalc. apt\ rarca ul'din ii puhli ce.
11I'cvcnirc;1 faptelor penaJe, precum ~ i protejarc<I drcpturil or ~i intcrcsclol'
nl(Il!' persoane, sa fie necesare intr-o soc ietate democrati ca, sa lie
I'l'opor~ionale eu situatia care Ie-a detenninat , ~ fie aplicatc
1Ii..'di scriminatoriu ~ i sa nu aduca atingere existentei dreptu lui gau a libertatii .
Lcgea ru. 298/2008 m srituie ca reg u] ~ ceca ce Codui de proccdura
pl' .wla prevede ca exce ptie, i n sensul en art. 91 1 din cod mentioneaza cil
IlllcrceptMile. ~i inregistrnrile audio sau video s uot pe,rmise tn condilii striclc.
(Ii.- la momenml amorizafiei mo ti vate a judecitol1.llui , pentl1.l 0 perioadfl
Illnilata. de (imp ce nu poate d epa~i l20 de zile pentru aceea~i personna ~i
lIi.:cea~i fapta, in timp ce legea mcntionuti'i obliga la relinerea darelor eu
i.'illilCler pennanent. pentru 0 perioada de 6 lu ni de 1a momenrul intercepr!hii
III 1'. acesrea putfrnd fi utilizate. eu autorizarea motivuta a judec3toru lui .
Jll·ntru 0 perioada de timp din trecut.
Reg lementarea unei obligatii pozitive In ceea ce pri ve.~te limitarea. in
ll10d necontenit, a exerciliu Jui dreptllJui la viafti intim~ ~i la secretul
l·orespondenrei . f<1rA a se avea in vcdere nccesitalea lncetarii masurii dc
ILl11i tarc odata eu dispariria cauzei care a delerrninat luarea aceslei masuri ,
fllce sa dlspar~ in sa~i esenta acestor drepturi , 'inc~lcandu-se art. 53 d in
( ·onsti ml ie.
ASlfeJ, avand In vedere sfera targA de aplieabilitale a Legii nr.
.198/2008. f3po rtat 1a caracterul contin uu al obli gatiei de retincrc a dateJor de
Ifa lie ~i localizare a aces tor persoane. precum ~ i a altor date conexe, rezu l ~
t'lI dispozitii le legii nu pot fi considerate confonne cu prevederi le di n
('unslilulie ~ i din Convenlie referitoare Ja garantarca dre pturilor ]a viafi)
intimA, la secretut corespondentei :;;i la libera exprimare.
in consecinta, Curtca ConstitutionaJ a a decis cA prevederi le Legii nr.
29812008 s unt neconslituponale, accstea urmand a-~i incera efee(ele in
lenne·n de 45 de zile de la publi carea dcciziei Curti i, dac3, in acest interval.
Pilrlarnentu} sau Guvernul, dupa caz, nu plln de I.Icord prevederile
llcconstltuTionale ell di spozitiile ConstituTiei. Pe durala acestui termen .
lii:-ipoziIil1e Legii or. 298/2008 sunt sU:-ipendate de drept.
'"
 CAPITOLUL 6
JURNALISTUL (AGENTUL MEDIA) -
PRINCIPALUL ELEMENT AL REGLEMENTARII
JURIDICE A DREPTULUI COMUNICARII.
NORMELE DEONTOLOGICE iN DOMENIUL
MASS-MEDIA. REGIMUL JURIDIC AL PRESEI
6.1. Oreptul comunicarli §i Oreptul mass-media
Dreptui ~i mijloaccle de comunicare de masa (suportun ale informa~ici
~i co municarii) sunt nu numai elemente necesare, ci ~i constitutive ale
ori ci\rei !iocieU'ili organizate. Prin combinarea lor, se pot aprecia imp ortan lu
~j rolul dreptului comunkArii de masil. Acesta reprczinta cxpresia alcgerilor
I'undamentale in ceea ce privqte organ izarea sociala ~i contribuie 13 punerea
luI' in pmctic;1. Exercitarea Jui , departe de a restrange libertatea de
cx primare, constiluie foarte adesea, dimpotriva , concJilia $i garantarea ei.
PUlcrile ~i regimurilc politicc 3ulontare nu Jin cant de reguli le de drepl
pe nt!"u a controla infonmtpa. Cadru l juridiC al acrivitAp lor de comunicare de
mas ..! uepinde in mare milsura de natura sistemclor politi ce, fiind unul dintrc
cJcmentcle constitutive ale acestOIa. 15toria $i geopolitica demonstreaz~
afinnutia de mai sus.
Preluand din metodele ~i categOliile ~tiintei politice, putem distingc.
rcferiror la dreptul mass-media, trei mari caLegorii de regimuri (s;stemc
inslilulionale sau politice) de comunicare: sistcmele autorilare; sistemelc
plurali sle sau libemlc; leoria dreptu lui la informare sau la comunicarc
(.tCeaS13 nu poare fi considemla c.u adevaraL un sis rem).
6.1.1 . Dreplul mass·medla l.Ii sislemul politic
• Sistemele autoritare
Sistemc le autoritare se manifesta printr-Lm contro l permanent ~i foarte
S.lrict al ac..:tivitali lor de comunicare de masa de c5tre puterca politica. N u
cxistn s istem politic 3ut0r1lar care sl'l ou SUpUllCl mass- media intlucnrci s..tlc.
><0
Sistcmcle :lutoriturc $C earactctizcazrl prin pUle rca ubso lulli a unui
nllltlucator. a unui pmtid, a unui clan. care conduce, ea stapan absolul, 10:.llc
IUlTunle. inclusiv in mass-media.
Aeestea s unl aservite puterii politice, care Ie transfolmi'i intr-un
Instrument de propaganda ~i, prin urmare. de guvemare.
inlreplinderilc mediatice (presa, radio, lele-viziune), indiferent de natura
luI' publica sau privata., Tn functie de regimuri , sunt in acest caz limitate ca
IlLlmar, daes. nu chi.u se atla sub monopol. pentru a fi mai u~or controlulc.
lntlinlarea lor tine de acordu l sau aUlorizarea, daca nu doar de simpla
tniliativa a conducatorilor politici. tn fnmtea lor sunt plasatj oameni de
llll;rcdere. Este vorba de 0 presa. foarte eoneentralli sau centralizatll. de
l,rg<tJ1izatii ondale sau "pamoficiale" . de partid, de mi~area sau de
,,"I/jieatul unic.
Accesul la profesiunea de jumaJist este shiel controlat ~i rezerval
IllfcliloI rcgimului.
Promovarea lor tine mai mult de consideratii politice dedit de dovada
IIptitudinilor profesionale sau a capacjt~ti1or de a-~i asuma responsabi li Hiti.
NprijinuJ acordat puterii ~i spirinll partizan constitu ie principaJele lor
~' Hlilati.
Orice indepartare de la aceasta sarcina, oriee veleitate de indcpendenl1i.
l'~pnmarea ce le i mai mici cririci sum sever sanetionare ~i antreneazli eel
pll!in excluderea imediata din brall~.
JumaJislul. avand in acesl caz statutul de functionar, este i'nainte de
I"ate un activist, un partizan. 0 organizatie profcsionala uniea arc
monapolul fonnarij ~i recrutiirii. Ea se bucura de putere disci plinara, pentru
II ~:.I n cliona gre~c1i1e, care sunt mai ales de natura politica. Organizali:.l
poule, prin urmure, sa excJucta pc unul dintre membrii sai, interzicandu-i
lislfel s~ continue sa-~ i exercitc profesiunea
Este praclieat un control preventiv. strict ~i pelmanent al oameniJor ~i
nl con~ nU[ului infomliirii . Difuzarea ~lirilor este supusa unui regim de
ccnzurn. Njmic nu poate fi publicat tarn acorduJ reprezenrunfilor puleni
1)Olitice. imre informatiile interzise ~i comu nicatele ofieiale obligatorii nu
cxista mulle posibilitiiti Je a gasi un spatiu pentru un adev~rat conti nul
jUll1alistic. Este vorba de informarea popuJaliei ell privire la ceea cc
conduditorii politici doresc ea ace~tia sa cunoasdi, de aplirarea aCliunilor
guvcmantilor ~i de propagarea ideologiei . Informarea se transforma in
propaganda, lasand locul dezinformarii .
Faro indoiala., ceea cc caracterizeaza sistemele autoritare este s laba
import:mt3 acordaH'i dreptului. Daea au fast enun!ate ca[eva regu li ~i
I>rincipii, acestca nu sunt dedit foonal c.
1<1
 Yuillia dc cOl1lrol po liti c ~i purli 'l.'111 nu PO<l IC Ii cx prilllairi In Lexie
oli c iak. Slututul mass- me-t1ia dcpindc , llc rapt, de bunavoi n~a conducatorilor
politici . in ucest llomeniu, .c a ~ i in Laare ccle lalle, regu la de drept ar ven i s..'i
limilczc atolputcmicia oameni lor care conduc. Sisteme le aUlori tare de
comunicarc nu acorda, in reaJitate, niei a importanta dreprului comunicatii.
• Sistemele pluraliste
Sisle mele pJurnJiste sall li berale. spec ifice democCilfi ilor de tip
{)(;cide ntal, se bazeaza pc principiul Jibertalii: posibiJi tatea de a ac!iona ram
.. Ii constnms sau impiedicat abuzi v on inutil de caLre c ineva care nu arc
o ri ci;)1 aceasta misiunc. Dreptul constituie garantia ~i expresi a acestei
li bertati. SistemuJ politic in mtregime cste fondat pe diversitalea punctelor
de vedere, pe confruntarea de idei , pe existcnla unei opozilii, pc controlul
guvern anJil or de carre guvemap , JucruJi care ar fi imposibilc fam li bertatea
de cxpresie ~i de comunicare prin mass-media.
Fiind obligaUi sa se Impace ell alte drepturi ~i li beJta!i de aceeru;i
vCl loare (apru-area drepturilor individului ~j a anumitor interese colecrive),
'Iccastii Libertate de expresie presupune totu~ i e x:isLenta unor limite necesare,
Aceste limiLe sunt bine dett::rmina[e juridic, sHnt cunoseute de toti ~ i sunt
acelea~i pentru toata Jumea. Dour judeca.torul, independent de putereu
no liri ca, poate, intr-un control a posteriori , sa. constate ~ i s5 sanctionezc
ahuzurile de libertme.
Articolul 11 af Dec1araljei D reptllrilor Omu lui $i Cetafeanului, din 26
august 1789, reprezinta , eu siguranlA, una dintrc formularue san consacran lc
cclc mai fericite ~i mai reu~ite ale ..Icestui prine ipiu al ljbenapi: Libem
comuni care a ganduriJor ~i a opi niilor esle unul dintrc drepturile cele mai
v<.l loroase ale ornuJui; orice cetatean poate deci vorbi, serie ~i tipan liber, cu
condili u sa rnspunda pentro a fi abuzat de aceaslA libertate 10 cazurile
swbi lite de lege.
in acest tip de sistem politic ~i j uri dic, pentru a respecta in totalitaLe
principiul li benatij , dreptul comunicarii de masli nu trcbuie, practie, sa se
mportezc dedit la continutul infolma.rii ~i 01 mesaje lor, pentru a detennina ~i
s;Jncli ona abuzurile de libertate. Principii Ie JiberL~tii de initiativa ~ de
tlcl iune prevaleuza. Transpusa sau aplicata la activitafile de comuni care,
concepfia libera15 clasidi exclude <>rice regim panicular privinu
i'nLreprinderi le ~i profesioni~tii comun idl.rii de masa (in special.iurnaii ~tii).
Penlm a da aeeslei libertali mai muWi subslantA, ::ldoptarea unui statuI
!:'pccilic, vizfmd sa gamntezc sau sA intAreascA libertarea., se indeparteaza de
principii Ie ~i de elementcle constituti ve aJe unui sistem liberal.
Principiu l Ii bertArii de cxprcsie ~i de comu nicarc !ie aplica, dc
~lsemcne;J. ~ i la ci rculatia inrcmutionala a informil!'ici ~i II progru mclor, fie ell
154
provi n din sLri'"tinillatc. lie ca sllnt" destinute s trrlin5trt~ii. Diverse lcx. Le
IIl1l' rnari onale referiroare la drepruri ~i l.ibertati (Declaratia Universal5 <l
Drcptllri lor Omu lui ~i Paere1c Na~i unil or Unite, Convenpa europeana de
IIprl nlfe a drepturilor omului) rnentioneazll. libertatea de informare :;;i
romunicare printre drepturile esen~iale. tn cadrul european, acorduri
tll'ccifice se refern ]a libertatea de comunicarc. i n special cea audiovizuala
( 'tlOvcntia Consi liului Europei asupra televiziunii transfrolltu liere,
1)ll"ccti va comunit:u-a. numila televiziunea tarn fro nliere).
6.2. Articularile §i continutul dreptului comunlcarll in
domeniul mass-media
Mai mult sau mai putin coerent in raport eu principii le proclamate ~ i
I.'h.:mcntele caracteristice ale unui sistem in stitutional, dreptul mass-media
l'i'\IC constituit dintr-o IDultime de feguli, mai mult sau mai putin specifice,
l'are reglementeaza aceste activitlrp. Confonn unei articulari devenite deja
{" IIiSiei'l, vorn lua succesiv In considerare:
• Stntutulintrcprindcrilor :ji intervenliile udministrutive ,
• statutul profesional al jurnali ~ti l or.
• starutul confinutului sau regi rnul de rcsponsnbilitati;
• regulile pri vi toare la dreptul de autor ~i la dreprurile conexe.
• Statutu l i ntrepri nderi lor de presa ~i intervenliile admini strative
Statutu l intreprinderi lor de presa (adidi. fonnele ~i conditiile de creare,
(lrgu ni zare, fuuclionare ~i finantare) reprezinta una dintrc caracteristicile
cscnlialc ale unui siste m de comunicare. i n functie de regimuri . statuI liisa,
in accasm privinVi. 0 destul de mare Iibertale de inil"iativa sall. din contra,
rcg l c menteaz~ §i controleazli foarte strans aeesl sec tor. Chiar in numele
lihcrtalii, inrervenfia publica poate fi in mod paradoxa l cen lla pentru a-i da
un plus de rcl.llitate (di spozitiv antitrust, regim de ajutoare). De airfel.
fOJ"lnc le ~i grade Ie de inlerventie publica variatii in funerie de sectoarele de
m;livitate (presa. radio, televizi.une). in consec intA, cste foarte dificil sa se
pcrceap~ sau sa sc dcsprindfl din ele logica unui sistem.
in ceea c;e poate avea el specific In raport eu reguuJe dreptului cornun
(urcptul soc ieU\lilor, d.reptul contractelor, dreptul reiatiilor comerdale),
sHltutul inlreprinderilor de presa t ncearca sa lina cont de funel"ia politica ~i
~lIc i ala cscnlialfl a informarii, precum ~i de constr§ngeri le ~ i exigenlele
purticu lare pe care aceasta Ie implica.
In dreptul fraocez, de exernplu, concepliei liberale clasice a
neamestceului ~i a liberei initiative i-au fos1 aduse corecri ve, imprumutatc
din leona dreptului la informare. Accst lucru sc pcll'CCC in special in statu tut
0«
\'nlrcprindcl'il or dc prcs!i ~HrC etii teaJ'. tl publici.qii pc lil)dkc. in ee l ul
~I gc n t iil or uc prcstl ~i, chiar m~1i putcmic, in cel a l radioului ~i al tcleviziunii.
• Statutul intreprinderilor de presa
In sistcmele de comunicarc pluraliste ~i li bemle, intreprinderile do
presa care editeaza pub li ca~i i periodice scri se beneficiaza, In principiu. de UII'
rcgim d~ libera ini!iativa. privatil. Ele sunt supuse globa l regulilor de drept
comun . In realitate, nu exista tn acest sens un statul al illtreprinderi lor del
prcsA, Totu~i , pentru a ame li ora efectele (considerate periculoase penu'u
plurdlismu l ~i libertatea de informare) a le liberalism ului economic aplicllt.
<lcestor intreprinderi ~i acti vitati . pot ,fi adoptate regu li, obligatii ~i garanlil
spec ifice, constitutive a le unui statut a1 intreprinderi lor. Intr-o masun!
vari abil a, regIDiim aiei acelea~i inspirafii ~i preoc.uplui pemru garantafCll
tran sparen1ei, independenfe i ~i pluralismu lui.
Donnta de tran sparenla este ex:primata de dispozitule care impun:
caracterul nominativ al actilmilor. interdicpa de linprumutare a numelui,
publicarea in coloanele ziarului a numelui proprietaru lui . asocialiloJ',
dircctorul ui publicatie i ~i a responsabiWor de redactie, in fonnarea cititorilor
c.:u pri vire la orice cesionare sau prornisiune de ces iona re a drepturil or
sociale. orice transfer sau promisiune de transfer al proprietiltii sall de
rol osire a unui tiUu .
Obli gafiile de transparenta vizeaza sa ganmte7..e respeclul obiectivul ui
inctepenctentei. ~a se intiimp la 1n special)n cazu l regulii care supune orice
ccsionare de aCfiuni aprobruij conslliului de adm.inistratie, in eazul limiuirii
participarilor straine sau al interdi ctiei de a recurge 1a anumile moduri de
finl:.ln~are .
Aceea~i preocup<.lre pentru inciependenla a cxprim~ In nume lc
pluralisrnului , dispozitivul anlitrust. in cazu l presei cotidiene de infonnare
pofitica ~i general;), i se interzice unei persoane sau unui grup sa controleze
mai mull de 30% din difuzarea na~ onala, a publi catiilor de aces( tip.
Chiar respectate. aceste interdicf.ii ~ i limite nu sunt sufieiente pentru a
SHeanta in totalitate plurali smul ~i libertatea de informare. Realizand acest
lucrll . mai multe state de.mocraLice occidentale abandoneazil prin cipiile
doctrine.i li be-rale ~i pun In apli care, i'n functie de 0 sene de mecanisme ~i la
nive luri variate, elemente le unui regi m comp1ieat ~ i poate nu lntotdeauna
juslificat de ajutor a1 statului acordat presei: tanfe reduse, scutiri fiscale,
~ u bvenlii etc.
• Societatea de Pl"esa
Termcnul de societate de presa dcsemneaza un a dintrc urmruoarele
c nlitnl'i : 0 cIIs5 de ctlitur:'l de presa, agent ie de prcsa, cnsi\ de produclie radio-
lv, ;\ ~i K;ia l ic jlwfc." iona l::i. fund a ~ ic sau institlili c de prcsfl. CHrc arc
Jll'l ~tlnal i l.i.ltc juridica di stincta ~i sedi ul soc ia l in Romania ~i carc. avund C~l
nhicl.:-l rrincipal de actl vitale presa serisa. audio-vizuaHi sau online, cd ileaz~.
u'prezi nl3 ori de1ine ma.rcile de aparitie penlru unut sau mai multe liUuri de
puhlicalii , canale radio-tv ori pagini de internet ce nu au personalitate
1
1uridic:] de sine stAtAtoare •
• Statutul agentii10r ~i mesageriilol"
A celea~i cerinte de transparen1il, de independent:a ~i de plura li sm sunt
rl'luate nu lntoldea un a Intr-o maniera coerenta ~i riguroasa 'in di spozitii le
I'l'tcritoare 1a statutul agentiilor de presa.
Pentru a garanta otiearei publicalii periodiee posibilitatea de a fi
,ilslribuita in cele mai bune condipi ~i tara. rise de discrimi nare. dreptu l
I IlIllCCZ impune (intr-un mod foarte ori ginal ~i . probabi l, ehi ar unic) oricarei
JJllrcprindeti de grupare ~i de di stribuire a riare lor forma cooperatisla.
Ilosibilitatea acestor societa!i cooperative. oferita de lege, de a Ineredinla
IltlUmile operatii materia1e (in reatitate, totatiratea lor) unor societc1.1i
~'() mcrciale obi~nuite d1! conSlrueliei un caraeter putin cam teorctic.
6.3. Statutul radioteleviziunii
Incontestabil , in domeniu l audiovizualului apar. in toate ta.ri lc.
(' lcmcntele cele mai pregnante ale unui statut specific al intrepri nderi lor
lIlediali ce. Dineolo de constrangcrile tehnice ~i economice, dori nta
I'esponsabi lil or politi ci de a pastra controlul as upra unuia mntre mijloacelc
de comunicare " explieat mult timp chiar a justificat aeea st'1 specificitate .
HSle luata tn considerare 0 foarte mare varietatc de sistemc ~i combinari de
Risteme intre un regim de monopo l at statului, mai mu lt sau mai pu~i n
uhsoJut, ~i instaurarea unei eoncurente cure, din motive tehnice (caraerer
limitat al frecvcl1le1or hertziene disponibile), nu paate fl inca generalizatii Ia
lI ivcl ul inrreprinderilor comercialc pri vare. i n Franra. ca ~i i'ntT-un anumi.
lIumar de tari. istori a ~i statutu l actual al radioteleviziunii fumizeaza
Illultiple exemple de astfel de regimuri.
• Reglementul"ca t'ranceza:
Una dintre principaJele inovupi ale rcgimului actua l al comunicilrii
lIudio-vizuale, in dreptu l francez, incepand din 1982, este crearea dupa
Illodelul tnsti lutiilor americana (FcC) ~i canadi ana (CRTC) in special a unei
l1utorit.ati independente, insarcinate s~-~i asume, In numele statutulu i,
tutclaTCa aetivila.lil or de comunicare: lna lta Autoritate a Comunic~rii
I Statulul Clubului Roman de Pres!!.. art.6 :
,.,
 I\lIdillVi/, llllh.: ( 19H2), Cumi sia Nalionalfi a Co muni cil rii ~i a Libcrtalilor'
(J 986). C'on,si liul Superior al Audi ovizualului ( 1989). Ch.iar dad n-a fost In
IOlalilate suprimat5, puterea de inrcrventie a guvernului in sectorul
cCl municl1rii audiovizuale a fost to(u ~i redusa.
in cadrul dispozi~iilor legishltive ~i de reglementarc, Consiliul Superior
~II Audiovizualului determin~ anumite reg uH care SUllt impuse
inlrerrindcrilor de radio ~i te leviziune publicc· ~i privale. EI fi xeaza, pe calc
t.:onlnlCluaJii, obligatiile comple menlare specifice a le inlfeprinderilor pri vate
de mdio ~i de te lcviziune carom Ie acorda automatii de exploatarc.
Conlrolcaza rcspectarea obJigariilor §i sanCli oneaz.a violarea lor (sanctiuni
I>ccuniare, suspendAri. rcducerea sau retragerea autorizatiei). Nume~te unU
dinlrc membrii consiliilor de administratie ale societAtilor de radio ~i
tc levizi une din sectoml publi c, printre care pre~cd infii.
in afara existent:ei acestei institulij de tuteUl, organizarea actuaHi II
radioului ~i a televiziunii in Fran ta se caracterizeaza prio ex istenta unui
dublu sector: public ~i privat. C u cxcepfia conditiilor de crcare ~i a
reg irnului de proprietate, diferen!ele Intre cele doua sectoare nu pal'
int Oldeaun a foarte mari, daca ne referim la modul lor de functionare sau In
obli gap ile pdvind programele. Cu catcva nuanfe, acelea~i constrangeri Ii sc
impun ~ i intreprinderilor pub lice, ~ i celot' pri vate de televiziune hertziaml
nationula in mu[erie de alciituire a programeior: de pluralism al infonnarii ,
de di fuzarc (numal.", zile ~j o re) a film elor cinemutograficc; 0 cota pentru
upcreJc cinematografice ~ audiovizua le de expresie originala franceza sau
de origi ne europeana; conditu (durnta, identi ficare, taicturi ) de inscrtie tI
mcsa)e lor publicilare sau conditii de sponsori zare ...
In pri vinfa intreprinderilor pri vate de radio ~i televi ziune, a carol'
Inliintare este supu s autoriztilii de ca.l re Consitiului Superior al
Audiovizualului, dispozitiile Jegii din 30 seplem brie 1986 determina diverse
obli gal ii (transparenla. independenfa) transpuse din statutul intrcprinderilor
de prcs~i.
• Reglernentarea intcrml rom§neasca - Consiliul National al
AudiovizuaJuluij natura jurididi.
Consiliul National al Audiovizull lului este 0 autoritate publicli
alltonoma, care face parte din categoria uni UitiJo r administrative de stat. cu
cu ru<.:tcr exccutiv. Actele normative a le C.N.A . sun t emisc in scapu l
cxceul<1rii legii care reglemcnteaza func ~ion area soc ietatilor profi larc in
do mcniul audiovizualului . Legalitate,\ acestor acte csre supusA controlului
jucJcdHoresc, conform Legii co ntenciosului ad ministnlt iv nr.55412004.
...
(\)Ofol'm Legii auJ iovizualu lui , C.N.A . estc un orguni sm independent.
1111.·mbrii al.:cslu ia fiind garanti ai intcresului public ~ i nu rcprezinW
1I1Iiorilatea care i-a numit.
Penlru a inra.ri garanliile independenfei rnembrilor ConsiJi ului fa~a de
fUl.' lo ni politici, legea stabile~ te ca ace:?ria nu pot face parte din panide sau
nhe forma~iuni politice. iar calitatea de membru a l C N.A. este
IIlI'OmllatihilA e u funqiile publice sau pri vate, Cll e xcep!i a eelor didactice in
lII stilulii de invalArnant superior.
C.N.A. este conslituit din 11 membri , numip pentru un mandat de 4 ani
til' c....iI:re Pre~djote)e Romaniei - 2 membri , Parlame ntul Romaniei , Senat ~
( 'mnera Deput3tilor ~ cate 3 membri , Guvernu l Romaniei - 3 membri .
• Regirnut licen1elor de emisie ~i al autorizapei in rnaterie
Spre deosebire de presa sensa., comunicatia audi ovizuala este supus<l
ull ui regim de aurorizare admis de regulile intel11ationaie. Potrivil art. to,
fraza a 3-a,din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Intrcprindcrile
lll- radiodifuziunc, de cinematografie ~ i televiziune pot fi supuse unui regirn
1I1.'. autorizare.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului prec izeaza i nsii ca art. 1O al
('onvcnriei protejeaza pc deplin cOlltinutu l emisiunilor. autorizaliile
impun ~ndu-se numai in pri vinta aspectelor te hn ice. Potri vit Curtii,
Ilmeslecul autoritatilor pubJicc in aceasta materie s-ar justifica nu numai
pc ntru regle mentarea ordonata a instilutiilor de radiodifuziune la !li vel
n"lional. dar ~i pentru ada efect unor nonne internationale.
Tot in legatura ell intcrpretarea frazei a 3-a a art. 10, Curtca s-a
Ilro nunfat ~i impotriva admi sibilitatii m ono polului de emisie detinut de
l!lIverne, ardt8nd ca monopolul public este eel m.ai restricliv in privinla
liherta.tii de exprimare ~i in cooditiile evo!ufiei tehnicii in uhimele decenii ,
nu mai subzisHi justificarea 10 tcmeiul disponibilitatii de frecve nle.
in Romania, comunicafia audiovizuaia se realizeaz:t pe baza licentei de
l:misie ~i a deciziei de autorizare elibemH't in conditiile LegH audiovizualului
nr, 50412002. Pe.rsoan ele juridice publice sau private uu dreptul sa t nchiricze
rcrelc de comunicatii , audiovizuale radioelectril.:c, proprietate a regii lor
nutonome sau a societati lor eomerciale cu capi[a1 majoritar de stat. De
usemenea, pot uvea in proprietate slatii de emisie :?i linii pentru
rCLransmiterea programelor.
~ L..kcnfa de emisie
Comunicatia auwoviwalfl tn domeniul radiodifuziunii ~i in te l al
le levizi uni i se race pe baza licentei de emisie ~ i a dec iziei de autorizare
.<0
dilX:-f<lll:. i n cOIHJiliilc Legii audiuvi:t.unlu lui nr. 5()412002 (C II Il1(Kli lidlrilc
ulicrio:U'I..!).
Liccn \tl de cmisie cuprinde categoriilc de informatii ce vor putea face,
in funclie de natura lor, obiectul difuz~rii in public.
Licen1a se e libereaza de C.N.A. :In unna unui concurs la care pot
participa soJi c itan~ii care au obtinut avizul tchnic prea\abiJ al Agen~ei
N~llionnlc pentnl Comunicarii ~i lnformatica .
6.4. Consideratil asupra importantei accesu/ui /a
informatie
('ea mai importanta resurs~ pe baza careia sc iau deciziile intr-o
socic tatc este infonnal"ia. in zilele noastre, reteaua infonna~onala cste 0
conditic esenfiala a supravietuirii In plan social. Presa apare ea agent de
mcdiere a infonnatiei de 13 sursA Ia cetatean, avand rolul de a 0 transformu
Il1tr-u formula accesibiUi tuturor.
Libertatea informaliei implica ~i libertatea eomunicarii lntte cetaleni ~i
rcpre:Lentantii lor, eon~tiruind a"trel un gir :tI democrafiei. 0 condi!ie a
ajusli1rii decizii lo r poJirice Ia inleresul public. Prcsa are foluJ de u
intcrmcdi a aceasta comunicare, constituind un medium de tmnsmitere u
mcsajclor de Ia public la eonduditori ~ i invers.
Punetul 17 din Rezolulia 1003/1993 a Adunari i Parlamentare a
C'onsiliului Europei exprimii lntr-o maniera re levanta importanta
inrormalici in societate: "i nformarca ~i comunicarea sunt elemente
indispensabi le ale vietii democratiee. deoarece garantarea participarii
im.li vizilor la viata publicA este 0 conditi e a dezvoJtarii plenare 11
dcmocratiei" .
PenLm indi vid, dreptul Ja informalie reprczinta nu numai posibilitatea.
Jrcplul de a recepta infomlatia, dar ~i aptitudinea juridica de a pretinde 0
inrormatie de ca litate, conforma cu criteriile adev8rului ~i onesLitlitll.
PotliviL punctului 8 din Rczolutia 1003 co privire lu eli en jumalisticll,
informatii.t este un drcpt aI ceLateanului , din care rezul ti'i ~i dreptul de a cere
ca infonnalia fumizata de zjari~li sa fie lransntisa cu respeetarca adevaruJui
111 ea7.u l ~t irilor ~i in mod onest In cazul opiniilor far-a niei 0 intcrvenfie
exterioara, fie din partea autoritali lor publice, fie din p.mea sectoru lui
pri vat.
OreplUl la informalie implica obJigalia corelati v~ > ce revi nc statu lui.
de <l tisigura eadrul materiaJ ~i juridic necesar realiza.rii li beru lui acecs la
OIice infomullie de intcrcs publi c.
Pol.rivil uft. ] I, pet. I din Co nstilu~i ;j Romaniei, "Drcptul persoanei dc
01 avea acccs la orice informalie de intercs public nlL poate fi ingradit".
