numa Zalmonls, idiugh ch, reyele mostra, care ¢ zev, arati ci, dup& cum“nu trebule si incercim a vindeca Ochii fra si vindecim capul, ori capul fard si {inem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi insinStosit fara suet PLATON, CHARMIDES emeile lor ii insofead/-in. rzbol, stimulau pe barbati in itejie, le Kiudau faptele, le legau'rinile si luptau ele insele Gnd situafiile erau extreme si birbafii trebuiau si cedeze. Existh multe exemple care vorbesc despre vitejia femellor, “ele flind vestitele amazoane. Acasi lucrau pimintul cresteau pe copil sf sau pe ‘birbai si se odihneasci dupa cate un riizhoi* Martin Hochmeister ~ Die geschichte von Siebenbiirgen in Unternhaltungen - ‘Sibiu, 1784 NICOLAE MIULESCU DACIA -TARA ZEILOR- EDITURA *ZALMOXIS", CLUJ-NAPOCA 1993INTRODUCERE $tiinja nu face mereu descoperiri spectaculoase. Progresul in stiinf& este realizat incetul cu incetul, pas cu pas gi ceea ce uneori pare a fi o “revolutie” se vede, la 0 examinare mai atent’, c& reprezinta doar rezultatul asteptat in urma uneilungi si rabdtoare pregatir. in stiinta doar gregelile sint explozive, doar de ele trebuie ‘sine temem. in istorie, disciplina constituie un imperativ in cel mai adevarat ‘sens al cuvintului, poate chiar mai mult decit in multe alte domenii, Afirmatile istoricilor pot fi folosite pentru a construi argumente justificatoare in scopul stabil cererii sau neg&ri drepturilor. Nu e mult de cind “drepturile istoriei” se aflau in miinile unor politicieni interesati, constituind o arma pe care acestia ominuiau uneori cu | 0 subtiltate perfida, iar alteori cu maxima brutalitate. P 4 | __ Intructt nu e bine niciodata sa ne plasm pe pozitii extreme, nu } a este indicat nici s4 ne limitam la o disciplina foarte restrinsa. = | Aceasta deoarece este destul de dificil pentru lumina care ne S ghideaza ca ea s& penetreze adinc intr-un domeniu deja limitat, ee astfel incit s& se evite tatonarile sau presupunerile fara o baz s sigura. * ) \storia Europei a suferit timp indelungat efectele acestei lipse de 2 perspectiva interioara si rezultatul este acela cA istoricii acelor || 18,B.N.: 973-95410-2:X | zone lupta inca intr-un cere restrins, ces ce le limiteazd : Cluj-Napoca cunoasterea ¢ - (61993 JJ. Ampere susfinea ca atunci cind lipsesc documente demne de incredere, istoricul trebuie s8 utiizeze orice alt mijloc de investigatie: “.. Conjunctura, iata ce este cu adevarat important. Istoria Fomei, in timpurile de demult, este conjuncturalé $i nu se poate construi istoria unor evenimente decit pe baze conjuncturilor de atunci, Dacaputem accepta aptulc& aceastanuesteo absurdtate, ‘mergind pina acolo incit judecata si rafionamentul sa fe plauzibil atunci nu mai este nevoie de nici un alt ajutor exterior”Intr-adevar, este oare posibil sa sustinem c& orice istorie poate fi bazata vreodata pe altceva decit pe opinii? Cea ce difera in istoriascrisd de diversi autorieste doar sursadeinformatie;dincolo de aceasta, totul este numai opinie, c&ci in ceea ce priveste informatie extrase din documentele scrise, se stie ca ele pot f, interpretate gi expuse prin fittul diferitelor opinil Nu atrecut prea mult timp de cind se obignuia sa se considere doar partea vietii umane ca fiind cea care a creat adevaratele mente ale istoriei a stinfa gi-a extins cimpul-de cercetare astfel incit s& acopere toate aspectele vietii omuluica fina sociala. F. Engels, un pionier alsocialismului, stinffic, astabilitscopurie stiinteloristorice $i a ardtat calea ce duce la 0 interpretare corecta i sigura a evenimentelor §i faptelor trecute. : "Actualmente, documentul numaireprezintasingurul instrument ladispozitie pentru aindepértaceatace inconjoaréitrecutul omeniti Subiect al legiior inevitabile, evolutia societétii se conformeaza tunei logic! inexorabile. Tocmai aceasta logicd gi rolul pe care! joacd\in viata societal este ceacare reprezinté contributiaesentalé la dezvoltarea istoriei, 0 stiintd ce acoperd astiizi una dintre cele ‘mai largi aril ale setei de cunoastere a omului. Astfel, a devenit posibil sd vorbim de o istorierafionala, dar mai mult decit ati, de © istorie logicd, adic’ dou’ realitati peur nu Ié mai putem ‘subestima si, cu atit mai putin, desconsidera. : Horosbtain Hallcarnassus expuse alc rucele investigator sale, pentru ca faptele oamenilor, odatiicu trecerea timpulu, $4 nu facduitatd frumusefea mareat3siminunataagreciiorsiberberior ‘Acesteasintcuvintele cu care parintele Istoriel igi incepe minunata saistorie fara de care cunoasterea trecutului indepartat ar lipsi fn le mai importante. Same ee limitat alist lui Herodot afost mul argit gino! nu mai vedem in istorie doar satisfacerea dorintel noastre de ‘cunoastere, ci $l invaymintele care pot fitrase din “cea cea fost cindva". ‘Inafara arheologiei, care se recomanda pe sine din ce in ce mai mult ca fiind una dintre caile cele mai sigure de objinere a informatilor despre trecut, vechile credinfe, folclorul, magia gi incantatile, leacurile b&trinilor si multe alte surse sint, in zilele noastre, tot mai mult abordate pentru a creste numarul de fapte ‘elucidate din vremurile trecute. Deasemenea, exist citeva.ciudatenil inexpicabile cum ari, de pild& opinia unor oameni de stiin& in privinta anumitor scrieri din vechime. ‘Iiada’, pentru ada numai un exemplu, era considerata tun poem eroico-fantastic pina cind a fost reablitata ca document istoric de ctre un “visator", pe nume Schileman; oricine ar fi ‘incercat, inainte, s4 scoata din continutul ei cel mai slab argument istoric, risca s&-i fie atribuit stigmatul unei imaginatii morbide; iar afirmatile sale s& fie declarate “non” sau chiar ‘antistintifice”. Chiar $i acum, o muljime de lucrari similare, probabil chiar mai bogate in continut informativ, sintfinute laindexgi‘oameni plinid> imaginatie” care le cerceteaza am&nuntit sint etichetati cu cele mai aspre epitete, “nestiintifici” find cel mai blind dintre acestea. Multe evenimente istorice autentice pot fi elucidate din literatura vedic&-sanskrit’, adic din confinutul literaturii eroice a lumii vedice. Mai existé un domeniu, cel mai extins si, poate, cel mai important, care nu a fost inc pe deplin studiat in beneficiul istorii, anume: cel al fimbii. ‘Oamenii de sti care se specializeaza tn studiul fenomenelor lingvistice incearca sa transforme aceasta spedaltateintr-o forma de disciplina independenta. Si, probabil, chiar aga ar trebui si fie. Fra Indoiala, istoria tinde sA utiizeze pentru proprille sale ‘scopuri indicate furnizate de fenomenele limi gi aceasta din ce ‘nce mai mult. intrucit multe rezultate valoroase au fost obtinute pe ‘aceastii cale, ar fi foarte bine dac& s-ar reusi s& se izoleze din intreaga disciplina a stiinfei limbilor o ramuré aflat exclusiv la diepozitia istoriei. Lingvistica istoricd ar trebu 68 aib& un ctatut propriu fie incadrat in lingvisticd, fie in istorie. Aceasta pentru c&evolutianatjunilor din intreaga lume este oglinditainlimbile vorbite. *Limbaestecriteriulculturi”. Asaobisnuias’ spund un profesor elevilor sai, ceea ce inseamna cA “cultura unei societati este coglinditd in gi masurata de calitatealimbil vorbite de membriiacelet societai’, saucd “omul de culturd este judecat de cunostinjele pe Kiessling 1903, Dussand 1914, Gletz 1923, Gunther 1929), tofi ‘cercetitoriidin diferite domenii(lingvistica, arheologie, antropologie etc.) au ajuns la concluzia c& popoarele ariene isi au originea in zonamai sus mentionata. Printre ei, ne vom ocupa in citevacuvinte de PKretschmer, care s-a strdduit foarte mult s& gaseasca | etimologia pentru Zalmoxis, pe care el fl numea Zamolvis, 0 care dovedeste c& le are asupra limbii pe care 0 vorbeste si de | schimbare nelustificaté a numelui facut de Herodot, schimbare corectitudinea pe care o arata in folosirea ei”. Deci, ait limba, cit gi cultura sint fenomene istorice, o cultura definind o perioada specific’ in evolutia unei societati, care si-ar putea gis locul potrivit pe scara evolutiei ca un simplu eveniment. Csi, ce altceva poate semnifica mai mult decit un eveniment scurta perioadade inaltdisprititualitate la care au ajuns vechii greci, in evolutia neincetaté a societal carpato-istriand din care féceau parte gi acestia? ‘in cercetéfile pe care le-am intreprins cu privire la inceputul popoarelor Europei, adevarulpe carel-am adus laluminasi-agasit confirmarea doar atunci cind a fost imbinat categoric cu’ studiul limbii. Cind vom’ ajunge s& demonstram prin exemple natura: structuriiimbilor nascute din fondul european primordial, mai ales al limbilor care se desprind din subfondul carpato-istrian, vom putea sd injelegem logica si intelepciunea aplicate procesului de catre cei care au format aceasta limba, care au controlat si directionat evolutia ei. ‘Se va vedea, in acelasi timp - si aceasta este de coa mai mare important pentru cei care traiesc in zona noastra - cum aceste! structuri specifice ale limbii carpato-istriene au fost créate i raspindite In mod deliberat chiar de la inceput in intregul bazi hidragrafic al vechivlui Istru si Danubius, care este Dunarea de) astazi, incluzind astfel si cele trei fonduri cunoscute ca latin (sau) rmaitirziu proto-latin), trac gi ilarian Tncd din secolultrecut citiva oameni de stiinf& au demonstrat cA loculdenastere alcelor pe care obignuiaus&-inumeascaindoarien| {untermen total nepotrivt) a fost gasit pe cursul millociu al Duna Inordine cronologica (citind din P.P. Negulescu: Kretschmer 1896, carea fost preluata de aproape tofi cei care -au studiat pe gefi. Intr- o alt& lucrare despre acest subiect, una dintre cele mai importate inceeace priveste istoria natiunii noastre, in ciuda opinilor diferite ‘am ar&tat etimologia adevaraté anumelui lui Zalmoxis. Vreau doar s& adaug cd descoperirea la Histria, in 1959, a unei inscriptii mentionind un Zalmodegacon, ocapetenie get anuleazdefinitiv ‘etimologia deformata lui Kretschmer, sustinuti aici de profesorul losif Rusu. Nu ar mai trebui adaugat, practic, nimic cu privire la acest subiect (detalile pot fi gasite In raportul asupra excavatilor de la Histria-sau in cartealuiD.M. Pippidi, Ed. Stiintifica 1967, Bucuresti) ‘in ceea ce priveste localizarea in aceasta parte a Europei a criginii poporului carpato-istrian, care a creat limba mostenita de mai mult de jumatate din populatia actuala a Europe si, de asemenea, stind la baza formarii celei cunoscute ca Sanskrité, fiind real’, dar inca insuficient dovedita, s vedem ce argumente ‘mai pot fi aduse in favoarea ei i din cel fel de surse pot fi ele extrase. Acesta este, in parte, scopul lucrari, cantribuind astfel la necesitatea folosiriituturor argumentelor valabile ast&zi. Cele mai multe chei in favoarea concluziilor cercetétorilor mai ‘sus mentionati (¢i ai multor altora ale c&ror numear lungilista celor ‘cu pareri identice) vor fi scoase din continutuliteraturii sanskrite gi dinpoemele Ramayana gi Mahabharata. Vom incepe prin ada mai multe explicatil,tocmai pentru a evita repetiril plctisitoare de mai tirziu. jin lucrarea de fata vom oferi doar cheile continute in Manava- Dharma-Shastra (/egile lui Manu), Chandogya-Upanishad, KanshiTaki-Upanishad si Brihad Aranyaka-Upanishad, considerate a fi printre cele mai vechi texte din perioada upanishadelor. Alte ‘asemenea texte vor fi uate din Ramayana si Mahabharata (episoadele rzboiului dintre cele doua caste, erezia lui Krishna ttc). M-am folosit, in general, de citeva traduceri pe care le-am ‘analizat comparativ, considerindu-se pe cele din secolul trecut ca {iind mai demne de incredere din motive care se vor intelege in paragrafele ce vor urma. PARTEA INTII Populafia Europei In timpul erei glaciare Pufine lucruri se mai pot spune despre existenta si modul de viat& al omului din Europa erei glaciare fat’ de cea ce este deja, cunoscut si explicat de catre geologie si storie. informaile disponibile, in plus fa decele citevaconsiderat privind posibilae trasaturi esentiale ale vieiivinatorilor de atun mod de viata ce constituia, de fapt, insasi traiul europeanului din. aceavreme, sint foarte pufine. Totusi aceste informatiicare se aflé la dispozitia oamenilor de stinta, atunci cind sint bine folosite, pot da rezultate dintre cele mai interesante. ‘Nu exist& indoieli asupra faptului c& omul erei glaciare se ocupa aproape exclusiv cu vindtoarea. Se stie, de asemenea, 0% el tsi completa hrana - obfinuté prin uciderea animalelor - cu fructele si ciupercile adunate in timp ce haituia animalele salbatice) i cu pestele pe care il putea prinde -in anotimpurile favorabile. * Cunoagtom, in plus, si ce fel de animale obisnuia el si vineze. Considerind c& acestea erau principalele sale rezerve de hrana, ‘vom incercas& extragem din aceste informatitotce poate fi dedus in virtutea constatarilor si prin deductie logic’. Animalele vinate sint, in general, cunosoute. Varietatea lor considerabild in perioadele interglaciare i capturarealornurridica probleme prea dificile. Lucrurile stéteau ins& cu totul altfel in perioadele cind pamintul era acoperit cu zApada si gheaja, c&ci ‘atunci atitnumarul animalelor era mai mic cit si diversitatea lor ca ‘specii, mai redus&. De asemenea, se stie ‘aptul c& omul, in perioada glaciara, ajunsese s& cunoasca si s& stapineasca binefacerile focului. Cam atit despre cea ce s-ar numi aspectul material al vieti 2 Citdespre aspectul spiritual, stinta aredovezi c&iomulerei glaciare invaase s& comunice prin vorbirea articulata, desi nu se poate sti sigur daca stapinea sau nu cu adevérat o ‘limba. Cea ce cunoastem cu privirela mediul in care traia omul acelortimpuri, modul in care igi dobindea (desi termenul s-ar putea ‘s& nu fie dintre cei mai potrvit) hrana gi felul in care putea s&-gi foloseasca inventille sale, ar trebui s& ne ajute s& ne facem 0 imagine mai clara despre stadiul la care reusise s& ajungain cea ce priveste scara valorilor umane. $i, deoarece limba reprezint& oglindacea mai bund a nivelului spiritual lacare aajuns osocietate in procesul dezvoltari sale, vom incerca sa aflam care anume era ‘acea limba gi la ce stadiu de evolutie ajunsese ea. ‘Vom defini, astfel, imbacamijlocde comunicare voluntara i deliberata - prin vorbire articulaté - a unor cunostinje deja dobindite, fara a lua in consideratie intr-adevar un limbaj. Dar ce anume constituia si cit de bogat era el, va trebuie sa aflam din legaturile pe care le putem stabili intre acest recut, demult apus, ‘si momentul prezent. Este sigur c4 oamenii acelor vremur, mai precis “oamenii care ieseau de sub Spada’ odati cu ultima incailzire a climei, foloseau un limbaj adecvat la numar de termeni corespunzatoricelor citorva nofiuni pe care le aveau. Este la fel de sigur cA pe atunci exista un astfel de limbaj, desi e posibil ca doi sau mai multi termeni sa fi reprezentat aceeasi notiune. Aceasta afirmatie este justificat de faptul c& modul lor de viata era cel al unor vinditor, ‘Terenurile de vinatoare ale europenilor din perioada glaciara erau imense, datorta animalelor pe care le vinau si a naturi terenului ‘Sepoate presupune, deasemenea, cterenul era acoperit timp - indelungat - probabil mai mult de trei sferturi din an - cu pad proaspatapeste ate rAmésijede heal’. Deoareceprocesul de topire era mai intens la suprafafé, rezulta c fundul vailor era. ‘acoperit cu gheaf aproape tot timpul. Astfel, relieful devenea aplatizat, facind mai usoara trecerea peste vai si virfuri. ‘Animalele vinate erau mari, Mammut, uri, bivoli,renii gi bizonii nu erau ugor de vinat, deoarece era necesara o deosebita. forta de indeminare pentru aluptacuele; oamenii de atunci cAutau | sAinlocuiasca toate acestea prin numéirul lor mare care pornea sa. vineze. \Vindtoarea se ficea mai ales prin urmarirea cumare zarva a animalelor, numarul necesar de urmaritori i luptatori find realizat de membri familiei sau, in caz de nevoie, de grupuri ‘ocazionale carese aléturau vinatoriipeo duratd scurta. Adaposturile respectiva. Cind animalele ‘schimbau locul de pascut, oamenii urmareau potecile, find mer ‘in migcare si nestiind niciodata unde fi puteau duce acestea. Ci terenurile erau prea intinse, asocierea mai multor indivizi er neapdrat necesara, Astfel de grupari erau, totusi, ocazionale gi durau numai atit timp cit animalul era ucis in colaborare; apo! ‘cesta era mincat pe loc, frit la focuri separate, dar invecinate | ‘Astte! de dovezi ne-au rémas, clar intipérite, tocmai din acel timpuri. Cind hrana se termina, famille incepeau s& caute urm proaspete, fiecare in felul ei specific. ‘inaceste asocieritemporare gi intimplatoare, comunicare: 10 orald eraprilejuitamaiintiide schimbuldeinformatiigideintelegerile inceeace priveste “tactica’ de vinatoare... O alta discutieavealoc {n jurul focului unde camea era fripta in frig&rui mari, la lumina fiécarilor. E logic, deci, ca termenii acelor intercemunicar sa fi fost astfel construfi, Incft ei s4 fac posibilé intelegerea pentru tofi. De aceea, limba se afla intr-un proces continus de “rodaj’, de asimilare, Astfel, zi dup zi, an dupa an, epocd dupa epoca, camenii au ajuns s& dobindeasca un limbaj unic, chiar daca, tuneori, ei foloseau doi, trei, sau mai mult termani pentru aceeasi nofiune. Toomai acest lucru explic& bogatia termenilor sinonimi din limbile europene. Aceasta este si explicatia aparitiei termenilor ‘comuni din imbile popoarelor ce se numeau indo-europene, indo- atiene sau indo-germanice, ele fiind apelative nejustificate, aga dup cum vom arata putin mai tt ‘Am reusit s& selectez un numar de astfal de termeni si am realizat astfel un mic vocabular “paleo-european’ care, desi nesemnificativ in acest moment, va fi imbogat: de eforturile celor ‘ce se vor ocupa de subiectul respectiv in vitor. Vom gasi aici doar un manunchide termeni paleo-europeni, pe a carui existenfatotusi sevor baza argumentele ce justificd afirmatile noastre (vezi anexa la sfirgit). Filologia va gaisi gi ea, de asemenea alte caracteristici | specifice drept dovezi ale originii primare, comune, a limbilar ‘europene. Omogenizareastructurala, reproducerea onomatopeica, logica juxtapunerii monosilabelor in cuvinte compuse reprezinta doar o parte din ceea ce poate stabil natura specifica a unei limbi ale c&rei origini se pierd in negura timpului. Studiul investigatilor si cercetérilor efestuate asupra vietil ‘europeanului de-a lungul unei perioade att de lungi nu face parte ‘$i nu reprezinté acum scopul acestei lucréri, Vom aminti doar citeva aspecte ale vietii omului din acele timpuri, incepind cu cel care ne-a lsat unettele din valea Dirjovului gi pina la cel de la ulsfirsitul ultimei glaci Pericadele succesive de glacialiesitopire a gheti, care au trecut peste Europa, au afectat profund viata oamenilor din aceste Jocuri. Crescind ca numar in timpuri de prosperitate gi sc&zind in pericadele netavorabile, europenti au ajuns sa fie produsul unei aspreselectiinaturale, Acest proces drastic a dus la oimbunatatire nu numai fizicd, dar gi spirtuala. Picturile descoperite in diferitele pesteri, mai ales cele din Pirinei, atest remarcabila cizelare a spiritului celor care le-au facut. : Astfel, sfirstul ultimel glaciafiii-a gasit pe europeni mult mai redusi ca numa, cutreierind de-a lungul teritoriului unde puteau sa vineze, puterici la trup gi cu un spirit aflat la un nivel avansatde evolutie. Cinear puteaspunepecetrepte ale spirtualtai se ridicare omul prin aceasta cizelare? Sint pufine lucruri care se pot afirma, in acest sens, pe baza celor citeva dovezi valabile. Putinele informatiiaflate la indemina noastra si pe care ne putem bizui acum nedeterminasanufim prea surprinsi de uneledescoperii viitoare, cum ar fi, de pildd, omul care a pictat alt de frumos pereti pesterii dela Altamire.. Astfel de noi informatii ar impulsiona, poate, dorinta de’a afla luoruri inedite pentru cei cu 0 imaginatie mai bogata si pentru cei cu spirit practic. In concluzie, omul erei glaciare vorbea; europenii aveau 0 limba unica, Investigatia noastré porneste tocmai de la acest stadiu, bine stebilit, al conditiei omului de atunci. Cel mai important efectal incalziriclimei asupra populatiei Europeri, la inceput nediferentiata, a fost sfirgitul unitati sale, puternica ei fragmentare datorindu-se retragerii péturii de gheata. Cum incdlzirea treptata incepuse sa influenteze tot ce era viu, conditile de viata s-au schimbat in mod corespunzator, iar in locurile mai joase s-au format lacuri imense, adevarate mari, Peisajul, deci, nu mai era acelagi peste tot. Cea mai importanta schimbare, insa, a constat in bogaiia fructelor, a ciupercilor $i a pestelui, care.au inceputsafie consumate in ocul carniiatuncicind 12 urmarirea animelorlor esua gi cind vindtoarea, incapabila s8 se ajusteze noilor conditii, nu mai oferea rezultatul scontat. Pentruom, toateacestea au constituit unimboldde stabilire intr-un singur loc, insofit de o dorinta de “intovarasire” care a dus Ja formarea unui nou nucleu social, ce se extind2a ou mult dincolo de cel familial. Oamenii si-au sépat adéposturi in pamint, sl-au cconstruit colibe pe terasele insorite sau gi-au ridicat locuinte din ime pe malutile lacurilor. Unitatea europeand, descrisd mai sus sipecare am incercat so punin evidenta, urmas&primeascains& lovitura mult mai puternicd, datoraté altor efeste ale topir Virfurile muntilor, jainceput acoperite cu patura de gheat cese intindea pe versan}ipina pe fundul vailor incepuré,treptat, s& lapara de sub ghea{. Aspectul lor era accidentat. Piscurile care pareau s& fi cdzut din cer se ridicau vertical, stinci golase cu ‘crdpaturi imense umplute cu gheata si pietris, gramezi de piatré spartépe care ghetariile-au caratla vale; cam avesta era aspectul ‘montan din acele vremuri. Ici colo, ghetarii jasau 0 parte din ‘nc&reatura lor de piatra si noroi. Unele riuri se mareau peste masurd devenind fluviipemasurade adunau incalealor apele altor riuri. Prin fortalor teribila gi oarba cistrugeau totce le statea in cale 'si pau vai adinci ce constituiau tot atitea cursuri ale unor torenti sdlbatici. Acesta era noul aspect al Europel in ziele cind paturade Igheat incepuse s& se retraga gi s4 aduca la lumina si cAldura [pamintul care fusese ascuns sub ea. Golaselainceput, crestele au inceputtreptats&seimbrace cu petice de mugchi; ceva mal jos, ienupSirul crestea pe solul adus siformat de Vinturi, Radecinile mici, perseverindre furs, dezintegrau Toca din care se hrdneau. Cine ar putea spune cite ere, cite milenii au trecut pind ce dealurile mai joase s-au acoperit cu paduri? Fara, indoialé, incetul cu incetul, padurea prinse din nou viata, iarba rinse r&dacini, inte care nu au pardsitniciodaté solul incepura sa caute acum frunze uscate, insecte gi viermi ce migunau dedesubt Toate fiitele vi se bucurau in noile condi de o viaté mai upoara, Incdlzindu-se la soare, trdind gi imnultindu-se. 13Oamenii, care pind atunci traiserd in pesteri sau sub adipostul blocurilor de gheata vor fi si ei pringiin noulritm al vieti Noul aspect al naturi Ti ademenea gi, oferindu-le cu generozitate premiselenecesare dezvoltariivieti 3i s& abordeze un mod de vial mai atagat de pamintul care ti hranea acum cu darnicie. in acel moment, crestele golage nu mai prezentau un aga mare interes pentru oamenii care incepusera s& traiasc& din plin in sinul naturil. Goliciunea inaltimilor stincoase le facea lipsite de interes dificultaile pe care le prezentau cind erau strabatute i inutilitatea acestor eforturi facurd din ele adevarate zone interzise, linia trasata de inlantuirile muntoase devenind asttel o linie de separafie pentru oamenii ce formau deja grupuri mai, intrate pe drumul noului mod de viata. Zona europeana aflata in discutie este strabatutd dela est lavest, aproape central, delantulcarpato-hercinic, care se continua cu lanful tuningian, Crestele acestor munti formeaza o linie de separatie intre doua arii geografice bine definite, care, pornind de la acesta delimitare se desfasoara de-a lungul a doua directii diamentral opuse $i evidentiate prin scurgerea riurilor, o parte spre nord, iar cealalta parte spre sud. Elba, Odra, Vistula gi Neman ‘cuprind, in bazinele lor hidrogeografice, o lume ce are un punct comundecontactinzonamlastinilor Pripetului. Dundrea (Danubius - Istru pentru romani) aduna aproape toate apele care curg din aceste creste spressud, formind astfelcel maiintins bazin hidrografio al Europei. Aceste doud arii geogratice separate vor consttuilocul de formare a dou mari grupuri de europeni care, avind aceleasi radacini de la omul erei glaciale, s-au diferentiat unul de celalalt ping au format astfel dou marifamiliiinrudite. Ramura nordica, pe care 0 numit baltico-mazuriana, mai trziu desparjita in alte dowd subdiviziuni si anume: popoarele germanioe gi cele slave - fiecare cu o caracteristicd distincta, dar si cu un numar de traséturi comune, dovedind originea lor comuna. O unitate care nu-si are originea, aga cum se credea si se spunea, in “indo-germanism’, “indo-europenism’etc.,clintt-un “europenism autohton, lafelde vechi de cnd lumea’. i Cea de-a doua ramura, ramura de sud, era formata din ‘acea populatie care s-adezvoltat in bazinele maioase giadevenit ceeace am numitnoi:carpato-dundireni (carpato‘strieni), singurul ‘ume care, din motivele ce vor fi expuse in continuare, se bazeaz& pe fapte reale el exist din timpuri imemoriale geste singurul care satisface orice pretentie a logi Desi, dupa marea separare, cele doua familii europene avea s& meargé pe drumuri diferite, ele au pastrat totusi pentru totdeauna, cao trasaturd distinct, mostenirea comundi pe care o ‘aveau de la inceput: limba - acea limba unica, dar nu identic’, creata de stramosii lor comuni, europenii epoc! aciare, in paragraful urmator ne vom ocupa mai ales de grupul carpato-dundrean care ne intereseaza in acest studiu; cercetarile noastre au intentia de a investiga gi a demonstracu precizie unde a fost locul de nastere al popoarelor in mijlocul cérora s-au derulat evenimentele atribuite de savanti aga numitelor popoare ariene, evenimente ce au dat nastere sprirtualitati din nol, transformindu- se in ceea ce se numeste spiritualtatea vedic’. Ca rezultat al muncii de cercetare pe care am efectuat-o, am ajuns la concluzia c& exist dou arii europene ce pot fi considerate dreptloc de bastind al popoarelor care aucreat numita “epirtualitate vedica’ Prima arie, cuprinzind bazinul hidrografic al Istrului (sau al Dunarii Inferioare) o numim: “spafiu/carpatic’, iar adouaarie este zona inchisd de cumpana de ape a celor dou mari riuri din sudul Franjei - Rhone gi Loara si pe care 0 vom numi (pentru a fi consecventi) - ‘spatial gascon’. Motivele care ne-au facut sine limitdm la aceste doua aril $i nu la altele, indreptatite s& pretinda dreptul de "pateritate” la fel ca si lumea Europei de Sud, sint aceleasi pentru ambele: toponimia si limba.‘Spatial carpatic Grupul carpato-istrian, care a rémas in partea de sud a Europeicind continentul a fost impart asa dupa cum am araitat, igi incepe existénta in condi maifavorabile decit grupul din nord. Un. climat mai blind, mai bogat ¢i mai diversificat, o fauna care a devenitmai variat& datoritéinfluenfelor din zona de sud, maicalda, toate acestea au contribuit la formarea unor conditii mai usoare, la posibilitti mai bune pentru adapost gi tral. Schimbarea, sau poate chiar intuitia unor oameni mai dotafi, a ficut ca o anumita parte din animalele de obicei ucise gi consumate, sa fie domesticite. Poate citeva dintre animale erau deja imblinzite din perioadele interglaciare. Dar imbinzirea nu inseamna domesticire gi nu inseamna, de asemenea, cd omul tinuse animalele pe ling cas& inca din perioadele interglaciare pentru a le folosi in alte scopuri si pe perioade mai lungi. Dac& rnordiciijineau animalele oarecum imbfinzite pentru a le ucide sia le minca in perioadele mai grele, adic& atunci cind e5ua, acestlucru nuinsemnaceidomesticisera’ de} pe care le luau in pelegrinarile lor. Asemenea animale constituiau doar “carnea vie” ce urma sa fie consumaté ca orice alt vinat. Pe de alta parte, animalele “domesticite” aduceau si alte avantaje, fiind tinute gi crescute pentru lina lor (in cazul oiler), pentru lapte, ‘careurmasddevindin mod treptat (impreundcu produsele lactate) principala sursé de hrand pentru intregul clan, si pentru carnea animalelor tinere sacrificate. Mulsulanimalelor domesticite giutlizarealapteluicaaliment de bazaau reprezentatmomentul crucial in diferentieréa modurilor de viafd ale celor dou’ grupuri europene de mari proporti, de la nordul si de la sudul liniei despainitoare, cunoscuta acum de noi Vinator, aflat mereu pe drumuri, nordicul nu avea timp s& astepte inmuljirea animalelor “imblinzite" gi c&rate cu el pe drumuri, dup& cum am aratat. in zona nordic animalele nu se: inmulteau prea repede, datorité temperaturilor scdzute; ele! 16 contribulau inséila bundstarea celor care le detineau prin calitatea ‘cmii lor, care era repede consumata. Animalele domestice auinceputs&se inmuljeasca;aducind ‘oschimbare cu efecte indelungate in viata oamerilor. Ingospodarii ele isi sporiratreptat numarul, delaciteva vite laointreagaicireada. Dar 0 ciread’ avea nevoie de spatiu, de oameni care sé 0 ‘ingrijeasc&, sa stringa si s& prepare produsele, avind in vedere necesitafjile din timpul emi, Laun anumit stadiu, omulsiciteada se ajutau in mod reciproc, cum s-ar spune. Cireada avea nevole de yamenii, pentru a fi siguri c& nu vor f fléminzi, aveau nevoie de cirezi de vite. lar orezerva sigura de hrand ducea la mai mult bucure gi frumusefe in viata. Imbracdmintea s-a diversificat gi ea foarte mutt, c&ci lina uns din abundenté in fiecare an permitea acest lucru, att din de vedere a cantitati, cit 5 al caliti, S-ar outea foarte bine ‘acesta si fifost inceputul vieti spirituale care a facut din lumea rald clasica un obiect de admiratie... Datorita acestor avantaje, din care doar 0 mica parte au descrise aici, europeanul din zona sudicd a pornit pe drumul i dezvoltari uluitoare. Din momentulin care numérul animalelor ajuns la proportile unei cirezi, viata omului din zona carpato- iands-a schimbatradical; viata luia devenit total diferitideceea a fost inainte, in momentul in care el a devenit pastor. Efectele cchimbarii aveau s& fie dintre cele mai neagteptate. ‘Sub conducerea celor batrini, conducere ce devenea din @ In ce mai autoritard, ferilitatea pastorilor capato-dundreni a luns la proportii fara precedent. Un om care nu avea copii era lispretuit; rusinea de a nu avea copii deveni insuportabil pentru ei c@ nu aveau urmagi. in lumina legilor sacra, nescrise, dar leplinite mai bine, poate, ca nici o alté lege din lime, cresterea Jumarului de copii ai pastorilor a devenit impresionanta. Spafiul in care, fnainte, turmele rataceau libere, acum ise insuficient si aglomerat. Primele iesiri in afara limitelor 1 au marcat inceputul aventurilor indepartate. Diracestmoment, 7Jocul de unde turma pleca si unde revenea - dupa o perioada timp mai scurté la inceput, apoi din ce in ce mai lunga - dever *caséi’, Aici, pAsunile erautransformatein cimpuricu fin iarbaera tdiaté pentru iarné, in timp ce locurile mai indepartate erau cau pentru pagunat; ele deveneau astfel tot mal Indepartate de locuri la care cei care aveau turme de vite se Intorceau tot mai rar. Cutimpul, pastoriis-auobignuitcu distanjelemari, Proces| ‘acontinuatpina cindturmele au inceputséramina departe de din primavara pind toamna. ‘Astfel, a apdirut necesitatea unei sederi temporare att pentru oameni, cit si pentru animale, si a unui addpost in car produsele obfinute zilnic 58 fie preparate pentru conservare. C priceputi la prepararea produselor stateau cu turmele. treptat, au inceput s& apara: stapinul turmei, stinele, adapostur ‘sezoniere sdpate in pAmint gi agezariletemporare. Produsele er depozitate gi acumulate. Atit timp cit aceste asezéri temporare erau prea Indepartate de casa, mAgarul era folosit cel mai mult animal de transport. Maitirziu, calul inhamat avea sa faca aceast treaba mult mai bine. Curind, produsele ¢-aul acumulat in cantitati mar “vecinii", colindind tinutul in cautarea vinatului, au infeles’c: aceste “achiziti’ ale altora Ti scutesc de truda cautarii si nesiguranta succesului. Si primul jaf, prima pierdere a bunuril duse acas4 au marcat inceputul nevoil de aparare, formarea primului grup organizat in acest scop. lata momentul care, fara indoial, s-a nascut prima cast, aceea a luptatoril care urma s4 devina casta aparatorilor fail “Kshtriya’’ (Ksha-atr yal. Pentru cei care plecau primavara pentru a se into: toamna acasa, spatiul carpatic - cu tot ceea ce cuprindea ‘ncepuse sa aiba un caracter sacru; intoarcerea la mult dort ocuri constituia tot mai des o mare ocazie pentru sarbaitor. Ast se prezenta situatia in urma cu mii de ani. Dar cit de departe intindea acel teritoriu de unde pastoril ce colindau stepa de 1 18 jeneau acasa in fiecare toamna? Grupulcarpato-duntirean, dezvoltindu-se.caun prim a fre fort mutta’, de'unde cole mal fumoese ‘ils: indreptau spre Dunarea strul),carele aduna in apele ei curgitoare, Jupaice a adoptat viaja detip pastoral a inceput s&se simta tot mai inghesvit intre dealurile natale. Plusul de populatie.a inceput s&se aspindeasod pe noi ari in urul acestor locuri; aceasta dezvoltare ‘aproape de poporul meu” a agezirilor formate de cupluriletinere a lungul riurilor avea loc mereu ‘Tn vale”, dar niciodat rupind aturle cu munfiicarefuseserdlocul de nchindciune al strabunilor Astfel, cei care au coborit pe Tisa (Pathissus) sau au urmat Bazinul hidrogratic al oricarui ri, chiar si acelor mai put portant, ura sf piston unor urme Spode are Jideau 0 not de originaltateint-un complex uritar. O asttel de t& de originalitate poate fi surprinsa in limba, in obiceiurile, in raditile “locale” aparent lipsite de important, avind un caracter ec", dar niciodata complet difert de complexal din care ele ttuiau o parte, complex ce provenea din strafundurle store. _ Aceast mostenire, pe care cei care au plecat din spa aupurtat-ocuei peste tot, reprezintcaracteristicaprincipala are toate ramurle carpato-striene au manifeslat-o oriunde ¢- stabilt, unele dintre acestea, pentru totdeauna. Dup& cum am aratat, zona carpaticd eta saturaté de* meni si animale; surplusul a fost Impins in afara, spre zone m aglomerate, pentru a putea transforma pasunie “de acasé’ finete. Emigrarea din aceastd zond aluattoate ditectile posbile. ul era, féra Indoialé, mai atrAgator, find mai deschis gi mai Jatin palistivirgine. Cit timp pagunile extracarpatice nu se aflau jea departe de cas’, piistoil reveneau la casele lor, aducind lusele animaliere. Dar, intrucit aceste terenuri pentru pagunat epuserd si se Intindd la distanfe tot mai mari, reintoarcerile 19deveneau si ele tot mai rare. Dorul de casd crestea gi, data cu el, cantitatea de produse acumulate.. ieecrcasl s& evalua distantaparcursddeturmele de animale in cdutarea a cea ce pamintul de acas& nu mai putea s& produca in cantintaji suficiente. Considering distanta parcurs& {ntr-o 2i in timpul p&gunatului la aproximativ 15 km, ne putem da seama cd in iulie, cind ar fi trebuit sd se reintoarcd acasa pentru jarnd, turmele ajungeau intr-o zond situata cam la nord de Munti Caucaz, in stepele protejate de indltimile vegnic acoperite cu peti alecelor mal inalj mun} din Europa De asemenea, £9 intimplauneorica, laintervalede citevadeceni, paint sil prind& pe neasteptate pe cei care urmau s8 se intoarca la locutilelor deiernat. Prudenta nasoutd din experiontai-ainvatat pe cel obignuiti cu locurile indepartate s&-gi construiascé adaposturi pentruorice eventualtate:n cele din urm, repetarea evenimentelor ‘a fost considerat mai putin suprdtoare gi iernarea departe caséa devenit nu numai o obignuita, dar chiar si o necesitate. (© dovada ca pastorii carpato-dunareni au trecut - 1 _ expansiunea lor spre est - prin acest stadiul de stabilizare i piemontul Caucazian, se gaseste in binecunoscutul “Drum al zeilor”, marcat cu pietre uriage, fixe, mentionat de Kaushi Taki in Upanishada ce fipeara numele (Cartea |,3);relatéri asupra drum aumaifost facute de Pindar, Herodot, Ovidiu, el afost: side Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldavie, pag 70), mention: din nou de Hasdeu si abordat de marele savantin domeniul istore ica de cdtre pastori de-a lung asadar semnele indicatoare agezate xempludemn de urmat? Cercetarea acestui proces ne-ar conduce Prea departe de subiectul Iucrairii de fat’, aga c& ne vom lultumi doar cu mentionarea acestei posibilitati de atractie sporita carpato-dunarenilor spre tarimurile din est. Tot ce s-a spus pind aici reprezinta mai degraba o nstituire logic’ dupa cele citeva dovezi si referiri extrase din utinul pe care il stim astazi. Ne rmine ¢& ilustram ce alte dovezi "fi aduse la putinul pe care-| cunoastem deja gi, in special, s& tm ca afirmatiile bazate pe logica destisurérii proceselor ice sint fapte care pot fi dovedite cu temeinicie. 