ACADEMIA DE POLIŢIE „AL. I.

CUZA” – FACULTATEA DE POMPIERI

Numele şi prenumele studentului: Bobu Dragoș
Anul de studiu şi grupa: Anul III, grupa 326
Nr. condica: z=0 u=6

TEMA DE PROIECTARE: INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ PENTRU O CLADIRE DE LOCUINŢE

A1. Amplasamentul clădirii

Localitatea: Iasi , jud. Iasi, zonă climatică III, zonă eoliană II, altitudinea 75 m.

A2. Descrierea clădirii:

-caracteristicile geometrice ale cladirii: conform planului de arhitectură
Grosimea pereților se va determina prin măsurarea pe planuri.
Orientarea principală: sud
ℎ𝑒𝑡𝑎𝑗 = 2,80 + 𝛿𝑝𝑙𝑎𝑛ș𝑒𝑢 = 2,945 m , P+7
-caracteristicile elementelor de construcţie: -acoperiş: tip terasă – conform tabelului nr. 1
-peretele exterior: conform tabelului nr. 2
-tâmplărie exterioară: geam termopan cu R=0,51 m2K/W
-planşee: conform tabelului nr. 4,4’,5 și 5’
-perete interior: conform tabelului nr. 3
-tâmplărie interioară: tâmplărie lemn cu R=0,431 m2K/W

A3. Parametri de calcul:

-aer exterior: -temperatură convenţională: te= -18o C
-umiditate relativă: ϕe= 80%
-aer interior: -temperatură convenţională: ti= 20o C (conf. SR1907/97)
-umiditate relativă: ϕi= 0,55+z/20= 0,60

TABELUL NR. 1 COMPOZIŢIA ACOPERIŞULUI TIP TERASĂ

Nr. d L R S24 D M
Material
Crt. [cm] [cm] [m2K/W] [W/m2K] [-] [-]
1 Tencuială din mortar de var 2 0,7 0,029 8,24 0,24
2 Placă din beton armat ρ=2400 Kg/m3 8+2z=8 1,62 0,049 15,36 0,75
Şapă de egalizare din beton cu agregate
3 uşoare ρ=1200 Kg/m3 4+z=4 0,46 0,087 5,79 0,50
4 Barieră contra vaporilor 0,6 0,17 0,035 3,28 0,11
5 Izolaţie termică* Polistiren celular 25 0,044 4,518 0,30 1,354 1,025
6 Şapă din mortar de ciment 3 0,93 0,032 10,08 0,32
7 Hidroizolaţie (2p+1c+4b) 1,5 0,17 0,088 3,28 0,29
8 Pietriş 3 0,26 0,115 3,77 0,43
∑𝛅=47,1 ∑R=4,953
- - ∑D=3,99
TABELUL NR. 2 COMPOZIŢIA PERETELUI EXTERIOR
Nr. d L R S24 D M
Material
Crt. [cm] [cm] [m2K/W] [W/m2K] [-] [-]
1 Tencuială din mortar de var 2 0,7 0,029 8,24 0,24
Zidarie** Cărămidă cu goluri
2 25 0,55 0,455 6,57 2,99
verticale
3 Izolaţie termică* Polistiren celular 7 0,044 1,322 0,30 0,41 1,015
4 Tencuială din mortar de ciment 3 0,93 0,032 10,08 0,32
∑𝛅=37 ∑R=1,838 ∑D=3,96
- -

TABELUL NR. 3 COMPOZIŢIA PERETELUI INTERIOR

Nr. d L R S24 D M
Material
Crt. [cm] [cm] [m2K/W] [W/m2K] [-] [-]
1 Tencuială din mortar de var 2 0,7 0,029 8,24 0,24
2 Zidărie** Cărămidă cu goluri verticale 15 0,55 0,273 6,57 1,79
3 Tencuială din mortar de var 2 0,7 0,029 8,24 0,24 1
∑𝛅=19 ∑R=0,331 ∑D=2,27
- -