1(,0
Ohligalii lc ce- rcv ill slJ.lu lui in vcdcrca asigurarii rCillizftrii a(.:cslUi drcpt
slI n! stipulute la punctul 2 a l art. 3 1: .. Aulori lali le publicc. potri vit
I.:ompetenlelor ce Ie revin, sunt obligate sa asigure infonnarea corect5 :t
l'clalenilor asupra treburilor publiee ~j asupra prob lemel or de intcrcs
personal". Desigur, informaliile de interes personal nu. pot face dedit
obiectul infonnarii persoanei direct in tcresate. Niciodalti presa nu va avea,
prin lege, acces la astfe l de informatii.
Dreptulla informa(.ie are 0 struClurA complex.a, cuprinzand:
• drcptul de a fi infonnat in mod prompt ~i cOJ'eCt;
• dreptu l de a informa:
• dreptulla acces la sursele de inforrnape;
• dreptul ia recurs tn cazul rcfuzului aecesli lui la infonnatie;
• drc ptu l ln scicctivitare sau la non-informare;
• dreptul In confidentialitate;
• dreprulia proteclia surselor confidenpale;
Realizarea drepruJui la infonnatie ridicili in sil'i serioase problemc sub
a""pect material. In mod paradoxal, pfogresele in tehnologia comunic5.rii
ingreuneaza posibilitaple mass medi ei de a-:;;I onora obligarille fatti de
soc ict:lrc, Presa trebuie sa (ina pasul eu acesle lran sronnari, sa dispuna de
mijloacele financiare pentru a supravictui. in aeest context, statui este (hUor
sii asigure ~i garan~ile economice ale dreptului la infonnape. iar aceSlC
garanrii se tradu e printr-o politic~ fiscaHl corespunzatoare. Asigurarca
a\,;cesu lui li ber $i egal let informatie impl ica pluralismul presei. Atata vreme
dtt tot mai mulce publicatii dispar strivi te de presiunea fiscala practicatA in
Jlrczent. dreprul la informatie esle serios afeclat.. acesta fiind conditional tn
Illimul rand de di versilatea informal"iei.
Pe de alta parte. pentru a se putea mentine economic, deseori
publi caliile fae compromisuri in detrimentul obiectivitarii informapei.
intfilnirn freevent tn pres~ publici tate comerciaHl ~i chiar politica mascata.
inronnatii denaturate pentru a Ie dn 0 aparcnta de senzational. jumale din
care, din motive u~or de in~eles" c riti ca unor personl.llitati politice sau din
srera capira1ului lipse!?te eu desa var~ire , Toate acestea sunt masllri " mai
pUfin ortodoxe" de u face fatA presiunii economice. RezultatuJ este
infrangerea libeI1l'itii presei ~i implicit a dreptllilli la informare.
e u privire la aceesul la informalie, Adunarea Parlamentar1'i a
Consi li ului Europei lnvedereazll statelor ca orice informalie trebuie sa faca
obiectu l unei decizii intr-un termen rezonabil. Au[oritatiie publice care
rcfuu dreptul la inionnare lrebuie sA motiveze refuzul difu7.<irii unei
inrormalii, iar once refu7. cu privire la 0 cerere trebuie sa poata face obiectu l
lInui recurs. In Fmnla, prin decretu l nr. 88-4 65 din 28 aprilie 1988 S- 3
instit'Uit obligali a organe lor adminiSlrati ve de stat de a motivn In scris
16 1
 I\:lu l: lIl <lL' a d a cu rs unc i la.:rl!ri de infon na n.:. ill !.:U I. ue rcI'U:J" pclcntu l arc
drc pl III recurs I:.! Cu rn is i:.! de acces la documentelc adrninislnlli vc.
6.5. Reglementari pri vind acreditarea zfari$tilor.
Neconstitufionafftatea dfspozifii/or referftoare la refuzu/
sau retragerea acreditarii
Confonn an.lS, peL I, din Legea privind accesul la informa~ii le de
inlercs public, autori lap le pubLice au obligafia sA acorde rara discriminare
Ltcred itare ziati~tilor ~i reprezentanlilor rnijloacelor de infonnare in masa.
Acrcditurea se acorda [a cerere, In Lermen d e doull zile de Ia i'nregi strarea
acesteia.
Pet.3 a1 an.18 con~ine, l nsA. 0 dispozifie care pare sa contravina
d ispozitijlur constitutiona le. Este vorba de posibilitat.ea retrageri i acreditiirii
~i posibilitatea refuzu lui acreditarii ziari~tilor in cazul In care sav~sc
f'arle care irnpiedi ea desfa~urarea no rmalA a activiUi ti i autoritAti i pu bli ee ~i
care nu privesc opiniile expJimate in presa de respectivul zianst. Mai 'intai,
posi bilitatea refuzu lui sau a retragerji acreditarii se traduce, praetic, pri n
inlcrlicerea accesului la informal ie. echivaland ~i cu cenzura prealabila . tn
al doilea rlind, posibililalea lasata. de lege autorilalii puhlice de a califica 0
raptd a ziarisru lui eli ar frnpiedicu sau nu desfa~urarea normali1 a acti virAti i
CSle peri culoasa sub aspectu l consecinlelor negative pe care Je-ar putea avea
in planul libenatilor indi viduale. Formularea mu lt prea Jurga a legii poate
rcprezcnta, ~i aieL un resort al abuzuril or ul terioarc. Chiar daca refuzul
ucordalii acredi tari i ~i retragcrca acreditarii unui ziarist nu afecteaza dreptu l
organismului de presa de a obtine acreditarea pentru un all ziarist, ea
r5mane 0 inca lcare a dreprului la infonnatie §i de libera e,,;primare.
De altfcl . C Uitea Consri lutionaJa s-a pronunlat deja eu privirc la
ncconsticuJionali tatea retrage ri i acredi tarii j umaJ i~liJor, pri n Deci7iiJe nr.43
:;oi 46. ambcJe din 1994. IudcdHori i C urtii au stutual col sunt ncconsti-
tUlionale dispozitiile din Regulamentul Senatului ~i din Regulamentul
Camerci Dcpu tarilor referitoare la posibilitatca rcrragcrii acreditolrii
.iurnali~li lor, moti vand di acestea au caracterul unci sancp uni ce aduce
at in gere drcptlJlui Ia informarie .
162
6.6. Proceduri $i sanqiuni prevazute de lege in cazul
incalcarii dispozifiilor privind accesul la informatiile de
interes public
CapitolulIIl din Legea privind accesul Ja informati ile de interes publ ic
l' uprinde dispoziru referitoare Ja procedura de unnat 1n cazul ret'uzu lu i
l'omunidlri i informatiilor soli citate, prccu m ~i dispoz,itii privi nd
sanctionarea persoane Jor vinovate.
Conform an .2 L, pct.2, lm potd va refuzului explicit sau racit 1.1 1
angajatului dese,m nat al unci auloritilti od ins titu~ i i pub lice de a comunic'l
mronllali ile de intercs public conform procedurii prevazute de lege,
pc.rsoana lezatA poale depune rcclamaJie la conducatorul a ulori{~,ii sau al
insti tutiei publice respective 'in termeD de 30 de zi le de la Juarea hi
cu n o~tinl a . Daca. dupa cercetarea administrativa, reclamalia se dovede~ l e
illlemeiata, r;lspun sul sc transmite persoa nei lezatc 1n termen de L5 zile de lu
dcpunerea reclatnaiiei ~i va contine atat informatiile de interes publi c
soli e-itate initial, cat ~i rnen!ionarea sancli unilor disciplinare luate lmporriva
L'l.!lui vinoval de IIbaterc.
Art.22 regle me nteaza procedura contenciosu lui administrativ. la care
roate rccurge persoana care se consider" vArrunata 'in dreprurilc prev~z u lc
de legea pri vind acccsulia informaliile de intcres public. Aceasta poate fuce
plfingere la secl ia de contencios administrativ a tri bunalul ui in a. c3rei adZ"
Icritoriala domiciliazA sau in a carei ral,! teriroriala se afla sediul autoritalii
ori al instituliei publice, Pl-angerea se face in termen de 30 de zile de la data
c:..pirarii termenu lui previizut de lege. pentru raspun sul scn s.
Instanta poate obliga autoritatca sau institup a pu bli ca sa furnizeze
in rorrnatiile de interes public solicilate ~i sa pHitcasca daune morale :;oi/sau
pain moniate..
Legea prevede 0 sing urd cale de atac impolriva boUiruri i tribunalului . ~i
'!nume recursul. decizia CUrti i de Apcl fiind definitiva ~i irevocabiht Atilt
Ill angerea. cat ~i recursu) se j u dec~ in instanta in procedura de urgenla !$i
sunt scutite de taxa. de tirnbru.
• Aspcctc din dreptul european. Situapi eare a r putea justifieR
l)ubUearea unor informatii considera te confide ntiale
Ceca cc caracterizeaza informapn de prescl este faptul di uceasta treb uic
sJ corespunda interesului general a1 societali i de a c unoa~te acea inrormatic.
1motdeauna, sub aspect legislativ , prolectia datelor vizeaza proteclia
interesu lui general al societ1ilii. l'nsa i n practica s-a constatat d i , in anumitc
c:rzuri , intcresul public a fost mw bine scrvit prin di vulgarea §i aduccrca la
cuno~tint8 publica a unor i nforma~ii considerate secrete, .In practica st"atc lor
1 ~1
 Jl'!l10c.;ruli..'C , pn;cum "i a Curlii Europcm; a Drcplurilor Oll1ului. sc pot
idcntific<l eel pu~in pUlru situalii cure au justificat, inainlcu insLan~clor,
publicarea unor astrel de informatii:
• interesul general pentru publicarea infonnatiei este mai mare dedit
intercsul pastrarii secretului (S unday Times v. Regatul Unit);
• infommlia era deja de notorietate publica in momentul publicarii ci
(Werer v. Elvctia);
• f<lctorii de decizie ai institutiei sau companici au pennis publicarea.
rcprczentantii justiljei ~i reproducerea unoI' infonnatii privind afaceri
judiciare pe dii oeulte, chiar partizane.
Comunicarca defectuoasa Intre mass media ~i organelc puterii
judccatDrc~ti are elrept cauza ~i un ~ir lung de deconspirari ale abuzurilor
autoritalii j udedltore~Li, ale lipsci de rcceptivirate a organelo( de urmarirc
penala in sesizarea unor cazuri care aduc mari atingeri interesului public.
Chi<lr fostul minisLru al justitiei, Valeriu Stoica, a afInnat, cu ocazia unor
cnmentarii referitoare la 0 sentinta de condamnare la pedeapsa Tnchisorii 1.1
doi zian~ti care scrisesern despre abuzuriJe unui ~ef al Polipei din judetul
la~i. ell. judecatoni au luat decizii emotionale, intrucal 'in presa estc
culpabili zata intreaga juslipe. Valeriu Stoica a mai suspnut ca numireu
juucclHorilo( inamovibili ar trchui sa aiba loe dupa 0 verificare mai atenta,
intrucat in. prezent "cxista numeroase decizii Care inca!di flagrant legea ~i
care nu pot fi explicate decat fie prin incompetenta, fi e prin coruppc".
Chiar daca mice legislape prevede explicit sau implicit confiden.
lialitatca anchetei judiciare, aceasta faza. secreta a procesuluJ penal nu poate
aeoperi abuzuri , delicte, nedreptati din panea celor chemali sa instru-
menteze un caz. Istona proceselor post-decembriste cste plina de cazuri
mU.'jl:.lmalizare on tran~ate lntr-un mod scandaJos pentru opinia pUblica. in
muhe situalii , preCllm afacerea zaharului , a graului, Tigareta, Motorola etc.,
scsizarea a fost tacuta ernar de presa.
Art.13 din Legea 54412001 prevede ex pres ca informaliile care
fuvonzeaza sau ascund Tnciilcarea legii de catre 0 autoritate sau 0 institulic
publica nu pot fi incluse in categoria infonnaliilor clasificate ~i eonstituic
infonnatii de interes public. Putem spune Ca presa ~i-a di.~tigat un drept de
control chiar ~i asupra activiLalii justitici, in masura In care dezv5.1uirilc
accstcia nu impieteaza asupra unor principii fundamentale ale dreptului.
• Prezumtia de nevinovatie
Principiul prezumtiei dc nevinovalie se traduce prin aceea di persoanu
imporriva careia a fost dcclan~at un proees penal este consideratii
ncvino vata p5na 11.1 dovedirea vi novatiei sale in unna unui proces public, in
care sllnt rCspcclate taate garanliilc libertatii individllalc.
164
Prineipiul prc:t,ullllici de ncvinovulic cslC consacral in C'onslilulia
l{olllfmiei prin arl.23 , punctul 8, potrivit diruia "puna la ramuncrca
uef"inilivft a hotararii judec:itore~ti de condamnare, persoana este consideratn
Ill' vi novatif'.
Potrivit art. 66 din Codul de proeedura penala, "invinuitul sall
IIH.;ulpatul flU este obligat sa probeze nevinovatia sa". AceastA sarcina revinc
organului de urmarire penaHi tocmai pentru ca in [avoarea invinuitului sau a
IllcuJpatlllui opercaza prezumtia de nevinovaTie. Art. 66. alin. 2 dispune ca,
III cazuJ in care existli probe de .ncvinoviipe, "i"nvinuitul sau inculpatul poate
proba lipsa lor de terneinicie.
Asociatia IntemationaHi de Drept Penal, reunita la Hamburg in
pClioada 16-22 septemblie 1979, a adoptat 0 rezolutie privind prezumyia de
IIl~vinova~'ie, care este definita prin urmatoarele elemente:
a) Nimeni nu poate fi condamnat sall declarat vinoval, tara sa fi fos\
fudecat confonn legii intr-o procedura judiciara;
h) Nici 0 sanctiune penala sau 0 sanctiunc echivalenta nu poate fi
IIplicaru unei persoane, citt timp vinovatia sa nu a fost stabiliHi in fonnele
prcvazute de lege;
c) Nimenj nu poate fi obligat sa-~i dovedeasca nevinovatia;
d) Tndoiala trebuic sa fie lntotdeauna in favoarca aeuzatului.
Datorita includerii acestor dispozilii In materia probelor, in Codu! de
proccdura penaJa, multi anton s-au exprimat in sensul cxtinderii acestui
principiu pc mtreaga duratii de desffu;iurarc a procesului penal, nu numai in
l'adrul probatiunii. In opinia noastra, principiul actioneaza oncum pc
I'lltreaga durata a procesului penal, fund yorba de un caz de aplicare direct<1
II nonnelor constituJionale.
Potrivit dispozitiilor constitulionaJe, persoana este eonsiderata
llevinovaUi pana la r<1manerea definitiva a hotararii judeditore~ti de
(ondamnare. Momentul in care incepc sa actioneze prczumtia de
Ilcvinovat-ie este concomitent eu eel al sesizarii organelor de urmarirc
pcnaHi, potrivit modurilor prevazure de lege, intrucat atunci ineepe
strangerca date lor necesare pentru a sc vedca dadi este sau nu cazul sa
inceapa urrnarirea penala.
Prezumtia de nevinovatie T~i inceteaza actiunea la data cfind hotararea
instanTei ramane defmitiva, potrivit dispoziliilor Codului de procedufll
pcnaJa.
Se observn en textul Legii fundamentale restrange sfera de actiune a
principiului la data rAmanerii defrnitive a hotaram de condamnarc. Din aeest
punct de vedere, Constitutia lirniteaza aplicarea pnllcipiului la datu
rnmanerii definitive a hotararii de condamnare, ceea ce insearnna cu
prczumtia nu opereaza pe parcursul judcca:ni cailor extraordi nare de alae
lfi'i
 l'lI(C all ~'I ohie!.:1 hOliirfui tlcfinil ivc. inlrc cr.ik- tll~ IIWl~ ol'thnarc ~i (;clc
c .lt lriiordin:Ul': c,I\; is l1i .>lscmlinIiri , in sens ul eli ~i unl~lc ;-:i .. hcle lind Itl
vcrifi cnrcil hoLarJrii supusc conLrolului ~i mentinerca sau sehimbarea ci,
dura cum cste conforma sau nu legii ~i , In gcnere, adevarului ~ i spiritului d(.:
justitie.
Pe de ultfi. parte, in cursu l judecarii cailor extraordinare de atac, exisln
posihili luleu suspendArii exccutaru hotarfiri i defin iti ve atacate., ceca ce este n
apliculic a principiului prezu mtiei de ne vinovlltje, Intrucar ex ista i'ndoieli ell
privire 1<1 legaliratea ho tArfui i atacate ~ i implicit ell pri vire la nevinovAfill ,
celui condamnat. Ca atare, prezumtia de ne vinovatie ar trebui reglementatll
in sensul actiunii pan~ III cpuizarea tuturor cailor de al'ac, inclusiv celc
c xtraordi nare.
6.7. Jurnalistul (Agentul Media) - Principalul element al
reglementarii juridice a dreptului comunlcarii
Dupa revo lup.a din decembIie 1989 mass-media romanelisca a cunoscul
o (Ic'l.vnltn re flu·a precedent atilt 10 domeniu l presei sen se c5t ~i In eel ul
<ludiuvizuaJului . Aceastll ex pan siunc a atnts dupa sine 0 cre~lere a locurilor
de muncli ~i a necesarului de jumali!jti. Din p:icate efectuJ acesrei cre~teri nll
a fost doar unul benefic, In sensul cre::;tcrii caliUi.tii serviciilor oferite ci :;;i
ullul negati v In sensul lipsei unei selccJii real e ::;i riguroase bazate pe ni::;lc
ccrinte bine delimitate ~i a definirii clare a u.nui statut aI jllJllOlistllluL
Probl ema cerintelor pe care Ie impune mesena de jumalist este in
slrfinsa legalllril eu accea a pregatirii profesionale a jumali ~tilor. Perioadn
post-dece mbrista a lasat 0 trista mO~lenire : inex.istenta unor strucruri
univcrsirare in domeniul jumalistic, a transformat mass-media Intr-un
Jomcniu experimental care it fost nevoit sa ]'mprumute potentiali jumali~li
din sfera alt or domenii umani ste. 0 alta filiera a fost reconverslll
profcs ion aUi prin invfitarea tehnicil o r ~i deprinderilor stricr necesare in
rcoactie , di rect in campul muncii . Ex pansiunea mass-media de dup!\
rcvolu~c' a favorizat aceasta reciclare a fortei de rnuTtc~. c hiar a unoI'
(.~atcgurii de pcrsoane care posedau doar studii medii. Aceastli. recon versic
proresion ala. s-a realizat in jurul unor "veterani" ai mass- media romane~l.i
din momentu) cadeni regimului totaliLa?
I Sprc cxcmplu. in presa sc ris!. in :lnul 1990 au ap!rut mai mult de 1000 de publicalii. ace~1
segment al tn;Jss-mediH dezvo llandu-sc mai repede ~ i mui rupid decflt nudiovizunlul a clIrui
..c~plozic" s-;! prndus abia in ptrhmdu 1992--1993)
1 r~IlILICU Nii.:o lcul Radu ~ ''In,I'litll(ii cllflumfe 'in mmzifi/! ", Hdilurn Ncmiru . Bucur~ti. 20 II :
1(\(,
Pc oe ccalah!l IlanC proccsul l1c sc tcc lic ncfiind fu arlc riguros a lial
pus ihilitaLea crearii uno r iemrhii , accesului ~ i promovarii in caricni dc
IHfIlali st, nu neaparat dupa ctiterii legate de pregatirea profesionaJa. Sa mai
mull , de~i perioada post-comunisla a Insemnat un boom In dczvoltarca
Illvalamantului universitar in domeniul jumalisD1ului , necesitatea acestor
liludii nu a fost recun oscuti'i. de catre mai vechii mem bri ai breslei in virtulca
jllinc ipiului talentulai ~i vocatiei innascute. Dupa. cum remarea Maxim
J):mci u l ..origioea cri7..ei este identiticata tocmai in lipsa de comunic'lrel
urmoni zare dintrc cei trei "actori" ai sce nei mediatice: breasla jumali ~ lil or,
IlHlronatuJ ~i formatorii (invafam fintui universitar)".
In acest fel pen tru viitorul jumalist testul principal nu iI reprezi ntil
IIl·aparat ~i exclusiv pregiUirea in in stitutii speciali zule ci acceptarea din
1':1I1ca breslei care "de1ine eomrolul asupra profesiei, a principii lor de
IIllarteneola :;;i a mecanisme lorde integrare, functionare ~ i expu)zare".
Practi cajumalis tica, fie ea este vorba de presa serisa, radio, televiziune
~au agcntie de presa, are ca prima etapa culegerca inforrnaWlor. Aeeas!!!.
l'lapa, care presllpunc In marea ei majoritate 0 rnunca de reren, este atributul
l" lI;c iu si v al reporterului , El reprezinra baza piramidei in ierarhiH
rcl1actionaJa, el es(c eel care transfonnfi evenimentul 10 informalie.
mformalie care ulterio r va fi anali zatA, se lectata, pregalitA pcntru tipar sau
pcntru emisie.
• Runul reporter
Specia li!?tii in domeniu 2 ::;i Iiteratu ra de specialitate identifica in su~irile
nceesare unui bun reporter:
a. SimJUl !1tirii care reprezinta. mai dcgrubA un al ~aselea simr al
·'.iurnalistului" decat 0 suma de criteri i in stabilirea prioritatii ~i importan fei
unoI' evenimente . Totu ~ i aeest siml nll este neapArat cevu innasc Ul ci mai
degraba rodul unei experien~e fudelllngate de teren;
b. SimJUI u rgentei avand in vedere cii cerinla mass-media cOlltem-
!Jurane este actualiLatea, Infonnaria esre valoroasa. doar daca «evenime ntul 5-
II pettecut maine". Aceasl4:l idee comportA totu ~i di scupi in ceca cc prive ~ te
opozilia actualitate - caliralc (care presupune uneori documentare, verifieare
din mai multe surse etc.):
c. Capacitatea de a respecta tcmlenele de predare a materialel or in
conditi a in mare presiune 3 .
I R.N . Rudu, op ,cil;
J Fere nc Vnsas & Alexandru-Bradul illmanu _ " RepOr1eml $i rol,,1 .fau in procesl/I jurrw·
/i.l'lil ' ". "Revista romanti de jurnlilism $i comun ica rc". nr.3I2008,
, Idem,
1()7
 6.7.1. Statutul proieslonal 81 jurnali~tllor
Condil i:t j unli.lli ~lilor reprczi nta ~i eu unuJ dintre elcrnenlclc constitutive
~i l:<lraclcrislice ale regimului politic in vigoare.
Con ccp{ia liberaJ A c lasica face, cum este cazul i n numeroase tan, ell
jumali~tji sa nu mai fi e considcraJi diferili de a lte categorii profesionale $i,
in consecinla, sa fie supuSi dreptuJui comun al mundi .
Aplicand asuel partial anumi[c c le mente ale teoriei dreptului In
informarc Cll excePtia cazu lui cand, cectand unor grupuri de presi une, nu
cslc verba de acordarea unor privileg ii acescei profesii. dreptul mass-medin
conS<lcra.. jumali~:tilor cateva dispozitii pmticulare.
Analiza elememelor proprii unui starut specifi c al jumali$tilor
(determinate in general dc dreptul comun a l muncii ) pri ve~re in specilll
d cfinireu jumalistului, di stinctia intrc jurnali~tii salaria", ~i jumali ~rii
c.:. olahoratori ~i , deta)iile eu privire la desfacerea contractului de munell
pcnlru j umal ist ~i raspunderea lui disciplin ara sau ci viia.
6.7.1.1. Oefinirt'.H jnrnalistului
Defi nirea jumalisl"Ului constituie primu) ele ment a l statutului sau
~JlCC ific. Dreptul romanese nu dovede~te. din acest pUllet de \lederc, toat.:~
rigoarea sau c1aritatca necesara. Imprecizi ile definifiei legale nu au fost
corcctate dedit pat1ial de jurisprudentA.
Vrand sa asigure li bcrul acees la profe siunea de jumalist, dreptul
rr<.lm:ez lcag:i apanenen~ la aceasta profesi une de constat'area exercita.ri i
'Iccstei aCLivitiili profesio nale. jumalisrul profesjonist CSle eel care are co
oc upalie principaHi, regul ara ~i retribuita exerci tarea profesiunii sale fmr-unu
~au mai mu lte publica~ii eotidiene sau periodice, intr-una sau mai multe
agenlii de presa. unde t~i are principala surs:i de vcnituri .
Termenii acestei defini tii (relu aUi de dlte va legi slalii straine) apal'
dcslul de nesatisracarori ~i de imprcc j~i .
Nu sc preci zea:z1i de foc in ce eonstA profesiunea sa. Jurispnu..lenf,a u
trebuil s.1i adauge. in spec ial. eft esre vorha de 0 munca de lip intelectual,
nir..:fmd apel lu un efon personal (;reator, in relaJ:ie cu actualitatea. Utilizarea
;'Icestor c rilerii nu este intotdeauna [oarte simpHi. :;;i IlU poate evita
eontestarea.
Este :z.iarist pro!esio1list' persoana care are drept ocuparie principa la ~i
fclribuir u presa, posesoarc a unei ctirJi de prcsa l'eeunoscutA de una din
organizafiilc profcsi onale, respectiv orice reporter, redac tor, fotoreporter.
IConform Si ululul C'lubului Rllmon tic Pl'e,~ n;
11:.0
grafil:hm de presOI . sccrctar de rcdaqic. sd de sce Jie sau J CI,arl ,mll.:.nl .
1l.·tl;'l(;tor sef sau adjunc t, director de publicaJie, mdio Sall tclc viziunc. eu 0
vcc hime minima in presa de un an (perioada ee reprcz inlii siagiul in aCCuSla
tlclivitate).
in virtutea libertati i de expresi e, zianstul are dreptu l de a eri ti ca.
urgumentat, atal Puterea, cat ~i Opozitia, considerand drcpt unie eriteriu de
IUtlCCnre a faptelor raponarea lor la legile larii ~j )a principii Ie morale.
Locu l unde I~i exerc itii acti vitatea jumalistul este un alt criteriu esenJi<ll .
Il ispozi tiile Codului muncii nu fac In mod expres referi re deeal la
pu blieafiile cotidi ene sau periodice ~i In agentiiJ e de pres§.. Oespre ce tip de
publicap e periodiea se vorbe~re?
Nu exista nici 0 dcfinitic general:i a publicapi lor de presa. Cum sa Ic
di slin gem de ziarelc de intreprindere, suporturi promo~onal e sau publie itare,
\';II"C ~ j ete angajeaz6jumal i ~ti?
Ti nand com de diversitatea funelii lor asumate de jumali~ti, a locurilor
!;'i <I condifiilor exercitari i lor, a tehnicilor utili zate . a competenfe lor
m~c.: esaJ"C , poate di nu este justificara tnglobarea intr·o singurfl categorie a
iumali ~tilor profesioni~ti. titulari ai aceleia$i cMfi de idcntitate profesionalli.,
lucratori tOlu~ i aut d e difcriti.
De aceea, consideraffi necesarli. dc finirea diverselor fune!ii sau calegorii
profes ionale ihlre care s-ar face astfel distinetie.
(,.7.1.2. Jurnali$ti salariatl ~ijurnali~ti colaboratol·j
Luarea 1n considerare a conditiil or de exercitare II profesie:i de jumalisl
~i In s pecial a naturii leg~Uurilor cxi sle nte mtre jumalist ~ i. intreprinderea 1n
(.me luc reaza, ar trebui sa permit~ distinclia inrre jurnali~ii sal aria~i ~ i
jurnali$tii independcnti sau colaboratori (remunerati pe anicol).
De difcrenta de co ndi ~ ie ar trebui s~ depind ~, daca nu (cum gre~ it s-u
'incereal intr-o aDumit!'i epoca) recunoa~terea caliHi.tii de j urnalist, eel pulin
hc nefi c ierea de anum ite pro1ectii §i ganmtii (in materie de remunerare,
indemnizarii ~i desfacerea contractului de munca), in comraponderc c u
Icg.11tura de subordo nare. spccifica salariatului.
T endintele excesive sau abuzive (din cauza anullliror patron i) ce vor sa
limileze nU1Thllrul ce lor CMora Ie-a fost recunoseut statutul de salariat au
provocat asw.zi (sub presiuneajumali$ti lor) abuzu l invers. Acesla consra In a
impune fapl ul c[l o nce convenlie prin care 0 intreprindere de pre~ i~i
lIsigurA, poo intcrmediul remuneratici , concursul unui jumalisl profesionist
CSle presupusa a fi un contract de muncA (art. L. 761 -2 din Codnl muncii
francez).
t hO
 Proha cOlllran.1 rtlillfin 0, ftu'[j 'inuoi;d!l , adllli sibiltl, insfl cslc dilicil de
sli.!hili!.
Dircren~u clasic5 dintre jurnaJi~tii salariati :;;i ju mali~tii colahoratori,
L:arm:tcrisLi ca a doua moduri diferite de excreitare a profesiunii. ~ i-a pierduL
subsl:Jnt:a scmnifieariei :,;,i utilitafji sale. $i nu oste sigur di acest fapt a
conlribuit la l ntfui rea pmrecpei sociale ajumali~ti lor.
Nc-am putea intreba care este incidenta acestei silUatii asupra ni velului
angajarii (:,;,i deci al ~omajuJui) i n respecliva profesie!
(1.7. 1.3. Desracerea cuotractului de munca. Clauza de con!jtiinla
Elcmentu l eel mai specific ustdzi pemnl stalutu! jumalistului se refcm
1<1 dcsfaecrea contractului de rnunca (preaviz ~i despagubire) ~i , mai precis,
la dcsfacerca contractlilui eu introducerea i'njoc a cIauzei de con~tiinta.
Se fnccaTca asrf,el garantarca independentej ~i a libertlitii jumalistuilli.
Prin clau7..a de con~ti inta se in~elege acea posibilitatc acordata juma-
lislului (salariat) de a lun el inSU!;li illitiativa de a des face contractu l de
Illunea prin care este legat de patronul sau. 3vand In totalitate dreptul III
indcmnizaliilc ce 1i sunt datorate pe motiv de concediere (fani vina din
panca sa), in trei cazuri pc care Jegea Ie enumera: cesi unea publica~iei.
incctarea aparitiei ~i schimbarea notabi la i'n curaeteruJ sau in orientarca
ziarului.
in nici 0 alta pmfcsie nu ii este acordat salariatului un drepL de demisic
eu plata lInor indemnizatii , ai aceasta 10 numele protejarii onoarei ~i
dc mnirfitii jumalistului . presllpus a fi mai direct ~i mai profund aDgajat in
Hccasta activitate dedit in oricare aha.
Intr-o periooda in care llulllArul angajruilor esre inferior soJicitfuilor.
~;mscle de rcangajare mpida la 0 alta publicalie sunt limitate. Prio unnare, 1:1
Fel de limitata este ~ posibilitatca de a introduce efecliv 'in joe un astfel de
privi legiu. Ri scul asumat va fi, tara niei 0 i'ndo i al~. 0 proba a hotarfirii
jumalistului ~i ajustificani revendicBrii s;.t le.
