Sunteți pe pagina 1din 5

CONVERTOARE C.C. – C.A. INVERTOARE.

Convertoarele c.c. - c.a., numite curent invertoare, s-au dezvoltat în ultimul deceniu ca
urmare a progreselor din tehnica dispozitivelor semiconductoare de putere şi a performanţelor
superioare oferite de ma şinile de c.a. în raport cu cele de c.c. Pentru sistemele de conversie
electromecanică, ca unul din domeniile de utilizare a acestor convertoare, se folosesc invertoare
trifazate de tensiune sau de curent cu o mare varietate de tipuri de scheme si comandă
(modulaţie). Se remarcă faptul că tehnicile de comandă permit funcţionarea acestor convertoare
atât în regimul propriu-zis de invertor, conversie c.c. - c.a., cât şi în regim de redresor, conversie
c.a.-c.c. Varietatea deosebită a schemelor şi tehnicilor de modulaţie ale invertoarelor utilizate în
prezent nu poate fi cuprinsă în cadrul şi obiectivul acestui manual. Ca urmare se vor prezenta
tipuri fundamentale de invertoare şi tehnici de modulaţie, cu scopul stabilirii proprietăţilor
principale, reglarea tensiunii şi frecvenţei şi conţinutul de armonici, şi pentru a se putea aprecia
influenţa acestora în conducerea unui sistem de conversie electromecanică.

Fig.1.172 Invertor monofazat de tensiune în punte.

INVERTOARE TRIFAZATE CU MODULAŢIE ÎN UNDĂ


DREPTUNGHIULARĂ.

Un astfel de invertor s-ar putea realiza prin conectarea trifazată, de obicei în stea, a trei
invertoare monofazate de tipul celui din fig.1.172. Varianta utilizată în practică, mult mai

Fig.1.174 Invertor trifazat de tensiune.


economică, este prezentată în fig.1.174. Invertorul se consideră alimentat de la o tensiune
continuă Vd =cst., iar sarcina, trifazată simetrică, de tipul R+L, conectată în stea, cu nulul O
izolat. Comanda convertorului se realizează pe fiecare braţ , în antifază, ca la convertorul
monofazat. Comandă pe cele trei braţe, A, B si C sunt decalate cu 2π / 3 , aşa cum este prezentat
în fig.1.175. Tensiunile uAN , uBN şi uCN rezultă cu uşurinţă analizând starea comutatoarelor
statice de pe fiecare braţ.

fig.1.175 Formele de undă pentru invertorul trifazat.


Tensiunile de linie la ieşirea convertorului se calculează cu
u = u −u
AB AN BN
u = u −u
BC BN CN (1.277)
u = u −u
CA CN AN

şi au o forma fig.1.175, de tip bipolar, cu variaţie între +Vd şi –Vd. Tensiunea pe faza A a
receptorului, uAO , se poate calcula conform modelului următor.
Tensiunile pe cele trei faze rezultă din
u = u −u
AO AN ON
u = u −u
BO BN ON (1.278)
u = u −u
CO CN ON

Însumând relaţiile (1.256) rezultă


u +u +u
u = AN BN CN ,
ON 3
u + u +u (1.279)
u
AO= u AN −
AN BN CN

3
întrucât datorită conexiunii trifazate există relaţia
uAO + u BO + uCO = 0 (1.280)
Aplicând relaţia (1.279) pentru fiecare interval Tc/6
rezultă o variaţie în trepte a tensiunii uAO de forma celei
prezentate în fig.1.175. Armonicile de ordinul l ale tensiunilor
de linie u1 ,u1 ,u1 formează un sistem trifazat simetric de
AB BC CA

tensiuni de succesiune directă, având faza iniţială −π / 6 .


Valoarea maximă a tensiunii de linie se calculează cu
l1 34
U AB = 2 π Vd , (1.281)
iar valoarea efectivă după
l1
U
U 1AB = AB2 = 0,78Vd (1.282)
Conţinutul de armonici superioare al tensiunilor furnizate de braţele invertorului este
acelaşi de la invertorul monofazat, adică întregul spectru de armonici impare. Ca urmare a
conexiunii trifazate, în spectrul de armonici al tensiunilor de linie dispar armonicile multiplu de
trei, reducând sensibil deformarea acestora în sensul apariţiei, în afara fundamentalei, doar a
armonicilor 5, 7, 11, 13 ş.a.m.d. Armonicile fundamentale ale tensiunilor de fază formează de
asemenea un sistem trifazat simetric de succesiune directă, defazat faţă de sistemul de tensiuni de
linie cu π / 6 în urmă,adica caracteristic unui sistem trifazat standard. Se poate arăta că
similitudinea există şi la nivelul valorilor tensiunilor. Astfel valoarea maximă a tensiunii în fază
este
l 1 l1U AB
2
U AO = 3 = π Vd , (1.283)
respectiv valoarea efectivă
U1 = 2 V. (1.284)
AO π d
Conţinutul de armonici al tensiunilor de fază conţine însă întreg spectrul armonicilor
impare. Rezultă că proprietăţile acestui tip invertor nu sunt prea favorabile în sensul că:
nu se poate regla tensiunea de ieşire;
conţinutul de armonici este bogat şi aflat în apropierea fundamentalei.
Astfel de scheme de invertoare se realizează cu tiristoare lente cu stingere forţată şi în
general la puteri mari. Pentru reglarea tensiunii se apelează la alimentarea circuitului intermediar
printr-un convertor c.a-c.c. comandat.

PSPICE
PSIM