TABELUL NR. 4 COMPOZIŢIA PLANŞEULUI CU PARDOSEALĂ CALDĂ (stratul de izolaţie termică apare numai în
cazul planşeului dintre parter şi subsol)
Nr. d L R S24 D M
Material
Crt. [cm] [cm] [m2K/W] [W/m2K] [-] [-]
1 Parchet din lemn 2 0,14 0,143 3,19 0,46
2 Dale prefabricate 1,5 1,39 0,011 13,62 0,15
3 Placă de beton armat 8+2z=8 1,62 0,049 15,36 0,75
4 Izolaţie termică *Polistiren celular 14 0,044 2,56 0,21 0,54 1,095
5 Tencuială din mortar de ciment 3 0,93 0,032 10,08 0,32
∑𝛅=28,5 ∑D=2,22
- ∑R=2,796 -
TABELUL NR. 4’ COMPOZIŢIA PLANŞEULUI CU PARDOSEALĂ CALDĂ
Nr. d L R S24 D M
Material
Crt. [cm] [cm] [m2K/W] [W/m2K] [-] [-]
1 Parchet din lemn 2 0,14 0,143 3,19 0,46
2 Dale prefabricate 1,5 1,39 0,011 13,62 0,15
3 Placă de beton armat 8+2z=8 1,62 0,049 15,36 0,75
1,128
4 Tencuială din mortar de ciment 3 0,93 0,032 10,08 0,32
∑𝛅=14,5 ∑R=0.235 ∑D=1,68
- -

TABELUL NR. 5 COMPOZIŢIA PLANŞEULUI CU PARDOSEALĂ RECE (stratul de izolaţie termică apare numai în
cazul planşeului dintre parter şi subsol)
Nr. d L R S24 D M
Material 2 2
Crt. [cm] [cm] [m K/W] [W/m K] [-] [-]
1 Plăci din gresie 1 2,03 0,005 17,99 0,09
2 Şapă suport 2,5 0,46 0,054 5,79 0,31
3 Placă de beton armat 8+2z=8 1,62 0,049 15,36 0,75
4 Izolaţie termică *Polistiren celular 14 0,044 2,626 0,21 0,55 1,107
5 Tencuială din mortar de ciment 3 0,93 0,032 10,08 0,32
∑𝛅=28,5 ∑D=2,02
- ∑R=2,766 -

TABELUL NR. 5’ COMPOZIŢIA PLANŞEULUI CU PARDOSEALĂ RECE

Nr. d L R S24 D M
Material
Crt. [cm] [cm] [m2K/W] [W/m2K] [-] [-]
1 Plăci din gresie 1 2,03 0,005 17,99 0,09
2 Şapă suport 2,5 0,46 0,054 5,79 0,31
3 Placă de beton armat 8+2z=8 1,62 0,049 15,36 0,75
1,141
4 Tencuială din mortar de ciment 3 0,93 0,032 10,08 0,32
∑D=1,47
∑𝛅=14,5 - ∑R=0,14 -
TABELUL NR. 6 MATERIALE PENTRU IZOLAŢIE TERMICĂ
Tip Material ρ [kg/m3] l [W/mK] S24 [W/m2K] b [-]
A Poliuretan celular 20 0,044 0,30 1,1
B Placi semirigide de vata minerala tip G100 100 0,048 0,51 1,15PE; 1,2T
C Placi semirigide de vata minerala tip G140 140 0,040 0,55 1,15PE; 1,2T
D B.C.A. 600 0,23 2,89 1

TABELUL NR. 7 MATERIALE PENTRU ZIDĂRIE

Tip Material ρ [kg/m3] l [W/mK] S24 [W/m2K] b [-]
A Cărămidă plină 1800 0,80 9.51 1
B Cărămidă cu goluri verticale 1700 0,75 8,95 1
C Cărămidă cu goluri verticale 1250 0,55 6,57 1
D B.C.A. 825 0,34 4.20 1
E B.C.A. 600 0,24 2,96 1

Data Îndrumător proiect

1. Alegerea elementelor de construcţie din punct de vedere termotehnic

Se face astfel încât să se realizeze în principal, urmatoarele:

 Rezistenţă termică minimă necesară pentru asigurarea climatului interior, limitarea
fluxului termic şi economisirea energiei în exploatarea clădirilor;
 Evitarea condensării vaporilor de apă pe suprafaţa interioară a elementelor de
construcţii;
 Rezistenţă la permeabilitatea la vapori, pentru limitarea sau eliminarea fenomenului
de condensare a vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţii;
 Stabilitate termică necesară, atât pe timp de iarnă, cât şi pe timp de vară.

2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator

Dimensionarea stratului termoizolator la elementele de construcţii perimetrale se

realizează respectând urmatoarele etape de lucru (calculele din exemple sunt realizate
pentru pardoseala rece peste subsol):
1. Calculul sumei rezistențelor de la fiecare strat în parte, a unui element de
construcţie alcătuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene,
dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se efectuează conform relaţiei:
Rj=dj/lj
𝑛 𝑛

∑ 𝑅𝑗 = ∑ δj /λ𝑗
𝑗=1 𝑗=1
𝑚2 𝐾
∑𝑛𝑗=1 𝑅𝑗 = 0,14 [ ]
𝑊
dj – grosimea stratului ce intră în alcătuirea elementului de construcţie
lj – coeficient de conductivitate a materialului stratului respectiv.

2. Determinarea rezistențelor termice superficiale:

Ri – rezistenţă termică superficială interioară Ri=1/ai=1/6=0,167 [m2K/W]

Re – rezistenţă termică superficială exterioară Re=1/ae=1/12=0,084 [m2K/W]
Valoarea acestor rezistențe se va lua din tabelul 2.2.1. Manualul de Instalații de Încălzire
ediția II.

3. Calculul rezistenţei termice specifice unidirectionale R0, a unui element de

construcţie alcătuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene,
dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se efectuează conform relaţiei:

𝑚2 𝐾
𝑅0 =𝑅𝑖 + ∑ 𝑅𝑗 + 𝑅𝑒 [ ]
𝑊
R0=0,167+0,14+0,084=0,391 [m2K/W]

4. Calculul rezistenţei termice specifice corectată R’, (la elementele de construcţie cu

alcătuire neomogenă; ea ţine seama de influenţa punţilor termice asupra valorii
rezistenţei termice specifice R determinate pe baza calculului anterior) se obţine
cu relaţia:
100 − 𝐶𝐶𝑃𝑇 𝑚2 𝐾
𝑅0′ =𝑅0 ∙ [ ]
100 𝑊
CCPT – coeficient de corecţie a punţilor termice, valoarea lui este dată în normativul C107
în funcţie de elementul de construcţie (în cazul de față CCPT 30%)
′
100 − 30 𝑚2 𝐾
𝑅0 =0,391 ∙ = 0,274 [ ]
100 𝑊

5. Condiţia de evitare a fenomenului de condensare a vaporilor de apă din interior

presupune ca suprafețele interioare ale elementelor de construcție delimitatoare
(𝜃𝑆𝐼 ) mai mare decât temperatura punctului de rouă (𝜃𝜏 ):
𝐶𝑂
𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 𝑚2 𝐾
𝑅0𝑛𝑒𝑐 =𝑅𝑖 ∙ [ ]
𝑡𝑖 − [𝜃𝜏 + 2°] 𝑊

Ri – rezistenţă termică superficială interioară Ri=1/ai=1/8=0,167 [m2K/W]

ti, te – temperatură interioară (funcție de încăpere =˃ ti=20˚), respectiv exterioară
(conform zonei climatice =˃ te = 1˚, deoarece în cazul de față exteriorul reprezintă
subsolul clădirii)
𝜽𝝉 - temperatura punctului de rouă, în funcţie de ti si ϕi (temperatura şi umiditatea
interioară, din tabelul 2.2.4. Manualul de Instalații de încălzire ediția II )
𝐶𝑂
20 − 10 𝑚2 𝐾
𝑅0𝑛𝑒𝑐 =0,167 ∙ = 0,278 [ ]
20 − [12 + 2] 𝑊

6. Condiţia de evitare a senzaţiei de radiaţie rece între corpul uman și suprafețele

reci delimitatoare constă în limitarea diferenței de temperatură între aerul interior
și suprafața interioară a elementului de construcție:

𝐶𝐹
𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 𝑚2 𝐾
𝑅0𝑛𝑒𝑐 =𝑅𝑖 ∙ [ ]
∆𝑇𝑖𝑚𝑎𝑥 𝑊
∆𝑻𝒊𝒎𝒂𝒙 - funcţie de elementul de construcţie, destinaţia clădirii; se obţine din tabelul
2.2.3. Manualul de Instalații de încălzire ediția II
𝐶𝐹 20−10 𝑚2 𝐾
𝑅0𝑛𝑒𝑐 =0,167 ∙ = 0.835 [ ]
2 𝑊

