Sunteți pe pagina 1din 2

Comunicare şi relaţii publice 90 Ce

8.1. Tipuri de

negociere
Cea mai uzuală formă specifică de negociere este negocierea afacerilor sau negocierea
comercială care se concretizează în contract, acte şi fapte de comerţ precum vânzarea -
cumpărarea, parteneriatul, închirierea, concesiunea, franchising-ul etc.

În cadrul acesteia, un loc special ocupă tehnicile de vânzare. Apoi, un spaţiu larg ocupă
negocierile politice. Acestea pot fi negocieri interne, atunci când se poartă între partide şi
organizaţii de nivel naţional, dar pot fi şi negocieri externe, atunci când sunt purtate între
guverne şi organizaţii internaţionale. Negocierile politice externe reprezintă sfera diplomaţiei. În

În sfârşit, mai poate fi vorba de negocieri sindicale (patronat-sindicate), negocieri salariale şi ale contractelor şi oa
conflictelor de muncă, negocieri pe probleme de asistenţă şi protecţie socială, negocieri parlamentare, juridice etc. an
de
to
Prin negociere înţelegem orice formă de confruntare nearmată, prin care două sau mai multe
părţi cu interese şi poziţii contradictorii, dar complementare, urmăresc să ajungă la un
Pe
aranjament reciproc ai cărui termeni nu sunt cunoscuţi de la început. În această confruntare, în
fo
mod principial şi loial, sunt aduse argumente şi probe, sunt formulate pretenţii şi obiecţii, sunt
CO
făcute concesii şi compromisuri pentru a evita atât ruperea relaţiilor, cât şi conflictul deschis.
1.
dis
Negocierea permite crearea, menţinerea sau dezvoltarea-unei relaţii interumane sau sociale, în 2.
general, ca şi a unei de afaceri, de muncă sau diplomatice, în particular. Negocierea este
inseparabilă de comunicarea interumană şi, în mod inevitabil, este bazată pe dialog. A negocia
înseamnă a comunica în speranţa de a ajunge la un acord.

Negocierea afacerilor este o formă particulară de negociere, centrată pe existenţa unui produs
sau a unui serviciu, pe de o parte, şi a unei nevoi de satisfăcut, pe de altă parte. Acordul are
caracter comercial şi se poate concretiza într-un act de comerţ, o convenţie, o comandă, un În
contract de vânzare-cumpărare, un parteneriat, un leasing etc. sau doar în modificarea unor
clauze, a unor niveluri de preţ, a unor condiţii de calitate sau de livrare, transport etc. CO

1.
Negocierea comercială devine necesară şi este posibilă ori de câte ori sunt îndeplinite trei
condiţii simple pe o piaţă mai mult sau mai puţin liberă: