Sunteți pe pagina 1din 58

ANUL XX Nr.

8 OCTOMBRIE 1941

S U M A R U L :

T E M E I U R I L E M Â N T U I R I I
D.. STĂiNIiLOAiE : Temeiurile, ©terne ale mântuirii . . . 397
I. GR. PERIEŢEANU : Radia mistică 406
MAURICE GUERIN : Oanteuirai (în (româneşte die Ioni
PiiEait) 407
OLGA CABA : Ondinele 412
WNTilELĂ HORIA : Tewţeit «magic 417
RADU BRATEŞ : Hanul dinltre plopi 419
V. BENEŞ : Pomana DraiaUM, 421
PETRU P. ŒOMB9CU : Rugă 427
GHEORGHE BUMBEŞTI : Poesii 428
ZORIOA LAŢGU : Epitafuri antàce 429
rOAN OQMATST : iDeidaenieu , 431

IDEI, OAMENI, FAPTE

PETRU P. IONESCU : Filosofila noutăţii la Coosifcatotin


Noicia ; 'Istoria Uiterateii române 440

CRONICA DRAMATICĂ

DRAGOŞ PROTOPOPESCU : Retrospectiv ; Oqpiii pă­


mântului • 444

CRONICA MĂRUNTĂ

NlICHIiEOR CRAINIC : Comunism şi Greşltilnism; Ralbin-


dranath Tagore ; Eclipsa 'anglicană ; „Pentru unirea
icu Roma" ; Auls griine» WăCJdiem wetat der Wilnd ;
Panfcfecism 448

E X E M P L A R U L 30 L E I
PETROŞANI S O C I E T A T E A N O N I M Ă R O M Â N Ă
PENTRU E X P L O A T A R E A M I N E L O R D E C Ă R B U N I
C A P I T A L S O C I A L L E I 1.410.000.000

Cărbuni Huila
de V A L E A - J I U L U I cu 6 . 5 0 0 — 7 . 2 0 0 calorii

Cărbuni bruni
de C O M A N E Ş T I cu 5.000—5.500 calorii
Lignit Brut inobilat
de D O I C E Ş T I şi S C H I T U L - G O L E Ş T I
pentru F o c a r e i n d u s t r i a l e de orice- fel.

F E R A R I: Cărbuni speciali de forje, de două ori spălaţi


UZINI DE GAZ : Cărbuni speciali pt. fabricarea gazului aerian
CĂRĂMIDARI : Speciali pentru încărcare cu mâna sau automate
BRICHETE DE CĂRBUNI : pt. locomotive şi focare cu grătare fixe

Brichete „Coroana"
combustibilul ideal pentru sobe
de teracotă, pentru sobe de fer,
pentru calorifere, 7.300 calorii,
ard f ă r ă f u m şi f ă r ă m i r o s .

APARATUL AUTOMAT DE A R S C Ă R B U N I

A U T O C A L O R
cel mai economic, practic, robust, mijloc de încălzire automată lacaloriiere

DIRECŢIUNEA GENERALA : Bucureşti, 118 Calea Vic­


toriei, Tel. 4.72.10. Tel. 4.02.02.
D E P O Z I T : 19 Şoseaua GărerObor, Tel. 2.16,63.
Reprezentanţe, agenţii şi depozite In toată ţara. Se li­
vrează la domiciliu delà 100 kgr. cu greutate garantată.
GÂNDIREA
TEMEIURILE ETERNE ALE MÂNTUIRII
DE

D. S T Ă N I L O A E

. A n g a j a r e a Sa p r i n î n t r u p a r e î n t r u m â n t u i r e a oamenilor, a hotărât-o D u m n e z e u
d i n e t e r n i t a t e , căci î n veci p r e v ă z u s e d r a m a o m u l u i .
D e t a l i u l acesta p e c a r e n h l v e s t e ş t e l i m p e d e Sf. S c r i p t u r ă e un; m a r e mister.
El t r i m i t e fără posibilităţi de l ă m u r i r e r a ţ i o n a l ă , la p r o b l e m a l i b e r t ă ţ i i lui D u m n e z e u
şi la aceea a p r e d e s t i n ă r i i . Dacă d i n e t e r n i t a t e a l u a t D u m n e z e u această hotărâre, mai
este e a io h o t ă r â r e p r o p r i u zisă? A fi l u a t o h o t ă r â r e î n s e a m n ă , î n e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă ,
a fi s t a t î n t r ' u n m o m e n t î n c a r e p u t e a i să iei altă hotărâre. D a r , dacă n ' a r fi l u a t d i n
veci hotărârea aceasta, .ar î n s e m n a că D u m n e z e u n ' a p r e v ă z u t c ă d e r e a o m u l u i şi că is'a
a n g a j a t iîntr'o a c ţ i u n e \ l e i m p o r t a n ţ a (uriaşă a î n t r u p ă r i i şi jertfei, la o c o t i t u r ă a e x i s ­
t e n ţ e i sale. O î n t r e b a r e tot a t â t d e g r e u de l ă m u r i t , e s t e aceea: m a i e c ă d e r e a lui
A d a m u n act liber, dacă d i n veci există, făcut-gata, p l a n u l p e n t r u m â n t u i r e a o a ­
menilor ?
D a r c u g e t a r e a religioasă, c a r e s e mişcă î n i n t e r i o r u l c r e d i n ţ i i , d e s f ă ş u r â n d c o n ­
ţ i n u t u l ei, şi s e n u t r e ş t e d i n e x p e r i e n ţ a R e v e l a ţ i u n i i , a u n u i r a p o r t v i u c u D u m n e z e u ,
n u )are p r e t e n ţ i a să epuizeze m i s t e r e l e a c e s t u i r a p o r t , ici să constate că e l ie m â n t u i t o r
şi să v a d ă p r i n ce a n u m e e m â n t u i t o r . R a p o r t u l î n t r e s i n e şi D u m n e z e u , fiind c e r t i t u ­
dinea d e t e m e l i e a credinciosului, a celui c e - a făcut e x p e r i e n ţ a Revelaţiunii, a c e s t a
ştie că p r i n c u g e t a r e n u p o a t e g â n d i p e D u m n e z e u î n afară de a c e s t r a p o r t şi p r i n
u r m a r e î n u n i l a t e r a l i t a t e a t r a n s c e n d e n t ă s a u î n c o n t o p i r e cu i m a n e n ţ a . R a ţ i u n e a c a r e
n u a r e e x p e r i e n ţ a R e v e l a ţ i u n i i , ci e p u r t a t ă n u m a i d e c u r i o z i t a t e a n e e x i s t e n ţ i a l ă d e - a
şti, p o a t e p l a s a p e D u m n e z e u sau î n a l t e r n a t i v a t r a n s c e n d e n t ă s a u î n cea i m a n e n t ă .
Ea p o a t e s p u n e s a u n u m a i că D u m n e z e u e neschimbabil,- s a u n u m a i că e s c h i m h a b i l .
D a r o m u l religios, care e x p e r i m e n t e a z ă p e D u m n e z e u ca D u m n e z e u a d e v ă r a t , d a r şi
ca D u m n e z e u M â n t u i t o r , ca D u m n e z e u a n g a j a t î n s a l v a r e a omului, n u p o a t e v e d e a şi
c u g e t a p e D u m n e z e u d e c â t în f o r m u l a p a r a d o x u l u i : n e s c h i m b a b i l şi sohimbabil, t r a n s ­
c e n d e n t şi i m a n e n t . N u p u t e m şti c u m e e x a c t D u m n e z e u , d a r p a r a d o x u l e x p r i m ă u n
a d e v ă r g e n e r a l , s i g u r v a l a b i l d e s p r e El: D u m n e z e u , d a r D u m n e z e u i n t e r e s a t d e l u m e .
A d e v ă r u l n u e î n iniei u n caz î n f o r m u l e l e u n i l a t e r a l e , simpliste ale logicei f o r m a l e .
(Vezi a r t . n o s t r u „ D e s p r e d o g m ă " , G â n d i r e a , A p r . 941).
Acest a d e v ă r l a r g îl e x p r i m ă şi d o g m a d e s p r e hotărârea e t e r n ă a lui D u m n e z e u
cu p r i v i r e la î n t r u p a r e şi m â n t u i r e . E a s a l v e a z ă n e s c h i m b a b i l i t a t e a l u i D u m n e z e u , dar

397
î n acelaşi t i m p îl raportează la l u m e ş i l a v r e m e , riclieându-L t o t u ş i , p r i n l i b e r t a t e a c e
l-o r e c u n o a ş t e , d e a s u p r a e i .
D a r a c e a s t ă d o g m ă m a i e x p r i m ă c e v a : i m p o r t a n ţ a l u m i i şi, i m p o r t a n ţ a m â n ­
t u i r i i ei p e n t r u D u m n e z e u . L u m e a este p r o d u s u l l i b e r t ă ţ i i l u i D u m n e z e u , d a r n u u n
p r o d u s a r b i t r a r , a c c i d e n t a l . E a e l e g a t ă d e veşnicia l u i D u m n e z e u , d a r c u o l e g ă t u r ă
p e c a r e D u m n e z e u o v o e ş t e liber. E a n u e g â n d i t ă d e D u m n e z e u î m p o t r i v a v o i n ţ i i l u i .
D u m n e z e u se află c u l u m e a I n r a p o r t d e l i b e r ă ş i t o t u ş i v e ş n i c ă g â n d i r e şi h o t ă r â r e .
I n s c h e m a acestei a n t i n o m i i , a l e cărei a d â n c i m i vii n u le p u t e m s t r ă b a t e , s e s a l v e a z ă
a t â t d e m n i t a t e a l i b e r t ă ţ i i şi n e s c h i m b a b i l i t ă ţ i i d i v i n e , cât şi, d e m n i t a t e a şi i m p o r t a n ţ a
l u m i i . Pe a m â n d o u ă le t r ă i e ş t e c r e d i n ţ a , şi d e s p r e a m â n d o u ă îşi d ă s e a m a c u g e t a r e a
teologică.
Aceleaşi lucruri s u n t d e spus despre raportul lui D u m n e z e u c u mântuirea lumii.
D u m n e z e u e l i b e r faţă d e ea, d a r t o t u ş i n e s c h i m b a b i l , i a r e a e s t e l e g a t ă d e veciniicia
lui. M â n t u i r e a a p a r e c a o l u c r a r e p r o f u n d serioasă, n u n u m a i p r i n a c e e a că D u m n e ­
z e u î n s u ş i S'a a n g a j a t î n e a , c i ş i p e n t r u a c e e a că f o r m e a z ă p r e o c u p a r e a şi p l a n u l
v e c i n i e a l l u i . Şi m a i m u l t d e c â t c r e a ţ i u n e a , a n g a j a r e a d i n v a c i a l u i D u m n e z e u î n m â n ­
t u i r e a l u m i i şi încă p r i n î n t r u p a r e a ş i r ă s t i g n i r e a F i u l u i S ă u , d e s c o p e r e n e s f â r ş i t a d r a ­
g o s t e a L u i f a ţ ă d e e a . M ă r i m e a t a i n e i „ d i n veci a s c u n s ă ş i d e î n g e r i n e ş t i u t ă " s t ă î n
m ă r i m e a d r a g o s t e i l u i D u m n e z e u f a ţ ă d e l u m e . Nici î n g e r i i n u şi-ar fi p u t u t î n c h i ­
p u i c ă î n ş a n u r i l e l u i D u m n e z e u s e a s c u n d e d i n veci, î m p r e u n a t ă c u fiinţa Lui,, o a t â t
de m a r e idragoste f a ţ ă d e l u m e . A r ă t a r e a e i e s t e î n a c e l a ş i t i m p d e s v ă l u i r e a u n e i v a l o r i
n e î n c h i p u i t e a l u m i i . N i m e n i , p â n ă la î n t r u p a r e a F i u l u i l u i D u m n e z e u , n ' a fost î n
s t a r e s ă d e a a t â t a î n s e m n ă t a t e l u m i i ş i î n s p e c i a l o m u l u i . R e v a l a ţ i u n e a d e p l i n ă ia l u i
D u m n e z e u în î n t r u p a r e este î n acelaşi t i m p desvăluirea u n e i valori neînchipuite a
l u m i i . N i m e n i , p â n ă la î n t r u p a r e a F i u l u i l u i D u m n e z e u , n ' a fost î n s t a r e s ă d e a î n ­
semnătate lumii şi î n special omului. Revelaţiunea deplină a lui D u m n e z e u î n î n t r u ­
p a r e e s t e î n acelaşi t i m p d e s c o p e r i r e a d e p l i n ă a celei m a i u l u i t o a r e v a l o r i a o m u l u i ,
î n t r u p a r e a F i u l u i l u i D u m n e z e u , d i n i u b i r e f a ţ ă d e om, s t ă lîn l e g ă t u r ă c u f e l u l d e
f i i n ţ a r e î n s ă ş i a i u i D u m n e z e u . Ceeaee v r e a l i b e r d i n e t e r n i t a t e , e ceva c o n f o r m c u
f o r m a d e v i a ţ ă a Sa. N u p o t r i v n i c voii S a l e s e face î n t r u p a r e a , d a r n i c i e a o i n v e n ţ i e
a r b i t r a r ă . Acest temeiu al întrupării, plasat în însăşi existenţa divină, nu poate fi decât
forma de comuniune trinitară a ei. C r e a ţ i u n e a n u e s t e o p r e l u n g i r e a T r e i m i i şi n i c i
m â n t u i r e a . Deci n u .au c a r a c t e r d e n e c e s i t a t e . T r e i m e a n u a r e l i p s ă p e n t r u c o m p l e c t a -
rea ş i f e r i c i r e a S a d e l u m e s a u ide m â n t u i r e a ei, a d i c ă d e l ă r g i r e a c o m u n i u n i i . I n c a z u l
a c e s t a o a m e n i i iar t r e b u i s ă fie egali c u p e r s o a n e l e idivine. C r e a ţ i u n e a s e r e a l i z e a z ă p r i n -
t r ' u n s a l t î n afară d e d e s f ă ş u r a r e a firească a v i e ţ i i idivine. M â n t u i r e a s t ă 'în l e g ă t u r ă
c u a c e s t s a l t . P r i n u r m a r e e l e s u n t p r o d u s e a l e voinţii, e x c l u s i v .ale v o i n ţ i i d i v i n e . D a r
n u e m a i puţin adevărat, că î n viaţa internă a lui Dumnezeu a u temeiul oare le i n ­
d i c ă . N u l e c e r e v i a ţ a i n t e r n ă a l u i D u m n e z e u , d a r le a r a t ă c a p o s i b i l i t ă ţ i c o n f o r m e
c u e a . A c i t r e b u i e s ă n e o p r i m : originea creaţiunii şi a mântuirii se află la punctul unde
se întâlneşte indicaţia fiinţii şi hotărîrea voinţii divine. Acesta e adevărul general pe
care îl cuprinde misterul hotărârii eterne cu privire la ele, mister p e care mintea noas­
t r ă îngroşată, c u noţiunile ei înţepenite, nu-1 poate e x p r i m a decât î n combinarea u n o r
f o r m u l e u n i l a t e r a l e , e x t r e m e , c a r i ine a p a r ca s t â n d î n c o n t r a z i c e r e .

Pseudo-Dionisie Areopagitul deduce creaţiunea lumii d i n însuşirea binelui în


D u m n e z e u . B i n e l e se v r e a g u s t a t d e c â t m a i m u l ţ i . D a r c u m n u p o a t e fi c i n e v a b u n ,
decât î n comuniune, m a i d e g r a b ă p u t e m s p u n e că temeiul indicator s p r e creaţiunea
l u m i i este c o m u n i u n e a t r e i m i c ă a l u i D u m n e z e u , c a r e t o c m a i fiindcă e o c o m u n i u n e

398
v r e a să s e b u c u r e şi a l t e fiinţe d e a c e a s t ă fericire, i a r fiindcă p r e v e d e c ă d e r e a lor d i n
ea, v r e a şi r e s t a b i l i r e a p r i n î n t r u p a r e a Sa.
Unii teologi r u ş i , ca S e r g i u B u l g a k o v şi N. Berdiaiev, m e r g î n această d i r e c ţ i e
p â n ă la a a f i r m a u n fel de o m e n i t a t e e t e r n ă F i u l u i lui D u m n e z e u , s a u u n fel d e t e a n -
d r i e fiinţială a o m u l u i : B u l g a k o v d e p i l d ă s u s ţ i n e că eul o m u l u i , subiectul, este n e ­
creat, n u m a i n a t u r a lui — c o n s t a t a t o a r e d i n suflet r a ţ i o n a l şi t r u p — e s t e c r e a t ă . N a ­
t u r a u m a n ă este fiinţa divină p u s ă în s t a r e de d e v e n i r e , Sofiei n e c r e a t e — fiinţei d i ­
vine — -îi c o r e s p u n d e , ca o copie î n d e v e n i r e , Sofia n e c r e a t ă . I a r p u r t ă t o r u l Sofiei c r e a t e ,
e u l omenesc, este c o r e s p u n z ă t o r u l L o g o s u l u i d i v i n , p u r t ă t o r u l Sofiei n e c r e a t e . D a r
fiind n e c r e a t şi e u l ^omenesc e d e e s e n ţ ă d i v i n ă , aşa încât î n t r e e l Şi Logosul d i v i n n u
e o d e o s e b i r e calitativă. L u â n d î n Iisus Hristos locul subiectului, a l eului o m e n e s c , L o ­
gosul d i v i n , n u s'a p r o d u s u n e v e n i m e n t c a t a s t r o f a l s a u p o t r i v n i c n a t u r i i o m e n e ş t i , ci
u n u l firesc. U n e u d e esenţă d i v i n ă a fost înlocuit p r i n s u p r e m u l e u de e s e n ţ ă d i v i n ă .
P u r t ă t o r u l Sofiei n e c r e a t e şi-a l u a t î n c o n d u c e r e firească şi Sofia c r e a t ă .
P e noi n u n e a t r a g s p e c u l a ţ i i de a c e s t e a g r a t u i t e , cari a u p i e r d u t s u p o r t u l r e ­
ligios a l e x p e r i e n ţ i i R e v e l a ţ i u n i i p r i n c r e d i n ţ ă . Teoria lui B u l g a k o v iese, p e l â n g ă
aceasta, din s c h e m a dogmei c r e ş t i n e , t r e c â n d în p a n t e i s m .
R e v e l a ţ i u n e a n e s p u n e că o m u l este c r e a t d u p ă c h i p u l lui D u m n e z e u , i a r m â n ­
t u i r e a u r m ă r e ş t e r e s t a b i l i r e a omului, „ca să fie a s e m e n e a c h i p u l u i F i u l u i S ă u " (Rom.
8, 29), fiu al T a t ă l u i şi frate c u Iisus Hristos. D a r Sf. S c r i p t u r ă n u c u p r i n d e nicio s p e ­
culaţie asupra substanţei. înfierea o întemeiază totdeauna pe dragostea între D u m ­
1
n e z e u şi om, p e r a p o r t u l de T a t ă şi fiu ) .
F i u l lui D u m n e z e u cel vecinie şi U n u l n ă s c u t a v e n i t să n e aşeze şi p e noi în
r a p o r t u l î n c a r e se află el c u T a t ă l — deşi s u n t e m c r e a ţ i — şi p r i n u r m a r e î n r a p o r t
d e f r a t e şi frate c u S u l e . A c e a s t a a voit-o şi p r i n c r e a ţ i u n e D u m n e z e u . N u m a i î n s e n ­
sul acesta, î n t r u c â t o m u l e capabil de acest r a p o r t , se p o a t e s p u n e că el a r e s a u e c a ­
p a b i l d e o a n u m i t ă c o n f o r m i t a t e c u D u m n e z e u . C o m u n i u n e a cere ca p a r t e n e r i i să aibă
ceva c a r e să-i a p r o p i e , c a r e s ă - i a j u t e să s e î n ţ e l e a g ă . Deoarece, p u t e r e a care-1 face
p e om capabil de c o m u n i u n e e d e l à D u m n e z e u , nefiind d e c â t însăşi d r a g o s t e a Lui,
p u t e m s p u n e d e s p r e el c ă î n t r u c â t e c r e a t este o deosebire p r ă p ă s t i o a s ă î n t r e el şi D u m ­
n e z e u , d a r d r a g o s t e a copleşeşte a c e a s t ă deosebire, făcându-1, c u m s p u n e M a x i m M ă r ­
t u r i s i t o r u l , D u m n e z e u p r i n h a r . D a r d a c ă e posibil să se încopcieze î n o m p u t e r e a d r a ­
gostei l u i D u m n e z e u , t r e b u i e să aibă p r i n însăşi c r e a ţ i u n e această c a p a c i t a t e . Ce p o a t e
fi însă a c e a s t ă c a p a c i t a t e d e p r i m i r e a dragostei p r i n c a r e să r ă s p u n d ă d r a g o s t e i lui
D u m n e z e u , decât capacitatea de-a fi subiect al dragostei? Obiectele n u a u c a p a c i t a t e a
d e - a fi s u b i e c t e ale d r a g o s t e i , nici a n i m a l e l e . Subiect actual al dragostei devine o m u l
n u m a i c â n d p r i m e ş t e î n sine d r a g o s t e a lui D u m n e z e u , d a r capacitatea de-a deveni su­
biect, n u p r i n sine, ci p r i n c o b o r î r e a dragostei divine t r e b u i e să o a i b ă el. Acestea d o u ă
t r e b u i e să le a n a l i z ă m ca să v e d e m î n ce constă c o n f o r m i t a t e a o m u l u i c u D u m n e z e u ,
şi p r i n u r m a r e ce este D u m n e z e u , ca m o d e l d e s ă v â r ş i t al o m u l u i , p r i n sine, din veci.
D r a g o s t e a a r e s i g u r a n ţ a , a r e e x p e r i e n ţ a l u i tu ca r e a l i t a t e ce s e r i d i c ă p e s t e l u ­
m e a obiectelor, ca irealitate ce n u e x i s t ă p e n t r u a-^mi sta la d i s c r e ţ i a p r o p r i e , p e n t r u
a fi î n g h i ţ i t ă î n m a s s a celor c e - m i s u n t i n d i f e r e n t e . T o a t e p o r n i r i l e şi a t i t u d i n i l e m e l e ,

1) Dragostea întemeietoare de comuniune, o coboară î n om Duhul lui D u m n e z e u . E o


dragoste ce vine delà D u m n e z e u . „Căci, câţi s u n t m â n a ţ i de D u h u l lui D u m n e z e u s u n t fii ai
lui Dumnezeu... aţi luat D u h u l înfierii" (Rom. 8, 14—15) „Iar când a venit plinirea vremii
a trimis Dumnezeu pe Fiul Său cel n ă s c u t din femeie, n ă s c u t sub lege, ca să răscumpere pe
cei de sub lege, ca să primim înfierea. Iar p e n t r u că s u n t e ţ i fii, a trimis D u m n e z e u pe Duhul
Fiului î n inimile voastre, care strigă : Avva, Părinte" (Gal. 4, 4—6).

399
p r i n c a r e folosesc s a u c a u t s ă folosesc c e v a , ânsingurânduHmă, n u s u n t d r a g o s t e , nici
s u b i e c t a l d r a g o s t e i , iniei s u b i e c t p r o p r i u zis. P o t să d e v i n î n t r e g astfel d e p o r n i r i şi
de a t i t u d i n i . D r a g o s t e a e s t e a c e a v e d e r e din m i n e c a r e d e s c o p e r i n d u n tu m ă s c o a t e
d i n s i n g u r ă t a t e , î m i d ă e x p e r i e n ţ a t o v ă r ă ş i e i , p r i e t e n i e i a d â n c i , t o t a l e , e x p e r i e n ţ a că
tu eşti c u m i n e p â n ă î n a d â n c u l m e u , î n c e l e mai- i n t i m e b u c u r i i şi d u r e r i , c ă d e t i n e
m ă prind, c u tine m ă ajut, m ă m â n g â i , m ă uşurez, chiar în e x p e r i e n ţ a celei m a i g r o ­
z a v e s i n g u r ă t ă ţ i , a m o r ţ i i . D a r a c e s t e b u c u r i i şi u ş u r ă r i l e a m prin, t i n e n u î n t r u c â t m ă
g â n d e s c la m i n e . î n d a t ă c e a m a c e s t g â n d egoist, n u m a i e d r a g o s t e , nici t o v ă r ă ş i e , ci
s i n g u r ă t a t e . T o a t e le a m p r i n t i n e , î n t r u c â t n u m ă m a i g â n d e s c l a m i n e , ci s u n t a ţ i n t i t
n u m a i spre tine, spre experienţa ta. Uit a t u n c i d e toate ale mele. Nimic n u m ă mai
doare, n u m ă m a i nehnişteşte, d i n ceeaee m ă priveşte p e mine, ci n u m a i ale tale. A m
lepădat toate poverile mele, luându-te exclusiv pe tine ca grijă şi povară a mea. Eu
t r ă i e s c p r i n t i n e . C e i c e s e i u b e s c u n u l a l t u i a îşi i a u p o v e r i l e r e c i p r o c . (Iisus i a p ă c a ­
t e l e n o a s t r e , şi n o i p a t i m i l e lui). I n d r a g o s t e e u î m i găsesc s u p r e m a f e r i c i r e î n t i n e .
D r a g o s t e a e s t e s u p r e m a r ă s p u n d e r e p e n t r u a l t u l . A ş a e x p e r i m e n t ă m şi d r a g o s t e a s e ­
m e n u l u i n o s t r u : ca s u b i e c t î m p o v ă r a t d e s u p r e m a r ă s p u n d e r e p e n t r u n o i , a v â n d u - ş i
î n a c e a s t a şi s u p r e m a f e r i c i r e . T o t ce p o s e d ă o p e r s o a n ă este p e n t r u a - i s e r v i c a i n ­
s t r u m e n t d e c o m u n i c a r e a i u b i r i i . N a t u r a c a p r o p r i e t a t e n u a r e a l t rost. T r u p u l o m u ­
lui d e a s e m e n e a . î n s u ş i r i l e i n t i m e la fel. T o t d ă a l t u i a şi p e s i n e î n s u ş i . D a r şi ân p r e ­
darea totală, chiar a sa proprie, el r ă m â n e subiectul predării. Totul serveşte dragostei,
c o m u n i u n i i , r a p o r t u l u i de e u - t u . P r i n d r a g o s t e a v e m d e s c o p e r i t ă ca s u p r e m ă r e a l i t a t e
p e a l t u l ca subiect, ca c e v a c a r e n e hmiitează, c a c e v a c a r e mu m a i e s u b noi, ci î n f a ţ a
şi d e a s u p r a n o a s t r ă î n s e n s u l c ă n e o b l i g ă cu o s e r i o z i t a t e d e - o i n f i n i t ă a d â n c i m e , ca
c e v a d e c a r e n u p u t e m 'dispune — c h i a r d a c ă fizic .am p u t e a . Şi î n a o e l a ş t i m p d r a g o s ­
t e a e a s u m a r e a a c e s t e i r ă s p u n d e r i şi d e p l i n ă b u c u r i e î n s e r v i r e ^

D a r c a p a c i t a t e a d e - a fi s u b i e c t .al d r a g o s t e i î n c e c o n s t ă ? C â n d .omul n u a r e d r a ­
g o s t e a \nu e încă n i c i s u b i e c t d e p l i n , căci s u b i e c t d e p l i n d e v i n e p r i n d r a g o s t e . I a r c a ­
p a c i t a t e a lui dena fi s u b i e c t î n c ă n u s e p o a t e m a n i f e s t a d e p l i n . A c e a s t a î n s e a m n ă c ă n u
e posibil o m u l d e p l i n f ă r ă d r a g o s t e a d e l à D u m n e z e u , f ă r ă r a p o r t u l c u El. O n a t u r ă o -
1
m e n e a s c ă d e s i n e e x i s t e n t ă este eo i p s o î n t r ' o s t a r e s u b n a t u r a l ă ) . F ă r ă d r a g o s t e a p e r ­
m a n e n t ă a lui Dumnezeu, duce o existenţă bolnavă.
D a r t o t u ş i , a ş a ş t i r b i t ă şi n e d e p l i n ă , c a p a c i t a t e a de-^a fi s u b i e c t a l d r a g o s t e i şi
p r i n u r m a r e î n s u ş i c a r a c t e r u l d e subiect, se p o a t e c o n s t a t a şi î n « m u l c a r e 'nu a r e î n
s i n e d r a g o s t e a l u i D u m n e z e u , î n o m u l c ă z u t . E l s i m t e a s u p r a s a f o r ţ a p r i v i r i i şi a o p i ­
n i e i a l t u i a , se s i m t e obligat s ă ţ i n ă c o n t d e e l î n t o t ce face, îl s i m t e p e acela o a r e c u m
ca „ s u b i e c t " c e n u - i s t ă î n s i m p l ă s u b o r d i n e ş i i n d i f e r e n ţ ă c a ori c e o b i e c t . S e s i m t e
faţă d e a c e l a î n t r ' o r e f e r i n ţ ă specială p e d e a s u p r a obiectelor, î n t r ' o obligaţie d e - a r ă s ­
p u n d e l a a ş t e p t ă r i l e l u i . P r e c u m e a c e l a s u b i e c t , e şi el s u b i e c t , î n t r u c â t e capabil d e - a
2
r ă s p u n d e şi se s i m t e obligat (la r ă s p u n d e r e ) . P e a l t u l î l s i m t e c a s u b i e c t î n t r u c â t se
s i m t e p e sine obligat d e - a r e f e r i t o t c e f a c e la p ă r e r e a lui, la a ş t e p t ă r i l e lui, d e - a r ă s ­
p u n d e p r i n t o a t ă a c ţ i u n e a şi v i a ţ a sa aceluia. T o a t e s i m t e c ă l e face p e n t r u a l t u l . A d ­
v o c a t u l a l t u i a î n n o i , ceeaee n e face să fim r e s p o n s a b i l i lui, e s t e c o n ş t i i n ţ a . P e m ă s u r a
s i m ţ i r i i o b l i g a t i v i t ă ţ i i d e - a r ă s p u n d e altuia, p e m ă s u r a t ă r i e i vocii conştiinţei, e c r e s -

1) Catolicismul s u s ţ i n e că omul ieşit din legătura cu D u m n e z e u p r i n cădere, a r ă m a s


cu „natura pură". N a t u r a a c e a s t a este î n s ă î n orice c a z c e v a c h i n u i t c e v a ce n u v r e a
Dumnezeu. ,
2) E. B r u n n e r v e d e î n r e s p o n s a b i l i t a t e f i i n ţ a o m u l u i şi chipul d u m n e z e e s c î n el. (Der
M e n s c h i m Widerspruch).

400
cută în noi capacitatea dragostei şi subiectul. D e cele m a i m u l t e ori o m u l l u p t ă î m ­
p o t r i v a acestei obligativităţi. Deşi i n v o l u n t a r lucrează p e n t r u v e d e r e a a l t u i a , p e r v e r ­
t e ş t e această l u c r a r e , a m e s t e c â n d - o şi imurdărind-o cu s e n t i m e n t u l v a n i t ă ţ i i . D a r v a ­
n i t a t e a de a cărei forţă n u p o a t e scăpa n i o i u n om d i n cei lipsiţi de d r a g o s t e — î m p r e u ­
n â n d î n ea orgoliu şi grijă de alţii — e însăşi o m ă r t u r i e a responsabilităţii o m u l u i ,
a c a r a c t e r u l u i s ă u de subiect.
Dacă e l e m e n t u l c a r a c t e r i s t i c al o m u l u i e s t e să fie s u b i e c t al d r a g o s t e i şi fiind
c r e a t s p r e aceasta a p r i m i t p e c e t e a c h i p u l u i d u m n e z e e s c , d a c ă m â n t u i r e a n u u r m ă ­
r e ş t e d e c â t ridicarea o m u l u i la a s e m ă n a r e a c u F i u l l u i D u m n e z e u , făcându-1 şi p e el
fiu, i a r a c e a s t a s e face p r i n t r i m i t e r e a d r a g o s t e i divine, adică a D u h u l u i d e fiul î n el,
a t u n c i m o d e l u l d u m n e z e e s c care stă la baza c r e a ţ i u n i i şi m â n t u i r i i , m o d e l u l d i v i n al
omului, sau O m u l ceresc, n u stă î n altceva decât î n c a r a c t e r u l d e s u b i e c t d e s ă v â r ş i t
a l d r a g o s t e i î n c o m u n i u n e . I a r aceasta e s t e D u m n e z e u î n t r u c â t e Sf. T r e i m e . T e m e i u l
şi m o d e l u l c r e a ţ i u n i i şi m â n t u i r i i e deci Sf. T r e i m e . P e r s o a n e l e divine trăiesc î n t r ' o
r e f e r i n ţ ă a b s o l u t ă u n a faţă de alta. U n a d ă r u e ş t e tot ce a r e şi p e sine însăşi celeilalte,
r ă m â n â n d şi î n cea m a i d e s ă v â r ş i t ă d ă r u i r e , s a u t o c m a i p e n t r u aceea, Subiect. Astfel
fiinţa divină, tot ce a r e ca î n s u ş i r i fiecare, a p a r ţ i n e t u t u r o r t r e i .

P r i n c r e a ţ i u n e T a t ă l v r e a să m ă r e a s c ă n u m ă r u l s u b i e c t e l o r cari să se b u c u r e
d e fericirea c o m u n i u n i i cu El. N u p e n t r u fericirea Sa, căci c o m u n i u n e a c u celelalte
subiecte d i v i n e n u lasă nicio s c ă d e r e fericirii Sale. V r e a să aibă m a i m u l ţ i fii. V r e a
s u b i e c t e m a i m u l t e c ă r o r a să le fie T a t ă . D a r d i v i n i t a t e a n u se î n m u l ţ e ş t e şi n u scade.
A l t e subiecte n u p o t veni la e x i s t e n ţ ă d e c â t p r i n c r e a ţ i u n e . S u b i e c t e l e c r e a t e însă n u
p o t s t a l a .înălţimea; T a t ă l u i , c a să se b u c u r e r e c i p r o c de c o m u n i u n e . D a r c e e a ce e p r i n
c r e a ţ i u n e inferior, e r i d i c a t p r i n d r a g o s t e la î n ă l ţ i m e d e fiu, la n i v e l egal, ca să se
p o a t ă stabili intimitatea şi î n ţ e l e g e r e a . P r i n c r e a ţ i u n e se înfiinţează n u m a i c a p a c i t a t e a
d e - a p r i m i d r a g o s t e a . Aceasta se c o b o a r ă apoi cu prisosinţă a s u p r a omului, r i d i c â n d u - 1
la r a n g u l de fiu, d e p a r t e n e r a p t d e D u m n e z e u . D r a g o s t e a e dumnezeiască, e n e c r e a t ă ,
E a p o a t e î m b r ă c a şi face, p r i n d a r , ca p e u n D u m n e z e u p e o m . P u t e m s p u n e şi noS,
Ca Sergie B u l g a k o v , că î n o m e c e v a c r e a t şi n e o r e a t , d a r n u m a i î n o m u l ce stă î n r a ­
p o r t c u D u m n e z e u . Dragostea, fiind d u m n e z e e a s c ă , face p e om n e m u r i t o r , î m b r a c ă
o n a t u r ă c r e a t ă î n î n s u ş i r i divine, c u m s p u n e M a x i m M ă r t u r i s i t o r u l .
T a t ă l d ă t o t u l Fiului S ă u şi v r e a să aibă m u l ţ i fii să l e d ă r u i a s c ă t o t u l s p r e b u ­
c u r i a lor. F i u l t r ă i e ş t e n u m a i cu p r i v i r e a s p r e Tatăl, n e v r â n d altceva decât să î m p l i ­
n e a s c ă voia lui, să trăiască p e n t r u El. Şi v r e a să fie cât m a i m u l t e subiecte c a r i să i u ­
bească p e T a t ă l , să trăiască p e n t r u El, c u p r i v i r e a a ţ i n t i t ă s p r e El, î m p l i n i n d voia L u i .
Astfel F i u l v r e a u n n u m ă r c â t m a i m a r e de fii ai T a t ă l u i , d e fraţi ai Săi. E l î m p l i n e ş t e
voia T a t ă l u i la c r e a ţ i u n e . D a r î n t r u c â t o a m e n i i creaţi n u s e ţin şi n u s e ridică la î n ă l ­
ţ i m e a d e s u b i e c t e a l e dragostei divine, ci c a d î n t r ' o e x i s t e n ţ ă c h i n u i t ă , F i u l i n t e r v i n e
d i n n o u să împlinească voia T a t ă l u i r e s t a u r â n d u - i în r a p o r t u l de fii. F i u l u i se cade
să î m p l i n e a s c ă opera aceasta şi p r i n c r e a ţ i u n e şi p r i n m â n t u i r e , căci E l este î n r o l u l
de î m p l i n i t o r al voii T a t ă l u i şi El t r e b u i e să se a p r o p i e î n c h i p special d e cei c a r e t r e ­
b u i e săii saimene. D e i a p t s u b i e c t e l e o m e n e ş t i p o a r t ă î n fiinţa şi r o s t u l lor, î n m o d
special, c h i p u l F i u l u i şi al r e l a ţ i e i Lui, de a s c u l t ă t o r şi cinstitor a l T a t ă l u i .
P e lângă acestea, F i u l este n u m i t d e E v a n g h e l i s t u l l o a n , C u v â n t u l . D a r p r i n
f a p t u l că a d a t a c e s t n u m e unei p e r s o a n e şi a n u m e u n e i p e r s o a n e ce n u t r ă i e ş t e deloc

401
in s i n g u r ă t a t e a c o n t e m p l ă r i i , ci e x c l u s i v î n r a p o r t u l c o m u n i c ă r i i , a i n d i c a t c ă n u a î n ­
ţ e l e s p r i n c u v â n t , s e n s u l , i d e e a i m p e r s o n a l ă , c a r e p o a t e fi d e s c o p e r i t ă d e oricine î n
l u c r u r i f ă r ă a i s e c o m u n i c a , n u a î n ţ e l e s u n c o n c e p t g e n e r a l p e care-1 c u g e t ă e t e r n
D u m n e z e u şi p e c a r e îl î n c o r p o r e a z ă î n t o a t e l u c r u r i l e p e c a r i l e c r e a z ă , a v â n d noi să-1
d e s c o p e r i m . C u v â n t u l (sensul) p e c a r e l - a m descoperit altfel p r i n m i n t e a n o a s t r ă n'ai­
m a i fi r e v e l a ţ i u n e p r o p r i u zisă ci a c t u a l i z a r e a ceva ce se află î n m i n t e a n o a s t r ă . I n t e ­
l e c t u l n o s t r u capabil p r i n e f o r t u r i l e p r o p r i i , d u p ă u n t i m p de evoluţie, să afle s i n g u r
ce g â n d e ş t e D u m n e z e u şi să c u p r i n d ă e x a c t ca El, n u s ' a r m a i deosebi e s e n ţ i a l d e a l
l u i D u m n e z e u . D e aci p â n ă la i d e n t i f i c a r e a i n t e l e c t u l u i u m a n ou cel d i v i n n u m a i e
decât u n pas.
I n r e a l i t a t e e v o r b a d e u n C u v â n t p e r s o n a l , p e oare ni-1 s p u n e F i u l lui D u m ­
n e z e u p r i n R e v e l a ţ i u n e . E u n c u v â n t p e c a r e n u - 1 p u t e m scoate s a u afla cu m i n t e a
o m e n e a s c ă . E l e dincolo d e o r i c e î n ă l ţ i m e la c a r e s e p o a t e ridica i n t e l e c t u l o m e n e s c .
D a r e d i n c o l o n u fin î n ţ e l e s u l d e s e n s , căci î n cazul a c e s t a n i s'ar da p e n t r u a-1 î n c o r ­
p o r a minţii, n o a s t r e şi a p o i a î m p l i n i s i n g u r i ce s e c u p r i n d e î n el. A m fi m a i d e p a r t e
s u b r e g i m u l legii. E dincolo î n î n ţ e l e s u l că p r i n a c e s t c u v â n t n e e însuşi D u m n e z e u
a p r o a p e , a p r o a p e n u ca sens, c ă c i a m fi t o t n o i s i n g u r i a t u n c i , ci a p r o a p e ca p e r s o a n ă ,
c a s u b i e c t ce n e limitează, c a s u p r e m ă şi s i g u r ă r e a l i t a t e d e o s e b i t ă d e noi, ce n e î m ­
p r ă ş t i e s i n g u r ă t a t e a şi n e sileşte să o c o n s t a t ă m şi să l u ă m a t i t u d i n e .
D e f a p t î n ţ e l e s u l p r i m o r d i a l al „ C u v â n t u l u i " , e acela d e m a n i f e s t a r e a u n e i
p e r s o a n e c ă t r e alta, î n c e e a ce n u e s t e r e a l i t a t e fizică, identică cu l u m e a l u c r u r i l o r , ci
s u b i e c t s p i r i t u a l . C u v â n t u l e m i j l o c u l p r i n c i p a l şi n e l i p s i t al oricărei c o m u n i c ă r i î n t r e
p e r s o a n e . C u v â n t u l p r e s u p u n e t o t d e a u n a d o u ă p e r s o a n e . E l e dialog c h i a r c â n d o p e r ­
s o a n ă t a c e , căci şi p r i n t ă c e r e a n t r e n e a z ă , s u s ţ i n e c u v â n t u l celeilalte. Cel ce v o r b e ş t e
îşi dă s e a m ă c ă r ă s p u n d e l ă u n t r i c , că ia latitudine c e l ă l a l t . C h i a r u n profesor, c a r e v o r ­
b e ş t e d e s p r e cine ş t i e ce i n s e c t ă la c a t e d r ă , dacă n ' a r a v e a u n a u d i t o r d e c a r e - ş i d ă
s e a m a că îl u r m ă r e ş t e î n c e s p u n e , n ' a r a v e a p o f t ă să v o r b e a s c ă . V o r b i r e a o m u l u i î n
s i n g u r ă t a t e e s t e o p l a s a r e i l u z o r i e î n t r ' o s t a r e de quasi-eomiunitate : îşi î n c h i p u i e ce^ar
s p u n e , c e - a r fi spus, ce v a s p u n e c â n d v a a v e a î n faţă p e c u t a r e s a u c u t a r e .
C u v â n t u l , î n î n ţ e l e s u l lui plin, n u e e x p u n e r e de s e n s u r i p e n t r u l u m e a i m p e r ­
s o n a l ă , ci î m p ă r t ă ş i r e a u n e i a t i t u d i n i faţă d e a l t e p e r s o a n e , e a f i r m a r e a o m u l u i ca
subiect spre a pregăti, dacă n u a realiza imediat, comuniunea. Omul simte nevoia ca
celălalt să-1 i a î n s e a m ă ca subiect, să o b s e r v e că n u e s i m p l u obiect ş i deci să-1 p r e ­
d i s p u n e p e celălalt a-1 l u a î n t r ' o m a i a t e n t ă c o n s i d e r a ţ i e .
A c e s t e c h e m ă r i a l e o m u l u i c ă t r e alt o m se folosesc d e e x p u n e r e a d e s e n s u r i ,
t o c m a i s p r e s c o p u l a r ă t a t . N u p e s e n s u l î n sine se p u n e a c c e n t u l , ci p e s u b i e c t u l s ă u
şi p e a t e n ţ i u n e a celuilalt. S e n s u r i l e a u u n r o l s u b o r d o n a t , d e s e r v i r e a s c o p u r i l o r c o ­
muniunii.
G â n d i r e a g r e a c ă a d e t a ş a t s e n s u l d e c o m p l e x u l î n c a r e se află t o t d e a u n a , de
d i a l o g u l e u - t u , de r o s t u l lui de-^a servi î n clipa istorică c o n c r e t ă c o m u n i u n e a î n t r e doi
s a u m a i m u l ţ i o a m e n i , k i â n d u - 1 ca o r e a l i t a t e a t e p o r a l ă şi i m p e r s o n a l ă , ca c e e a c e
n u s e î n t â l n e ş t e s e n s u l n i c i o d a t ă . Şi a l e g a t t e r m e n u l C u v â n t — Logos — de s e n s u l
astfel î n ţ e l e s .
C u v â n t u l însă c u m îl .arată şi n u m e l e grecesc d e Logos, c a r e v i n e delà lego,
s p u n , î n s e a m n ă .direct t o t d e a u n a g r ă i r e , m a n i f e s t a r e i n t e n ţ i o n a t ă a u n e i p e r s o a n e
c ă t r e a l t a . C u v â n t u l e v e h i c o l u l c o m u n i u n i i , p u n t e a î n t r e p e r s o a n e ca s u b i e c t e . C u ­
v â n t u l e x p r i m ă i n t e n ţ i o n a l i t a t e a c o n ş t i e n t ă s p r e c o m u n i u n e a unei p e r s o a n e , fiind î n
aoelaş t i m p şi m i j l o c u l p r i n c a r e e t r e z i t ă , e a t r a s ă cealaltă. Şi î n t r u c â t p e r s o a n a e s t e

402
în m o d exclusiv intenţionalitate s p r e c o m u n i u n e , i a r c u v â n t u l e x p r e s i a ei, p u t e m
s p u n e că persoana este cuvânt. C u v â n t interior, în t e n s i u n e , p â n ă n u se e x p r i m ă , c u ­
v â n t e x t e r i o r când se e x p r i m ă . C u v â n t u l e x t e r i o r p o r n e ş t e d i n c u v â n t u l interior, i a r
acesta n u p o a t e să n u s e p r e l u n g e a s c ă î n e x t e r i o r . P e r s o a n a e c u v â n t , c u v â n t p r o v o ­
cator, d e ş t e p t ă t o r de altă p e r s o a n ă p r i n a t r a g e r e a ei în c o m u n i u n e .
P r i n f a p t u l că F i u l l u i D u m n e z e u e n u m i t n u c u v â n t , ei C u v â n t u l , se a r a t ă
că E l n u e s t e o p e r s o a n ă î n t r e altele, ci P e r s o a n a p r i n e x c e l e n ţ ă . I n E l e r e a l i z a t ă î n
g r a d s u p r e m P e r s o a n a , adică i n t e n ţ i o n a l i t a t e a spre c o m u n i u n e şi p r i n aceasta p u t e r e a
t r e z i t o a r e d e s u b i e c t e şi a t r ă g ă t o a r e a lor î n r a p o r t de c o m u n i u n e . C u v â n t u l fiind m i j ­
locul s u p r e m p r i n care o p e r s o a n ă n i s e i m p u n e ca p r e z e n ţ ă , r e s t r â n g â n d u - n e egois­
m u l mistificator a l oricărei alte r e a l i t ă ţ i decât a eului, c u v â n t u l fiind p r i n u r m a r e
mijlocul s u p r e m de r e v e l a r e a celei m a i i n t e n s i v e şi n e a n u l a b i l e r e a l i t ă ţ i , adică a p e r ­
soanei, p r i n f a p t u l că F i u l d u m n e z e e s c e n u m i t astfel, se a r a t ă că E l a r e d i n t r e p e r ­
soanele Sf. T r e i m i r o l u l r e v e l ă r i i lui D u m n e z e u oamenilor, El e s t e î n special s u b i e c t u l
Revelaţiunii.
R e c u n o a ş t e m că p r i n aceste e v i d e n ţ i e r i s'a airătat m a i d e g r a b ă că F i u l l u i D u m ­
n e z e u e n u m i t c u v â n t , fiindcă a p r i m i t r o l u l special a l r e v e l ă r i i lui D u m n e z e u şi a l m â n ­
tuirii oamenilor, d e c â t că n u m i r e a aceasta a r designa o s i t u a ţ i e p r o p r i e î n r a p o r t u r i l e
i n t e r t r i n i t a r e , p r i v i t e î n ele înşile. D a r î n a f a r ă de indicaţia g e n e r a l ă că r o l u r i l e s p e ­
ciale ce şi le a s u m ă p e r s o a n e l e t r i n i t a r e î n afară a u o explicaţie, o supoziţie î n e x i s ­
t e n ţ a lor e t e r n ă , e g r e u să m a i s p u n e m î n p r i v i n ţ a aceasta ceva deosebit, î n t r u c â t R e -
v e l a ţ i u n e a n u n e l u m i n e a z ă . N u n e - a m î n c u m e t a să a f i r m ă m că şi î n viaiţa i n t e r n ă
d u m n e z e e a s c ă F i u l r e p r e z i n t ă î n m o d special, i n t e n ţ i o n a l i t a t e a s p r e c o m u n i u n e . M i ­
s i u n e a r e v e l ă r i i i-o mai p u t e m a t r i b u i î n t r u c â t t o a t ă t r a d i ţ i a bisericească î n c e a r c ă să
v a d ă î n E l p e acela î n care T a t ă l s e p r i v e ş t e p e S i n e , p e acela care reflectează s p l e n ­
d o a r e a T a t ă l u i (Evr. 1, 3), d e ş i a c e a s t a e altfel d e r e v e l a r e d e c â t e r a p r o p r i u zisă :
p r i n ea se c u n o a ş t e T a t ă l p e Sine, d a r p r o p r i u revelării e s ă cunoşti altceva d e c â t p e r ­
s o a n a ta. P r o b a b i l însă că t o t e s t e î n t r e aceste d o u ă r e v e l ă r i o l e g ă t u r ă , c h i a r dacă e
g r e u de văzut. P e d e o p a r t e Fiul, oare m a n i f e s t ă p e T a t ă l , s l a v a s t r ă l u c i r i i L u i , a r e să
o reveleze şi oamenilor, p r i n a r ă t a r e a S a . T a t ă l e Ascunsul, e N e r e v e l a t u l , n u m a i la
Fiul există acces, d a r F i u l ştie şi m ă r t u r i s e ş t e şi oglindeşte p e T a t ă l . Ontologic, f ă p ­
t u r i i îi e s t e c u n e p u t i n ţ ă sesizarea A s c u n s u l u i , I n d e t e r m i n a b i l u l u i , Ultimei C a u z e a
t u t u r o r . N u m a i F i u l dă c u v â n t d e s p r e ea. F i u l este astfel C u v â n t u l T r e i m i i . P e d e altă
p a r t e T a t ă l n u se p r i v e ş t e n u m a i p e Sine î n F i u l , ci şi p e r s o a n a Fiului.
D a r i n t e n ţ i o n a l i t a t e a s p r e c o m u n i u n e î n c a d r u l Sf. T r e i m i d e ce a r r e v e n i n u ­
m a i Fiului ? N u r e v i n e fiecărei P e r s o a n e t r i n i t a r e şi deci, î n t r u c â t fiecare e P e r s o a n a
î n g r a d u l p l e n a r , d e c e n u este n u m i t ă fiecare C u v â n t u l ?
D e s i g u r fiecare ipostas t r i n i t a r e s t e o i n t e n ţ i o n a l i t a t e d e s ă v â r ş i t ă s p r e c o m u ­
n i u n e şi deci o P e r s o a n ă î n g r a d u l s u p r e m , d a r i n t e n ţ i o n a l i t a t e a F i u l u i p o a r t ă u n c a ­
r a c t e r deosebit. P e r s o a n e l e t r i n i t a r e , adecă i n t e n ţ i o n a l i t ă ţ i l e divine s p r e c o m u n i u n e ,
n u s u n t u n i f o r m e , ci fiecare a r e u n c a r a c t e r p r o p r i u . Fiul r e p r e z i n t ă î n m o d special
r e v e r e n ţ a , (ascultarea, s e r v i r e a , obligativitatea, î n irapoirt c u P e r s o a n a T a t ă l u i . T a t ă l
e s t e g e n e r o z i t a t e , d ă r u i r e a , p r i m u l c u v â n t . D a r dacă î n ţ e l e s u l c u v â n t u l u i şi p u t e r e a
l u i s t ă în dialog, c e e a c e face c u v â n t u l c u v â n t p r o p r i u zis şi n u - 1 lasă să fie s i m p l u
sens, monolog, este p a r t e a a doua a dialogului, r ă s p u n s u l . P l i n i r e a c u v â n t u l u i , ceea ce
se a ş t e a p t ă î n c o r d a t , este r ă s p u n s u l . P r i n el se î n f ă p t u i e ş t e o d i h n a c o m u n i u n i i . „ D ă - m i
u n c u v â n t " , „ s p u n e - m i u n c u v â n t " , a u z i m adesea cerşind u n o m altuia. î n t r e b a r e a lui
încă n u e s t e c u v â n t , deşi este c o v â r ş i t o a r e i n t e n ţ i o n a l i t a t e a d u p ă c o m u n i u n e .

403
T a t ă l a r e c u v â n t u l p r i m , d a r echilibrul t r e i m i c se m e n ţ i n e p r i n i m p o r t a n ţ a d e
împlinitor a cuvântului Fiului.
P r o b a b i l că acesta este m o t i v u l p e n t r u c a r e F i u l e s t e n u m i t c h i a r p e n t r u locul
L u i î n Sf. T r e i m e , C u v â n t u l . I n c a r a c t e r u l d e o b l i g a t i v i t a t e al P e r s o a n e i S a l e a m găsi
a t u n c i şi m o t i v u l deosebitei a s e m ă n ă r i î n t r e P e r s o a n a L u i şi p e r s o a n e l e o m e n e ş t i .
Nici u n o m n u a r e p o s i b i l i t a t e a să fie o i n t e n ţ i o n a l i t a t e g e n e r o a s ă p r o p r i u zis. Ce
p o a t e da el s e m e n i l o r ? S i t u a ţ i a lui firească e s t e c e a d e s m e r e n i e , de a s u m a r e a r e s ­
p o n s a b i l i t ă ţ i i , a o b l i g a t i v i t ă ţ i i , a servirii. I a r F i u l este s u b acest r a p o r t m o d e l u l l u i
ceresc, e s t e O m u l n e o r e a t . O b l i g a t i v i t a t e a e t e r n ă , î n acelaş t i m p l i b e r ă şi i u b i t o a r e , î n
s â n u l divinităţii, a c e a s t a e s t e m a r e a , d a r şi m â n g â i e t o a r e a t a i n ă a c r e ş t i n ă t ă ţ i i , c a r e s t ă
la. t e m e l i a t a i n e i m â n t u i r i i o m u l u i .
D a r î n ţ e l e s u l direct, p r i m o r d i a l , a l C u v â n t u l u i divin, în i n t e n ţ i o n a l i t a t e a lui
b e n e v o l obligată s p r e c o m u n i u n e , n u î n s e a m n ă c ă E l n u a r e şi funcţia de d e s c o p e r i t o r
a l r e a l i t ă ţ i i , al s e n s u l u i ei, p r i n u r m a r e şi î n ţ e l e s u l d e Logos. C â n d o p e r s o a n ă se p r e ­
t i n d e p r i n c u v â n t u l ei î n c o m u n i u n e , n e d e s c o p e r ă şi r e a l i t a t e a ei, u n a d i n realităţile
c a r e - ş i m e r i t ă î n t r ' a d e v ă r acest n u m e , n e f i i n d n u m a i o c o n s t r u c ţ i e iluzorie a m i n ţ i i
n o a s t r e . C o m u n i u n e a n e p u n e î n t r ' a d e v ă r î n s â n u l r e a l i t ă ţ i i şi n e d e s c o p e r ă s e n s u l ei.
C u a t â t m a i m u l t n e d e s c o p e r ă r e a l i t a t e a , n e p l a s e a z ă î n m i e z u l ei, r ă s u n a r e a î n a u z u l
n o s t r u a C u v â n t u l u i ceresc, s u p r e m a P e r s o a n ă , deci s u p r e m a R e a l i t a t e , î n e x p e r i e n ţ a
c ă r e i a e x p e r i m e n t ă m t o t ce c u p r i n d e r e a l i t a t e a . C o m u n i u n e a î n c a r e n e aflăm cu
R e a l i t a t e a n e face să şi g â n d i m a s u p r a ei şi g â n d i r e a a c e a s t a este a d e v ă r a t ă î n t r u c â t
n u d e p ă ş e ş t e c e e a c e e x p e r i m e n t ă m sau a m e x p e r i m e n t a t î n c o m u n i u n e . D a r g â n d i ­
r e a a s u p r a r e a l i t ă ţ i i , adică a u n e i p e r s o a n e , p â n ă n u s u n t e m î n c o m u n i u n e , dacă n u
e s t e o iluzie s a u o u m b r ă n u m a i a r e a l i t ă ţ i i , n u s e p o a t e ridica n i c i o d a t ă la n i v e l u l
-ei d e c o m p l e x i t a t e ş i bogăţie. N u s e n s u l de sine s t ă t ă t o r , i n d i v i d u a l i s t , monologic c o -
r ă s p u n d e a d e v ă r u l u i , ci s e n s u l c a r e t ă l m ă c e ş t e c o m u n i u n e a , e x p r i m a t p r i n c u v â n t u l
r e a l i z a t o r de c o m u n i u n e . R e a l i t a t e a sau a d e v ă r u l p e p ă m â n t r e a l i z a t o r d e c o m u n i u n e .
R e a l i t a t e a s a u a d e v ă r u l p e p ă m â n t este ceva o a r e se c r e a z ă p r i n i n t r a r e a l u i D u m ­
n e z e u î n r a p o r t cu o m u l . N u m a i în cer e x i s t ă . I a r acolo există vecinie şi n e î n t r e r u p t
t o c m a i fiindcă D u m n e z e u e s t e o veeinică şi n e î n t r e r u p t ă c o m u n i u n e . N u m a i ca u n d a r
d i n c o m u n i u n e a c e r e a s c ă se înfiinţează şi p e p ă m â n t r e a l i t a t e a şi a d e v ă r u l . „ A d e v ă ­
1
r u l " p e p ă m â n t este F i u l lui D u m n e z e u şi p r i n E l se î n f i i n ţ e a z ă orice a d e v ă r ) .
C u v â n t u l — c â n d n u e v o r b ă r i e — fiind u n a c u p e r s o a n a , v r e a să se a d r e s e z e
direct p e r s o a n e i a cărei c o m u n i u n e o c a u t ă . Şi n u m a i a t u n c i îşi p o a t e a j u n g e scopul.
Căci n u m a i a t u n c i p e r s o a n a g r ă i t o a r e se aşează î n r a p o r t d i r e c t c u cea a g r ă i t ă . C â n d
t r i m i t u n e i p e r s o a n e u n c u v â n t p r i n altcineva, i n t e r m e d i a r u l n u m ă mai c u p r i n d e p e
m i n e şi n u m ă m a i p o a t e t r a n s m i t e d e o d a t ă cu c u v â n t u l m e u , p e r s o a n e i vizate. A d e ­
venit oarecum cuvânt al intermediului. E u sunt numai indirect prezent, într'o legă­
t u r ă slăbită.
Astfel c u v i n t e l e c e n i le t r i m e t e a F i u l lui D u m n e z e u p r i n prooroci, n u m a i e r a u

7
1) E. Brunner, Der Mittler, p. 187 „Credinţa c r e ş t i n ă este î n a i n t e de t o a t e c u n o a ş t e r e a
lui D u m n e z e u , de a c e e a v e c i n i c u l R e v e l a t o r e s t e c a ' F i u al lui D u m n e z e u , î n a c e l a ş t i m p
Logos". P. 185. „Cunoaşterea lui D u m n e z e u cel real, personal, n u p o a t e e x i s t a d e c â t prin î m -
prăştiere reală p e r s o n a l ă a lui D u m n e z e u , prin R e v e l a ţ i u n e î n care El n e î m p ă r t ă ş e ş t e a c e e a
ce noi d i n noi î n ş i n e n'am p u t e a şti n i c i o d a t ă p r i n nicio cercetare t e m e i n i c ă , p r i n nici o
m e d i t a ţ i e profundă".

404
C u v â n t u l p r o p r i u zis, P e r s o a n a lui însăşi, ci c u v i n t e desfăcute d e E l . P r o r o c i i n u le
a v e a u delà ei. M ă r t u r i a lor n e făcea să c r e d e m că P i u i lui D u m n e z e u se interesează
de s o a r t a n o a s t r ă , d a r de c o m u n i u n e a deplină n u a v e a m p a r t e .
U n d e e r a p i e d e c a d e n u v e n e a să n e g r ă i a s c ă C u v â n t u l (direct, i n t r â n d î n c o ­
m u n i u n e c u n o i ? L a E l nu, căci El t o t d e a u n a e s t e i n t e n ţ i o n a l i t a t e d u p ă c o m u n i u n e .
P i e d e c a n u p u t e a fi decât î n noi. N u e r a m încă p r e g ă t i ţ i să p r i m i m C u v â n t u l , să a s ­
c u l t ă m d e c h e m a r e a L u i la c o m u n i u n e . C h i a r şi azi cu g r e u îl p r i m i m . I a r C u v â n t u l
1
nu se i m p u n e c u sila ) .

1) Capitol din cartea ce va apărea : „Iisus Hristos sau restaurarea omului".


R A C L A M I S T I C A
DE

I. G R . PERIEŢEANU

S p l e n d o r i d e - a m u r g , p r i n cari l u m i n ă t o r u l
î n t â r z i e duioasa-i d e s p ă r ţ i r e ,
Văpăi cristalizate'n amintire,
Z a d a r n i c v ' a ş t e p t a ţ i cizelatorul.

C h i a r s u p r a o m să fie g â n d i t o r u l ,
V a r s t i n g e c u l u m e a s c a - i şlefuire ;
C e r c â n d p e - a m i n ţ i i s a l b ă să v ă ' n f i r e .
In lut v'ar preschimba, profanatorul.

Cel c a r e ' n r a c l a m i s t i c ă d i n sine


A ' n c h i s s m a r a l d e , j a d u r i şi r u b i n e ,
I r a d i a n t e m o a ş t e de-asfinţit,

De-asupra ţine candela aprinsă


Şi, t r e c ă t o r de D o m n u l h ă r ă z i t ,
Relicvia o p o a r t ă n e a t i n s ă .

406
MAURICE DE GUÉRIN

C E N T A U R U L
IN ROMÂNEŞTE

DE

ION PILLAT

fost dat s ă m ă nasc î n văgăunile m u n ţ i l o r . Ca r â u l văii o e ' n obârşii se


scurge d i n s t â n c ă în p i c ă t u r i şi p l â n g e p r i n g r o t e a d â n c i , întâia clipă a vieţii m i s e iasă
în n e g u r i l e u n e i locuinţe a s c u n s e şi fără să-i t u r b u r e liniştea. C â n d maicelor n o a s t r e
li se a p r o p i e deslegarea sarcinei, ele s e t r a g c ă t r e p e ş t e r i , şi î n f u n d u l celor m a i s ă l ­
batice, î n m i e z u l c e l m a i des al u m b r e i , fată, f ă r ă să scoată u n v a e r , r o a d e ca şi ele d e
t ă c u t e . L a p t e l e l o r p u t e r n i c n e face să b i r u i m f ă r ă lâncezeli n i c i l u p t e n e s i g u r e întâile
g r e u t ă ţ i a l e vieţii; totuşi ieşim din p e ş t e r i imaii t â r z i u d e c â t voi, d i n leagăn. Căci p r i n ­
t r e noi e r ă s p â n d i t ă c r e d i n ţ a că e b i n e să fereşti şi s ă î n v ă i u e ş t i cele dintâi v r e m u r i
ale fiinţei, ca zile p l i n e de zei. C r e ş t e r e a m i se î m p l i n i m a i t o a t ă î n u m b r e l e u n d e m ă
n ă s c u s e m . A d â n c u l locuinţii se g ă s e a a t â t de d e p a r t e î n créerai m u n t e l u i că in'aşi fi
ş t i u t încotro se află ieşirea, dacă v â n t u r i l e cotind c â t e o d a t ă p r i n d e s c h i d e r e a ei, n ' a r
fi a s v â r l i t acolo r ă c o a r e şi n e a ş t e p t a t e turfourări. C â t e o d a t ă iar, m a i c ă m e a s e întorcea,
î m p r e s u r a t ă d e m i r e a s m a văilor s a u r â u r i n d de a p e l e c e le cerceta. Şi a c e s t e r e v e n i r i
ale ei, f ă r ă să-îmi povestească nici c â n d d e albia şi d e f i r u l gârlelor, d a r u r m ă r i t ă î n c ă
de d u h u r i l e ilar, î m i nelinişteau m i n ţ i l e şi î n t ă r â t a t m ă î m b o l d e a u s ă ' m i c u t r e e r u m ­
brele. C e s u n t o a r e — î m i s p u n e a m — a c e l e lumi d i n afară u n d e m a i c ă m e a îşi m â n ă
a v â n t u l , şi ce d o m n e ş t e o a r e acolo a ş a d e p u t e r n i c ca să m i - o c h e m e l a ele m e r e u ?
Şi c e se p e t r e c e acolo a t â t d e p o t r i v n i c î n c â t e a să revie zilnic tot cu alte simţiri?
Maică m e a se întorcea, c â n d î n s u f l e ţ i t ă a d â n c d e b u c u r i e , c â n d jalnică şi t â r î n d u - s e ,
p a r c ă r ă n i t ă . B u c u r i a ce a d u c e a i s e î n t i p ă r e a de d e p a r t e î n v r e - o t r ă s ă t u r ă a m e r ­
sului şi i s e r ă s p â n d e a d i n p r i v i r i . Ii r e s i m ţ e a m î m p ă r t ă ş i r i l e c u î n t r e a g a fiinţă; d a r şi
m a i m u l t m ă c u p r i n d e a u lâncezelile ei, I n d e m n â n d u - m ă şi m a i a f u n d î n t o a t e p r e s u -

407
p u n e r i l e m i n ţ i i . I n clipele acelea m ă î n g r i j o r a u p u t e r i l e , recunoşteam, î n ele o v l a g ă
m e n i t ă s ă n u r ă m â n ă s i n g u r a t i c ă şi, p o r n i n d fie s ă - m i s c u t u r b r a ţ e l e , fie să-md î n ­
m u l ţ e s c g o a n a p r i n u m b r e l e l a r g i ale p e ş t e r i i , m ă s t r ă d u i a m să d e s c o p ă r î n l o v i t u r i l e
d a t e p r i n gol şi î n a v â n t u l g a l o p u l u i , ţ e l u l c ă t r e c a r e m ă î n d r e p t a m şi m ă r ă p e a u î n
fugă copitele... De-iatunci m i - a m î n o d a t b r a ţ e l e d e b u s t u l C e n t a u r i l o r , şi d e t r u p u l
eroilor şi ide t r u n c h i u l s t e j a r i l o r ; m a n i l e smi-au î n c e r c a t s t â n c i l e şi a p e l e , p l a n t e l e f ă r ă
n u m ă r şi c e l e m a i u ş o a r e adieri ale v ă z d u h u l u i , căci m i l e ridic î n l i n i ş t e a n o p ţ i l o r
o a r b e c a să p r i n d ă s u f l ă r i l e şi d i n v e s t i r i l e l o r s ă - m i p r o o r o c e a s c ă d r u m u l . P r i v e ş t e - m i
picioarele, o M e l a m p o s , ce t o c i t e s u n t ! Şi c u t o a t ă g h i a ţ a v â r s t e i m a i s i m t zile c â n d ,
sus p e culmi, în plină lumină, îmi duc i a r răscoalele tinereţii ca'n peşterile de odini­
o a r ă şi îmi 'înalţ b r a ţ e l e şi î m i a d u n t o a t e r ă m ă ş i ţ e l e iuţelii, g o n i n d p a r c ă a c e l a ş ţ e l .
Acestor t u r b u r ă r i le u r m a u p e r â n d lungi lipsuri d e ori-ee încordare. Atunci
î n t r e a g a m e a fiinţă îşi c u n o ş t e a c r e ş t e r e a şi t r e p t e l e d e v i a ţ ă ce i se u r c a u î n t r u p .
P i e r z â n d d o r u l a v â n t u l u i şi s i h ă s t r i i î n t r ' o o d i h n ă d e s ă v â r ş i t ă , g u s t a m n e s c h i m b a t ă
b u n ă t a t e a zeilor c e s e r ă s p â n d e a î n m i n e . L i n i ş t e a şi u m b r e l e h o t ă r ă s c s i m ţ i r i i f a r ­
m e c u l t a i n i c a l vieţii. U m b r i r i c e locuiţi p r i n p e ş t e r i d e m u n ţ i , v o u ă v ă d a t o r e z î n g r i ­
jirile t ă c u t e şi tăinuita î n v ă ţ ă t u r ă c e m i - a h r ă n i t vlaga, s u b paza voastră a m g u s t a t
v i a ţ a î n t o a t ă l i m p e z i m e a şi aşa c u m îmi v e n e a d i n s â n u r i d e zei! C â n d c o b o r î i d i n
l ă c a ş u l v o s t r u l a l u m i n a zilei, m ă iclătinai f ă r ă s ă m ă î n c h i n -ei; c ă c i m ă -cuprinsese
n ă v a l n i c , î m b ă t â n d u - m ă c a u n vis funest d e o d a t ă r e v ă r s a t î n piept. î m i s i m ţ e a m fiinţa,
p â n ă a t u n c i a t â t d e t a r e şi d e l e g a t ă , c ă m i s e c u t r e m u r a -din t e m e l i i ş i -risipind a t â t e a
d i n ea, s o r t i t ă p a r c ă să s e d e s t r a m e î n v â n t .

O, M e l a m p o s , t u c e v r e i s ă c u n o ş t i v i a ţ a C e n t a u r i l o r , p r i n c e d o r i n ţ ă a zeilor a i
fost c ă l ă u z i t o a r e s p r e m i n e , c e l m a i b ă t r â n şi cel m a i p l i n d e j a l e d i n t r e toţi? E m u l t
d e c â n d n u m a i î n d e p l i n e s c n i m i c d i n t r a i u l lor. N u m a i p ă r ă s e s c p i s c u l d e m u n t e
u n d e m ' a u î n g r ă d i t anii. A s c u ţ i ş u l s ă g e ţ i l o r d e ' m i foloseşte, e d o a r să d e s r ă d ă c i n e z i e r ­
b u r i î n d ă r ă t n i c e ; l a c u r i l e l i n i ş t i t e încă m ă ştiu, d a r r â u r i l e m ' a u u i t a t . Ţi-oi s p u n e
câte ceva din tinereţe; d a r amintirile isvorîte dintr'o minte nesigură, se târăsc ca u n ­
d e l e u n e i l i b a ţ i i isgârcite s c ă p â n d d i n u r n ă s t r i c a t ă . Ţ i - a m d e s c o p e r i t l e s n e a n i i d i n t â i ,
m i - a u fost l i n i ş t e şi (desăvârşire; s i n g u r ă m ă a d ă p a s i m p l i t a t e a vieţii, l u c r u c e s e r e ţ i n e
şi îţi r e v i n e u ş o r . U n zeu, d e l-ai r u g a să-şi p o v e s t e a s c ă viaţa, a r s t r â n g e - o î n d o u ă
v o r b e , o, M e l a m p o s !

M i - a m m i s t u i t t i n e r e ţ e a i u t e şi n ă v a l n i c . T r ă i a m d i n m i ş c ă r i şi n u - ş i g ă s e a u
h o t a r p a ş i i m e i . I n m â n d r i a slobodă a p u t e r i l o r , r ă t ă c e a m r e v ă r s â n d u - m ă p r e t u t i n d e n i
p r i n p u s t i e t ă ţ i . î n t r ' o zi u r m â n d o v a l e u n d e r a r s e î n c u m e t ă C e n t a u r i i , d e s c o p e r i i u n
om, c e m e r g e a a l ă t u r i c u r â u l p e m a l u l d i m p o t r i v ă . E r a î n t â i u l c e ' m i lovea p r i v i r i l e ,
l - a m d i s p r e ţ u i t . I a t ă cel m u l t , m i - a m s p u s , j u m ă t a t e a fiinţei m e l e ! C â t d e s c u r ţ i î i s u n t
p a ş i i ş i u m b l e t u l c â t d e g r e o i ! Ochii s ă i p a r c ă m ă s o a r ă cu j a l e s p a ţ i u l . F ă r ă îndoială,
i a t ă u n C e n t a u r r ă s t u r n a t de zei, silit de -dânşii să s e t â r ş e a s c ă astfel.

A d e s e a îmi o d i h n e a m zile d e s b u c i u m î n alvia r â u r i l o r . O j u m ă t a t e d i n m i n e ,


a s c u n s ă s u b a p e , se s b ă t e a s p r e a l e b i r u i , p e c â n d c e a l a l t ă s e r i d i c a liniştită şi î m i
p u r t a l e n e ş b r a ţ e l e s u s p e s t e v a l u r i . M ă d ă r u i a m astfel u n d e l o r , r ă p i t de ş u v o i u l c e
m ă m â n a în d e p ă r t ă r i , d u c â n d u i m ă s ă l b a t i c oaspe d i n m a l î n m a l vrăjit. iDe c â t e o r i ,
s u r p r i n s ide -noapte, m'am u r m a t firul a p e i s u b u m b r e l e c e s e r ă s p â n d e a u , d e p u n â n d
p e f u n d u r i d e văi, i n f l u e n ţ a n o c t u r n ă a zeilor! T r a i u l m e u s b u r d a i n i c mi Se p o t o l e a

408
a t u n c i şi mu'mi lăsa d e cât o u ş o a r ă a d i e r e d e v i a ţ ă r ă s p â n d i t ă î n aceeaş m ă s u r ă p r i n
t o a t ă ifiinţa ca lucirile zeiţei, c e c u t r e e r ă nopţile, p e a p e l e u n d e î n o t a m . O, M e l a m p o s ,
b ă t r â n e ţ e a îmi d u c e jalea r â u r i l o r ; paşnice cele mai m u l t e şi m o n o t o n e , ele îşi u r ­
m e a z ă s o a r t a m a i c a l m d e c â t C e n t a u r i i , şi c u o î n ţ e l e p c i u n e m a i b i n e f ă c ă t o a r e d e c â t
c u m i n ţ e n i a d e o m . C â n d m ă iveam din s â n u l lor, m ă u r m ă r e a u c u d a r u r i zile întregi
şi m i se t r ă g e a u înapoi încet, ca m i r e s m e .

