Sunteți pe pagina 1din 4

Educaţie timpurie

Rolul basmelor şi poveştilor


în formarea conştiinţei morale
la copii

ale evoluţiei lor. Aceste achiziţii sînt făcute cu ajutorul


Tatiana Turchină adulţilor – părinţi, bunici, educatori. Copilul are nevoie
să dobîndească virtuţile cardinale existenţei umane: ade-
Universitatea de Stat din Moldova
vărul, bunătatea, mărinimia, înţelepciunea, cumpătarea,
curajul, dreptatea, altruismul, deoarece “ieşind din mîi-
A fost odată ca niciodată... De cîte ori îşi încep părin- nile mele nu va fi nici magistrat, nici soldat, nici preot,
ţii ziua sau o termină prin a rosti aceste cuvinte, chiar şi el va fi mai întîi om” (J.-J. Rousseau). De aceea, familia
pentru a mia oară. Cine dintre noi nu este pus la „muncă” şi, mai ales, grădiniţa ar trebui să-i asigure, pe lîngă o
de copilul său, mai ales seara, înainte de culcare, şi nu-i educaţie intelectuală, fizică şi estetică corespunzătoare
spune o poveste? O diversitate de acţiuni, emoţii, experi- vîrstei, şi o orientare morală în sistemul relaţiilor sale cu
enţe... Aproape în fiecare basm are loc o luptă a „eroului” lumea înconjurătoare, care să ducă la închegarea unor
fie cu dragonul, balaurul, căpcăunul, fie cu ursul, lupul, calităţi morale şi la acumularea celor mai elementare
vrăjitoarele rele. Şi, de regula, „eroul” învinge răul, iar deprinderi de comportament.
atmosfera basmului, după ce a fost tensionată şi plină Prin realizarea obiectivelor educaţiei morale copiii
de suspans, se destinde, devine luminoasă. îşi formează reprezentări morale (imagini intuitive a
Ştie cineva ce simte copilul în acest timp? I-am ceea ce este caracteristic unui complex de situaţii, fapte
privit vreodată chipul atunci cînd ascultă povestea? Ce morale) intense, clare, precise, bogate în conţinut; pre-
învaţă el din poveşti şi basme? Ce ne dorim să ajungă în cum şi premise ale judecăţilor morale, unele deprinderi
sufleţelul lui fraged? De cîte ori stăm sa cugetăm asupra morale şi premise pentru viitoarele calităţi morale (de
modului în care o poveste, oricît de scurtă, contribuie voinţă şi caracter). Toate acestea sînt realizabile prin
la educaţia lui? integrarea copilului în situaţii morale şi prin valorificarea
Cu siguranţa, lumea basmelor şi a poveştilor îşi pune experienţei morale personale.
puternic amprenta asupra dezvoltării psihice a copilului. Necesitatea de a începe însuşirea unor compor-
Prin intermediul acestora, el primeşte o avalanşă de tamente pozitive cît mai devreme este justificată de
mesaje cu aplicabilitate în cotidian. Deoarece fac parte faptul că la această vîrstă se formează cu uşurinţă
din viaţa copilului, ele pot fi folosite ca instrumente automatismele, care stau la baza deprinderilor de con-
pentru formarea unor reprezentări şi concepţii ce ar duită civilizată. Cu timpul, aceste deprinderi se vor
facilita adaptarea lui psihosocială. Spaţiul cronologic al perfecţiona şi se vor transforma în obişnuinţe, care,
perioadei preşcolare este impregnat de acumulări semni- la rîndul lor, printr-o acţiune educativă continuă se
ficative sub toate aspectele, aceşti ani constituind pentru vor transforma în trăsături de personalitate stabile.
copil, sub semnul cantităţii, echivalentul unei veritabile Succesul educaţiei morale la vîrsta preşcolară nu vine
universităţi – de fapt, cea mai importantă. Preşcolarii sînt de la sine, ci este rezultatul unei munci migăloase,
capabili să facă achiziţii fundamentale, a căror calitate desfăşurate cu pasiune şi responsabilitate de părinţi şi
va influenţa considerabil integrarea în fazele următoare educatoare. Mai întîi, preşcolarul va fi învăţat să acţi-

23
educaţie timpurie

oneze în concordanţă cu cerinţele adulţilor, iar apoi va obiectivă, cînd actul este evaluat în funcţie de gradul de
fi ajutat să înţeleagă de ce este bun un comportament şi conformitate materială cu legea şi nu în funcţie de relele
nu altul, el fiind capabil a discerne. intenţii de a încălca legea, sau de intenţia bună, care
Preşcolarul nu înţelege şi nu poate explica ce în- se găseşte, fără voia subiectului, în conflict cu regula.
seamnă adevăr, bine, cinste, altruism, dar se comportă Astfel, atunci cînd minte, copilul este constrîns să spună
şi percepe conduitele celorlalţi (fraţi mai mari, părinţi, adevărul chiar dacă nu percepe valoarea lui socială şi
educatoare, personaje) în raport cu adevărul, binele, înainte de a înţelege că deformarea realităţii se poate da-
cinstea, altruismul. Pentru a putea delimita notele iniţiale tora jocului simbolic. Regula respectării adevărului este
ale situaţiilor în care este antrenat, în vederea însuşirii deci exterioară copilului. Normele morale sînt pentru el,
noţiunilor morale, el trebuie să-şi formeze capacitatea susţine Atkinson, „aspecte predeterminate şi permanente
de a aprecia moral. De aceea, urmează să-i oferim cri- ale lumii aşa cum ar fi legea gravitaţiei”. Binele şi răul
terii obiective de apreciere a faptelor morale. Copilul sînt văzute în „alb” şi „negru”, iar o acţiune este judecată
nu poate fi lăsat singur să se orienteze în multitudinea mai degrabă în funcţie de dimensiunea consecinţelor
de fapte şi atitudini manifestate în jurul lui, ci trebuie decît de intenţiile autorului (1).
dirijat spre acelea care îl influenţează pozitiv şi din care Nu există un instrument unic pentru formarea conşti-
se va alimenta cu impresii pozitive; el simte nevoia de inţei morale la copii. Dacă exemplul adulţilor şi imitarea
sprijin – prin urmare, adultul va sublinia comportamentul sînt primele strategii de achiziţie a regulilor de condu-
pozitiv cu aprecieri şi întăriri verbale: “ai fost cuminte ită, grădiniţa o face prin toate metodele de instruire şi
astăzi”, “este bine ce ai făcut”, “ai făcut bine ca ţi-ai educaţie, începînd cu salutul de dimineaţă şi terminînd
ajutat colegul să se îmbrace”, “aşa e corect”, “aşa nu cu cel de plecare.
e corect” etc.
Pentru a înţelege noţiunea morală nu e suficient a-i Cutiuţa cu sugestii
înţelege sensul, copilul are nevoie de exemple practice. ***
Bunăoară, salutul. Copilul află dintr-o discuţie tematică Jocul de creaţie (cu subiect din viaţa cotidiană sau
că se cuvine să salute cînd vine dimineaţa la grădiniţă, din poveşti, jocul de construcţie etc.) reprezintă o me-
însă, dacă printr-un joc-exerciţiu nu este exemplificat todă fundamentală în realizarea programei curriculare.
cum trebuie să salute, unde să privească în momentul Valenţele lui educative sînt nelimitate: reprezentările
rostirii salutului şi nu este pus în situaţia practică de morale realizate şi reactualizate prin el sînt saturate
a saluta, comportamentul dat va rămîne la stadiul de afectiv, dar mai clare, mai stabile decît cele formate
noţiune morală. Acest lucru este valabil şi pentru fa- pe altă cale; ele conţin mai multe elemente generale,
milie: dacă părinţii le vorbesc copiilor despre regulile elemente semnificative, logica afectivă reuşind să
de salut, dar nu practică acest comportament, ei nu vor delimiteze şi să unească semnificativul emoţional cu
reuşi să-l aplice. cel cognitiv; comportamentul copilului este corectat;
Capacitatea de înţelegere a preşcolarului necesită se formează capacitatea empatică faţă de personajele
un exerciţiu permanent: noţiunile de bine şi rău sînt apropiate vîrstei, precum şi trăiri puternice faţă de
deosebite în timp şi prin multiple activităţi. normele morale implicite. Educatoarele vor ţine cont
Cele menţionate mai sus se bazează pe concepţia de aceste aspecte, dar şi de condiţiile pe care trebuie
formării judecăţilor morale la copil a lui J. Piaget, care să le asigure:
distinge etapa moralei heteronome, caracterizată de - să-i orienteze pe copii în asumarea de roluri (co-
existenţa unui respect unilateral, specific copiilor de pilul nu trebuie “să se aleagă” mereu cu acelaşi
vîrstă preşcolară, cînd forţa consemnelor este legată de tip de rol, mai ales negativ);
prezenţa materială a celui care le-a furnizat. În absenţa - să-i lase să schimbe comportamentul interpre-
respectului, legea, regula îşi pierde acţiunea, încălcarea tat;
ei duce, în cel mai bun caz, la o jenă de moment. Pînă - să formeze nu numai flexibilitatea în conduită, ci
la 7 ani copiii practică mai mult un joc individual, mai şi capacitatea de a accepta modificarea impusă de
puţin normativ, regulile sînt acceptate de la cei mai mari. ceilalţi (trebuie să acceptăm şi punctul de vedere
Prin urmare, cooperarea nu este posibilă. În privinţa al celuilalt!);
conştiinţei regulii, pînă la 7 ani, regula adevărată vine - să le asigure jocuri de creaţie care să integreze
din exterior, ea este sacră şi externă, nu poate fi schim- personaje pozitive din mai multe poveşti (Fru-
bată (1). Ulterior, se produce un fenomen de asimilări moasa adormită, Cenuşăreasa, Fata moşului
sistematice, identificarea cu părintele sau cu imaginea etc.);
autorităţii, care, nu de puţine ori, generează o stare de - să inducă anumite conduite negative în jocul cu
ambivalenţă afectivă. Morala heteronomă este înlocuită subiect, faţă de care copiii să ia atitudine;
treptat de realismul moral, care duce la responsabilitate - să controleze şi să corecteze relaţiile înfiripate

