Sunteți pe pagina 1din 4

LP 4 Identificarea neisseriilor şi a cocobacililor gram-negativi.

Examenul bacteriologic al lichidului cefalo-rahidian.

Obiective - la sfârşitul lucrării practice studenţii vor fi capabili să:

1. enumere principalele caractere utilizate pentru identificarea neisseriilor


2. enumere principalele caractere utilizate pentru identificarea cocobacililor gram-negativi
3. enumere a principalilor agenti etiologici ai meningitelor bacteriene, ca si principalele etape ale
examenului bacteriologic al lichidului cefalo-rahidian (LCR) şi mai ales ce informaţi primeşte
clinicianul după fiecare dintre etape şi care sunt finalităţile practice (legate de terapie, preventie, mai ales
în colectivităţi).
1. Identificarea neisseriilor.
Caractere:
Microscopice:
- diplococi gram-negativi cu feţele adiacente aplatizate (aspectul boabelor de cafea)

Neisseria meningitidis – LCR – coloratie Gram


(https://www.google.ro/search?q=neisseria+meningitidis++csf+gram+staining)
De cultivare:
- strict aerobe
- in functie de exigentele nutritive pot fi:
neisserii nepretenţioase nutritiv
neisserii pretenţioase nutritiv: meningococi, gonococi
Meningococii – mai puţin pretenţioşi decât gonococii
- cultivă pe agar-chocolat şi agar-sânge
- formează colonii S, translucide, nepigmentate, uneori mucoide (izolate capsulate) - carboxifili

Colonii de Neisseria meningitidis


https://www.google.ro/search?rlz=
Biochimice:
- catalază - pozitive
- oxidază-pozitive
- spectrul de fermentare al zaharurilor diferenţiază meningococii de gonococi

Antigenice: antigenele capsulare permit diferenţierea meningococilor în serogrupe

2. Identificarea cocobacililor gram-negativi Genul Haemophilus - Caractere:


Microscopice:
- cocobacili gram-negativi, pleomorfi (lunigimi variabile)

Haemophilus influenzae, LCR, frotiu colorat Gram


https://www.google.ro/haemophilus+influenzae++csf&oq=haemophilus+influenzae++csf

De cultivare :
- facultativi anaerobi
- carboxifili
- H. influenzae - dependent de factorii X (hemina) si V (NAD)
- cultivă pe agar-chocolat / agar-sânge cu striu de S. aureus (fenomen de satelitism)
- formează colonii S, mici, rotunde, convexe, translucide - H. parainfluenzae - dependent doar de
factorul V (NAD)

Fenomenul de satelitism
https://www.google.ro/search?&q=haemophilus+influenzae+satellite+phenomenon&oq=haemophilus+influenzae
++satelitt&gs_
Biochimice: permit identificarea definitivă
Antigenice: antigenele capsulare permit diferenţierea H. influenzae în tipuri antigenice, dintre care tipul b este
invaziv.

3. Examenul bacteriologic al lichidului cefalo-rahidian:



Indicaţii:
 meningite purulente – cauzate cel mai frecvent de bacterii, ocazional de protozoare
 meningite cu lichid clar = virale (meningite “aseptice”) tuberculoase fungice
meningite “decapitate”

Agenţi etiologici ai meningitelor/ /meningoencefalitelor, în funcţie de vârstă:

Bacterii nou – născut şi sugar (< 2 luni)


 E. coli K1
 Streptococcus agalactiae
 Listeria monocytogenes
 Staphylococcus aureus
Copil (< 5 ani)
 Meningococi
 Pneumococi
 Mycobacterium tuberculosis
 Haemophilus influenzae tip b
Adult
 Pneumococi
 Meningococi
 Staphylococcus aureus
 Bacili gram negativi
 Mycobacterium tuberculosis
 Listeria monocytogenes

Virusuri: o enterovirusuri non-poliomielitice


o virusul urlian o virusul rujeolic
o herpesvirusuri (virusul herpes simplex, virusul varicela zoster)
o virusul meningitei choriolimfocitare

Fungi (rar, la gazda imunocompromisă)


o Cryptococcus neoformans
o Candida albicans

Prelevarea şi transportul probelor  prin puncţie lombară
 volum 5 – 10 ml
 2 tuburi de centrifugă cu capac înşurubat
 transport imediat şi fără refrigerare.

Examenul macroscopic:
 transparenţa;  culoarea;
 fluiditatea.


Examenul microscopic:
- examenul citologic cantitativ:
 în camera de numarat Fuchs – Rosenthal
 din LCR necentrifugat
 determinarea numărului de ECN/mmc.
- examenul citologic calitativ
( *frotiu din sediment)
 frotiu colorat cu albastru de metilen:
 aprecierea reacţiei inflamatorii: PMN = meningita bacteriană acută; limfocite = meningita
virală, tuberculoasă sau fungică
- examenul bacterioscopic (*)
 frotiu colorat Gram, cu albastru de metilen +/- Ziehl – Neelsen (frotiu de rezervă)
 cea mai accesibilă metodă rapidă
 Examenul biochimic (supernatant):
 proteinorahia,
 glicorahia,
 clorurorahia.

Testul Valori Tipul de meningită


normale Bacteriană Tuberculoasă Virală

Aspectul LCR clar Purulent/ tulbure


Clar Clar/ opalescent
opalescent
Nr leucocite/mmc ≤ 3/mmc sute–mii/mmc 50-500/mmc 50–1000/mmc
Tip predominant de limfocite PMN Limfocite Limfocite
leucocite
Glicorahie 50 – 70 mg / dl 5-20 mg/dl 20-40 mg/dl 50 – 70 mg / dl
Proteinorahie 15 – 40 mg/dl 100-500 mg/dl 100-200 mg/dl 15- 100 mg/dl
Clorurorahie 680–730 mg/dl 680–730 mg/dl < 600 mg/dl 680–730 mg/dl

 Detectarea de antigene solubile – prin latexaglutinare = metodă rapidă şi specifică


Examenul bacterioscopic şi detectarea de antigene solubile sunt examene rapide, care pot orienta rapid
iniţierea antibioticoterapiei. Rezultate negative: nu exclud diagnosticul (sensibilitate redusă!)

 Cultivare
- pe agar-sânge şi agar-chocolat, din sediment → urmărire 3 zile - pe medii lichide →
urmărire 5 zile
- pe medii adecvate în suspiciune de meningită tuberculoasă (Löwenstein-Jensen) sau
leptospirotică (mediul Korthof)
 Identificarea agentului etiologic izolat
 Antibiograma se poate face pe cultură primară şi se confirmă prin antibiogramă standardizată.
 Metode de biologie moleculara (PCR)
Avantaje: rezultat rapid, inaintea culturii; utilitate mai ales in cazul meningitelor decapitate. Dezavantaj: nu
ofera informatii despre sensibilitatea la antibiotice (impune secventierea ADN-ului amplificat, pentru
detectarea genelor de rezistenta).