U n n e a s t â m p ă r s ă l b a t i c şi orb î m i s t ă p â n e a paşii. I n m i j l o c u l g o a n e l o r celor


rhai n ă b ă d ă i o a s e , îmi se î n t â m p l a s ă - m i frâng d e o d a t ă g a l o p u l , ca şi c â n d o p r ă p a s t i e ,
mi s'ar fi c ă s c a t l a p i c i o a r e s a u u n zeu m i s'ar fi ivit d r e p t î n faţă. î n c r e m e n i r i l e n e a ş ­
t e p t a t e m ă făceau s ă - m i r e s i m t viaţa t u r b u r a t ă t o a t ă d e a v â n t ă r i l e î n care m ă a f l a m .
P e v r e m u r i a m t ă i a t î n codri r a m u r i ; î n goană le î n ă l ţ ă m d e a s u p r a c a p u l u i ; i u ţ e a l a
fugii o p r e a m i ş c a r e a frunzişului, ce n u m a i da decât u n f r e a m ă t uşor; d a r la cel mai
s c u r t p o p a s , v â n t u l şi c u t r e m u r a r e a s t ă p â n e a u iar r a m u l , care-işi r e l u a firul şoptirilor
sale. L a fel v i a ţ a , la s t ă v i l i r e a b r u s c ă a n a v a l e l o r d e s f r â n a t e c e le r e p e z e a m p r i n văi,
îmi f r e m ă t a î n tot t r u p u l . O a u z e a m clocotind şi gonind, i a r focul, a p r i n s de i u ţ e a l a
d r u m u r i l o r s t r ă b ă t u t e , imi^se rostogolea î n m i n e . T r u p u l însufleţit î m i s t ă p â n e a l u p ­
t â n d v a l u r i l e ce-1 l o v e a u d i n n ă u n t r u , şi g u s t a î n acele furtuni v o l u p t a t e a cunoscută
d o a r d e m a l u r i l e m ă r i i , de a c u p r i n d e , fără a p i e r d e d i n ea nimic, o v i a ţ ă î n t ă r â t a t ă ,
ajunsă la c u l m e . I n t i m p c e e u c u f r u n t e a î n t i n s ă v â n t u l u i c e - m i a d u c e a răcoarea, p r i ­
v e a m v â r f u l m u n ţ i l o r î n d e p ă r t a ţ i , copacii de p e ţ ă r m u r i şi a p e l e d i n r â u r i , a c e s t e a p u r ­
t a t e în c u r g e r e înceată, aceia l e g a ţ i d e p ă m â n t şi mişcători d o a r p r i n c r e n g i l e s u p u s e
c u s u s p i n e la s u f l a r e a v ă z d u h u l u i . „ E u singur, î m i s p u n e a m , a m m i ş c a r e a slobodă, ş i ' m i
p o r t d u p ă p l a c viaţa p r i n t o t î n t i n s u l văilor. S u n t m a i fericit c a p â r a e i e r e p e z i c e cad
d i n m u n ţ i apre a n u s e m a i s u i v r e - o d a t ă . D u d u i t u l copitei m e l e e mai m â n d r u ca
p l â n g e r i l e codrilor şi ca m u r m u r u l u n d e i ; e r ă s u n e t u l C e n t a u r u l u i r ă t ă c i t o r , ce s i n g u r
îşi e c ă l ă u z ă " . Astfel p e c â n d şoldurile m e l e repezite se b u c u r a u de b e ţ i a iuţelii, î i
s i m ţ e a m m a i s u s trufia şi, î n t o r c â n d u - m i c a p u l , m ă o p r e a m u n t i m p s ă - m i privesc
crupa fumegândă.

T i n e r e ţ e a e la fel c u p ă d u r i l e î n v e r z i t e î n z b u c i u m d e v â n t u r i : v ă l u r e a z ă î n
t o a t e p ă r ţ i l e b o g a t e l e d a r u r i ale vieţii şi p u r u r i u n m u r m u r a d â n c îi s t ă p â n e ş t e f r u n ­
zişul. T r ă i n d c u d ă r u i r e a r â u r i l o r , r e s p i r â n d m e r e u p e Cybela, î n alvii de v ă i s a u p e
piscuri, m ă s ă l t a p r e t u t i n d e n i o v i a ţ ă o a r b ă şi n ă p u s t i t ă . D a r c â n d n o a p t e a , p l i n ă de
liniştea zeilor, m ă găsea p e p o a l e l e m u n ţ i l o r , e a m ă î n d r u m a la g u r ă d e p e ş t e r i şi
acolo m ă î m p ă c a p r e c u m potoleşte v a l u r i l e m ă r i i , l ă s â n d să m a i d ă i n u i e î n m i n e u ş o a r e
u n d u i r i ce î n d e p ă r t a u s o m n u l fără s ă - m i s p e r i e o d i h n a . C u l c a t p e p r a g u l sihăstriei
m e l e , c u t r u p u l v â r î t î n v ă g ă u n ă şi c u c a p u l s u b cer, u r m ă r e a m jocul u m b r e l o r . V i a ţ a
s t r ă i n ă , c e p e s t e zi m ă p ă t r u n s e s e , p i c u r a din m i n e s t r o p cu s t r o p , î n a p o i î n s â n u l p a ş ­
nic a l Cybelei, p r e c u m d u p ă o r u p e r e d e n o r i p i c ă t u r i l e ploii d e p e f r u n z e c a d şi se
u n e s c c u a p e l e c u r g ă t o a r e . S e s p u n e c ă zeii m a r i n i , c â n d înoptează, îşi p ă r ă s e s c p a l a ­
t e l e a d â n c i , şi a ş e z â n d u - s e p e stâncile ţ ă r m u l u i înaintat, îşi î n t i n d p r i v i r i l e p e s t e v a ­
luri. V e g h e a m l a fel, a v â n d la p i c i o a r e o î n t i n d e r e de v i a ţ ă a s e m e n i c u a ţ i p i r e a m ă r i i .
R e d a t fiinţei g r ă n i ţ a t e şi întregi, m i s e p ă r e a că t o c m a i m ă n ă s c u s e m , şi că ape a d â n c i
ce m ă zămisliseră în s â n u l lor, a b i a m ă l e p ă d a s e r ă sus p e m u n t e ca p e u n delfin u i t a t
pe iSirte d e t a l a z u l A m f i t r i t e i .
Privirile m i se d u c e a u slobode şi a j u n g e a u d e p ă r t ă r i l e cele m a i a f u n d e . Ca ţ ă r ­
m u r i p u r u r e a u d e , ş i r u r i d e m u n ţ i , p r i n asfinţit p ă s t r a u luciri n e ş t e r s e încă de u m b r e .

409
M a i s t ă r u i a u acolo sus, î n l u m i n i ş u r i p a l i d e , c u l m i goale şi c u r a t e . Acolo v e d e a m c o ­
b o r â n d c â n d p e z e u l Pan-, p u r u r i s i n g u r a t i c , c â n d c o r u l d i v i n i t ă ţ i l o r tainice, s a u t r e c â n d
v r e o N i m f ă din p ă d u r i , î m b ă t a t ă d e n o a p t e C â t e o d a t ă v u l t u r i i m u n t e l u i O l y m p s t r ă ­
b ă t e a u t ă r i a şi s e p i e r d e a u î n a f u n d de zodii ori p e s u b f r u n z ă p r o o r o c i t o a r e d e c o d r i .
D u h u l zeilor, c ă p ă t â n d s u f l a r e , p e n e a ş t e p t a t e t u r b u r a l i n i ş t e a stejarilor s t r ă v e c h i .

U r m ă r e ş t i î n ţ e l e p c i u n e a , o, M e l a m p o s , e a e ştiinţa v o i n ţ e i zeilor, şi t u p r i b e ­
g e ş t i p r i n t r e p o p o a r e c a ş i u n m u r i t o r r ă t ă c i t de s o a r t ă . P r i n locurile n o a s t r e se află
o p i a t r ă c a r e d e o atingi, d ă u n s u n e t a s e m e n e a c o a r d e l o r ce se f r â n g d e c â n t e c ; p o ­
vestesc o a m e n i i că Apolo, p e c â n d îşi m â n a t u r m a p r i n a s t e pustietăţi, o d i h n i n d u - ş i
lira p e p i a t r ă , îi lăsă a c e a m e l o d i e . O, M e l a m p o s , zeii r ă t ă c i t o r i ş i - a u p u s l i r a p e p i e t r e ;
d a r nici u n u l . . . nici u n u l n u şi-a u i t a t - o acolo. P e v r e m e a c â n d v e g h e a m î n p e ş t e r i , a m
c r e z u t c â t e o d a t ă că voiu s u r p r i n d e visele C y b e l e i a d o r m i t e , ş i că m a i c a zeilor, t r ă d a t ă
d e visări, o să m i l e d e s t ă i n u i e ; d a r n ' a m p r i n s a l t c e v a n i m i c d e c â t s u n e t e c e se t o p e a u
î n s u f l u l nopţii, sau v o r b e fără şir desluşit ca f r e a m ă t de r â u r i .

„O, M a c a r i e , — î m i s p u s e î n t r ' o b u n ă zi m a r e l e C h i r o n a c ă r u i b ă t r â n e ţ i le u r ­
m ă r e a m , — s u n t e m a m â n d o i C e n t a u r i d e m u n ţ i , d a r ce d e o s e b i t e n e s u n t obiceiurile!
O vezi, t o a t ă silinţa zilelor m e l e e ide a c ă u t a b u r u e n i , iar tu, eşti l a fel c u m u r i t o r i i ce,
c u l e g â n d p e a p e s a u î n c o d r i bticăţi d i n n a i u l f r â n t d e zeul P a n , l e - a u î n c e r c a t cu b u ­
zele. D e a t u n c i ei, i n s u f l â n d d i n r ă m ă ş i ţ e l e z e u l u i u n d u h n e î n f r â n a t s a u p o a t e c ă p ă ­
t â n d o tainică n e b u n i e , p ă t r u n d p r i n p u s t i e t ă ţ i , se a f u n d ă î n p ă d u r i , u r m ă r e s c apele,
s e î n f r ă ţ e s c cu m u n ţ i i , n e l i n i ş t i ţ i şi p u r t a ţ i d e u n i m b o l d n e c u n o s c u t . I e p e l e s ă l b a t i c e
d i n d e p ă r t a t a Scitic, î n c ă l e c a t e de v â n t u r i , n u s u n t m a i sperioase ca t i n e şi nici m a i c u
j a l e c â n d c r i v ă ţ u l le p ă r ă s e ş t e î n a m u r g . C a u ţ i oare zeii, o, M a c a r i e , obârşia o a m e n i l o r
şi a a n i m a l e l o r , s ă m â n ţ a focului obştesc? D a r b ă t r â n u l Ocean, p ă r i n t e l e t u t u r o r a , îşi
p ă s t r e a z ă î n c h i s e în s i n e t a i n e l e , şi N i m f e l e î n j u r u - i î n v â r t e s c c â n t â n d o v e ş n i c ă h o r ă
să a c o p e r e c u c o r u l l o r tot c e a r p u t e a s c ă p a b u z e l o r sale î n t r e d e s c h i s e d e s o m n : M u ­
r i t o r i i a u a j u n s u n e o r i să m i ş t e şi p e zei p r i n v i r t u t e şi p r i m i r ă d i n m â n a lor lira să
v r ă j e a s c ă n o r o a d e l e s a u s e m i n ţ e noi s p r e a le îmbogăţi, — d a r n i m i c d i n g u r a lor
neîndurată

„ I n t i n e r e ţ e a m e a Apolo m ' a .aplecat c ă t r e p l a n t e şi m ' a î n v ă ţ a t să l e r ă p e s c d i n


v i n e s e v e l e b i n e f ă c ă t o a r e . D e a t u n c i a m p ă s t r a t ou c r e d i n ţ ă l ă c a ş u l v a s t al m u n ţ i l o r ,
n e l i n i ş t i t d a r î n t o r c â n d u - n i ă m e r e u la c u l e s d e b u r u e n i şi î m p ă r ţ i n d leacurile d e s c o p e ­
r i t e î n e l e . Vezi t u , d e - a i c i p i s c u l p l e ş u v al m u n t e l u i Oeta? A l c h i d e 1-a d e s p u i a t ca să'şi
clădească r u g u l . O, M a c a r i e , semi-zeii, copiii zeilor, î n t i n d b l a n a leilor p e s t e r u g u r i
şi s e m i s t u i e s c p e c u l m e a c e a m a i î n a l t ă ! V e n i n u l p ă m â n t u l u i s p u r c ă s â n g e l e m o ş t e n i t
d e l a cei f ă r ă d e m o a r t e ! Şi noi, C e n t a u r i zămisliţi de c u t e z a r e a u n u i m u r i t o r d i n s â n
a l b d e n o u r ou c h i p d e zee, ce a j u t o r s ă a ş t e p t ă m oare d e la J u p i t e r , el c e n e - a lovit
cu t r ă s n e t p e p ă r i n t e l e s e m i n ţ i e i ? V u l t u r u l zeilor r u p e veşnic m ă r u n t a i e l e f a u r u l u i
ce-a z ă m i s l i t p e î n t â i u l o m . O, M a c a r i e , o a m e n i şi C e n t a u r i r e c u n o s c c a s t r ă m o ş i p e
acei c e a u r ă p i t p r i v i l e g i u l c e l o r f ă r ă de m o a r t e . Şi p o a t e c ă t o t c e s e mişcă î n afară d e
zei e d o a r u n f u r t i ş a g c a r e li s'a făcut, d o a r o f ă r â m ă u ş o a r ă d i n fiinţa lor r ă p i t ă d e ­
p a r t e , c a o s ă m â n ţ ă î m p i n s ă d e s u f l a r e a a t o t p u t e r n i c ă a soartei. S e s p u n e c ă E g e u ,
t a t ă l l u i T h e z e u , a s c u n s e s u b g r e u t a t e a u n e i stânci, la m a r g i n e a m ă r i i , a m i n t i r i şi
s e m n e d u p ă c a r e fiul s ă u să-şi p o a t ă î n t r ' o zi r e c u n o a ş t e n e a m u l . Z e i geloşi a u î n g r o -

410
p a t şi .ei u n d e v a m ă r t u r i a d e s p r e obârşia t u t u r o r a ; d a r la ţ ă r m u l c ă r u i O c e a n a u rosto­
golit p i a t r a c e l e acoperă, o, Macarie!"

I a t ă î n ţ e l e p c i u n e a la c a r e m ă r i d i c a m a r e l e Chiron! A j u n s I a v â r s t a d i n u r m ă ,
C e n t a u r u l l e g a î n m i n t e a sa sfaturile c e l e mai î n a l t e . T r u n c h i u l încă m â n d r u , i se c a m
tesla p e l â n g ă ş o l d u r i p e s t e c a r e , p r e d o m n i t o r , se apleca t o t u ş p u ţ i n , c a iun stejar m â h ­
nit ide v â n t u r i , i a r încă î n p u t e r e m e r s u - i a b i a de r e s i m ţ e a p i e r d e r e a anilor. P ă r e a că
m a i p ă s t r e a z ă r ă m ă ş i ţ e din n e m u r i r e a h ă r ă z i t ă lui p e v r e m u r i d e Apolo, d a r p e care
o înapoiase zeului de m u l t

I n c e m ă p r i v e ş t e , o, M e l a m p o s , c o b o r în b ă t r â n e ţ e liniştit c a şi a p u s u l zodiilor.
Mai p ă s t r e z încă destulă c u t e z a r e să a j u n g î n vârf d e s t â n c i şi acolo zăbovesc p r i v i n d
la norii sălbaticii şi sperioşi; s t a u şi m ă t o t u i t c u m r ă s a r d i n z a r e H y a d e l e ploioase,
P l e i a d e l e şi î n a l t u l Orion. D a r o recunosc, m ă î m p u ţ i n e z şi m ă p i e r d r e p e d e , c a o z ă ­
p a d ă p r i n s ă d e a p e , i a r î n c u r â n d m ă voiu d u c e să m ă fac u n a cu r â u r i l e ce se scurg
în sânul primitor al pământului.
O N D I N E L E
DE

OLGA CABA

î n t r ' o n o a p t e caldă, cu l u n ă , m ' a m d u s să î n n o t î n l a r g . M a r e a e r a c a l d ă şi p u ­


ţin a g i t a t ă , r e s p i r a m o l c o m şi a d â n c î n j u r u l m e u , îşi d e s c h i d e a t o a t e c ă r ă r i l e şi se
lăsa d e s f ă c u t ă î n spice, s â n g e r â n d de r ă n i ce se î n c h e g a u î n d a t ă î n u r m a m e a , p r i m i ­
t o a r e şi caldă, n e s f â r ş i t ă ş i t o t u ş i s u p u s ă u n o r s i m p l e g e s t u r i d e m â n g â e r e î n c a r e se
t r a n s f o r m ă î n n o t u l a t u n c i c â n d ai r e u ş i t să p i p ă i a e v e a inima m ă r i i .
C â n d m â n g â i m a r e a , t e va m â n g â i a şi ea cu fiecare m i ş c a r e d i n t r u î n c e p u t , d a r
dacă t e s b a ţ i şi t e l u p ţ i î n c o n t r a ei, t e v a iovi şi te v a p i e r d e .
Ce u ş o r e să d o m i n i t o a t ă i m e n s i t a t e a şi ce s i m p l ă este cheia m a r i l o r c u c e r i r i !
I n n o a p t e a a c e e a m a r e a e r a c l a r ă şi s t r ă v e z i e d e l u n ă . P r i v i n d î n a d â n c u l apei,
n u r e u ş e a m sănmi r e c u n o s c m e m b r e l e , a ş a de albe şi s t r ă l u c i t o a r e p ă r e a u c u m p l u ­
t e a u p e s t e p r ă p a s t i a n e a g r ă , s c â n t e i a t ă d e s t e l e vii.
Şi î m i p a r e că m ă u r m ă r e ş t e cineva, din c â n d în c â n d s i m ţ e a m c u m s v â c n e ş t e
a p a î n u r m a m e a , a l t ă d a t ă s e ridica d i n a d â n c u r i , î n f a ţ a m e a , o u m b r ă — e r a u n
p e ş t e , o c r e a n g ă r ă t ă c i t ă , sau p o a t e , r e s t u r i l e u n e i corăbii lovite d e n a u f r a g i u ?
A m simţit a t i n g e r e a u n e i m â i n i p e u m ă r şi m i - a m î n t o r s c a p u l b u i m ă c i t ă . E r a
Ondina.
— N u t e s p e r i a — şopti e a z â m b i n d , l ă s â n d u - s e p e s p a t e , m â n g â i n d u - ş i p ă r u l
l u n g şi n e g r u , cu b r a ţ e l e a l b e r i d i c a t e î n arc f r u m o s . P a r c ă t o a t ă femeea e r a o h a r p ă ,
p l e t e l e îi e r a u corzile — î n j u r u l ei p l u t e a o l u m i n ă i n d e c i s ă , a r g i n t i e , ca l u c i u l s u a v
şi m o a l e d i n j u r u l p e r l e l o r sau o p a l u l G a l a c t e e i î n t r ' o n o a p t e de v a r ă .
— „ D ă - m i m â n a , n u - ţ i fie frică"...
M u l t ă v r e m e n u a m p u t u t p r i n d e î n ţ e l e s u l v o r b e l o r sale, u r m ă r i n d d o a r c a ­
d e n ţ a vocei c l a r e , c a r e n u a v e a n i m i c o m e n e s c , e r a a t â t d e l i m p e d e şi l i b e r ă de m o ­
d u l a ţ i a şi a m i n t i r e a o r i c ă r e i p a s i u n i p ă m â n t e ş t i , e r a ca vocea e l e m e n t e l o r , ca v â n t u l
s a u c â n t e c u l d e p a s ă r e , s a u clipocitul de v a l u r i , e r a oa u n clopot d e cristal l o v i t c u o
n u i a d e a r g i n t . C â n d a m î n ţ e l e s însă ce v r e a delà m i n e , îmi e r a frică, îmi e r a frică să

412
n u m ă duc d e p a r t e , la şipotul t ă i n u i t de ş a p t e orizonturi, acolo, u n d e i s v o r ă ş t e a c e a s t ă
voce n e u m a n ă şi u n d e , în f r ă m â n t ă r i l e scoicilor răscolite, a n i m a l u l m o a r e şi se n a s c
perlele.
— „ N u , n u plec cu tine. M i - e frig. L a noi e culesul viilor şi dealurile r ă s u n ă
i n j u r de c â n t e c u l culegătorilor. Mi-e d o r d e o cupă plină de m u s t cald şi dulce, m i - e
dor să m ă î n c u i b î n t r ' o clae d e fân, să p r i v e s c c e r u l şi să n u m ă g â n d e s c la nimica
a t u n c i când trestiile îşi î n c h i p u e că s u n t gurile flautului lui B a n şi s t r e c o a r ă v â n t u l
p r i n t o a t e potecile s o m n u l u i şi ale dorinţei. Vocea t a este ca v â n t u l c a r e n ' a fost t u r ­
n a t î n nici-fun f l u e r şi nici-o t r e s t i e . M i - e frică d e vocea ta. P r i v i r e a t a ieste l i m p e d e
şi rece şi n u o p o a t e limita nici s p a ţ i u l . M i - e frică d e ochii tăi. U n g h i i l e t a l e n u s u n t
u n g h i i : s u n t scoici de sidef. M i - e frică d e m â i n i l e t a l e .
D r u m u r i l e b ă t u t e de noi, ce ştii t u d e s p r e ele ? T u n u eşti femee, ai coadă de
p e ş t e . M i - e frică de t i n e " .
— „Să n u î n d r ă z n e ş t i să-îmi spui încă o d a t ă că a m coadă d e p e ş t e . V r e i să-mi
spui că m ă c o m p ă t i m e ş t i , t u c a r e t o a t ă v i a ţ a t a ai dorit n u m a i să a i coadă de peşte?
F r i c ă să n u - ţ i fie p e n t r u c ă e u n u p o t să t e r ă p e s c C â n d ai să ajungi la c a p ă t u l t u ­
t u r o r dorinţelor, t u s i n g u r ă a i să vii l a m i n e . A c u m n u eşti liberă încă ş i nici n u t e
p o t l u a decât p e n t r u a-ţi a r ă t a tot î n t i n s u l i m p e r i u l u i m e u . V r e i să vii cu m i n e ?".
S i m ţ e a m că tot ce s p u n e , e s t e logic. N u s e n s u l v o r b e l o r ei m ' a î n d u p l e c a t însă,
ci m o d u l a ţ i u n e a albă şi l i m p e d e a vocei sale stranii, a cărei m u z i c ă p l u t e a m u l t ă
v r e m e d e a s u p r a u n d e l o r , ca u n alt r â n d de u n d e argintii, ca s u s p i n u l unei h a r p e î n
spaţiul nemărginit.
— „Da, v i u cu tine, Ondina, p e n t r u c ă vocea t a m ă chiamă î n n e m ă r g i n i r e a u n d e
s e n a s c visele a l b e fără f o r m ă . î m i a m i n t e s c să fi auzit vocea t a de câte ori m ă
s i m ţ e a m p i e r d u t ă în faţa frumuseţii, de c â t e o r i clipa îmi p ă r e a p r e a î n a l t ă şi v i a ţ a
fără limită. Dincolo d e opalul ceţei şi v r a j a lunei, dincolo de c e r u l a d e m e n i t o r din
v i t r a i l - u r i l e p r o f u n d e , dincolo de m i r e a s m a florilor a s p i r a t ă a d â n c şi de c â n t e c u l v i o ­
rilor î n d e p ă r t a t e , a u z e a m vocea t a şi c h e m a r e a t a î n larg, d a r îmi era frică să te
u r m e z , î m i e r a frică să n u m ă p i e r d , să n u fiu s m u l s ă zilei ocrotitoare. T u n u ştii
delà ce d e p ă r t ă r i p o r n i m noi î n s p r e tine şi cât curaj t r e b u e să a v e m p e n t r u a lua
d r u m u l t ă u , d i n t r ' u n a din cele o s u t ă de p o r ţ i ale bucuriei. D u - m ă , O n d i n a , i u t e , a m
călcat p e s t e t e a m ă , ca p e s t e o p r ă p a s t i e p r o f u n d ă , d a r cu g u r i l e a p r o p i a t e , u i t e , s u n t
j
liberă, d u m ă acum, p â n ă n u r ă s a r e soarele şi n u se deschid t o a t e g â n d u r i l e d e e r i " .
I n t r e t i m p , l u n a apusese şi l u m i n a s c u t u r a t ă d e stele d e v e n e a t o t m a i palidă,
zarea s e u m p l u de luciri albe şi p e s t e u n d e l e d i n j u r u l n o s t r u , se l ă s a r ă pescăruşii.
Ibiza, cu t o a t e d e a l u r i l e şi t u r n u r i l e sale, se p i e r d u în u r m ă , g r ă d i n ă f e r m e ­
c a t ă a d ă p o s t i n d a t â t e a visuri streine, p e c a r e n u le voi m a i p u t e a c u n o a ş t e niciodată.
O n d i n a m ă luă de m â n ă şi n e - a m scufundat î m p r e u n ă î n m a r e . P e n t r u c ă ea
î n n o t a m u l t m a i r e p e d e d e c â t m i n e , continuă să m ă ţie d e m â n ă tot d r u m u l . M a r e a
se u m p l u î n j u r u l n o s t r u d e o l u m i n ă v e r d e , şi deasupra,. î n s u b ţ i e r e a apelor, soarele
juca în clătinarea reţelelor subţiri de aur. Ajunsesem într'o vale crescută cu tufe
d e m o d r e p o r ă şi n e - a m aşezat p u ţ i n p e n t r u c ă eu e r a m obosită şi O n d i n a voia să se
p i e p t e n e . N u m a i d e c â t se s t r â n s e s e r ă în j u r u l ei o m u l ţ i m e de peştişori de t o a t e
colorile. E a îi striga p e n u m e şi îi l u a î n p a l m ă , ca p e n i ş t e p o r u m b e i , m e d u z e l e i se
a ş e z a r ă p e u m ă r şi racii mici, rozi, i se î n c l e ş t a r ă î n p ă r , ca n i ş t e p i e p t e n i .
D e o d a t ă , apa d e a s u p r a n o a s t r ă se t u r b u r ă de u m b r e , voci şi r â s e t e se a p r o p i a r ă ,
şi în j u r u l nostru, p e t u f e l e de m â d r e p o r ă , se l ă s a r ă ondinele.
„ B u n ă d i m i n e a ţ a , O n d i n a ! U n d e - a i u m b l a t p â n ă a c u m ?".

*
„ D e u n d e vii, O n d i n a ? U i t e , a m o b r ă ţ a r ă n o u ă de p e r l e !".
„ U i t e , a v e n i t o o n d i n ă d i n O c e a n u l Pacific. A r e p ă r u l v e r d e " .
„ D a r , p e n t r u n u m e l e lud D u m n e z e u ! — e x c l a m ă o ondină, îngrozită, a r ă t â n *
du-mtă p e m i n e — c i n e e a s t a ? U i t e , a r e p i c i o a r e ! C e g r o a z n i c ! "
A c u m t o a t e O n d i n e l e s'au s t r â n s î n juriul m e u şi m ă p r i v e a u f a s c i n a t e d e m i ­
r a r e şi groază. î m i a s c u n s e s e m picioarele c u m p u t e a m s u b t u f a p e c a r e ş e d e a m şi
m ă s i m ţ e a m f o a r t e s t i n g h e r i t ă . E l e a v e a u t o a t e cozi f r u m o a s e v e r z i - a r g i n t i i cu solzii
m u l t mai lueioşi decât solzii d e p e ş t e şi c u m m ă u i t a m la ele şi apoi la p i c i o a r e l e m e l e ,
î m i v e n e a să p l â n g de r u ş i n e şi d e necaz.
— „ D e ce ai p ă r u l s c u r t ? — m ă î n t r e b ă u n a din ele.
— „Ce e a s t a ?" — se i n t e r e s ă o a l t ă o n d i n ă , privindu-imi ceasul.
— „ E s t e u n ceas.
— „Ce însemnează „ceas" ?
— „ I n s t r u m e n t de m ă s u r a t t i m p u l " .
— „ D e c e t r e b u e să m a s o r i t i m p u l " ?
— „ P e n t r u c ă la n o i este de v â n z a r e " . -
— „ D a r ce b a t e aşa î n ă u n t r u " ?
— „Este inima timpului care bate".
T o a t e o n d i n e l e n ă v ă l i s e r ă a c u m a s u p r a m e a U n a m ă t r ă g e a d e picioare, a l t a
d e p ă r , a l t e l e iarăşi voiau să a u d ă c u m b a t e i n i m a t i m p u l u i . U n g u v i d e , p ă r â n d u - i - s e
că a t m o s f e r a d i n j u r u l m e u e u ş o r ostilă, m ă m u ş c ă de g e n u n c h i , d i n exces d e zel.
Ondina bătu din p a l m e :
— „ N u v ă este r u ş i n e , fetelor, să t r a t a ţ i î n a ş a fel p e u n oaspe a l m ă r i l o r ?
E u a m a d u s - o aici p e a c e a s t ă fiică de om şi cine m a i î n d r ă z n e ş t e să o necăjească, v a
a v e a d e - a f a c e c u m i n e . Şi ce dacă a r e picioare? P a r c ă voi n u v ă d a ţ i î n v â n t d u p ă
p e s c a r i şi m a r i n a r i , d e ş i fiecare d i n ei a r e p i c i o a r e " ?
O n d i n e l e se r e t r a s e r ă p u ţ i n , p ă r â n d că n u vor să discute d e s p r e u l t i m a a f i r m a ­
ţie, i a r g u v i d e l e i m p e r t i n e n t , c ă r u i a O n d i n a i-a t r a s o p a l m ă b i n e n e m e r i t ă , şi m a i
b i n e m e r i t a t ă , se r e t r a s e î n f u n d u l u n e i tufe, de u n d e n u se mai z ă r e a u d e c â t ochii
săi g a l b e n i , clipind stupizi şi speriaţi. C â n d a m p o r n i t - o d i n nou, o n d i n e l e n e u r m ă ­
r e a u delà o d e p ă r t a r e r e s p e c t u o a s ă , m a i întâi î n t ă c e r e , a p o i cu c â n t e c e a t â t de l i m ­
pezi şi s t r a n i i , î n c â t m ă c u p r i n s e o fericire a d â n c ă şi liniştită, c u m p l u t e a m î n a p a
v e r d e şi caldă, î m b i b a t ă de s o a r e , de muzică, l e g ă n a t ă la r ă s p â n t i a t u t u r o r v a l u r i l o r ,
acolo, u n d e îşi a r e r ă d ă c i n i l e î n c â l c i t e şi m o b i l e , f l u x u l .
S e a l ă t u r a r ă c o r t e g i u l u i n o s t r u p e ş t i de t o a t e colorile, u n i i vineţi, ca şi c a t i ­
feaua, cu p e t e albe, alţii roşii, cu a r i p i u ş o a r e ca v ă l u l , u r i a ş e b r o a ş t e ţ e s t o a s e a l b a s t r e
ca p o r ţ e l a n u l , p u r t a u o n d i n e p e s p i n a r e , c a r e îşi făceau t o a l e t a d e d i m i n e a ţ ă , î m p l e -
tindu-işi p e r l e şi flori î n p ă r . T o t c o r t e g i u l a c e s t a d e p e ş t i şi de o n d i n e n e - a î n t o v ă ­
r ă ş i t p â n ă c e - a m a j u n s la o v a s t ă c â m p i e c r e s c u t ă cu a l g e şi c r e n g i de coral.
O n d i n e l e îşi luiară r ă m a s b u n d e aici, î n c ă l e c â n d u n c u r e n t cald şi r e p e d e c a r e
c u r g e a p r i n m a r e ca u n r â u şi î n u r m a lor, p l e c ă t o t c o r t e g i u l de p e ş t i , d e raci şi
de broaşte.
A m r ă m a s s i n g u r e cu O n d i n a .
P â n ă a c u m , n o u t a t e a t u t u r o r l u c r u r i l o r p e c a r e le v ă z u s e m , veselia o n d i n e l o r ,
c â n t e c u l l o r şi c o n t i n u a l e g ă n a r e a lumii v e r z i şi a u r i i din j u r u l m e u , m ' a u ţ i n u t î n -
t r ' u n fel de fericită a i u r e a l ă , dincolo d e c a r e n u p u t e a m s ă - m i d a u s e a m a d e n i m i c .
I n clipa a c e a s t a însă, m ă s i m ţ e a m d e o d a t ă c u p r i n s ă d e friguri şi o s t r a n i e p r e s i m ţ i r e
m ă î n c r e m e n i s e p e loc.

414
— „ V i n o " — spuse O n d i n a .
— „Nu, n u p o t " .
— „Da, a ş a este. I n faţa ta ai u n cimitir". ^
— „Şi în cimitirul acesta"...
— „In cimitirul acesta este pace. Şi ai să revezi p e c i n e v a " . -
— „Nu, nu v r e a u să ştiu. H a i să n e î n t o a r c e m " -
D a r m ă î n ş e l a s e m dacă îmi î n c h i p u i a m că pot să m ă î n t o r c tot aşa de uşor,
p r e c u m a m venit. U n c u r e n t rece şi p u t e r n i c îmi tăiase d r u m u l r e t r a g e r i i , ca u n g a r d
viu, î m p i n g â n d u - m ă tot mai î n ă u n t r u în cimitirul, u n d e în loc de cruci, se r i d i c a u
tufe de coral, şi în loc de sălcii, se l e g ă n a u alge.
P l u t i n d p e s t e u n r â n d nesfârşit de m o r ţ i , Ondina mă opri şi n e l ă s a r ă m în jos
p e o c r e a n g ă de coral.
— „Aici" —- î m i spuse încet. M u l t ă - m u l t ă v r e m e n u a m î n d r ă z n i t să-<mi ridic
m â i n i l e s t r â n s e peste ochi şi a m r ă m a s n e m i ş c a t ă , u n g h e m v i u de s p a i m ă şi d u r e r e .
Ş t i a m că s u n t a p r o a p e d e dânsul, d a r n u v r o i a m să cred, n u v r o i a m să-arii d a u s e a m a
d e acest l u c r u — l u p t a m cu m i n e î n s u m i p e n t r u a m a i p r e l u n g i această u l t i m ă clipă
d e n e s i g u r a n ţ ă , p e n t r u c ă ş t i a m că atunci, c â n d î m i voi ridica m â i n i l e d e p e ochi,
se v a sfârşi t o t u l . ,
I n u m b r a coralului, d o r m e a H a n s v o n Regensdorf.

— „Ondina, Ondina, e imposibil. H a n s von Regensdorf este î n W a l h a l l a . Joacă


z a r u r i cu Siegfried. L - a m v ă z u t cu ochii m e i !". * .... ' v

— ;,Ai visat n u m a i . H a n s d o a r m e şi visează că este î n W a l h a l l a . P â n ă c â n d va


sosi ceasul, voi n u vă v e ţ i p u t e a întâlni, decât n u m a i î n s o m n " .
— „Şi c â n d v a sosi ceasul ?".
O n d i n a zâmbi p u ţ i n :
— „ L a noi, t i m p u l n u este de vânzare"...
A t u n c i , m i - a m scos c e a s u l şi l - a m legat de coada u n u i p e ş t e . Plecă î n s p r e
nord-vest, î n c ă r c a t de această s t r a n i e p o v a r ă .