Apreeierca temciului pe baza e:lruia estc invocata clauza de con:;.1.iinta
race obicclul unar aprinse controverse intre patron ~ i jumalistul dcmisionar,
lin£Ind cont de conditiile !iii circumstanteJe definite prin lege $i dc
consccin!elc pe care Ie implica (in ceea ee pri ve~le indemniza~iiJe datorate).
Cc aT trcbui s5. se inteleaga prin cesiunca ziaruJui sau a periodice]or 'l
Rclutiv u ~or de determinat atfita limp cat e ra Yorba. ea in trecut, de
Illtreprindcri individualc sau familiuJe, apreeierca faptului constitutiv :II
ccsiunii pare ustAzi mull mai delicuta.
Cure Prlrtc a capitalului tran sferal sau care schimbarc a majoritalii
Irchuic luata in considerare pcntru ca, referitor la SOC iClfililc de edit.!lre, sa sc
ptXllti vorbi de ccsiunc'! Schimbarca dircClorului publicarici, de cxcmplu. nu
1711
III' fi un critcriu de uprecicrc mui simp lu ~ i mui cOli form Cll inlcn\iilc
I q!. i~laloru lui ~i
eu mOlivele de consacrare a unei use mencu sil uulii '!
Care poute fi adevamtul interes a1 referiti i la i'ncetarea apariliei ? Ar
' mimi , faro i'ndoiala., ca jurnalistul sa fie informat dcspre ilceasta e ll sufie icn t
limp inainte pentru a putea anticipa incetarea contractu lui de munca sau
IIl'n1ru a putea fi obiectu l unci propuneri de reangojare (pe care sa 0 poatl\
rl'fuza) in cadrul unei publicafii apartinand aceleia~i societali sau ace lui ;'l~i
l:ruP·
Aprecierea elementelor constitutive ale unci schimbiiti ootabile in
\'amcterul sau I'n orieotarea ziarului pare ~i mai delicat;.t . Jumali stul
dcmisionar nu are niei 0 garantie ca aTgumentele avansate de e l vor fi
m.: ceptate de patron sau aprobate de jutisdi ctii .
o demisic colectiva a unei pari! a redactiei va fi, fara nici 0 Indoiala, 0
proba mai clara a realitiitii schimbarii ~i a prejudiciu lui astfel adus onoarci
ill111ali ~ti lor sau a irnposibilitatii lor de a continua, din aceste motive, sa
rolaborcze la respectivul jurnal. in toate cazu.rilc, garanria va apArca
Ilcgati va pentnJ ca jumalistul nu poate decat ~a se supun ii sau sa-si de,L
d~misia!
DacA este concediat sau daca pune In aplic arc clauza de eon~tiin~a.
IIIt1lalistul poate (in dreptul francez) sA prelinda indemnizatii de conccdicrc.
Acestea sunt, in ptincipiu, echivalcnre cu 0 luna de salariu pe an de vechimc
In Imrcprindere, pana la maximum cinci sprezece (luni dc saJariu pentru
dncisprezece ani vcchime).
o Comi sie Arbitrala (repTCzenranti ai angajatoriior ~j aj jumali!?tilor) va
~l abiJj aceasla Jndemniza!ie. Comisia estc in aecl~j limp autorizata 5<1
lIJlrecieze, oricarc ar fi vechimea colabornrii jumalistu lui In intreprindcrc,
natura ~i gravi tatea gre~lilor repro~te ~i incident'a lor (reducere, suprimare)
usupra indemnizaliilor de concediere datorate.
AcordAnd, cel purin la inceput, anurnite privilcgii jurnali ~ til or. pentru a
gl.tl'anta mui binc libertatea Jor si, prin ei, libertatea de informare $i drepturi lc
publicuJui in accasta privinta, statutul profesionai al jumaJi~tilor , In ceca cc
ii rnni este specific, perrnite oare i'ntotdeauna punerea tn practica un
U)icmcnea obicctiv'l Numai 0 definire mai precisa a profesiei de jumali st.
cure sa 0 deosebcasca de profcsiile conexe (jumali~li de Intreprinderc,
comunieatori. relalio ni ~ti) ~ i distingerea divcrselor categorii de jumali~ti
(corcspunz5nd unor activiti!.ti, cornpetente ~i responsubilitiiti diferite) ar
permile 0 noua formulare ~i 0 'intarirc a acestui statut profesiona l, element
L\'icntial al dreplului comunicarii de masu.
,~,
 6.7.2. Normele deonlologlce ale profesiunli de jurnallsl
(.,7.2.1. Keglementarea europt!ana
Un importam document intcmalional, rnenjt s~ realiz.eze 0. uniformil.are
l'udunlor dcontologice ate ziari$tilor di n srarele membre ale Europej If
rcprczinl1i Rczolutia 1.636. adoptata in 2008 de ciltre Adunarea Parlamentara
a ConsiHului Europei, rezolupe dcnumit.ra "indicators for media in a
democracy".
Acesta este unul diDtre documenteJe-ghjd penfru orice cod deontologic
din sfem mass-media din stat'ele membre ale Uniunii Europene ~i cele
mcmbJ'c ale Consiliuluj Europei.
Con siliul Europei a eluborat standardc pentru rnasurarea gradului de
Ji bcrlate ~i indepencienra ale presei.
Aceste standarde sunt elaborate 'in lumina unor nOrIDe juridice
provenind din Artico.lul 10 al Conventiei Europenc asupra Drepturilor
Omului (ETS NT. 5) ~i pc bazu lwei seni de reeomandari Conexe cmise de
Comi~i a Europeana ~i Adunarea ParJamentara a ConsiJiului Europei.
In procesul de m1i.surare a gradului de libertate a pre!>ci, Consiliul
Eurupei se sptijjna $i pc:
1. Standardele Comisiei de la Venetia (Comisie Eumpeana pentnt
apcirarea DemocYll/iei ~'i a Sialltluiui de Drept).
2. Rapoarleie alluale de lip camparariv emise de orgllllizatii de
presti!!,iu Tn domeniul jurnalismuilli "Reponeri .tar/i Frontiere ' 1 ~i
Illlernalional Press Ins/ilU' din Viena
3.lndicatorii dezvoitGrii media elaborafi de UNESCO
Aceste standarde trebuie ob li gatori u sa fie reflectate intr-un Cod
DconlolOgic aJ jumalislului.
Propunern ca. in cadrul procesului de elaborare a unui cod unie la nivel
n:l\ional privind Srattauluj lurnalistului sa se Tina cont de aceste slandarde
f1irJ de care inslitufia jumaJistului s-ar putea si lua i[J afara legislatiej
curopene.
Alunci dind se pune problema sa se elaboreze not nonne in dorneniul
'lctivitil lii scrviciilor publice de radio ~i tv, cfind se trece la validarea unui
document-cadru (cum cstc codul deontologic sau statutul jumalistului),
pl.lrlumenlul national are obliguria sa i'~i insu~ease;li 3ceste standarde
cnumcrute la punctul 8 al rezoJuriei.
172
Artieolul H nl l{cl()lutiei '
N. 1. Drcptul h.l li bertatea de cxpresie -?i de informare prin intcnncdiul
media lrebui e s3 fie ganmtat de ciltre legislatia national5. !fi aeest drcpt
trehuic aparal.
Un numar mare de cazuri anate in justitie din cauza neresJJCctarii
:Iccstui drept reprezinta un indiciu al problemelor unui stat In privinla
Impl ementArii In lcgislatia na!ional <l a menliunilor referitoare la libertatc ••
presei ~i, In consecin~a, l'eclama revizuirca acestei legi!>la~ii in sensul ap<lrllrii
lll..~cstor drepturi.
8.2. AutorilAple statului nu trebuie sa. fie menajare in fala tonului crilic
al presei, ~i nu trcbuie sa genereze 0 legislapc care sa Ie protejeze pe e le ~ i
...:1 ii pedepseasca pe jumali~[i. Jumali ~lH nu trebuie sa fie lrim.i~j in detentic.
sau canale le lor media sa fie Jnchise, din cauza c riticilor pc care ace~tia Ie-au
adresat guvemantilor,z
8.3. Acele Jegi me statului care doresc sa pedepseasdi incilarea la ura
rasiaH1, care doresc sa. protejeze ordinea publica. ~i siguranta nationala
Ircbuie elaborate in a~a fel incat sa nl! loveasca. in libertatea de expresie a
jurnali ~ti l or. Dacli, In schimb, autoritatea poJjtidi se prevalcazn de legislalia
rcferitoarc la protejarea sigurantei nalionale daar pentru a intensitica
pcdepsele pentru jumali§ti, acea legislatie trebuie imediat schimbam.
8.4. Jurnali$tii nu trebuie sa fie supu~ i nici unci pre.... iuni din partCi.l
Slatului care sa Ie bloc-here ac(ivi(3tca.
8. 5. Panidele politicc -?i candidatii trebuie sa aiba acccs just ~i ega l la
canalele publice de media. Accesullor la aceste canale trebuie sa. fie facililal
mai ales in timpul campaniilor electorale.
S. 6. jum ali~tilor straini nu trebuie sa Ie fie refuzata viza de intrure in
lard pe motiv ca relaWrile lor ar putea avea fi enrice la adresa guvernu lui
m;elei tari.
8.7. Mass-media trebuie sa fie libcre sa difuzeze informarii ~ i produse
jurnalistice in limba pe care acestea 0 dorese.
8.8. Contidentialitatea surselor de informarc trebuie sa fie in mod
i mperatl v respeetata 3 .
I RezoLutia nr. 163612008. "Indicators for media in a democracy". adopUlta de eAtrc
i\dunarea ParJamcntal'<1 :I Consiliului Europe; ;
2 Acest punct fi t rezolupei Consiliu tui Europei se regase!ite Iil toate codurite
deontolDgice ale BBC, Deutsche Welle, RFJ, Fo!deratiil imernajionaJll a Jurnali$li1or,
Asocialia Jurnali$tilor Europen;
3 AL'eSI punel 31 rezolutiei Cun!'itiului Europei se regase$te in toate L'Odurile
clco ntul{lgice ale SBC. Oeulsche Welk, RFI. Federapa internationala a Jurnali$lilnr,
Asocialia Jumali$tilor Europeni. ~i in loale coduri le posturilur pubtice din Uniunc:.
European!! . Reamintim ca. nil CII mull [imp ill urma, pr{licclul de lege pri vind funclionurcn
Sucietat;i Rnmiinc de Radio (SRR) $i SocielAti i Romane de Televiziune (SRTV) inifilll de
,,,
 H.9. Dn.;plul la cxclusivilatc <II unor rcialilri privind uncle cvcnimcnlc
majorc nu trchuic sa intcrfereze eu drcptul publicului de a fi informat.
ILIO Niei dreptul la intimitate al persoanei ~i niei legile privind
inrorma~iile clu."ifieate nu trebuie sa eonstituie pretexte pentnl lncalcarcll
tlrcpllllui la informare al eeta.teanului in materie de interes public.
S.ll. lumalistul trebuie sa fie asigurat pIintr-un contract de munerl In
ca re sa fie incluse c1auzc privind protectia lui soei ala , cu scopul de a TIU ii
com pro mite i mpartialitatea ~i independenta.
8.12. Jumali~tilor nu trebuic sa Ii se restranga in niei un fe1libertatea de
.. I t.:rca asod a)ii ~i sinwcate care sa se afle in negocieri colective.
8.13. Canalele media trebuie sa aiba independenta editoriala de III
proprietarii accstora; spre exemplu, de eomun acord eu patronatuJ - fie en
csle vorba de media privata sall publica - trebuie sa se cunvina asupra unui
cod de eonduita (statut, cod deontologjc, nonne deontologice), cu scopul de
a Ii se asigura independenta editOliala ~i de a beneficia de garantia ell nimeni
nu va interveni in mUTIca lor de editare a materialelor jumalistice 1•
8.14. Juma1i~tii trebuie sa fie protejali impoLriva ameninlarilor sall
agrcsi unilor din cauza munei; lor. La solicitarea jurnali~tilor care se simi
amenintati , polilia trebuie sa Ie asigure protectie. Procurorii ~j judecatorii
lrcbuic sa se ocupe in mod eorespunzator ~i la timp de cazurile in care
jlJrnali~tii au primit ameninlari sau a fost atacati_
8.15. Auto.titalile implicate in reglementarea audio-vizualului trebuie sil
ac\ioneze de 0 maniera impartiala ~i efieace; spre exemplu. atunei cand estc
vorba dc acordarea de licente. Prcsa scrisa ~i cea difuzata pe internet nu
lrcbui e obligata sa aiba licenta din partca Statului, niciun document eerut in
neest caz nu trebuie sa depa~easca ni velul unci simple taxe de inmatrieularc
In Rcgistrul Comertului.
8.16. Media trebuie sa aiba acces tiber ~i egalla canalele de rustribulic,
In inrrastructura rehnica (ramo-freevente, cabluri de transmisie, sateliti, etc.)
sau la inrrastrucrnra comerciaUi (punet de distribulie de ziarc, ofidi po~talc,
~i alte servicii de distribuire a presei) trebuie sa Ie asigure protectic.
dCpUlalUI PDL Raluc:.! Turcan a fnst respins de Parlamentul Rominiei ~i a starni! prolestcle
mg'lni7.aliiJor inLerna\i(lnale din Europli. Una din lipsurile proiectului era tocmai articoJul
cure ar fi trebuit sa prevada obligativitateCl respectarii cnnfidenpalitafll surtle lor jurnn-
li:-;Iului. DirectoruJ sectiei ~uropene a Fedcratiei [nternajionalc a Jurnali~lilor. Marc Gruber,
II dcclamtlll atea vreme ea: "Excluderea midlrei referinte Ia prt"lte<:.tia surselor jurnalisluilli
din proicetul de lege Turean este profund ikgala"
) Acest punet al rezolutiei Consiliului Europei se regase~te in wate codurilc
dCllnlnlligice ale BSe. Deutsche Welle. RFJ. Fcderufia intcrn!l1ionala a JurnaJi!j:tilor,
J\snciu[ill .Iurnali~til\lT Eurnpeni. ~i in IOOlt~ L"udurilc posturiJof publice din UniunCll
EUl"llpcnna. ;
17"
Procurorii ~i judedturii Ircbuic ~ Ci sc ocupc in mod eorespuni.fllor ~i la limp
de cazurilc in care jumali~tii au plimit amenintan sau a fost atacali.
8.l7. Statui nu trebuie sa restrictioneze sub nieio fonna aecesul
l·L'I[l!enilor la presa straina sensa ~i nki 1a internet.
8.18. Patronatul din media, precum ~i influentele econortlice asupra
Illedia, trebuie sa fie cunoseute de catre opima publica. Legislatia nationala
Ire-hui c sa protejeze impotriva tendinrclor instaurfrrii de monopoluri In mU8S-
l1ledin ~i de pOlitii dominantc pe piata produselor media. In plus, statui
Ircbuie saia masuri concrete pcntru a promova pluralismul media .
8.19. Daca anumite canale media primese subsidii de la stat, sau
alncatii de la bugetul de stat. statele trebuiesa Ie Lrateze pe aeestea In mod
onest ~i printr-o atitudine neutra.
8.20. Servieiile publiee de radio ~i tv trcbuie protejate impotriva
oricaror interferente politice In management lor editorial zilnic. POzi!iile de
S"l~ nior manager trebuie refuzate din start aeelor persoane eu afilieri politiec
r larc.
8.21. Serviciile publice de radio ~i tv trebuie sa i~i elaboreze pc plan
illlcm codun deontologice sau statute ale jumali~tilor care sa asigure
IIH.lcpenden!a editOliala fala de orice fel de influen!a polilica.
8.22. Canalele media a~a-numit "private" nu pot fi conduse de stat sau
de organisme aflate sub conlrolul statului.
8.23. Membrii guvernului nu trebuie sa presteze aetivitilli profesionale
'in media atata timp cat i~i desfii~oara mandatul.
8.24. Guvcmul , pariamentul ~i instantcle de judeeata trebuie sa fie
tleschise COITIunidirii eu media intr-un mod echidistant.
8.25. Trebuie sa cxiste un sistem de auto-reglcmentare al mass-media,
incluzand dreptul la replica ~i eventual scuze din partea canalului media in
nlzuri de erori de informalie. Media dintr-un stat trebuic sa isi elaboreze
prQpriul sistem de auto-reglementare: eornisii de onoare, eomisii de plangeri
~i petitii. institutia ombudsman-ului_ Dcciziile unor astfel de instan!e trebuic
uplicate. Aceste decizii trebuie rec unoseute ca legale de catre instantele de
judccata.
8.26. Jumali~lii are treblli sa I~i elaboreze singuri propriul cod
tlconto.1ogic, iar aeesta trebuie aplicat. Ei trebuie sa denunte opinici puhlicc
cfltre care se adreseaza orice tentativa deexercitare a unor presiuni de natura
politica sau economica, inclusiv acelea care yin dinspre organisme ale
slalului precum servicii seerete sall organisme militare.
8.27. Parlamcntele nalionale trebuie sa akatuiasea periodic rapom1c
]11i vind Iibertatea presei din larile lor pe baza setului de criterii men!i onat
mai ~ us ~i trebuie ea ace·ste mpoarte sa fie discutate la nive! european.
9. Adunarea .Parlamentara a Consiliului Europei invita com isani pc
drcpturile omului ai Consiliului Buropei sa alcatuiasca rapoart.e asupra

gnlt.lulu l lie Iihc rlLlIC iI prcsci din sial d e mcmhre, mui ales. ;It:ulo unde au fuSI
sClnnalalc proh lc me privind implementarea cnlenil or mai-sus mcnlionalc.
10. Adunarca Parlamcntara u Consiliu lui Europei invita profesioni~tjj
din mass media ~ i instituliile de presll. din sralele membre, precuOl
organizatiil e profesionale, sa. aplice ~j sa Incurajeze aplicarea lor - SUR
mcntionate.
6.7.2.2. Reglemeotarea juridid iniel'03
• Statutu) jurnali~tilor profesioni.$ti J
1. Profesiunea de jumalist esle libed ~i independenta, i n concordanlli
co pnncipiile dreptului la lihera exprimare ~i ale dreptu lui la informatic.
~nunlate de Deciaralia Univcrsala a Drepruri lor Omului, de Convenl iu
Europeana a Drepturi lor Droulu! , de Constitulia Romaniei, precum ~i de
eodu l Deontologic a l Jumalistu lui, ce face parte iotegranUl din prezentul
Statuto
2. Jurnaiisl este acea persoanA care exercita drcptuJ inviolabilla libern
cxprimare ~i a carei principala sursa de venituri este obfinuta din realizarell
cit! produse jumalistice - fie ca angajal , fie independent - indiferent de
domeniul mass-media in care lucreaza (presa sensa, audiovizual, online,
etc.).
3. Profesi unea tie jurnalist este recunoscuta dc organiza~i1c
pro fesionale. palmnale ~i sindi cale . semnatare ale acestui Statuto
4. Rolul, conduita profesionala, drepturiJe ~i obligatiile jumalistuJui
sun t prevazute in Codul Deontologic a1 JumalistuJui , parte integranta a
accstui statuL
S. Prevederile Codului Deontologic sunt liber consimlite de juroali~ti i
mcmbri ai organ izatii lo r pro fesionale, patronate ~i sindicale. se mnatare ale
accswi statuto
6. Implementarea prevederilor prezcntului statut, precum ~i ale Codul ui
Deontologic cade In sarcina organuJlli specializat al fiecMei organizatii
scmnatare.
7. Unit3tea de implementare poate media on ce Iitigiu dintre jumalisl ~i
angaj ellOr.
8. Jllrnalistul are dreptu l sa se adresezc unitati de impJementare in
li ligiiJe din tre el ~i angajator, referitoare la exercitarea profesiei.
9. Niciuna dintre prevederile statutulu.i, ale Codului Deontologic sau ale
ContfLIctu lu i Colectiv de Munca nu poale fi interpretatii contrar principii lor
in temationale privitoare la li bera exprimare .
I 1>r"Cl'.cnhd SI11\ul a fO~1 adOrTal de t:!l:trc Convenlill Org,nnil.ll]iilor dc Media. 13 Sinain .
In pcrimldu t) . I I iulic 2004:
I ~U.
10. Jurn :J li ~lii t:c nu sunt mcmhrii nie i uncia dinlrc or~ani .,"ll iilc
~emn,,'arc l.Ilc prczentului statllt vor putea depune 0 declara~ie de ucecptarc a
Ill"Cvcde ril or acestuia la secretariatu l Conventiei Organi7.atii lor de Media.
I I . in egata masurA. prezentul statut esle deschi~ s pre aderare tuturor
organiza~ ii or profesionaie, patronale '$i sindicale ale juma1i~tiJor ce nu au
pllrticipat la elaborarea lui , dar care se regasesc in prevederile acestuia.
• Codul deontologic al ziaristului adoptst de catre Clubul Roma n
de Pres;,}
C lubul Roman de Presa este 0 institulie reprezentand peste 40 de case
l'diloriale care cuprind celc mai importante insti tulii mass-media narionale
\ presa serisa, televiziuni. radiollri ~ i agenfii de presa).
Acesta propune introducerea unui Cod etic al ziari~tilor ~i instituire<t
IIllui Consiliu de Onoare care sa urmAreasca respectarea normeJor
dcontologice. Regulamentul de organizare ~i functionare al Consili ulu i de
Onoare face obiec tul unui document separat.
io Preamblll docllmenlului propus se sub liniazli principiile conslilu -
l io nale care stau la baza activit:..tii jurnali sticc ~ i care trebuie sa se
J'C gaseasca in intreaga legislatie referitoarc la presa, in general.
Potrivit Constitutiei Romiiniei. libertatea de exprimare a opiniilor, In
~ris, prin imagini sau prin alte mijJoace de comunicare in masa Cslc
gurantata. CenZUIa de oriee fel eSle intcrzisa (art. 30).
DreptuJ presei de a avea acees 1a orice ioforrnatie de intcres public nu
p()Ute ti Ingrldit. Aut01ita~le publice, potrivil competentelor ce Ie revin sun t
ohli gate sa asigure infonnarea corecUi a cetatenilor (art. 31),,1.
Ziarist profesionist este persoana care nre drept ocupatie principal~ ~i
n.:lribuita presa, posesoare a une i dirt-i de presa recunoscuta de una din
organizatlile profesionale, respecliv orice reporter, redactor, fOloreporter,
grafician de presa-. secretar de redactie, ~f de secfie sau departamento
redactor ~ef sall adjuncL, direct.or de publica~ie, radio sall televiziune, cu 0
vcchirne minima in presa de un an (perioadt\ cc reprezinta stagiuJ in aceasta
activitate).
In virtutca liberti1tii de expresie, ziarisrul are dreptul de a enrica.
argumentat, atat Puterea, dit ~i Opozitia, coosiderand drept unk criteriu de
judccare a faptelor raportarea lor la legile larii ~i la principiile morale.
ARTICOLUL 1
1 Preambulul Codului deOnlOI()gic al ziaristului adoptal de Clubul Romnn de Pres!!..
177
 I:iufi ,-.Iul W"I.! daloria prilll un.lialii de a n;J;lla miL'vnrul. Ilidifercn i dc
L:ollsL"C inlcl c L:C Ic-al" putea <lvea asupm sa, obJ ig<l,ic t.:t: dccurgc tlin drepLul
t'ons lilUlionJI a l public ului de a fi coreel infonn al.
ARTlCOLUL2
Zi<1ristul poate d a publi ci tatii numai informariile de a cru-or veri dicirarc
cstc.: si gur, dupa ce In prealabiJ Ie-a verilieat, de regul~. din eel pulin 2 su rsc
crcdibile.
ARTICOLUL3
Ziatisru] DU are drepLuJ sa prezinte opinii le sale drept faple. ~tirea de
prcsO lrebuie sa fie exacta, obiecti va ~i sa nu contina pAren personale,
ARTICOLUL4
Z iaristul este obligat sA respecte viata privata a cetafCnilor ~i nu se vu
1/\lo8oi de metode interzise de lege pcntru a obtine infonnatii sau imagini
desprc ace-Ista. Atunci dtnd comportamentul ptival al unor personalitali
publicc poate avea Ulman asupra sociemtii, principiul ne intruziunii in viata
prival ~ ar p utea fi eiuUaL. Minori i ~i bolnavii aflari in situaJii dificile ~i
viclimeJe unor infractiuni benefic ia7.a de paslrarea confidentialimtii
itJcnt iulti i. Se va mentjona rasa, nationalitatea, apartcnenta la 0 anumita
minolilate (religioasa, lingvistica. sex.uala) numai in cazurile in care
info rmaTia publicata se refera Ja un fapt strict legat de respectiva prob lema.
Z iaristul va ev ita detalierea unor vicii sau a unor e lemente morbide legate de
crime .
ARTICOLUL5
Ziaristul va da publici t5tii punctele de vedere ale tuturor parrilol'
impli cate in cazul unor paren divergente. Nu se vor aduce acuzatii tarn sa sc
orefe pos ibiJitatea eclui invinuil sa-~i exprime punetu) de ved erc. Se va uvea
in vedcre respectarea principiului prezumtiei de ne vi novAtie, astfel incal niei
un im.li vid nu va fi catalogat drept infractor pana cand 0 inSlan!a juridica nu
st; va pronunta. Se va cvila publicarea coment ariilor ~i !uarnor de pozitie
asupra unor cauze aflate pc rol in justilie. Aceasta nu exclude relata.n le
obicctive asupm faptelor In evolutia lor. Ziaristul nu se substirui c
in sLitu pi Jor ~ puten lor publiee.
ARTICOL UL6
Ziaristul va pa.')lra secretu l profesio nal privind surscle informal-ii lor
ohlinulc confidenlial. Este la latiludinca propriei sale con~liin,c sa respcctc
eonlidcnlial ilHtc<t surselor, chiar ~ i in fata justilici. Conlidcntialilateu
178
, ," ursclur de ini'orillatii osLc gun.lJllatn UC rcglcl11enHi rilc inlCJ'J1ajiollalc 1.1 (.:urc
I ~omaniu c~l c parte.
ARTTCOLUL 7
Ziarisru J ~Ire responsabilitatea civ ica de a actiona pentru inslaumrca
Ju stitici ~i drepta~ii soc iaJe. in cal.urile in care are §tiinJa de abuzun sau de
ind.lldn; ale legilor, potrivit clauzei de co n ~ti inta , ziaristu l are dreptul de H
rci'uza orice ingerinlti care sa-i influenreze decizia. Z ia.ri stul are de ascmeneu
drcptul de a refuza orice text de prezentare falsl:i a datelor ~i faptelor.
Zianstul are drepLul de a fi informat, la angajare, asupra pol iticii editoriale a
Illstitu!iei mass-media.
ARTICOLUL8
Ln exercitarea profesiei ~j in re1aJ:iile pc care Je tntre~ine cu autorilAlile
pu blice sau c u diverse societali eomerciale, ziaristului ii sunt interzisc
inle legeri care ar putea afecta impartialitatea sau in dependenta sa,
Nu trcbuie acceptate nici un fel de privi legu, tratamente speciale,
l'adouri sau favoruri care pOI compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conllietele de interese, se recomanda ca ziaristul :-;a nu lie
Jllcmbru a l vreunui partid politic ~ i sa nu fi e angajat ea infonnator sau ofite!"
;Icopent al unlli serviciu secret.
ARTICOLUL9
Ziaristu l eare distorsioneaza intentionat informalia, face acuzalii
llc fondatc, plagiazi:\, fo l ose~te neautorizat fotografii sau imagini tv ~i surse
ori calomni a~.a savfir~e~te abateriprofesionale de rnaxim~ gravitale,
ARTICOLUL 10
Ziaristul ~ i redactia au datori a de a face corectii Ie necesare to caw l In
care, din vina lor, vor fi date publicil11tii informaJii inexacte.
in ;'Isemenea cazuri , institutia respectiv~ de presa are obligatia de a
rubJicaldifuza, in termen de 5 zile de la plimire, pentru publicaliile
cotidiene, agen~iiJe de ~tiri. posturile de leleviziune ~ i radi o, ~i in prox.ima
apariJic, pentN publicaliile pcriodicc, dreptul la replica al reciamanlului , ea
I'onna escntia la de l'eparare a prcjudici ului adus acestuia.
:In cazu l in care 0 publicatie refuzA pub lkarea drcptului la replica.,
partea vatamata 50 poate adresa Consiliului de Onoare al eRP.
In baza acestei sesizliri, Consiliu] de Onoare se va adrcsa pub lical iei,
cOlidi anului, agentiei de ~liri , postului n\dio ~i te leviziune jn eaUZ3 ~i va cere
imperali v respeClarca Codului deontologic. In cazul in eare replica cste
int.emeiata. 19norarea acestui demers va atrage dup3. sine 0 delimilurc
publica a eRP de pozitia publieaiiei respective.
179
6 .7.3 .••Yellow journalism"
i n Romania jum al j~tii carora patron alele strrune Ie incakA intercse lc
.",c plUng publicului de pericolul tablo idiz:uii presei.
"nlC American Heritage Dictionary of the English Language
ocnumqte "tabloid" un ziar ell format redus care ofed ~ljri le ID fonna
condcnsata.. ~tilj de obicci i Justrate ~ i preponderenr senza!ionalc.
Di clionar ul face rrimilcre la Ye Uoll' journalism - jumalismuI galben _
(Ic nncn neutilizat inca In romane~tc) definit ca jurnalismuJ care
cxp Joa1.eaza. distorsioneaza Sall exagereazti ~tiriJ e pentru a crea senzatie ~i
pentTu a atrage citi torii.
Dictionaru l Wikipedia in Jjrnba eng leza inc lude in presa tabloidil
pubrica~ijle care au un confinul eu "seri o7.irate" sdizuta ~i s unt foca li z<lte,
111 special , pc celebri11ip, pe fami lia regala, pe Sport ~i pe c-rimelc
scnlationaJe . t n schirnb. despre Yellow joumaiism, acel..:;;i dicfionar spunc
d t rcprezin ta rendinte sau practici rnspandite in organismele media, carom
Ie adue prejudicii sau Je coboara standardeJe de integritarejumalistica.
I Rfl
CAPITOLUL 7
REGIMUL JURIDIC AL PRESEI iN ROMANIA
7.1. Reglementarl juridice in domeniul presei in
Romiinia
Libcrtatea esen~aJa, care comandtt existent'3:?i continutul allo r libertAfi ,
precum cea reli gioasa, a cuvantului sau a presei este libertatea con~ Liintei.
I'otrivit. art29 , al.(l) din Constitutie, libertatea gandirii ~i a opiniilor nu
poute fi ingnlditA sub oie i 0 formA. N imeni nu poate fi constTans sa adopte 0
I)pinie contr.ar.\ convingeri lor sale.
tnsa gandurile ~i opiniil e intJi1 In circuitul juridic doar daca sun t
l'x primate. Arata vrerne cat nu sunt exprimate, gandurile sau opin iile nu au
Ilcvoie de protccric. Aceas ta detenninti existenla Libertiitii de expnmare , ca
drcpt fundamental al omul ui , precum ~i necesitatea garantarii ei. Conform
art.30 din Constitulie •• .Libertatea de exprirnare a gandurilor, a opiniilor sau
a credi nlelor ~i libertatea creatiilor de orice fe l s un I invi o labile".
Legea fllnd amental;1; imp une garantiile libcrtalii de exprimare prin
prc...;;a.. limite1e acesleia ~i responsabi litatea persoane lor care Ie :localea,
Garantiilc libert'/ilii presei constau 1n libertatea de a 1nfiin!a publicapi, in
interzicerea cenzurii ~i a suprim~rii publicafiilo r. dar ~ i 1n posibi litatea ca
autorih1lile sa impuna, prin lege, obligarea mij loacelor de comunicare in
mas<1 de a face publica sursa finantiiri i.
Limitele libertatii de exprimare sunt marc ate de 311.30, al.(6) :;;i (7).
Omul esle. tiber sa se exp.1ime aliila vreme cat nu aduce niei un prejudiciu
altui u sau societatii in ansamblu . Astfe l, libertatea de exprimare nu poate
prejudic.ia demnitatea, onoarea, viata particu lara a persoanei ~i niei dreprul
la propria imagi ne. De asemeneB.,. Constitufi a ~i Jeg ile interzi e defIDmarca
,urii ~ i a nati"nii, 1ndemnul la rilzbo iul de agresiune, la ura nalionala., rasiala,
tic c lasa sau religioasa, incitarea la discfimjnare, la separatism teritorial sau
lu violenta publi ca, precum ~i man ifestArile obscene, contrare bunelor
moravuri .
Prio depJ.~irea acestor limite se trecc i n dimpul delictual, llfln and
rdspun derea c i v il ~ ~i/sau penala.
Dacil in dmneniul audiovizr,alu lui existti deja. contaratif Q legisla(ie
care tillde spre standardele ellropelle~ ;n cazul presei serise toale proiectele
de lege propuse palla aeum de eiitre dijeriJe jorma(iuni politiet sau de
",ilrl' (~""('m au e~' lUlt, Nt'prl'zelltaufii mari/or zi(Jrt (III VDZllt, tie Jiec(lr(~
l dcoschitfl a an.'shli uocument. ~i rccunoa~lcrca largu cc i S-H m;orual,
{la/I;, ill tI(.'l!ste propuneri legislative 0 illcercare tie ...\'IIKrUmare" {'
/ibt'rlil(ii presei. in ,,/tim;; tIlli, jurnali$lii din Romdllia arl manifestat (I
opoz;(ie tot mai putemiciJ lafii de tentativele de adoptare a unei legi tI
pre,\·ei. Aceastii opozi{ie are La bazii temerile co "tiatoritii rlllor remanent(1
tlte vechU mentalitiip totalitare, oriee proiect proc1amat ea urmiirintl
m'igurarea tibertatii presei, odala intraJ in malaxorul Parlamelltului, v"
ie~'i ca 0 lege de ingriidire a libertii(ii presei".
Din acest motiv, pana 1'n mai 2000, cand a fost abrogatii Legea presci ,
nr.31l974, aceusta era singura reglementarc speciala incidenta presei serise.
Insa. cea mai mare parte a acestui act nonnativ era abrogata implicit de
dispoz iliile constitul10nale, datorita caracteruluj lor pronuntat pOlitic l . Pe de
allfl parte,o serie de dispozitii din Jegea presei, cum sunt celc referitoare In
organizarea activitatii de presa. editarea ~ i difuzarea presei , atestarea ~i
Incadrarea 'in mundi a ziari~tilor au devenit inapticabile datoritii noilol'
rcaliti'lti social-economicc. Totu~i, specificul acestor activitati impunc
rcglcmcntari speciale, de namra- sa asigure libertatea presei privita prin
prisma cornptexitaTii saJe §i a importanlei sociale pe care 0 presupune.
Multe dintre propunerile legislative de parra acurn prevedeau dout'
m:1riri ale pedepselor la infractiunile de drept cornun in cawl in care sun I
s:'ivJr~ite prin presa, cauza din care au ~i e~uat. Marirea pedepselol'
aplicabile jurnali~tilor este 0 solutie care poale duce doar la intimidare!!
accstora, la 0 autoce.nzura cxagerata :;;i nu la restabHirea drcpturi tor celot'
vulfllnati. Ceca ce trebuie UITTliirit este concilierea principiului democratic HI
lihcrh'ilii presei cu cel al respectului demnitc1li-i umanc, vie!ii private ~i
drcptului la propria imagine. Acest obiectiv s-ar putea realiza prin instituircn
lInci r~spunderi specifice, care sa excJuda pedeapsa lnchisorii, ~i a unO!'
proccduri de naturA sa asigure urgenla ~i , impli cit, eficacitatea dreptului la
replica .
• Pamul document international cu vocalie de universalitate In
domeniul drepturilor omului cste Declaratia Universala a Drepturilor
Omului, adoptata de Adunarea Gcnerala O.N.V., la 10 decembrie 1948.
Aceasta declaralie nu este propriu-zis un trarat, care sa genereze drcpturi
~i ohligapi speeifice pent11J stmele semnatare, ci 0 rezolutie ale carci
nonne au cameter de recomandare. Totu~i , aV~lld In vedere valoarca
I Legea presei nr. 311974, (republicatA in BuletinulOficial nr. 3 din 19 ia.l1uarie 1978).
nctllulmente in vigoarc, u fust abrogata temporar ~ partial prin O.U.G. nr. 5312000 pentrll
uucle m~s uri privind Stllu\ionare.., cercrilor referitoare la aCbrdareu de despagubiri pentnl
dauncle morale. (M. Of. nr. 227 din 23 mai 2000) Ulterior. O.U.G. nr. 5312000 estc
nlmlgllll1 prin art. 2 Hlin. (]) din O.G. nr. 341200 1 pen/Tu moditi cJli'ca ~ i c(lmplelarca Legii
IIJ', 14611997 pri villd tuxe]e j udiciarc de timbru.
182
majoritalca slaldor au preluat aceSLe normc , Insc riindu-lc In constiluliiic
lor ~i conferindu-le astfeJ caracLer obligatoriu.
Prill art.20, Constitu!ia Romaniei recunoa~te expres accst document. ca
PUllct de referinta In interpretarea ~i aplicarea normelor privind drepturilc
omului: ,,Dispozitiile constitll!ionale privind drepturile ~i liberta~ilc
l·ct51enilor vor fi interpretate ~i aplicat.e in concordanta cn Dedaralia
IlniversaHi a Drepturilor Omului, eu pactele ~i celelalte tratate la care
Romania este parte".
1n Declaratia din 10 decembtie 1948, libertatea de ex.presie caputa un
slatut dcosebit, fiind indusa in preambul. eu tidul de "cea rnai inaltfl
lI~piratie It oamenilor". "Hmrirea unei lumi in care fiintelc umane se vor
hucura de libertatea cuvantului ~i a cODvingerilor ~i vor ti eli berate de teama
::oi mizerie a fost proclamata cea mai inalta aspiratie a oamenilor". A~adar,
acest drept este conceput $i ca 0 eonditie prealabila pentru, exercitarea altor
drepturi ~i libertati fundamentalc.
Articolul 19 proclama ca "orice om arc dreptulla libertatea opiniilor ~i
l'x primarii; ace.st drept include libertatea de a avea opinii , fara imix.tiune din
afara, precum ~i libcrtatea de a primi ~i raspftndi informatii ~au idei, prill
mice mijloace ~i independent-de frontiere1c de stat".
DeclaraTia prevede :;;i posibilitatca timitarii drepturilor omului , lusa
"numai dad (limitel c-n.n.) sunt stabilite prin lege" ~i "exclusiv 1'n scopul dc
a asigura cuvenita recunoa~tere ~i respectare a drepturilor ~i libertatilor
altara ~i ea sa fie satisTacute justele cerinte ale moralei., ordinii publice ~i
humlstarii generale I'ntr-o societatc democratidi" .
• Bazat pe principii Ie DeelarapeiUniversale a Drepturilor Omului,
PactuJ International cu privire la Drepturile Civile ~i Politice este,
din punet de vedere juridic. un tratat eu valoarc obligatorie pentru
statele parti. Adoptat de Adunarea Generala O.N.U., la 16 decembrie
1966, a fost semnat de Romania ta 27 iunie 1968 ~i ratificat opt ani rna;
tarzlu , prin decretuJ nc. 212/31 octombrie 1974. Semnarea acestui tmtat
a reprezcntat doar 0 autentificare a textului, acesta fiind cu caractcr
provizoriu, farn sa lnsemne consimlamantul statului de a deveni parte
la tratat, ci numai de a-I ncgocia.
Odata cu ratificarea, Romania ~i-a asumat drepturile ~i obligatiile ee
declirg din Pact. Prin dispozitiile constitutionale, tratatele privitoare In
dreprurile omului Ia care Romania esle partc au fost incorporate In dreptul
imem.
Articolul19 (din Constituria Romaniei):
(I) Nimeni nu trebuie sa aiba de suferit din CaU:l3 opiniilor sale.
L83
 l2) Orin: pl!r:.;oant. arl! drcplul la libertalc<I dc l'XprII'lHII"l.:; aL:CsL drcpl
('~ lIprindc libcnalca de a primi ~i r::ispandi informalii ~i idL'i de OIice FeI,
lmJil'crcnl de fronticre, sub forma oral a sau sensa, tiparitii ori artistidi. 01'1
prin orice all mijloc, la alegerca sa.
(3) B x.ercitarea libertaplor prevazute la paragraful (2) al prezentului
(lnico l L:ompt)rta obligatii ~i flispunderi speciale. In consecinla, ea paate Ii
supusa uno.- limitari care trebuie sa fi e stabilite In mod ex pres prin lege ~i
care sunl necesare:
il. pentru respectarea drcpturilor ~i reputa!iei altora;
b. apararii securitatii nalionale, ordinii publiec, sanatiitii ~i moralirlifii
publice.
in eontinuare, art.20 stabile~te 1'nca doua limite ale libertalii de
ex pri mare, solieitand state lor parti sa intcfzica, prin lege, propaganda in
ravoarea razboiului , precum ~i orice indemn la urn nalionala, rasiala sau
rcligioasa, care constituie 0 incitare la discriminare, ]a ostilitate sau la
violenta.
• CODvenfia Europeana a Drepturilor Omului
ElaboraHi in cadrul Consiliului Europei, C.E.D.D. a intrat in vigoare In
J scplembrie 1953 ~i a fost ratificata de Romania prill Legea nr.30, din
J ~.05 . 1994. Conven~a obliga statele pfuti sa recunoasca oricarei persoanc
••flate sub jurisdietia lor drcpturjle ~i Iibertatile inserise m acest act.
Comisia ~i Curtea Europeana a Drepturilor Omului sunt instantc
rccunoscute de statele pani, constituind astfel guranrii in plus pentnl
rcalizarea drcpturilor ~i libcrtaplor fundamemale .
Libertatea de exprimare ~i infomlare sunt prevazute in art.10 al
Convcntiei:
( I) Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest
drept cuprinde libertatea de opinie ~i libertatca de a primi sau comuniell
informatii ori idei, fara sa poatil exista vreun amestcc al autoritafilor
publice ~ i tani sa se tina seama de frontiere. PrezentuJ articol nu
Impiedica statele sa supuna intreprinderile de radiodifuziune, de
cinematograf sau de televiziune unui regim dc aUlorizare.
(2) Exercitarea acestor libertati, presupunand indatoriri $i
obligatii, poate fi supusa unor forrnalitaJ:i , conditii , resmctii sau
sanctiuni -prevazute de lege. care constituie masuri necesare lotr-o
socictate democrarica. pentru securitatea nalionaia, integritate<1
teritoriala sau siguranta publica, penlru apararea ordinii $i prevenireu
infnlctiunilor. penLru protcctia societatii ~i a moralei. pentru protecpa
repulalici sau a drepturilor altuia, pentru a Impicdica divulgarea de
184
inl'ormalii cOlllid~n~iale :;; i pc ntru a garanla uUlorilalca ~i impm1ialilatc,1
pulerii judcdilorc~ti.
Oe:;;i reia prevederiLe referitoare la libertatea de exprimarc :;;i informarc
din Declara~ia UniversaHi a Drepturilor Omului ~i din Pactullnlernalional cu
privire la Drepturi1e Civile ~i Politice, art.lO are, totu~i, 0 structura diferiUi,
]lunctul (2) conferind statelor 0 libertatc de apreciere mai larga in privinti.l
realizarii cadrului legislativ de natura sa perrnita exerciliul pracri c al accstei
libertaJ:i. C.E.D.O. dispune posibilitatea inserarii in legislatia intema a
i'llutelor a unor limite In plus ale libertalii de exprimare ~i infOimare, daeii
accstea sunt "necesare intr-o societate democratica". Este vorba de masurilc
care vizeaza integritatea tcritoriala, impiedicarea divulgarii infonnatiilor
confidenliaie ~i garantarea autoriHilii $i impaqialiUiTii puterii judecatore~ti.
Unele organizatii intemalionale ale jumali~tilor au considerat efl
rcstricliile impuse de art.lO au caracter mult prea general $i dau posibiiitalea
!-;Iatelor de a restrange peste masura exerci!iul liberUllii de exprirnare ~i de
inrormare. Recent, organizalia americana " World Press Freedom
Committee" a avertizat, printr-un raport intitulat " Un rezultat vidat"', CU
C.E,D.O. Ingrade~te libertatea presei , deoarece seqiunea a 2-a a art. JO
prevede prea multe restricTii , ceea ce da. posibilitatea guvemelor sa restrangii
Ilma mult libertatea presei .
in contex.tul solup.onarii unor cauze, cum ar fl HandysidelRegatul Unit .
Curtea Europeanil a argumentat d i restriclia trebuie sa fie proportional a cu
SL:OpuJ urmarit ~i ca trebuie sa fie demonstrara 0 nevoie sociaHi presanta,
pentru a putea fi impuse astfel de Ingradiri. tn molivatia decizici luate In
cawl Sunday TimeslRegatul Unit, Curtea a subLiniat ea 1'n evaluarea unei
.. nume restrictii avem de-a face nu eu 0 alegere intre doua principii In
conflict, ci eu un principiu allibertatii de exprimare care este subiectul unui
lIumar de excepfii ce trebuie interpretate cat mai restdins cu putinta.
• Rezolufiile ~i Recomandarile Adunarii
Parlameutare a Consiliului Europei
in domeniul mass-media, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei
a adoptat 0 serie de rezolutij :;;i recomandari ce vizeaza etica jumalistidi,
pericolul concentrilrii de capital in presa, rela-p.ile par]amente!or naTionale cu
media, situapa profesionala a jurnali~tilor etc. Dintre acestea, aminlim
Rczolutia 1003/1993 :;;i Recomandarea 121511993, ambe]e referitoare la
cli ca jumalistica. in Romania, ambele camere ale Parl~entului :;;i-au 'insu~it
acesie acte prin Hotararea Camerei Deputatilo( nr.25, din 12.09.1994.
respecti v, Hotararea Senatului nr.32 , din 6.10.1994, recomandand tuturor
IH,
·illfn"l j~lil\)r !-oj'
jillfl SC.Ull)! OC :$I ~1 ~lpli cc principiiie ucolliologi..:c cuprinsc In
.. u:lck cI1Un\alc.
RCI.:olutia 1()(}3 cuprinde recomandAri gt-upate In capitole referiware la
ucmarcarea c lara, in paginile ziarelor, a ~tirilor de opinii , precum $i
()bligativiratea supunerii aOOSlOra criterii Tor adevarului :;;j onestitalii ; dreptul
la inforrnare ca scop fundamental ce trebuie unnlirit de jurnali$ti in
cxcrc:itiu l libertatij de ex primare; relatia dintIe editori, patroni ~i jumali$ti;
i"unclia jurnalistului !,}i activitatea sa ctica; statutul redactiei : neccsitatea
supmvegheri i aplic~rii acestor principii prin crearca de organisme loli
mecanisme de autocontrol.
PTin Recomandarea 1215/1 993 se propune Comiteru lui Mini~trilor
Organizaliei s~ adopte 0 declaratie pri vind ctica ziari stidi $i sa prumovezc
aces te principii de baza in state1e mcmbrc ale CE.
• Limilele libertii(ii de exprimare prin preSQ
Absolutizarea unei libenat·i ar conduce la aTIClCbie ~i. implic it. la
dcstsbili zarea tntregului sistem a1 principiilor democratice.
e n atare, Icgea trebuie sa. s(abileasca anumite limite ale exerciliul ui
drepturilor ~i liberli\tilor oamenilor, menite sa impiedice abuzuJ de drept ~i
sa asigure cchilibrul sociela.p.j prin gamntarea tuturor principiilor
fundamentale ale democratiei.
Once document interna1ional privitor la drepturue ornului prevede
posibililatca statel or de a institui anumite restricrii ale libertatii de expri-
mare, daca acestea sunt necesare pentm apararea valorilor fundamentale ale
socic[~lii. in lOate cazurile. aceslc limite sau restricpi ale libertatii de
cxpri mare trebuie s~ fie expres prevazute de lege.
in Constitu!ia Romaniei. limite le liber1Atii de ex.primare sunf marcate
de ort.3D. punetele (6) Ii (7).
Potrivit punctului (6), Iibertatea de exprimare nu poate prejudiciu
dcmnitatea. anoarea, viata palticuJ ara a persoanei ~i ni ci dreptul la propria
imagine.
Daca tlceste di spozitii se refera in specialla protcc,i~l persoanei, privit!!.
individual , lelttul cuprins la punctul (7) tinde catre 0 protecti e a societlitii in
unsamblu , interzicfind de fliimarea tarn ~ i a natiun;i , indemnu11a razboi de
ugrcsiune, 1a urn national~, rasiaHi. de c1asA sau religioasa, incitarea lu
discriminate, la separatism teritorial ~ i la violenta publidi, precum ~ i
rnunifesUirile obscene, contrnre bUlle lor moravuri .
Depa ~jrea acestor limite, inseamnfi, intotdeauna inciilcarea drepturilor
~ i li bcrta ~il or ce lorlalti . Legislatia intema instit uie sanc~iu ni spec ificc
Indilci'irii liccareia dintrc accstc limite.
l8fi
7.2. Statutele Iji codurile deontologice ale jurnaliljtilor
Specificul profesicl de juroalist implica. un statut ~i 0 deontologic
II parte. raportatc la rolul ~i functii1 e presei in sfefa relaliilor socia Ie. Dc
IIt'cea, activitatea jumalistidi este reglement3la nu numa; de nonnele de
od gine stataHi., ci ~i de anumitc nomle statutare (nejuriclice), elaborate in
~'onformitate cu cadru l juridic legal , dar cure particularizea'lA acest cadru la
lipicu l jurnalisticii. Aceste nomlC statutare pot fi cuprime III statute ori
coduri deontologice ale jurnali~tilor, elaborate In cadrul redactii lor ori
11 ~ociatWo{ profesionale.
La nivelul redactiilor, se stabilesc statute ce conTin nonne de conduit~
profesionalli c are usigura des~unifea In bune conditii, confoml clic ii ~i
dl.:onlologiei. a activita.pi jurnali stice .. Prin urmare , aceste norme se refcrd
Illlmai la acti vitatea redac{iona15. ele fUnd difcrite de stnlute le de personal
sau reg ulamentele interi oare ale Intreprinderii de presa. care conlin
\ti spozitii ce reglcmenteaza relaliilc dintre toli salariatii , indiferent de postu l
pc care il OCUp8..
o serle de obligatii Cilprinse in statute sunt menile sa garanteze
IIldependen\a, impat1i alitarea ~j credibi.lilalea publicatiei. Astfel, se impunc
~.iHri~tilor sa fie In afara ori caror influenle politice (s~ nu faca polilica. sa nu
fi e mcmbri ai vreunui partid), sa. fad. diferentiere clara l otre ~tiri ~i opinii , sri
IHI eondilioncze sau influenteze desfi1~urarea acmlui de justitie. sa pastrczc
cnnfidentiali tatea surselor de informafll . sa respecte cu stne.lete principiul
..~ludiatur e r altern pars". sa nu fadi. inle legeri ce ar putea afecru
impaT\ialiratea sau independema public.aliei, sa nu uzeze de statutul lor
pcnll11 oblinerea de beneficii ~i promovarea intc reselor proptii etc.
De~ legile nn fac referire expresa 1a aceste obligatii, ele sunt i n
t:(mformitate c u orrunea de drept existenru ~i sunt necesare pentru asigurarea
u~csteia. Rcspectarea dispozi!ii1or statutare consti tuie 0 obligatie de "arum
contractualii, in masura in care ziarisruJ s-a angajat, prin contractu I de
mundi, sa respecte statutul redactiei. Din punet de vedere juridic, ele tin de
di sci pi ina munci i, asUel en Incalcarea lor peate atrage rnspunderca
disciplinara , care poate vdria, sub aspectu l sancpunilo r , de la un simplu
avcrti sment, paoli la reduceri de salariu ~i ch iar desfacerea contractu lui de
mundi.
Asociat ii1e de jumali~ri au ca obiectiv nu numai afirmarea in socic:tatc
II liberta!i; presei sau ImbunaUirirea cooditiei socialc a jumalistului . E1c
vcgheaza la respectarea deontologi ei profesionale de catre j um ali~tii din
intreaga presa, formuliind recomandari ~i elabofand codun deonto\ogice.
Accstc asocia~ii au Giile un statut a cami obligarivitate se impune doar
pc ntnl me mbri. Nerespecrarea acestuia e ste sanctionata, in generc, cu
t .7
 HVCr1I~lllc nl . S tl~pCIJ(J :uca pc 0 anUmilii pCl"io;Jdtl a ralilnlii dl' Illembru Stili
c.x.c.: ludcrca tlin asocialic.
insa dcstinatarii reg ulilor generaie refcriloare la deontologia
prorcsionaJa sunt toti jumali:;;tii. indiferent dacrt sum sau nu membri ui
usoc ialici respective. Obligativitatea respectaru acestor reguli nu este de
natunl legalD: sau contractuaia , ci morala ~ i etica. Ca atare, ~ i sanctionarctl
ind \Jd\rii lor nu poate fj decaf mo ralrt (desig uf, in conditiile. in care nu
inca lea ~ i nOTmele legale), cea mill frecvc nla Hind luarea de pozirie public-It
impotriva unor jumali:;;ti . sauchiarred••cfii. care. prin co mportamentuJ lor,
afcc leazii crcdibilitatea!iii prcstigiul presei .
o astfel de asociatie profesio naIa este C lubu l Roman de .Presa, care
rc un e~te 43 de companii de presa. reprc7..entand peste 14.000 de jurnal i ~Li.
Conform Statutului , Clubull$i propune urmatoarele:
Sa dcvina principala institu rie de reprezemare legitima ~i' autorizatA II
prcsei romane pe plan intern ~i intema~ional pe baza prestigiului, audicntei,
sfcrci de cuprindere tcritoriala ~j profesionala , autoritatii ~i structuriior sale
organi zatorice;
Sa apere, prin modalitap specifice. interesele ziari~til or, editorilor ~ i
[IlUprit:Larilor de presfi in raporr c u in stituliile stawlui de drepl, eu rnediul
economic ~i de afaceri din tara ~i din strainatare;
Sa asigure un climat de colaborare Intre toti membrii s.ii:i astfel indlt,
t.linco lo de difercntele specifice ~ i de lo ialitatca concuren!ei pc piata presei,
s..i pre valcze susfine.rea, promovarea ~ i apAmrca inrcreselor comune;
Sa - ~i asume soJutionarea Ln interior, prin reglemenUl ri specifice, II
(uluror cazurilor care ii sunt semnalate sau constitute obiectul autosestzarii -
de inealc are a nomre.lor deonlologice ale profesiei de zian st;
Sa ia atitudine publidi prompta ~ i fenna fal A de orice situalie i n care
t..I ife rite institutii ale Slatu lui teze aui , sub 0 forma sau alta, accesul nemgradi l
la informa~ie, li bertatea presei, e xercitarea profesiei de ziru.ist.
7.3. Drepturile §i obligatiile jurnali§tllor
7.3.1. Dreplul de a fi informal
Dreplul de a fi informat este 0 componenta. a dreptu lui la inronnape cc
i z vora~tc din viata sociala ~i lnseamna posibilitatea de a primi 0 infonnal ie
de inleres public sau personal ce este garantata de legiuitor ~i constituanl.
Putcm afinna faptul ca nu toate informaliile de interes public sunt destinate
public i t~ tii. Astfe l nu toate inform a~iile care satisfac un inreros general sunt
de s.tinate lntotdcaun a pub l icit5 ~ii , ci numai In anumitc condit"ii .
188
Eslt: ymha dc acdc inrormapi cure lc/.c'L"f...i inlcl'cs.ul gencral , dac.:n Oil" ri
rill.:lItc publ icc. E)lcmplu informaliile secrete militare ~ au unc le
l'.JI. pe rimenle ~t ii nti(j c e.
Art. 30 punetul 2 din Constitutie prevede cfl .. ceozura de otice rei
l.· SIC intert.iBai" ~adar dreptul la 0 infonnatie eorecta presupune asigurarca
lihertAtii in cadruJ mijJoacelor de informare in mas!i.
Agcntul media are obligati vitatea de a transmile info nnalia care trebuic sii
lie at..levar.tta, impartiala. iar opinii lc. eel p uti n oneste.
Luand in serios modelul democrdtic, 0 presa liberii ~ i cure s luj c~te adevam l
l.·clli{eanului ar trebui sa. lucreze neobosit l pentru a fructifi ea energi ilc
I,:olccti ve I'n starca lor potential "spectacular.l" spre participati vitare ~ i
dccizie 2.
7.3.2. Dreptul de acces la sursele de Informare
Dreptul de acces la sursele de informare este fundamenta l pentm
rcalizarea d reptului la info.rmatie flind un element indispensabi l unci
»;oc iet<lli democratiee. Prin acest drept cetatenii pot parti cipa la viata publi ca.
Sursele de infOlmare au un rol deosebit de important $i e le pot fi de
i.lo ua fe lun:
• oficiale (ex. : arh ive, documente, evidente, eomuni ealc , ac te emise
~c autori tlifi etc. );
• neoficia le (ex. : surse confidcnJjale, martori. victime. tapruitori,
intem et. pub1iealii etc.)
Astfe l, on ce persoana sc poale infonna la Oficiul Regislrului
( "omet1ului despre 0 socielate comerciala, despre administrator sau capitalu l
social , obieClu.1 de acrivirate etc. In schimbu l ullui echi valent banesc . .inaintc
de a se public a 0 infonnatie trebuie s1i se consulre o bli gatoriu ~i partea
uuversa la care se face referire.
7.3.2.1. Respectul vietii private3
Pentru prima oara, Constitutia Romanici din 1991 consacra expres
dreptu l la vinta intima familialii ~i privata. Prevederea di stincta a acestui
urept se impunea odalA ell garantiile necesare protecpei vielii particul are ~ i
oc roth'ea vietii private.
I Vezi VaJerica Dabu - .. Dreptul t;omullicarij socia /e", Buc ure~ ti, 2000
l M iruna RUllcan - ,,1ntrOl!llcere in elica i i legi.'illl! ia pr(!,~ei ~, Ed. All F..ducalional, I99R
\ ('unOSClll in Icg isllliia ~ i d(x:trina uccidcntal:\ sub dcnumirea de ., Tile Righ, of Pri VllCY":
189
 DOClllllCnh.:lt: illlCrnalioll:llc Il.i vind urqlhlrik' onltlhu c.:onlin dispuzilii
diSlint:lc rclcritoure I;J rcspcctul -?i ocrolirca viclii privat e. Dcc lanqiu
llnivcrsala a Drcpluril or Omului (al1.12) ~i Pactullntemational <;u privirc III
DrCI)(urilc C i vile ~i Politice (arl. I?) intern e orice imi xtiuni arbitrare in viall!
[>ill'licu lara sau familia13 a unei persoane, ariitandu -se. in continuare , e1\
fic carc are drcptul de a fi uparar impotriva unOI' asemenea imixtiuni $i
atingeri. Convenria Eumpeana u Drepturilor Omulu i (art.8) preia dispozi~iilo
pri vind drcptul oricc1rei persoane la .respectul vietii private ~i de familie,
intcrzicand amesteeul autorih'iJii publice, eu cxcepJia cazul ui 'in care acesl
ilme!;tcc este prevazut de lege ~ i conslituie 0 masura necesara intr-o
s()cietatc democratica.
Constitu~a Romaniei instituie obligatia autoril1i.ti1or publice de II
rcsl1ccta ~i ocrot; viata intima, farnili a la ~i privatA. Din economin
dispozitii lor constitulionale reiese. cum este ~ normal, col obligaria de II
rcspecla aceste va10ri revine tutuTOr, nu numai a utorit:irilor pubJice.
Dreptulla viata particula..r.l implica ~i dreptul pcrsoanei de a dispune de
ca i'nsa.~i , ell conditia de a nu inca1ca drepturile ~i IiberUllile altora, ordincu
publica ~i bunele monlVuri .
A da un contur juridic celo!' trei notium - viara intima, jamiliafd ~';
prillala - este un obiectiv ce implica dificultali, intrudit ele se afia In
intcrdcpendenta ~i se explica unele prin allele. Bste infim ceea ce se refera III
vial" parti culara sau fam il_iala a cui va sau ceea ce eSle caracteristic unui
meet iu r~trans, unui cadru limitat, familiar. Daca. viala familiall1 este ml.li
U:;ior de demarcat, ea rcferindu-se la relatiile pc care Ie presupune familia,
inlre viata intima ~i viata pri vata delimitarea apare dificiUi intrucfit via/tJ
;nfima este prin ea j'nsa~i priva~. iar viaJa privata este plin ea i'n sa~i intimA.
in lextele documentelor intcrnationale nu apare nici 0 di stinc!ie lntrc
Il o~iun ile de "iarA intima ~j viata privata. Exista doar dispoziJH referitoare In
respectul vieJii private ~ i familiale. Autorii acteJor in{ematlonale cu privirc
la drcpturile ornului nu au gasit necesara 0 delirnitarc tn acest sens, intrucal
noliunea de viara privata 0 include. eu atat mai mult, pe cea intima.
Conform RezoluJiei nr. 428 , paragr.:tf C~ punclele 2 ~i 3: .,fn lilli;
('Si'l/(iale , drepfu[ la respectarea vie!;; private C()flSla r" posibilitatea
pn.WJollci de a·.Ji duct: yiafa a.Ja cum dore~· te. c" un. minimum de ingerinle.