21Dovezile vor fi cutate in literatura vedica gi in toponimia ariel de influenta a Dunarii - atit pe cursul inferior cit gi pe cel superior - gi, in special, in limba literaturii vechi din India, care provine din familia de limbi carpato-dundrene Evident, nu vom epuiza intr-o lucrare scurta, ca aceasta, toate dovezile ce pot fi adunate, ci ne vom multumi doar cu citeva exemple, poate nu intru totul convingatoare dar, fara indoiala, in stare sa incurajeze reflectia si investigatile celor interesafi PARTEA A DOUA Ideile expuse in primaparte au aratat cd asa-zisele populati ariene (un nume pe care I-am inlocuit cu acela de “carpato: dunareni” din motivele aratate in partea intli) sint, de fapt, descendentii unei populatii europene autohtone ce exista din timpuri imemoriale intre tarmurile vestice ale continentului meridianul Astrahanului $i paralela de 40° $i 50° latitudine nordica. | Aceasta populatie, avindu-si originea in perioadal preglaciara, a durat pina in perioada ultimei incdlziri (sfirsitul] glaciatiei Wurm), cind a intrat intr-un proces de diferentiere. Astfel, s-ademonstratc& mareadiviziune a unitatiieuropene afost cauzatade aparitia la suprafata a invelisului de gheafdi de pe} lantul muntos carpato-hercinic, continuind pina la armul oceanulul} sic, avind aceeasiorigine, s-au dezvoltat separat doua grupuri de Populate pentru a forma cele doua familiidistincte de acum: balto- mazuriana la nord gi carpato-dunareana la sud Am aratat c& forfa motrice din evenimentele istorice cunoscute drept mari fapte de vitejie ale aga-ziselor populati ariene - a fost, in fapt, reprezentata de pastorii carpato-dunareni care, sub prosiunea curplusului de populatie, au parésit spatiul ccarpatic, au luat in posesiune zona ponticd din nord, s-au stabilit pentru un timp (care s-ar putea sa fi durat citeva mii de ani) in zona nord-caueaziana, de unde, indemnati de migratile spre rasérrt, au pornit si ei in cucerirea teritoriului ce se afla in drurwul lor pindi la valea Indusului, pe al c&rui curs superior s-au stabiit definitiv Acesta pare si fie evenimentul Harappa din vremea maceluluicrudprovocat de invadatoriidin nord, probabilcarspuns la apararea incépatinata opus de populatia autohtona. Dar pind ce arheologia ne va putea spune mai mult, de vom bezape sursele literare, pe toponimie, limba si pe alte elemente, pentru a merge mai departe in c&utarea adevarului Incepind cu acest moment (cucerirea vali mai inalte a Indusului) marile poeme epice hinduse, ca gi literatura sanskrita sint pline de informatii despre evenimentele de atunci. Asttel, ‘Ramayana, un manunchi de poeme eroice care au circulat timp de miide ani transmise oral (acum publicate si traduse in citeva limbi europene), preaméregte faptele legendare ale unor eroi care au fost onorati cu numele de Rama (Cel mare) ca recompens& pentru faptelelor extraordinare in cucerirea Indiei ¢iconsolidareateritoriului Cucerit. Apoi un alt poem, Mahabharata (Maha-Bhara-Ta), \aud& faptele de vitejie ale eroului Bhara-Ta sub a carui conducere se are c una dintre cele mai importante ramuri carpato-dunarene a Participat la cucerirea farii pe care am numit-o “spayiu/inalan’, 0 regiune cuprinzindintregul bazin superior al Indusului, incepindde la confiuenfa cu riul numit Zaradrus-Sarasvati din antichitate, astzi numit Satladja (Sutei). Attt Ramayana, cit si Mahabharata au adunat de-a lungul mileniilor multe relatdri despre faptele eroice ale diferiilor oameni, astfel c& este dificil s& stabilim. identitatea acestcra, plasm intr-un anumit timp. in Mahabharata, de exemplu, faptele eroului care di numele sau poemului sint povestite si preamarite impreund cu cele ale ui Krishna, care a incercat unacintre cele mai indraznetereforme religioase din vremea.aceea, degivietile lor sint Separate de mii si mii de ani; de asemenea, epopeea lui Bharata s-au saieste impletita si cu faptele altora, despre care pin& acum nu am putut afla cifle erau si dacd au existat cu adevarat Scrierile vedice contin aproape intreaga spiritualitate folosita de carpato-dundreni pentru a explica misterele naturii (pina la aparitia brahmanismului, deschizator al unei epoci noi). Aparitia upanishadelor, care auprovocat maripolemiciteo-flozofice, aavut loc intre aceste dou’ momente. \delle upanishadelor au apiirut in rindurile castei miltare (Kshatriya) ca 0 pozitie la incercairile preotimii brahmane de a impune pantheonul vedic, in jurul cruia gravitau toate credinjele ancestrale si triitatea nou apairuta: Brahma-Vishnu-Shiva, care ar {i justificat gi sustinut pretentia lor la primul loc intr-o societate pe care acestia, brahmani,intentionausio supuna intereselor propre’ forcaste Conservatori prin traditie si pastratori ai credinte strmogesti, membri castei militare nuputeau acceptao asemenea schimbare ce ar fi slabit considerabil autoritatea de care aveau nevoie. Conducatorii militari emiteau ordine in numele gi prin imputernicirea data de puterea divina gi erau ascultati n virtutea doctrinelor aceleiasi vechi credinte. intr-una din upanishadele scolii Chandong (Chandogya- Upanishad) tradus& in secolul trecut in limba englezi de H.7 Coletroe giin francez de Bartholemy-Saint-Hilaine, este pusa sub semnul intrebarii insasi existenta lui Brahman de c&tre gapte infelepti adunati sub conducerea rajahului Asvapati din casta Kshatriya; subiectul discujiel a fost urmatorul: "Ce este sufietul?” i ‘Ce este Brahman? iar aceste intrebairi aratd c& noua divinitate suprema nu fusese inc& acceptati de cei chemati si dezlege misterele trascedentului. Conflictul, la inceput doar ideologic, avea s&i ducal in final fa un r&zboi groaznic intre cele doug caste cu consecinte! dezastruoase pentru casta militara. Efectele acestui razboi, pierdut de casta Kshatriya, au fost esimtite de intreaga populatie a zonei ce cuprinde Asia Mic’ 4 Peninsula Balcanica si spatiul Carpatic, caci ele au fost regiunile unde cei invingi si-au cdutat refugiu in fata invingatorilor nemilos: ‘Antagonismul dintre cele doud caste apare la fel de vizibil giintextele “brahmane’, scrieriliturgice cuprinzindimnuripline de imprecati siblesteme, uneor josnice, in evident contrast cu ideile si expresiile splendide confinute in vechile imnuri vedice. Aceste texte, dar gi altele asemenea - printre care “Legile lui Manu” - vor forma materialul de baza pe care urmeaza si-1 compara cu textele relevante din literatura antica greaca si cu ceea ce ne-a mai rimas din operele unor scriitori din civilizatia romana. Vom examina, astfel, tot acest material in luminarealltatilor descoperite in legatura cu expansiunea lumii carpato-dunareane, reflectate in toponimie, limba, folclor ete. Sa incepem cu Ramayana Episodul ‘Bala-Rama’ Ramayana conjine un numar de povestiri despre faptele de vitejie ale eroului Rama, un personaj central, céruia fi sint atribuite actiuni ce au apartinut, de fapt, mai multor erci distingi in luptele pentru cucerirea si consolidarea puteril carpato-dunareane supra teritoriului si lumii subjugate. Aici pot fi recunoscute doua existente mai mult sau mai Putin fabuloase. Prima este cea a unui brahman, Parashu-Rama dupa numele su, care pare sa fi fost cpetenia sub conduc reia pastorii stabil in bazinul superior al Indusului au pornit in marea aventura al cuceriri peninsulei, infitrindu-se de-alungul Gangelui si supunind popoarele bastinase invinse int-o serie batalii crincene. Simpla lectura a poemului ne infatiseazé doar povestiri despreo serie de fantede vitejie extraordinare ale acestui"Parashu" Considerat o reincarnare a lui Vishnu (al saselea avatar). Rama este un apelativ, insemnind “Ce/ Mare Zeificarea personajului a venit dupa mult timp, pentru caParashu nu a fost considerat o reincarnare a lui Vishnu Inaintea perioadei brahmane, posterioara perioadei vedice; pe atunci, zeul Vishnu nu exista, ca de altfel nici Brahma si nici Shiva. Dup cum. am mai spus, trinitatea Brahma, Vishnu si Shiva a fost rodul conceptiei de mai tirziu a castei brahmanilor. Aldoilea Ramaa fost un rajah al castei Kshatriya, al cdrui nume real era Bala (Insemnind capetenie). Ca si primul exemplu, acest conducator a fost numit “Rama” sirdsplaititcu mareaonoare de afi considerat aopta reincarnare alu Vishnu (al optulea avatar al zeului). Meritele pentru care rajahul Kshatriya a fost asttel rasplatit le-a objinut in marele réizboi dintre cele doua caste cind Bala, intrind in rindurile celor care luptau impotriva propriului su Popor, a condus spre victoria trupelor brahmane, for mai mare parte din populatianascutadin amestecul cuceri autohtonii acelor locuri Dupa cum se va vedea in continuare, localizarea unor evenimente legate de existena acestui Bala - supranumit Rama coincide cuo mare parte din teritoriul ri noastre si este legata de ccaracteristici ale pamintului carpato-dundrean, care pot fi gasite si azi, De aceeavomcita, in celeceurmeaza, opartedin evenimentele Povestite in Ramayana $i prezentate intr-o forma bine elaborata. Episodul “Sita” (dupa |. Jacolliot) Rama. sau Vishnu incarnat sub acest nume, a fost fiul lui Dasaratha (Daceareda). rege al Ayodhyei si al Kansalyei. El si-a Petrecut primii ani in péidure, sub indrumarea pustnicului Gotama Cind a sosit vremea si se insoare a plecat la curtea regelul Geomansagni pentru a 0 peti pe Sita, sora regelui, care ajunsese sitrdiasca cu fratele ei in tara numita Mithila (Militta), unde acesta domnea. Aici, dupa indeplinirea unor fapte de vitejie extraordinare (multe dintre ele foarteasemanaitoare cu cele douasprezece mundi ale lui Hercule), Rama.a primit-o de sotie pe Sita gi s-a indreptat impreund cu ea, spre capitala tatalui sau, Ayodhya (Aodya). Dupa un timp, Sita a fost répita de regele unei tari vecine sia fost readusd de Rama dupa un rzboi in care chiar gi oamenii maimuta au luptat de partea \ui Rama sub conducerea cédeteniel for, Hanuman (Anuma) ‘casi, Rama, intr-o criz&de gelozie, a osindit-o la moarte pe sofia lui fifost necredincioasa cittimp s- ar fi aflat sub stapinirea celui ce o répise. El a lasat executia in seama fratelui su, pustnicul Lakshman (sau Lakshaman) care, opunindu-se ordinului lui Rama, aplecat in padure unde, nestiut de nimeni, avea s& 0 elibereze. Sita era ins&rcinatd. Lui Lakshaman i s-a facut mila de nenorocita femeie, pe care se hotari sa 0 ierte si s& 0 lase s&s} intrunte soarta in padure. Stiind c& igi minte fratele ale c&rui ordine nu indréznea s& le calce, Lakshaman muie sageata pitata de singele femeii pe care, spunea el, tocmai o omorise. Sita, care pierduse orice speranta, a fost gasitd in paidure de bunul sihastru Vasishta; acesta, aflind cA acea fiintd nenorocita este insasi fica regelui Yanata, cd mama ei era pamintul, iar sotul ei era Rama. hotaiti s-o ia sub protectia lui ‘in ad&postul lui, la momentul cuvenit, Sita dadu nastere la doi gemeni pé care Vasishta i lud in grija sa gi fi crescu cu multa dragoste. Multtimp dupa aceea, cindcopiiicrescura mari inimplarea afacut ca o armata a lui Rama sa fie invinsa chiar de cei doi fl ai Sai, Regele insusi, care venise s se razbune pentru pierderea ‘camenilor sai, a fost invins, omorit gi inviat in chip miraculos de Tugciunile cu Vasishta. Sosise timpul ca Bala-Ramasé cunoasc& cine erau cei care -au invins. Vom trece peste o serie de intimplar deo importanta mai mica pentru aceasta lucrare, pentru a ajunge Mai repede la concluzia povestiri Sita, a cérei inima a fost zdrobita de suspiciunile nedrepte ale sojului ei, in clucia