A m c u t r e e r a t cu O n d i n a t o a t e m ă r i l e .
A m fost î n O c e a n u l Pacific şi î n M a r e a î n g h e ţ a t ă d e nord, u n d e a m l u a t p a r t e
l a c o n c u r s u l a n u a l de î n n o t al focelor p o l a r e . A m vizitat depozitele de corăbii scu­
f u n d a t e d i n A t l a n t i c şi M a r e a E g e e şi a m i e r n a t p r i n m u l t e golfuri adânci, la a d ă ­
p o s t u l f u r t u n i l o r m a r i n e şi încălzite de golf-stream, s t a ţ i u n e u n d e îşi p e t r e c sezonul
d e i a r n ă ondinele b o g a t e . Aici, ele a u diferite a m u z a m e n t e : se u r c ă p â n ă a p r o a p e d e
s u p r a f a ţ ă şi suflă băşici d e a e r p r i n trestii lungi, s t a u de v o r b ă c u pescarii î n n o p ţ i l e
c u lună, s e i n t e r e s e a z ă de m e r s u l lumii, citesc ziare şi discută politică. Odată, o o n ­
dină capricioasă a r u g a t p e u n m a r i n a r să-i c u m p e r e o p ă l ă r i e şi coborî î n a d â n c u r i
c u o tocă d e v e l u r î m p o d o b i t ă c u p a n g l i c i şi p e n e . O s u m e d e n i e de p e ş t i se s t r â n s e ­
s e r ă în J u r u l ei şi f ă c u r ă a t â t a h a z d e p ă l ă r i e , încât o m u l ţ i m e d i n ei a u m u r i t d e
r â s . D e a t u n c i , p o r t u l p ă l ă r i i l o r a fost strict interzis, i a r o n d i n a cu p r i c i n a a fost m u ­
t a t ă în p e n i t e n c i a r î n O c e a n u l î n g h e ţ a t .
A m c ă l ă t o r i t c â n d înnotâttd, c â n d p e jos, î n nisipul fin şi r e c e în fundul în-

415
t u n e c a t al m ă r i i , s e r v i n d u - n e d e p e ş t i fosforescenţi î n loc d e l a n t e r n ă , a l t ă d a t ă n e
î m b a r c a m p e s p i n a r e a v r e u n u i r e c h i n p e n t r u o zi î n t r e a g ă .
C â n d a sosit o r a d e s p ă r ţ i r i i , O n d i n a îşi scoase d i n d e g e t u n i n e l v e c h i d e a r ­
gint, cu u n ametiist m i c , t ă i a t î n f o r m ă d e s t e a .
— „ I a i n e l u l a c e s t a şi d e c â t e ori vei a v e a o d o r i n ţ ă , î n v â r t e ş t e - 1 d e t r e i ori p e
d e g e t şi ce d o r e ş t i , se iva î m p l i n i . — A m a j u n s î n d ă r ă t l a Ibiza. R ă m â i ou b i n e ! "
B u i m ă c i t ă , a m eşit d i n m a r e p e m a l u l nisipos. Ochii mi se f ă c u r ă mici de p r e a
m u l t s o a r e şi p r e a m u l t azur, î m i p ă r e a c ă visez şi că a t â t a l u m i n ă n u p o a t e să e x i s t e
aevea.
A m s t a t cinci l u n i î n a d â n c u l m ă r i i .
1
I n Ibiza, e r a p r i m ă v a r ă ) .

1) F r a g m e n t d i n r o m a n u l „Castel î n Spania".

416
TERTET MAGIC
DE

VINTILĂ HORIA

E L E G I E

I n apa v e c h e stă castelu 'nchis


Ca ' n t r ' u n s e r t a r u i t a t d e m u l t aşa
Şi nici u n zgomot n ' a v e n i t d i n v i s
S ă ' n v i e v r e m e a , luciul să-i redea.

P r e a t r i s t e , frunzele nici n u m a i cad,


D e a s u p r a c e r u l t r e m u r ă î n somn,
I n o h i s ă ' n v e r d e liniştea-i d e b r a d
Şi m o a r t e a p e alei p r e a s i n g u r D o m n .

P e s t e fereşti obloanele s'au t r a s ,


Ca p e s t e ochi c â n d s o m n u - i p r e a a p r o a p e ;
In ziduri, ca u n c a r i u fără glas,
Clipeşte t i m p u l obosite pleoape.

Iubito, iată, la castel a p r i n s


O uşă d i n ţ â ţ â n i să c â n t e ' n c e t
Ş i ' n p a r c u l m o r t o v i a ţ ă s'a d e s p r i n s
Din pasul tău ritmat în menuet.

A fost o clipă s a u u n an a n i n s
Peste fantoma asta de cristal ?
Prea mare, amintirea a învins
Tăcutul parc, tăcutul timp, tăcutul val.

SIMFONIA V-a

S c u t u r ă - m i d e p e u m ă r frunzele grele,
G r e l e l e f r u n z e ale d e s t i n u l u i .
S e a r a aceasta aripa-işi c u l c ă
D e l â n g ă m i n e , p â n ă la stele.

41,7
U n d e - s i d u e orele l i n a lor t r e c e r e ?
U n d e bat îngerii'n talgerul lunii ?
Grelele frunze ale destinului
Unde se duc cu lăstunii ?

S c u t u r ă - m i d e p e u m ă r frunzele-aoeste,
Prea grele, p r e a galbene, p r e a triste parcă.
In t o a m n a asta, sfârşit de p o v e s t e ,
Visul s p r e a l t e t ă r â m u r i se ' m b r a c ă .

C â n t ă - m i i u b i t o d e s p r e vecie,
A/dună-mi c u ochii î n t i n s e l e ape,
Sărutul adu-1 tot m a i aproape ;
F ă - m ă să r â d î n t o a m n a p u s t i e
Ca p e - o p a i a ţ ă c u glas de h â r t i e
Şi'nchide-md d e s t i n u l s u b p l e o a p e

DESCÂNTEC

U n d e - i s u r â s u l albilor d i n ţ i ?
Verzilor ochi u n d e li-i c â n t u l ?
F l u e r p r e a cald, p e c a r e p o t e c i
Piciorul t ă u arde p ă m â n t u l ?

M â n a p r e a c l a r ă , cu u n g h i i p r e l u n g i ,
Muiate în vinul sângelui meu,
Fruntea aceasta — plecată spre lut
Strigată de cer — o cheamă mereu.

P ă r u l cu f l a m u r i , d e v u l p i şi d e t o a m n e ,
B r a ţ e l e g r e l e d e ' n t o a r c e r i şi d o r u r i ,
B r a ţ e l e grele, p ă r u l cu f l a m u r i
Unde veghează-obosite de sboruri ?

L u n a - i a p r o a p e , sânii d e p a r t e ,
N o r i f ă r ă p l o a e coboară p e p â n t e c ,
Coapsele n i m e n i n u le d e s p a r t e ,
Taina iubirii aşteaptă descântec.

T e c h e m aici ! T o c u ' n h â r t i e
E ca n u i a u a şi ca ulcica.
Vino i u b i t o ' n t ă c e r e a t â r z i e ,
T u r b u r ă - m i visul, î n t i n d e - m i a r i p a !

Viena, August 1941.

418
HANUL DINTRE PLOPI
DE

RADU BRATEŞ

S e ' n t â l n e s c potecile p ă d u r i i v e c h i
I n p o i a n a p l o p i l o r c u creste ude...
Azi l a h a n s ' a d u n ă fraţi şi r u d e
Şi d e ş a r t ă 'n u m b r ă cupele cu vin.

Lin c o b o a r ă p e f ă g a ş u r i p ă d u r e n e
F e t e m a r i , c u g u r a m i c ă şi cu ochi d e p e r u z e a .
C â n t e c u l se înfiripă-abia
Şi s t r e c o a r ă l a c r i m e p r i n gene.

D a r se'nşiră rotogol p e r e c h i
Şi s v â c n e ş t e ' n s a l t u r i repezi s â n u l plin '
Vinul curge din pocale vechi
Cu m i r e a z m ă t a r e d e p e l i n

Căci s ă r b ă t o r i m azi n u n t ă m a r e
I n poiana u n d e zările clipesc,
U n d e paserile s t o l u r i s e o p r e s c
S ă s ă r u t e p r u n d u l din izvoare.

S'ar p ă r e a că v r e m i l e d e m u l t
D i n î m p ă r ă ţ i a l u t u l u i învie...
S a r b ă t r â n i i ' n h o r ă şi t u m u l t
Şi s e s c h i m b ă j o e u ' n vijelie.

Astăzi h a n u l plopilor a d u n ă
S ă r b ă t o r i l e din v r e m u r i de poveste.
V i n u l e v ă p a i e şi furtună.
C u r g e ' n t r ' u n a şi 'ncă t o t m a i este.

4'9
— D o a m n e , fă să fie ziua l u n g ă ,
N o a p t e a şi m a i l u n g ă şi cu l u n ă !
C u m îşi mişcă p l o p i i f r u n z a ' n ciungă,
S u n ă doinele ' n p ă d u r e şi r ă s u n ă .

V e c h i n e c a z u r i se topesc î n ele,
Ş i - a l t e noi, şi d o r u r i vii şi j a l e .
Noaptea urcă scară p â n ' la stele
D e se suie c â n t e c u l a g a l e :

„ F o a i e v e r d e , fir d e iarbă nouă..."


Zorile a d u c m i r e a z m ă c r u d ă .
Şi se b e a c u p a t i m ă şi c i u d ă .
Vinu-d t o t m a i m u l t , d e p a r c ă p l o u ă .

Strigătele clatină fereastra,


P e când vântul le împrăştie 'n frunzare
S ă p t ă m â n i d e - a - r â n d u l d u p ă asta
H a n u l m a i r ă s u n ă de c â n t a r e . . .

420
POMANA DRACULUI
DE

V. B E N E Ş

Soarele s c ă p ă t a s e în s e a r a aceea roşu şi m a r e . P ă r e a î n i m e n s i t a t e a l u i u n î n ­


t i n s d e foc. P ă d u r i l e d i n v a l e şi c u l m i l e fumurii delà orizont se legaseră î n t r e ele
p r i n t r ' o p â c l ă c a l d ă şi obositoare. I ţ i v e n e a să întorci c a p u l şi să p r i v e ş t i i a r b a v e r d e .
P e s t â n c a de s u b stejeriş, î n t r e d o u ă pietre, cu s p a t e l e r e z i m a t d e u n p e r e t e
d e stâncă, I v a n p r i v e a a p u s u l . I n ochi îi sclipeau doi sori mici, roşii şi t r i ş t i . P e f r u n t e
i se j u c a u p e t e colorate, i a r buzele p a r c ă le m u i a s e î n sânge. S e învelise î n p e l e r i n a
lui p â n ă la g â t ; îi e r a t e a m ă , ca şi c â n d l - a r fi p u t u t c u p r i n d e m a r e a d e foc.
S t ă t u p â n ă târziu, c â n d v ă z d u h u l p ă r e a de sticlă. D e d e p a r t e , d i n v a l e a în care
coborâse n o a p t e a , v e n e a p â n ă la el l ă t r a t d e câine şi glas d e om. A t u n c i i se făcu
t e a m ă . Ridică p r i v i r e a s p r e d r e a p t a , s p r e p o t e c a ce-1 a d u s e s e î n acel loc. N ' o m a i
zărea limpede, o bănuia doar după dâra fumurie.
C â n d porni s p r e casă se'neiudă. C u m d e î n t â r z i a s e a t â t a . P â n ă să a j u n g ă î n
oraş t r e b u i a să t r e a c ă p r i n t r ' o p ă d u r e l u n g ă şi lată. L u n a n u ieşise încă p e cer, şi-o
b e s n ă lipicioasă se'ncolăcea p e el. I u ţ i pasul, cunoştea d o a r d r u m u l ou t o a t e cotitu­
r i l e şi ascunzişurile lui. D e o d a t ă se opri, foşnea p ă d u r e a . P a r c ă se d e s m o r ţ e a u c r e n ­
gile, i a r frunzele c r e ş t e a u . P o c n e a u s c u r t şi m o a l e . D u p ă o clipă p o r n i d i n nou, d a r
frica i n t r a s e în ei.
I n t r ' u n târziu, î n c e p u să fluiere. N u mai vroia să-şi a u d ă paşii c u m r ă s u n ă p e
p ă m â n t u l u s c a t al potecii şi nici ecoul lor oare i se oferea î n u r e c h i î m p ă t r i t . D a r b u ­
zele i s e u s c a r ă r e p e d e , i a r c â n d v r u să le u d e cu limba, s i m ţ i p e ea r ă c o a r e a serii şi
se'nfioră.
T r e b u i să-şi î n e e t i n e z e p a s u l . D r u m u l u r c a , i a r g u l e r u l cămăşii i se lipise de
ceafă. S e opri iarăşi şi a s c u l t ă : d e u n d e v e n e a u oare t o a t e svoniurile acelea de
frământare ?
Şi m e r s e aşa, când m a i înfricat, c â n d m a i î n d r ă s n e ţ , p â n ă a j u n s e î n L i v a d a
c e r b u l u i . Acolo se opri din nou. C e r u l se vedea t u c i u r i u r e z i m a t de v â r f u r i l e s t e j a ­
rilor b ă t r â n i . I v a n s t ă t e a c a s u b o boltă. Răsuflă m a i u ş u r a t şi a v u c u r a j u l să p r i -

421
vească î m p r e j u r . D e u n d e v a s b u g h i o v i e t a t e . P r i n î n t u n e r e c îi b ă n u i f o r m a . L u n g ă
şi elastică. S t r â n s e c a p u l b ă ţ u l u i î n m â n ă , d a r u m b r a se p i e r d u p r e a r e p e d e .
Şi c u m s t a aşa şi se p r e g ă t e a să i n t r e iarăşi î n p ă d u r e , se auzi d e o d a t ă s t r i g a t
pe nume :
„ I v a n e !".
E r a o voce o m e n e a s c ă , p l ă c u t ă la a u z şi o a r e c u m hazlie.
I v a n r ă m a s e cu u n picior î n a i n t e , cu a l t u l î n d ă r ă t , c'o m â n ă s p r e s p a t e , cu
cealaltă, cea cu b ă ţ u l , î n faţă. î n m ă r m u r i s e p ă ş i n d . C a p u l şi-1 s i m ţ e a g r e u , p e - u n g â t
ţ e a p ă n . Şi r ă m a s e aşa...
„ I v a n e !" r e p e t ă aoelaş glas
I v a n s e simţi p u ţ i n m a i b i n e . P r e a e r a vocea s e n i n ă şi p r e a - 1 c h e m a p r i e t e n e ş t e .
C h e m a r e a v e n e a d i n s t â n g a lui, c h i a r delà m a r g i n e a p ă d u r i i . î n t o a r s e t o t u ş i cu g r o a z ă
c a p u l . P a r c ă auzi că-i s c â r ţ i e g â t u l . T r u p u l însă r ă m ă s e s e aşa, î n t i n s , cu p a s u l î n a i n t e .
N u z ă r i n i m i c şi-i fu m a i m u l t necaz, p e n t r u că tocmai î n t r a c o l o locul e r a mai l u ­
m i n a t . Şi c h i a r d i n a c e l n i m i c , s e auzi d i n n o u c h e m a t :
„ I v a n e !".
D e d a t a a c e a s t a n u m a i p u t u r ă b d a , s t r i g ă d e se s p e r i e s i n g u r ca de-<un g l a s
s t r ă i n şi s p a r t :
„ C i n e - i acolo ?".
O clipă n u r ă s p u n s e n i m e n i , apoi ca o p l e a s n a îl lovi î n u r e c h i :
„ D r a c u l !".
L u i I v a n îi veni să râdă, d a r p r e a - ş i s p u s e s e n u m e l e serios şi s i m ţ e a el b i n e ,
n u ş t i u c u m , că n u e r a o g l u m ă , că e r a c h i a r D r a c u l c e l care-ll strigase. C e p u t e a
I v a n , r ă t ă c i t n o a p t e a î n p ă d u r e , să r ă s p u n d ă D r a c u l u i ? T e a m a îi t r e c u s e p e n e s i m ­
ţ i t e , r e p e d e , ca u n a b u r .
„ C e vrei cu m i n e ?" r ă s p u n s e I v a n m a i m o a l e şi m a i î n g ă d u i t o r .
„ V i n o p u ţ i n încoace, v r e a u să s t ă m d e v o r b ă " .
Aşa d a r , el, I v a n , e r a poftit de D r a c să s t e a de v o r b ă . Şi u n d e ? I n mijloc d e
pădure, p e - u n întunerec de nu-ţi v e d e a i v â r f u l g h e t e i . T o t u ş i se duse, încet, n u d i n
t e a m ă , d a r aşa, ca şi c â n d s'ar p ă r e a că se p l i m b ă .
M e r s e p â n ă la m a r g i n e a p ă d u r i i , p â n ă l a p r i m u l copac şi a t u n c i s e o p r i . S e
u i t ă ş i ' n t r ' o p a r t e , şi'n alta, d a r n u desluşi n i m i c . D a r de d u p ă u n copac a p ă r u D r a c u l .
E r a c h i a r aşa c u m Ş H I î n c h i p u i s e I v a n . M a i î n t â i u n e g r u , apoi p ă r o s , î n loc de
p i c i o a r e d e o m a v e a copite, c u m â i n i l u n g i , c u b r a ţ e tot oacheşe, c u ochii sclipitori şi
cu c o a d ă . O coadă l u n g ă , c u m o ţ la vârf.
C u m îl zări, I v a n mai făcu c â ţ i v a p a ş i s p r e el, î n c â t îi s i m ţ i şi r ă s u f l a r e a . D a r
n u - i plăcu. Dracul mâncase usturai.
„Ei, ce-ai cu m i n e !" î n t r e b ă I v a n m â n i o s .
A s c u l t ă I v a n e , n u fii s u p ă r a t că t e - a m o p r i t d i n d r u m , d a r v r e a u s ă - ţ i m u l ­
ţumesc...".
„ T u m i e ? D a r p e n t r u ce ? " î n c e r c ă I v a n să s e a p e r e .
„ A i u i t a t I v a n e , a ş a s u n t e ţ i voi poeţii, n u m i - a i î n c h i n a t t u m i e o poezie? O
poezie p e c a r e - a i p u b l i c a t - o î n l u n a t r e c u t ă şi p e c a r e ai î n t i t u l a t - o „Ochii D r a c u l u i ? "
A t u n c i I v a n ş i - a d u s e a m i n t e . I n t r ' a d e v ă r , p u b l i c a s e c'o l u n ă î n a i n t e o poezie î n
oare a d u c e a D r a c u l u i t o a t e l a u d e l e . B a m a i m u l t , la u r m ă , î n u l t i m u l v e r s , îl invocase,
îl .rugase să inse a r a t e şi l u i odată, „cu ochii tăi d e foc şi coada p ă m ă t u f " .
D r a c u l , ca şi c â n d îi ghici g â n d u l , c o n t i n u ă :
„ D o a r t u a i v r u t să m ă vezi; a c u m a s u n t aici, ţ i - a m î m p l i n i t d o r i n ţ a " .

422
„ B i n e " , şi I v a n se opri. I - a r fi zis „ D o m n u l e D r a c " d a r s i m ţ i c ă n u se p o t r i v e ş t e ,
„ B i n e D r a c u l e , t e - a m v r u t , t e a m , d a r g r ă b e ş t e , v r e a u să plec m a i r e p e d e s p r e casă,
î n s e a r a a s t a voiu m a i scrie o poezie".
„ U i t e ce, m i e n u - m i p l a c o a m e n i i grăbiţi şi de altfel nici n u t e pricep, slujbă
n'ai, m â i n e n u t e - a ş t e a p t ă nicio condică de p r e z e n ţ ă , dece să goneşti a ş a s p r e casă?
N u vezi că e ş t i leoarcă d e n ă d u ş e a l ă ? Stai p u ţ i n aici, p e b u t u r u g a a s t a " şi-i a r ă t ă u n
ciot, „ o d i h n e ş t e - t e p u ţ i n şi apoi m a i s t ă m d e v o r b ă " .
I v a n ascultă c u m i n t e , d a r p e ciot n u s e aşeză, e r a a s c u ţ i t c a o ţ e a p ă . S e t r â n t i
p e i a r b ă şi c u ' n gest l a r g pofti şi p e D r a c să facă la fel. D r a c u l se aşeză t u r c e ş t e , cu
m â i n i l e încolăcite d u p ă g e n u n c h i şi c u coada lăsată p e p ă m â n t , î n t r ' o p a r t e .
„ H a i ! s p u n e - m i a c u m a ce v r e i ? " se r ă s t i I v a n .
„Ascultă, m ă băiete, d e c e t e t r e c i t u c u firea? Dece-ţi strici s ă n ă t a t e a de p o ­
m a n ă . N u vezi ce n o a p t e frumoasă, u i t e colo r ă s a r e luna, p ă d u r e a e caldă ca o î m b r ă ­
ţ i ş a r e şi apoi... c u m i n e n u t e m a i î n t â l n e ş t i altă d a t ă " .
I v a n se î m b u n a , s i m ţ i şi el, că o î n t â l n i r e c u D r a c u l n u - i u n l u c r u d e d i s p r e ­
ţ u i t , îşi făcea c h i a r p l a n u r i , ce p a g i n i t u r b u r ă t o a r e v a p u t e a scrie d e s p r e a c e a s t ă e x ­
t r a o r d i n a r ă convorbire.
D r a c u l morfolea î n t r e b u z e u n fir de i a r b ă p e care-1 culesese d e l â n g ă el. P r i ­
virea îi e r a a ţ i n t i t ă a s u p r a lui Ivan, i a r v â r f u l cozii se mişca l e n e ş p r i n i a r b ă .
„ M ă I v a n e " î n c e p u D r a c u l „ n u ţi s e p a r e ţie că l u m e a a s t a n u - i b i n e o r â n d u i t ă ? "
„Ba, dece, eu găsesc că-i p r e a b i n e ! "
„Vezi, p e imine m ă s u p ă r ă oamenii ăştia ai tăi, d r e p t îţi s p u n , s u n t lipsiţi de
o b r a z . N ' a u nicio ruşine şi m i n t , d e 'mghiaţă a p e l e " .
I v a n se p u s e p e r â s de r ă s u n ă p ă d u r e a .
„ B i n e D r a c u l e , d a r tocmai t u să t e superi că's o a m e n i i a ş a c u m s u n t ? "
Ş i d u p ă o clipă d e g â n d i r e :
„Tocmai tu, care-d ispiteşti la fiecare p a s ? "
„Da, aşa este, d a r n u m n a m î n c h i p u i t niciodată că's aşa d e proşti, m ă ierţi, t e
rog, î n c â t să-i p o t duce a t â t d e uşor. N u vezi t u , că p â n ă şi cel m a i serios o m c a d e d e
rămâi surprins?"
„Cade, cade, fiindcă eşti t u şiret".
„Ei, aşi! Şiret! O m u l a r e doar la î n d e m â n ă j u d e c a t a lui, p u t e r e a d e - a alege î n t r e
b i n e şi r ă u . C u m s u n t e u î n t r ' o aşa s i t u a ţ i e şiret? Şi apoi, voi o a m e n i i aveţi toţi o m i n t e
a g e r ă şi s ă n ă t o a s ă . N u ştii t u I v a n e , câţi î m i t r a g şi m i e chiulul. S u f e r şi eu destul; d a r
m a r e a m e a b u c u r i e este, că t o t u ş i m u ş t e r i i mei cresc şi mai ales, cuceririle d e oameni
aleşi m ă u m p l u d e fericire, p a r c ă - m i creşte coada la fiecare n o u ă i s b â n d ă " .
I v a n s e u i t ă speriat la coada D r a c u l u i c a r e se m i ş c a p r i n i a r b ă c a u n ş a r p e . S e
îngrozi l a g â n d u l c ' a r p u t e a - o v e d e a crescând, aşa, din senin.
S e trezi în Ivan, p e n e a ş t e p t a t e o c u r i o z i t a t e care-1 r o d e a de m u l t . V r u să se
folosească acuma, era d o a r clipa cea mai prielnică.
„ S p u n e - m i t e rog, ce faci t u cu toţi aceia p e care-i cucereşti şi's ai t ă i ? "
„ H m ! " făcu D r a c u l , o a r e c u m p l i n de i m p o r t a n ţ ă şi î n g â m f a r e . „E g r e u s ă - ţ i
spun, m a i c u r â n d ţi-aşi a r ă t a " .
I v a n se'ngrozi, se sculă s p e r i a t î n picioare şi v r u să fugă. D r a c u l însă m a i i u t e ,
se aşeză î n faţa lui şi c'o faţă z â m b i t o a r e îl r u g ă să stea, că n u - i n i m i c d e groază î n ce
v a v e d e a şi că n u ' s l u c r u r i noi nici c h i a r p e n t r u I v a n .
L i n g u ş i r e a p l ă c u t ă , ca o b ă u t u r ă caldă ce-ţi i n t r ă î n t r u p u l î n g h e ţ a t , îl c u c e r i
pe Ivan.

423
Şi p o r n i r ă : D r a c u l m e r g e a d e - a s t â n g a , I v a n la d r e a p t a .
O l u a r ă d e a d r e p t u l c ă t r e i n i m a p ă d u r i i . I n t u n e r e c u l e r a a t â t de m a r e că d e n u
l - a r fi c o n d u s D r a c u l , d e s i g u r că I v a n s'ar fi lovit d e fiecare copac. D a r , p e s e m n e , că
D r a c u l c u n o ş t e a b i n e d r u m u l . T e m i r i p e u n d e cotea, p e u n d e se pitea, p e s t e ce t r u n c h i
c ă z u t sărea, de a v e a î n faţă t o t cale deschisă. C u t o a t e a c e s t e a I v a n s i m ţ e a că p ă d u r e a
e s t e t o t m a i deasă. U m b r e l e m a r i şi n e g r e se s t r â n g e a u t o t m a i m u l t î n j u r u l lui. R ă ­
sufla g r e u , p a r e ă - i s t ă t e a u p e p i e p t t o a t e n e g u r i l e acelea u m e d e şi r e c i .
Şi I v a n î n c e p u să î n ţ e l e a g ă , nici el n u ş t i a c u m , că s e d e p ă r t e a z ă t o t m a i m u l t
de d r u m u l lui. C e v a îi s p u n e a , î n a d â n c u l sufletului, c ă s e a f u n d ă t o t m a i m u l t î n t r ' o
lume necunoscută.
Şi e r a I v a n a t â t de a d â n c i t î n g â n d u r i că şi u i t a s e a p r o a p e c ă - i c u D r a c u l a l ă ­
t u r i . P o a t e d i n î n t â m p l a r e , p o a t e d i n a d i n s , D r a c u l îl lovi c u c o a d a p e s t e s p a t e , d e sări
I v a n ca a r s .
„Ce-i I v a n e ? " î n t r e b ă D r a c u l cu a e r u l n e v i n o v a t .
„ N u ş t i u c e m ' a lovit î n s p a t e " s p u s e I v a n cu vocea s u g r u m a t ă d e s p a i m ă .
„ Ţ i s'a p ă r u t n u m a i I v a n e s a u o fi fost v r e o c r a c ă " .
D a r I v a n v e d e a b i n e că p e u n d e m e r g n u m a i s u n t copaci. T r e c e a u p r i n t r e s t â n c i
p r ă v ă l i t e de se p ă r e a că n u este p e p ă m â n t u n astfel de loc, a t â t de s ă l b a t e c şi d e n e ­
m a i v ă z u t . D r a c u l s ă r e a p e s t e stânci ca o m a i m u ţ ă . S e m i r a şi I v a n c u m d e se p o a t e
ţ i n e d u p ă D r a c , şi c u m de-1 a j u t ă f i r a v e l e lui m â i n i şi p i c i o a r e l a s ă r i t u r i c u m n u - ş i
î n c h i p u i s e niciodată că v a a j u n g e să facă
D e o d a t ă s e t r e z i I v a n , că a l ă t u r i c u D r a c u l , se c a ţ ă r ă p e - u n p e r e t e de s t â n c i
d r e p t , d e se a p l e c a să c a d ă . F ă c e a I v a n n i ş t e s ă r i t u r i e a de v e v e r i ţ ă . S e mişca a t â t de
r e p e d e că nici n u s e m a i p u t e a g â n d i la c e face. D a r î n t r ' o clipă v r u s ă p r i v e a s c ă î n a ­
poi, s i m ţ e a el n e v o i a să v a d ă calea p e c a r e - o făcuse. D r a c u l însă, p a r c ă - ! simţise, ş i 4
şi lovi c u p ă m ă t u f u l cozii d r e p t p e s t e n a s .
„ I a r t ă - m ă I v a n e , d a r u n e o r i nici eu n u m a i ştiu ce să fac cu coada a s t a ! "
Şi I v a n n u - ş i m a i p u t u d a b i n e s e a m a ce face şi p e u n d e m e r g e . Aici se t â r a p e
b r â n e î u , aici se c ă ţ ă r a , aici s ă r e a p e s t e o apă, aici s e a v â n t a p e s t e o p r ă p a s t i e . D a r n u
făcu nici u n p a s greşit. P a r e ă - i p o t r i v e a D r a c u l p i c i o r u l ş i c â n d t r e b u i a îl şi î m p i n g e a ,
aşa de s i g u r călca, aşa d e b i n e n i m e r e a locul u n d e t r e b u i a să p ă ş e a s c ă .
I n t r ' u n t â r z i u se o p r i r ă . I v a n gâfâia de i se u s c a s e şi f u n d u l g â t l e j u l u i . îşi scoase
b a t i s t a d i n b u z u n a r şi s e ş t e r s e d e n ă d u ş e a l ă p e faţă, p e p i e p t şi p e g â t . D r a c u l îl p r i ­
vea atent:
„Ce-i I v a n e , ai o b o s i t ? "
„ N u ! " î n c e r c ă I v a n să se a p e r e „ d o a r m i - e cald şi n u ştiu dace, d a r p a r c ă m ' a -
pasă ceva pe piept".
„Ei, a t u n c i h a i să n e o p r i m , I v a n e , a m gonit d e s t u l " .
L u i I v a n i se p ă r u că D r a c u l f a c e - u n s e m n c u m â n a . D a r n u p u t u p r i c e p e b i n e ,
că s e şi trezi î n faţa u n e i g ă u r i , c a r e s e m ă n a a g u r ă d e p e ş t e r ă . D r a c u l o l u ă î n a i n t e
şi apoi, d u p ă c â ţ i v a paşi se o p r i r ă .
I n t â i u I v a n î n c h i s e ochii, a t â t a l u m i n ă îl p l e s n i p e s t e faţă. A p o i îşi c u p r i n s e
c a p u l c u m â i n i l e c a ' n t r ' o a i u r e a l ă . II d u r e a u î n s ă ochii, a t â t a îi s t r â n g e a d e t a r e . S e
a p u c ă să-i frece c u p u m n i i , cu d e s n ă d e j d e , p a r c ă v r o i a să scoată ceva d i n ei. C â t s t ă t u
a ş a b u i m a c , n u - ş i d ă d u s e a m a , d o a r c â n d deschise ochii v ă z u c e n u m a i v ă z u s e .
C â t c u p r i n d e a c u p r i v i r e a , p â n ă d e p a r t e , p â n ă c e z a r e a se'neeţoşa, n u e r a d e c â t
p ă d u r e , p r e s ă r a t ă cu s t â n c i c a r e c r e ş t e a u d i n p ă m â n t , d r e p t e şi s e m e ţ e . D a r t o a t e e r a u
a t â t d e curioase, c a d i n t r ' u n vis d e - a c e l e d i n care t e t r e z e ş t i cu s u f l e t u l la g u r ă . Şi, ce-1

424
înfiora p e I v a n , e r a l u m i n a aceea care scălda t o t u l : frunzele pomilor l u c e a u ca soarele,
s t â n c i l e s c â n t e i a u , a p e l e e r a u ca de foc, i a r de sus, p e u n d e ar fi t r e b u i t să fie cer, c ă ­
deau scântei.
Ş i ' n a c e a s t ă n e m ă r g i n i t ă g r ă d i n ă sălbatecă se v e d e a u mii şi mii d e oameni. F i e ­
c a r e făcea altceva, fiecare era ocupat serios şi cu s â r g u i n ţ ă . D a r n u p u t e a b i n e vedea.
T o t u l forfotea, t o t u l se mişca, e a î n t r ' u n f u r n i c a r ou infinite vietăţi. E r a p e s t e m ă s u r a
o m e n e a s c ă să p o a t ă c u p r i n d e t o t ce se desfăşura î n faţa ochilor săi. Aşa c e v a m ă r e ţ
şi î n s p ă i m â n t ă t o r de f ă r ă de sfârşit nu-şi p u t u s e niciodată î n c h i p u i b i a t a m i n t e a lui
Ivan. S ă r m a n u l e r a copleşit, ca şi c â n d î n faţa lui s'ar fi d e s f ă ş u r a t î n t r ' o clipă t o a t ă
p o v e s t e a o m e n i r i i . Şi sdrobit s e r e z i m ă de-o s t â n c ă .
,,Dar ee-ai I v a n e , de ce t e - a i s p e r i a t ? "
D a r a b i a p u t u î n g â n a o î n t r e b a r e , care ieşi m a i m u l t ca u n suspin din p i e p t u l
acela f r ă m â n t a t :
„ C e - i aici?"
„Aici e Iadul, I v a n e , I a d u l acela de care-ai auzit şi t u şi p e care l-ai v ă z u t z u ­
g r ă v i t d e a t â t e a ori de pictorii v o ş t r i " , şi D r a c u l avea î n glas o linişte care-1 înfiora
p e Ivan.
Ş i I v a n se p i e r d u cu t o t u l . S e p r ă b u ş i ca u n l e m n la picioarele D r a c u l u i .
î n c e t , I v a n îşi r e v e n i ; îi mai suflă şi D r a c u l odată î n faţă t o a t ă d u h o a r e a lui de
u s t u r o i , î n c â t a c u m a v e d e a i a r ă ş i l i m p e d e şi p r i c e p e a iarăşi t o t ce i se s p u n e a .
„ A c u m I v a n e , că eşti aici, să-ţi a r ă t şi ţie că n u s e t r ă i e ş t e chiar a t â t de r ă u în
Iad. Aici fiecare face ce i-a p l ă c u t m a i m u l t să facă î n v i e a ţ ă . Şi fiindcă eşti poet, îţi
voiu a r ă t a şi ţ i e c u m îşi p e t r e c v r e m e a î n Iad, doi p o e ţ i p r e ţ u i ţ i " .
Şi s ă r i n d p e - o stâncă, D r a c u l s t r i g ă d e r ă s u n ă t o t h a o s u l acela:
„ E d g a r A l l a n P o e şi H e i n r i c h v o n Kleist, veniţi î n d a t ă aici!"
Şi m a i î n a i n t e ca I v a n să-şi dea s e a m a ce se î n t â m p l ă , a p ă r u r ă u r c â n d p e stâncă,
întâiu P o e şi apoi Kleist.
E r a u aşa c u m îi v ă z u s e şi I v a n î n c h i p u r i . P o e mic şi vânjos, cu f r u n t e a aceea
m a r e , ou p r i v i r e a fixă şi c i u d a t ă , cu p ă r u l p i e p t ă n a t î n p ă r ţ i , î m b r ă c a t î n t r ' o r e d i n ­
gotă n e a g r ă . I n m â n ă ducea o g ă l e a t ă plină. I a r Kleist, c a r e p ă ş e a a b s e n t d u p ă P o e ,
e r a o fiinţă curioasă, cu figură d e copil firav, cu ochii m a r i n e v i n o v a ţ i , c u ' n m e r s de
visător. I n m â n a d r e a p t ă ducea u n pistol.
D r a c u l făcu p r e z e n t ă r i l e . P o e s t r â n s e m â n a lui I v a n s d r a v ă n , Kleist delicat ca
o femee.
Şi Dracul începu.
„ A c u m a a r ă t a ţ i p r i e t e n u l u i m e u Ivan, care este cea m a i m a r e b u c u r i e a vieţii
v o a s t r e . î n t â i u t u P o e , apoi K l e i s t " şi-1 a r ă t ă p e cel d i n u r m ă cu p r i v i r e a .
Kleist, aşteptându-işi r â n d u l se rezi|mă d e - u n copac. P o e se aşeză jos, la m a r g i ­
n e a u n u i ş a n ţ de-o p i a t r ă , duse g ă l e a t a la g u r ă şi î n c e p u să bea. P e I v a n îl lovi u n
m i r o s t a r e d e v i n vechiu. Şi P o e goli g ă l e a t a p â n ă la fund. Apoi p r i v i vesel p e D r a c ,
îi făcu l u i I v a n u n s e m n ou m â n a şi căzu în şanţ.
C â n d cel dintâiu fu gata, v e n i K l e i s t l a r â n d . E l î n c e p u să se p l i m b e a g i t a t şi'n-
g â n d u r a t , apoi, deodată, se opri, duse p i s t o l u l la f r u n t e şi b a n g ! O d a t ă cu Kleist c a r e
se p r ă b u ş i p e s p a t e , c ă z u leşinat şi Ivan, l o v i n d u - s e c u c a p u l d e s t â n c ă .
I v a n se trezi din leşin, în p ă d u r e , în m a r g i n e a luminişului d e u n d e plecaseră.
D r a c u l s t ă t e a l â n g ă el, parcă-1 păzea.
„Ei, ce zici I v a n e ? "
„ A h ! a fost groasnic, aşa ceva n u m a i pot vedea, simt că n e b u n e s c " .