Rolul basmelor şi poveştilor în formarea conştiinţei morale la copii

24
educaţie timpurie

în timpul jocului, relaţii nedeterminate de rol


(dominarea unora, certuri etc.);
- să-i ajute cu discreţie să ia atitudine faţă de cei
care încalcă regulile jocului.

***
Proverbele şi zicătorile populare reprezintă un
tezaur inestimabil de înţelepciune, ale cărui valori şi
sensuri nu se sting niciodată. Pentru generaţiile care
ne-au precedat, acestea au constituit nu numai norme de
comportare, ci şi modele de acţiune în cele mai variate
împrejurări din viaţă.
Folosirea proverbelor şi zicătorilor în educarea
moral-civică a preşcolarilor reprezintă un aspect al
trecerii la o nouă calitate, superioară. De aceea, este
bine ca părinţii şi educatoarele să recurgă la ele cît mai
des, adaptîndu-le la orice situaţie din programul zilnic,
deoarece acestea contribuie din plin la formarea perso-
nalităţii copiilor. - au rol benefic asupra afectivităţii unui copil, frica,
Prin proverbe şi zicători le putem educa preşco- bucuria, iubirea sînt trăite la intensitate maximă,
larilor calităţi morale ca: cinstea, hărnicia, răbdarea, fără ca el să fie pus în situaţii periculoase sau
dragostea de muncă, de oameni şi de ţară, bunătatea, dificile.
curajul, atitudinea justă faţă de colegi, respectul faţă de Poveştile pregătesc copilul pentru confruntarea cu
cei mari, modestia etc. Aceste instrumente ar trebuie situaţii neplăcute. Ele îi transmit certitudinea unui final
să fie parte a tuturor activităţilor cu cei de vîrstă mică. fericit, iar la această vîrstă este bine sa trăiasca cu astfel
De exemplu, odată citită Povestea omului leneş, copi- de gînduri.
ilor li se demonstrează că lenea aduce necazuri şi prin De regulă, personajul principal al poveştilor iniţial
intermediul următoarelor proverbe: Leneşul cată lucru, nu este conştient de calităţile sale, de puterile deosebite
dar nu doreşte să-l găsească; Din lene se trag multe pe care le posedă, dar pe măsură ce înfruntă obstacole
metehne; Se însoară leneşul cu somnoroasa. Cu ajutorul şi trăieşte noi experienţe, devine erou, eroul propriei
proverbului Pînă nu baţi la uşă, nu îndrăzni să intri în vieţi. Poveştile tratează teme din realitate: conflictul
casă pot fi formate deprinderi de comportare civilizată părinţi-copii (ex., Făt Frumos, copilul care se simte
(sosind dimineaţa la grădiniţă, se cuvine să bateţi la uşă, neînţeles de către părinţi), dificultatea alegerii unui
aşa cum trebuie să procedaţi şi acasă etc.). scop în viaţă (ex., Harap Alb), confruntarea cu obsta-
cole care stau în calea atingerii scopului (ex., probele
*** la care sînt supuşi eroii), depăşirea obstacolelor şi
Povestea şi basmul deţin mai multe avantaje în împlinirea destinului (ex. căsătoria lui Făt Frumos cu
dezvoltarea copilului. Şi anume: fiica Împăratului Roşu) etc.
- el află care sînt consecinţele metehnelor şi cali- Datorită caracterului lor fantastic, poveştile sînt un
tăţilor umane, ale faptelor bune şi rele; spaţiu în care, prin identificarea cu un anumit personaj,
- antitezele atotprezente în basme îl ajută să facă fiecare poate reuşi să depăşească anumite impedimente
Didactica Pro..., Nr.3(61) anul 2010

diferenţa între bine şi rău, între minciună şi sau poate găsi soluţii creative la probleme care par co-
adevăr, între laşitate şi curaj; pleşitoare. Astfel, putem spune că poveştile reprezintă
- îl învaţă care sînt calităţile pozitive şi care sînt o formă de comunicare simbolică a inconştientului
defectele cele mai des întîlnite la oameni; colectiv, în care se poate regăsi fiecare dintre noi.
- trăind alături de personajul preferat, copilul Oare toate poveştile au impact asupra copiilor?
învaţă multe lucruri despre lumea din jur; Trăsătura definitorie a poveştii, care o face să fie
- începe să funcţioneze imaginaţia celui mic, care considerată contributivă la dezvoltarea conştiinţei mo-
este nevoit să construiască în minte peisaje, rale, constă în faptul că ea este purtătoarea unui model al
chipuri, situaţii; împlinirii de sine, al atingerii scopului (chiar al fericirii).
- stimulează intelectul copilului care se străduieşte Aceasta îşi propune să-i evidenţieze copilului anumite
să reţină cît mai multe detalii ale poveştii, să aspecte ale situaţiei problematice în care se află, şi pe
memoreze cuvintele folosite de adult pentru a fi care îi este greu să le perceapă, şi să ofere posibilităţi
capabil sa le reproducă; de rezolvare creativă.

Rolul basmelor şi poveştilor în formarea conştiinţei morale la copii

25
educaţie timpurie

Un exemplu de poveste:

SOLDĂŢELUL DE JUCĂRIE
Soldăţelul zăcea aruncat la gunoi, trist şi speriat. Simţea că ceva în interiorul lui fusese montat greşit, dar nu
ştia ce putea să facă, pentru că nu era foarte sigur ce anume era greşit. În noaptea aceea, cum stătea aşa bietul
soldăţel în întuneric, i s-a arătat deodată ceva luminos. Pe măsură ce arătarea se apropia, se dovedea a fi o zînă
minunată şi plină de strălucire. Cînd s-a apropiat destul de mult, zîna s-a prezentat, zicînd:
– Eu sînt zîna visurilor distruse.
– Visuri distruse? Ce înseamnă asta?, a întrebat încetişor soldăţelul de jucărie. Nimeni nu mă poate repara,
pentru că nici eu nu ştiu ce mi s-a stricat.
– Păi nici nu este nevoie să ştii tu asta, i-a răspuns cu drăgălăşenie zîna cea strălucitoare.
Apoi 1-a ridicat uşurel pe soldăţel şi a zburat cu el la meşterul de jucării. Zîna 1-a rugat pe meşter să repare
părţile stricate ale soldăţelului şi să-l facă să se mişte aşa cum era de aşteptat de la oricare altă jucărie. Meşterul
a fost foarte fericit să repare soldăţelul...
Sempronia Filipoi

Din perspectivă metodică, se porneşte de la o poveste tot aşa părinţii şi educatoarele au înalta responsabilitate
ori povestire în care sînt subliniate faptele bune şi cele de a cultiva în sufletul copiilor mugurii bunei cuviinţe
rele ale personajelor, apoi se iniţiază o discuţie despre prin dezvoltarea de:
personajele pozitive şi cele negative. Urmează transpu- – deprinderi morale (respectarea regulilor de purta-
nerea acestor aspecte într-un joc de rol, într-o sociogramă re accesibile vîrstei lor, în felul acesta formîndu-
literară, chiar un studiu de caz, care să pornească de la şi treptat o atitudine conştientă faţă de cerinţele
o situaţie concretă petrecută în cadrul colectivului de societăţii, acţionînd corect şi abţinîndu-se de la
copii sau de la o ştire apărută la televizor. fapte interzise);
Pentru a percepe sensul pozitiv al conduitei morale – trăsături pozitive de voinţă şi caracter (hărnicia,
atunci cînd situaţia morală ne oferă un sens negativ, cinstea, modestia, curajul etc.);
aceasta trebuie transformată în contrariul său, prin apre- – sentimente morale (dragostea, prietenia etc.).
cierea copiilor. Preşcolarul percepe conduita negativă a
iedului din povestea Iedul cu trei capre de Octav Pancu REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
Iaşi, dar trebuie să rămînă cu o imagine corectă din punct 1. Bonchiş, E., Teorii ale dezvoltării copilului, Ed.
de vedere moral. Atunci cînd textul nu ne ajută, valorifi- Dacia, Cluj-Napoca, 2006.
căm şi stimulăm potenţialul creativ al vîrstei: “Voi cum 2. Bonchiş, E., Dezvoltarea umană, aspecte psiho-
credeţi că ar trebui să procedeze personajul?”. sociale, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000.
Aşa cum grădinarul se apleacă asupra florilor sale cu 3. Piaget, J., Judecata morală la copii, Ed. Didac-
migală, dragoste şi răbdare, pentru a le urmări creşterea, tică şi Pedagogică, Buc., 1980.

Rolul basmelor şi poveştilor în formarea conştiinţei morale la copii

26