7. Condiţia de optim economic (rezultă din calcule tehnico-economice) urmărește

obținerea unei rezistențe termice a elementului de construcție care să conducă la
cheltuieli minime de investiție și exploatare pentru întreaga clădire, pe perioada
estimată de utilizare:
𝐸𝐶 𝑚2 𝐾
𝑅0𝑛𝑒𝑐 =2,9 [ ] (la planșee peste subsoluri neîncălzite sau pivnițe)
𝑊

8. După ce au fost calculate rezistenţele termice pentru îndeplinirea condiţiilor de

mai sus, se alege R0nec=max(R0CO, R0CF, R0EC) şi se compară cu rezistenţa termică
specifică corectată R’0. Dacă R0nec < R’0 , nu avem nevoie de strat izolator; dacă
R0nec > R’0 ne trebuie izolaţie. Grosimea stratului de izolaţie se află parcurgând
următorii paşi:

9. Aflăm rezistenţa termică specifică necesară stratului de izolaţie Riz; aceasta

rezultă din diferenţa dintre R0nec si R’.
𝑚2 𝐾
𝑅𝑖𝑧 =𝑅0𝑛𝑒𝑐 − [ ] 𝑅0′
𝑊
𝑚2 𝐾
𝑅𝑖𝑧 =2,9 − 0,274 = 2,626 [ ]
𝑊
În funcţie de tipul de izolaţie ales, putem determina grosimea stratului de izolaţie:
𝛿𝑖𝑧
𝑅𝑖𝑧 = =𝑅0𝑛𝑒𝑐 − 𝑅0′ ⇒ 𝛿𝑖𝑧 = 𝜆𝑖𝑧 𝑏𝑖𝑧 (𝑅0𝑛𝑒𝑐 − 𝑅0′ ) [𝑚]
𝜆𝑖𝑧 𝑏𝑖𝑧

𝛿𝑖𝑧
𝑅𝑖𝑧 = =2,626 ⇒ 𝛿𝑖𝑧 = 0,044·1,1·2,626 = 0,127 [𝑚]
0,044·1

În cazul nostru, după calculele efectuate s-au obţinut următoarele date:

Pardoseală rece peste subsol – Polistiren celular 𝛿𝑖𝑧 =14 cm
10. Se va determina rezistența termică finală a elementului de construcție cu
formula:
𝑚2 𝐾
𝑅0𝐹 = 𝑅𝑖𝑧 + 𝑅0′ [ ]
𝑊
𝑚2 𝐾
𝑅0𝐹 = 2,626 + 0,274 = 2,9 [ ]
𝑊
Se vor calcula analog grosimile straturilor termoizolatoare pentru celelalte elemente de
construcție:
Pardoseală caldă peste subsol – Polistiren celular 𝛿𝑖𝑧 =14 cm
Terasă – Polistiren celular 𝛿𝑖𝑧 =22 cm
Perete exterior – Polistiren celular 𝛿𝑖𝑧 =8 cm

Se vor calcula analog rezistențele termice finale pentru celelalte elemente de construcție:
𝑚2 𝐾
Pardoseală caldă peste subsol – 𝑅0𝐹 = 3,233 [ ]
𝑊
𝑚2 𝐾
Terasă – 𝑅0𝐹 = 5.647 [ ]
𝑊
𝑚2 𝐾
Perete exterior – 𝑅0𝐹 = 1.924 [ ]
𝑊

După realizarea calculelor pentru fiecare element în parte, am introdus datele

respective în tabelele 1,2,4,5 unde sunt trecute rezistenţele termice finale şi coeficientul
de masivitate termică a elementelor de construcţie m.
𝑚=1,225 − 0,05 ∙ 𝐷 [−]

D – indicele inerţiei termice a elementului de constructie D=ΣRjS24j

S24 – coeficientul de asimilare termică a materialului pe o perioadă de 24 de ore.