425
„ V i n o - ţ i î n fire I v a n e , e ş t i d o a r om î n t o a t ă p u t e r e a , să t e s p e r i i t u d e - u n fleac
de împuşcătură?"
Ş i D r a c u l c o n t i n u ă , grăibit:
„ U i t e I v a n e , t r e b u i e să n e d e s p ă r ţ i m , d a r , fiindcă astăzi s e ' m p l i n e s e cinci mii
d e a n i d e l à m o a r t e a t a t ă l u i m e u , v r e a u să-i fac p o m a n ă p e n t r u o d i h n a s u f l e t u l u i său.
Şi fiindcă n ' a m oui s'o dau, m ' a m g â n d i t l a t i n e . Şezi aici, l â n g ă p o m u l ă s t a şi ' n c h i d e
ochii; c â n d îi vei deschide, d a r u l m e u v a fi aici, î n faţa t a " .
Şi I v a n , a s c u l t ă t o r ca u n copil, se aşeză la r ă d ă c i n a p o m u l u i şi'nchise ochii. . . .
D i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e , s o a r e l e scălda cu r a z e l e lui vesele t o a t ă p ă d u r e a . P a s ă ­
rile c i r i p e a u p e ' n t r e c u t e , ş i - u n v â n t u ş o r m â n g â i a f r u n z e l e copacilor.
I v a n deschise încet ochii. D a r p a r c ă n u m a i v e d e a c u ochii lui, t o t u l îi p ă r e a
î n ceaţă, p l u t i n d în nesfârşit. A t u n c i ş i - a d u s e a m i n t e de p o m a n a D r a c u l u i şi p r i v i
î n a i n t e . D e - o c r a c ă a u n u i p o m d i n faţă, a t â r n a s p â n z u r a t p r o p r i u l său t r u p . Şi I v a n
fu sigur că-i al lui, l i m b a a c e e a l u n g ă şi v â n ă t ă , c a r e a t â r n a din g u r a s p â n z u r a t u l u i ,
e r a c h i a r l i m b a lui, c'o bubiuliţă r o ş i e î n vârf, l i m b a aceea p e c a r e şi-o c u n o ş t e a a t â t
de bine.

426
R U G Ă
DE

PETRU P. IONESCU

Doamnie, p r i m e ş t e p r i n o s p e n t r u b u n ă t a t e a Ta '
D o a m n e , a m v e n i t la t i n e d i n î n t u n e r e c
C e r ş i n d u - ţ i l u m i n ă şi g r a i şi vis,
P e n t r u b e z n a m e a , p e n t r u neliniştea mea,
Să n u m ă ' n o h i d î n tăcere, să n u m ă ferec,
Să t e p r i m e s c î n t r e g şi v i u şi deschis.

D o a m n e , p r i m e ş t e s l a v ă p e n t r u î n ţ e l e p c i u n e a Ta !
M'ai ales d i n t r e cei m u l ţ i şi m ' a i r ă n i t
Şi p l â n s u l n u m a i î n m i n e s'a c u t r e m u r a t
Şi m i - a n i î n c h i s — a v a r — s â n g e r a r e mea,
C â n d m ' a i ales d i n t r e cei m u l ţ i şi m ' a i i u b i t
C u i u b i r e a t a de foc şi m ' a i î n s i n g u r a t .

D o a m n e , ridicu-ţi c â n t e c p e n t r u s l a v a Ta !
Că î n c a r n e a m e a m ' a i s ă r u t a t
Şi m o a r t e a fost î n s ă r u t u l T ă u
Şi focul a a r s p e s t e ţ a r i n a m e a .
D o a m n e , a u p r i n asta m ' a i r i d i c a t
Să trec peste durere şi peste Rău !

D o a m n e , p r i m e ş t e î n c h i n a r e p e n t r u n e m ă r g i n i r e a Ta,
Prinos bunătăţii, slavă înţelepciunii Tale !
P e n t r u t o a t ă p o v a r a imii-ai d a t r u g i şi p u t e r e .
A m î n ţ e l e s — D o a m n e — c ă e ş t i p e s t e î n ţ e l e g e r e a mea,
C ă î n t r e Tine şi m i n e e încă s e m n şi cale...
Şi s e m n u l T ă u — D o a m n e — u n u l este : D u r e r e !

427
P O E DE S I I
GHEORGHE BUMBEŞTI

SCRISOARE D I N ORAŞ

N e d o a r e g â n d u l , s u r d ă îndoială,
O r a ş u l m o r t n e p o a r t ă e a ' n t r ' u n fund,
U m b r e l e triste p u r u r i când s'ascund
îşi m u t ă ' n n o i a d â n c a lor r ă c e a l ă .

Şi p ă s ă r i t r e c cu g h i a r e l e de fier,
C u p l i s c u r i l u n g i , de s â n g e a b u r i n d e
Aceeaş n o a p t e p e s t e n o i s e ' n t i n d e :
D o r m i m u r s u z i î n r a c l e m a r i de cer.

I n c o v ă i a ţ i a l ă t u r i l â n g ă soartă,
C r u g u l a f l ă m că n ' o s ă - ş i s c h i m b e c h i p u l
D i n ceasul v r e m i i s'a golit n i s i p u l ,
I a r clipa c a r e cade-i c l i p ă m o a r t ă .

M i - e sete azi d e m o a r t e , de sfârşit


Şi c a p u l g r e u d e vise n ă r u i t e
S'apleacă i a r p e file ofilite
Şi s t a u să s c r i u că s u f l e t u - a m u r i t .

NEIMPLINIREA

N ' a i coborât î n m i n e c a ' n t r ' o s e a r ă ,


î n s i n g u r a t nici e u n u t e - a m d o r i t :
Erai sau poate e u te-am făurit
Din g â n d u l m e u în liniştea amară.

M i r a r e a m e a s e c u f u n d a s e ' n tină,
P e ziduri joase umbrele-au tot curs
Ş i s'a p r e l i n s c u ele t i m p u l s c u r s
M â n j i n d t ă c e r e a goală d e l u m i n ă .

A m v r u t să te o p r e s c — erai d e p a r t e ,
Z â m b e a i şi p o a t e p e n t r u t i n e - a m p l â n s ;
T â r z i u de t o t c â n d l a m p a m i s'a stins,
Simţeam în gură mirosul de moarte.

428
EPITAFURI ANTICE
DE

ZORICA LAŢCU

CAPTIVUL

Moira n u - m i dete să c a d v i t e j e ş t e la p o r ţ i l e Schee ;


Nici la p a l a t u l lui P r i a m , lovit d e săgeţile-achee.
M a r e l e H e c t o r căzut-a, jertfit de d i v i n u l Achile.
Morţi s u n t feciorii l u i P r i a m şi m o a r t e - a lui P r i a m copile.
Moira n u - m i d e t e să cad vitejeşte la porţile Schee.
P r i n s şi legat, fui t â r â t d e - A g a m e m n o n la t a b ă r ' a e h e e
Şi Simoisul g e m u , c â n d s t r â n s î n t r e suliţi şi săbii,
F i u l lui P e l o r d i n Troia, fu dus c ă t r e n e g r e corăbii.
Moira n u - m i d e t e s ă cad vitejeşte l a porţile Schee.
Fiul lui P e l o r t r ă i t - a ca r o b î n e â m p i i l e - a c h e e .

TORCĂTOAREA

P l â n g e ţ i , fecioare d i n Rhodos, p e m â n d r a , p e frageda Chloe.


S m i r n ă şi-aloe a d u c e ţ i — că-i 'dulce m i r e a s m a d e - a l o e .
Crocus d e a u r c u l e g e ţ i şi dafini şi n e g r e viorele.
P l â n g e c â m p i a , fecioare, şi m a r e a cu m u r m u r e g r e l e .
Chloe cu mâinile albe, t o r c e a l â n a b l â n d e l o r m i o a r e ,
F i r u l s u b ţ i r e şi neted, c u r g e a ca o rază de s o a r e .
N'a fost în toată H e l l a d a o m â n ă să ' n v â r t e m a i b i n e
F u s u l cel plin, c a r e c â n t ă , suveica cu s u s u r e line.
P a l l a s A t h e n e şi Hera, zeiţa cu odhi de v ă p a e ,
P r i n s e r ă p i z m ă a m a r ă p e Chloe, copila bălaie.
P l â n g e ţ i fecioare din Rhodos, p e m â n d r a , pe f r a g e d a Chloe.
S m i r n ă şi-aloe a d u c e ţ i — că-i dulce m i r e a s m a de-aloe.

429
ATHENIANA

F e c i o a r e d i n Athena,. n u p l â n g e ţ i . E ' n z a d a i
Aceea c a r e d o a r m e sub lespedea albastră
N u s i m t e p l â n s u l v o s t r u , f i e r b i n t e şi a m a r ,
N'aude tânguirea, n u vede jalea voastră.
A c e e a c a r e d o a r m e s u b lespedea a l b a s t r ă
A s t r ă l u c i t e a n e a u a p e m u n t e l e cel s f â n t ,
A fost p o d o a b ă v i e p e n t r u c e t a t e a n o a s t r ă ,
A fost s u b ţ i r e ' n mijloc, şi d u l c e la c u v â n t .
Fecioare din Athena, n u plângeţi. E'nzadar.
I n c â m p u l ou m i r e s m e c u l e g e ţ i t r a n d a f i r i i ,
C u l e g e ţ i crocus g a l b e n şi b u s u i o c a m a r ,
Căci zace-aiei, ucisă d e r ă n i l e iubirii.

PESCARUL

T u , c a r e t r e c i p e cale, oinsteşte-acest m o r m â n t .
S u b p i a t r a a l b ă zace K l e o n , p e s c a r d i n C r e t a .
U n d o r a s c u n s îl d u s e de t â n ă r s u b p ă m â n t ,
C â n d se t o p e a z ă p a d a p e m u n t e l e H y m e t t a ,
E l a iubit p e K l y t i s , c e a i s o u s i t ă ' n m e r s ,
C u ochi a d â n c i ca m a r e a o e ' m b r ă ţ i ş e a z ă C r e t a .
E l a i u b i t p e K l y t i s , fecioara d u l c e ' n v i e r s ,
C u t r u p u l a l b ca n e a u a d i n m u n t e l e H y m e t t a .
T u , c a r e t r e c i p e cale, oinsteşte-acest m o r m â n t .
N e b u n d e d o r s e stinse K l e o n , p e s c a r din C r e t a .
C â n d E r o s îl a t i n s e cu focul lui cel sfânt,
El se topi c a n e a u a , p e m u n t e l e H y m e t t a .

43°
D E G A E N E U
DE

IOAN COMAN
— INTRODUCERE —

Una d i n cele m a i frumoase figuri ale p a n t h e o n u l u i m a r i l o r spirite ale s t r ă m o ­


şilor n o ş t r i Daci a fost v e s t i t u l Decaeneu. D e c a e n e u profetul, m a r e l e p r e o t , r e f o r m a ­
t o r u l , zeul. î n ţ e l e p c i u n e a , î n d r ă z n e a l a şi m ă r e ţ i a f a p t e l o r sale îl rdidică c u a t â t m a i
m u l t î n ochii noştri, ou cât, l a două mii d e ani distanţă, p l a n u r i l e şi realizările sale
s u n t de m a r e a c t u a l i t a t e . D e c u m p l i t ă a c t u a l i t a t e r o m â n e a s c ă . Necesitatea aceasta p e s t e
v e a c u r i şi m i l e n i i a operelor d e r e f o r m ă ale l u i D e c a e n e u î n c u p r i n s u l aceluiaşi spaţiu
geografic şi istoric i n d i c ă î n p r i m u l r â n d i m a n e n ţ a rasială a g e n i u l u i c o n d u c ă t o r şi
c r e a t o r a l elitelor g e t e şi p e r m a n e n ţ a m a s s e l o r u m a n e de aceeaşi r a s ă r e s i m ţ i n d
m e r e u n e v o i a aceloraşi p r e f a c e r i î n t r e aceleaşi h o t a r e . D a r această n e c e s i t a t e s u b l i ­
niază ş i c a r a c t e r u l de u n i v e r s a l i t a t e a l c r e a ţ i u n i l o r s p i r i t u a l e ale l u i Decaeneu. S u p e r ­
bul capitol ide civilizaţie p e c a r e D e c a e n e u l^a î m p l â n t a t în istoria Geţilor este u n b u n
al î n t r e g e i u m a n i t ă ţ i şi p e n t r u î n t r e a g a u m a n i t a t e . A u t o r i i greci şi l a t i n i cari p o m e ­
nesc d e e r o u l n o s t r u n u se sfiesc să-şi a r a t e a d m i r a ţ i a f a ţ ă de a p a r i ţ i a acestei e x c e p ­
ţionale p e r s o n a l i t ă ţ i g e t e d i n secolul I în. d e I. H r . D e c a e n e u şi r e g e l e său, Boierebistas,
e r a u „ b a r b a r i " , s t r ă i n i d e g e n i u l şi c u l t u r a rafinaţilor Eleni, străini c h i a r d e m a i p u ţ i n
p r e t e n ţ i o a s a c u l t u r ă a R o m a n i l o r , m o ş t e n i t o r i i şi epigonii l u m i n i i spiritului elenic. D a r
aceşti „ b a r b a r i " a t r ă g e a u a t e n ţ i a şi u i m e a u a d e s e a c u a t â t m a i m u l t c u c â t n i m e n i n u
se a ş t e p t a la v r e o ispravă din p a r t e a lor. A s e m e n e a m u n ţ i l o r v u l c a n i c i prăpăstioşi, b o ­
l o v ă n o s ! şi s b u r l i ţ i de copaci uscaţi, „ b a r b a r i i " aceştia d i n n o r d u l D u n ă r i i isibuoneau
în c r e a ţ i u n i spirituale g e n i a l e sau î n f a p t e d e a r m e v r e d n i c e să fie î n s c r i s e c u l i t e r e
d e a u r î n l e t o p i s e ţ u l n e a m u r i l o r . N e u z â n d u - ş i forţele vii a l e g e n i u l u i lor î n o p e r e c o n ­
t i n u i de civilizaţie şi c u l t u r ă , „ b a r b a r i i " p u t e a u r ă s c u m p ă r a aşa n u m i t e l e i n t e r v a l e
sterile p r i n d i a m a n t e d e m a r e p r e ţ . Aceste d i a m a n t e f o r m a u apoi s t â n c a d e b a z ă a
tradiţiilor şi a c r e d i n ţ e l o r lor d e a l u n g u l generaţiilor. Elenii şi L a t i n i i r e l e v a u u n e l e
p e r f o r m a n ţ e ale „ b a r b a r i l o r " şi le e x p l i c a u în felul lor, p r i n p r e j u d e c a t a că t o t ce e
frumos, î n a l t şi genial la aceşti quasi-săibateci, e luat, p e o cale sau a l t a , d i n c u l t u r a

431
g r e a c ă s a u r o m a n ă . S u n t î n s ă ş i e x c e p ţ i i c a r e ca H e r o d o t , P l a t o n , Aristot, S t r a b o n ,
Poseidonios, Dio Oassius, Dio C h r y s o s t o m u l , D io dor Sicilianul, A u l u Geliu, Tacit, S e -
neca ş. a. z â m b e s c cu î n g ă d u i n ţ ă î n faţa u n o r a s e m e n e a i n t e r p r e t ă r i ; e i a f i r m ă c u t ă r i e
c o n t r i b u ţ i a loriginală a a c e s t o r p o p o a r e Ia p a t r i m o n i u l s p i r i t u a l al u m a n i t ă ţ i i . C h i a r
c â n d l i t e r a t u r a t a r d i v ă a r e t a l o g i c ă le r o m a n ţ e a z ă , v a l o a r e a l o r r ă m â n e i n t a c t ă .
Geto-Daoii n u e r a u u n p o p o r n e c u n o s c u t Grecilor p â n ă la epoca a p a r i ţ i e i lui
D e c a e n e u . P o e ţ i i e l e n i p o m e n e s c a d e s e a d e T r a c i , m a r e a familie etnică d i n c a r e G e t o -
Dacii e r a u d o a r o r a m u r ă . H e r o d o t z ă b o v e ş t e p a g i n i î n d e l u n g a t e a s u p r a „ G e ţ i l o r c e se
c r e d n e m u r i t o r i " *) şi-i î m p o d o b e ş t e c u s u p e r l a t i v e l e d e „cei m a i b u n i şi cei m a i
2
d r e p ţ i " ) d i n t r e t o ţ i T r a c i i . P l a t o n şi o s e a m ă d e alţi a u t o r i îşi fac o d e o s e b i t ă p l ă c e r e
d i n a cita p r a c t i c i m e d i c a l e , obiceiuri, c r e d i n ţ e şi a l t e e l e m e n t e d i n v i e a ţ a s p i r i t u a l ă
a a c e s t u i p o p o r . D e a l t f e l c o n t a c t u l d i n t r e G e t o - D a o i şi G r e c i s u b d i f e r i t e f o r m e a t â t
î n P e n i n s u l a B a l c a n i c ă c â t m a i ales p e ţ ă r m u r i l e P o n t u l u i era o r e a l i t a t e v e c h e şi p e r ­
m a n e n t ă . R o m a n i i înşişi f ă c u s e r ă c u n o ş t i n ţ ă n u o d a t ă c u vitejia Geţilor, î n a i n t e a a p a ­
riţiei lui B o i r e b i s t a s , n e î n f r i c a t u l l o r a d v e r s a r . M a r e l e Iuiiius C a e s a r p l ă n u i s e o e x p e ­
diţie î n icare să s e m ă s o a r e p e r s o n a l c u „ b a r b a r u l " B o i r e b i s t a s . V e s t i ţ i p r i n f r u m u s e ţ e a
3
religiei şi a m o r a l e i lor, vestiţi m a i ales p r i n vitejia lor f ă r ă p e r e c h e ) — m o a r t e a p e n ­
t r u p a t r i e e r a cea m a i m a r e g l o r i e a u n u i G e t — î n c h i n ă t o r i i l u i Z a l m o x i s e r a u u n
p o p o r p r e g ă t i t p e n t r u c ă din s â n u l l u i să se p o a t ă r i d i c a u n D e c a e n e u .
C i n e e s t e a c e s t D e c a e n e u ? P o t fi d e t e r m i n a t e c o o r d o n a t e l e v i e ţ i i lui?
Din nefericire, isvoarele noastre asupra lui Decaeneu sunt puţine, sgârcite în
detalii şi i n e g a l e ca v a l o a r e .
P r i m u l şi cel m a i p r e ţ i o s i s v o r este S t r a b o n . V a l o a r e a a c e s t u i i s v o r e s t e d u b l ă :
4
întâi p e n t r u c ă S t r a b o n — n ă s c u t î n a n u l 60 în. d e I. H r . şi m o r t c i r c a î n 25 d. a. H r . ) —
este c o n t e m p o r a n u l l u i D e c a e n e u şi deci î n m ă s u r ă să n e i n f o r m e z e d e s p r e u n p e r s o ­
nagiu istoric n u l e g e n d a r ; a l doilea, p e n t r u c ă , î n g e n e r e , i n f o r m a ţ i i l e l u i S t r a b o n s u n t
s i g u r e şi v r e d n i c e d e c r e d i t . D a r textul* lui S t r a b o n n u n e d ă a p r o a p e n i c i u n e l e m e n t
biografic d e s p r e D e c a e n e u , ca d a t a n a ş t e r i i , familia, m e d i u l , a n u m i t e e v e n i m e n t e p e r ­
s o n a l e . Geograful d i n A m a s e e a i n s i s t ă î n deosebi a s u p r a activităţii lui D e c a e n e u ca
m a r e p r e o t . E, d e s i g u r , p e n t r u noi l u c r u l cel m a i i m p o r t a n t , căci n u a t â t e x i s t e n ţ e l e
î n s p a ţ i u c â t marii c r e a t o r i d e f o r m e n o u i de v i e a ţ ă şi d e s p i r i t u a l i t a t e s u n t acei c a r i
î m p o d o b e s c a c r o p o l e a istoriei. S t r a b o n n ' a r e ţ i n u t s a u p o a t e n u l^a i n t e r e s a t să ş t i e
s t a r e a civilă a a c e s t u i „ v r ă j i t o r " get. D i n î n s e m n ă r i l e lui n u se p o a t e deci d e s p r i n d e
atât conturul u n e i individualităţi, cât aureola u n u i fenomen excepţional.
A l doilea isvor a s u p r a lui D e c a e n e u îl lavem î n o p e r a lui I o r d a n i s : Despre ori­
gina şi isprăvile Geţilor sau ale Goţilor. Scrisă la c i r c a 600 d e a n i d i s t a n ţ ă de epoca
lui D e c a e n e u , l u c r a r e a lui I o r d a n i s n u n e p o a t e d a s i g u r a n ţ a l u c r u l u i c o n t e m p o r a n .
A c e a s t ă l u c r a r e p r e z i n t ă însă ş i a l t e i n c o n v e n i e n t e m u l t m a i g r a v e . î n t â i că ea n i c i n u

1) Heïloktot IV, 93 ; V, 4. Ediţia R. Dietsich — H. KaKcnberg, Leipzig, B. G. Toubner, 1926.


2) Idieim IV„ 93 ; Jean. Coman, Zalmoxis — Un grand probleme gète — 1939 p. 5.
3) Herodot V, 3, ne spune că dacă Tracii ar putea fi reuinii'ţii sub o singură conducere, ei
ar fi o n popor toviniciibiil. Iordanis, De Getarum sive Gothonum origine et rebus gestis, recog.
Oalrol Aug. Closs.. Stuttgarbiae, Ed. Fishhafoer, 1861 ; Iordanis Getica : De origine actibusqu Geta­ e

rum, recenBUiît Theod. Mommsen, în Monumenta Germaniae historica — Auctores antiquissimi,


tom. V, paris prior Berlin, Weidimann, 1882, Gap. XI, 68 : „Caesiar ulero, qui sibi primus omniium R o -
manum utadiiaauliit imperium. et paene omnem xnunduim surae dilioni subegit orrMaque regna per-
diotmiuiit, ades iut exitra nostrum orbem Oeeani sinu riepasiijtiais inisulllais ocupiaret, et qui nec nomcn
RomianorWm, auldta quidem nouerant, eos Romamis tribularios fataeret. Gothos < = Getas) tamen,
orebro perttantans nequiuit susubScere".
4) Alfred et Maurice Croilset, ffistofirre de la littérature grecque, tome V, Paris. E de Boc-
card, 1928, pp. 385—386.

2
43
1
este m ă c a r o operă originală a l u i Iordanis, ci o „ m i z e r a b i l ă c o m p i l a ţ i e " ) a acestuia,
făcută d i n Istoria Goţilor î n 12 c ă r ţ i a l u i F l a v i u s M a g n u s A u r e l i u s Cassiodorus S e ­
2
n a t o r ) . Compilaţia e d e m u l t e o r i s u b orice critică n u n u m a i d i n cauza r e t o r i s m u l u i
ei găunos, c i şi p e n t r u e ă a u t o r u l m ă r e ş t e confuzia d e n u m e , de e v e n i m e n t e şi d e p o ­
p o a r e , confuzie e x i s t e n t ă deja la Cassiodor p e n t r u a face p l ă c e r e şi o n o a r e r e g e l u i T e o -
doric şi n e a m u l u i l u i . C e a m a i r e g r e t a b i l ă d i n t r e a c e s t e confuzii şi c a r e a n u l e a z ă mai
mullt de j u m ă t a t e n u n u m a i compilaţia 'lui I o r d a n i s , d a r o p e r a însăşi a l u i Cassiodor
este c o n t i n u a identificare a Goţilor c u Geţii! Această identificare a Goţilor c u Geţii cei
„ n e m u r i t o r i " , „foarte b r a v i şi foarte d r e p ţ i " făcea desigur m a r e p l ă c e r e l u i Teodorie
şi a n t u r a j u l u i s ă u , d a r c e r c e t ă t o r i i r e s i m t a d e s e a dificultăţi e x t r a o r d i n a r e când e v o r b a
d e î n ţ e l e s u l p e c a r e t r e b u e să-tl a c o r d e faptelor s a u calificativelor u n u i p e r s o n a g i u
g e t o - g o t s a u goto-iget. C u t a r e i s p r ă v i s a u î n s u ş i r i ale G e ţ i l o r s u n t e x c e p ţ i o n a l e p e n ­
t r u e ă e r a u r e a l e s a u p e n t r u e ă e l e t r e b u i a u să a p a r ţ i n ă GeţiIor-<Goţi? I a t ă dece se i m ­
p u n e o deosebită p r e c a u ţ i e c h i a r atunci când I o r d a n i s t r a t e a z ă d e s p r e e v e n i m e n t e s a u
p e r s o n a g i i p u r getice, fără a t i n g e r e c u Goţii. C o m p i l a t o r u l şi a u t o r u l s u n t obsedaţi de
u n i c i t a t e a s u p r e m a ţ i e i originel şi c u l t u r e l Geţilor, p e n t r u e ă a ş a c e r e a o r d i n u l s a u l i n ­
g u ş i r e a Goţilor. T o t u ş i .relatările iui I o r d a n i s n u t r e b u e s e r e s p i n s e d e p l a n o . Istoria
Goţilor lui Cassiodor se î n t e m e i a p e o s e a m ă de isvoare m a i v e c h i s a u m a i noi c ă r o r a
3
n u le p u t e m refuza î n î n t r e g i m e c r e d i t u l n o s t r u . Dio C h r y s o s t o m u s ) , T r o g u s , Amimian,
4
Priscus, A b l a b i u s şi t r a d i ţ i i l e p o p u l a r e g o t i c e ) a u oferit l u i Cassiodor şi p r i n e l l u i
E
I o r d a n i s informaţiiuni şi a p r e c i e r i cele m a i a d e s e a e x a c t e ). V a l o a r e a a c e s t o r iinforma-
ţiuini ş i a p r e c i e r i a t â r n ă evident d e n a t u r a şi felul o r i e n t ă r i i fiecăruia d i n isvoareîe r e s ­
pective. R e t o r i s m u l s a u [romantismul c u t ă r u i i s v o r a t r e c u t fatal şi î n C a s s i o d o r - I o r -
danis l a cari a c r i b i a istorică mu e r a c e a d i n t â i p r e o c u p a r e . D a r , î n g e n e r e , e s e n ţ i a l u l
acestor isvoaire t r e c u t î n C a s s i o d o r n l a r d a n i s e s t e istoric p e n t r u e ă e — î n linii m a r i ;—
a t e s t a t ide S t r a b o n . I s v o a r e î e s u n t v r e d n i c e d e c r e a n ţ ă . Defectul cel m a r e s t ă î n p l a n u l
şi î n principiile p r e c o n c e p u t e a l e lucrării însăşi. M e r i t u l l u i Ciassiodor-Iordanis e s t e că,
s p r e d e o s e b i r e d e S t r a b o n , e i n e oferă o s e a m ă d e d e t a l i i sugestive şi i n t e r e s a n t e a s u ­
p r a l u i D e c a e n e u , d e t a l i i c a r e inu s u n t p o a t e t o t d e a u n a străine d e u n a n u m i t r o m a n t i s m
6
istoric ) , d a r c a r e c u p r i n d şi d e s t u l e e l e m e n t e r e a l e p e n t r u a n u fi î n î n t r e g i m e s u s ­
p e c t e . D e .altfel d e t a l i i l e i u i I o r d a n i s n u v o r fi a c c e p t a t e d e c â t î n m ă s u r a î n c a r e e l e
vor rezista (confruntării c u indicaţiile g e n e r a l e a l e i u i S t r a b o n . I o r d a n i s n e înfăţişează
u n D e c a e n e u m a i c o n t u r a t , m a i c o m p l e x şi m a i c o m p l e t . U n e o r i p r e a idealizat, a l t e o r i
însă c u p u t e r n i c e r ă d ă c i n i î n f i p t e î n s o l u l istoriei.

1) Martin Stianiz, Cari Hoisiuis und Gustav Rruger, Geschlchte der rômischen Litterœtur
bis zum Gesetzgebungswerk des Kaisers Justinian, vferter T e l , zwe'ite Hălllfte (Rcmdbuch der Jctos-
sinchen AUertwmswissenschuft, begr. vom Dr. Iwan von Miïiîler,, Achiter Baind), Mûnictaen, G
H. Becldsiche VerilaglsfoUchhandluing, L920, p. 97.
2) Idem, op. cit. p. 96.
3) tandariis, op. cit., V. 40 : „... ue refent Dio. qui Ihistanias eorutn ainmafesque greco stdto
romposuit".
4) Item, op. cit., XI, 72 : „...quod momen Goitbi pro mnagno suscipientes adhiuic hodïe suis
crniitionibus remtaiisiauintuir". Martin, Sctoamz etc.., op. cit., p. 97, sub Zeugnisse, Quellen.
5) Aisupina iisvoârelor lui Iordanis, cf m deosebi Th. Moramsen, î n -Prefaţa da ediţia toi,
menţionată imiaii suis.
6) Frecvent la istoriografii şi encidlopediştîi tardivi aii antichităţii oatrâ idealizează «raaniite
calităţi ate aşa numitelor popoare barbare.

433
C A P I T O L U L I.

PREOTUL ŞI PROFETUL

D e c a e n e u a p a r e î n i s t o r i a G e ţ i l o r p e v r e m e a d o m n i e i l u i Boirebistas, adică î n
p r i m a j u m ă t a t e a secolului I î n . d e I. H r . I o r d a n i s p r e c i z e a z ă că î n c e p u t u l activităţii
sfetnicului lui B o i r e b i s t a s p o a t e fi aşezat î n t i m p u l v e n i r i i la p u t e r e ;a lui S u l l a *), a d i c ă
2
a p r o x i m a t i v î n j u r u l a n u l u i 82 î n . d e I. H r . ) . D a c ă a d m i t e m că î n m o m e n t u l î n c a r e
r e g e l e s ă u îl î n v e s t e ş t e cu d e m n i t a t e a de c o l a b o r a t o r şi c o n s i l i e r r e g a l , D e c a e n e u a v e a
cel p u ţ i n p a t r u z e c i d e ani, p u t e m aşeza — i p o t e t i c — n a ş t e r e a lui î n p r e a j m a 'anului
120 în. de I. H r .
P r i n t r ' o c o i n c i d e n ţ ă cu tâlc a d â n c , D e c a e n e u a p a r e î n l u m e a g e t o - d a c ă p e n t r u
a o s c u t u r a d i n s o m n o l e n ţ ă şi a io a ş e z a p e c a l e a m a r i l o r î n f ă p t u i r i d i n c a r e v a ieşi
u r i a ş u l i m p e r i u a l l u i B o i r e b i s t a s , î n aceeaşi v r e m e cu cele m a i i l u s t r e genii a l e r e ­
publicii latine care pregătesc venirea imperiului roman. Acest paralelism în c a r e se
realizează, c a l i t a t i v , cele m a i î n a l t e p o t e n t e politice şi m o r a l e a l e pioporului r o m a n
3
şi a l e p o p o r u l u i g e t o - d a c ) , a î n s e m n a t u n f a p t istoric h o t ă r î t o r î n p l ă m ă d i r e a p o p o ­
r u l u i r o m â n . D e l à B o i r e b i s t a s la D e c e b a l , î n t r ' u n i n t e r v a l de a p r o x i m a t i v d o u ă s u t e
de a n i , G e t o - D a c i i a u d a t l u m i i pilde n e ş t e r s e d e c o n c e p ţ i e politică, d e forţă m i l i t a r ă ,
d e f r u m u s e ţ e m o r a l ă , d e p r e o c u p ă r i i n t e l e c t u a l e ; d e aceeaşi v a l o a r e ca a c e l e a ale s t r ă ­
moşilor R o m a n i . T r a i a n , cel mai d r e p t şi cel m a i m a r e d i n t r e î m p ă r a ţ i i r o m a n i , p u n e ,
î m p r e u n ă cu D e c e b a l c e l b r a v şi h a r n i c , b a z e l e p o p o r u l u i r o m â n î n epoca celei m a i
î n a l t e înfloriri a c e l o r d o u ă î m p ă r ă ţ i i . P o p o r u l r o m â n e copilul s ă n ă t o s , s d r a v ă n şi
f r u m o s ieşit d i n Maica R o m a şi d i n P ă r i n t e l e Z a l m o x i s î n c u l m e a p u t e r i i lor. Şi a c e s t
p o p o r e a u t o h t o n ca brazii şi c ă l u g ă r i i C a r p a ţ i l o r . A u t o h t o n ca n e s f â r ş i t e l e c â m p i i p e
c a r e le î n c i n g e cu d r a g o s t e b r â u l I s t r u l u i sfânt.
Cine e r a D e c a e n e u ? Ca în cazul a t â t o r a l t e f i g u r i d e s e a m ă ale a n t i c h i t ă ţ i i ,
autorii v e c h i n u n e d a u e l e m e n t e p r e c i s e a s u p r a locului d e n a ş t e r e , a s u p r a m e d i u l u i
î n c a r e a t r ă i t î n a i n t e de i n t r a r e a î n a c ţ i u n e şi a s u p r a a l t o r e v e n i m e n t e d e t e r m i n a n t e
d i n v i e a ţ a l u i D e c a e n e u . I n c a z u l lui, l u c r u l e r a c u a t â t m a i g r e u . c u c â t „ e r o u l " e r a
u n „ b a r b a r " , a c ă r u i v i e a ţ ă n u p r e z e n t a i n t e r e s decât î n m ă s u r a în c a r e se a t i n g e a , p r i n
a n u m i t e p ă r ţ i ale ei, e x c e p ţ i o n a l u l sau 'miraculosul. A d i c ă l e g e n d a . S u n t t o t u ş i , la
S t r a b o n şi I o r d a n i s , c â t e v a i n d i c a ţ i i c a r e n e p o t o r i e n t a î n linii m a r i a s u p r a p e r s o n a l i ­
t ă ţ i i şi d e s t i n u l u i l u i D e c a e n e u .
U n t e x t d i n I o r d a n i s a d e t e r m i n a t p e E. R o e s l e r să e m i t ă ipoteza că D e c a e n e u
4
e r a p o a t e u n s t r ă i n ) . I a t ă t e x t u l : „ D e h i n c r é g n a n t e Gothis ( = G e t i s ) B u r v i s t a D i c e -
5
n e u s v e n i t i n G o t h i a m ( = G e t i a m ) ) . Deci „ D e c a e n e u a v e n i t î n Getia"... din a l t ă p a r t e .
D e u n d e a n u m e p u t e a v e n i D e c a e n e u . . . î n ţ a r a lui ? E v i d e n t , I o r d a n i s r e z u m ă l a m e n ­
tabil p e Cassiodor. A c e s t a d i n u r m ă a r ă t a , cu s i g u r a n ţ ă , şi locul s a u ţ a r a de u n d e v e n e a

1) Iordanis, op. cit., XI, 67 : „quo tempore Romanoruim Sylla potitus est principaifcu".
2) Th. Morntnsen, Histoire Romaine, Nouvelle édition, traduite par De Guérie (Les meilleurs
auteurs classiques français et étrangers), Parfis, E. Flammarion, f. d., tome V. P- 152.
3) iGeţii şi Dlaeii sunt două n u m e .pentru aicelaş popor. Soiiaibon VII, 3, 12. C. 304 (ediţia
lui H. L. Jones, London—W. Heinemann — 1924) precizează eă „Geţii siunit 'cei aşezaţi spre Marea
Neagră şi spre răsărit. îteur Dacii sunt oej aşezaţi în regiunile opuse, spre Germaniia şi spre is-
voareile Istrullui". Pentru Iustin (Iustini Historiarum Phtiippicarum ex Trogo Pompeio, Liber
XXXII, 3 : „Daci quoque soboiles Getanum sunt) Dac fii sunt d e „spiţă Getică". Pentru Dr E.
Roesler,, Die Geten wnd ihme Naehbmn, Wien, 1864, Dacii şi Geţii sunt două popoare deosebite.
Dacii sunt un popor nou, înrudit şi asemănător cu vechii Geţi (p. 47).
4) Dr. E. Roesler, Das vorrômische Dacien, Wien, 1864, p. 44.
5) Iordanis, op. cit., XI, 67.