nevinovatiei dovedite ruga pamintul, deci pe Mama ei, 64 0 ia inapoi si, ca dovadai a virtuti ei, sd se desfacd si So inghit&de vie. Siasas-a siintimplat sub ochii ingroziti aisotuluitrebui sa dam atentie unui fapt foarte important. Nicdieriin aceast& povestire nu ni se spun numele celor doi fil ai lui Rama, care - de altfel - vor amine anonimi pina la sfirgit CitdespreLakshman, care nuindepliniseporuncile fratelul dispare in mod foarte logic din povestire pentru a trai in Padurea de care era atit de atras datorité preferintei lui pentru singuratate, cit $i datorita fricii de a nu fi urmarit gi pedepsit de nemilosul sau frate. Siacum sd urmérim denumitile localitailor dintaranoastral in Gonformitate cu povesitrea din Ramayana. Descoperim c& cele cinci nume de baza ale povestiri despre Bala-Rama se regasesc pe teritorul vechil Daci/ - vez) Dacea-re-da- nu numai sub 0 forma asemaniitoare, dar uneotl chiar identic’, cum ar fi, de pild&, Sit-Sita in bazinul Somegului, ‘Aodya (Andyain alte texte) Andia a poalele Ceahlaului. Altele, cum ar fi Rama, Cohulia sau Laciu-mana (alt nume al lui Lakshaman), sint regiisite in forme mai mult decit aseméntoare in Roman, Cahul, Laceni Se va observa c& numele legate de episodul casatoriei ul Ramapot fi gasitein zona vaii Geomértului (Inte Oltet si Amarodia) Uttimul nume (Amarodia) inseamna“Dumnezeu cel sfint"(dyeus dumnezeu, mara = sfintul). Numele Geomansagni poate fi comparat cu Geomértului, diferenta fiind justificata de timpul ce a trecut de atunci side schimnarile care cu apéirut in mod cert dupa cum 0 dovedeste chiar stinta (iransformarile lui‘n’ in *r* \ui *d” th "t" sint frecvente), Numele {8rii Milita apare in numele Milesti si chiar mab mult, in acelade Melicesti,care ar putea foarte bine sa fie Miltast ceea ce inseamna ‘ce/ din Militta Nudeparte de izvoarele Geomeéitults,inbazinul Amaroaiel ‘se giisegte un loc numit Sitoaia - o forma familiard, derivind de ll Sita, care ar fiputut idatd unei descendente a Siteisau chiar ei, asl cum avem, de exemply, Balasoaia derivat din Balaga, Floroaia dé siale [a Floarea etc. ; é Jn acelasi bazin, foarte aproape de Sitoaia, exista lacul numit Balacin, careinseamné ‘ndscutdin Bala’, Balafindnumele sotului Site, tata flor ei, iar “ci” = “nascut din’ in aceeiasi zona putem gsi agezarile: Bugiulest, purtind numele personajului mitologic Buju, Dojoi, care poate fitradus prin “zeul apelor’, Draganu, derivind de la numele spiritului care provoca o stare de ameteala gi care era temut de oameni, desi starea putea fi plicuta (vezi analiza termenilor), Canara (candriu = tunatic) 5 Deginu se afla inimediata apropiere, dar totin vecinatatea Cltului, satul Sona (ling Sercaia) e usor de vazut c& deriva din Sonata (alt nume al lui Yanata), care era tatal Reginei Sita. Darceamai interesantézona pentru legaturadintre faptele povestite in Ramayana ¢i cele de pe teritorul carpato-dunarean, este cea format de bazinul riurilor Vedleagi Tilorman(numele real alriului pe care ne-am obignuit s&-I numim Teleorman, o pronuntie gresité, care a dus la etimologia turc& “deliorman” - pidure nebund, cea ce este total gresit, asa dupa cum vom arata mai departe) in acest bazin al Teleormanului g&sim grupate, in jurul actualului oras Alexandria, un numar de localitati ale c&ror nume adue dovada existentel unei agezari ascetice Intinse, cu centul la Purani, un sat pe malul Teleormanului Acolo sint grupate urmatoarele localitat Purani- un nume derivat de la Pura = oras sfint Vitana - derivat de la termenul ‘vitana’, insemnind un anumit foc ritual (vezi Manava - Dharma - Shastra, cartea V!) Guruieni- derivat de la “Guru” insemnind preot, mentor teligios (vezi M.D. Sh: I, 142); Laceni- un nume ce vine de la cel al lui Laciu-mana (mani = pustni vrevu- nume derivind de la Cravyad, epitet atribuit Agni cind ardeau cadavrele pe rug:Lefca-zeltacare, in numele lui Yama, aadunatlaintimplare sufletele celor care dormeau (vezi imnul inchinat lui Indra‘in Rig - Veda). Cel care 0 insotea, de obicei, era Vidma, semizeitate cu un rol aseménditor (vezi Leta-Leta din vechea Grecie si Pantheonul roman - si, de asemenea, cuvintele lui Ivan Turbinc& paso! na turbinca, Vidma’ Tangiru- nume derivat de la Tan, alt nume al Zeului Agni (vezi M.D. Sh. |, pag 6 - comentariul) plus “guru” (mai sus), Daca addugam la aceasta lista de nume, de o vechime ‘greu de stabil, inca o serie de denumiri ceva mai recente, cum ar fi Célugaru, Comoara, Célinssti(reterindu-se la Zeita Kall) i multe altele, care nu vor fi amintite aici pentru c& cer explicatii mai aménuntite, ne dim seama c& ne ocuptim de un loc al unui vechi ermitaj, stabilit probabil de fratele lui Bala-Rama, care de numea Laciu-mana sau, dupa cum am spus mai sus : Mani, sihastrul Laciu, inainte de a incheia acest paragraf, ar trebui s& adéugam c& nu departe de aceste locuri se afld satul Ba/aci(t - vezi NOTE la sfirgit). Acesta poate fi numele aceluiasi om intiinit in valea Geomértului sau al celui de-al doilea fiu al Sitei, care era la fel Indreptatit s& poate numele de Balaci, adica fiul lui Bala. in valea Vedea, pe cursul superior, se gaseste satul Topena, 0 reproducere a numelui “tapana” Desi legaturile posibile dintre episodul Sita din urmela existente in zona carpato-dundreana nu au fost epuizate, ne vor opri aici si vom cerceta mati, adunind astfe! datele cuprinse in ‘KaushitakiUpanishad’si “Legife lui Manu’, care vor fi studiate in lini generale in paginile urmatoare. ‘Kaushitaki - Upanishad” Lasind la 0 parte opiniile celor ce nu vor s& scoat upanishadele din domeniul misticuluireligios, noi intentioném s&lé judecdm dupa aspectul lor realist. De aceea, in lumina dovezilol adunate in fiecare caz, vom considera numele celor citorva scoli upanishadice ca find numele unor mentori sau guru gi care au adunatinjurullorcitjivadiscipoli, astfel incitactivitatea gicunostinfele jor 88 determine un anumit curent teo-flozofic. De aceea, vom considera c& mentorul acestei coli gi al curentului definit de *Chandogya-Upanishad” a fost un om numit Candog, c& scoala delimitat& de conjinutul upanishadei Kanshitakil-a avutcamaestru pe un carecare Kaushitaki si asa mai departe. in cazul lui Kaushitaki gasim dovada ca scoala purta numele lui de la inceputul canjii a doua *... spiritul este Brahman, aspus Kayshitaki...” $iacum s&trecem laprobleme de interes major pertrunoi in prima parte a scrierii Kaushitaki-Upanishad gasim urmatorul pasaj (11.3) ‘Avind astfel acces pe calea numita. “Drumul Zeitor’, el ajunge in jumea lui Agni, a lui Vayu, a lui Varuna, a lui Indra, a lui Prajapati sitn lumea lui Brahman, Acestei lumi i apartin: acul Ara, momentele Yestiha, fluviul Vijara, copacul Aparajita, gardienii Indra-Prajapati, palatul lui Vibhu, tronul Vicaksana, palanchinul Amitanjas, ca si scumpa Manasi si opusa ei Caksusi, care jes lumile din flori; mai sint, de asemenea, si Aspara-ele Ambra gi Ambayavi, precum si florile Ambaya’ Acest pasaj a constituit o adevaraté problema pentru Sanskritologicare, aproape fara exceptie, au sustinut c& este vorba de 0 cAlatorie “in lumea de dincolo” a sufletului eliberat prin moartedeprinsoareatrupului (vezi sicomentarille lui Jean Varenne in "Le Veda" vol !l, ed. M.U., pag.650). Dupa p&rerea noastra, daca aceasta ar reprezenta o problema de separare, ea ar putea @xista doar intre spirit sitoate celelalte grijipzimintesti, intreaceste Probleme mondene si proiectia lor in lumea speculatillorfilozofice Unde fiecare reugeste pe maisura posibilitatilor sale. inceeace ne priveste, sintem siguri c& pasajul de mai sus, Sereferd la un pelerinaj al unui om virtuos intr-o lume numita de el ‘Tara Zeilor’, o parte din clatoria sa desfasurindu-se de-a lungul 31ea ce el numeste ‘Drumul Zeilor’ adic un drum care, credem noi, a fost urmat de Kaushitaki insusi Pe ce se bazeazi aceasta presupunere a noastra? In primul rind, dispunem de citeva dovezi demne de crezare, care asociaza drumul descris cu valea Somesuluz, ducind - aga cum vom araita - la ‘curtea zeilor’, adic& denumirea confluentei celor doua Somesuri (din considerente ce urmeaza sa fie prezentate imediat). ‘S& parcurgem acum ruta descrisa in upanishada gi 4 0 comparam cu harta ariei cuprinse intre cele doud Somesurr 1. Lacul Ara azi satul Arama, comuna Crucea, 2. Clipele Yestiha-momente ale trecutului indepartat (fara corespondent in teritoriu) 3. Riul Vijara - Ni amanunjite; 4, Arborele Ilya - azi iva ra Sarului, dupa raportul analizelor Magura liver) Salajya - loc de intrunire (azi Séla), nume de riu si regiune Aparaiita, resedinta; Indra si Prajapati Palatul lui Vibhu; Tronul Vicaksana ( pronunfat Viceaksana) Vieea, comuna Uleac, 10. Palanchinul Amitanjas: 11. Scumpa Manasi-azicartierul Mandtural oraguluiDej 12. Caksusi, care este in apropriere (pronuntat Ceaksusi) azi satul Ceacadin comuna Zalba 48. Amba - azi satul Ambuct Sepoate vedeacaidin cele douasprezece semneteritoriale de pe acest drum, sase au ramas neschimbate in timpul card trebuie s urs de cind Kaushitaki a trecut prin regiune, fap care, trebuie si recunoastem, este un adevarat miracol. Termenul folosit pentru “momente din trecut" este el insusi o dovada a permanentei unor elemente specifice acelofl azi satul yremuri, pentru c& “iestimp”, in dia Muscel-Arges, Inseamna ‘cy un an in urma untité vezi analiza din anexa aajya in: joc de intrunire intre ape" sala=loc de adunare, cctul de azi din regiunea Pentru 0 explicatie mai a £ cu informatia in amna “locu! de intrunire deste un ‘sala’ in romaneste, “sa fe iese din apa). Ar trebui subliniat faptul c& td a locului ca fiind regiunea ‘Sa/asinconjurata de riuri, adic&o regiune care, intr-adevar, se pare plus casi germana; si Jiya numele dau o descriere foarte exa salon in franceza, “soal” in idic Punctele 3, 6, din ape. 7, 8 si 10 cer explicatii mai largi, aga. cine vom multumi cu precizarea a ceea celle corespunde interitoria, in timp ce documentatia necesara urmeaz&a fi cdutatd in lucrareade Vijaracorespunde Negret Sarulu, Aparajita poate fiidentificata la Ocna Dejului(numele fiind justificat de ape Indra-Prajapati ¢i palan« le la Ambud. Aceasta fiind identificarea rutei, s& vedem ce motiv a avut Kaushitakis numeasca o parte din ea ca fiind “Drumut Zeilor'si cu multa greutate in lumea lui Agni, in aa lui Prajapati, in lumea lui care trebuie in nea suprema). Pe inul celor doua Somesuri gasim: pe cursul sul inul Amitanjas la Satu-Mare, mai jos de confiuenta de ce a spus: Varuna, a lui Indra, in c les ca el ajung lumea lu Brahman harta Superior al Crasnei, unul dintre afluentii cel un loc numit Pr Buterii generato: teley teritoriului, in t mai mari al Somé numele lui Agni ca zeu al “erosului creator’, al 'e a naturi, aga cum era infeles de vechii creci Care |-au purtat de pe p&mintul lor natal pind in peninsula in care tabilit in ce Priapos (tot un nume Carpato-dunarean Pria-Pa = tatal nostru Pia). Vezi si mitologia Greaca, sau urma si l-au reboter in aceeasi 201 mesului (Somegul poarta numele in legatura cu numele locului toate lunara si anume: Lunes, legat de Satu-Mare, adica Luna de pe 2ouluj lunar Soma) putem g 2eitatile ce guverneaza lume Numele localitatii Luna, la nord deKuhu, nt cea ce perm ustificare total La Petresti Numele zeitatilor mentionate in 4u-inum i la La Otomani Ottomi riului si al La Tams Tamasa - identi Rahata - (vech Chaksvata - prima pa Vaivasvata - tat legate prin numeid prin sinonime, iar cinci si noi, desi posibila lor dispatiti in timp Tespins. Datorita unui numar at zeititilor ce existau in aria restr Indreptatifisdodenumi Zeilor’, dat de Kayshi Taki Infeles mai usor si lo atute de cdilatori inseamna zeitate’ unci nume stei cereri pentru ca ument aspune: Jn fara celor din nord sint muti stipi de piatra cioplita care arata drumul.... $i tot Pindar spune (X. 20): “Nici daca ve C&léitori pe mare, nici dac& merge pe uscat, nu vei gasi drumul merit&i admiratie gi care duce la principalul loc de intrunire al celot din nord.” lar Herodot, in cartea IV, 52, tot un document scris, spune: “Numele acestui izvor ial locului de unde vine este, in limba