A('('st drept ~'e reJera la YiaJa privata. la via/a Jamiliala ~'i la aceea tJ
clim;,!u}ui, la il11egritatea jived # moralii, 10 onoare Ji replua/ie, la /optul
til' (I nufi pl'ezemat fnlr-o luminafa/sli, fa nedivulgarea "nor fapte inulile ~'i
j£'lllmte. fa publica rea forti alllorizare a fotografiilor privale, fa protec,ia
fmpolrivQ spionajlllui ~' i a illdiscreliilor lIejust({icaJe sau ilwdmisibilc, Ill.
prou'(.·(ia illll'otriwi ut;[jzliriLor abuziYc: a cOl/lwiiclirilor private, la pmlecl;a
190
iml'otrh'u il1j'ormu(il/or ('m~/iJl'tJ(;«(e {'omlll/it'al(' .VlUl primite dl' ('Cilff' 1111
Imrlicu/ar ",
Este semnificativ:t interpretarea dara dreptului la "iata privata de catre
( 'tuni sia Europeana a Drepturilor Omului : " Drepnd de a trai, atal cuI vf£'i.
fll adliposl de privirile celor strclini... A cesla cuprillde, de asemene£l. tlllr·o
IlIwmitti mosuro, dreptul de a stabili Si de a fntre.1i'ie rela{ii cu alte fiill/('
/IllUm e, cu deoscbire in (/ol1lcni/(l a/ecliY, pelltru dClYoltarea $; reaJizar(!(l
l'mW'iei personalitiiJi" .
• Infracliunea de atentat 13 intimitatca vietU
privat~ in legislalia franceza
Legislaria francezli contine dispozitii care saneponeaza atentatul la
Illtimitatea vielii private, intimitatca aparand ca un atribut a1 vietii private.
In afarn de rnspunderea penal a, legea franceza. instituic ~i dispoziJii civile, in
cadrul carom noriunea de via,a privaca are un sens mult mai larg. Doctrina ~i
jlllispmdenta francez~ au definit coordonatele acestui drept. ele fiind :
drcptul la nume, la imagine, la voce, la intimirate, la onoare ~i reputatie, lu
lIiulre ~ i la propria biografic .
• "The Right of Privacy" in legislatla americana !;Ii britanica
Constituti a federala a S.U.A. nu prevede cx.plicit dreptul la vial'-'
privata, i'nsa contine garanliile specifice pentru ocrotirea lui. Jurisprudentli
americana a consacrat ell vatf ~i 'i'ndesat acel "right of privacy" sail , cum i so
mai spune. " right to be left alone" (dreptul de a fi lasat in pace). Zona
.. privacy" este implicit~ ~i submteleasa din dispozi~ile amendamenlelor ~i
din eele continute in Bill of Rights.
Dar legislatia penal~ reglementeaza delictul "invasion of privacy"
(invazia in viata privata), care consta 'i'ntr-o ingerinta injusta ~i nelegala in
viata privata a unei persoane din partea ceJorlalti indivizi sau a auwrili1ti lor.
in doct!;na englezli, "the right of pri vacy" este definit ca fiind dreptul
ficcarui indl vid de a fi protejat impotriva oricaror intruziuni in viata sau
afacerile personnle sau ale familiei sale, atat in mod direcl, prin mijloacc
fizice, cat ~i prin publicitatea unor infonnalii.
7.3.2.2 Dreptul individului la propria imagine
Piecare persoana are dreptul sa dispun~ de ea lnsa~i . deci poale dispune
~ i de irnaginea sa a~a cum dore~[e. DreptuJ la propria imagine comporlli
fucultatea pentru individ de a se opune publiduii imaginii sale l'lim
consimlarnantul sau.
191
 lmag ll'lca cx. pril1lti c araclcl1Sli<.:ilc extcriOllfC. fizit;c ale 1K:-fSnanei :;;i nu
insu!j iri COlllrOl1i.11nentalc. Este Yorba de Imsi'i Lurilc fi zicc ale pcrsoanci. dar
Il u li uncu de imagine a fosl extinsi'i ~i la voce, care eSle considerata ea atribut
al pc rsonalitll.tii. Spre ex.emplu, imit area voeii intr-o emisiune teleyizati1 a
['os I considerat<l al'ingere adusa dreptului la propria imagine.
o prima reglementare a dreptului la propria imagine, c hiar daca sub
titllli .. protet..1'ia portretului ", 0 gasim In cap.Il , art. 88 al Legii nr. 811996
privind d(epturile de autor. Conform acestor dispozi!ii, dijuzarea Wle;
opere care confine un. portrer neces;til autorizarea per/wand reprez;entate
in acesl porfret. AUlorul. proprietarul sau posesorul operei respective nu
<lfC drep[U1 sa 0 reproducn sau sa 0 comunice public rara consimramantuf
pcrsoanei reprezenlate sau aI succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dupA
Il1nartea sa.
Conform Legii drepturilor de aurar. con stirui e opere protejate opcrele
rOlografice, precum ~i alice alte opere cxprimate printr-un procedeu analog
fot ografi ci. Deci pubJicarea fotografiilor reprezentand sau conrinand
portrellli unor persoane, difuzarea lIn or fi!me conti nand astfel de imagini
nc:cesita autorizarea cclui reprezentat.
AJincate le urmAloare aJe art. 88 previld :o,; i situa!ii de exceptie, cand
uutoriz;:u-ea persoanei reprczentate nu este necesara. Autorizarea nu este
<.,;cnJta dac~ persoana re prezentata In ponret este de profesie model sau a
primit 0 remuneratie pentru a P07..a. Totu~i, le ge~1 stipuJeaza expres cit in
iIr.:casta situarie, autorizarea nu estc necesare doar "In lipsa unei convenrii
n
cont'mre , Ca atare, dacA persoana in c auza solkilfl expres ca imaginea sa sa
nu fie data publiciU\~i , jumalistul va trebui sa tina cont de acest 11iCru.
Legea precizeaza, de asemenea) ca autoriz::trca nu cslc necesara nici
pcntru difuzarea unei opere care contine portretul :
oj unei persoane gencml cunoscute, daca ponretul a fost executal cu
ocaz ia aClivi tatilor sale publice;
b) unei persoane a carei reprezentarc co nstituie numai lin dctaliu al
unci opere cc prezintii 0 adunare. un peisaj sau 0 manifestare publica.
Esential c pentru calificarea lInei fapte ca fiind ingerinta in viala
pri vata sau alingere adusl' dreptului 1a propria imagine sunt nspecrelc
rc fcritoare la consimtamantul persoanei despre a carci publi citate este vorba.
prccum Si ccle plivind locul in care au fast i'nregistrate imaginea sau
cuvinLelc acesteia.
Consimti'imfmtlll sa u acordul pcrsoanei Cll priv ire la puhlicarea imaginii
S<lU c uvi nle lor pronun!ale de aeea"'ta poate fi ex pres sau taci t, rntotdcaunu
dnd persoana in eauz.1i. se afla Intr-un loe privat, consimtamantul trebuie !:ill
fie expre~.
192
DOI,;II1 I141 ~ i jurispruJcnt~ au dclinil noJiunca de ,Joe pri vat" COl liint.l
oricc Joe unde m.:ccsul cste condifionat de acordul cui va. fn cazul in c"lre
mrcgistrarea imaginii sau a cuvintelor se face intr-un loe public, estc
surieicnt consimlamantul tacit. intrucat acordul persoanei se prezumol ,
I\,'nfcl. 0 fotografie Iuata pe strada sau pc 0 plaja nu poale c5dea sub
mcidenla Jegii. Dar se prezuma en 0 persoana se erede In adapost de privirilc
I,:clorlalti daca se atla lntr-o barc5. ce nu se gase~te In apropiere de 0 pl ~ in
ro!au port, ci cste in larg, daca niei 0 ambareapune nu evolueaza in veciniitate,
( 'onstituie , de asemene a, loe privat, 0 camern de spital. un loe de detenric, 0
..,:thina l'elefo nica izolata fo nic .
Proteclia vietii pri vale conti nun ~i dupa moarte. Instanta franceza I-a
~n sit vinovat pc direclorul unLii saptamanal care a pubti cat, fAm acordul
l'udclor. forografia unui actorinrins pc patul sau de moarte.
Legislatia franced incrimineaza chiar ~i tentativa de atcntat la
IIltimiratea vietti private, pedeapsa fiind aceea~j ca ~ i pentru infractiunea
nJnsumata, tn practica judicium s-a cons iderat C3 intenpa de a atenta Ia viala
privata poate rezulta din punerea de intrebari. victimei , supu sa aproapc 0 or~
IInui veritabil chestionar meticulos preparat ~i orientat.
to privinta dreplului 1a propria imagine, se pome~[e de 1a com;ep~hJ c.:a
I'cproducerea trasa.turilor unei persoane raTa consimlamanlul acesteia
l'i.Jnstiruie 0 incaIcare a unui drept subiectiv, nefiind necesar a se face proba
llnui prejudiciu pentru a se constata violarea accstuia. Instanta francezD U
l'onsiderat eli atentarul la propria imagine este mult rnai gra y dad i imaginea
unci peflmane este utilizata. tarn drept in cadrul publicit31.ii, Este vorba de
pubticarea unei fotografii a pre~edintelui Pompidou intr-o pagin A pubticitarli
,~i, intr-o altA speta, de utilizarca, tot pentm publicitatc, a fotografici lInui
medic, Iuata In cursu I unui congres medical. Mai mult~ justifia franc ez!'i a
Ilronuntat () hotari1re de condamnare pentru utilizarea publici tarn a imaginii
unei pcrsoane prezentfutd 0 asemanare izbitoare eu actoru) Dc pardieu, fiind
I.:unoscur ca acesta din urma nu a Hceeptat niciodat.a sa participe la activit!'iti
publici tare ,
7.3.2.3. Protec,ia tinerilor ~i a altor categorij de persoane
Constitutia. Romfi niei prevede expres eli libertatca de exprimare nu
Ircbuie sa prejudici eze masurilc de protectie a tinerilor.
Necesitatea un or masuri speciale de protectie a minorilor se irnpune
<ttat dalorita faptlllui ell ace~tia sunt roane u ~o r influentabili . dit ~i pen1J1J <I
sc evita stigmatizarea eelor eu comportament deficitar, ceea cc ar reduce
considerabil ~ansele lor de i'ndreprare,
Potrivit art.5 , alin.2 din Lcgea nrAl/ 1994 privind organizarcu ~j
runqionarea Socictalii Romune de Tcleyiziune ~ i de Radiodifuziunc.
193
 l'IlIlSlumlc I.;arc, prill conlinulul lor... mcninla <.lczvolt;'lrc~, psiho-mur.... lll suu
fi :r.it ;l i.I cOlli ilur ~i a lincrilor nu vor Ii diruzate intre orele 5 ~ i 24. dispozilie
rclui.lla intr-{) formula imbunlHi'itita In Legea audiovizualului ilL 504/2002,
cu impartirca intervalului orar ill funetie ~i de varsta minorilor.
o serie de dccizii a le C.N.A. vin in sprijinul ucestor dispozHii ,
;mpunand tururor posturi lor de tcleviziune utili zarea unor semne distinctive
pCnLIlJ emisiunilc Care ar putea influenta, mtr-un grad rnai mare sau rnai
mic, dczvoltarea minoriloT.
Mai departe, in art.5 , alin.3 din Legea 4J/1994, se aralli cc'i minoni Cll
compol1amenl deficilar sau persoancJe prezumate ci au sav~it LncaJcari ale .
legii VOl' putea fi prezcnta{e astfeI ioci\{ imaginile sa nu pennit~ identificarea
lor. Exploatarea vizuala. a deficientelor psihosomatice ale persoanelor
prc:r.entate in emisiu nil e de tcleviziune, deci inelusiv ale minonlor, este
inlerzisa.
Deci7ja C.N.A. ne.n 11997 referiloare la unele masun de protecpe a
minorilor internee difuzarea, prin mijloaee de com unicare :luctiovizuaHi. pe
ca lc ntdioclectrica Sal! distribuite prin cablll, publiee sau private, 3
programelor ce conlin produe!,ii cinematograficc sau alte genuri de productij
:mdio vizuule care pot ",recta dezvollarea fjzica, morahl sau mentaJa a
minorilor prill caractcrul Jor pomografic sau de 0 violenta fizica,
p:-;ihologic.\\ sau de limbaj extremA.
Deci zia C.N.A. nr. 16511995 privind autorizarea difularii programelor
prin siltclili jmpune soliciumtului ticentei de cmisie sa dcpuna la dosar 0
dec1:u-at i c care sa cuprinda un angajament expres privind a~igurarea
protecpei minorilor prin aeeste pl'Ograme.
Consiliul National al Audiovizualului a dispus, prin Decizia nr.
:H/I998 . ca pm face obiectul unei suspendari temporare a relransmisiei
Il rogramele atlate sub jurisdiqia altoi stat, programe care, prin confjnutul
IOf. pOl aduce a grava atingere protecliei minorilor. in aceste situati i trebuie
luaLe in consideraTe diferente1e de fus orar ~i sistemele tchnice utilizate in
vcderea limitiirii acccsului minonlor la aceste programe.
Dispoziliile Codului de procedura. penala privind desfa:jurarca judecarij
minorilor (311.485) prevM ea ~inlele in care are loe judecarea infractorilor
lIlinori sc desf!~ara separat de eelelahe ~edillte ~i fhra a se pemlitc accesu J
puhlieului. Ca alare, aceste ~edinte sunt secrete, nefiind perrnis nki accesul
presei alai la dosaruJ cauzci, cat ~ i la desfii~urarea judccatii.
C u Loata. aceasLa ahundenla de acre normative privind protecli:1
min urilor, observam c<i jumalcle de ~tiri ale posluriloT de televiziunc
prec um ~i paginile ziarelor sunt pJine, de imagi ni ~i informutii in care
rl'Ol ....goni:;;t'i sunt minorii. aWl in postura de delincventi. cat $i in eea de
viclime ale delincvcntei.
194
Exislf, opinii potrivil dkonl. llin pricina crc$tcrii mr~ precedent amici
niminuliu'i\ii infantile, aceste principii de ctidi jurnalislidi. ~j chilli'
prcvederile legale, aeolo unde exista. sunt adesea contrazise $i contcstat'c de
'il1su~i inte.resu l pubHc. intr-adevAr, societatea are un intcres major In
l'unoa~terea fenomenului dehne ventei juvenile, a eauzelor care delcnnim1
amploarea acestui fenomell, msa intotdeauna trebuie cantarit daca nu cumva
Idcnrificarea minorilor particip. . nli In acc1e infracti uni insearnn1i automat
sligmatizarea aeestora $i anihileaza practic orice ~ansa de reintegrare In
~ocietate.
Avand in vedere necesimtea Ullei proteetii speciale ce trebuie aeordatn
t;nerilor, dar ~i altar categOl'll de persoane, Consiliul National at
AudiovizualuJui a elaborat Recomandarea nr. 212001 privind respectarea
ucmnitAfii umane, protectia minorilor ~ i a altar eategorii ale popuJariei, In
l: mi siunite informative. C.N.A. recomanda posturuor de televiziune ~i de
radiodifuzi une sa respecte urmatoarele norme de eonduit~:
_ Difuzarea imaginii unei persoane aOate in situalia de victimrt se va
face, in roate cazurile in care este posibi l, cu aeordul prealabil al
persoanelor in eaulA. Nu se va abuza de situatia in care victi ma nu
di spune de capaciratea de a lua 0 decizie efectiva.
_ Persoanele decedate ~i persoaneie cu traume vi zibile nu vor Ii
prezen tate, in ni ei Ull eaz, in posturi umiLitoare. in general phmurilc
apropiate ale acestora vor fi evitnte.
_ Atunci cand este necesar sau la solicitarea persoanelor afecrate, se va
intenfeni asupm imaginii ~i/sau vocii pentru a p:istra anonimalUl
peTsoanelor in eauza.
_ Se va ev ita, pc cfit posibil, intervievarea sau prczentarea minorilor
aflali in situatia de victima ori de delinevenl prezumtiv. tn cazul i n ca re
prezentarea unoI' minon este absolut neeesara , se va asigura proteelia
iden ti l~ !ij acestora.
_ Se VOl' evita oeiee speculatii care pot provoca temeri inutile privind
cauzele ~i consecinleie evenimenteloT tragice; nu se vor prec.iza numaru l
~i numele victimelor. pana 1a confirmarea ofieiala a aeestora.
~ Se vor cvita formu15rile care amplifiea in mod inutil dr.tmatismul unui
eveniment, Infrico~and victimele ~i familiile lor. Prezenturca
infonnatiilor despre catastrore , cri me. violuri etc., nu trebllie sa indue~ a
stare de paniea in randul popula~iei, tn general, ~ i In randul unor
calegorii de persoane, eum aT Ii copii; ~i Mltiinii , in special. Se vor cita
clar ~i rigllroS surseJe iar informalia va fi verificata ~i formulata clar.
_ in prezentarea un or evenimente nu se VOl' atlibui eu lpabilitiiti care nu
sunt bazate pe certitudini . Pan8 la pronlln!area unei scntin\c
lQ'
 JuLlc~rll()I'l::;;li ,'';C fC(;{l lllamJtl f()lusirca tcrm!.:nilllf dl' ."III .... lllTt. urll1:"lril.
~lcu,-.. I "i nu tt::rlncni de genul criminal. infractor, l!ipw".
- S ufcrintclc oamenilor din zonele afoctate de calilstrufe vor r.
prezenlate intr-o fonn~ care S,I indernne la soliwu;tale, evitandu-se alill
'i(creOlipuri le care bana li zeaza situa! ia, dit ~i imaginile degradante.
- Sc va evita utilizarea unor rermeni care se refer.1la statutul social, rasn ,
varsta. religie, apartenenta la grupUli minoritare, sMa.latea mintala sall
hillldica pul unor persoane in formuHiri ce pot duce la discriminiiri sau
pal aduce atingere demnitatii victime lor, fami liilor lor sau anumilOl· .
segmente rue societ!'i.tii.
- Se vor evira, In mi\sura posibiluJui, imagin.iie ~ i sunetele llocamc,
Alunci cal1d se considera ca difuzarca unor imagini ce pol ~oca pllbliclil
esLe necesara, se va recllrge in a avcrtizare prcalabilii, care sa pennilft
eelor care nu doresc sa vacW. imagi niJe sa renunte la vizionare; folosirc n
rcpctata u imaginilor ~ocante nu este de doril
- Se va acorda 0 atentie sporlta sclectarii imaginilor ce urmeazA a sc
diful.a la ore ce ar putea afecta, din punct de vcdere psihic $i moral,
tninorii.
- Se va evita difuzarea emisi unilor care trateaza ell prcpondcrenln
subicctc referitoare la carastrofe, aecidenle, infractiuni , inainte de om
2 1.
- Se va asigura distinctia clara inlre imaginile ~j su nctulinregislrale Iii
un cycnimcnt real ~i reconstituirea faptului cu ajutoru l altor persoanc;
inregislrarile fiicute de amatori se vorfolosi cu max.im~ prudentil.
- Imaginile de arhivi;i referitoare la evenimente tragicc Vo( ti prezentatc
<lstfcl indit sa nu permita idenlificarea vicLimelor, CII exceptia cazurilOl'
fn c~re so evodi persoane publice; pe toata durata secventelor care
contin imagini de arhiva, se va afi:;;a mentiunea "arbiva".
7.3.3. Dreptulla critica
in yorbirea eurenta, a critica inseamna a de.zvalui lipsurile din actiunilc
unoI' oamcni , a arata defccicle unor stari de luc ruri, descoperind cauzele ~i
mijloacele de indreplare.
Date tiind rolul ~i [uncliile presei in tr-o societate democraticll,
libert.lrea de cxprimare presupune ~i dreptul de a ex prima opinii eritice
pri vind activitatea unor persoane de ale caror decizij depinde mersu l
socictl\\ii. .,Presa i~i exercita , prin dreptu l sau la enrica, nu lin capnei ll
rx>pulist~ ei in sa~i menirea ei primordiala, aceea de caine de pnza. ( ... )
Drcptu l la critic;) cstc in sa ~i eonditia coreclarii nedrep[ittii ~ i inechil!iJiJor ~i
cstc armu cea mai simpJa penlru evitarca ~i penalizurca abuzu lu i."
19(i
• lJreptullu c riticii in legisla1ia in vigollrc
Actualmente, dreptu) la critica aJ jurnali~tilor nu este stipu lar cxprcs in
mei 0 lege. tnsA acesl drepl rezulL:1. implicit din ansamblu l dispoziliilor
n mslilutionalc privind Libcrtatea de exprimare ~i dreprul la infonnafic.
Nirneni nu a pus vreodata la indoiala ca presa are acesl drept. care coincide
('II ro lul :;;i funcfiile ei.
Dreptull a ctitica ul jwnalj ~tilor a fast mentionat expres in Lcgea presei
II!'. ] din 1974, 1n prezent abrogata. Conform art.66, presa u·ebuia sa ia
al itudine ferma i'mpotriva oricarei pcrsoane care impiedica exercitiul
drcpmiui 1a critica, indiferent de functia pe care 0 detine. Alt.69, a1in. ultim
prcvcdea cA "nu se considera a aduce Jezare critica obiectiva. principillia ~i
1.·IJIlstructivll. exercitati;i prin presa, in reaJi7_urea funcfiilof social-politice".
Mai mult, Legea presei incadra in calegoria conrraventiilor .. persecutarea
sub orlee fonna a ce.l or care au contribuit la informarea presei sau ~i-au
l:xprimat i'n presii opinii eritice, precum :;;i e;(ercitarea de presiuni sau ai le
ucte de intimidare".
Sub aspect penal, in raport eu dispozitiile privind insulta ~i calomnia,
I.' ritica jurnali stidi nu beneficiaza de 0 imunitate speciala. Totu~j, pnlctica
judiciara a contural 0 impunil:tte fatli de critic:t jumalistic;a at unci cand
m~easta raspunde intercsului general al publicului de a fi informat Intr-o
maniera accesibil3 cu privire la cauzele unor stari de 1ucol11 negative .
Arum vreme cat practica 0 critica. de buna credin!a, eonforma rolu]ui ~ i
IILributiiJor pe care Ie are, jurnalisrul nu poate escalada legalitatea. i'ntrudit
lTitica starilor de lueruri negative care afectea7ii societatea, precum ~ i a
L'dor responsabi li pentru accste situa~i corcspunde interesului public.
In cazu l unui praces In justilie, proba bunei cred inte revine autondui
malerialului critic.
Juri sprudenla fra neez.:1 a conturat' cel putin 4 elemente prio care, in
J>factica, se poate proba buna credint3:
• legilimilatea scoplilui u.n:lliirit prin publicarea materialului critic;
• ubsenla animozitalii personale fala de persoana a le cm-ei acfiuni sunt
crilicate;
• expri marea prudcnlil ~i rnoderata;
• fiabilitatea anchetel ~i controlul surselor.
Limitele mai largi ale criticii adruisibiJe In privinla personalitAti1or
Jlo li tice. Tendinte
Atat C urtea Europeana a Drepturilor Ornului, cat ~ i insranlelc interne
nle statelor democri.ltice admit consecvent di li mitele criticii admisibile In
ceca ce pri ve~le personalitali le politicc sunt mai largi decal in cazul
eclorlalte persoane. in cawl Lingens v. Austria, CuTtea a aratat ca, sprc
deoscbire de persoanele obi~nuitc , personalirAtilc politice se expun in mod
197
itll'vitahil ~ I nm~ticl1l slipravcghcrii liccarui ~lIvnt11 ~i n(':dirl' i I.tple, atrlt tlill
parle" ". iari~tifor. dll ~i din partea masei de cClalcni. Potrivil Curtii. omu l
1>o Iil ic bcncflciaza ~i eI de prOlectia reputatiei , dar, in aeesl eaz, cerintelc
unci "semenea pmtecfii trebuie puse in baJanra. CU imeresul public privind
disculiile li berc asupra problemelor politice.
Tendi.nla de liirgire a limitelor libertatii de exprimal'e, eand este vorbH
dC!l.p rc activilatea personaliUlfilor din domeniul poli tic. are la baw ideea cn
<:lcliuniJ e sau omisiunile acestora trebuie sa faca obiectu! dezba tcrii publicc,
<II unui contro l mai alent din partea masei de ceta~eni. \.':ontro l care se face
prin intennedi ul presei,
Curtea Constitulionalii spaniola. a adus argumente interesante intr~o
holar.tre de achitare a unui jumalist, arntand cil Iibertatea de cxprimare arc
d imensiunea unei garanlii conslitupollaJe, prolejand libenalea de opinic
pllhljc~. dimensiune care nu este prezel1ta in cazul clreprului la onoare, de~i
Ilmhclc sunt drepturi constitufionaJe.
Inca din 1964, in S.U.A., cazul New York Time~ v. SulHvan a desehil-l
I) naua lini e de gandire juridics. in ceea ce prive~te cuuze le de acest gen,
Curtea Suprema a decis eli. sarcina probei revine mai intai ofic iaJiUitilor,
c:,rc. PClltru a Ie fi admisa 0 ac~iune de calomnie. trebuie sa dovedeasea nl!
ulimai ralsitatea informatiilor, dar ~ i reaua credin~a a inculpatu lu i, in sensul
d l uCCSla ar fi cunoscut cil acele informatii sunt eronate. Curtea a m:li
n.:comandat "figuriJor publice" s~ se abtina pc cat posibil s!i recurga In
ju s li~i e , i'ntrucat ele dispun de un acres mai mare la mas!\ media. care Ie
pcnnite sa. eontracarc7.e mai eficient eventuale informatii defaimAtoare .
• l ~ imitel{l criticii admisibile ~i deontologia
profesionalii a jurnali~lilor
I....imilele pe care jumaJislul trebuie sa Ie aibA in vedere cand face
referiri entice cu privire la 0 persoana publica sunt ~i vor ramane relative.
dupa cum in s a~i nofi unea de imeres public nu poate fi definita cu precizic.
E..-:IC, ins"', mult redus pericolul ca redactorul sa dcpli~easca aceste 11milc
due5 stapan~te deontologia profesionala ~i, mai ales, cunoa~te care estc
mluljumalistului In societate .
Acest ra j a fost punctat i'Jllr~ un mod cat se poate de edificator de catrc
jurnalistul David Randall' , dupa cwn urmeaza:
~ a dcscoperi :;;i publica informatii care sa inloc-uinsca zvonurile !;'i
spccul uliile:
- a rczis[a sau a eV<Jda de sub controlul guvcmamental;
I David Randall -••ll/nI(/IL~1II1 /lIIiyusa/", Editura Polirom, 1:1$;, II)c)R, )1 .. 16
IQR
- a info rma e lecloratu l;
~ a monitori7...a aefiunea ~j inactiunea guvemelor, a reprezcnlanl-ilor ulq i
~ i il servicii lor publice;
- a monitoriza activitatea mtreprinderilor, modul i n care acestca i~j
Irateaza mUllcitorii , c1ientii ~i calitatea produselor,
~ a lini ~ti tulburarile :;;i a tulbura lini~tea, oferind 0 voce celor care, in
mod normal , nu se pot fsee 3uziti i'n public;
~ a oferi ln mod constant socieLA~ ii 0 oglinda, reflect5.nd virturile ~i
vici ile sale ~i demisrificand tabuurile ;
~ a se asigura ca s ~a facut sau ca se va face dreptate ~i c3. vor ti
inlreprinse investigatii acolo unde nu existA 0 asemenea inten~ic ;
- a promova circulatia libera a (deilor, in pnncipal oferind 0 platfonn:i
I'cntru cei ce au opinii diferite de cele ce prevaleaza tn socielate.
Atat<J vreme dl.t jurnalistul actioneaza competent ~i eu buna credinJfi
pcntru a- ~ i duce Ja indepJinire acest ral, acliuniie lui sunt in deplin::i
concordanf" cu interesul societfitii, interes CUfe marcheaza limite! e ctitic ii
:Idmisibile .
7.3.4. Dreplulla replica ~i la recllflcare
Presa nu- ~i propune sa defineasca adevaru l ci , ca mediator de mesaje,
ca se adreseaUi e u aproximalii coerenle indi vidului ~i opiniei publicc .
Tolu~i , este de d"tona ziaristului estc de a se pune in slujba dreptului
l't..: taleanului la adevar . Ziaristul oferii fapte de inleres public dintr-un unghi
Lie interpretare propriu iar transmiterea mesajului va depinde ~i de
capacitatea de interpretare a mesajului de entre diferitele categoIii de public.
dc capacitatea fiecaruia de a cia 0 anumita semnificape mesajului respecti v.
Contextual, valoarea de _,~tire" a unui anumit fapt captea7.~ rnai mull
sau mai putin interesul public. Sunt de interes public , intotdeauna, prin
l'<.lfaetcrul lor exceptiile . in decantarea cx.ceplionalului de banal se vor
l.'onfrunta cu responsabi liLatea seleqiei de cilu:e jumtllisr ~i libertatea
ccU'ileanulw de a confirma sau inflnna, afectiv ~i rati onaJ , opliunea
jlllnalistului. Defi nirca legi~lativa a info m13Tiei de interes public il va apara
Hslfel pe eetiifean in rata 1enLaliei presei de a ttansfonna in subject de pres,,_
fam acceptul individului. Acesta eSLe punetul in care interesul public ~i ee l
individual vor intra in contradictie, se vor afla pe pozitii ireconcili abile .
Situatia liti gioasa poate fi evitat.a daca faptele devenite infonnatii de
inleres public pot fj probate sau demonstrate.. lata de ce tchnica de
documentare, c.u speciali7.are de 0 profunzime diferita, vine sa duca la
cvitarea crean; unei imagini superficialc asupm unui fenomen care,
inducand reactii false sau periculoase, aduce un dcserviciu opiniei publicc .
199
 i\dl'v~mll Illl"s•.ljdof 1.i:tri~lilor c,-He in h.'gnlllrn tlill't·,n l ' U stlrsa dc
infHrrn'llii. tim' ~i cu rcspcmi·w hilitut cu aecslora de 11 eila coree!, tic a vcrilicn
1IlrOl'l11arii Ie inuintc de publicure ~i de a reuliza t..:onfirmareu tljn mai mullc
sursc. Norma deomologiea a verificarii informatici din eel pulin doua surse
dev ine etieienta atunei dind va funetiona ~ i principiul operational III
ct..:hidisLantci. Echidistanta IlU este garanJia obiectivitillii. dar impunc ()
aliludine corccta din pJrteajurnalisrului de a ofe.fi tied\rei pmli ~anse egllic
de a-si slIsline pozitia.
Urmand acc~ti pa~j se pot produce eroci sau inexaclitati. in acest sens
fun cj ioneaza dreptul In rectificarc ~i dreptul Ia replica. Este 0 problemn
lnlclcctualij a cuno~te croarea, a 0 descoperi. dar este una de elicn
pmrcsionala a 0 reeunoa~te ~ i nu orieum ci prin rceunoa ~ tere publica,
Aeeasta recuDoa~tere ~i corectare a erori-i devine un instrument III
imJemana ziaristului care- ~i re-specta meseria ~i se respecta ca intelectuul.
Comportamentu1 ambiguu, msopt de tendinla de a ascUDde eroarea ori de II
() moti va inducand pubJicului 0 eale lot neadevarata, tralarea dreptului III
rcpli~a drept un moft al soJjcitantu1ui sau un beneficiu posibil a II
rCl:unoscu( de mass-media creeazA deservicii enorme o ri carui organism de
presa. Daca in domeniul audiovizuaJului :lVem prcvederi exprcsc In Legcn
Ill'. 8/19')6 privind dreptul de autof ~i drepturile conexe], dreptull a repljca ill
presa scrisa are ca tcmei numai norma de eties profesional1i.