434
Decaeneu. A c e a s t ă ţ a r ă n u p o a t e fi d e c â t aceeaşi î n oare r o m a n t i s m u l istoric g r e c îl
1
p l i m b a s e şi p e Zalmoxis. ), a d i c ă E g i p t u l . S t r a b o n precizează că D e c a e n e u , a s e m e n e a
lui Zalmoxis, „a c o l i n d a t p r i n E g i p t u n d e a î n v ă ţ a t să cunoască a n u m i t e s e m n e p r e ­
2
v e s t i t o a r e g r a ţ i e c ă r o r a d e s l u ş e a h o t ă r â r i l e d i v i n e " ) . D e t a l i u l acesta e o r e p e t a r e
3
a p r o a p e t e x t u a l ă a celui p r i v i t o r la „ c o l i n d a r e a " , „ r ă t ă c i r e a " lui Z a l m o x i s î n E g i p t . ) ,
E e v i d e n t că, deşi c o n t e m p o r a n u l lui D e c a e n e u , S t r a b o n n ' a p u t u t e v i t a şablonul isto­
riei r o m a n ţ a t e a m a r i l o r p e r s o n a l i t ă ţ i e l e n e s a u „ b a r b a r e " . Istoria vieţii l u i Z a l m o x i s
e r a l u a t ă ca m o d e l p e n t r u istoria t u t u r o r celorlalţi mari poeţi. Dacă Z a l m o x i s a fost
î n Egipt, t r e b u i a n e a p ă r a t ea şi D e c a e n e u să m e a r g ă în ţ a r a p r i n e x c e l e n ţ ă a teologiei
şi a m a g i e i . E m i n e n ţ a etică şi religioasă ar fi r ă m a s , altfel, inexplicabilă l a u n o m ca
D e c a e n e u . Această c ă l ă t o r i e î n Egipt, obligatorie p e n t r u m a r i l e p e r s o n a l i t ă ţ i 'antice, n o ­
t a t ă 'în biografia d e rigoare a lui D e c a e n e u — căci e n e î n d o i o s c ă v i e ţ i l e m a r i l o r p r e o ţ i
geţi e r a u iconsemnate î n a n u m i t e libri pontificales — v a fi a j u n s , î n t r ' u n fel sau în
altul, s u b ochii lui Cassiodor-Iordaniis. T r u n c h i e r e a povestirii s a u a t e x t u l u i a d e t e r ­
m i n a t p e c o m p i l a t o r să o m i t ă n u m e l e ţ ă r i i d e u n d e s e î n t o r c e a D e c a e n e u . D a r el a în­
s e m n a t c u g r i j ă că „a v e n i t î n G e t i a " . E inutil să a d ă o g ă m că a c e a s t ă v e n i r e a lui
D e c a e n e u d i n E g i p t în Getia este o p u e r i l ă p u n e r e î n s c e n ă a vieţii m a r e l u i p r e o t d a ­
4
t o r i t ă biografului g r e c s a u g e t ) p e care-1 v a fi c o n s u l t a t S t r a b o n şi mai ales C a s s i o d o r -
l o r d a n i s . D e c a e n e u n ' a fost, d e s i g u r , niciodată î n Egipt, a ş a c u m n u fusese nici Z a l ­
m o x i s . L e g ă t u r a c u E g i p t u l e d e s i m p l ă s i m p a t i e mitologică. N e v e n i n d n i c i o d a t ă d i n
E g i p t — p e n t r u e ă n i c i o d a t ă n u se d u s e s e în a c e a s t ă ţ a r ă —, D e c a e n e u n u p o a t e fi so­
cotit d r e p t e g i p t e a n şi nici s t r ă i n î n v r e u n fel o a r e c a r e .
D e c a e n e u era g e t d e cea m a i p u r ă spiţă. I n p r i m u l r â n d e d e n e c o n c e p u t c u m
5 6
u n r e g e ca Boirebistas ) , u n „ b ă r b a t g e t " , c u m precizează S t r a b o n ) , să-şi fi l u a t ca
sfetnic şi v i c e - r e g e p e uin străin. F ă r ă să fi suferit de xenofobie, Bodrebistas — ca mal
târziu Deoebal — avea u n d i s p r e ţ s u v e r a n faţă de veneticii de orice fel cari s e o p l o ­
ş e a u î n ţ a r ă s a u cari, e v e n t u a l , p u t e a u ajunge, s u b o f o r m ă s a u alta, chiar p â n ă l a
c u r t e a d o m n e a s c ă . D i s p r e ţ şi î n g ă d u i n ţ ă 'binevoitoare ca p e n t r u oameni f ă r ă c ă p ă t â i
şi f ă r ă l e g ă t u r ă s t a t o r n i c ă cu p ă m â n t u l ţ ă r i i sfinţit p r i n m u n c a şi s u d o a r e a a u t o h t o n i ­
lor. I n n i c i u n chip Boirebistas n u - ş i p u t e a ataşa ca rege spiritual al Geţilor, ca m a r e
p r e o t c u a u t o r i t a t e i m e n s ă , a p r o a p e s u p r a n a t u r a l ă , a s u p r a p o p o r u l u i , p e cineva s t r ă i n
d e n e a m u l , d e t r a d i ţ i i l e şi d e n ă z u i n ţ e l e gete. P o p o r u l get, aşa de gelos p e i n d e p e n ­
denţa, p e m a n i f e s t ă r i l e sale s p o n t a n e şi p e c r e d i n ţ e l e sale, n ' a r fi acceptat, î n r u p t u l
capului, să aibă ca î n d r u m ă t o r şi r e f o r m a t o r p e u n s t r ă i n . I n al doilea r â n d , u n t e x t
d i n S t r a b o n r e f e r i t o r la m o d a l i t a t e a r e c r u t ă r i i m a r i l o r p r e o ţ i g e ţ i d ă u n r ă s p u n s f ă r ă
r e p l i c ă a s u p r a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i a c e s t o r i e r a r h i : „ T o t d e a u n a s e g ă s e a cineva c u u n c a ­
7
r a c t e r aşa d e ales, încât să a j u n g ă consilierul regelui său" ) . C a r a c t e r u l ales şi î n ţ e ­
l e p c i u n e a t r e b u i a u să fie v i r t u ţ i î n d e l u n g î n c e r c a t e şi c u n o s c u t e d e î n t r e g p o p o r u l
p e n t r u a se i m p u n e p â n ă î n f a ţ a r e g e l u i . E l e t r e b u i a u deci să a p a r ţ i n ă u n u i a u t o h t o n ,

1) Strabon VII, 3, 3, C 297.


2) Udam, VII, 3, 11, C 304.
3) Idem VII, 3, 5, C 297.
4) Mai v e r o s W l grecO-get. Erau, desigur, atâţia greci cari cunoşteam l'iimiba, moravurile
şi în genere istoria Geţilor.
5) Boirebitetais .sau Burevista este un nume de veche rezonanţă getiică, confirmat şi de t o ­
ponimie — Bouridava ; cf. Pauli Kretschmer, Eiïrileiïung în die Geschichte der griechischen
Sprache, Gottingen, Vandenhoeick und Ruprecht, 1898, p. 214. Asupra numelui., regelui get cf. şi
Jean Ooiman, Zalmoods, Un grand problème gètie, p„ 14, nota 1, Extras din „ZaJimoxi®" III, 1, 1939,
Paris, Paul Geuthmer, 1940 ; dar mai ales N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I. Partea Il-a, Sigilivil,
Romei, Bucureşti. 1936. o. 33, nota 3.
6) Strabon VII, 3, 11 C 303.
7)Mem VIU, 3, 5, C 298.
435 • *
1
n u u n u i s t r ă i n vag. T e x t u l (precizează a p o i c ă m a r e l e p r e o t „ e r a consilier al r e g e l u i s a u " ) ;
Regele n u e r a p e n t r u n i m e n i „ a l s ă u " , d e c â t dacă acesta d i n u r m ă e r a G e t . Z a l m o x i s ,
p r o t o t i p u l m a r i l o r p r e o ţ i geţi, fusese el însuşi G e t - ) . P r i n aceasta se stabilise condiţia
f u n d a m e n t a l ă a alegerii şi a s a c r ă r i i t u t u r o r m a r i l o r p r e o ţ i , succesorii săi : să fie d e
n e a m getic. I n fine, n a ţ i o n a l i t a t e a getică a l u i D e c a e n e u reiese şi din f o r m a însăşi a
n u m e l u i său. Decaeneus, Decineus, Diceneus s a u Dicineus s u n t p a t r u v a r i a n t e a l e r ă -
d ă c i n e i p r i m i t i v e Dac — p l u s sufixul, c a r e r e p r e z i n t ă n u m e l e g e n e r i c Dakoi, Daci, a l
p o p o r u l u i daeo-get. P r i m a p a r t e a n u m e l u i D e c a e n e u = Dec — e d i n aceiaşi familie
ou D e c e - b a l u s şi p o a t e şi c u D i c - o m e s , dacă e a d e v ă r a t c ă n u m e l e acestui d i n u r m ă
r e g e n u e f o r m ă l a t i n ă . V a r i a n t a Deci — a p a r e şi î n c a z u l formei D e c e b a l u s ca D e c i -
3
b a l u s în i n s c r i p ţ i i ) . S e î n ţ e l e g e c ă o c o n t r o v e r s ă filologică a s u p r a e l e m e n t e l o r c o m ­
p o n e n t e ale acestor n u m e e o r i c â n d posibilă. Nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t însă că e v i d e n ţ a
î n r u d i r i i p r i m e i p ă r ţ i a n u m e l o r celor doi regi daci cu aceea c o r e s p u n z ă t o a r e a nu­
m e l u i l u i D e c a e n e u e p r e a m a r e p e n t r u a nu se face a p r o p i e r e a firească şi a nu se
4
t r a g e concluzia î n consecinţă ) . I n o r i c e caz, D e c a e n e u e un p a t r o n i m i c d a o o - t r a c , p r e ­
z e n t i n n u m e d e p e r s o a n e ca cele m e n ţ i o n a t e c ă r o r a li s'ar p u t e a a d ă o g a m u l t e a l t e l e
5
de p e î n t r e g t e r i t o r i u l t r a o o - g e t ) .
6
. D e c a e n e u e s t e m a r e l e p r e o t al l u i Boirebistas ) . E s t e p r i m a şi cea m a i î n s e m ­
nată, d i n t r e cele două d e m n i t ă ţ i p e c a r e D e c a e n e u le-a a v u t p e l â n g ă m a r e l e r e g e g e t .
P o n t i f i c a t u l lui Diecaeneu este, î n n a t u r a şi î n f u n c ţ i u n e a sa, identic c u acela al lud
Z a l m o x i s şi al t u t u r o r m a r i l o r p r e o ţ i deda p r i m u l şi p â n ă la u l t i m u l . L u c r u l acesta
r e i e s e cu e v i d e n ţ ă d i n r e l a t a r e a lui S t r a b o n . D u p ă ce p o v e s t e ş t e peripeţiile p r e o t u l u i
şi z e u l u i Z a l m o x i s , i n s t a l a t î n m u n t e l e K o g a i o n o n , g e o g r a f u l g r e c c o n t i n u ă : „ I n v r e ­
7
m e a c â n d p e s t e G e ţ i d o m n i a B o i r e b i s t a s ) , î m p o t r i v a c ă r u i a divinul Caesar p r e g ă t i s e
s ă p o r n e a s c ă o c a m p a n i e , D e c a e n e u e r a acela care deţinea această d e m n i t a t e (de m a r e
8 9
p r e o t ) " ) . T r e c u t p r o b a b i l p r i n clasele p r e o ţ e ş t i i n f e r i o a r e c a „ m o n a h i i " ) şi „ c a p n o -
1 0 n 1 2
b a ţ i i ) şi apoi p r i n cele s u p e r i o a r e ca „ î n t e m e i e t o r i i " ) şi „ s ă r a c i i " ) , d i s t i n g â n d u - s e ,
13
în fine, p r i n f r u m u s e ţ e a i n e g a l a b i l ă a c a r a c t e r u l u i s ă u ') şi p r i n p u r i t a t e a şi sfinţenia
inaccesibile a l e vieţii sale, D e c a e n e u se i m p u s e p o p o r u l u i , fraţilor săi d e călugărie
şi î n sfârşit r e g e l u i . M o ş t e n i t d e l à P ă r i n t e l e Z a l m o x i s , p r i n şirul n e î n t r e r u p t al m a r i ­
l o r p r e o ţ i , p o n t i f i c a t u l l u i D e c a e n e u n ' a fost o simplă d r o g a t o r i e f o r m a l ă . E l n ' a fost
o m a g i s t r a t u r ă p a r a z i t a r ă ca la a t â t e a din p o p o a r e l e v e c h i . N'a fost o i n s t i t u ţ i e cu
a m b i ţ i i l u m e ş t i , cu v e l e i t ă ţ i d e a înlocui a u t o r i t a t e a r e g a l ă . E a d e v ă r a t că unii m a r i
p r e o ţ i g e ţ i c a Z a l m o x i s , Kosingas, Vologaesus şi Gomosicius a u fost şi r e g i î n acelaşi
1 4
t i m p ) . D e c a e n e u î n s u ş i se b u c u r a d e o a u t o r i t a t e c a r e , deseori, d e p ă ş e a p e a c e e a a
1 5
lui Boirebistas ) .

1) Fnonuimele său. n u stă textual în pasagiu! iui Strabon, dar el se i m p u n e cu evidenţă


din conitexit.
2) Strabon VII, 3, 5, C 297 : „Se povesteşte că ;un Get, pe nume Zatnboxis etc.".
3) iC. I. L. (MI 4150 etc. la Brandis Aut. Deoebakis !în iFaully-WàgsOva, [Real-Encyclopă-
ăie der classisichen Altertum swissenschaft, IV Bând, col. 2247.
4) N. Iorfga, op. cit., pp. 104, 106, nota 4.
5) Wilbelm Tomasionek. Die alten Thnaker- Eine ethrmlogisiche Untersuchuung, Wien, 18.94,
Mţ 2, p. 31, notează, printre altele, forme ea : Dekmos, Dokimos, Dokidava.
6) Strabon VM, 3, S, C 298.
7) Strabon dă aici forma Byrebistas.
8) Stratoani, ioc. cit.
9) Idem, VŒI 3, 3, 4, C 296, C 297
10) Iidiem, VM 3. 3, 4, C 296, C 297
11) Iidiem, Vil,' 3, 3, C 296
12) Idem, VIII; 3, 3, 4, C 296
13) Ildem VŒI, 3, <5|. C 298.
14) Jean Oamiam, Zailmoxiis, Extras, p . 27. ;

15) loridanis, op. cit., XI, 70 : „Diceneus... mirabilis apud eos ( = Getas) enituit, ut «ion
solum medïdcribus imo et regibus imperaret".
436
D a r marii p r e o ţ i g e ţ i n ' a u r â v n i t şi n ' a u practicat n i c i o d a t ă paponcezarismul ca
m a r i i p r e o ţ i ai E g i p t u l u i , ai Babilonului, ai Semiţilor s a u ai catolicismului. Dacă u n i i
m a r i preoţi geţi a u fost şi r e g i , f a p t u l se d a t o r e ş t e simbiozei d e s ă v â r ş i t e d i n t r e r e g a ­
litate şi pontificat î n v r e m u r i l e vechi ale n e a m u l u i get, c â n d regele şi m a r e l e p r e o t se
x
î n t â l n e a u î n u n a ş i aceeaşi p e r s o a n ă , c u m a fost, î n deosebi, c a z u l l u i Z a l m o x i s ) . T e o -
c r a ţ i a g e t ă a fost u n a î n d u h , n u u n a î n m a t e r i e . E a u r m ă r e a î n a v u ţ i r e a cu vitejie şi
d r e p t a t e p e n t r u l u m e a d e dincolo, a n e m u r i r i i , n u p e n t r u l u m e a d e aici t r e c ă t o a r e şi
p l i n ă de n e d r e p t ă ţ i . Preoţii geţi n u locuiau î n p a l a t e s o m p t u o a s e , ci î n p ă d u r i şi î n
p e ş t e r i l e m u n ţ i l o r ; e i se î n c h i n a u Z e u l u i n u î n t e m p l e b o g a t e şi fastuoase ci p e î n ă l ­
ţimile m u n ţ i l o r , cât m a i a p r o a p e d e s ă l a ş u l lui n e m u r i t o r . E i n u s e î m b r ă c a u c u v e s t ­
m i n t e s c u m p e şi n u a r b o r a u p o d o a b e s t r ă l u c i t o a r e , căci c e l m a i i m p o r t a n t v o t al l o r
e r a sărăcia şi u m i l i n ţ a . Cea m a i î n a l t ă clasă p r e o ţ e a s c ă getă, aceea din care probabil se
recrutau marii preoţi, era numită „săracii", Abioi. A u t o r i t a t e a i n d i s c u t a b i l ă şi p r e s t i ­
2
giul u n i c ) d e c a r e se b u c u r a u m a r i i p r e o ţ i l e v e n e a u d i n cauza totalei lor d e z i n t e r e ­
sări p e n t r u l u c r u r i l e d i n l u m e a aceasta ş i p e n t r u p r o p r i a l o r p e r s o a n ă . A c t i v i t a t e a l o r
n u u r m ă r e a şi n u realiza decât b i n e l e obştesc a l p o p o r u l u i . Această a c t i v i t a t e e r a o
n e î n t r e r u p t ă o r i e n t a r e s p r e v a l o r i l e n e s d r u n c i n a t e ale veşniciei: D u m n e z e u , sufletul,
d r e p t a t e a , sfinţenia, p r e g ă t i r e a p e n t r u n e m u r i r e .
D e c a e n e u v a fi locuit, ca toţi înaintaşii lui, î n m u n t e l e Kogaionon, î n a p r o p i e r e a
s a n c t u a r u l u i Z e u l u i get, p e eare-1 cinstea î n r u g ă c i u n i , m e d i t a ţ i i şi o f r a n d e n e s â n g e -
r o a s e . C u m t r a d i ţ i a şi oficiul s ă u îl obligau să fie î n p e r m a n e n t ă l e g ă t u r ă c u B o i r e ­
bistas, e p r o b a b i l c ă a c e s t a d i n u r m ă îşi alesese d r e p t c a p i t a l ă u n oraş î n a p r o p i e r e a
m u n t e l u i sacru Kogaionon; căci deşi Boirebistas e r a regele, v e s t i t p r i n diplomaţia, v i ­
tejia şi a c t e l e sale d e g u v e r n ă m â n t , p e el îl obliga t r a d i ţ i a să m e a r g ă î n m u n t e , la
m a r e l e preot, s p r e a-1 consulta, şi nu i n v e r s . Capitala A r g e d a v a , i d e n t i c ă p o a t e cu A r -
3
cidava, î n B a n a t ) , era situată, probabil, n u d e p a r t e de m u n t e l e Kogaionon. Celibatar,
ca toţi preoţii-călugări geţi, D e c a e n e u se h r ă n e a , î n sihăstria m u n t e l u i , ou m â n c ă r i f r u ­
4
gale: l a p t e , b r â n z ă , m i e r e şi f r u c t e ) . Accesibil n u m a i regelui, o a r e v e n e a să-1 consulte,
0
şi s e r v i t o r i l o r c a r i i - a d u c e a u cele d e t r e b u i n ţ ă ) , D e c a e n e u exercita, d e fapt, u n a d e ­
6
v ă r a t g u v e r n ă m â n t a s u p r a Geţilor. U n g u v e r n ă m â n t s p i r i t u a l ) . D a r c u a t â t m a i i m ­
p o r t a n t şi m a i decisiv, c u c â t el m â n u i a n u a t â t p a r t e a t r e c ă t o a r e — t r u p u l şi cele de
aici, — c â t p a r t e a n e t r e c ă t o a r e d i n o m : sufletul cu c r e d i n ţ e l e şi c o n v i n g e r i l e lui. N u ­
mai acest g u v e r n ă m â n t s p i r i t u a l cu r o a d e fericite a făcut posibil g u v e r n ă m â n t u l p o l i ­
tic, m i l i t a r şi social al lui Boirebistas. Cine n u a r e sufletul p o p o r u l u i , acela n u a r e
p o p o r u l . D e c a e n e u î n v ă ţ a şi î n d r u m a p o p o r u l p r i n n u m e r o ş i i săi călugări. C r e d i n ţ a
î n t r ' u n singur D u m n e z e u , c a r a c t e r u l t r e c ă t o r al vieţii d e aici şi veşnicia celeilalte l u m i ,
d r a g o s t e a de d r e p t a t e şi de a d e v ă r , c i n s t i r e a suferinţei, n e m u r i r e a sufletului, s o b r i e ­
t a t e a şi i u b i r e a , e r a u p u n c t e l e p r i n c i p a l e d i n p r e d i c a l u i D e c a e n e u . Aceste p u n c t e erau,
de altfel, t r a d i ţ i o n a l e ; ele v e n e a u t o c m a i delà P ă r i n t e l e Z a l m o x i s şi, poate, c h i a r d i n

1) Jtetaim Coman, op. cit., pp. 13-14, 33.


2) Strabon VI'H, 3, 3, C 296.
3) Constantin C. iGiureseu, Istoria Ramânihr, I, ediţia II (Fundaţia pentru Literatură şi Artă
„Mihai I"), Bucureşti, 1935, pp. 54—55 ; Dr. A. Nour, Unde a fost „Basileia" lui Bwebtstias ?,
Extoas din Revista „libertatea", 1940, p. 18, aşează, fără nici un temei documentar, .capitala: iui
Boirebistas, i a Poenatfi pe Argeş.
4) Strabon VII, 3, 5, C 298.
5) Idem, VII, 3, 5, C 298.
6) Si. Mehediinţir-Soveja, Creştinismul român esc — Adaos la caracterizarea etnografică a
1
poporului român, Bucureşti , Cugetarea, 1941, p. 40, pune în icdreullaţie, pentru marii preoţi geţi
atributul aşa de iericit de „regi spirituali".

437
v r e m u r i a n t e r i o a r e lui. P r e d i c a lui D e c a e n e u avea efect î n d e o s e b i p r i n v i e a ţ a e x e m ­
p l a r ă a p r e o ţ i l o r săi. D a r a c e a s t ă p r e d i c ă r e p e t â n d s t e r e o t i p d o c t r i n a m u l t i s e c u l a r ă ,
p o a t e c h i a r m i l e n a r ă a lui Z a l m o x i s n ' a r fi a v u t , p o a t e , r e z u l t a t u l fericit p e oare-1
ş t i m , dacă g e n i a l u l pontif n ' a r fi a v u t v i z i u n e a şi c u r a j u l u n e i r e f o r m e m e n i t ă să-1
facă vestit p e s t e m i l e n i i . V o m î n c e r c a să a n a l i z ă m p u n c t e l e e s e n ţ i a l e ale r e f o r m e i lud
D e c a e n e u î n c a p i t o l u l I I al a c e s t u i s t u d i u .
D e c a e n e u e s t e şi m a r e l e p r o f e t a l Geţilor. A s e m e n e a lui Z a l m o x i s şi p r o b a b i l a-
s e m e n e a m a j o r i t ă ţ i i m a r i l o r p r e o ţ i d i n a i n t e a lui, D e c a e n e u a r e d a r u l prezicerii şi a l
profeţiei. D a r u l p r e z i c e r i i d i n s e m n e , al divinaţiei p r o p r i u zise, v a fi fost d e s ă v â r ş i t , ca
l a t o ţ i „ v r ă j i t o r i i " s a u „ m a g i c i e n i i " vechi —• î n t r ' o şcoală t e h n i c ă sau la u n specialist
v e s t i t î n a c e a s t ă m a t e r i e . A m v ă z u t că t r a d i ţ i a g r e a c ă îl d u c e p â n ă î n E g i p t ca să î n ­
2
veţe „semnele prevestitoare graţie cărora desluşea hotărârile divine" ). Decaeneu n ' a -
v e a n e v o i e să m e a r g ă a ş a d e p a r t e p e n t r u a c u n o a ş t e şd a i n t e r p r e t a „ s e m n e l e p r e v e s ­
t i t o a r e " . E l a v e a l a dispoziţie, î n ţ a r a lui, n u m e r o ş i m a e ş t r i î n a c e a s t ă t e h n i c ă . T r a c i i
e r a u v r ă j i t o r i vestiţi. D e c a e n e u a a j u n s , î n s c u r t t i m p , u n v i r t u o s î n m a t e r i e . S t r a b o n
3
îl califică „ v r ă j i t o r u l " p r i n e x c e l e n ţ ă ) . A c e a s t ă v r ă j i t o r i e , acest d a r al prezicerii, n u
e r a n u m a i o d e x t e r i t a t e t e h n i c ă î n c u n o a ş t e r e a s e m n e l o r p r e v e s t i t o a r e , ci şi o p u t e r e
p e r s o n a l ă s p i r i t u a l ă , c a p a b i l ă să facă c o n t a c t u l c u m i s t e r u l şi ou s u p r a n a t u r a l u l . „ H o ­
4
tărârile d i v i n e " ) n u c e d e a z ă , niu s e lasă s u r p r i n s e şi d e s c o p e r i t e ide o r i c e p r e s t i d i g i ­
t a t o r s a u ş a r l a t a n . T r e b u e c a î n t r e v r ă j i t o r şi d i v i n să s e stabilească o „ s y m p a t h i e " , î n
s e n s u l etimologic al c u v â n t u l u i . I n c a z u l p r e z i c e r i i , v r ă j i t o r u l e acela c a r e a r e i n i ţ i a ­
t i v a „ s y m p a t h i e i " . P e n t r u e ă î n s ă a c e a s t ă i n i ţ i a t i v a s ă aibă r e z u l t a t u l fericit a l s t a b i -
liirei r a p o r t u l u i o r g a n i c c u d i v i n i t a t e a , t r e b u e ca „ v r ă j i t o r u l " să se i m p u n ă p r i n p u r i ­
t a t e şi s f i n ţ e n i e . U n „ v r ă j i t o r " c a D e c a e n e u era, p r i n c a r a c t e r u l şi c a l i t a t e a l u i d e
ales a l l u i Z a l m o x i s , î n p e r m a n e n t ă şd d i r e c t ă l e g ă t u r ă cu d i v i n i t a t e a . P e n e d r e p t , a ş a
d a r , a u t o r i i greci d a u u n î n ţ e l e s p e i o r a t i v t e r m e n u l u i „ v r ă j i t o r " , c â n d e v o r b a d e p r e o ­
ţii geţi. S t r a b o n n u m a i r e p r o d u c e f o r m u l a , f ă r ă a l t c o m e n t a r , î n cazul l u i D e c a e n e u .
S e n s u l p e i o r a t i v e s t e î n s ă e v i d e n t . iCriton, m e d i c u l î m p ă r a t u l u i T r a i a n p e c a r e 1-a î n ­
soţit î n r ă z b o a e l e s a l e c o n t r a Dacilor, m e r g e mai d e p a r t e . Istoric superficial î n o r e l e
h b e r e , r a ţ i o n a l i s t p â n ă la s u p e r s t i ţ i e ş i critic d u p ă ş a b l o n u l v r e m i i , m e d i c u l g r e c c a ­
r a c t e r i z e a z ă astfel, î n o p e r a sa Getica, î n c l i n a r e a v r ă j i t o r e a s c ă a G e ţ i l o r : „Regii G e ­
ţ i l o r c u l t i v â n d î n i n t e r e s u l lor s u p e r s t i ţ i a ş i c o n c o r d i a s u p u ş i l o r l o r p r i n î n ş e l ă t o r i e şi
5
v r ă j i t o r i e , î n c e a r c ă să irealizeze l u c r u r i m a r i " ) . C o n c o r d i a u n u i p o p o r şi a d e z i u n e a
l u i l a p l a n u r i l e c o n d u c ă t o r i l o r n u s e o b ţ i n p r i n î n ş e l ă t o r i e şi p r e s t i d i g i t a ţ i i v r ă j i t o r e ş t i !
D e c e b a l şi m a r e l e s ă u p r e o t — căci la a c e ş t i a face aluzie g r e c u l C r i t o n — n ' a r fi o b ţ i ­
n u t a t â t a e r o i s m şi s e n i n ă t a t e d i n p a r t e a G e ţ i l o r l o r f ă c â n d u z d e p u e r i l i t ă ţ i m a g i c e .
Dragostea de moarte p e n t r u patrie şi p e n t r u nemurire ţâşneşte din vâlvătaia credinţei
î n D u m n e z e u şi î n o n o a r e . I n cazul profeţiei, d i v i n i t a t e a este a c e e a c a r e a r e i n i ţ i a t i v a
6
a c t i v i t ă ţ i i p r o f e t i c e . D e c a e n e u este şi p r o f e t u l p o p o r u l u i s ă u ) p e c a r e 4 l u m i n e a z ă s u b
i n s p i r a ţ i a d i r e c ă a l u i Z a l m o x i s . P r o f e ţ i a e r a , la Geţi, o f u n c ţ i u n e o r g a n i c l e g a t ă d e

1) Strabon XVI, 2, 39, C 762.


2Ï Idem VII, 3, 11, C 304.
3) Idem, Ioc. cit.
4) Idem, Ioc. cit.
5) Gritan, Getica., te Suidas, s. v. Deisidaimonia., în Fragmenta Hlstoricoriwm Graecorum,
collegit, disposuit notils et prolegomendfe iltotraiviit Oairoîuls Mû'Jleriuisi, Paris, éd., A. F. Did'ot, 1885,
IV, p. 374, 2. Felix Jacoby, Die Fragmente der Otvechischen Historiker F. Gr, Hist.), zweiter
Tei!, Ziéktgesickvchten, Spezialgeschichten Autoblographien und Mémoires, BerHimi, WerJdmiamnfâcbf
Buchhandlung 1829, p. 932, F, 7 <2).
6) Strabon XVI, 2, 39, C 762.

4 3 8
m i s i u n e a m a r e l u i p r e o t . Acesta din u r m ă , î n c a l i t a t e a sa d e „ r e g e s p i r i t u a l " a l naţiunii,
e r a s i n g u r u l o r g a n v i u şi c o n s a c r a t p r i n c a r e v o r b i a şi activa d i v i n i t a t e a . Aşa s'au p e t r e ­
c u t l u c r u r i l e încă d i n v r e m u r i l e cele m a i s t r ă v e c h i ale n e a m u l u i , î n c e p â n d cu P ă r i n ­
tele Z a l m o x i s , c a r e , î n a i n t e d e a fi zeu, a fost glasul d e t r â m b i ţ ă al D u m n e z e u l u i u n i c
al Geţilor. M o t i v u l p e n t r u c a r e r e g e l e get îşi asocia la g u v e r n ă m â n t p e m a r e l e p r e o t
3
e r a v i r t u t e a , d a r u l special p r i n c a r e pontiful desluşea p l a n u r i l e d i v i n i t ă ţ i i ) . I n t r a t î n
funcţiune, m a r e l e p r e o t d e v e n e a o r a c o l u l infailibil a l n a ţ i u n i i . P o p o r u l n u a s c u l t a d e
2
p o r u n c i l e r e g e l u i , d e c â t d a c ă ele e r a u r a t i f i c a t e şi p r o m u l g a t e de m a r e l e p r e o t ) . D e
m a r e l e p r e o t p r o f e t u l şi î n v ă ţ ă t o r u l . S p r e deosebire d e profeţii lui Dionysos c a r e n u
p r o o r o c e a u d e c â t dacă „ l u a u v i n " , s a u d e cei ai lui Apollon d i n Claros c a r e n u activau
3
d e c â t d u p ă c e „ b e a u a p ă " ) , D e c a e n e u şi toţi m a r i i p r e o ţ i geţi n u p u t e a u fi f ă c u ţ i o r ­
g a n e ale Zeului, fără o v i e a ţ ă d e 'puritate, d e sfinţenie şi d e m e d i t a r e c o n c e n t r a t ă a s u ­
p r a l u c r u r i l o r d i v i n e . S f i n ţ e n i a şi m e d i t a r e a p r o g r e s i v ă d e s ă v â r ş e a u p e m a r e l e p r e o t
p â n ă a p r o a p e d e i m a t e r i a l i z a r e . A c e a s t ă i m a t e r i a l i z a r e îi a d u c e a d i v i n i z a r e a . D e c a e n e u
4
fu d i v i n i z a t a s e m e n e a l u i Z a l m o x i s ) . D u p ă m o a r t e a şi a p o t e o z a r e a iui, d e m n i t a t e a d e
5
m a r e p r e o t r e v e n i l u i Comosicus, care fu, în acelaş t i m p , şi r e g e al Geţilor ) .
D e c a e n e u m a r e l e p r e o t şi p r o f e t u l a fost u n a din cele m a i i n t e r e s a n t e figuri a l e
istoriei n a ţ i o n a l e g e t e . C o n t i n u â n d şi î n ă l ţ â n d Şcoala lui Zalmoxis, e l s'a b u c u r a t d e
acelaşi p r e s t i g i u şi d e aceeaşi a u t o r i t a t e c a ale m a r e l u i P r o f e t . D e aceea, p â n ă la u r m ă
el î m p ă r t ă ş i acelaşi d e s t i n , fiind divinizat.
(Va urma)

1) Idem "VIII, 3, 5, C 297.


2) Idem VII, 3j, 5, C 298.
3) Maoroîbi'Uis, Saturnale I, XVITI, 1, ediţiei Msand, Paris, 1850.
4) Strabon VII, 3, 11, C 304,
5) Iordanis, op. cit., XI, 7 3 : „Decedente vero Dieeneo paenepari ueneraitione habuere Como-
sitoum, quiia nec imparis erat solertiae".

439
C R O N I C I
I D E I , O A M E N I , F A P T E

F I L O Z O F I A N O U T Ă Ţ I I LA C O N S T A N T I N NOICA

.„iSchiiţă la istoria Iui Cum e cu putinţă ceva inducţiei aristotelice, inducţia icompletă, prin fi­
nou" este titlul unei lucrări de mare întindere liera gradelor de cunoaştere, prin experienţă,
şi oare — nu suntem siguri — a constituit şi Socrate reprezintă pentru perspectiva lui „cum
teza de doctorat a d-lui Const. Noica. împreju­ e cu putinţă ceva nou" o poziţie caracteristica.
rările n u ne-au permis să cunoaştem lucrarea Socrate îşi pune precis problema noutăţii în c u ­
«ceasta decât acum, II cunoşteam însă pe a u ­ noaştere şi o rezolvă în sensul maieutie,, adică
tor din lucrările sale anterioare „Mathesis" şi al unei adevărate naşteri a adevărului şi a nou­
substanţiala monografie asupra vieţii şi operei tăţii în 'Spiritul omenesc.
Iui Descartes, afară de traducerile sale din ori­ . Odată cu Augustin, problema lui „ceva nou"
ginalele latineşti. A m admirat fără rezerve bo­ s t îmbogăţeşte cu o nouă înţelegere a vieţii spi­
gata informaţie a autorului şi stăpânirea precisă ritului, Modul creştin al filosofării pe care îl a-
a unui vast material istoric, duce Augustin, interioritatea, iluminaţia, fac din
1
Duorarea este un fel de istorie a filosof iei, cri' | conştiinţa cunoscătoare o „conştiinţă mărturisi -
staliizată într'o întrebare pe care autorul O' con­ toare". In faţa p oliţei sonului de cunoaştere a lui
sideră fundamentală. Există anume î n destinul Aristotel, Augustin aduce — spune autorul, un
gândirii omeneşti anumite teme centrale, anumi­ monoteism al cunoaşterii!. Spiritul se situează nu
te preocupări pe lângă care gravitează toate ce­ întf'b pluritate, ci în misterul uniic pe oare şi-d
lelalte preocupări filosofice. Una din aceste teme însuşeşte, şi-1 interiorizează pentru a-li putea
este aceia a cunoaşterii, a mecanismului cunoa­ mărturisi. Op. 168).
şterii, a destinului şi rostului cunoaşterii. Iar în • Toma din Aquino rezolvă problema cunoaşte­
interiorul teoriei s e află închisă, .în germene, în­ rii prin captarea existenţei, nu prin alcătuire de
trebarea d e răscruce pe care autorul o formulea­ concepte, (p, 189). Cum e cu putinţă oa spiritul
ză fie sulb numirea „cum e c u putinţă ceva nou" să fie „altul", fiind totuşi. el însuşi ? Pentru a
fie sub expresia mai largă: „cum e cu putinţă •trece peste această dificultate, Toma Aquinatul
ca mintea omenească să cunoască aceia ce nu recurge la cele două feţe ale intelectului î n sen­
cunoaşte înoă"? sul aristotelic : intelectul în putere şi intelectul
. Ilată tema fundamentală. Odată stăpân pe ea, î n act. Spiritul poate fi un altul pentrucă el poa­
autorul încearcă o rnteză generală a istoriei fi- te fi totul. Totul este în spirit pentrucă spiritul
losofiei plecând numai die aici'. Ou alte cuvinte aste, într'o formă oarecare, totul. Cunoaşterea î n ­
ni s e propune răspunsul filosofilor conlsideraţi în seamnă actualizarea aceasta a totului, a altuia,
ordinea cronologică, la această întrebare centra­ în mine însumi. Desfăşurarea vie a spiritului, în
lă. Vom da câteva exemple de modul cum auto­ concepţia tomistă, se face numai între aceste
rul înţelege să-şi îWdepMnească programul de două limite ale fiin'ei: virtualul şi actualul, (p
tucru. Problema luj „cum e cu putinţă iceva nou" 206).
Se rezolvă, în filosofia iui Platan, prin teoria Empirismul filosofiei moderne constitue, după
centrală a irennniseenţei. Este 'Cu putinţă să alfliu, autor, momentul filosofic cel mai caracteristic
să cunosc acela ce n u cunosc!, pentrucă îmi amin­ când se pune cu toată acuitatea problema lui
tesc dintr'o anterioară, cunoştinţă, acest lucru ,,ceva nou". Kant a înţeles, primul, acest adevăr
care, pentnu acest prezent al nïeiu, constitue o că numai experienţa „poate alcătui unul din
noutate. La Aristotel, problema lui: „cum e cu nodurile gândirii sintetice", (p. 213). Interesul
putinţă ceva nou" se pune într'o lumină ou totul pentru ^conţinutul gândirii scade în vreme ce
diferită. Noutatea poate fi surprinsă prin oficiul creşte interesul pentru determinarea modului

440

-•
cum poate -spiritul să fie el însuşi, să fie viu. losofia nu înseamnă nici contemplarea gândirii
Iar metoda prin care spiritul ajunge la cunoştin­ nici a gânditului ci ea „„culminează în contem­
ţe valabile este, pentru un Bacon de pildă, induc- plarea desfăşurării .spiritului ispre cunoaştere
ţdunea. Dar reftecţiuneia spiritului asuprta lud şi spire ceva nou";. >(p. 303).
însuşi nu se petrece la Bacon ci deafoia la Locke (Capitolul de îneheere al eănţdi este o tragică
cu care începe spiritul critic, „cântărirea con­ mărturisire a spiritului care încearcă să-şi afle
ştiinţei prin conştiinţă, (p. 227). Conştiinţa este destinul şi fiinţa şi oscilează între contemplare
receptivă numai cât primeşte ideile simple. E- şi cunoaştere, între viaţă şi moarte, între ceva
fortuil spiritului deafoia de aci începe, delà pre­ şi nimic. De aci îneheerea care a stârnit o legi­
lucrarea ideilor simple pentru a constitui ideile timă nedumerire unui filosof raţionalist cum
complexe, moduri, substanţe şi relaţii, (p.. 233). e d-i PL (Pl. Negulescu, în fraza finală :
Ajuns aci autorul adânceşte, fără a aduce ni­ [Filosofia este poate considerarea vieţii spi­
mic nou;, mecanismul gândirii filosofice la Locke, ritului prin perspectiva moirţii lui ! Desigur,
la Hume, la Berkeley, în diseuţiuni foarte adân­ dacă am fi convinşi că spiritul sie defineşte prin
cite şi meticuloase, în măsura în care sunt şi nepenenitate, fraza ar fi absurdă. Dar, fagure
foarte -dare, stabilind pentru fiecare în parte de lîndoeli şi idhin, gândul nu poate fi oprit sâ
contribuţia adusă la determinarea problemei lui nu s e întrebe dadă, în esenţa iui, spiritul este
„ceva nou" adică., î n fond, a conştiinţei cunoscă­ viaţă sau e hărţuit el însuşi de destinul sfâr­
toare. Incheerea acestui capitol este turbură­ şi rii.
toare. Cu Hume conştiinţa e un factor dizolvant Vom Iface, drept îneheere,, câteva obieoţiunl
pentru experienţă, experienţa e unul dizolvant lucrării. Mai întâi, una privitoare chiar la „nou­
pentru conştiinţă. De unde concluzia autorului: tatea" lui „ceva nou". D-ă Qcmist. Noica. socote­
Cu Hume totul se nărue, dar şi totul se lumi­ şte că a descoperit un sâmbure nou în vălmă­
nează, (p. 257). şagul istoriei filosofiei. D e fapt meritul d-sale
(Problema Ului „ceva nou" capătă un sens ca­ este de a fi pus un accent hotărît pe o profole-
racteristic însă cu Dasoartes şi Leibniz, arta / mă veche : problema conştiinţei cunoscătoare
!
combinatorie a lui Leibniz, mathesis-ul univer­ i şi a spiritului viu î n propria lui căutare.
sal şi matematizarea carteziană fiind simpto- Pentru a , lămuri problema, autorul, între­
mele de seamă ale raţionalismului: care încear­ prinde un studiu prea vast şi fără legături dir
că isă determine, nu numai posibilitatea inven­ recte cu problema ce ne preocupă. In schimb
ţiei deci a noutăţii, ci şi a instrumentului ne­ însă, prin faptul că vede totul prin lumina lui
cesar invenţiei. Dar, iiaţiomMsimiull cartezian nu . „ceva nou", d-sa aduce, pentru fiecare gânditor
este de esenţă pur matematică. Gândirea nu în parte, contribuţiuni personale de reală şi
este o mecanică absolută ei o meditaţie, o „fi- netăgăduită valoare.
losofare" adică activitate pur şi simplu, 'spirit / O Ultimă obiecţiune, mai gravă, este că au­
în plinătatea desfăşurării lui. I n loc de a se torul pune problema noutăţii numai în cadru
pune accentul pe căutarea de cunoştinţe noi, de eunoatşere. Noi vedem însă problema în-
se pune accentul pe actul căutării, (p. 293). N u ­ tr'un cadru cu mult mai largi aderenţe, anu-
mai că această viaţă a spiritului este împovă­ mie în perspectiva sa ontologică. Cum e cu p u ­
rată, la Deseairtes şi Leilbnliiz, de o concepţie tinţă ceva nou, ontologic vorbind, ar pune în
prea schematică, prea matematizată. In felul discuţie problema devenirii faţă de aceia a ne­
acesta raţionalismul! nu face cu neputinţă n u ­ mişcării, perspectivele hetfaidliteilană şi; patrme-
mai metafizica ci .chiar viaţa însăşi a spiritului, niidiiană nu lîn reflecţia lor în spirit, ci în struc­
(p. 301),. Pentrucă trebue să deosebim între con­ tura realului ontolofic. Lumea este ea un gaita-
ţinutul spiritului, între produsele activi tăiţii sale făicut, uin absolut în care totul e dat şi nimic
şi între actMtatea producătoare Intre empi­ nu mai poate fi, sau e în devenire? Problemă
rism, care afirma dezordinea totală şi raţiona­ care n u atinge numai speculaţia filosofică ci
lism, care instituia ordinea totală, poziţia lui chiar perspectiva cosmosului î n lumina Ştiin­
Kant capătă!,, pentru autor, nu un sens de mij­ ţei noui. Pentru cât a întreprins însă autorul,
locire şi unul de provizorat. Kant nu rezolvă tânăra gândire românească datoreşte mult ope­
problema ici o face numai posibilă. In fond fi­ rei lui G Noica.

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE

D. G,. Călinescu n u a avut o fericită inspi- în monotonia literară a acestor vremuri, A u -


raţie atunci. pândi s'a hotărît să dea la iveală borul şi-a permis să , ne sfideze legitimele noa~
cartea care a iscat un nemaipomenit scandal stre sentimente de oroare faţă de vipera judai-

441
că, tocmai acum. Tocmai acum când falsa o- ecouri sau o ridiculă încercare de a transpune
bictivitate î n dosul căreia s e situează, nu ne pe plan poetic valorile religioase şi tradiţiona­
era de trebuinţă, autorul n e amestecă proza liste. In calitatea pe care şi-o revendică de cri­
ţi versul românesc c u veninul „literaturii" e- 1
tic literar, ds-sa n u ştie de pildă că limbajul poe­
vreieşti. Tocmai azi când a m simţit ura şt tic îşi are o lume a lui, o atmosferă a lui care
miazma talmudică asmuţită împotriva goimi- nu poate fi transmutată în explicare „prozaică"
îor oare i-au cultivat, tocmai azi când „fraţii" fără a-şi pierde tocmai această atmosferă. Din
ovreii s'au spălat î n sânge românesc ca să î m ­ poeziile î n care e vorba de .îngeri care fac, sim­
plinească vechi visuri de răsbunare, d. G. Că­ bolic şi poetic, anumite acte umane, criticul scoa­
linescu rezervă, pe paginile cu superbă. hârtie, te efecte hilariante prin afirmaţiuni directe, d e ­
ale unei Ifundaţiuni oficiale şi naţionale, locuri sigur, în formă obiectivăm Astfel din expresia,
largi, împodobite de „poze" care sunt o cum­ „înger împuşcat" (N. Crainic) criticul scoate a-
plită sfidare şi un scuipat în obrazul acestui firmaţia :».,... iar d. N. Crainic vânează îngeri cu
neam prea îndelung răbdător. puşca.. (V, Voicuieseu) „colectează sânge de î n ­
S ă n e înţelegem odată pentru totdeauna. ger"; Z. Stancu „pune îngeri: în jug", D-zeu
Respingem orice atitudine academică de obiec­ ţine de umeri pe il. M Sadoveanu, ,1 Ciurezu
tivitate pe care o reclamă autorul în prefaţă. identifică p e D-zeu după picioare; Demian m o ­
D-sa socoteşte că este obligat să releve talen­ bilizează îngerii la muncile agricole (p. 802).
tul, oriunde s'ar afla. Ei bine, nu. Chiar dacă Să trecem la metoda critică a d-lui G. Căline­
a m întâlni un asemenea „talent", noi avem da­ scu. Când spunem însă metodă critică comitem
toria, .pentru sângele românesc care a curs sub un eufemism pentrueă nu găsim d e fapt nici o
ghiara ascuţită a Talmudului', să aruncăm d e ­ metodă critică. Autorul parcurge opera şi îi
parte de noi „talentele" care, mai bine de 20 notează momentele ce i se par mai caracteris­
de ani, s'au lăifăit sub ochii noştri, c u cinism tice. E u n fel de rezumat impresionist al operei
şi neruşinare „talentele" care a u încercat să Aceasta poate fi, la nevoe, o metodă. N u pretin­
ne otrăvească sufletul, romanele lui Ury B e - dem nici un sistem construit ad-hoc pentru ne­
nador, „Arsenicul" lui Sergiu Dan, noroiul lui voile criticei. O metodă 'impresionistă poate fi
Blecher, bagajul lui H. Bonciu, ghetto-ul lui admirabilă dacă autorul mai pune în ea şi alt­
Pelfe şi ceilalţi. Dar autorul se contrazice sin­ ceva ca de pildă bun simţ, măsură, intuirea,
gur; pentrueă, în afara unei simpatii bine mar­ trăirea imediată a valorii estetice, reflecţia asu­
cate pentru câţiva, n u recunoaşte acestor pre­ pra faptului estetic în sine sau a faptului estetic
tinşi literaţi vreo valoare estetică. î n ecourile lui intelectuale sau raţionale. Toate
Totuşi obiectivitatea profesorului universitar acestea presupun delà sine o doză totală de obiec­
delà Iaşi merge aşa de departe încât nu-1 uită tivitate sau aproape totală. Criticul confundă
să-1 treacă în Istoria literaturii române nici pe însă impresionismul cu subiectivismul şi acolo
1
Cilifoi Moise. Este inutil să discutăm cu d-sa unde crede că aplică p e prima, aplică de fapt pe
despre valoarea estetică a literaţilor ovrei. Des­ a doua dintre aceste atitudini. Presupunând că
pre Peltz d'-sa afirmă — d e pildă — că posedă d-sa cunoaşte deosebirea dintre impresionism şi
admirabil limba română (impecabil cunoscător subiectivism, ne dispensăm a ï - o mai aminti.
al limbii române, p. 7U0). Urmând însă o asemenea „metodă" cartea va
/Iar din \Mihail Sébastian citează o afirma- cuprinde trei grupe distincte de autori: autorii
ţiune caracteristică acestei ovreimi care a gă­ preferaţi, în rândul cărora intră prietenii auto­
sit aci pămâoltlul făgădiuinţii (pag. 877) col. II). rului', o w e i i şi d-sa însuşi; autorii nesuferiţi de
Dar n u pentru o polemică cu nuanţă politică critic, î n rândul cărora intră toţi acei c u opinii,
am dorit Bă scriem aceste câteva rânduri. Ne cu doctrine, cu ideologii deosebite de ale auto­
v o m referi mai întâi la metoda critică a d-lui rului şi, lîn fine, autorii asupra cărora criticul
G. Călinescu, apoi te aifirmlaţiunile sale privind rămâne indiferent şi care, prin aceasta, vor fi
anumite manifestări literare ale vremii noastre trataţi î n culori de minimalizare sau de totală
Pretextul d e a scrie o Istorie completă a litera­ volatilizare. Recomandăm în special, capitolul
turii române, delà origini şi până azi, a fost privind opera lui L. Rebreanu. Metoda indife­
cu dibăcie ales. De fapt, d-sa n u a dorit decât renţii e remarcabilă pentru toată opera roman­
un lucru. S ă poată stâlci în voie valorile pre­ cierului, amestecată, în doze savant distribuite,
zente. Cu abilitate şi cu tact ce-1 apropie de cu metoda minimalizării. (A s e vedea î n special
neamul lui Iuda — autorul micşorează până l i partea î n oare s e vorbeşte despre , A d a m şi
proporţii d e ridicul, mişcările literare cu carac­ Eva"). Aceleaşi ilustrări s e pot face indiilferent
ter naţional sau ortodox Mişcarea „igândiristă" pentru cine. (O pildă' tot aşa de caracteristică
de pildă este tratată î n aşa fel încât e transfor­ este tratarea lui AtecSandri, în special Paste­
mată sau într'o oarecare încercare cu slabe lurile)

442
.. Un capitol special dedică d. G Călinescu fi- găm lectorul, nescârbit încă de toată această
losofiei româneşti. întâlnim aci numele lui Ma~ comedie, săsJ, citească în întregime.
ioreacu, lorga, Pârvan dintre cei oe n u mai Clasificările autorului sunt în general absur­
sunt. Dintre contemporani citează şi comentea­ de şi î n (special lugubre. Găsim următoarele
ză pe: CL. Blaga, M . Eliade, D. D. 'Roşea, E . CI<J grupuri literare: Damnaţii, mesianicii utopici
ran, Petru P . loneaou, Bucur Ţincu, L N. Lun- mesianicii pozitivi, şi... tubereuioşii (p. 853)..
gulescu, V. V,. Georgescu. Atitudinea obiectivă a autorulu este definită
Deşi pe autor nu-1 interesează decât fenome­ în următoarele rânduri: „Epoca modernă e cea
nul literar, încearcă însă, neconsistent să schi- mai iritantă şi e cazul a asigura pe toţi că am
ţeze îşi ideile filosofice respective. Dar nu pt pus cea mai strictă nepărtinire unită cu voinţa
tot câmpul. Despre opera filosofică a lui V,. Pâr- cea mai caldă de a afirma talentul oriunde s'ar
van n u aflăm nimic, în sdhitmlb Lucian Blaga e afla" i(p 7). Ca urmare a acestui program ştiin-
rezumat întru'n tablou minimal din care noi şi ţific-obiectiv, autorul închee introducerea după
cei ice-1 cunosc pe L. Blaga nu-1 recunoaştem. ce a vorbit din nou de sine însuşi, cu exclama­
Nu ştim dacă d. L. Blaga se va recunoaşte el ţia: Nasc şi î n Moldova oameni („oameni" a se
isingur. Autorul n u a avut la îndemână decâ^. citi G. Călinescu). Ilar la sfârşit, î n capitolul
operele filosofilor editaţi de Fundaţia Regală (D. „specificul naţional" găsim afirmaţiunea: Evreii
Roşea, E. iCioran, P . P. lonescu, B. Ţincu, V. V. fac... puntea de trecere între naţional şi univer­
Georgescu, I . Lungulescu, Petru M . Balş), sal. O minte dreaptă care n u confundă proble­
Nici o informaţie precisă despre I. Petroviici, mele politice e u lumea ideală a creaţiei, n u poa­
tăcere privitor la P. P. Negulescu. O seamă de te să n u recunoască contribuţia lor... (p. 888).
allţi tineri gânditori şi cari n u sunt certaţi nici Lepădăm delà noi orice pornire, orice părti­
cu expresia estetică .(ne gândim la Const. Noica nire şi cu aceiaşi obiectivitate pe care şi-o re­
de pildă) sunt ignoraţi. N. Roşu e expediat în clamă pentru el autorul, n e întrebăm: In ce
două rânduri cu calificativele : grobian şi vul­ constă valoarea operei critice şi literare a d-lui
gar (pag. 831). Despre modesta contribuţie a ce­ G iCălinescu? I n ce constă însă şi valoarea ei ca
lui ce semnează aceste rânduri, câteva fraze n e fapt de cultură naţională» pentrueă istoria unei
reuşite (E cum s'ar spune că .!) dovedind că literaturi trebue să reprezinte efortul şi furtuna
autorul lor n u a înţeles nimic sau nu a putut unui suflet etnic cu freamătul şi idealurile lui,
să înţeleagă nimic. Ceeaee n u ne miră. cu căderile şi ridicările lui? Să privim opera
Statistic, autorii evrei comentaţi, citaţi, elo din afară, ca formă. Ce ne oferă autorul? O e x ­
giaţi sau rezumaţi sunt î n număr de 37. Paginile cepţională prezentare grafică, un format care
consacrate acestor scribi s e ridică la 60 de co­ impune respect şi un material destul de vast de
loane. Obiectiv, proporţiile sunt respectate. Tri­ informaţie, fără a fi însă erudiţie, despre care
stă obiectivitate! autorul ne-a şi spus câteva cuvinte în prefaţă.
Limba literară a d-lui C. Călinescu cuprindt Dar pentru format şi condiţiuni tehnice, laudele
următoarele specimene de vocabular şi sintaxă : nu s e cuvin autorului ci editurii. In ceeaee pri­
basme indimentieabile (p, 505); tratat cu rotun- veşte materialul, care a impresionat pe mulţi, e
ditate (p. 514 şi 642) ; E eu putinţă ca chiar (p. 7), suficient să se observe că ilustraţiile îl reduc la
fie ca cel..,, (p., 8); ton eatedratic <p. 659); cro­ aproape jumătate iar citatele — desigur nece­
nicarul edulcorează ,(p. 769); infantilizare a fra­ sare — reduc da aproape un sfert contribuţia
zelor..,, (p. 738) ; mirosită cu... nasul.,, (p. 777) ; grafică a autorului. Totuşi, pentru munca enor­
călugăriţele beghine care prin mergerea lor... mă depusă şi pentru efortul de a fi încercat o
(p. 737); obrazuri verbale,, (p. 869); E cum am sinteză deosebită de cele de până acum, noi re­
spune că.,.,. ,(p. 869); Totuşi drama se susţine prin cunoaştem d-lui G. Călinescu dreptul d-sale lia
mereu buna arhitectură, prin finalele patetice mulţumire şi laudă
de acte şi prin încă,, pe alocuri, sublima orato­ In ceeaee priveşte fondul, sucul operei, ne-am
rie... (p. 509). A m ales câteva probe, nu conclu­ arătat aci motivele pentru care respingem opera
dente ei simptomatice. d-lui G. Călinescu delà dreptul de a constitui
Induioşetor este în deosebi capitolul în care o valoare. Lipsită de metodă, de disciplină ştiin­
G. Călinescu vorbeşte despre,.,. G. Călinescu; A - ţifică, de obiectivitate, încărcată de balasturi
mestecând propriile sale laude cu laudele altora, inutile, arzând de dorinţa de a vorbi despre
puse între ghilimele dar cu autorii respectivi toate şi mai cu seamă despre toţi, cartea n u
necitaţi, autorul îşi face, cu abilitate şi ean poate avea o valoare estetică. Pentru cu totul
doare, panegiricul pentru posteritate. Acest ca­ alte motive, al căror fundament e inutil să-4
pitol e atât de fermecător şi atât de simpto­ reamintim, cartea aceata nu are nici valoare da
matic pentru mentalitatea critică a auorului în­ cultură, n u poate fi un moment în evoluţia noa­
cât n u ne putem permite nici o citaţiune ci ru­ stră culturală, a noastră ca neam.

443
E inutil să dăim sfaturi în felul: dacă nu ar pre care s e vorbeşte mai puţin bine, o vor cum­
fi făcut aşa, dacă ar mai pune şi alceasta, dacă păra. Câţiva, atraşi de vârtejul scandalului, o
ar-:scoate aceasta.,., etc. vor citi. Dar România acestui moment istoric şi
Cartea n u poate fi refăcută. Ea poate fi a c ­ cultural nu o poate accepta.
ceptată sau respinsă. Câţiva, acei despre care se
vorbeşte bine, o vor accepta. Câţiva, acei des­ PETRU R. IONESCU

C R O N I C A D R A M A T I C Ă
RETROSPECTIV. — „COPIII PĂMÂNTULUI". nă a unui jandarm care trebuia să spună foarte
milităros, şi teu o strâmbătură de efect, plutonie­
I.
rului său : S ă trăiţi ! Claca, îndrăgostită de m i ­
începând Cronica Dramatică la cea mai bună litari ca orice femee, s'a. pornit după consemn
revistă a noastră, ea unul care m ă .cunosc cred în aplauze furtunoase. Numai că jandarmul toc­
numai leal să o desleg de toate greşelile şii exce­ mai atunci a avut iun nod în gât, şi genialul „Să
sele mele de stil sau judecată, mai ales de toate trăiţi", eu strâmbătură cu tot, au putut avea loc
acele fermecătoare lucruri cane sunt atalcuriile la abia după aplauze. — E, icum vedeţi, şi o drep­
persoană, —• fără de cane scrisul cronic ar fi o tate pe lumea asta!... Ca să o preîntâmpinăm,
bamlciatcă şi orice activitate vorbită, o'nldhiisoare. propun o. legiferare a luarului, — obligând tea­
Acestea toate sânt şi rămân ale mele, neanga­ trele ca, aşa cum a u repetiţii generale ou costum
jând 'cu nimic revista. şi recuzită;, isă aibe şi repetiţii generale c u clacă.
Sâlnitem unii care isuiferim de morbul cernelei Dar cel mai maire autor dramatic la noi e Mini­
De cum o luăm în vârful peniţei, Ca pe un stu­ sterul Artelor. Exagerez? Ehei, să fi rămas aco­
pefiant, o bem. Rezultatul e aicea minunată beţie lo încă inumai câteva luni acel sinistru gogoman
a oamenilor liberi : francheţea. Pentru ea — care a fost Radu Budişteanu şi am fi văzut piese
fiindcă altfel nu eram niicăeri, nu eo-nitam nică- cu (fiecare pagină .onorată de o rezoluţie (lui. (Cu
eri, — decât în această francheţe, pentru unii ştampilă, negreşit, fiindcă dacă şi aşa ceva nu
prdşti primiejldioaisă — a m luat de trei ori Meda­ poartă ştampila prostiei...). S e ştie că în puţinele
lia Aerului Confinat ! — Să sperăm că voi mai luni — cele mai triste din istoria acestui m i n i ­
lua-o. (Dar mu miai mult de două luni, .că iar dau ster — î n oare acest mare avocat (pentru dare
declaraţie ! până atunci avusesem cea mai frumoasă stimă) a
Şi nu î n orice caz pentru o cronică dramatică. ilustrat Arta România şi pe Vasile Alecsandri în
Deşi, cu acel caz ce se face de teatru într'o ţară special i(avea omul ce avea .cu Alecsandri !) prin
ce suferă de optica nimicului, Dumnezeu ştie...). săptămânale declaraţii pentru Rege şi rămânerea
S e mai întâmplă că teatrul .este — şi, mi se te putere, Domnia Sa (mlajiusaulleile sânt ale sale)
pare, aşa e mai ales conceput la această publi- chema tot săptămânal pe Directorul Naţionalu­
calţie — icea mai impură, şi prin aceasta cea mai lui cu dosarul cu piese, şi se pronunţa pe din
joasă dintre arte. O mulţime de emoţii, unele in­ afară pentru valoarea fiecăreia din ele. Fără să
terlope, se îmbulzesc, ca temperaturile la fabri­ le fi citit, cum spun. Ce-a!r fi fost dacă le citea !
carea metalului preţios, să ia parte la zămislirea Aşadar, Ministerul Artelor. lia să dea él un
operei dramatice. Implicit, o mulţime de persoa­ comunicat că eşti Shakespeare, să vedem,, nu
ne : autorul (ca î n mod convenţional să începem eşti ? In orice caz, vei fi imediat jUcat ca atare...
cu dânsul) ; publicul (adorabil cretin, care totuşi Acestea toate fac, sau îngăldue ca arta impură
rămâne cel mai mare autor dramatic al veacu­ de care vorbesc .să fie la noi şi .cea mai vie. Vie
rilor, fiind acel „colaborator nenorocit care a estetioeşte, vie prin persoanele care trăesic î n -
împiedecat şi pe Shakespeare — cum s e revoltă tr'însa, dJatr'însa, şi mai. ales pe lângă dânsa, —
poetul Robert Bridges — să fie cel mai mare acestea din urmă fiind, naturali, şi cele mai pri­
artist al lumei" ; actorul, şi mai ales actriţa ; mejdioase.
directorul, şi mai ales regiisorul. N'aţî observat la noi c e ise'ntâmplă când răsare
La noi trebue să adăogăm şi claca, această te orizont o nouă piesă ? N u apar comete şi nu
bastardă dirijată a publicului, .care lucrează până plouă cu sânge ca (la moartea iui luldu Cezar,
la surmenaj mai ales primele seri ale unei repre- dar un bolid tot e ! Piesa însăşi. Vieaţa publică
zenta'ţii, eu o febrilitate ce o face uneori să ia se sistează pentru moment. Trenurile nu mai cir­
înainte actorului. Cum, de pildă, te frumoasa r e ­ culă, botezuri, căsătorii, dacă mai scapă pe ici
prezentaţie de aseară, cânld cel mai mare moment pe colo. Panică, secetă, vociferări. Lumea se
comic a fost declanşat prin simpla ieşire din sce­ strânge în piaţa Teatrului, şi aşteaptă c u inima

444
Ia gură. înăuntru, vracii, ca la triburile africane, Ea...... (tot mai enigmatică, în timp ce el s*c
se aşează pe foc şi descântă. Delà şef până te ul­ răsucit pe scaun ca o rufă, —• păi nu vedeţi cum
timul uşier, fiecare s e simte angajat în destin îl freacă ?) Şi ce cotari are jocheul la easacă ?
Ori cel puţin reţinut dete masă. S e fac prote­ El (tranşant). Galbin cu roz pembè.
ste, procese verbale, se propun soluţii, se caută -Ea (Giocomăă curata). Păcat. Ce urâltă com­
o ieşire, se jură şi se caică jurăminte. Şedinţe binaţie .') (sic). Galbinu e cotarea geloziei. Să ale.
contradictorii fac noului născut o maieutică de gem altele.... (tensiune maximă; se scarpină).
săptămâni, luni,, ani. de zile. Ca rezultatul să. fie.. Uite... ce-ai zice.... (tot mai perfid, tot mai scăr­
Mătuşica de Ionescu-Morel ! Ba, da, când cerul pinată). ...Să-i punem alb cu roşu... (el a sfecli­
erS mai facăcraat de destin, şi ne aşteptam cu to­ t-o ; simte că are să-i cadă ceva în cap, dar
ţii te ploaia aceia de pe vremea iui Cezar, aflăm nu ştie precis ce) (ea, triumfător şi sadic). — Ro­
că se joalcă Mătuşica de loneseu-Morel. Cea; mai şul e coloarea iubirei...
grozavă inepţie a scrisului universal ! Şi aceasta
Aşa t e fierbe d. Morel timp de o jumătafte de
numai dacă admitem că scrisul e ultima treaptă
ceas. Reproducerea palidă. D. Morel are limba­
e
a literalturei, că aldifeă cineva trebue isă fie m ă ­
jul său. Tens, sintetic, metafizic. Sibilin. I-I ur­
car scriitor oa să intre în .literatură abia dle aci
măreşti cât poţi, simţi cum scaunul urcă .sub tine
în sus punându-se problema de artă şi talent.
şi devine încet încet fotoliu de dentist, şi sari din
Ori, iată un specimen de scris. După un act el î n plină tragedie, fericit că ai un cămin, dar
în care un corsaj de mătuşica (fiindcă atâta are regretând ca Hamlet că „te-a făcut m a i » " .
ca mătuşica) se agită între balcon şi salon î n ve­ Câţiva directori au trecut pe lângă această
derea paradei de 10 Mai «are trede i(ce inventi­ tragedie (căci numai aşa s e poate numi) şi ni­
vitate !) avem desvăCuit gândul misterios al au­ meni n'a arS-o, nimeni niu s'a aruncat delia etaj.
torului. : un rapt amoros ! Scena © de o paflpitan- S'iau dedat (la, aceleaşi, iparafernalii de Cameră
ţă S !... Vezi inimi; care sar din stal şi scapără de secretă, au dilscutat-o toţi î n comitete infinite,
capul tor prin sală. Cerem voe Gândirei : s'au încruntat şi ialgitat, au bănuit ică e ceva- ou
Ea.... D a ? Şi cu e© vâ* ocupaţi ? Morel ăsta, şi-au aprobat-o. Ir» chipul acesta a
El Cu sportul. căzut pe cap actualului Director, senin roman­
Ea Da ? Cu sportul ? cier, icare acoperă fotoliul directorial (cu însuşiri
El (inebranlabil) Da, cu sportul. nestoriene şi cu un prestigiu cum n'a mai avut
Ea (cu un zâmbet enigmatic, zâmbetul fiind Naţionalul delà Pompilliu Eliade ; dar icare, prins
distanţa îngerului de pământ). Şi mie-mi place de mâni şi de picioare, n'a avut ce-i (face ! Eu
sportul. totuşi, î n locul său, -chemam .poliţia', chemam pe
El Şi Dv. ? d.. Morel pe motiv că vreau să-i spui ceva, p ă ­
Ea (e;rpIioœife, şi bine face). — Şi mie-mi zeam bine ieşirile din teatru, — mai ates cea
plac cavailcadele. (Sic). din Matei M i l o , că-i primejdioasă — |1 legam
El (în cer). Ah, cavalcadele ! Aflaţi că am cobză de picioarele mesei directoriale, şi'-l p u ­
cai de curse. neam, să scrie Scena din nou. Să văd, e posibil ?
Ea (tot acolo) (drept care acţiunea capătă Iar ddcă pretindea că-i surmenat, — do plagiat
un ritm precipitat). Câţi ? nu poate fi vorba — îl puneam să scrie măcar
EI Trei. un Macbeth, s-au u n Lear. Că omul a -dovedit
Ea..... Nu patru ? că poate. Vezi cât de colo că e născut pentru
El Las'că şi trei e bine. lucruri mari, şi numai fiindcă n'o fi dormit bine,
Ea».... Cum îi..... cheamă ? sau i-o fi ieşit u n popă înainte î n ziua aceia,
El (sincer) (şi rău face, cu femeile nu tre­ a putut scrie ceva icare, ei, şchioapătă pe ici pe
bue să fii). MoM'a, Intouleţ, Sfredeluş. colo, şi ite face uneori să regreţi că a murit
Ea Ah, Sfredeluş (tăcere terasă, fata, o Shakespeare.
vampă afurisită nu ştie cum s'o ia din loc, na, îi A m insistat ? E fiindcă vreau să .spun că : cu
vine o idee). Şi aveţi şi un jocheu desigur. tot .respectul şi simpatia ce port d-lui lonescu
El O, desigur. Morel, un om 'altfel delicios, pretind Că d-sa n'a
Ea {iar pauză tensă ; iar ne găsim deasupra ajuns până te scris, e încă sub scris ; şi cum am
prăpnsHei ; şi iar îi vine vampei o idee)... Şi câte spus că scrisul e -ultima treaptă a literaturei şi
kilograme are jocheul? greşesc, mi se pare că — dat fiind că sânt orele înaintate — tiu văd
întâi întreabă cum îl cheamă, ceiace riu strică) cum d-sa ar mau putea triade această treaptă, cu
(las' să fie !) toată evlavia afirm că astfel de oameni, n'alu ce
El 51. căuta în literatură.
Ea 51 ? O spun, mai ales fiindcă n u e un caz izdlftt.
El (ireductibil) 51. Literatura noastră dramatică suferă de o invazie

445
a agramatismului. P e motiv că „fac dramă şi curcă, cei trei sânt scoşi din cauză. Bărbatul i n ­
nu literatură", feluriţi dizidenţi ai con­ grat se întoarce la fosta lui ibovnică, dar cum
deiului trag natura de coadă şi n e dau ma­ în sat n u mai pot trăi, se duc î n lume. Doar bă­
rionete de şindrilă, vulgară, c e bâţâe conr trânii, moşul şi mama, mai rămân, stingheri ca
tradictoriu la fiecare moment şi se bat cap în pe o margine de lume, .cu ochii după tinerii care
cap cu bunul simţ, fără ca nimeni să l e tragă se pierd în zare.
de urechi. Iarăşi, toate simpatiile mele pentru a u ­ Regăsirea copilului (pierdut, aruncat sau fu­
tor, care de data- aceasta măirturiisesc, chiar are rat, e una din cele mai tandre şi vechi poveşti
ceva talent. Dar... moştenire delà directorii ante- ale lumei. Aşa c u m jocul capricios al Fortunei,
cedenţi, şi deci fără să cadă în sarcina actualu­ unul din cele mai norocoase motive de dramă
lui Director — n'am avut ca „clou" al stagiunei Prin părţile noastre o veche poveste lituaniană
trecute Cameleonii e u două acte prozaice şi Un n e vorbeşte de copilul lui Semovit, duce de Ma-
final catastrofal (încă schimbat după premieră!) sovia, şi al Ludomilei, soţia lui, curată dar bănui­
— piesă'n oare comicul e ghiulea ce cade pe pi­ tă. Lope de Vega e printre cei dintâi dramaturgi
cioarele autorului, şi unde vulgarul se iconifundă mari oare au exploatat-o în El Marmol de Feli-
cu realul, trivialul cu omenescul şi siluirea gro- sardo, unde Felisardo se dovedeşte fiu de rege ;
tescă a personajelor ou realitatea dramatică ? iar Shakespeare, mare eăpoăun d e melodramă,
Asistăm — acesta e adevărul — î n teatrul ro­ soarbe copios din ea î n aicea serie de piese de
mânesc la o uşoară insultă a alfabetului. amurg, în care obsesia copilei curate şi părăsite
1
In care timp un Lucian Blaga nu se joacă de părinţi îl stăpâneşte, ca în regăsirea ei să va­
fiinică e m * e poet, V- Voiculeseu idem, Victor dă un fel de regăsire a ameniirei în puritatea ei
Ion Popa, o m d e teatru .rar, — idar şi literat angelică.
din păcate, nu e nicăeri ; Gib Mihăascu, idem ; Perdita, î n Poveste de Iarnă, Marina, în Peri-
iar comedia unui Ciprian, cea mai mare delà Oa- cle, prinţul din Tyr, Imogen, Guiderius şi Arvi-
rageale, e scoasă de pe afiş după doi ani de suc­ ragus, din Cymbelime, şi chiar Ferdinand sau
cese cum n'a cunoscut piesă românească Miranlda din minunata Furtună, sânt făptuirile
Reminiscenţe ale unui trecut scurt dar haotic, cereşti în frumuseţea cărora ingratul soţ şi p ă ­
ştiu că d. Liviu Rebreanu — cu dragoste de o rinte îşi mângâia cu întârziere copila, cu numele
rară onestitate pentru scris — le va remedia. cărora pe buze poetul a murit.
Progiraimul lui d e lucru a fast, cL'e cânld a venit, La moi bazmul şi nuvela se întrec să exploateze
un apel continuu la autorii consacraţi. Şi nădăj­ motivul.
1
duim că, delà Sorbul la Blaga, vor răspunde. Un mare episod deci. O anecdotă universală.
Până atunci omà-alm permis să mă supăr (chiar Pentru autor problema se punea cum să iasă din
dacă î n mod neoportun pentru mine) Ca unul anecdotă î n viaţă, cum să ajungă delà episod la
oare, ca şi eroul lui Radiguet, ,,nu sânt în stare drama omenească.
să exprim oportun şi eu abilitate decât ceiace nu Şi Rebreanu, romancier de linie clasică, por­
simt" — Dar ceiace simt... neşte delia episod î n Ion. Dar se ridică vertigi­
nos la drama pământului,. La ce draină se ri­
II. dică d. Corteanu ? Eroina centrală, după ce-şi
pierde copilul, cade la pat şi stă aşa un act în­
O fată de ţară cu nume fnumos, Leana Târziu, treg. Odată leşină. Altădată moare. Apoi aflăm
e alungată — p e motiv că n'a fast fată, de iu­ că doarme numai, ceiace p e scenă e o moarte şi
bitul ei după ce i-a fost ibovnică. Face un copil. maj sigură.
Ce v a spune satul ? Dacă l-ar arunca pe gârlă ? Când în actul trei o vedem pe picioare, cu co­
Mama ei iubitoare va primi însărcinarea Dar în pilul în sfârşit în braţe, n e vine s'o sărutăm de
drum dă de o şatră de ţigani. Dacă ar vinde lor bucurie Dar vedem că numai ea n u se bucură.
oopila ? Nu-i mai bine decât s'o omoare ? Zis şi Ea găseşte cu cale să aldmonesteze pe mamă şi
făcut. ceilalţi că j-au 'lăsat fetiţa să trăiască. — D e
Spune însă fetei Ca dat-o pe gârlă, cum a fost ce n'aţi omorît-o, de ce aţi lăsat-o să s e m a i tâ­
vorba. Aşa, ea va fi mai liniştită din partea sa­ rască pt lumea asta păcătoasă, spune dumneaei,
tului. Dar satul află versiunea prunicuciderei. dacă auzul nu m'rşeală. O Leană pesimistă deci.
Jandarmii se pun pe lucru. Ocna o să mănânce pe Dar î n aşa grad, în câţ să nu albe o tresărire, un
Leana Târziu şi complicii ei„ Maria şi Nae Târ­ cuvânt să nu spue copilei regăsite?! Perfect nor­
ziu. Când să fie ridlbaţi sânt aduşi 1$ pastul de mală în actul întâi, oare citise Leana Târziu pe
jandarmi ţiganii acuzaţi pentru furturi. In bra­ Schopenhauer î n actul al doilea, că o vedem aşa
ţele unei ghicitoare e un prunc. După salbă Lea­ de negativă ? Un actul al doilea însă a m văzut-o
na Târziu îşi recunoaşte copila. Lucrurile se des­ (cum a m spus) dormind, şi Marieta Sadiovia, care