Tabel Centralizator
Nr. Crt. Element de construcţie R0final m
1 Terasă 5,647 1,03
2 Perete exterior 1.924 1,03
3 Uşi, ferestre exterioare 0,51 1,2
4 Perete interior 0,581 1
5 Pardoseală caldă (parter-subsol) 3,233 1,11
6 Pardoseală caldă (etaj curent) 0,486 1,141
7 Pardoseală rece (parter-subsol) 3,167 1,12
8 Pardoseală rece (etaj curent) 0,391 1,152
9 Tamplărie interioară 0,431 1
1. Calculul necesarului de caldură prin metoda exactă (se va exemplifica
acest calcul pentru bucătăria EC04)

Clădirile au destinaţii, forme şi caracteristici constructive diferite, iar pentru stabilirea

caracteristicilor tehnice ale echipamentelor de încălzire trebuie să se calculeze necesarul de
căldură, care exprimă cantitatea de energie termică cedată de fiecare încăpere în mediul
înconjurător.
Metoda de calcul al necesarului de caldură pentru încălzire este reglementată prin STAS 1907
şi se aplică tuturor tipurilor de clădiri civile şi industriale (excepţie făcând încăperile amplasate
subteran, clădirile sau încăperile încălzite rar, pe perioade scurte de timp, clădirile cu instalaţii
de încălzire locală, având efecte pe zone limitate, clădirile cu instalaţii de încălzire prin
radiaţie).
Necesarul de căldură pentru încălzire Qnec al unei încăperi se calculează cu relaţia:

𝐴0 + 𝐴𝐶
𝑄𝑛𝑒𝑐 =𝑄𝑇 (1 + ) + 𝑄𝑖 [𝑊]
100

Elementele de construcție ale bucătăriei prin care se pierdea căldură prin transmisie:
- fereastră exterioară cu orientarea pe sud cu 𝑄𝑡 = 140 𝑊
- perete exterior cu orientarea pe sud cu 𝑄𝑡 = 117 𝑊
- perete interior cu orientarea pe vest cu 𝑄𝑡 = 83 𝑊

𝑄𝑇 = 140 + 117 + 83 = 340 𝑊

QT – flux termic cedat prin transmisie

Qi – sarcină termică necesară pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor
şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora;
A0 – adaos de orientare, în scopul diferenţierii necesarului de căldura al încăperilor diferit
expuse radiaţiei solare şi afectează numai fluxul cedat prin elementele de construcţii a
încăperilor cu pereţi exteriori şi are valorile date in tabelul urmator

Tabel cu valorile adaosului A0

Orientare N NE E SE S SV V NV

A0 [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5

Conform tabelului pentru bucătăria EC09 vom avea adaosul pentru orientare:
𝐴0 = −5
Ac – adaos pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, în scopul corectării bilanţului
termic al corpului omenesc în încăperile în care elementele de construcţie cu rezistenţă
la transfer termic redusă, favorizează intensificarea cedării de căldură a corpului prin
radiaţie.
Acest adaos se obţine grafic, în funcţie de rezistenţa medie a încaperii Rm şi afectează
numai fluxul termic prin elementele de construcţii ale încăperilor a căror rezistenţă
termică Rm 10 m2K/W.
Nu se adaugă Ac în încăperi unde persoanele sunt in haine de stradă(de exemplu în casa
scării).
Rezistenţa Rm se calculează cu relaţia:

𝑐𝑀 ∙ 𝑆𝑇 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 )
𝑅𝑚 = [𝑚2 𝐾/𝑊]
𝑄𝑇
1 ∙ 42,41 ∙ 36
𝑅𝑚 = = 5,72[𝑚2 𝐾/𝑊]
340
𝐴𝑐 = 5.5 (conform diagramei de mai jos)

𝐴0 + 𝐴𝐶 (−5 + 5,5)
𝑄𝑇 (1 + ) = 340 (1 + ) = 341 𝑊
100 100

CM – Coeficient de corecţie a necesarului de caldură, în funcţie de masa specifică a

construcţiei, CM=1
ST – Suprafaţa totală a încăperii;

QT – Flux termic cedat prin transmisie, se obţine cu ajutorul relaţiei următoare:

𝑚 ∙ 𝑆 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 )
𝑄𝑇 = ∑ 𝑐𝑀
𝑅0 ′
+ 𝑄𝑠 [𝑊]

CM – Coeficient de corecţie a
necesarului de căldură, în funcţie de
masa specifică a construcţiei, CM=1;
m – coeficient de masivitate termică a
elementelor de construcţie;
m=1,225-0,05D
D – indicele inerţiei termice a
elementului de construcţie D=ΣRjS24j
S24 – coeficientul de asimilare termică a
materialului pe o perioadă de 24 de
ore;
S – suprafaţa interioară a elementului de construcţie(fără ferestre);
R’0 – rezistenţă termică totală a elementului de construcţie(corectată