scitilor, “Examparo’ ga documentatie poateti gasita in Densusianu, Bucuresti, 19.11, pag storia’ sa, ‘Drumurile Sfinte"intre atefgBskdh “O Preistoricd”, N. a urmatoarele. in sfirsit, numele dat de populatia autohtona ce tra zona, de “cheile Bicului”, confirma numele dat de Ovidiu acestui st de se.” “Blow cel puteaie"find ineugi Bachus. Toatd aceste "documente scrise” ne dau dreptul s& spunem c& numele ‘Drumul Zeilor” este confirmat de documente istorice si c aliniamentul stiplor drumului ce duce in jara zeilor, (Daksha), tard din care am descris numai ‘curtea ze/lor’, este intr-adeva ‘Drumul Zelor"despre care ne povesteste Kaushi Taki ‘Chandogya - Upanishad” Este un adevar faptul cA spiritul grupului format in jurul lu Cean-Doh era potrivnic noilor tendinte manifestate de curentul brahmanic. Pottivit spuselor lui Skandra Sanatkumara (unul dintre succesorii lui Cean-Doh la conducerea scolii pe care ace formase $i care fi purta numele), toat si purta numele), toate vechile invataturi era doat ‘vorbe': “Cet ce consi ae nupoaterealizanimicd: jer cuvintele va fiind invatztura suprema, pe “tarimulcuvintelor”. Astfel iivorbea rajahul Skandra Sanatkumara brahmanului Maroda, un alt intelept care venise sd invefe de la unul mai infelept ca el Zoo) - Upanishad, VII) Ouviniele tui Sanatkumara. nu exprima doar un pro impotriva incercarilor brahmanilor de a reforma vechea prin “reorganizarea" pantheonuluiin care ei voiau sa introducan etal. Aceste cwvinte ardtau, de asemenea, cA vintulreformelor Fépatase o fora devastatoare 51 od trnitatea hindusa Brahma: Vishnu-Shiva nu reprezenta singuri zei care incercau s&s fac drum cu fortaprin porjile vechiicredinje, Cuvintele de incheiere din fartea a Vll-a a acestei upanishade incearca s& explice misteru fxistentei prin Unitatea atotcuprinzstoare ce urmeaza SA se intrupeze mei tiziu, la infint, aga cum - de pilda - aceasta este injeleasd de unii prin numere (pitagoreici), de alii Anvapat) prin intermediul clipelor care formeaz&, adunate, eternitatea timpulul mergind inapoi spre trecut i, In acelasitimp, vazutein perspectiva momentelor ce urmeaza. Si este sigur c& sminfa din care nu cu mult mai tirziv, Zannocshe (Zalmoxe) avea sa sara, a fost semanaté in minfie §{inimile ginditoare de aceia care se adunasera in jurul scol |4 Cean-Doh (vezi ‘Zalmacsa - nume, zeitate, religie’ Spirtul protestatar al acestei scoli este la fel de lar intr-o ati carte, a V-a, care a fost tradusé in secolul trecut de H.T. Colebrook, apoide Barthelemy Saint-Hilair e (din a c&ruitraducere redam aiciunscurtfragment)"Brahchiva Sala,fiullui Onpamanyan, Satyaga - Djama, descendent din Sarkaralshya si Vudi, fil ‘Asvatarasva, toate personaje protund infiate in cunoastereascrierit sfinte i posedind ocuinje minunate, sereunescpentrua sededeca studiuluiacestor intrebari: ‘Ceestesufletul 7"si “CeesteBrahman ms Tojiacestiginditorinus-au simtitin stare s&irezolve aceste probleme singuri; de aceea, ei s-au adresat unui brahman, Pe ume Uddalaca, fiul (sau discipolul) lui Arunacare, de asemenea, crezindu-se nepotrivit sa dea raspunsul corect, leva sugerat s& meargaimpreundlaun rajah foarte infelept (un Kshatriya), Asvapat fiul lui Kekaya. Si asa au facut ‘Ajungi la el, dupa un “schimb de complimente” din prima inteleptul Asvapati, dupa ce igiintreba oaspel cum isi rspunde cu urmatoarea spune Asvapati zidevizit imagineaz4 ei “Sufletul Universal sintez&: “Voi considerati Sufletul Universal 37ei gapte rajahi si cu oamenii lor. In India pe care ei au p&rasit-o,nu mai poate fi gasit’ nici o urma de-a lor. Numele lor au dispiirut din toponimie (presupunind Cele au existat cindva acolo) si nici nu au putut fi gasite in poeme sau in povestirile populare. Daca au existat vreodata fragmente in marile epopei care s& povesteasca despre faptele lor de vitejie, Preofimea care i-a cucerit trebuie s&-i fi condamnat la uitare fie blestemindu-i fie pedepsindu-i pe rapsozi, Oricum, desi urmele lor nu mai exista in India, ele se afd totusi in numar mare in fara strmosilor lor unde ei s-au intors, Aadicd in spatiul carpatic. Nu este nici momentul sainsistim asupra dovezilor pe care le-am adunat in cea ce priveste drumul celor Sapte rajahi si al camenilor lor. in plus, in unele cazuri, “dovada are mai mult un caracter de cheie a problemei, cerind inc analize atente. Vom arata insa, in continuare, cu o anumita aproximatie, care a fost acest drum. Celmai greu de stabilit este drumul urmatdegrupulcondus de rajahul Indradyuana, care a ales un drum spre nord de Marea Caspicd $i care avea sa dea nastere, in cele din urma, scitilor Urmele lasate de grupul condus de Asvapati sint ins mult mai igure. Indicatiile toponimice $i informatiile furnizate de istorie ne Permit s& afirmam c& acest grup, fra exceptie, a urmat farmul sudic al Marii Caspice pind la capaitul de sud-vest. Din acel loc, 0 Parte a pomit in sus pe valea Cyrusului (azi Kura), si-a croit drum printre inaitimile subalpine ale Caucazului gi Pontului Euxin, a traversat Crimmea gi s-a oprit in stepa ucrainean&; apoi, urmind ‘Drumul Zeitor’, a ajuns in spatiul Carpatic si s-a stabilt intre Mures si Somes. Acestia sint straimosii agathyrgilor menfionati de Herodot (Cartea IV, 5-20), Ceilalti au pornit de-a lungul riului Araxes (azi Aras, au urmat farmul sudic al Marii Negre, au trecut prin strimtoarea Bosfor, in Tracia (unde i-au lsat pe shatri - vezi Herodot VII, 1 10- 112), apoi -cu mareain partea dreaptii - au mers dincolo de capatul estic al Harmusului, au traversat Dundirea si au ajuns pind la ry s alte ntii Fagaras si Buceg aa ei aa aio caraihidiessa seickres Dunare, de unde grupurilés-auseparat Eeonieee ee jncd mai exist. Intr-adevar, nu este greu de infeles cA rejahul Brasiva-Solas-astabiltin fara Birseigicaa datnumele sai asezari care este azi oragul Brasov. Vom aminti, ca dovada\ tn plus, o& dealul numit Varta, din mijlocul orasului, confirma identitatea deoarece termenul Varte nu vine, aga cum s-ar crede, de la ‘varton’ = aastepta (Ib, gormand), ci doa vedicul Varta ~ ard pamint. Numele’ntreg al asezarii fost ‘Brasiva Varta’, adic& ie {uiBrasiva. De asemenea, satul Sércaiapoarta numele lui Sharka ra, stramosul comun a lui Djavasi Indrayamna. in plus, s-ar putea sf existe o legaturd si intre Saty-aga-Djaya gi satul Jidla, Diaya insemnind ‘ce/ din Djai’, care poate fictt Jini (conform ortografiel sanskrite). Am folosit expresia “s-ar putea” pentru c& nu ‘considerdm aceasta legatura ca find sigura. In sprijinul dovezii aduse de identitatea numelor de maisus erst un numar de “coincident” interesante: Celetrei asezair $Sércaia, Brasovsi Budilase afldintr-un complex de asezéripurtind numele zeilor vedici. li vom numi doar pe cei cunoscut. Tamasfaléu, un loc situat la aproximativ 30 km est de Brasov poarta numele unei zeitati vedice dintre cele mai autentice sianume: Tamash; a nu se confunda cu Tomasha, unul dintre cei Sapte Manu (veziM.D.Sh. 5 siXil.24). Pava(laSkmde Tamasfaldu) Peart numele lui Agni, zeul focului, care, printre cele alte Saisprezece nume, se mai numeste si Pavaka. Moacsa (la 22 km eBudiia) poarté numele unuladintre aspectele civinitatji exprmind Precis Unitatea, infinitul despre care vorbea infeleptul Asvapati (in Sanskrité Moksha). Harmon e derivat de la Hora-mani, adic, Mani (sihastru) protejat de Hara, un nume dat oricdruia dintre marii zei Stunc\ cind se face referire la puterea lor fizica (de aici si Heracles). Trebuiesdmaiobservim ctoate acesteainconjoaravirtul Bat , Numit dupa Bhara-Ta, eroul sub a cérui conducere a fost cuzerita ©marepartedin India i ale c&ruifaptesint amintitein Mahabharatadedicat lui Ra, zeul soarelui, un a a, zeul soarelui, un nume deasemenea péistrat in Ray do-vam, f q ie Ar Inserrina s& ne repetim, desi poate nu fara de-folos mentionind aici din nou ‘fara zeilor’( Da-ksha), ‘crumulzeilor'= drumul sacru dedicat lui Byk (Bacchus, cel maitinar zeu ce intr&in Pantheonul grec) si ‘curtea zeilor" in care pot fi gasite fara exceptie toate zeitatile despre care legiuitorul Manu vorbeste in Cartea Legilor. Nevom opri aici, doar pentru a continua expunerea dovezi dintr-o alta sursai care va fi gi mai convingatoare ‘Manava- Dharma - Shastra’ ‘Am lsat concluzia care poate fi tras din aceasta carte (a Zecea) la sfirgit pentru c& ea elimina orice posibilitate de indoiald Pe care 0 mai poate avea cineva in legatura cu faptele gi dovezile expuse aici Deasemenea, trebuie s&se remarce faptul cd argumentele aduse de aici incolo sint mai putin legate de religie. Ele provin din aspectele organiza laice a societatji, o organizare ce se baza in stadiul sduincipient mai multpelatura economica gi administrativa Acesti termeni pot s& para prea “moderni’, dar se va vedea c&inu sint nepotriviti pentru societatea afiaté in discutie. ____Inprimul ei stadiu de organizare, societatea vedic’ a fost impartité tn ‘categori’, potrivit caracterului specific al activitati fiecdrui membru, degi acest caracter specific nu genera nici ut “privilegiu”. De-a ungul timpului, ins’ categoriile au inceput sa se transforme in clase, cuo usoaratendint& de diferenjiere ierarhiucd incetul cu incetul, clasele preotesti si militare tindeau spre nivelut mai inalte in societate, in timp ce oamenii de rind era impingi injos din ce in ce mai mult, Acest proces de diferentiere era intensifical in momentul luptelor de cucerire; astfel, in zona cucerité in prima | etapa (baziunul superior al ndusului) se ridicau mereubariere intt@ | cele patru clase care aveau s& devin “caste | lat&inumelelorin ordinea ierarhiei sociale stabilite in timpul trecerii de la vedism la brahmanism: 1. Casta preofimi, mai tirziy numité brahmand; 2. Casta militard (cu datoria de a guverna), care a fost pumit& kshatrya (combinind cuvintele * ksha’ - pamint natal si * atr’- principul apararri); 3. Casta comercialé $i agricola, numits vaisya; 4. Casta muncitoare, numitd shudra (pronuntat sudria). Se poate dovedi c& prima categorie ce urma si fie diferentiata si organizat& separat in societatea vedicd, in urma specializari,afostrezultatul nevoil de aparare. Lainceput, aceasta aparare privea protectia produselor animaliere de pe piigurile aflate departe si care trebuia aduse acasd, 0 casa care era an de an tot mai departe de locurile de pasunat Mai tirziu, cind depozitele de bunuri au inceput sf se mareasca gi s& trezeasca dorinta de acaparare in inimile vecinilor care Inc mai vinau, nevoia de aparare a fost simfita sila locul de depozitare. in acest grup, nascut din necesitatea apararii ¢ specializindu-se in minuirea armelor, avea sa devind in cele dir urma prima categorie (dar nu ca rang) numit8, ulterior, caste Kshatrya. Categoria “infelepiilor” (brahmaninseamna sl infelept) a fost aleasd dintre cei mai batrini si invaliz, ce stdteau acasa linga foc si care, treptat, gi-au asumat rolul de a gindi ei ingigi (gi pentru propriul interes) in privinta celorlali. Categoria comerciala apare mai tirziu in conditjile unei societati fn care bunurile nu mai erau distribuite de c&tre capul familei (sau al clanului),ciincepusera sa Circule liber de la cei care aveau plusuri la cei cu lipsuri. In sfirgit, cei care munceau au formats eio cast, sau categoria comercial de mai tirziu Potrivit tuturor indicatilor care pot fi gasite in limba gi in foponomie, procesul de diferentiere care a inceput in spatitl carpatic s-a dezvoltat si a fost incheiat pe subcontinentul cuceri Faptul c& astfel de situatise reflecta in toponomia intregului bazinakha (vezi art.2 Svapaka (vez nic si Buzdu Satvata (vezi a ‘Magadha (v a Buzaului (azi comuni 3 interes sainsistém asupraal Jenfeatitdeci Unel Magad fata a din ve incdvreociteva, multidintrelocuitori poarté numele hidaru, dupa cum rezulta in mod convingat pe lista m ; rilor de la e St rca pe anul 1983, urmatori. O situafiela fel de sugestiva exista giin legatur humele Carani gi Caranseb bazinul Timigului gi al Cer Aceste nume, cai cele are, ce-siaveauorigineaincastin faptul c& cei numiti Karanapot rezulta din diferite leg&turi care ar trebui in mod normal s& conduca la nume diferite. Motivul este