44.6
aşa die frumos şi omeneşte a^ngrijit-o, poate fi liile care apucă pe o infirmieră, ce din cauză că
martoră că n'avea sub pernă nicio carte ! 1iar în a fost întoarsă din drum de doctoriţă pronunţă o
antract, a operat-o I diatribă I a capul muribundei, împotriva ţăranu­
Vreau să spun : d. Corteanu — subit cuprins lui şi mizerabilei vieţi delà ţară.
de pesimism — s'a substituit Leanăi Târziu. Şi-i Dar poate drama e în moş, al trelea? membru
păcat, fiindoă şi d. Corteanu e imeû interesant al nenorocitei familii. Bl însă tace, fumează şi
aşa i c u m e, şi Leana Târziu aşa cum ar Ifi trebuit dârdâie din când î n când de frig. lair ca să-i., dea
să fie. puţină mişcare, l-au făcut orb, oa să s e sue bâj­
Vreau să mai spun că durerea fizică nu e tot bâind pe cuptor şi nu simplu ca toată lumea'. E
una cu oea sufletească. Una e treaba med'icinei. un mile lucru colorat, şi admirabil realizat, delà
şi autorul a avut o bună ide© să ne aducă o doc­ cap la gesturi, de actorul Ehe. Dar nu e, Doam­
toriţă, — aşa s e face între oameni dvilizaţi... ; ne fereşte, dramă.
cealaltă e treaba artei, şi n'o prea vedem aci. Ori poalte e î n partida adversă : (băiatul care
Dar poate autorul i-a mutat centrul d e gravi­ părăseşte pe fată, şi mama lui ? Băiatul nu spune
tate aiurea. In mamă. Mama e într'adevăr numai o vorbă în actul I, nu apare în actul II, şi are
dragoste şi grije de fata ei. Prezentă în toată su­ numai, două cuvinte de împăcare cu fata î n actul
ferinţa ei, ea desenează sectorul cel mai duios al trei. Iar mama lui, afară de o ceartă ou famL
piesei. Numai că, î n momentul când! fata e pe du­ lia fetei, pe care autorul o bisează în actul trei,
că, doctoriţa cere o eopae ca să o spele. Se aduce nu ne mai cinsteşte cu nimic.
copaia casei. Când o vede mama, sare de pe cup­
Neputând să pună dramă .în indivizi, autorul
tor ca muşcată de şarpe. Copaia mea ? Nu se
a icăutat-o î n colectivitate. Negăsind-o î n ţărani,
poate, o am delà mama ! Şi fugi e u copaia afară',
a cerut delà ţărănime; şi ne-a creiat un fundal
lăsând pe fată să~şi tragă sufletul înăuntru. Lu-
de ţărănime mizeră şi stingheră. Tabloul, ou con­
cru ciudat, nimeni nu protestează, nici' chiar doc­
cursul pictorului Cornescu, e frumos. Nu voi ple­
toriţa., care are un isulfilet rar. Mie să ml se dea
da oa alţi cronicari pentru o ţărănime idilică.
voe să protestez Aceasta nu e dramă, e — cum
Ţăranilor de Duminecă d e până acum, l e prefer
spuneam mai sus — siluirea dramei Autorul a
ţăranii tragici ai lui Goga şi Rebreanu, sau aşa
auzit, sau a văzut icând era judecător ia ţară, în
t u m au apărut epopeic în pânzele .celui mai mare
tinereţe, asemenea cazuri de cruzime 1& ţă­
pictor al ţărănimei noastre, Baron LôwendaL
rani. Da, dar n u erau ale Măriei Târziu. Pentru
Politicul, dacă e, n u mă interesează. Ou această
Bisa ceva trebuia să o falcă monstruoasă, şi numai
ţărănime, animată ou alte episoade, ou pitore­
mamă monstruoasă nu e ; dimpotrivă : cea mai
scul unei şatre oa şa! al unei întrunirii politice,
iubitoare atentă dintre mame, de fapt nucleul
autorul caută să umple tot vidul din piesă şi
caid al piesei. Rog deci pe Maria Târziu să alea­
peiisonaije. N u lipseşte niici gluma .cazonă, nici
gă : ori sare, ca o leoaică pentru fata ei, ori pen­
ghiocul! babei sau descântecul moşului.
tru eopae. E u să fiu mamă, să vă spun drept,
m'aş decide pentru fată... Dacă eroii stau pe loc, lumea cel puiţiin să se
învârtească î n jurul lor.
Insist, fiindcă gresala e a&cg. şi a regiei. Ii tre­ Aici a mai dat şi! de mâna xnaesitră a lui S a -
buia un efect .dramatic, da să umple golul din 'hliighiian, Caire s'a dăruit din plin, ou cele mai f e ­
piesă. îmi pare rău, a ieşit eontaariu. ricite din 'calităţile sale.
Că s'a căutat u n efect se mai vede ş& din fap­ Insă, c u aoeîe goOiuW de aer, dovedite mai sus,
tul că odată scoasă pe uşe, Copaia nu se mai în­ şi icare f a c omenirea din piesă să cadă ditai când
toarce ; nici doctoriţa nu mai pomeneşte de vreo în când sub ea ca din avion, Copiii pământului
spălătură. Autorul o face uitată ! E u însă nu.
1
sunt şi rămân: nu o dramă, oi un episod drama­
Deşi lucrul s'a'ntâmp'lat şi lui Shakespeare atunci tic; în care găsilm : nu acţiune, ci mişcare; nu
când uită p.e RieynalMo la Pariis, unde 1-a trimes caractere, oi cotoare.
după Laerte (fiindcă acesta se întoarce, dlar Rey- Luată ida ataire, piesa e un lucru reuşit.
naildo n u ; când pierde pe drum pe clowmul din îŞi e primul sudcies personal iall nomei direcţii,
Lear, (cel mai bun clown al său) ; isau când pier­ primul succes moral — fiindcă ce interesează cei
de delà prima pagină pe Jaques (al doilea Ja­ şase iriii lei reţetă delà a doua reprezentaţie ? —
ques) din As you like tt, fiindcă acesta apare al regiisorului, delà Clownul şi Casa Inimilor
printre Dramatis Persionae, dar niciodată în pie­ sfărâmate.
să. La Shakespeare însă acestea sânt neglijenţe ; D a r m a f i i e un succes, o u ştiu dacă nu malii mare
fără 'gravitate psihologică. In cazul nostru, co­ decât toate. Cu această piesă teatrul românesc
paia omoară o mamă, singura fiinţă tandră din a i r e o actriţă în plus. E Leana Târziu, pe nume
piesă E prea mult. Şi mai bine era invers ! de acasă Ettza Petrăehescu. N'am văzut de mult
Acelaş efect ou orice preţ e căutat şi î n năvâr- un joc de atâta simplitate şi lipsă de ostentaţie

447
laită primna actriţă română oare n u joacă. Urez avea ; da fel o Mairieta Sadtova — nesfârşit de
noului director s ă mafii găsească şi altele. Fiindcă simpatică şi! umană ; u n Măreuleseu, prefect per­
e meriituil lud ; şi al regisorului, oare punând o fect ; Anastasiad, plutonier delicios, dacă poate
novice ieşană într'un rol primejdios, a comis un
exista aşa ceva ; Ana' Luca, o admirabilă ţăran­
act d e frumoasă îndrăzneală. Îndrăzneală răs­
că ; Ceflfia Dima, Balaban, Baildovin, Sonda Clu-
plătită difa plin de lacealstă fată, atuincji) când c u
două icUviinte, spuse î n actul I, spuse din. nou în ceru şi două ghicitoare regisate d e starostele
actul 11 (Măi Maodache, măi, n'am fost e u fată?) impecabil Păunesicu', a u oreiat omenirea necesa­
izbuteşte să facă, diin ceiace nu e, un caracter. ră unei plies© care a ştiut să s e bi'zue pe dânsa.
La fel Sorama Ţopa, numai cu o ipereche de
ochi rătăciţi, dă piesei u n final epic pe oare n u - i DRAGOŞ PROTOPOPESCU

C R O N I C A M Ă R U N T Ă
MARXISM ŞI CREŞTINISM. — Autorul ace­ poliţisto-militară asupra acestui proletariat, re­
stei broşuri substanţiale e un învăţător dintre dus la o simplă masă zoologică.
cei cari, folosindu-se de înlesnirile legale, ce Utopic când a vorbit de proletariatul m o n ­
deschideau uşile spre cultura superioară, şi-au dial, ce nu s'ar fi putut realiza decât prin do­
desăvârşit studiile, fie la Universitate, fie la minaţia absolută a lui Israil asupra lumii,
Şcoala normală superioară. In câţiva ani s'a marxismul se dovedeşte cu totul fals în con­
format astfel o elită intelectuală a învăţăto- cluzia practică a mesianismului s ă u : robia
rimii, elită a cărei prezenţă se vede în nivelul proletariatului.
înnalt al cărţilor scrise sau al revistelor didac­ Această diabolică doctrină a fost una din
tice, pe care le redactează. otrăvurile cele mai tari ale vieţii contimporane.
Afară de aceasta, d. G. I. Iacob a fost un e - Privindu-1 astăzi, în agonia lui, te prinde mira­
minent şi asiduu colaborator la ziarul Calenda­ rea că atâtea inteligenţe remarcabile s'au lăsat
rul şi din când în când la Gândirea. Broşura seduse de această eroare pseudo-savantă. care
sa despre marxism şi creştinism, ajunsă în nu făcea din proletariatul nenorocit decât o ar­
scurtă vreme la ediţia a doua, e rezumatul unei mată de mercenari gratuiţi ai dominaţiei E -
vaste şi documentate lucrări, pe care i-o cu­ vreilor asupra celorlalte neamuri.
noaştem din manuscris şi care n'a putut trece D. G. I. Iacob confruntă comunismul cu creş­
la tipar din pricina împrejurărilor politice de tinismul sub raportul aserţiunii că cel dintâi
până ieri. ar deriva din Evanghelie. E însă o deosebire
Punând la contribuţie o bogată şi serioasă fundamentală între sfatul evanghelic, practicat
bibliografie, marxismul e studiat expozitiv şi de primele comunităţi creştine, de a împărţi
critic, sub latura teoretică şi sub cea practică, averea la săraci şi între violenţa spoliatoare a
a bolşevismului. Sunt remarcate slăbiciunile marxismului Intre u n lucru şi celălalt e dis­
principiale ale doctrinei materialismului isto­ tanţa delà actul spontan al libertăţii, emina­
ric, incoherentele logice şi vizionarismul utopic mente moral, la teroarea şi banditismul care te
al lui Karl Marx. „Rabinul revoluţiei univer­ prădează.
sale" dispune de un temperament talmudic, de. Examinând liberalismul excesiv de indivi­
viat de pe planul religios pe cel politic, pentru dualist şi marxismul excesiv de nivelator, sub
a învesti cu mesianism proletariatul mondial. raportul concepţiei de stat, autorul se opreşte
Un mesianism satanic. întrucât solia proleta­ la formula corporatismului sau a statului etno-
riatului e distrugerea prin revoluţie a celor­ cratic cum l - a m numit noi, stat care, respin­
lalte clase ca să poată realiza uniformitatea f e ­ gând ca falsă teoria claselor sociale, s e înte­
ricirii terestre. Toată încâlcita teorie a lui meiază pe realităţile organice ale compoziţiei
Marx se reduce în esenţă la următorul princi­ naţionale, care sunt profesiunile sau corpora­
piu de luptă diabolică : fericirea proletariatu­ ţiile. E viziunea sociologică pe cât de reală pe
lui stă în masacrarea celorlalte clase. Bolşe­ atât de conformă viziunii creştine despre lume
vismul iudeo-rus a realizat acest principiu pe ca armonie a diversităţilor etnice, iar în sânul
o scară înfiorătoare. Dar după ispravă a ur­ naţiunii ca armonie de diversităţii funcţionale.
mat altceva : celebra formulă a [.„dictaturii „Legea lui Hristos legea statului", — formula
proletariatului" s'a transformat în dictatura pe care a m dat-o noi în Programul statului

448
etnocratie, — n'are numai un sens juridic sau rea supremă, de bucurie extatică, a sufletului
moral, ci unul de viziune sociologică în felul individual cu sufletul universal al lui Brahma.
adânc în care creştinismul consideră alcătuirea Influenţat sensibil de cultura creştină el e poe­
lumii. tul bucuriei de viaţă, pe care căuta apoi s'o în­
Doctrina diversităţilor funcţionale armoni­ temeieze în versetele Upanişadelor şi ale Vedelor
zate în unitatea statului etnocratie e mai ac­ străvechi.
tuală ca oricând astăzi după ce Europa a fost Această învăţătură se găseşte mai ales în car­
purificată de liberalismul democratic, de mar­ tea Sadhana, sau Oalea desăvârşirii, pe care am
xismul comunist şi de iudaism, cele trei pre­ tradus-o şi tipărit-o pe vremea aceea în româ­
zenţe nefaste, ce se opuneau aşezării organice neşte, precum concepţia lui politică s e găseşte
a statelor. în cartea Naţionalismul, tradusă de d. Al. Busu-
»*. ioceanu. A u mai fost tălmăcite în româneşte câ­
teva volume de poesii, fără expresivitatea şi
; RABINDRANATH TAGORE, poetul profet al prospeţimea naivă, care sunt calităţile fireşti ale
Indiilor contemporane, a murit departe, în pa­ magului din Santiniketanul depărtatului Ben­
tria lui de basme, şi svonul acestei morţi deabia gal.
s'a aiuzit, străbătând bubuitul tunurilor şi uruitul
Rabindranath Tagore a fost o modă literară
avioanelor din Europa noastră. Ce deosebire
într'un moment de profundă criză a sufletului
intre felul cum s'a înregistrat aici dispariţia lui
european. O modă, care a trecut, mai ales de
şi între cel în care erau primite literatura şi
când Germania şi-a regăsit duhul vulcanic, care
persoana lui acum douăzeci de ani, dealungul
acopere Europa de azi,
şi dealatul bătrânului nostru continent !
P e urma lui, a rămas totuşi ecoul unei melodii
Poet, romancier şi eseist înţelept, Tagore nu
primare, cântată de un poet exotic, î n jocul Iui
e dintre cei mai mari scriitori ai Indiei moderne
sacru cu Divinitatea vaporoasă a credinţelor
Pc vremea celebrităţii lui chiar, a m citit într'o
Indiei.
revistă germană studiul unui savant indian, în
care s e vorbia de o sumă de somităţi cu nume
exotice, î n tovărăşia cărora Tagore ţinea rangul
ECLIPSA ANGLICANĂ. Lumea creştină a ră­
al doilea, dadă n u al treilea. Pentru Europa însă.
mas cu drept cuvânt uluită de atitudinea, pe
literatura lui era o noutate unică, exotică, şi
care a luat-o Biserica anglicană, care e confe­
aceasta 1-a făcut celebru. Când scriitorul însuş
siunea oficială a statului britanic, faţă de S o ­
şi-a făcut apariţia î n marile capitale europene,
viete. Arhiepiscopul de Canterbury a trimis
celebritatea lui a căpătat o puternică notă sen-
mesagii de fraternizare cu Stalin, iar to t e m ­
saţională.
plele Marei Britanii se înnalţă rugăciunii pen­
Era î n anii de du|pă războiul mondial. Poetul tru biruinţa ateismului bolşevic. Dacă alianţa
găsea sufletul occidental într'o cumplită con­ marelui icapitalism englez c u reprezentanţii! co­
fuzie şi depresiune. Vechile idealuri căzute, noile munismului îşi găseşte, dincolo de antinomia
idealuri nu se iviau înteă. Germania c u deose­ ireconciliabilă, o explicaţie în socotelile oportu-
bire trecea prin această criză penibilă. Şi în nişte ale Angliei într'un moment de mare strâm­
Germania a găsit Tagore cel mai larg răsunet torare, dar mai ales în trăsătura de unire, pe
al cuvântului său într'adevăr frumos. El venea care Evreul delia Londra şi Evreul delà Mos­
din India, şi calea îi era pregătită de nume­ cova o fac între cele două extreme, nimic nu
roasele studii ideologice ale învăţaţilor germani poate justifica monstruositatea oa o Biserică să
şi de o cunoscută filosofie contaminată de r e - se roage lui Dumnezeu pentru biruinţa ateis­
gativismul budist. mului. N e putem ruga pentru atei în sensul, v e ­
Doctrina poetică şi etică totdeodată, pe care nirii lor la credinţă, dar rugăciunea pentru bi­
o aducea Rabindranath Tagore, era o încercare ruinţa lor ea atei e oa o rugăciune pentru biruin­
lirică şi cuminte de armonizare a vechilor con­ ţa lui Satan — asupra lumii.
cepţii de viaţă din religiile Indiilor, încercare De altfel, atitudinea arhiepiscopului de Can­
cu amabile concesii făcute creştinismului. Un terbury nu e o surpriză atât de izbitoare. Ea e
lucru nou î n învăţătura lui, predicată în confe­ aceeaşi, p e icare a luat-o î n vremea războiului
rinţe scrise mai frumos chiar decât poemele civil din Spania, când s'a declarat de partea
sale, era interpretarea pozitivă, pe care o da fioroşilor comunişti, cari ardeau de vii pe călu­
ideii de Nirvana, înţeleasă până atunci în mod gări, şi împotriva naţionaliştilor,, carii luptau
negativ de către indologii europeni. Tagore voia pentru restabilirea credinţei creştine. Se poate
să reabiliteze Nirvana, care după el, e contopi­ spune : aşa cereau atunci interesele imperiului

449
britanic care, pentru siguranţa Glbraltaruiui, ar fraţi bîăjeni? Ş i c e s'ar alege atunci din dogma
fi voit triumlful comunismului în Spania, pre­ infalibilitălţii papale? N'o facem fiindcă scrisul'
cum astăzi, pentru pfopria-i salvare, s'a aliat cu creştin n'are misiunea de a scoate mereu pe t i ­
Moscova roşie. Dar asemenea atitudini sunt pur căloşi din sarcofagii, -ci d e a îmbărbăta pe cei
politice şil nu mai a u nimic aface cu ţinuta la vii c u virtuţile întrupate în marile figuri ale
oare e obligată o Biserică a lui Hristos, A ie Bisericii, icare sunt, din fericire, mult mai n u ­
practica totuşi în numele lui Dumnezeu este a meroase decât profanatorii e u tiară. I n ce pri­
caricaturiza ou icinism abominabil creştinismul. veşte p e genialul Patriarh F-otie, dacă fraţii
Biserica anglicană trece printr'o adâncă rătă­ uniţi ar, fi loviţi de graţia spiritului imparţial,
cire. ,Ea n u are, sau n u mai are în caz că a avut-o iram vedea, fără îndoială, preamărindu-1 împreu­
vreodată, siguranţa unui echilibru lăuntric, De nă ou noi -ca pe unul din părinţii culturii occi­
multă vreme ea -caută acest echilibru î n alarâ, dentale, e u care vor să se mândrească domniile
A conversat îndelung cu romanojcatolicismul lor. - '. ; : • | ?
pentru o apropiere. A trecut apoi 'la bisericile Cealaltă metodă pentru a ne convinge stă î n
ortodoxe şi, folosindu-se d e separatismul naţio­ enumerarea -unor presupuse avantagii, pe care
nal î n care s e găsesc, l e - a cerşit pe rând cer­ l e - a m avea din unirea cu Roma. Obiceiul acesta
tificate de autenticitate creştină. Aici, î n Orient, îşi are originea î n chiar unirea delà 1700, care,
Biserica anglicană îndeplinea totdeodată o func­ precum s e ştie, s'a făcut pe temeiuri de a v a n ­
ţie politică pentru imperiu: unirea cu Biseri­ tagii făgăduite şi — neţinute. Ce avantagii ne
cile ortodoxe trebuia să însemne totdeodată î n ­ oferă autorul ultimului articol din ziarul blă-
tărirea poziţiei engleze la Bosfor şi ia Suez, — jan ? El scrie : monahismul român, care se gă­
tot aşa ca simpatia pentru comunismul spaniol seşte azi într'o stare de imperfecţiune, ar câşti­
la Gibraltar ! ga mult delà disciplina ordinelor romano-oato-
A r fi) mai onest ca o asemenea instituţie să lice. Noi recunoaştem şi starea de plâns a m o ­
renunţe la numele de Biserică şi să s e transfor­ nahismului nostru şi disciplina monahismului
m e într'o şcoală d e diplomaţie britanică. occidental. Dar dacă monahismul nostru e în
stare d e decadenţă, aceasta n u s e datoreşte fap­
* tului că n u e romano-eatolic. Veacuri întregi
* * monahismul acesta a fost în România la nive­
«PENTRU UNIREA OU ROMA" pledează a lul vieţii îngereşti ş i atâta cultură câtă a v e m
nu mai ştiu oâtea oară ziarul Unirea delà Blaj, până la jumătatea secolului X l X - l e a i se dato­
Pe vremuri, când eram mai tineri, aceste ple­ reşte lui. I n acea vreme de înflorire, nu numai
doarii n e iritau oarecum. Azi l e privim ca pe că n'avea nici o atingere cu -ordinele occidentale,
nişte simple exerciţii, ale lui Tantal, care tot îşi dar lupta dumnezeeşte împotriva ereziilor s u s ­
mai apleacă setea către o apă la care însă nu ţinute de ele. Concluzia firească este că acest
ajunge niciodată. D e 241 de ani durează acea­ monahism se poate ridica singur de unde a
stă persuasiune din partea fraţilor noştri uniţi căzut, atunci când pricinile interne ale decaden­
fără niciun rezultat -şi fără nicio perspectivă ţii vor fii dispărut. In -ce priveşte Ardealul, dacă
de viitor. acolo n u a v e m încă u n monahisim înjghebat, a-
O îndoită metodă întrebuinţează ei ca să ne ceasta o ştiu bine fraţii uniţi, se datoreşte f u ­
convingă : pe de o parte critică fără îndurare riei ramano-eatolice şi unite de odinioară, care
creştină neajunsurile de icare suferim noi, orto- a distrus din temelie sfintele mânăstiri, — vre-o
doaşiii, iar p e de alta ne arată foloasele, pe care 200 ! — de peste munte. I n locul acestei pustiiri»
l e - a m putea trage, din unirea cu Roma. am vrea -să ştim unde e monahismul unit,
cieiat după modelurile apusene;, ce ni s e îimbiia-
I n ce priveşte critica lor, n'am văzut până azi ză? Fiindcă, în loc să alergăm tocmai la Roma,
un o m convins d e ea să treacă dihcClo. Afară noi ortodocşii a m fi, poate, fericiţii să n e ale­
de aceasta, dacă noi a m riposta c u aceeaşi m ă ­ gem prototipurile renaşterii spirituale de a M
sură, a m deslăniţui între unii şi alţii un răz- mai deaproape, delà Blaj bunăoară.
boiu d e înveninare, ce n'ar aduce decât slăbirea
românilsmului şi a icredinţei. Ei atacă, bunăoară, Alt avantagiu vede autorul î n folosirea de că­
în foiletoane nesfârşite, p e marele Patriarh al tre teologii noştri a literaturii romano-catolice.
Bizanţului Fotie, acest colos al umanismului Dar tot aşa teologii apuseni folosesc literatura
dreştiii, delà care s e triage chiar umanismul noastră răsăriteană. Pentru aceasta, nici ei n u
Occidentului, cum recunosc învăţaţii istorici. simt nevoia- să treacă-, — deşi unii aprofun-
Dacă noi a m aplica aceeaşi metodă la o serie dând-o a u trecut, — cum nici noi n u simţim n e ­
de Papi faimoşi din epoca Renaşterii şi i-am voia să trecem. Schimbul de idei e universal-
înfăţişa î n uriaşa lor infamie, unde-am ajunge, mente practicat, nu numai interconfesional.

450
iTJn alt avantagiu foarte ispititor ar fi' casca­ de această lume ortodoxă, încordată p e viaţă şl
da de liumină, ce s'ar revărsa asupra noastră pe moarte pentru sfânta ei credinţă. Dacă n u
dacă ne-am uni c u Roma. Autorul n e dă o pro­ poţi să te cutremuri de frumuseţea sublimă a
bă î n cronicarii noştri, cari ar fi descoperit că sufletului acestuia ortodox şi a faptei mântui­
suntem Datini fiindcă a u învăţat carte î n Polo­ toare, născute din energia şi din sacrificiul lui,
nia catolică. Argumentul n'are absolut nicio e mult mai prudent s ă te păstrezi î n rezervă,
valoare. Dimdtrie iCantemir, fenomenalul învă­ prefăcându-te că n u vezi nimic,
ţat din veacul cronicarilor n u s'a format î n P o ­
lonia, ci te şcoala bizantină din Constantinopol. * *
Cât despre genul istoriografie al cronicilor, el
nu s e trage din Polonia sau din Apus, fiindcă A U S GRÛNEN WĂLDERN WEHT DER
acest gen a fost creat d e bizantinul Malala, d e ­ WIND. Sub acest frumos titlu, care înseamnă :
là care a trecut apoi ş i în Occidentul roman. Adie vânt din codrii verzi, a ieşit de curând, la
Dacă autorii d e manuale didactice n u prea ştiu Wiener VelragsgesellScnafţ, o antologie de poe­
lucrurile acestea, u n frate unit, care vrea să n e zie românească. E o surpriză, p e care n e - o fac
determine la apostasie, ar trebui s ă l e ştie îna­ trei scriitori germani, concetăţeni de-ai noştri,
inte d e a-şi făuri argumentele atât d e hotărî- domnii Arnold Roth, Hans Diplich ş i Herman
toare. Roth, cel din urmă însuş alcătuitorul antologiei.
Argumentele acestea capătă un aer straniu Culegerea conţine 57 d e poesii, dintre care cele
când autorul nostru pomeneşte de revoluţia d e ­ mai multe populare, iar din literatura cultă sunt
là 1848 c a rod al Apusului, d e Kogălniceanu, reprezentaţi Vasile Alecsandri, Mihail Emines­
Maiorescu şi Eminescu, cari tot î n Apus s'au cu, George Coşbuc, St. O Iosif ş i Octavian Goga
pregătit, d e războiul dete 1918, p e .care l-am Cu totul remarcabilă e concepţia care a pre­
câştigat ca aliaţi ai. Apusului, de învăţaţii noş­ zidat alcătuirea cărţii. P e lângă lirica popu­
tri, cari s'au pregătit î n laboratoarele occiden­ lară, din a cărei bogăţie variată sunt alese b u ­
tale, — toate c a să n e demonstreze avantagiile căţi cu foarte subţire gust artistic, s e dau trei
cat'Oliicismului asupra ortodoxiei, Autorul blăjan balade caracteristice : Mioriţa, Meşterul Manole
confundă î n mod regretabil romano-oatolicis- şi Toma Alimoş. Intre lirice, figurează patru
mul cu spiritul laic, adesea ateu, şi anticlérical cântece macedo-române. Toma Alimoş vorbeşte
totdeauna, la care s'au format bărbaţii Roma- de „malul Nistrului". Apoi George Coşbuc e ar­
niei moderne, mai toţi atinşi d e molima inte­ delean, St. O losif deasenienea, iar din Octa­
lectuală a timpului, p e oare a combătut-o din vian Goga s'au ales poesii ca Plugarii, Dăscăli­
răsputeri însuş. romano-catolicismul ! Pentru ţa, La noi, Fără ţafră, — poesi© c e actualizează
Dumnezeu, fraţi blăjeni, n u n e mai fermecaţi, pentru cititorul german, sufletul provinciilor
vă rugăm, c u asemenea argumente! noastre, c e stau p e primul plan al vieţii politice.
Afară d e acestea. Blajul ţine cu eroism la un Sub acest raport, antologia încheagă o admira­
alt argument, p e care 1-a fabricat ad hominem. bilă imagine a vastului spaţiu românesc. Con­
El zice : catoliciismul e latin şi roman; noi, tribuţia aceasta plină de semnificaţie o datorim,
fiind latini, e de rigoare să trecem te credinţa fără îndoială, scriitorului sibian Herman Roth.
papală. Dar cu acest argument cădem în pur ra­ Traducerile făcute de .cei trei poeţi germani
sism. Şi e u n paradox s ă constaţi că publicaţiile păstrează pretutindeni ritmul şi măsura origi­
unite sunt toate antiraisiiste, după chipul Vatica­ nalelor, cuvântul e fraged şi suculent, şi cre­
nului, dar cad subit în această eroare condam­ dincios pe cât e posibil unei tălmăciri. Cu deo­
nată de Papa, când vor să n e măgulească orgo. sebire poesia populară e astfel redată şi ca a c ­
liul etnic pentru a n e capta. N'ar fi rău să-şi cent şi ca timbru sufletesc şi ca sens încât poţi
ajusteze întâiu ţinuta doctrinală până să facă să-i refaci textul românesc numai ci'tind ver­
apostolat papistaş printre noi. siunea germană. Tălmăcitorii n u sunt străini, ci
I n plus, î i rog pe fraţii dete Blaj să mă creadă oameni familiarizaţi cu ambianţa şi cu sensibi­
prieteneşte, momentul acestei recrudescenţe pro­ litatea noastră Preferinţa lor pentru muza popu­
pagandistice e foarte rău ales. Să n u uităm că lară se vede chiar în alegerea din Eminescu,
suntem încleştaţi î n răziboiu contra ateismului unde regăsim La mijloc d e codru des, Revede­
iudeo-bolşevio. I n timp ce soldaţii noşti sânge­ rea şi mai. ales Doina, aceasta din urmă între­
rează pentru triumful crucii lui Hristos, î n timp gind imaginea generală a cărţii prin revolta î m ­
ce e i reîncreştineazăj, pe unde trec, un popor sal­ potriva iudaismului,
vat din ghtera Satanei, e anacronic — ca să n u E un preţios fapt d e artă această traducere,
întrebuinţez alt termen, — să stai l a Blaj şi să dar totdeodată u n fapt politic î n nobilul înţeles
l
vorbeşti d e eminenţa romaao-<atoliciamiulu!i faţă al cuvântului'. Traducătorii închină opera lor
„Tinerei Românii", fiindcă această tânără R o ­ cei italieni, aparţineau diferitelor ţări din Eu­
mânie c u tot ce are î n ea ca lamură din sufletul
s ropa; uniţi cu toţii în credinţa că fascismul va
permanent românesc, aderă sângerând la marile triumfa împotriva bătrânei lumi democratice şi
idealuri ce frământă lumea europeană de astăzi. a avortonului ei comunist. Cartea cuprinde ast­
, Pentru munca lor artistică şi pentru omagiul fel mărturisiri din toate unghiurile continentu­
p e care îl aduc astfel ţării noastre, un cuvânt lui contopite î n credinţa panf aseistă a lui A s ­
de ferbinte recunoştinţă ! vero Gravelli.
Cine-a crezut într'un asemenea triumf, care a
* * venit, dar mai ales care v i n e —• cum am crezut
şi noi, cari a m colaborat la publicaţiile auto­
PANFASCISM. Asivero Gravelli e un scriitor rului, — simte plăcerea rară să verifice mărtu­
politic şi un jurnalist în temperamentul căruia risirile de atunci' .cu realităţile de azi, între care
Italia n o u ă mussoliniană, vibrează dilatată nu mai găseşti nici bătrâna democraţie şi nici
enorm de flacăra entusiasmului şi a convingerii comunismul.
fanatice în victorie peste orice piedici. Când U n merit rar al lui Asvero Gravelli este acela
l-am cunoscut, acum nouă ani la Roma, a m a- de a fi văzut încă delà 1S30 afinităţile dintre
vut impresia că în faţă nu-mi. stă u n ins oare­ fenomenul fascist şi fenomenul naţional-socialiSt
care, ci u n tânăr dintre cei mai reprezentativi german şi de a fi crezut într'o apropiere a lor,
ai tipului omului mussolinian, care n u apare într'o vreme şi într'o atmosferă când aproape
în lume pentru a constata că există o realitate nimeni n u bănuia acest eveniment. „Nebunii"
căreia trebue să i te predai, ci dimpotrivă, crede î n felul admirabilului nostru autor văd totdeau­
că ideea e menită să devină realitate prin pute­ na mai limpede şi mai departe decât cuminţii
rea noastră. Luptător din prima falangă a fas­ sufocaţi în orizontul unei zile mediocre. Gravelli
cismului;, vorbitor tumultos şi scriitor tumultos, şi-a redactat cartea cu sentimentul triumfului
Asvero Gravelli crede î n ideea fascistă valabilă şi cu orgoliul simpatic al omului oare, după lup­
pentru Italia, dar tot aşa de valabilă pentru ori­ ta grea., îşi vede credinţa îmbrăţişată de cât mai
ce ţară din Europa. Cui acea sfântă încredere a mulţi.
tinereţii, a întemeiat în 1930 revista lunară Ari' Cum am putea înţelege panfascismul în ca­
tveurcpa, de combatere ideologică a democraţiei, drul, ipe care geniul militar şi politic al lui A -
a liberalismului,, a masoneriei, a socialismului şi dollf Hitler 1-a creiat întregului continent? Cre­
comunismului^ pentru a demonstra necesitatea dem că tot în felul î n care îl înţelegeam cu ani
fascismului .ca mijloc de regenerare şi dle sal­ în urmă, cum s e vede din numeroasele citate
vare a spiritului european. Desigur, nu puţini, cu care n e onorează Asvero Gravelli. Dacă g e ­
chiar dintre italieni, zâmfoiau ironic privind în­ niul Fûhreruilui îşi imprimă pecetàa pe vastita­
căierarea lui Gravelli cu întregul continent. N a ­ tea continentală cuprinsă în viziunea unitară a
tura lui arzătoare ILa făcut să treacă uşor peste organizaţiei d è ansamblu, geniul lui Mussolini
acest • soiu de înţelepciune sterilă Peste câţiva se aplică în adâncul naţiunii ou viziunea părţi­
ani, întemeia încă o revistă : Ottobre, devenită lor constitutive, oare sunt corporaţiile. Corpora­
apoi cotidian, .cu acelaş program ideologic şi cu tismul ca tehnică a societăţii naţionale şi naţio-
aceeaşi ţinută combativă^ nal-isocia.lismul ca tehnică a armoniei dintre na­
Isbucnind războiul abisânilan, Asvero Gravelli ţiuni ne pot da formula magistrală a Europei
a depus condeiul, a închis ziarul şi a pus mâna de mâine. N u e aici locul să desvoltăim această
pe armăL Din Abisinia a trecut în Spania. P r e ­ idee, dar credem că nu e o formulă mai' feri­
tutindeni s'a purtat şi a luptat c u bravură. cită decât aceasta, în care s e îmbină în mod
Astăzi, demnitar al partidului, a dat la iveală, firesc cele două' genii, ale lumii noi, pentru a-i
într'o carte de aproape 400 d e pagini, articolele da un sens înalt şi viabil.
şi studiile tipărite cu ani î n urmă mi celle două Cartea lui Asvero Gravelli, Panfascismo, bo­
publicaţii ale sale. gată în idei şi în sugestii, constitue o lectură
, Ceea c e este interesant şi atractiv î n Panfa& dintre cele mai fecunde în special pentru tine­
cismo,, e că autorul n e înfăţişează o redactare, r e t Căci' în ea e concentrată toată credinţa
în pânza căreia ţese, ca p e nişte flori, n u numai unei tinereţi î n ordinea nouă, ce trebue să vină.
credinţele personale de atunci!, dar şi ale m u l ­
tiplilor colaboratori, toţi tineri, cari, pe lângă NICHIFOR CRAINIC

A N U L X X . — N r . — 8. OCTOMBRIE 1941
2
45