Qi – sarcina termică necesară pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor
şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora

Qi1 – sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat ţinând seama de numărul de
schimburi de aer necesare în încapere din condiţii fiziologice

𝐴𝐶
𝑄𝑖1 =[𝑛𝑎0 ∙ 𝐶𝑀 ∙ 𝑉 ∙ 𝜌 ∙ 𝑐𝑃 ∙ (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 ) + 𝑄𝑈 ](1 + ) [𝑊]
100
na0 – numărul de schimburi de aer necesare în încăpere
na0=0,22*10-3 [s-1] – pentru încăpere de locuit
na0=0,28*10-3 [s-1] – pentru baie
na0=0,33*10-3 [s-1] – pentru bucătărie
CM = 1
V – volumul încăperii [m3]
ρ – densitatea aerului; la 20°C ρaer=1,23 [kg/m3]
cp – căldura masică; cp=1000 [J/kg K]
QU – sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor exterioare (se
aplică numai în cazul încăperilor cu deschideri frecvente ale uşilor exterioare).QU=0.
𝐴𝐶
⇒ 𝑄𝑖1 =[1230 𝑛𝑎0 ∙ 𝑉(𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 )](1 + ) [𝑊]
100
5,5
⇒ 𝑄𝑖1 =[1230 ∙ 0,00033 ∙ 18,8 ∙ 36] (1 + ) = 289 𝑊
100

Qi2- sarcina termică necesară pentru încălzirea aerului pătruns ţinând seama de viteza
convenţională a vântului;
3 𝐴𝐶
⇒ 𝑄𝑖2 =[𝐶𝑀 𝐸 ∑ 𝐿 ∙ 𝑖 ∙ 𝑣 4 (𝑡𝑖 − 𝑡𝑒 ) + 𝑄𝑈 ] (1 + ) [𝑊]
100
5,5
⇒ 𝑄𝑖2 =6.7 ∙ 0,0667 ∙ 8,55 ∙ 36 ∙ (1 + ) = 153 𝑊
100
CM = 1;
E – factor de corecţie care ţine seama de numărul de nivele ale clădirii; E=1 pentru
clădirile care au cel mult 12 nivele;
L – lungimea rosturilor uşilor şi ferestrelor de pe faţade (perimetrul); în cazul rosturilor
formate din două elemente mobile, acestea se iau în calcul o singură dată, iar în cazul
uşilor şi a ferestrelor duble, rostul se masoară pentru un singur rând;
i – coeficient de infiltraţie al aerului prin rosturi; depinde de materialele din care sunt
executate uşile şi ferestrele, Se/Si şi gradul de impermeabilitate al clădirii;
Se - suprafaţa elementelor mobile exterioare(uşi şi ferestre exterioare);
Si - suprafaţa elementelor mobile interioare(uşi şi ferestre interioare);
v – viteza convenţională a aerului, care se alege conform zonei eoliene

𝑄𝑖 = max(𝑄𝑖1 , 𝑄𝑖2 )
⇒ 𝑄𝑖 = max(289,153) = 289 𝑊

𝐴0 + 𝐴𝐶
𝑄𝑛𝑒𝑐 =𝑄𝑇 (1 + ) + 𝑄𝑖 [𝑊]
100
⇒ 𝑄𝑛𝑒𝑐 = 341 + 289 = 620 𝑊
1. Dimensionarea corpurilor de încălzire

Corpurile de încălzire sunt schimbătoare de caldură alimentate cu agent termic, care emit
caldură prin radiaţie şi convecţie şi servesc la încălzirea încăperilor. Senzaţia de confort a
ocupanţilor încăperii este mai bună în cazul corpurilor de încălzire ce prezintă o cotă de
radiaţie mai mare.
Calculul de dimensionare se face în conformitate cu prevederile generale din STAS
1797/1, corelate cu prevederile particulare: norme de fabricaţie, instrucţiuni de utilizare,
prospecte şi agremente ale corpurilor de încălzire.
Mărimea şi numărul corpurilor de încălzire montate într-o încăpere se determină prin
calcul, astfel încât puterea termică a acestora să fie egală cu necesarul de căldură al încăperii,
conform STAS 1907/1.
În primul caz pentru dormitoare şi bucătărie am ales radiator din fontă de tip 600/2-60,
iar pentru baie și grupul sanitar, radiator tip port-prosop DELLA 700 x 400.