urmatorul: S& presupunem c& 0 categorie de Karana nu respect legea. Ei sint fii unui vaisya gi ai unui Shuara, care s-au casatorit fardaaveavoie. Cealalta categorie de Karanaajunge si poate acel ume datorita unei dispute dintre p&rinfilor, care erau Kshatriyas, sipreotimea brahmand. Ce intelegem din acest lucru? Ca preofil simfindu-se ofensati pentru faptul de a nu fi fost luafi in seama de anumiti Kshatriyas, i-au excomunicat pe acestia - cea ce, intr-un fel, nu e departe de un blestem - dar nu au indréznit s8-i ating Pentru ca, totusi, aparjineau unei caste Inaite. Ei nu puteau decit si-iblesteme, ameninfindu-i cu pedeapsa lui Brahma, noul zeu pe Care preofii se straduiserd s&-1 introneze impotriva unei considerabile opoziti. Nu se cuvenea, deci, ca eis taie bratele lui Brahma, adica sa-$imutileze zeul pe care tocmailterminaserai de sculptat, A aduce la picioarele zeului tot cea ce provenea din miinile lui era un Juctu pe care preotii puteau s&-| faca, dar nu mai mutt $i aga au si fcut, |-au injosit pe cei din casta Kshatriva numindu-i*Vratya”in chip osnic, impreund cu urmasiilor Karana, fra apreciza nicdieri ca aceasta a doua categorie Karanaar avea, totusi, un oc in vreo casta sau nu. Cu alte cuvinte, preotiiau folosit aceast metoda ocolita pentru a se rézbuna pe cei care nu voiau 84 mai recunoasca drepturile lor sacre Am accentuat acest detaliu pentru dovadape care o poate aduce cu privire la vechimea si seriozitatea conflictului dint (deja mentionat) Un alt moment al conflictului dintre cele doua caste se gAseste in M.D. Sh. 43, 44. Aici avem de a face tot cu un caz de excomunicare, dar de data aceasta cu unul in masa. Intr-o excomunicare atit de masivacca cea. celor din casta Kshatriya, cu nu mai putin de 12 triburi, preojimea brahmand a aratato mare abilitate gi, in acelasi timp, o mare prudenta. Cum am mai spus $i tnainte, preofii au avut grija s4 nu ating trupul lui caste Brahma Ei |-au determinat, cu ajutorul Mantras-urilor fate in puterea lor, s&-i umileascd pe cei pe care i-au blestemat s& fie calcati in picioare ca nesupusi. Astfel, i-au facut pe cei care & devind Shudra fusesera Kshatriya sa devind © paralela intre cele doua grupuri de Kshatriya detronati rata cA existau destule motive de simpatie intre cei care eau Karana-prin excomunicareabunicilorlor pentruc&nu-iascultaserd de preofi- si cei care deveniseré Shudra pentru ispretul faté de aceeasi preojime. Era normal ca aceasta simpatie s& aduca un spirit de fraternitate, care se reflect in toponimia finutului in care s-austabiltrefugiatii Kshatriyadin tribul Cinas, dupainfringereape care au sufert-o in marele rézbol, Sa recapitulém deci, citeva puncte: -Confictul dintre cele doua caste, brahmanttsi Kshatriva “Conflictul s-a extins pind ce a inceput un razboi cu caracter religios. aeehee Rzboiul a fost pierdut de Kshatriya care se réisculasera potriv lor brahmani Iimpotriva puterii gi dominatiei preofi : aaa pupa ifingoralr, Ksatrivaau lat drumul exiuuigis au stabilit in alte pari ale lumi 3 ‘ -Ceiiinfringiaparfineau unor triburiin numa de 12, menfionafi cartea a zecea, art.44, din M.D.Sh - Cartea Legilor. ‘i Vom incerca acum sa aflam ce s-a intimplat cu aceste doussprezece triburi Kshatriya, : PSintom sigur de la Inoeputc&, pornind din locul unde s-a deefliguratzboiurefugiafis-auinsrat de-alungulunuicrum ce incepea in valea mijlocie a Indusului si sfirgea in valea mijlocie nai a sint 5000. Km. Ce se ri. Intre cele dowd puncte extreme sint 50: Dunaii. intre cele doa pi a is gsepte aici? Primele dou tribur ce au renunfat si meena ga departe, Pahlavas si Kambodja, au ramas sé se a on sudul drumului delimitat, desfisurindu-se de-a lungul une hice Infineste zona Mall pindalocul unde Amardus se vars iin area Caspicd,Identificarea se bazeaza toomal pe ceea ce avea st fe dovedit maitirziu deistorie. Pahlavas-iireprezinté nafiuneapersé 49namis, na budja sau, dupa num: t, Cambysex tabilirea ‘Am fost nevo $i Kasas, c&ci toate eforturile mel In timp ce triburile despre care am vorbit m ste pe ultimele trei - Odras, Dravidas 5} Cinas - av tule dovezi it in Europa. F vrem s Ddras-li sint, de fapt, viitorii Odrizi, mentionati sideH in V. 32, iar Dravidas-ii sint cei care, stabilindv au dat numele lor ilea riu ultimul din cele 12 triburi mentionate in M.D. Sh.X.44, are inse legaturi cutteritoriul Romaniei de astazi, ne vom ocupa mai i Kshatriya au parcurs toata distanta de la Indus pind dot, se pare ca erall fleuldela Cazane. Toponimia ariei cuprinzindHerod, cu Prinei/pe care ii considera in mad gregitca find lq izvoarele Duna Nota 156 “Columnele uiHercule saustrimtoarea Gibrahar 1 c6i doi munfi (Coleane) Calpa si Abyla Nota 197 ‘Kynesienii (Herod, in cartea a IV-a, cap XLIL j.aumeste Kynetes), popula locuind probabil in S-V Penhsute Iberice Nota 281 ‘Kynesieniisau Kynetos (vezi Catea alta, cap SOX, unde sint eum Kynesiel) nu sintalfl deci Cynetes con Algrava, in sud-vestul PeninsulelIberie E un noroc pentru adevérul istoric in general ¢1 pentru istoria najlunii romane in special, c& Herodot nu a greet. Aces lucru afost demonstrat de marele Nicolae Densugianu ineartoncn Jpacia Preistoric’, in capitolul* Columnele lui Hercule”, pag 387 $1 mai departe; dar, din nefericire, din motive greu de intles al na fost vat n serios gi cartea saafost consideratd drept fantene Poetica. Nu este momentulIns&, s&discutim acum despre aceasta Intenfia noastra este sé aducem dovezile n indeparta orice posibiltate de mistiticare a adevarulu Privitor la lungimea Nilului si a Dunatii, pe atunci se presupunea ca\izvoarele Niluluierauin regiunea Cataractei; Herodot a localizat regiunea la aproape 6400 stadidistanta fala de mare, ceea ce nu e chiar gresit.Atit se cunostea despre Nil sare pentru a Anticii credeau ca izvoarele Istrului nu erau prea departe de defileu, acesta find motivul pentru dare era numitIstru de la gurile de varsare pina la Portile de Fier, in vreme ce numele de Danubius, folosit pe cursul sau superior, ne-a devenit cunoseut Goar In vremea lui Herodot. Daca aceasta este ceea ce stiau gi ce credeau olin vremea aceea, atunci inseamna c& Herodot erabine informat si c& ei considerau adevarat ceea ce cunosteau, De la ataracte la mare, lungimea Nilului este aproape este aprospe egal cu cea a Dunari Herodot se dovedeste a el de bine informat cind vorbeste despre colt, care tréau la “izvoarele Istruui, sau cind spune; ‘Riul Istru, care izvoraste din fara celfilor, fing oragul Pyrene, curge...". Ceea ce vem s& spunem acum se refera la afirmatiac& izvoarele Istrului erau mai sus de Cataract, adic’ exact aga dupa ‘cum credeau antici. Pevremealui Herodot, zonacursuluisuperior al struluiera locuita de celti,fiind lsat mostenire lui Burebista, regele dacilor. Despre ultimul, Strabo spune: ‘Pe timpuri, cum spuneam, aproape de riul (Pad) tréiau cei ‘mai mutfi dintre celf. Cele mai numeroase popoare printre celfi erau boii, insubri, $i semenii; (ultimii) s-au asociat cu gesafii gi Printr-un atac neasteptat, au asaltat Roma. Mai tirziu, romani au distrus pe semeni $i pe gesafi si i-au alungat pe boi de pe acele meleaguri. Mutindu-se intr-un finut mai aproape de Istru, ei traiau acum in aceleasilocurica sitaurisciisiau pomnitrazboicu dacipin& cind ceidin urmai-au sters de pe fafa pamintului. Teritoriullor, care facea parte din Ilyria, a rémas un loc de pésunat pentru tumele rnatiei vecine” Pe vremea statului etrusc, zona Cazanelor era locuiti de Celt. Si e usor de infeles ca cell din cimpia Padului puteau s& comunice usor de-a lungul riului Sava gi cu cei de la “Izvoarele Istrului". Deci, existau celti la “Izvoarele Istrului”. De asemenea, a existat si oragul Pyrene. Pyrene insamna ‘loc ars, pirjolit” (dela grecescul pyr: Zona de la “Izvoarele Istrului” (cum era consideraté de Herodot) este plina de “pete golage”, care fac ca cea mai mare arte din munti din jur s& arate ca gi cum ar fifost arsi de foc (o/jo! in romaneste say pejor in sirba). Din acelasi motiv intiinim aici oragul Pojaravatz, care s-ar putea foarte bine sii fi fost Pyrenedin timpullui Herodot. Dar aceasta nu este singura dovadaia existentei in acea vreme, a orasului Pyrene. Pe malul sting al Istrului, in apropiere de confluenta cuNera, aproape vis-a-vis de Pojarevatz, Se afld satul Pimeaura gi, mai sus (pe Nera), statul Pirmova. Uttimul nume a fost dat de autoritaile ecleziastice, care au Pastrat si insemnarile despre asezarile si populatia lor dupa cumatorule ai mai puternic, des .cest imn din Rig-Veda Abiticia lui, dar si despre la Cazane, c&rora Indra nteietoare, omorind di mama sa iln “Eliberator nvirtu ‘area ajung cesti u ac inte obligati 4 Kynetes (Cynetes), adica Kshatriyas-iidin tribul Ginas, au existat. Putem sa Vorbim acum mai liber despre acest trib ce se intorcea in fara. dupa anii trait in finuturile indepartate din e Desi Gin eninsula Balcanica, impreund Odras-ii, Dravidas-iisio parte din Daradas-i, au alétoritin susul strului pina au ajuns la gura Cernei. Aici au luat-o spre nord, s rugat in Marele Sanctuar inchinat lui Maha-Dyans de pe inaiimile de ling Mahad .st€zi, apo, traversind cumpana apelor spr Valea Timis au stabilit la Lugoj-li (riul Luc sin imprejurimile 2 pardsiserd niciodata tara i-au dat numele de “Sudrias” tocmai numele castei la care Kshatriyas‘i fusesera degrad: urmind ex: data de brahma Nu multin amonte se deschid re est, Ingus abrupta (cea a Bistrifei), iar la confluent Timigul (Ptomisi, se afia 0 age: veche decit care s a din Vratia- Kshatriya. Gindind c& nu este posibil s grup di ‘noi veniti, ce purtau sabi, sa tin al crui nume a suferit 0 schin Caranii care aves(sabiesi, in romana) gi-au impus propriul nume si locul a fost numit mai tirziu Caransebes. De aici, neobositi, s-au raspindit spre est Ei au luat in stapinire muntiinumiti maittiriu Retezat, Pele-Aga, de unde camenii pornisera cu multe secole in urma in cdutarea de noi asuni. Acum, rar populat, locul trebuie si fifosto cucerire usoard Pentru luptatorii cu experienta, cu atit mai mult cu oft noua lor armur nu putea sd nu facd impresie, Si astfel, luptitorii Carani au avansat pina la Sebes si Sibiu Ceilalti s-au stabilit in bazinul Timigului, unde gsim: la nord de Timisoara un ménunchi de asezari-in jurul localititii Sat Chinex. Una dintre ele se numea Carani, alta Sanata, ultima find probabil locul unde se indeplineau ritualurile in cinstea lui Chandra (Chandra-Sandra) - 0 binecunoscuta zeitate lunara. Nu departe, Cialacuta (Cialla-cuta) era salasul descendenjilor altor Kshatriyas excomunicati de preoti, cei amintiti in M.D. Sh. X.22. Luind in considerare faptul cA intreaga regiune era locuité de urmasii luptaitorilor de elita, care erau shatriyas:i din timpurile vedice, nu: trebuie sine surprind& daca intr-un elan de neuitat, armata lui Paul Chinezu - un descendent Kynetes - s-a acoperit de glorie (1494) De fapt, intreaga regiune era presrata cu locuri ce au continuat s& existe din timpurile vechi. in apropriere de Istru, nu foarte departe de virtejurile de la Cazane, exista un alt grup de asezari din aceeasi perioad’. Complexul aveaun caracterreligios. legat de Marele Sanctuar a lui Maha-Dyans, care a dat nastere Probabil, mai tirziu, unui loc public pentru rugaciune, numit ‘Orastina’, maila nord; Mlidia(Wi-Dyans), un loc dedicat lui liata (Agni, zeul focului); Racasdia (Raka-si-Dyans), Raka fiind zeita lunii in crestere, c&reia i-a fost dedicat imnul din Atharva-VedaVIl 48: “Trimit aceast& rug plind de laud& SpreRaka (ceastralucitoare), care merit inchindciune. ‘Am menfionat cit de aproape era sanctuarul lui Mahe- Dyans. Teogonia vechilor greci cuprinderea un numarde zeitati de originenordica. Printreacestia, Heraclese bucurade un locspecial caunul din cele mai populate personaje ale pantheonului gracesc. ‘Ar trebui s& admitem c& ceea ce ii facuse pe Heracle (care de fapt era Heracles) atit de popular era “faptele" prin care el a uimit lumea. Lao examinare maiatenta neputem daseama ca celemai multe dintre aceste fapte fuseser deja realizate de zeul vedic Indra, a cdrui amintire a fost pastrat de cei plecati gi numiti “dorieni, care au impus in tradijia lor un erou cu un alt nume, dar sAvirsitor al tuturor faptelor pe care ei le stiau de la zeul strabunilor lor. Ar trebui; de asemenea, s& stim c& numele lui Heracles vea de la calificativul vedic “Hara”, un atribut folosit pentru orice zeu ce dorea sé-si preamareascai puterea fizica. Acest epitet avea si fie in cele din urma monopolizat de zeul brahman Shiva. Termenul a mas atit in toponimie (Hérdu, ling Deva), cit gi ca radasina in limba romana, formind familia de cuvinte harac-haramina (vezi balada Toma Alimos) - a se hrani. Terenurile inchinate lui Indra contin cea mai mare parte din faptele atribuite de greci lui Heracle. De exemplu, Alg-Veds|.32. ‘Am s va povestésc acum faptele lui Indra, Cele fAptuite de zeul purtator de fulger care Aucis dragonul, a eliberat apele, A darimat muni (care opreau trecerea) $i a omorit dragonul din munti Rig- Veda 2.12 El, care a oprit pamintul ce se cutremura, Care a potolit muntii nebuni, Care a masurat distanfele Gin aer Si a oprit pamintul (cu umeri Iu), El este Indra, oameni, puternicul zeu, El, calcare, uciginddragonul, e eliberatcursul agapte rluri Care a eliberat vacile din grota lui Vala. Care a aprins focul intre douam facut si am intilnit pe Atithigra anul Gumagu. atunci cind |-am omorit pe Vitra am cuc Jcigindu-i si pe Parnayama si Karanja. subliniat in ac duri faptul c& numele Indra insusi se considera primul care Cina excomun | era tot sale eroice. Reamintim c fost realizate in lor n fara gugar lungul Cer e N. Der a adunat cele mai multe dovezi: nite in aceasta zona, am sublini ra) si Karanja (Karanya) despr bi mai mult intr-un ¢ special, al unei viitoare atic, la Buzdu,Asvapati, Brasiva etc), totul, adic&: personajul, acfiunile sau trasaturile sale mai importante sint grupate in mod logic. 3. Evenimentele date concord in timp - de exemplu, stabilirex grupului Shatri in muntii Radopi gi a grupului Darodi la poalele Istrului 4,Locurile ce poarta numele zeitatilor legate de cultul lunar sint grupate in doua zone, nu foarte diferite: Maramuresul, cu bazinul mlastinos al Crasnei gi Valea Inferioara a Muregului (zona Timig Aranca), cu un aspect foarte aseménator. 5.Niciunadintrezettafjleimportante nulipsestedin ‘gréidina zeilor”din Maramures. De altfel, toate “ortistinile” sint grupate impreuna, 6. Toate numele rishilor(sfinfilor sau Inteleptilor) exista in toponimia acestei zone. 7, Descrierea calatorieilui Kaushi Takiconcordacu numele locuitorilor, raminind neschimbate pind astazi; scrierile pe care le avem din vremea sa sicare relateaza despre el sint confirmate in timpuri diferite de autori stravechi Absolut toate locurile ce acoperd intreaga zona cuprins& de apele ce inchid spafiul carpatic, precum gi zona geografic& dinduntrul gidin jurul arcului muntos, toate acestea poartanume de zel Desi aceasta suma de dovezi ar fi deajuns pentru a rsturna o lume crezuté pina acum valida, s& vedem totusice mai putem aduna din cercetiirle altor domenii. Deocamdata s& ne indreptzim atentia spre folclor, lasind limba pentru alta ocazie. Avem multe exemple ale continuitstii si manifestari spiritualitajii acelor oameni din vechime, care au fost stramosii ‘nostri. Zic&tori populare legate de vremurile vedice, cum ar fi: “A at iama prin..." inseamna si masacru in masa. Reminescenta unei credinte vedice spune c&, atunci cind ‘Yama - zeul morfi - gasea imperiul subteran prea putin populat, obignuia s&trimita pe cele doud mesagere ale sale (Letcasi Vidma) 60 i in lume iar ele, fiind somnoroase, adunau suflete pentru imperiu Morti fara discernaimint, aga cum se poate citi, de altfel, sin Aig- Veda 10.14.: “Cele dou’ rapitoare de vieti, cele dou mesagere ale mori, au dat iama printe oameni. Sa binevoiasc sine redea viata fericita, s& putem vedea din nou soarele’ ‘Asa.cum se poate observa, cele doud mesagere “sédeau iama”*printre oameri. Paparudele sau Rudari Rudarii sint vechi adoratori din societatea vedicds, batrini adoratori ai zeului Rudra; deci, la inceput, Rudrari. Zeul Rudra era aducator de ploaie, pentru cé avea autoritate asupra lui Parjanya zeul ploilor $i tat&l !ui Maruti, zeul vinturilor $i al norilr. Invocarea este cintata de “paparudele” care danseaza: *Pa-pa Rudra-Rudré, Vino si ne uda’ in cintecul popular din Oltenia Pitulice, muta-ti cuibul tla-lla-lla-ta Ca vin oltenii cu plugul lla-lla-la Pitulice, muta+ticasalla-lla-lla-ta CA vin oltenii cu coasa lla-lla-la Numele lla, zeita poeziei, repetat la refren, este amintit in Oltenia gi este cintat numai acolo. NOTE 1) Forma Balaciu, a numelui anei agezari din bazinul Oltetului, arata c& Balaci nu putea fidevirat de la “balaca’= cocor. 2) Numele orasului Simleu! Silvaniei a fost ‘nregistrat prima oara de autoritatile bisericesti in 1295 ca Vatha - Somlyova, ca Somla sau Somyle in 1341. Datele de mai sus provin din ‘Dicfionarul istoric al localitafiior din Transiivania” - de Coriolan Suciu, Edit. Academiei 1970 3) MANTRAS - formule magice sacre. Athara - Veda incepe cu un fel de motto: “Tot ce existé sta In puterea zeilor 61ACEASTA LUCRARE ARE MAI MULT UN CARAG’ Meme $IVREASA ACCENTUEZE CREDINTAT rEAMA ORULUI CA POPOARELE CE TRAIESC ASTAZI in EUROPA AU UN STRAM it STRAMOS COMI EUROPEANA AUTOHTONA® sia ee i INDEX Nume de zei, zeitéfi si person: a ii $/ personaje ale lumil vedice avi Rene Hi Vedlice avin pee eu oponimiaarie‘dn bazinuhicrogratcallstraal Dunne ttre Drava si Marea Neagra), - Iacity Mama zeilor numiti Adityas ia rf WAgastys Numele unui mare — +] Comunele Agae, Agostin infelept Zeul focului ial _ in numele de asezsri arderilor; un fel de | Agnita, Pava, lia, Namja, Eros al lumii grecesti; | Tangiru si altele. Mentinut are multe alte nume | Pria fard nici o schimbare.| derivate de la Danuna: pat (Tanunapat), lita, Pavaka, Narasnuta Pria, Tan, Teias, ete Numele unui dragon | Probabilinnumelemunte-| lui Ceahlau (ci-Ahi-lau) *hscut din trupul lui Ahi- Numele unuia dintre | Pastrat in numolo unor cei zece maharishi _ | localitati numite Angelesti Numele zeifei apelor Pastrat in numele binefaicatoare localitatilor: Apa, Apaiina, Ape Numele lui Agni, zeul_ Pastrat in numele luni focului, in diferite _Aprilie, ca gi in termenii manifestari din timpul caaprig, aprinesiin forma ssacrificilor” peste verbal “apripeste” al c&ror spirit el guverneaz& Numele tinutului Numele zonei din jurul natal al poporului. —_-masivului Rardu, de unde numit “arian” izvordsterlul Araras, numit Siret, in locul unde a fost lacul Ara, acum este un loc numit Arama; aici sint si localitatile R&daigeni si Raduti, care au fost locul nasteri familiei ui Petru Rares (Arares) Numele zeului soa- Pastrat in numele virfului reluilainceputurile Arcanu din muntii Vilcea religiei vedice (mai tirziu inlocuit de Mitra, apoi de Surya) Numele unei zeitati strat in numele comu- impure (spirite rele) _nelor Asuaju gi Asau Numele unui din cei Pastrat In numele Atreus zece maharishi, Con- i in termenul ‘patrie’ siderat gi “principiu® (patti) al aparariiscrierile vedice Pastrat in numele comunelor Guruieni $i Guruslan Hara Un nume al zeului Indra, aplicat atunci cind se fac referiri la puterea fizica; in brahmanism e aplicat numai lui Shiva Pastrat in numele Hairdu, comund lings Deva. Numele Harakles (Harakles) e derivat de la Hara Ida Termenul inseamna piine pentru ritual. Este si numele unei practiciliturgice sfinte Probabil in Ideciu, Idiciu, Idicel Idu Un alt nume al zeului Soma (dar nu un alt zeu al lumii) Pastrat In numele satului Indot Jamandogn i- (Djamandagni) Numele unui rishi guverna in tinutul numit Militta Numele fratelui Sitei, care Geaméirtétului, un afiuent al riului Oltet, In bazinul c&ruia se afla finutul Militta ‘Krisna (Frishna) in unele texte Krishnau Fiul fecioarei Devaki; erou al unei parti din Mahabharata; un reformator religios Este un nativ din zona Crigurilor. reciteva nume in Bhagavad Gita, care sprijind aceSsta afirmatie. Acestea Sint: Acynta, Govinda, Hari, Kensava, Hrishikesa, corespundsatelor Acina, Govojdia, Harala, Chesu si Hrinor, Hrigcani Kucea (Cucea) Un alt nume pentru zeitstile lunare 68 satelor: Cuceu, Cucerdea ete. Numele unui infelept Innumelesatului Mardocesti, subordonat comuneiBugiulesti le unui alt rishi). Aceasta dovedeste existenta, acolo, a unui centru de initiere Hadhvi Cuvintul inseamna; “cu miere" si este un ume dat zeitatilor Asvini numele localitatii Madved care a dezmintit etimologia scalii gi dovedind astfel acelui nume prin cel ungurese “medve" - origi-nea sa carpato-dund-reana Numele unui dintre zeii cei mai favorabili satului Matarana, in apropriere de Bucuresti Zeul Soarelui, succesor a lui Arka gi, casi vechidin pant predecesorul sau, aparfinind populatiei celei m: a edi Este un zeual carui numea fostpreluat debiserica ‘Atit Sf.Demetries, cit gi-Mitr incheiere crestina gi a devenit St Demetrie sint patronii luni septembrie. Amin: injelegerii, Pastrat in numele Mitreni descoperite recent ruinele unui templ patron: nga O} chinat zeului sc Cuvintul inseamn Mocsa, principiul dezintegrdrii. Numele Zamolksa (2 Nanda Numele ciobanului care a protejat-o pea reformatorului Krishna rat in numele Nandru, lingé Deva Devaki locul nasterii lui Devaki Nagas Pastrat in nume c: Dragoni (spirite rele) cu rol de semizei Nagel, Nehai, Negesina, ¢.a. Potrivit descrieri lor in literatura vedic, sint identici cu dragonul (sarpe descoperit la Tomis acum citiva ani) Nara aspect Un principiu insemnind apa sub orice Este probabil pastrat in riurile N Nera, riu in Banat. cel mai sigui Pani Conducatorul unui trib care a fu sfinte ce au fost eliberate de Indra, ajuta jeaua Sarama i eli Marut. P&strat in numele Panic, lingd care se afla Samaragag, care aminteste de cate vacile ua Sarama Pavaka céminului Un alt epitet al zeului Agni ca zeu Pastra in numele Pava Prana (Priana) confundat cu focu! / Pa Numele suflului vital Gare este uneori Este, de asemenea, un alt hume a lui Agn nnumele Pria giin termenul (bou: ‘prian”) vital Pralaya Termen desemnind timpul de: universale comunei Ralea Numele unui personaj mitic. Inseamna si Puru purita inseamna numele satului Purani, unc giurmelevechiiagezari Pushan Nur are ghideaza turmele si al celor care cAlatoresc pe cararile muntilor $ Pastrat in numele muntelui Papusa nii dintr-o categoria Rakshas (Raksasa) Numele unor g jitoare cu Nat ‘at in numele Racga le tribului Daradas. De a: tia Inteleptului Mandapala Sharangi (Sarangi) Numi numele femeii care a devenit Pastrat in numele Saringa, linga Buzau indra Jum fei sfinte a lu tea nilor; impreund emnul de b vintur a), a eliberat v rol important in viata carpato-is tan se nt aa fost reprezen si Romanii vinturilo al acestor po} abundenteisi Sri (Siri) cas luiSitiusiallocalitatilor Siriu, Sirineasa Numele zeului Soareluiinlumeavecmai tirziu. Mai tirziu a fost si numele unei fiice a soarelui Pastrat in numele muntelui Surianu Soma Numele zeului care guverna lumea lunard. Este gi numele buturi sfinte - some Pastrat in numele riulejului Soma gi al localitati (acum disparuta) Soma Tamash Zeul intunericului primordial (ca Necunoastere)i al ceturilor dese de pe pamint Pastrat in numele Tamasidava, Tamasfalva si Tamas, linga Bucuresti Tamasha Numele celui de-al patrulea Mnu, unui dintre “domni" creatiei Pastrat in numele localitatii Tamaga Vitana Numeleunui mod special deluminare gide pastraré a focului sacru Pstrat in numele Vitan si Viténesti, ca dovads in plus a existentel ermitajului de la Purani om Expresiemonosilabicé exprimind suprema invocare a zeului suprem, care nu fusese formulata in religia vedica. Pastrat in numele muntelui Omu, unde Potrivit credinfei s-a aflat marele Sanctuar vedic, asa dupa cum a fost expus de Nicolae Densusianu in vasta sa opera “Dacia Tiparal exec Imprimeria «And manda nn 2 SOCIETATEA CULTURALA ,,ZAL! ADRESA : P-fa UNIRII nr. 1 CLU MOXIS” NAPOCA PRESEDINTE : HORIA MUNTENUS REDACTORI: DANIEL HOBLEA FLORIN BOGDAN ADRIAN BUMB CIPRIAN SUCIU IONUT TENE SAMOILA IUGA VIORICA SABO RADU MURE SEPTIMIO CORNE ION ALBULESCU MIRELA ALBUL CONSILIEI FANICA MALACU SPONSOR ,,DACIA FELIX” A SCU