T ot ea apartinand deontologiei profesion~le in unele state se realizeazll
tlircl'en~ierea inlTe dreprul la replica ~ i dreplul Ja raspuns ca elemenre
l:()n~lituLive ale dreptului individual Ia propria imagine ~i la apararc;!
rcpuluTiei in fata agrcsiunii produsc prin presa.
La nivel macrosocial problema publieirAtii datelor ~i infonnapilor n~tc
( I aha problema: cea a secrelului. Acesla est.e un punct in care statuJ ~i maSR~
mediI! s unt rnereu 'in tensiune: pe de 0 parte dorin ta de a se proteja II
inslilUliilor statlllu i ~i pe cealaha IHx:rtatea de infonnare a cetareanulul
rcali 'latft prin mass-medja.
(lefinirea " dreptului la replidP' lji a " dreptuJui la raspuns"
I)reptul Ja replica - In sens larg, dreprul la replica este prerogativl1
egal~ confcriUi pcrsoanei ale clli'ci drepluri au fost lezate plin afirmatii
i.1clltc in pres.1., de a da un rnsplIDs prin care sa - ~i exprime explicatiile ~l
'czcrvc lc cu privire la aceste afinnatii 2. Totodata. drep[uJ la replica poate fi
,Ierinit ca tiind ace! drept recunoscut oricarei persoane lezate prin anumilc
I C'u modilicl\rile :Iduse prin Lcgea Dr. 28snOO4. OrdoRlinta de UrgentA 12.V20U5
I LcCeQ 329120116);
2- Carmen, Mnnica, C'el'!;CleSCll, IIp. cit. p.129:
200
afirll1alii f:1eulc in medi .. ~ i de a cere, cdilurii sau org:.utiziltorului mCllia . de
a rcclifica cclc dcclarale sub forma unul riispuns.
Dreptulla rispuns - Ca atribul al dreptutui la informatie - difen1 de
dreptulla replica, raspunsuJ dat vizeaza 0 alta persoana dedit agenlul media
c;u-e, prin prcsA, inLreb3ri retorice, comentarii erc., i-~\ lezat un drepL la
• . • 1
propna sa Imagme .
• Condl1ii de invocare
Pot fj titulari ai dreptului la r.lspuns ~i Ia replica atal persoane fizice cat
~i persoane jUridice • Exista cazul cfind atirmariiIe facute in presa se refer..)
2
la 0 persoana decedata. in aceasta situatie dreptul la rdspuns eSle un drepl
IlCrsonai nepatrirnonial, devine incident 31t.56 din Decretul 3 1/1954
conform camin drepturile personaJe nepatrimonialc sunt ocrotjte ~i dupa
l1loarte. A~adar mo~tenitorii persoanei lezate pot exercita dreptulla n1spuns.
Pentru a se putea exercita dreptul la r.1spuns $i la replica trebuic
lndcplini te trei conditii:
l. aflffilatiile sa aiba drept consecinla lezarea unui drept;
2. afirmapile sa fie neadevru-ate;
3. raspunsuJ Lrelmic sa fie obiecliv ~i s:\ unnilreasca restabilirea
adevaru lui .
Organu1 de presa este obligat sa publice raspunsul, fdri'i. plata, in tennen
dc 15 zile. Refuzul de a publica sau de a difuza un rnspuns se comunica
Judeditoriei, care poate obliga editura, redacpa etc. s~ publiec dreptul la
replica In termen de 15 zi le. ell rne nl;onarea expresa In ziar ca publica acesl
n.'i spuns ca unnare a faptului di cste ob ligat plin hotarare judecaroreasca (se
rnx,;zeaz..'1 numarul ~ i data hotItraIii judecatorc~ti precum ~ i JudecA[oria care
a dispus).
Poate exisla ~i un refuz intemeiat atunei cand el eontravine bunelor
l1loravuri ori conpne expresii jigniloare la adrcsa unuia <lin membrii
pCfsonalului media.
Ca 0 concluzie, dreptu l Ia. replica apare 'intre orice persoana fizidl. sau
jllridica $i agenlul media care i-a Iczat dreptuJ la propria imagine, pe dod
dreptul 1a raspuns apare intre oricare dona persoane care au inlrat in conflict
prin intenncdiu.l media.
I Ibidem;
: PlIu)a Jekel. "Dreptoll.'omllnid~rii socia1e" , p. 22. curs ()II , Une.
hltp:llwww.scribd.oom/doc/4 12 11 7 5O!Dreptul-Cnmunicltri i -Social~;
201
 nrclltul In rcctilicurc l • I:::~tc Lircplul oril'lin.:i PL'r,.oOHllL' de <I cere
~1~L'l1 hllu i media sa moditicc , sa co reclcze in forma lia data prin publicarcll
dirci i-a ro~ 1 tczal dreplul la propria imagine. Agentul media csle obJig:ll sn
deil publicita~ii 0 dezminlire care poate fi facuta de mulle ori ~i din prof/ric
inilioltiva.
7.3.4 ... . Reglementaren juridld a dreptului In replica in Romania
Uccizia nr. 11412002 privtnd dreptulla replicl ~Ila rectificare 2
A vand in vedere dubla calitare a ConsiJiuJui National HI
t\udiovizualului . de garant al interesului public ~i de uniea autoritate de
rq;lcmenlare in domeniul progmmclor audiovizuale. convin~i de faptul cl'i
tlrice persoana are dreptulla li bertatea de exprimaTe. eare cuprinde libertatcli
de opinie ~j libertate.:1 de a primi sau de a comunica informaTii ori idei farl'l
mncstecul autoritilTilor publice, cOIL'~tient:i , lotodata, ca libel1atea do
cxpl'imare nu poate prejudicia dcmniratea, Olloarea, viata particulara II
pCI'~oanei Si niei drcptul la propria imagine, finand cont de faptul ell
t:xcrcitarca dreptului 1a liber~ exprimare comporta indatoriri ~i
I't~s pon sabiliU\ti, avfu1d in vedere ob ligatia radiodifuzoriJor de a infonna in
mod obiectiv publicul prin prezentarea corectii a fapleJor ~i a evenimentelof.
Ilfccum ~i obli gari a Consiliului NationaJ al AudiovizlIalului de a apara , in
do meniul programelor audiovi zuale, drepturile fundamentale afe om ului . In
Icmciul pl~vederilor art. 10 alin . (3) lit. e). art. 17 alin. (I) lit. d) 1i ale uri.
41 din Legea audiovizualu lui nr. 50412002, membtii Consiliului Nalional ill
Alldiovizualului adopta UlmAtoaTea decizie:
ART. l
Once persoana fi 7idi sau jundica , indiferent de nationalirate, ale carci
drcpturi sau interese legi time au fost lezatc prin prezenlarea in cadru l unui
pmgmm audiov izual a unor faple neadevarate beneficiaza de dreplul III
replica ,
ART . 2
( I) Drcptul la replica nu poate fi solicitat:
a) pentru juded\li de valoarc;
, Ibidem :
l IJccii'.ill C'NA nr. 11 412002 privind drepl.Ulla replica ~ la reclificare (MClO. O . nr. 773 dill
24 Ot-lOmbric 20()2).
202
b) in sil uiqlU III cafe radiodiru:wrii au rcspcclat principiul audit/III,. ,'I
u/I('ra par,\';
c) in situa\:ia in Cl.lre se solicita replica la replica:
d) in cazul in care radiodifuzorul raspundc acuzatiilor unei persoanc. eu
conditia sa nu afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui terf:
c) In cazul unui acord seris inchciat de radiodifuzor eu persoana lezuHi.
(2) Rcspectarca prineipiului audiatur et altera pars presupune condit ii
Ilcdiscrimin atotii de expti mare in cadeuJ aeeluia~i program.
ART.-3
( 1) Orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationalitate. ale
c{lrci drepturi sau inlerese legitime au fos t lezate prin prezentarea in cadru l
lInui program audiovizual a unoI' inrormatii inexactc beneficiazA de dreplul
la rectificare.
2) Rectiticarea nu poate fi solicitata tu cazul in care inexactitate:l
InformaPil or nu este semnifi cat;iva ~i c.lara ~i ruei in cllZu l unul acord sclis
illcheiat de radiodifuzor cu persoana lezatil,
ART. 4
(1) Radiodjfuzorii au obligati~1 de a asigura persoanei care se consider.n
Iczata de prezenl,aTca in cadrul unui progn.l.m audiovizual a unor raplc
IIcadevarate sau illfomlatii inexacte acccsulia revizionarea sau la reaudierea
wogramului respecriv in termen de 24 de ore d e la data primini unei
. . olieitati sen se din partea respectivei persoane.
(2) Accesul la revizionarea sall reaudierea programului audiovizual
poate fi asigurat fic direct. la sedi ul radiodifuzorului, fie indirect. prin
Illmanarea unci copii video sau audio, intr-un format acceptat de so licitant, a
llrogramelor respeclive.
(3 ) Pcrsorutele care se considera lezale de prezenrarea unor faptc
IIcadevarate sau informaJi i inexacte pot solicl la revizionarea sall reaudierea
tlnui program audiovizual in termen de ee l mult 20 de zile de la data
difuzarii acestuia.
(4) In cazul 1n care persoanele ]ezate sunt minon in vftrsta de pana la 14
IIni, cererea de rcvizionare sau reaudiere va fi scmnata de parin~ sau de
rcprezentantul legal; pentru minorii eu vfirste tntre 14 ~i 18 ani ceref(~ a va Ii
scmnata de acc!?tia ~ i de parinli sau de reprezentantullcgal.
(5 ) Minorii vor fi asistali la reviziomu-i sau reaudieri de parinti sau de
rcprezentantul1egal.
Procedura exercitlrii dreptului la rcplicli
ART.S
201
 (I) Pcrso:lndc iJll~ cil ror tln:pluri SH U inlcrcsc Icgil imc all fosl Iczatc prill
prc/,c lllarca ullor fllplc neadcv5mle ~ i Cllrc dorcsc sll bencficieze de dreptul
III replica vor lransmitc in scris, la sediu l PQstului care a difuzat programul
im:ri min al, 0 cercre care ya confine lirnIDtoarelc:
a) nume le persoanei care se considera. ya.tamata, adresa acesteiu,
Ic leronul sau once all mijloc care s~ facA posibiJa. contactarea sa rapida ~i
elicie nla;
b) ser vlciui de programe care a difuzat cmisi unea in care s-a produs
Iczarca, data ~ ora difuzArii ,denumirea emis iunii ;
c) faptele oeadevarate pelltru care se soHeim dreptu lla replica;
d) motivarea cererii;
c) textul repJicii.
(2) in cazu] minorilor Tn varsta de pan a Ia 14 ani eercrea va fi semnarll
de patinti sau de reprezentantullega1 ; pentru cei ell varste intre 14 :;;i 18 ani
cererea va fi semnata de ace~ti a ~i de p~'iti nlj snu de reprezentantuJ legal.
ART. 6
Tex:ruJ replicii trebui e sa. se refe.rc numai la fapte!e neadevaratc
contestate. sa fie cxprimat In lim..i te,le decen te i ~i s~ nu cantina amenin!6l"i
sau comentarii marginale.
ART. 7
Cere rea va fi inregistrata de radiod..ifuzor cu precizarea datei ~
pnmirii, iar solicitantului i se va inmana 0 dovada. serisa in acest se ns.
ART. 8
Tenncnul de trans rnite re a cereai este de cel mull 20 de rue de In dahl
difuzarii emisiunii in care s-a produs lezarea.
ART. 9
Radiodifuzorul poate refuza dreplul la replica in unruitoarelc situa~ i ;
ll) cererea nu a fost trimisa tn termeDul prevazut de art. 8;
b) texlUl repli cii nu Tntrune~te condit'iile stabilite de art. 6;
c) lung-imea textu lui dep~e~te cu mult neccsarul dreprului la rephca, iar' "
persoana ]ezata nu accepUi SCurtarea texruJui ;
Li) persoana care so li ci ta dreptul la replica nu respecta conditiilo
prev1'i;wte la art. 5;
c) radiodifuzorul detine dovezi care probeaza adevarul faptelol'
prczentate.
ART. lO
( I) Radiodifuzorul va decide, 10 lermeo de doua zilc de la data primiril
cererii de acordare a drcptului la replica, daca ii va da eurs sau nu.
204
(2) in clIl',ul ill CH re rudiodifuzorul ucci(ic. ucortlurca drcplulu i 1<1 replk1"l,
va co munica pcrsoanci lcw tc . tn tefmen de doua :lile de III oal.ll primirii
(·I.'It:rii. zi ua ~ i ora difuziirii dreptului la replica.
(3) In cazul in care radiodifuzorul refuza sa acorde dreplUl la repl ica, va
\'\Jrnu nica In scris solicilantuJui dccizia luata ~i motivarea acesteia, t n tcrmen
tic doua zile de la plimirca cereni .
(4) in refuzu l molivnl se vor mai comunica solici tantului urmatoarele:
a) posibililatea, in cazuJ in care accsta este nemultumit de deci l'.ia
ratli(x1ifuzorului . de a se adresa Consiliului National aI Audioyizualului ;
b) lennenul de 15 zile d e la data primirii refuzului motiYat, in care
"(~ li citant ul se poate adresa Consiliului National 111 Audiovizualului ;
c) adresa ConsiLiului Naponal al Audiovizul:llului ~i un numAr de tel efon
la cure solici tantul poate contacta Consi liul penlfu a obpne informaTiile
llceesare.
ART. II
(I) Dreptul la replica va fi difuzat gratui l, In temlen de 3 zil e de la datu
l'pl"o bArii ccreri i, In acelea~i condilii in care drepturile sau interesele legitime
ul e persoanei au fast lezate: in cadrul aceluia~i interval orar, aceleia~i
l·rnisiuni. in limitele aeclcia:?i dUrdte ~ i c u precizarea emisiunii in care s-a
produs lezarea.
(2) Dad\ emis,i unea in care s-a produs lezarea este programata intr-un
IIll crval mai lung de 7 zilc. dreptul la replicA se di fuzeaza. in tennen de 3
:t ile. i n acel a~i intervru mar ~i c u precizarea c mi s iunii in care s-a predus
IC/.area.
ART. 12
Drcptul 1:1 replicA se exerdlli fi e prin difuzarea pe. poSl a inlervenriei
dirccte a persoanei lezate, fie prin difuzarea unei inregistrari realizatc de
tlolicirant on de ntdiodifuzor.
Procedura rectifidirii
ART 13
(I) Persoanele ale caror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin
prcl'.entarea unor fapte inexacte ~ i eare doresc sa beneficieze de rectificarc
."or tran smite in seris. la sediul postullii care a difuzat programul ineriminllt,
() ",e rere care va contine unnatoarele:
a) nume le pe rsoanei care ~ considera vAtamalA, adresa acesteia.
Icldonul sau orice alt mijloc care sa fad'i posibilA contactarea sa rapida ~ i
c ti cientt\;
b) serviciul de programe In cadrul curuia S-i\ difuzal emisiunea In care g-
Il produse lezarca, data !ii om difuzArii, denurnirea emisiun ii ;
20'\
 d la plch.: incxuctc pclllru r.:al'c SC ~()lil:iu.II'Cr.; til ic: ll rl' ll ;
c.J) mOlivarcu ccrcrii.
(2) In cawJ minori Jor in varsta do pJ.na Ja 1.4 an i cerereu va ti se mnul n
ue parin fi sau de reprezentantu1 legal; pentru cei e u varste intrc 14 ~i 18 ani
cercrea va fi se mnata de ace ~tia $i de ~rinti sau de reprezentantullegal.
ART. 14
Ccrerea va Ii inregiSlrala de .radiodifuzor l:1I preciL.aTCll dalei ~ i orci
primiri i, iar so licitantul va primi 0 dovadA sen sa in acesl sens.
ART. 15
Termenul de transmitere a cereni esle de eel mull 20 de zile de la datil
difuti'irii e misi unii In care s-a pradus Jczarea.
ART. 16
(1) Radiodifuzorul va decide, in tennen d e dou<i zi le de la data primiril
cererii de rectificare, daca Ii va da curs sau nu.
(2) In cazul In care radiodi fuzoru l decide rectificarea, va comunicn
rc.rsoanei lezate, fn termen de eel mult dOlla zi lc de Ia primirea cererii, ziuu
~ i ora difuzarii reetifidirii .
(3 ) in eazul 1n care rad iod ifuzorul refuza rectificarea, va comunica in
scris solicitanLului , in termen de doua zile de la primirea cererii , decizin
Illuta, mol ivarea acesteia ~i informatiiIe prcvazute in an. 10 ali n. (4).
ART. 17
( I ) DrepLul la rectificare sc exercit.l prin difularea gratui la pe post, in
te rmen de 3 rile de 1a datu aprobari i cereni, In acela~i interva l orar, a unui
malerial reali Zal de radiodifuzor. prin care acesta corecteazA, in spi rilul
:u.lcva.rului , informatiile inexacre care au produs lezarea.
(2) Rad iodifuzorul esle obl igar sA precizeze e misiunea i n care uu f051
I'l-ezenlittc informatiile inexae te ~ i d ala difuzarii e i.
(3) Radiodifuzorul nu poate difuza rectific arca truti acordul prcalabil al
pcrso:.1I1ci Iezatc.
ART. IS
Rectiticarea poate fi refuzaUt de radiodifulor in unnclloareJe situ a!ii:
a) so li ci tarea a dep a~it tenncnu.1 prevazut de art. 15;
b) solicitarca nu IndepIine~te conditiil e stabilite de art. 3 alin. (2) ~i an.
13.
Sesizarea Consiliului National al Audiovizualului
ART. 19
( I) Persoana a le carei drcpturi sau interese legitime a ll. fost lezate prin
prczcnlarea in cadrul unui program audio vizual a ullar fapte ncadevamte sau
informa1 ii in cxacle ~i careia i s-a l-eruzat dreptul la replica sau rectifi care sc
206
poal C adrcsa ('()n~iliului Nalional al AuJiovi zllalll lui l lllcnncn dc 15 1".i1 c de
1:1 dalu primirii rc.l"uzuJui moLi vat din partea radiodifuzoru lui .
(2) in cazu l in care radiodifuzorul nu l~ Indepline~le obliga~ia de ~l
l·ornu nica so licitantnlui decizialuata. persoana se poate adresa Consiliullli
Nal·jonal al Audiovizualul ui in tennen de eel mule 30 de z ile de la data
lliruz:iri i programu lui care a produs 1ezarea.
ART. 20
Scsi7..arca, insotita de intreaga docllme ntalie re reriloare la cererile de
;Icordare a drepru lui la replica sau rectificare. se inrcgistrcaza la registratur.l
('onsiliului National al AudiovizualuJui .
ART.2 1
Consi liul National aJ Audiovizualului este obli gat sA se pronunte asupn1
M..:sizflrii In rermen de eel muir 7 zi le d e la data inregisunrii ei.
ART. 22
Tn cazul in care Consiliul National al Audiovizualului da ca!?t1g de
ca uza solicitantuIui, radiodifuzorul va aduce la Indeplinire decizia Con-
:o. iliului National a l Audiovizualului ill ceimulr 3 zile de la data comunidirii.
Sancliuni
ART. 23
incalcarea dispozitiilor prezentei decizii se sanc Uoneaza dupa cum
IInneazt\:
a) refuwl aducerii la indepLinire a dispoziliilor referilOare la acordarca
drc plUlui la replica. se sanc!ioneaza conform art. 90 alin. (2) din Legea nr.
>04/2002 ;
b) refuzul adueerii ]a indeplinire a di spozitiilor privind acordarea
rccti{jcArii , precum ~i nerespectarea celorl alte prevedcri din prezcllia decizic
sc ~ an ct i o neaz3 confonn art. 91 din Lcgca nr. 50412002.
ART. 24
Acordarea dreptul ui la replica sau rectificarea nu impiedica persoanu
,dc carei drepturi sau interese legitime au fost lezate sa se adresezc
inslanlelor juded1tore~ri.
Dreplulla replid. in Noul Cod civil al Romaniei • proiect - 2009 -
C .. rtea I - TltIuI V
Dreptu lla replica
Art.264 - (1) Orice persoana ale card drepturi sau interese legi time au
foSI lezate in mod direct prin prezentarea in presa sensa. sau audiovizuallt a
unor faplc neadevarate beneficiaza de dreptulla replica.
207
 (2) Nu exist;] drept la re plieu in cat,ul rcprlldlll.~L~ ni ritld c:1de".batcrilol'
pllhli ct..: din cad rul unei aulmilaP sau in stilul.ii 101 care pcr~nana care !iiC
co nsideni le/.ara i.I participaL De asemenca, nu exista drcpl la replic5 ,uuncl
ciind preotentarea contestata reproduce in mod fidel un material care emanll
direct de la aceasta persoana.
Continu tul ~i forma rnspunsului
Art.265 - (1) Raspunsul trebuie sa tie concis ~ i sa se limiteze III
(.hicctul prezentarii contestate.
(2) E Ltrebuie sa fie formulat in sens.
(3) in cazul rnaterialelor difuzate in cadruJ unei emisiuni audiovizuulc,
1,1spunsul poate, ]a alegerea persoanei ce se con sidera lezUla, sa fie formulnl
'in seris ori poute fi inregistntt pe un suport audio sa u video, eu respectarcil
:-;t:.ndardelor tehnice utilizate de institupa de presQ care a difuzat prezentarcil
tnntestata. De asemenea, daca institufin sesizal1i este de acord, Taspunsul
roate ri fannulat ~i direct in cadrul unei interventii pe post a persoanei em"
sc considera lezata.
Refuzul ra.spunsului
Arl.266 - Rilspunsul poatc fi refu:tat daca este in mod vadit inexact SIIII
tllIe[1 esre contrar legii ori bunelor moravuri.
Procedum
Art.267 - (1) Autorul :r3spunsului se poate adresa institutiei de presa in
Icrmen de eel mult 20 de rile de lu data Ja care a Juat c unm;tintA do
prc7..cmarea pe care 0 contesta, dar nu mai (aniu de 3 luni de Ja dOlIM
jltlhlidi.lii on difuz3ri:i acesteia.
(2) lnstitutia de presa sesizata lrebuie s~ informeze pe autonll
ti"lspunsului, in lennen de eel mult dou~ zile de la data primirii cererii da
rcp lidi, desprc data, ora ~i emisiunea can d se va publica ori difuza raspunsul
sau, in cawl dnd se solicita intcrvenlia directa pe posl, daca va pennitc ~I
asigura cfecruarea acesteia. Atunci c5nd in stituTia de presa refuza fiu
publicarea ori difuzarea rephcii , fi e interventia directii pe post, se VOL'
comun ic<J de indata motivele acestui refuz.
Modalitatea de publicare sau difuzare
Art.268 - <I) Raspunsul trebuie sa fi e publicat sau difuzat in a~a fel
incut sa atinga intr-D masura cat este posibil de mare publicul care a lutlt
cunO:;;:linllt de prezentarca ce este conresrala.. in acest seop, rnspunsu l So
publica ori difuzeaza in ace la~i mod ~i In aeela~i loc cu prezentarcu
?fu:t
(;OIl ICSlat!i, OC i mlal~i. dar nu mai tarziu de 3 zi le de ];,1 uat.a uprohfirii
puhli cani ori uifuzarii lui .
(2) in cadrul emisiunilor uudiovizuale, raspunsul trcbuic sa lie
pre/.cnlat in cadrul aceluia~i interval arar, al ac elei~ i emisiuni, in limilclc
m:cleia~i durare ~i eu precizarea emisiunii tn care s-a produs lezarea. Daca
l.'misiunea in C<Jre s-a produs lezarca cstc programata intr-un interval mai
11ll.lepartat de 7 zile. raspunsul se difuzeaza ill termen de 3 zile, In acelai'i
IIlIc rval orar ~ i eu precizarea emisiunii in care s-a produs lezarea.
(3) RaspunsuJ lrebuie publicat sau difuzat integral ~i M sa fi e aheral,
lrunc hiat, rcformulat on modificat. Jnstitulia de presa sesizat3 no poate sa
aJauge on sa faca. imediat vreun comentariu, in afara unei declardpi prin
r are indica dac1\ i~i menrine prezentarea faptelor ori anun\1l sursele care au
slat la baza intocmirii sau difuzarii acesteia.
(4) In toate cazurile, publiearea sau difuzarca raspunsului este gratuita.
Orice eonvenrie sau clau:z1i contrara este considerata nescri sa.
Aeliunea Injustilie
Art.269 - (I) Daca cel sesizat fmpiedica exerciUlrca accstor drepturi,
l'l~ ruzii publiearea ori difuzarea sau nu 0 realizeaotll. in mod coreet, persoanu
l'l.~ se considc rs Iczata. se poatc adresa instantci judecatore~ti compelentc.
Ili slanta se va pronunta de indata pc baza probelor administTatc , prin
I)rdonan{a pre~edintjaUi.
(2) ElI.crdtarea sau, dupa caz, ncexcrcitarea drcptului la replica nu
lmplicA re.nunfarea persoanei lezate la dreplul tie a ob~ne In conditiile legii 0
I'l.:paralie echitabila. a prejudiciului suferit.
(3) Disp07.itiiJe alin.(I) nu ex:clud dreptul persoanei care se considcra
Icz.ata de a recurge ~ i la proceduri admini strati ve desfa~urd.te in baza Icgii
l'au reglementate de organizarii le profesionale din domeniul presei.
Drcptulla Tcctificarc
Art.270 - (1) Once persoana ale carei drepturi sau interese legitime au
rust lezate prin prezentarea in presa scris."I. sau audiovizuala a unor faple
il1 cxacte benefieiaza de dreptulla rectifi carea infonnati ilor gre~ile.
(2) Dispozitiile art.265-269 se aplidl, in mod corespunzator, ~i in cazul
n!ctifi carii unor infonnalii inexacte comunicate prill presa scrisa ori
UlldiovizuaU\.
Apararea dreptului la nume
Art .271 - (1) Cel al carui nume este concestac poate sA ceara insLantei
judccfltore:s.ti recunoa~terea dreptului sau la acel nume.
'nu
 (2) l)c aSCll1cnca. t~cl c.... rc cstc Iczat prill U:I,UrplII\'u, i ll tol SHU In pwtc. n
IllJll1clui s;'m poal·c Sa ceara olieancl insHtnlci juJedlh.lI·qli sIl dispunll
i'ncclarca llceslci ati ngcri nelegitime.
(3) Oispoziriile prezcntului altieol se ap li ca, In mod corespunzator, ~i
; I p~'rarii dreplului 1a pseudonim.
Masuri provizoril
Arl.272 - (1) Dad i acela care se considera lezat in drepturilc ~ Ic
ncpanimoniale face dovada credibila ea este obiectu1 unci alingeri ilicite.
~Ic luale sau iminente, dupa caz, ~ i c~ aceasta atingere risea sa-i eauzeze un
prcj udiciu dificil de reparat, poate sa ceara inslantei judedito~ti Iuare ll
unor masun provizorii .
(2) I nstanlajudeditoreasca poalc sa dispuna In speci al :
a) imerzicerea iDcaIearii sau i'ncetarea ei provizorie;
b) ]uarea masurilor Decesare pentru a asigura conservarea probelol',
(3) C u wate acestea, In eazul atingerii adu se prin mijloaceIc de presa scrisl\
S:lU audiovizuala periodica, instanta judecatoreasca. nu poate sa dispunn
ince tarea cu titlu provizori u a acesteia deL:ul. dacA atingerea este de natura sn
COIU:'::C7.C un prejudiciu grav reclama nl.ului ~ i llU este i n mud evidcnl
juslificalA. iar masura luata de in stanra nu apare CIJ fiind disproportionalli In
ra nert e u atingerea adusa.
(4) Instanta solu~ioneaza ccrcrea potrivit dispozitiiior privitoare III
ordonan~a pre~ntiala, care se aplica i'n mod co.rcspunzAtor. in cazul ill
c;'lrc cererea este fonnulal3 inainte de introducerea actiunij de fond, prill
hotar-:'rea prin care s-u dis pus masura provizotie se va rDca ~ i terrnenul in
care aClillnea in fond trebuie sa fi e inftodu sa ~ sub sancfiunca Lneetarii de
drcpl a acelei masuri. Dispozi'iile alin .(6) sunt aplicabi le.
(5) Daca mas unlc Iuate sunt de natu ra sa produca un prcjudiciu plh1ii
adverse, instanta poale obliga pe reclamant sa dea 0 cau!illDe in euantumul
li xu{ de aceasta, sub sanc~iunea i'ncctarjj de drept a masuni dispuse.
(6) Milsurile lllale potrivit prezcntului anieol anterior introducerii actiunii in
j us1iti c pentru apararea dreptului nepatrimonial indlcat incetcaza de drepl
daca reclamantu l nu a sesizat in stanla in tennenul fixat de aceasta, dar nll
ma i Hl.rziu de 30 de zile de la luarea acestora.
(7) Reclamantul este linut sa repare, la cererca paqii interesatc,
prcjudici ul cauzat prin masuriJe provi zorii iuule, daea acpunea de fond estc
rc spinsa ca neintemeiata. Cu toate acestea, daea reclamantul nu a fost III
culpa or; a ayul 0 culpa u ~oara, in stan~ a, in raport cu circumstanle lc
COnL:rc lc. paale fie sa refuze ob li garca sa Ia despagubirilc cerute de partCH
uuversa, fie sa di spuna reduccrea aces lora.
(8) Daca partea adversa. nu so li cita duune-interese, in stanta va dispune
c ]ihcmrc.1 caut iu nii . la cercrca reclamant.ului, prin hOlnrare dat;] eu citarC!I
2 111
pfu'\ilor, CcrCfi..'1I Sl..~ jutlcdi pol.ri vil dispo:t.i\iilor privj(Oul'c la ortitllHlll\a
pm::;cdinlialu. ~a rc se ap lidi In mod eorespun zator, in cazul in care pftrfItul sc
opune la e liberarea cautiunii , in stanta va fixa un termon In vcdcrca
inlroducerii acpunii de fond. care nu paate ti mai lung de 30 de zilc de In
dam pronuntarii hotarfirii , sub sanctiunea incetarii de drept a m!isuni de
incli sponibilizare a sumei depuse cu utiu de cauljune.
Deeesu llituIarului dreptuJui nepatrimonial
Art.273 - ( I) Acriunea pentru restabilirea dreplului neparrimonial
mca lcat poate r. continuata sau pomit<1, dupa moartea persoanei viitiimatc,
de calre sotul supmvietuitor. de oricare dintre rudele in lini e dreaptii ale
persoanei d ecedate, precum ~i de orieare dintre rudclc sale colatentle pfin.5 1:1
),!.mdul OIl putrulea inc lusiv.
(2) Actiunea pentru restabHirea inregritatii mcmorici unei persoane
dccedate poate fi pomilli de cei prevazuti la alin.(1).
Ap:irarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice
Alt.274 - DispozifiiIe prezentului tirlu se aplica prin ascmiinare ~i
drcpt.urilor ncpatrimoniale ale persoanelor juridice, c lim sunt dreptulIa
dcnumire. la sewu ~i altclc asemenea.
7.3.5. Dreptulla protec\ia surselor
Dreptul la protectla surselor este un drept at "s ursei" de a cere
agcnlului media de II nu di vulga identitatea precum ~i un drept aI acestuia de
a IlU di vu lga Sllrsa care I-a informat.
Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor ~i drepturile concxe, in
nrt .9 1 refcritor la protectia sursei , di spune:
- edifOruf .-;ou produciitorul, La cererea amorului. este aMigal sa
I'ti,u reze secrerui surseior de inJorowl ;i /owsite in opera ,r i sa mt public.:e
docwllente re!eritoare La acestea;
- del.vlilllirea secretllitli este permisii ell consimlciml1ntlii per:wanci care
I-a fncl'edillrat sau fn baza un ei hotarari judecatore$ti. definitive ->';
irevocabile.
Totodata, in art.196 din Codul Penal reglementeaz~ infractiunea de
lIivulgare It secretului profesionat, astfeJ: "Divulgarea. jara drept, a un or
date, de clitre aceta dirnia i-au fost 11lcredillfate, sau de care a luat
CUllOstill(a Z1l virtutea pmfesiei ori .fimepei. dacei Japta este de natura a
(lriuc e p rejudicii unei per.'wane, se pedepse~' te eli inehisollre de la 3 fun; la 2
lIIli sau eu amemli'i. Aeliullea penala Sf! plme fIL m ~ca re fa. pliInxerea
prealabihl a persoanei vii(iimale. impiicarea pcir(iLo r flllciturii rtispullderea
1"'1I.all1"
'2 11
 'l'uIU ~ i. lll.: 1:1 principiul jlmlcL:\ici !"ursei agcnlUhd Illl..:dia cxislii
exccplii rwcv;)l,u tc lu rfincJul IOrln lege:
• sUl'sa c slc 0 pcrsoana urmilrita pentru executarea unei pedepse sau un
cvadal;
• cand sursa, cu inteo tie, deteanina pe agentul media sA sav~asca din
cul p..9. 0 in fracliune, de e·x. di vulgarea seeretului de stat;
• cand prorectia sursei ar insemna ~avar~ irea unor aIle infracfiuni
prcvazute de Codul Penal : nedenuntarea unor infrac~ uni (art.262 CP) •
umi siunea sesizArii organe lor judidare (art.263 CP) etc.
Sursele de informarc pot ti oficiale sau neoficialc.
Sursele oficiale sunt,ln generu l: institutiile ~i autoriUi~le publice ~i cele
:o; pcc ializale ca de cxemplu Registru l Comertului. Scrviciul de Stare C ivila,
Arhivele Naponale. Serviciul de EvidentA a populapei, Serviciile de
Slalistiea, Inspectoratele preventive in domeniul mcdicini.i umane,
velcn nare etc.
DI·eptul de acces la surse le oftciale de infonnare este rcglementat ~ i
gar:mtal chiar de Constituria Romaniei unde se prcvede expres:
• obligatia aUloriti\~ilor publicc de a infomlil nemij locit ~i coreel
l:cli:ilcni i prjn intennediul mass-medici (an.3! aI.2);
• drcptul organizatiilor legal constituit·e sa adrcseze petitii (art.5 1
p<:1.2):
• obligalia autoritatilor publice de a raspunde la_petitii in teJ1l1ene le ~ i
condiliije legale (art.5l pcI.4):
• liberul aeees la jusritie a oJidirei persoane lezate in drepturil c sale
ind usi v in dreptul de acces liber la sursele oficiale de informarc (art.2 1).
Anicolul 9 din Rezolutia nr.lOO3/1993 e u privire la etica ziaristic5
Ilrcvcde f:lprul cA autoritiitile publ iee nu trebuie sa se considere proprietari ai
informa1iei.
In afard: de aceste surse oficiale mai ex..ista ~i alte surse automate menilc
stl di slrihu ie material de intcres jW1lalistie cum ar fi : agenlii le de pres:',
dcteL:,i vi, soc iet."l!l le de consuhanta etc. Raporturile juridice create intrc
accslea ~i agentul media sunl rcglementate de nonnele dreptului pri vat, In
. . pecial ale drcptu lui civil ~i comercial. Surse)e. neoficiale - aici nu ex..ist1'l
rcglementari speciale. aplicandu-se dispoziliiie generale ale legii . Accesul III
accstc surse neotici ale este nelirnitat, puHind fi ingt'"'.1dit doar de voint"ll
unilaterala a sursci ~i de calilAti le agentului media de a 0 determi na sa-i
comunice. Dreptul de acces la sursele de inforrnare esle limital. potrivil
d ocumcntclor intemationale ~ i a Constitutiei Romaniei , de "onnele legale
care guvcm e aza secretul de stat. seeretul de serviciu. secrctu l prore.sional.
212
~i unde CAPITOLUL 8
DREPTUL LA REPLICA - DREPTUL LA
RAsPUNS iN PRESA SCRISA.
DREPTUL LA REPLICA $1 LA RECTIFICARE iN
AUDIOVIZUAL
., Nimeni 1/.14. va fi .mplls la imixtj"lli arb it rare viala sa "1
personalii, in fa milia sa, fll domiciliul lui sau In. corespondenta SlI,
nici fa Olingeri aduse olloarei ~i repUlatiei sale.
Oriee persolllla are drepful la protec{ia legii fmpotriva unor
asemenea imixfiuni sau atitlgeri. "I
Stabilirea prin lege a lInor restrdllgeri sau sanctiuni nu este 0 masurd
incompalibila cu iibert.area de exprimare, daca, potrivit paragrafului 2 al art.
10 din Con venti a europeana, acestea constiruie masuri necesare intr-o
sllCietate democra[ll.
Prevederile art. 10 pet. 2 din Conventia E uropeani a Drepturilor
3
Omulul2 anlla ca exercitarea libertatii de ex pli.mare comporta indaloriri ~i
n.:sponsabilita.!i, ea putand fi "supusli It/wr fomlGlitiili. condi(ii, restrangai
,WIU suncfirmi previiZllte de lege. care cotlsti(u;e mii.mri net'eSilTe, flllT-O
wdetare demoeraticii. penm, securifGtea. lIa{ionalli, integrilalea lerilOrialli
,Wilt si,~uraflla publica. apiirarea ordinii ~; prt!venirea if~fraetiunUor,
I'rotecJili ~·multa,;; Sim a moraLei~ prolt!c(ia repllta(iei mil. a dreplurilor
(1IIUra, pentru a fmpiedica divulgarea de bl{onna(ii eOllfidenfiule suu pentru
It garanta autoritatea ~i impartialifacea puteriijlldeclitore~li".
.,Or, mar restrallgerea implicitii, cat swu:Jiollarea explicita. prj" le8£'.
(f C'xercitlirii abuzive a libeniifii de exprimare. eonstituie, evident. 0 masllrli
1I{'C"esara Si compatibiW ell ~Ialorile unei sociefcili democratice. " 4
I Art. 12 din Declaralia Universal! a Drcpturilor Omului
l Lcgca nr. 301 1994 privind ratiAcarca Conventiei pentru ap~rurea drcpturilor omu lui
~i ;1 libcrtlllilnr rundamenlale lSi a prulncoalelor adi\ionale la al.:eru;lll conventie (M. Of. nr.
115 di n 3 1 mal 1994)
1 Ubertalea de exprimare c uprinwnd libe.rl3lea de opinle, lihcrtalea de a primiJde II
L'tlmUnica informatiilidei.
4 Deci7.ia Cu'1ii Cnmtilutio nale nr. 5 1/ 1999, publicata in M. or. nr. 262 din 9 iunie
11)1)9.
2 13
 I ,lIlCrllIll';j lie cxprimarl~ /Ill ;l fl! 1.;<lJ'Ut'lcr ubsOlu[1 ca arc iJnumilc limite
jUl'itliL:c. d(:oarccc con form art. 30 alin. (6) din Constitufia Romaniei,
.tccilsra "fi ll POUIl' prejudicia demnitali!u. onoarea. vioJa parlicuiarii a
pa.wUlne; $i nid dreptulla propria imagine. "
Excl'Cilarea liben~fii de exprimare In eoordonatc1e stabiJite de
Constilu tje ~i documentele intemationarc rnentionale implied ~i atragerea
raspundcri i juridice in cazuJ dep~irii limite lor juridiee impuse, a abuWlui In
cxercjrarea JibcrtliJii de e:tprimare.
in cuprinsul Rezolutiei nr. ]003/1993 a Adunarii Panamentare a
Consiliului Europei, referito3:re la etica ziaristica se MaGi:
"26. La cererea persotlllelor implicate, prin illtermediuL presei. J'e va
corecca, III mod automat ~'i Ur!(enl, .# eN lOale ;,!{ormaliile relevume
di:,ponibile. orice :;tire Sau opim:e rransmiso care este falso sou erollara.
'-.egis/a.tia nafionalti trebuie sa slipuleze sallc/iuni adec:vare ~.;, atune; calld
t:Me cawl. despiigubiri.
27. Pemru a armolliza aplicarea .yi exerdlarea aeeslui drept rn statele
membre ale COllsiliului Europei. trebuie ui implemell/om flolararea (74) 26
referitoare fa dreptul la replicil - Poziria persoanei individuate in fef(utura
eli presa, mtoptatii de carre Comilewl d,> Mini~'lri La dala de 2 iulie 1974, ~fi
de asemenea ~i prevt!derile rdevame ale COllven/iei Ellropene pelttm
Telel.·jziunea Trallsfromierti. ..
1:0 Recomandarea nr. 1215 (1993) a Adun4rii Parlamentare a
Consiliului Europei, referitoare la elica jurnalistica se recomanda la pet. 5.
rl. "guvemelor stalelor membre sa faca aJ·tjel illcur legis/aria. sii garanteze
in mod eflcient orgonizarea presei publh:e astjei, In vederea ll.riguriirii
lIelllri.J.liliilii infonlla/iei, pluralila,,-i opilliilor :;i echilibrului tfUre gelluri,
precum fi Wl drepl de replica eclzivalelll aparrinl1Jld oriciirui celli/ean care
(./ joS! subieClIl1 vreunei ajirmaJii. ".
Prin RezoluJia Consiliului Europej Dr. (74)26, adoptata la 2 iulie
1974, privind dreptul la replica, - situatia persoanei In relalia eu presa se
rceomanda guverncIor sa puni'i la dispozifia individ ului mijloacelc adecvate
de proteqie impotriva informatiilor continand fapte inexaete ~i sa Ie doteze
ell un recurs contra publicarii unor (lstfeJ de infonnafii, inclusiv cele privind
f,lpte !;ii opinii ce constituie ingerinfe i'n viata privata sau atingeri aduse
onoul'ei sau reputatiei.
~i
In Romania, demnitatea omuJui, dreprurile liberHltile cetatenilor,
Jibera dezvo]tare a personaJit.1fii umanc sunt considerate valori supreme ~i
I Ocdzia Curt-ii
dct:cmbtic 200Ct
CtlnstillJ~iOna!c nr. 205/2000, public:Wl in M. Of. nr. 7m din 2R
214
:-Iun l g~lnlllllltel, l:t'Ii'qcnii bencficiind de drcptut'ile ~i lie lihcrtrllilc (';ollsacralt'
prin Constilu li e ~i prin alte legi:!, insa prin c:~ercitiul libcrtatii de exprimare
IlU Ircbuie ~ fie aduse prejudicii demnit.a~jj. onoarei. vielii particulare a
]lI.!rsoanei ~i nici dreptului la propria imagine3 • iar mijJoaceJe de informarc In
4
masa sunl obligate sa asigure infonnarea corecta a opimei publiee •
In .,1. 69 paragraful al doil.a lit. j) din Lege. presei nr. 311974 5 sc
I\revede ca. " ill apiirarea intereselor societiirii \fOi persoanelor impOIrivtl
folosir;i abuzive a dreptului de exprimare pr;n ,,,estt se interzice IJuhlicarl!lI
~. ; llifu7.areu prin presQ a maTeriaielor care: [ ... J
j) cuprind dare sau fapre neadevarate> de natura a valuma imereseil'
ft'gitime ~' i a ~tirhi demnitalea, onoarea salt reputa/ia unei persoam'.
/Irestigiul siiu social sau profesional, ari priTi care se profereaza insultl'.
calomllii .mu se aduc amenin{ari la adresa lmei persaane. "
Referitor In modul de eX'e rcitare a apAra.rii fmpotriva prejudicii lor adusc
pcrsonaUtalli umane (demnitap i, onoarei , vielii pal1iculare etc.) prin
inlermediul mass-media poate fj menJionat ~i art . 112 din Legea Dr.
10511992 cu privire la reglementarea raporturilor de drepl internl:l.-
!iunal pril'at, ce prevede ca: " Preten/jiie de reparalii fl11emeiale pc (I
IIlitlgere adusli personalitaJii de crJtre mass-media., fndeosebi prill pre.wI.
radio, te/eviziune sau orice alt mijloc public de in/antiart!, sum canlluile. La
aleguea persoanei lezate, de:
(I) legea statuilli domit:iliului sau ,.e~·ediTlrei sale:
b) legea slalu lui in care s-a pradHs rezuitlltHI pagubilOr;
c) legea stalulu; in care aUlOrul daunei iii are domicil;ul sau re$edinfa
uri .rediul social.
til c:azurile previiZllte la lit. a) ~'i b) se cere ~'i condi{ia co. a/dorul daunei
sii J; trebuit in mod rezonabil sa se Cl§repte ca efectele aIifll:erii adw'(!
personalitafii sa se producii in unltl din acele dOlla stare . .,
1 Art. 1 aHn. (3) din Constitutia Rornanie-i
2 Art. 15 alin. (1) din COllstitutla Romaniei
3 Art. 30 ulin. (6) din COIl~1itlltia Romliniei
4 Alt. 3 I ulin. (4) din Constitll!ia Rllmilniei
~ Legea ~resei nr. 3/1974. (republicata In Dulctinul Olieiul nr. 3 dil\ 19 ianuurie 1978),
uclualmenle'in vignare. a fost abmgatA tcmporar ~i partial prin O.U.G. nt. 5312000 pentru
unde m!'lsuri privind solu\ionarea cererilor referitoare lit actlruun:u de dcspa.gubiri ptnlru
dOlunele morale. (M. Of. nr. 227 din 23 mai 2000) Ulterior. O.U.G. nr. 5312000 este
ahrogatft prin art. 2 alin. <I) din o.G. nt. 34/200 1 pemru modtficarea ~ i completare:1 Lcgii
nr. 14U/1997 pri vind taxele judiciare de limbru.
2 15

8.1. Dreptu/ /a replica - dreptu/ /a raspuns in presa
scrisil
Oreptu J la raspun s pentru informaliile con~nllte 10 presa scri scl eslc
rcglcmentar de d ispozitiilel art. 72-75 din Legea presei or. 311974.
in jeJegem prin "presQ scrisi'j "' activitalilc d e informare publ ic~ realizatc
pnn imprim<Jrea infonnatiiJo r pe suporL material , materializarc in ziarc.
rcvisle, buletine peTiodice, etc., utilizate ca mijloace de exprimare ~i
in formare publi ca in masa 2 ,
Preverleri le art. 12 din Legea prese i nr. 3/1974 detaliau formelc
r;1spunsului prin care se poale apara persoana lezata poo afi rmatii tacute In
prcsa, rcspectiv: replica, rectijicarea sau dec/arajia.
in llteratura de speciaHtale\e rnenponeaza fapru! eli di ferenlierea
'H.:cstora se reaJizeaUi prin stabili rea inle lcs ului tennenilor in vorbi rea
curcom,
Astfc1, replica reprezintA un n'1spuns care comenteaza sau combaLc
alilma1iilc cui va. recLificarea consta intr-un rdspuns prin care se, urnll\re~ lc
corcctarca sau i'ndreptarea unnr afirmatii ce confin ine:< actitari , in timp cc
I An, 72 - "Pe rsoana flZicii sail jllrididi lezatli prill afiml4 fii lucule in presti $i I"l
j'II/'{'Ie clJ1Isiderii fJeadeVlirole pu(//e cere, III rUmen de 30 de. d ie, ea urganul de prestl i ll
('(", y i sci puhlice ,mu ,fa difuzete lUI riispuru .fub Jonl/a de replic(i. reclifiear e ori deda ra/ie.
'M,I'f'lm,I'I'! 'reb/lie sli fie Qbiectiv ~i .fclurm iireascii res/abUirea adevamtui, Nu Sf! c01/sidenl
II (ul!lce lew-re critica obieclivii, IJrincipiaM ~ i cOllstructivo, exercil atii prjll presti. tl/
""I1/illlfeaj unc(iilor sale ,t(tcial -politice.
Art . 73 - Orgcw141 de presti ellt! ohfig(Jf l'(I pub/ice, foni pimii. riispufll'ul, in cOlldiliilf!
flfI;f'ofuirli p recede.nt. in lermen de /5 zile de la primirea lui, (laCii nrcanul de presil e.f/i!
l'I'lidiun, ,iall cel n1(Ji larzill ill af doifea m(imir de La printirea rifspurt.Htiui, dactJ orgarllli dn
111'('.1'11 are Illtu rJeriodicitalc.
Arl. 74· Refil '()ll de a pltbliC(( sml difwZIIll1i ribpwls. it! cm/di/iile art. 73. SI! f;U1l1/micll
1~I!I :wJ(md leUtlt! ill term e" de /.5 zile de la primirea sesjzarjj SCrlle de (lceasta.
Ncp'J.Mit'uren sau nediju:z.arca raspulIl'lIlui ill tenmmele previizute fn anicollil
III't:ct'twm .~e COfJ.ridera re/llz, eMar dace; acesta fm a jv!>"t comwlicat potrivir alin. J.
Art . 75- ii, caUl rile prcvut.Ulc ill urticulul precedellt, pe rSt'4.UUl II!~to I)O(Jle eer!'
jlllh'f'ciforiei n/)li'garea urgafluiui de prel'a til caut.a sit public:/: .WII l'cl diju.,e;.e rlispllnsul.
/)m'l; im;tcUl(a jlldeC{i/orw,~ca cOI/.rtata cii reJuzlf1 estt! lIf:fmemeiaJ, obliga orgunu/ de pre,wi
.wl IllIbli<:e sail .,it dijuzcl.e riiJpufl:ml ttl tenllen de J5 tile, care se Clriclileaz.6 de fa daltt
",1/1ujllerii definitive a It o/clrarii jluleciilor~·ti. in calill prCI'tJwl fn (llillearul prect.>t'Icm.
Jll dJlit'lIuu sail dij'uzarea raspullslIllli se face cu mellfil~llea cd llceaslu s-a dispus prill
IWlclrff rf! j ll(lccci/f,rcu.fca, indiclind/l ·.~e nlllllom/ # data lIces/~ja, preCllfII $i insfunfa carl! n
((at IIO/cjl'clretl,"
Cunnen Monica C..:rceles.cu _ " Re/:imul jllridir (II p resej". Ediltlru Teora. Hucure~li ,
1
2()()2.png. IJO
, Idem
2 11;
dt durat ia rcprczi ntn 0 alirmarc dcschisli a unur t.:on vingcfi. Ilpinii sau
scntimenle.
Dreptu l la replica vizeaza dre ptul persoanei la demnitate ~i aucvii.r. pc
d md dreptul la rectificare u.rnIDre~te I'estabili rea eXCIctitAlii unor si tu<Jlii
l7-rmcrete. in sarcina unei persoanc 'investite cu autoritate publica I.
Astfel, dreptul la replica poate fi definit ea reprezendtnd dreptul
persoane i a le d i.rei dreptun sau interese legi time au fost lezate prin afi nnal-ii
f:1c ute in presa. de a da un raspuns pnn care sa-~i cxprime explicaliile ~i
rczerve le eu privire 18 aeeste afinnapi.
tn Romania dre ptuJ In replica esle reglementat distinct pentru presa
serisa ~i cea audiovizual3.
In eonfonnitate ell prevederile legale au posibilitatea exercitari i
urcptului la raspuns atat persoancle fi zice dil ~i cele juridice eare au fast
Iczate prin afirmalii fa.c ute in presA. Avfind in vedere prevederile art. 56 din
Deeretu! 31/1954, conform caruia drepturile personale nepatrimonia le sunt
I'Icrotite l1i dupa maurte, rezulrii ca pot exercita dreptul la rnspuns inclusiv
m()~tenitorij persoanei !ezate decedate .
2
De~i dreptul la repJjc~ nu este prevazut expres 'in Constitu~e, Curteu
3
Con stituti onaHi. s-a exprim at, printr-o decizie , in sensul d\, din interpretarea
sistematica. a d ispozitiilor art. 1 ali n. (3). art . .1 5, art. 30 alin . (6) ~ i alin (8) ,
art. 3 1 alin. (4) din Constitutie rezuh'il caracterul sl'lou constitutional . De
asemcnea, in considerente se reline ~i faptul ca dreptul la replica esLc
~orelativ cel ui la libera exprimare a opiniilor fara a avea Insa 0 valoare
ubsoluta.
Potrivit Curtii Constitulionale. dreptu lla replica poale ri consideral a Ii
in stransa legatura Cll prevcderile art. 30 alin. (8) din Constitutie, care
rcglemeotcazi:i raspunderca eivil!i pentnl informariile aduse Ja euno~tinta
4
publica •
Meri~1. menponat ~i art. 11 3 din Legea or. 10511992 eu pri vire la
regJementarea raporturilor de drept international privat, ce prevede d't
1 Dumitru Titus Popa _ "Dreptlll comulliclirii" , Ed, Norma, 1999. pag. 289 c ilal de
l;lrme n Monio.:.a Cercelescu - " Rf!gimu/ juridiC a l prese;", Editura Teom. Bucure~ti. 2002.
pag.130
2 Carmen Moruca Cercclescu - op, cil., pag.130
J Decizia C urt ii Cunsliwlionale nr. 8 din 3 1 iantJarie 1996 (M. or. nr. 129/2 1 iunie
1996).
4 ,illfr-adel'iir. de vrem e ce unele din trt1 aceSfe i'1fiJmwlii pol allea WI CClH!C/('I'
vexalOr;u, esle $ijire.fc ca perso(lIIeie lezate su pulIla cere alor viI/oval; repararea dmmei
morale sou mafer;ale :mJerite prill diful.area i"JomUl/iei respectiVe, pe cdile prevumte de
Ic!{ c. Or, prima I1W{kllifale prill cart: U IlsemCllea initimiv{l poate Ii realizata U cOllxlilllie
exe,.d/ild drepm lui 10 replico. ill miisllm Sll r/upulldu, inlre tlIlUmire limite, j,lIcII(iei thO
rCflllrafilln c llfl/ltlri/I! de persotlll{l few/d , "
2 17
 S UpU .l' Il';.:ii
"Un'pl"J de r eplini 111/1'111rim dll/Illc/or tldu ,\'(' p('r,I'ollll/il(7(ii ('slt,
III ('Ufe a flp{iru l puhlicaliu ,mu de wule .i-a dijitzaf (' mjsjlll/ ell."
,I'lallllll i
Legeil ~onditionea21i. dreptul la raspuns de anumite ccri nle cc privesc
ulJl cx.istcnla unei Icwn a drepturilor $i/sau intereselor legiti me a le
pCf"s(lanei , c ut ~i afmnatille facute in presil ~i raspunsul persoanei fi zice sau
juridicc Ie-late prin acestc afirmatii .
Excrcilsrea dreptulul la rHspuns este conditionaU\ de anumitc cerinfe
lega le. cum ar fa :
- ajirmtl/iile apiirute ill presd sa aibe; drept consecill/d 0 lezare adusa
per.mallei care preh"nde exer<:iJiul dreplufui Ja nlspuns;
1n cauza fund vorba de apdrarea unor drepwri personale nepatrimoniale
(d rcptu[ la onoare, demnitate ~i repuutlie) lezareu persoanei (prejudi cierea)
presupune repararea unui prejudiciu moral ~i DU material, respectiv
restabilirea adevarului $i fnUiturarea consecjnteJor detaimatoare ale
afirma~i lor publicate in presa. Desigur, defaimarea poate avea drept rezultat
~ i prcjud icii materiale (anumite pagube in patrimoniul persoanei lezate), insa
prin cxercitarea dreptului la rnspun s nu se poate repara prejudiciul.
Probarea veritaJ:,ii privind afirmatiilc prelins defaimatoare aparute in
prct>o. trebuic rncuta persoana care so licir:l. dreptu l la raspuns. in situali a In
(;ilrc 0 informatie publicata in pres~ consti tui e 0 ingerinta 7n viata pri vata. a
llnei flCrsoane, aceasta lrebuie sa aiba pos ibilit atea unut recurs efectiv
imrolriva publicani unor astfe l de fapte S<:l U opin ii, in afar-do de cazu l in care
un in lcres public legiti m ~i primordial I justificA aducerea lor la cuno~t.inta
flllblka~ dad persoana respecriva a consilllJit ex:pres sau tacit la pub/ieare
Sol U daca publicarea cste confor-ma unci prdc ri.ci gene ral admise care nu este
cnmrarn legii"
- rilipunsuL trehuie sii fie obiecriv ~i sir llnniireasl:ii reMabiiirea
m /evllruilli;
Prevederi le paragrufuIui ultim aJ art. 72 din Legca nT. 3/ 1974
prcci 7.caza ca "Nu se comiderii a aduce lezare aitica obiectiva, prillcipialii
,I·j (·()IlSlmCliva, exerdtata prill presti., in realiz area fimcriilor sale social.
politice. "in acest sens, trcbtJie precizat cit dreptul la raspuns nu reprezinl~
un inslrument penlru a face publi ce opinii contrare celor aparute in presa.
Dreplui la riiSPUIlS nu poate fi exerc itat In. mod abuziv, in acest sens,
normclc constilutionaJe prevazand fapl.ul cil "celil{enii romani, ("elate!!;i
,'"train; ~'j apaJrizii trebuie sli-~i exercite dreprurtle ~·i liberlaJiie com filu-
I Aces! intcres legitim intervinl! amnci d ,nd viata privah'1. a 3cdei persoane ure
incidcntA mwprn vieti; pubtice . tn aceea~i mlburu, existG un intere... public primordia l in
dc)',v!'llujrc.u ul1nr rap(e rcpmbabire "a"ll.r~ite de pCJ"SO<lnc publico, in special cdc aflate ill
rUII'!ii elfeibih:. ('annen Monica Ccreeleseu - op. cit, pug, 132
2 18
fiwwle e l/ Imm.l-e"I"I'din/a, ./t.i rli ,wi incalec: tln'I)/I/rilt' ,\·i Ijll('''/li ,i/(-
c·e I.orIaIfl.. "I .
Decizia nr. 8/1994 a Curtii Constituti onalc cnumera dheva oin si tuu\iilc
in care dreptulla raspuns este ex.ercitat eronat sau abuziv: d . nd In afinna~ii l c
I1icute In presa. Hpse$le fie e1ementu l de ie:lare, de deta,imare, fie cel in cure
nu persoana pretins afcctata a fost avulii In vedcre. ci 0 alta: cand inLre
dimensiunca infonnatiilor pretins defaimiitoare ~i cea a replicii existfl 0
di sproportie v3di lA, al1it in p.rivinta dimensiullii dh ~i a eonlinutului
rdspunsului care trebuie s5 fie concenlral asupra aspcctelor co caracLc r
ddlim:lror pe care trebuie sa Ie combaUl; cand sunt folosi te un (on sau
expresjj care nu concon:ia exigentelor fire$ti ale unei prese democmtice ~i
dccente.
Solicitarea dreptului Ja riispuns se face prin scsi7.are serisa inlr-un
lcnnen rezonabil. Raspunsul trebuie publicat farn pl ata. 1n termen de 15 zi lc
de la primi rea lui,11l cazu l cotidienelor, sau eel mai tarzju in al doilea numar
de In primirea raspunsului, pentru celelalte publicalii. Refuzul publi ca rii
f:"lspun sului se comunica in termen de 15 zile de la sesizarc ,
in conformitate ell prevederile 3.1t. 75 din Legea 3/ 1974 , in caz de reful.
al publi can i raspunsulul, persoana lezatii poate cere jlldecAtorului obligarea
organ ului de presa in cauza sa publice sau sli difuzeze rdspunsul. Dad
instailtajudecatorcasca apreciaza ca refuzul cste ne7ntemeiat, obliga organul
de presa In cuuza sa publice rnspunsu l in termen de 15 zile de 1a dulu
l<1manerii defi niti ve a hotararii judecatore~ti eu mentiunea ca :lcesta a fost
dispus prio hotarlre judecatoreasca (i nctusiv numarul, data hotruirii ~i
instanla care a dat hoUirarea).
Referitor la refuw l publicarii unui rnspuns Rezulu,ia (74)26 a
Consiliului E uropci pri vitoare la dreptlll lu raspuns arala eil Jegislatla
narionaJa poate sa prevada~ in mod exceptional, ca pubJicarea unui raspuns
poate fi re fuza~ de media, i:n urmatoarele cazuri :
- cand cererea de a publica raspunsul nu este facura intr-un tenncn
rczonabil:
_ in cazol in care lungimea riispunsului d epli.~e~te ceea ce em necesar
pcntm a coreCla infonnaliile continand rapte prelins incxacte;
- atunci cand raspunsul nu se limiteaz5 la eorcelia fa pteJor incriminate;
_ daca raspunsul consLituie prin cJ 'i'n su~i obiectul unei l nealcari a legii;
_ atu nci cand raspunsul este contrar intereselor altor tert i ocrotite de
lege;
- in cuzu l In care persoana in cauza nu poate jusLifica existcnta unui
intcres legi tim,
I An. 57 din Constltu!ia Ro maniei
2 19
 B.2. Dreptulla replica $; la rectificare in audiovizual
l)irediv8 serviciilor mass-media audiovlzuale l reglementCilzn
aspccte importante privind dreptul la replica, astfel incat potrivil
dispozi riil or art . 28 alin. (I) din Directlv{( .. orice persoana ./idea sail
i uridicii, ul,diferelll de Ilu/ionalilale, ale caret. interese legitime, in special
repmafia ~'i JmIJul renWfl(~, au lost [ezate prill enull{area unor fap/{}
1I('adevaraIe InlY-lin program de reieviziune, Irebuie sa beneJicieze de
dr('ptuf la replica sau de despiigubiri echivalellie. Sratele memhre
):flYalttenzli lapful eli eXercilarea dreplulu; fa repUdi .m u La despiiguhirl
l'('hivafL"Ilte 111~ erIe fmpiedicalii prin impunert!a unOT fermene sau cOlJd;/U
/Ir'rezonabile. Replica trebufe trallSfflisa fnlT-lUl interval de limp reWliahil
("are .wi unf/ e1.e cererii argumelltare de a face uz de dreptulla replica, la (J
arei .~·i Imr-o maniera at/eel/aui in raport eu emisiullea /a care se rejeta
l.'ererea. ,.
in
occs t sens, state/or membre au obligatia de a adopta "masltri/{'
I/('('esarepenrru. a asigura dreplul fa replica S(m despligubirile eelliva-
knIt''', precum ~i de a .. determinG, procedura dp. urinal pentr" exerdtarell
ttl ·t.· ...lora. "
Slalii le de emisie allate sub jurisdic~ia unui stat rnembru au obliga~iH
t'l il acorde dreptulla repli cli sall desp~gubiri ecbivalente.