Caracteristici tehnice ale DELLA

600/2-60
radiatoarelor 700/400
Presiunea maximă de lucru 6 [bar] 10 [bar]
Temperatura maximă de lucru 140 [°C] 110 [°C]
Putere termică nominală la 125
359 [W]
ΔT=60°C [W/elem]
Numarul coloanelor 2 -
700
Înălţimea totală 691 [mm]
[mm]
Distanţa între axe 600 [mm] 360[mm]
Lăţime 150 [mm] 400[mm]
1,05
Volum interior 2,3 [l]
[l/elem]
6,9
Masa 5,2 [kg]
[kg/elem]
Racord 1 1/4" [toli] 1/2" [toli]

În al doilea caz pentru dormitoare şi bucătărie am ales radiator de aluminiu tip BIG 500R, BIG
500R/80, BIG 350R, BIG 600R, iar pentru baie și grupul sanitar, radiator tip port-prosop DELLA 700 x
400.
 Caracteristici tehnice ale BIG 500 DELLA
BIG 350 R BIG 500 R BIG 600 R
radiatoarelor R/80 700/400
Presiunea maximă de lucru 6 [bar] 6 [bar] 6 [bar] 6 [bar] 10 [bar]
Temperatura maximă de lucru 120 [°C] 120 [°C] 120 [°C] 120 [°C] 110 [°C]
Putere termică nominală la 129 170 151 169
359 [W]
ΔT=60°C [W/elem] [W/elem] [W/elem] [W/elem]
577 677 700
Înălţimea totală 427 [mm] 577 [mm]
[mm] [mm] [mm]
360
Distanţa între axe 350 [mm] 500 [mm] 500 [mm] 600 [mm]
[mm]
400
Lăţime 99 [mm] 80 [mm] 80 [mm] 80 [mm]
[mm]
0,20 0,37 0,30 0,45
Volum interior 2,3 [l]
[l/elem] [l/elem] [l/elem] [l/elem]
1,215
Masa 1,590 [kg] 1,370 [kg] 1,790 [kg] 5,2 [kg]
[kg/elem]
1/2"
Racord 1" [toli] 1" [toli] 1" [toli] 1" [toli]
[toli]

Condiţiile nominale ale agentului termic tur/retur:

 Agent termic – apă caldă la temperatura: 95/75°C
 Temperatură interioară: 20°C
 Presiune atmosferică normală: 1,1023 bar
 Radiator montat pe peretele exterior, sub fereastră (montat aparent)
 Racordare – pe aceaşi parte (tur-sus, retur-jos)
 Radiator vopsit în culori deschise, fără pigmenţi metalici

Numărul de elemente al corpului de încălzire se calculează cu relaţia:

𝑄𝑛𝑒𝑐
N= [𝑏𝑢𝑐]
𝜙𝑛 𝑐𝑡 𝑐𝑟 𝑐𝑚 𝑐ℎ 𝑐𝑣 𝑎
- 𝝓𝒏 – puterea termică nominală pe element, se ia în funcţie de tipul corpului;
- a – coeficient de corecţie care ţine seama de numărul elementelor de radiator
aplicabil numai radiatoarelor din fontă (depinde de numărul de elemenţi N);
0,6
a=0,94+ 𝑁 când N>10;
a=1 când N≤10;
- Ct – coeficient de corecţie care ţine seama de diferenţele de temperatură ale
agenţilor termici, altele decât cea nominală;
 - Cr – coeficient de racordare, ce ţine seama de modul de racordare al corpului de
încălzire;
- Cm – coeficient de corecţie care ţine seama de locul de montare a corpului de
încălzire;
- Ch – coeficient de corecţie care ţine seama de altitudinea (h) deasupra nivelului
mării;
- Cv – coeficient de corecţie care ţine seama de culoarea vopselei suprafeţei exterioare
a corpului de încălzire, diferită de cea normală (considerată a fi vopseaua de culori
deschise, fără pigmenţi metalici)
Aceşti coeficienţi se aplică în cazul corpurilor care nu sunt respectă condiţiile nominale;
valorile coeficienţilor se obţin din tabele.

În continuare s-a întocmit un tabel cu calculele de dimensionare a corpurilor de încălzire

pentru fiecare încăpere în parte în toate cele trei cazuri menționate mai sus.