Cercrea de cxercitarc a dreptului la replica sau de despagubiri
cchi vaJente poate fi refuzalA in unul di n urmiUoarelc cazuri :
- cererea [)u peate ti justificata In coneordanfa en conditiile stabilite
1,1art. 28 ali o. ( J ) din di recti va;
- cererea implica un act susceptibil de a fi sancponat;
- cercrea ar angrena responsabilitatea juridica civila a postului de
cmis ie;
- cererCa ar dep~ ~ i standardele decen!ei pUblice.
Totodata, se recomandii stabi li rea unei proceduri pentru derularea In
i nstunT3 a litigiilor referitoare la exercitarea drcptului la replica S!lU
dcspagubirile echivalente.
In legis latia din Romania. dreptul la repli c~ in domen iul audiovizua~
lului esle reg lernentat prin dispozitii/e art. 41 din Legea audiovizualului Dr,
504/2002.
I Direcriva 20 IOIi3/UE l.l Parlamentului Rurop~an ~i a Consiliulili din 10 martie 2010
privind L "Oordnnarea anumit(lr disJX-lzitii stabilile prin Dele eu putere de lege sau ncre
nd rn iniSU-:Jtivc in cudruJ sltllelnr mcmbre eu privire la furni 7.arl;ll Ul: scrvicii mas....-mcdin
oudiovizull lc «':lpitu lului IX .. Dreptul la repJkA in trotnsmisiilc de lc!cvi".iullc·')
"0
Dc aSCll1cnl~", ui spoz ilii privinlJ f.lrcplull;.l rcplid sc rcg:1scS<..: in Lege ..
III'. 4111994 privind o rganizarea ~ i func~ionarca Socicl a ~ii Romane de
I ~ad iodifu ziu ne ~ i Societn~ii Ramune de Tcleviz iune, rcpublicata 1999, eu
Illodific~ril e ~i complerarile ulrerioare , in Legea nr. 105/1992 cu privire 1,1
J
n;glementarea rnponurilor de dropt international privat, precum ~i In
IcgisJapa e leetorala.
Potrivit dispozitiilor cupri nse In legislatia electorala? pOl beneficia de
rlrepml fa replica corupetitorii e leerorali ale caror drepturi sau interesc
legi time au fest lezatc prin prezenrarea In cadru l unui program electoral l.I
unor fapte neadevarnte beneficia7.a f.le drepr la replica. Dreptulla recti/it:url'
:-.c acorda. competitorilor electorali ale caror drepluri sau interese legi time au
rost lezate prin prezentarea in cadrul unui program electoral a unor
informaTii ineJtacte.
Lcgea prevede 0 serie de obJigatii in sarcina radiodifu7.oril or asrfellncfil
(ompetitorii e lectorati sli i~i poata. exercita dreptul la replica ~i rectificare.
Astfel. difuzorii programelor electorale au obligatia de a decide acordarc<l
sau neacordarea dreptulni solicitae, eomuniearea decizie lu ule
I A!)tfcl, dispozitiile an. 14 atin. (4) - (10) din Legca nc. 4111994, e ll modificll.ri ~i
\'C) mplet~r i ulLerioare prcvad:
,,(4 ) Slirile sail jlljormlJ{iile dijuzllte, care. ulterior. se dov(!d~.~c inexacle. trebU/('
/'Hctijicalt: in cOlulirii .rimilare di/uzijrH.
(5) Difuzarea Ulwr illformarii prin car~ 5e le~az,~ drepturile SlllJ. illteresele legiJilllt!
.,Ie ullei pusoon ~ fiziet! S(JU j'jridic~ ii del dreptltl ace~'lei(l sa cearii retlacliei de .~pecia(j(C/,(,
r"ctijil.:u.re(l lor. care trebllie sd aibii loc tn (ermen de 48 de ore de la su/icitarea perso(lllt!i
[iz.ice sail juridicI!: illtercsa'~
(6) Tn caz de refu z, per.wana CfJre se coruidedt vifrQmala intr-un drep' SUI' lnfe,.('~,
ft."gilim poote cere direelOfl,lui general al .mcie/iilii, itl eel mull 6 ..ile dupa e.~pjrttn",
Wrmer/u/u; de la alin. (5), Qeordllrea dreplltlui la replied.
(7) Dreptul La replica va fi difUz(l1 ill cadrol aceleia# emisiuni ~ i ta aceea~i (Jrli /(1
{:are drepfUl Sa/I il1teresul legitim al persoa/lei a fO~'1 lezaf, fn tenllen de 48 de ore de III
.mlicitarea perJe)(wei ill couza.
(8) Ribpwulereo Pl!1ltru di/uzarea rt:ctijicdrii apa/tine cOllduclltorufui redac/iei ill
Nllll.a. iar rasplfllderea pemru acordarea dreptfllui la replica reville directorulu; general (1/
w cietc1fii.
(9) Neflijll;.,area rectiflcd,.;; *'i nellcurdtlrea dreptului La replicil pot face ohiecllli
.I·esizarii irmanrelor judec {Jtore~ti.
(10) Cdelalre cawr; privind drcpfu] fa replica se ~.T.ucira COlIform rlOrmclor
obligatorii stabilite de Cons iliul Na/iunal al AudiOl'i zuulll/u;, ,mb/ictue in flfollito,u1 Ojicit'/
III Rornill/iei, ..
l Spre exemplu. an . 73 din Legca nr. 6712004, pentru alegcrc:l autorilAlilnr
administralici publice loca le, r~publica~, eu modificarile ~i complet:lrilc ult~rioare .
~ In c~1 muit 24 de ore de 1a primir~3. unei slllicitl'l.ri formu late in ~cris. iar in situillia in
C.1rc solidturea sc rered. la 0 emisiunc difuzata in ultima zi de camp:mie e lecloral3 . dcc:izin
Irchuie Imua in eel mult 12 ore de 1:1 primirea suliciffirii .
??I
 l
so lic.;llalllului , dilu:I.•m:<1 drcplului la rcplic{\/rl'clilicarc in cuz ul in C<ll'(;
dcddc acordarea drcplulu i solicilat ori dad'l CllllSi liul Nat'ional <II
Aud iovizuaJu lui da ca~tig de cauza solicitantu lui
Prin <tr l. 113 din Legea nr. 105/1992 eu privire la reglementarcu
r~lporturi lor de drept intcrnapona1 privat. se s tabile~tc c~ "Drep/ul de replidi
tmpoJriva daunelor aduse personaU/a!ii eSle supus legii statuiu; in care 1I
"I ,{ina JJuhtim(ia sau de unde s-a d~lirlal l!m;shmea '>
Conform urt. 41, alin. (I) din Legea audiovizualuJui • ..Orice pen·uam;
fh.ilxl sau juridicli, illd;lerelll de nlllioualicale, af-e care; drepluri sail
imerese legitime, in special reputalia # imagirlea publica. au jost lezalt'
"rin preuntarea de faple illexac/e ill cadml Ifnui program. belleficiazii dr'
"reptll/la replica sau fa rectificare. ..
Disp ozi~i ile legale mai sus men!ionate au aplicabilitate in domeniul
uud ioviz-ual in diferent daca este yorba de com un icafii audi ovizuale public!!
suu private, on daca transmisia se renli zeuza pe cale radioelectrica sau prin
cal)lu. Pe de alta parte, indifercnt de rezultatu l solicitani dreptului Ia replicn
sau rcctificare, persoana lezatii poate s iege sa se adreseze instanlelol'
judecalorc~ti.
Sarcin a adoptarii procedurii de exercirure a dreptulul la replica sau hi
rcctificare, precum ~i orice alto mllsun necesare , inclusi ... stabilirea ~i
ap licarea de sancliuni , rcvine Consiliului Nationa l al AudiovizuaJului.
Tn acest sens, prin Decizia Dr.1S7 di n 3 aprtlic 2006 privind Codu l
de reglementare a cODtfnutului audlovizual sunt stabilite nonnele
ohligatori i pelltru acordarea ~i programarea dreptului la replica sau
fcctificare in cadrul progmme1or audiovi7.uale $i , tOlodat.5. sunt specificate
lo'lte clementele rcferitoare la cxerci Larea accstor drepturi in domeni ul
iludiovi7.ual.
jn ccea ce prive~te titularii dreptului la repl ica s.:,u recLificare, potrivit
'.lI'1. 41 , alin . (1) run Legea audiovizualului . au dreptul sa solicilc
rcplica/rectificare "orice persoana jizicQ j'WJ juridicii, indiferelll tid
flll(imwlilme. ale carei drepturi sal( illterese legitime, ill special reputa{ia ~\'I
illlllgillea publicG. au fast iezllte prin prezeniare a de [apte illexacte In cadrul
fumi program"
Dc asemenea, prin art. 48 din Deci zia nr. 187 din 3 apri lie 2006 pnvind
Cod ul de reglementarc a con~n u(lJlui audio vizuaJ, se precizeaza eft
hcnericiaza de dreptul la replicA persoana "ale carel dl'epturi sau intereSff
l('J,:ilim e au fast [ezate prin prezentarea in cadrul wmi program audiovi'l..lIl1l
1I luwr japte neadeviirate", in timp ce alt. 50 alin. (I) precize.aza faptul eft
, in CilLu l nem:ordfirii dreptului !'(llicilnl. mo tivelc Irebuic sll fie comunicnr.
solidtaruului ~i Ctlnsiliului Nalional III Audiovizualului.
222
hem:ridui',r'\ de dreplul la recl ifica rc orke pcrsoann fi""icfl SH U juridi(!\,"
illdi}'e rent cit, IllIlioflalilUie, ale carei drepturi sau illlerese lel;ifime lilt los/
It'lUte prin pre'l.enrarea in cadrul wlui program audio'llizuai a lwor
illformalii inexacte ".
Dreptul la rep lica nu poate fi folosit in mod abuziv . Penllll a benelicia
de dreptuJ la rectificare sau la replica, persoana cure se considern le:i'AlHl
I!'c huie sil aducA argumeme care sa- i justifice interesul , sa pr(lbczc eii
anumite dreplUri sau interesc i-au fost vatAmare.
Dreptu ll a replica nu ponte fi soliei tat1in urml'l toarele cazuri:
- penllll opinii ~i judecAti de valoare;
- In simaria in care radiodifuzorii au respectat prineipiu l audiatur et
altera pars (sa fie ascultata ~i cealalta parte); Respectarea acestu i principiu
pres upune condilii nediscriminatorli de exprimare in cadru l aceluiru;;i
program;
- dind se soHcitA replica 1a replica;
- in eaw l in care radiodifuzorul raspunde ac uzariilor u nei persoane, ell
conditia ~ nu afecteze drepturile sau intercsele legitime ale unui lel1:
- in eazu l unui acord sc ris ineheiat de radiodifuzor eu persoana lezara.
l{ectificarea nu poatc fi sO licitata 2 in cazul in care inexactitatea
Il1fol1naliilol' nu este semnificativa ~i ciani ~i nici In cazlll unui acord scris
i'ncheiat de radiodifuzor ell persoana lezata.
8.3. Procedura exercitarii dreptululla replicalrectificare
Cererea de solicitare a dreptului la replidilrectiticare se face in terrnen
dc eel muIr 20 de zile de la data difuzarii emisiunii in care s-a produs
Iczarca, in seris. ~i sc transmite la sediul posrului care a difuzat progmmu l
incriminat.
RadiodifuzOllll are obligatia sa asigurc inregisrrarea cererii (eu
mcnlionarea datei ~i orei priroirii) ~i inman area unei dovezi sen se
solicitantu lui. in caw! in carc radiodifuzorul refuzli sa inregistreze cererelJ ,
solicitantul se poate adresa direct CNA in tennen dc cc l mull 30 de zile de la
dula difu7.ruii programului care a produs lezarea.
Din punct de vcdcrc a1 continutului, potrivit art. 52. respeetiv !ll1:. 60
din Deeizia CNA nr.18712006, cercrca de solicitare a dreptului la
I'c p li c[l/recrificare trebuie s~ conf.:in:1 unnatoarele:
- numc1 c, adresa, tclefonul ~i alte- date de contact ale persoanei care sc
considera ... atamum;
I Art. 49 din Decizia CNA nr.l87 din 3 apriJie 2006
'lArt. 50 a lin. (2) din Deci7.ia CNA nr.187 din 3 aprilie 2006
271
 d~lh,::
de idcnliJ"i(.;4U"('! H scrvk:iului ue progrullH: (.'ut'e a dil'u l',al cmisiuncn
in c.u·c s-a. [lrotlus lezarcu (O •.lI,1 ~i ora difuzfll'ii. denulllirca cmisiunii):
- fa ptclc ncadevaratc/incxacte pentru care so solicita drcptul lu
rep liciilrccli fi carea~
- motivarea cerelii;
- Lextul replicii (numai pentru soli citarea dreptului la replica).
in C:IZ UJ 1n care solicitantul este minor cercrea va fi semnata de parinli
S'IU de reprezentantu] legal (pentru minorul ce nu a 1mplinit varsta de 14
ani), de mi nor impreuna cu parinti , de rcprezen[antul legal, iar pentru cei cu .
v:il'ste intro 14 ~i 18 ani , cererea va fi semoar~ de ace~tia impreuna cu
pflrinlii sau reprezentantullegal . dupa caz
Confinulul replicii (rextu l) trebuie ~ se refere numai la faptclc
Ilcl.ldcvarate contestate, sa fie exprimat In limi leJe decenrei ~i sa nu continn
:lmcnint5.ri sau comentarii marginale..
CazUlile In care radiodifuzorul poate refuzl..l dreplul la replica sunl celo
prcv8zute de art. 56 din Decizia CNA nr.18712006. rcspectiv:
"a) cere rea nu afos! trimisii'll termermi previi'(.w de lege;
h) Io:lu1 replicii nu inlrune->'te condiJiile stabilite la art. 53;
c:) IUllgimea lextu/ui dept1~e~le Cll muLl necesarul dn:pwlui la replic,l,
;(lr (Jer.~'Qana lezacii ml acceptii scurlarea. texwlui;
d) permalla ca.re solicitii dreplul la replieli ILU respectli condifiile
I m ' viimte la arlo 52;
e) mdiodifu'lOrul de/ine dovezi (:are probea zl1 adeviiruL laprelor
prczemate. "
CazUli le in care radiodifuzorul poale refuza dreptul la rectificare sum
prcv5zute de art. 65 din Decizia CNA or. 187/2006. respcctiv
" llJ soliei/area a depii.yi/ lenllenul previizw La arl. 62;
b) so/icitarea I1U fndepline1jte condi!jile slllbjlile fa art. 50 alin. (2) ~'ii /"
art. 60. "
In termen de doua zile de Ja data primirii ceretii de acordare a dreptului
I.. replicalrectificare radiodifuzorul trebuie sil decida, asupra acordariil
ncacorda.rii dreptului la replicii J/rectificare2.
Decizia se comunica persoanci lezate. In selis, In tennen de doua zile
lie la data primirii cererii cu precizarea zilei ~i orei difuzarii dreptulul la
re plica (In situatia in care radiodifuzorul decide acordarea dreptului la
rcplid.), ori a motivarii refuzulu i de acurdare. In refuzul motivat sc
(,;omunico. so licitantului ~i posibilitatca de a se adresa Consiliului Naponal al
I Dccizia CNA nr. 187 din 3 aprilie 2006
Art. 57 d in
~ Art. 63 din De\.'izia C'NA nr.1 H7 din J apri l i~ 2006
224
t\udioviwalului, in lcnnen dc 15 zilc de la data pJ'imirii rclu:t,ului mOli val,
pr!.!cum!;ii uuler !.! tic contact alc Consiliului.
De ascmenea, solicitantul sc poate adresa Consiliului Na~i()nul ,.II
Audiovizualului 1n tcrmcn de cel muH 30 de zile de la d~lta difuzarii
progrl.lmului CJlre a produs lezarea, in eazuJ in care radiodifuzorul nu I~i
iJldepline ~ le obli gatia de a comunica solicitantului decizia luata,.
Dreptul la replica se difuzeaza gratuit. 1n termen de :\ 1-ile de la datu
aprobarii ccrcrii, tie prin intervenria directA a persoanei leulte. fie prin
llifuzarea unei inregistriiri reaJizate de radiodifuzor sau de solicitant, in
IIcelea~i conditii in care drepturilc sau inlerescle legitime ale persoanei au
ruSl lezate (in cadrul aceluia;;i interval omr, al aceleia§i e011siuni, 1n limitelc
;Icclei<l~i durate ~i cu precizarea emisiunii in care s-a produs Jezarea)J, Dac~
eJJlisiunea 111 C<lre s-a produs lezarea este progr3111atci intr·un interval mai
lung de 7 zile, dreptulla replica se difuzeaza 1n termen de 3 zile
Dreptul la rectificare se exe.rcit:1 cu acordul prea1abil <11 persoanei
lezute, prin difuzare<l gnltuita pe post, In fermen de 3 zi le de 13 data aproMrii
l~l.!rerii, in acela~i interval orar, a unui material realizat de radiodifuzor (cu
llJ'eci zarea errtisiunii in care au fost prezentate infonnaliile inexacte ~i data
difuzarii ei), prin care acesta corecteaza, in spirirul adevarului , informaliilc
Jnexacte care au produs lezarea.
Sesizarea aclresata Consiliului National al Audiovizualului , 1nsotiUi de
ill trcaga documcntatie referitoare la cererile de acordare a dreptului la
rcp lica/rectificare. se inregistreaza la Regi stratura aces ruia.
ConsUiul Nalional at Audiovizualului are obligatja de a se pronunfa
..supra sesizo.rii 1n termen de eel mult 7 zile de la data 1nregistrnrii ei 2, iar In
(.'azul in care Consi liul da c~tig de cau~ solicitantului, radiodifuzol1.ll va
duce la IndepJinire decizia Consiliului Niltional a l Audiovizualului 1n termen
d(; eel mult 3 zile de la data comunicatii e i3.
1 Arl. 58.59 din Decizia CNA nr. t87 din] aprilie 2006
2 Arl. 68 din Decizia CNA nr.187 din 3 aprilie 2006
~ ArL 69 din Oecizia CNA nr.187 din 3 apriJie 2006
225

CAPITOLUL 9
RELATIA PRESEI CU JUSTITIA
... , ... ,
RASPUNDEREA JURIDICA A JURNALI$TILOR
9. 1. Raspunderea jur;dlca a jurnali§tilor - obiect al
controverselor legislative
Raspu nderea jumaJi~tilor cste un a dintre cd c rnai controversatc teme
al e dezbalerilor ce tin de reforrna leg.islativa.
in ultimii ani . au fa st i'naintate zeci de proiecte de lege ~ i propuncJ'l
Icgislaljve , mergand de Ja marirea exagerata a cuantumului pedepselnr
pcntru in frac~ unile sa var~ile prin presa p ami la dezincriminarea totala II
accstol""d.
Modificarea Codului penal in 1996 a udus 0 inasprire ex ageml3 II
pcdcpsclor penlru in fracliunil e ce pOL fi s5var~i te prin presii.
In plu s, mass media a £rebuil s~ duca 0 Juptii seIioasa e u autoriUi.tiio
pe ntfu ell aces[ea sa renunte la legiferarea unor agravante pentru acesl tip da
inrrm:ti uni.
fn ccrcari le de instituire a unei cen zuri deghizate printr-un rcgim
sanclionator excesiv au c!?ual d atori ta unci opozitii putemice din partel1
prc gci romane. la care s-au ali a! apariitori ai democratiei din lntreuga lume.
La vremea respec ti vu, editorialul ziarului New York Times atrngclI
illCn\i a administratiei C li nton ca, lnainte sa acordc ajulorul economic, sl\
priveasca Cll atentie modul in care suot respcctate libertA~il e individuale ill
Ru mani a, in speciallibeltatca presei.
Nu numai rnspunderea penaIa, dar ~ i eea c ivilf'i a facut obiectul unor
lun g i dispute legislative.
Ordo nan ta Gu vemului din 22 ianuarie ]998, privind platl1
dcspr.gubirilor c ivile e ll tillu de daune moral e, a intftmpinat 0 putcmicl\
o pozi~je din partea presei care a considerat ca acest act nonnati v constituic \)
noua modalitate de cenzu rare a presei plin i'ncurajarea proceselor lmpotrivu
zia!i~ti l or.
Ordonan~a scutea de tax~ de timbru pe reclamanp , lnsa insti tuia ()
cauliu ne de 10%, pe carc ace~ti a erau obligati sa 0 plateasca la cae,
lIIm find ca in cazul 1'n care c~t iga procesul , suma sa Ie fie rerurnata ill
integra li tate .
226
Prcsa a cOllsic...it:ral accaslfl o nJo nun1u un suplimcnt. it! <U"1icolu lui 206 din
( 'odu l penal , ucuzund am bigu itutea periculoasa a te1.lUlui de lege care
pl'cvedea dispozilii imperative de acordare a desp~gubirilor moral e: .,Ori cinc
a cauzat unci persoane fizice un prejudiciu moral, printr-o ari ngcre adu~
dcmnitatii , on oarei, vietii parti culare sau dreptu lui la propri a imagine cstc
ohligat sa- l repare prin plata unor despAgubiri civile ell tillu de daunc
morale . DCf;>i adoplata de Guvern , Ordonanfa din ianuarie '98 a fost re lr<lsli
III ultima clipa de la pub licarea in Monitoru l Oficia l.
insa. diteva zile mai ulrziu. intra in vigo8Je. O rdonanta GuvemuJui
11r. 11 din 29. 11.1998 , potli vii cAreia s unt sculi te de [axe judiciare dc timbru
ilc ~iuniJe ~i cererile, inclusiv cele pentru exercitarca cailor de atae referitoarc
la stabiJirea ~i acordarea daunelor morale pentru prejudi cii aduse o nourci,
t1cmnitali i sau reputatiei unei perooa nc fi zice .
rntr-un mod eu totu! surprin:dUor, presa nu prea a avut reac~ii fata de
aceste dispozilii care, practic, prin scutiri de taxe, lusau dru m li bel'
uhuzurilor din partea celor di spu~i sa ha$iasdi ziari ~tii prin tribunate.
Aceasta shuape a du rat mai bine de doi ani, pana la intrarea in vigoare 1.1
O ruonantei de Urgenla nr.53 din 19 mai 2000, pentru uncle masun pri vind
solurionarea ecrcrilor referitoare la acoTdarea de despagubiri penlT1.l dauncle
Illorale . Acest '.Iet nonnativ. recent abrogat. stabi lea 0 cau~iune de 5% din
valoarea despagubirilor solicitate, swna ce urmeaza sa fie rctumatfi
rcclamantului l n cazul in care ca:;;tiga sau sa fie e1iberaHi paratului daea <I
so lieitat despagubiri pentrn daunele suferite in UTnla procesu lui ~i,
hineinl"eles, aCfiunea reclamantului a fos( respins3. De rcmarcat ca In aceastft
ordonantA TIU se mai face ni ei 0 referire expresa la activitateaj umali!1ti1o r.
jnsa, de departe, intrebarca care nu ~i ~a gAsit inca n1spuns, dc~i
planeaza asupra legiuilorului iDCa de la i nceputurile contunlrii pri nci piului
libertatii presei, este aceea d aea d clictelc de opi ni e trebuie sau n u sa rnai
faca parte din sfera penalului sau este de ajuns. 0 raspundere civi la on
contnlventionall!. . ~i aceasta e u atat mai mult eu dil nici pana in zilcle
noaSlre nu s-a reu ~it 0 definire cu carneter de constanta a infracfiunilor.
respectiv a delictc10r de presa.
PUlerile ~i regimuri le politice auLOrilare nu rin cont de reguJile de drepl
l>entru a eontrola informaTi a.
9.2. Raspunderea disciplinarii a jurnalistulu;
R~punderea disciplinara Ii jumalistului este angaja1l'l In momentul
siivu~irii abate.rilor disciplinare, care, potri vit art.263, alin .2 din Codul
muncii , s unt acele fapte in legatur~ eu munca sav5r:;;itc eu vi no vatic de c!iLT'C
sulariat, prin care acestlJ a inca lcat nOllnele lega le, regulamen lul inlern,
??7
carc prill rapta rc ,pcctivti au rust illl;[lIcutc :;;i Ilol'lncil' de dn:pt PCIlHI,
pcrso:IIl:1 vi.Wlma\[l poatc utiliza atat ac~iuncu eivilii, !..'fit ~i <lelillnca pcnaln,
pc cure Ie poate ex( l"Cita impreum1. sau separat.
Uncle aspecte specifice ale raspunderii patrimoniale fala de terll,
menlionate de catre autor, sunt reglementate prin Legea nr. 811996, privind
drep!ul de autor, sau prin Legea 1lT. 14812000, privind publicitatea.
9.4. Raspunderea contraventiona/a $i pena/a
In opiniile din doctrina de specialitate ' . Iibertatea presei nu poate fI
cxcreitata in mod abuziv, ei trebuie corelatii eu drepturiJe ~i libertalilc
cclorlalti, precum -,;> i cu responsabilitatea sociala. in eazul In care nu eslc
rcspectat ilcest deziderat de catre jurnali;;ti, faplele ilicite sav~ite de ace~lin
pOI alrage chiar ~ i raspunderea eontraventionala ~i cea penata, cele mul
grave forme ale raspunderii juridice2 .
Exislcnla eonlraventiei ~i tragerea la raspunderc a raptuilorului sunt
condition ate de pl"ezenla celer patru elemente constitutive - obiectul,
subicctut tatum oblcctiva ~j tatura subiectiva, caracteristice ~i infractiunilol',
de allfe!'
In legatura ell ri1spunderea contravenTionala a jumalistului, autorul
Ernanoil Popescu:) aminte~re 0 sene de aspecte concrete, eu Utlu de
cxcmplu, cum ar 11 proteclia persoanelor cu pnvire la prelucrarea datelor ell
caracter personal ~,i libera circulatie a aces tor date, reglementata prin Legcu
nI".66712001, sau 1ncalcarea dispozifiilor Legii nr. 14812000 privind
puhlicitatea. De exemplu. constiruie contraventii, In masura 1n care nll
indeplinesc conditiile pentru a constitui infractiuni, fndilcarea an:. 15·17
rcfcritoare la rcgulile speciale pnvind publicitatea anilelor, munitiilor,
cxplozibililor, memdclor ~i mijloacelor pirotehnice, sau publicitalcil
produsclor medicamentoase. Contravenliile la Lcgea publicitalii se eonstatn
!;li Se sanctioneaza, dupa caz, de catre reprezentantii imputemiciti ai
On ciului pentru Protectia Consumatorului, ai Administratiei Publice Locale,
ai Consiliului Nati o nal aJ AudiovizuaJului.
Rcfcritor la raspunderea penal1'i, se constaHi 1n doctrina 4 ca cele m~i
frccvente infractiuni savar~ite de jumali~ti sunt cele prev3zute de rut. 205 ~i
, A ~e \'edt:a Eman()i l Popescu . "Raspllnderea jllddidi a jumalisf!llui" , in RevisllI
R(,l!nanl'i de Dreptul MUIlCii , nr. J/2003;
2 Idem.
~ Emn~()il Popescu. op. ~' il ;
~ A sc \lcdea l~manoil P!'pcscu. Carmen Monica Cercelcscu, Cmnclil!, 'l'urianu, ~. a;
230
206 ('. pen., respcctiv insult:! ~i ealornnia ' , in pn;/,l~ nl t.lc/,llIcllrninatc.
I'olrivil art. 207 C.pen .. fapLa cu pJivire la care s-a facul proba ve-riW\ii Illi
nmstituie infracliunea de insulta sau ealomnie. Rezulta ca art. 207 c.pen.
pcrmitea proba veritiitii celor afirmare sau imputate doar in situa1ia In Care
iU11lalistul cste capabil de a dovedi ca a avut un interes legitim pentru a Face
accle <Ifirmapi, in sensul ca publiearea articolului respectiv este de natura Srt
scrveasdi interesuJ public.
o alta modalitate de a 1nla.lura raspunderca penaJa putea fi invocarca
crorii de fapt, prevazut1i de art.51 C. pen., Insa 1ntr-un asemenea caz, estc
dcosebit de irnpOttant daca jurnalistul a depus saUllU toate diligenlelc
Ilccesare pentru a-~i lndeplini obligatii1e profesionale. Tn situatia In care nu
depunea toate eforturile pentru a-~i procura documente ~i aIte dovezi
JLlstificative ale acuzelor pe care Ie aduee. era culpabil, dovedind
superficialitate, iar necunoa~terea din motive obiective a UDor detalii j¥ar
putea disculpa.
AIte infractiuni prev3.zute de COOu} penal care, pot fi s1'ivar~ite de
iumalist In activitatea sa, sunf: ofensa adusa autoritatii (art. 238), ultrajul
(ar1. 239) , propaganda in favoarca statului totalitar (art. 166), comunicarea de
infonnaTii false (art. 168, indice 1), divulgarea secretulul care pelicliteaz<1
~ iguranta nationala (art. 169 alinA), propaganda nationalist ~ovina (art.
J 17). instigarea publica ~i apologia infracliunilor (a11.324, alin. 1, 2 :;;i
ultim), r.lspandirca de materiale obscene (art .325), propaganda pemru razboi
(art.356)'.
De asemenea, jumalistul poate comile in activitatca sa 0 serie de
inFractiuniprev8zllte 1n unele legi specia1e, prccurn Legea nr.8/1996 privind
dreptul de autor ~i Legea nr.14812000 , modificata. privind publicitatea. De
asemenea, exista posibilitatca raspunderii penale a jurnali;;;tilor ln cazul
incalcfuii Legii nr.18711999 privind accesul la propriul dosar ~i
4
deeonspirarea securitiilii, ea politic politica •
Fapta ilicita savar~ita de jurnalist poate alIage, in acela~i Limp,
raspunderea disciplinara , materiahl, penala sau contraventionala. in cazul
cumulului raspunderii disciplinare cu raspunderea patrimoniaIa", fapta
ilicita, care constituie abatere disciplinara, aduce atingere atat ordinii
! in prezent dezincriminate. chestiunc controversatil atfit in doctrin!l cat ~i injurispruden\A ~i
care va face obieclul studiului nootrtl in partea finali1;
2 Carmen_Monica CerceJe.'>cu - .. Regimul juridic at pre~·ei. Dreptllrile ,)'i ()bli~aliife
jllTllali.5tilor', Edituf.:l Teora. BucUTe~ti, 2002;, p.nl;
'Idem'.
~ Jdcm, p.l35.
~ Sache Neculaescu - " Riispullderea civilii delictuaUV', Editura Sansa. Ilul'ure,;,li. 1994, p.
96.
2JI