Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7.
Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU
T O L E R A N Ţ E
♦ Pentru uzul studen ţ ilor ♦
BAZELE TEORETICE ALE PRESCRIERII PRECIZIEI
Capitolul 7 Fig. 7.1. Reprezentarea jocului
PRESCRIEREA PRECIZIEI ASAMBLĂRILOR
♦ Rezumat ♦
© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
Bucure şti, UPB, Catedra TCM
2
Capitolul 7
PRESCRIEREA PRECIZIEI ASAMBLĂRILOR
• N oţ i u n i l ă m u r i t o a r e p r i v i n d p r e c i z i a a s a m b l ă r i l o r.
Conceptele de ajustaj, joc şi strângere
Conform standardului SR EN 20.286-1/1997.
a. Aspectele precizie i asamb l ă r ilor
Din punct de vedere al naturii caracteristicilor care determină precizia asamblărilor aceasta poate fi:
• Precizie dimensională a asamblărilor;
• Precizie de poziţie relativă a asamblărilor.
b. Definirea conceptelor de ajus taj, joc si strângere
Pentru a prescrie şi a evalua precizia dimensională a unei asamblări se definesc conceptele de ajustaj,
joc şi strângere.
• AJUSTAJ: “relaţia rezultată din diferenţa, înainte de asamblare, dintre dimensiunile a două piese,
alezaj şi arbore, care trebuie să fie asamblate şi care „au aceeaşi dimensiune nominală”.
Relaţia rezultată din diferenţa, înainte de asamblare, poate fi de două feluri:
− Joc;
− Strângere.
• JOCUL: “diferenţa dintre dimensiunea alezajului şi arborelui, înainte de asamblare, atunci când
diametrul arborelui este mai mic decât diametrul alezajului” (fig. 7.1):
Joc
D
d
Joc = D - d > 0; d < D. (7.1)
• STRÂNGEREA: „diferenţa negativă dintre dimensiunile alezajului şi arborelui, înainte de asamblare,
atunci când diametrul arborelui este mai mare decât diametrul
alezajului” (fig. 7.2):
Strângere
D
d
Strângere = - (D – d) = d - D > 0; d > D. (7.2)
Fig. 7.2. Reprezentarea strângerii
• PRINCIPALELE TIPURI DE AJUSTAJE. Tipurile de ajustaje se identifică şi se denumesc în
funcţie de relaţia existentă înainte de asamblare, respectiv:
1. Ajustaje cu joc;
2. Ajustaje cu strângere;
3. Ajustaje intermediare.
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 3 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 4

7.1. PRESCRIER EA PRE CIZIEI DIMENSI ONALE A ASAMBL ĂRILOR C. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor probabile
PE BAZA AJUSTAJELOR CU JOC • În producţia de serie mare şi masă, la prelucrarea a două loturi de piese, alezaje şi
arbori, valorile dimensiunilor efective se obţin după o anumită lege de distribuţie, a cărei cunoaştere permite calculul
A. Definirea şi reprezentarea ajustajelor cu joc jocurilor probabile, J max . prob şi J min . prob , cunoscând jocurilor prescrise, conform schemei din figura 7.4.
• DEFINIŢIE: ajustajul cu joc este “ajustajul care după asamblare asigură întotdeauna un joc între alezaj Tj = Taj j
şi arbore, adică un ajustaj la care dimensiunea minimă a alezajului este sau mai mare sau, în caz extrem,

Frecvenţa valorii
Tj prob = Taj j prob

jocului efectiv
egală cu dimensiunea maximă a arborelui”.
−0 ,013
• EXEMPLU: fie ajustajul D = φ 10 H7 şi d = φ 10 f6 sau D = φ 10 +0 ,015
0 şi d = φ 10 −0 ,022
• REPREZENTAREA GRAFICĂ a ajustajelor cu joc
(+)

Abateri
0 J
min Jmin prob Jmax prob Jmax
As Figura. 7.4. Schema stabilirii mărimilor limită probabile ale unui ajustaj cu joc
TD As= +0,2
+ 0,015
TD 1. Calculu l toleran ţ ei probabil e . În ipoteza că legea de distribuţie a dimensiunilor efective

Jmax
Ai=0 0 Ai=0 Linia
max

m ai=-0,2 este distribuţia normală, Gauss - Laplace (fig. 7.4), toleranţa probabilă a ajustajului cu joc se
- 0,022 Jmin as=-0,1 as J min zero
D nom = D min

as

Dnon=Dmin=dnom=10
=- 0,013
Jmax ai determină pornind de la proprietatea dispersiei, D, conform căreia:
Td Td
dmax D ( asambl . ) = D ( D + d ) = ( D D ) + D ( d ) . (7.7)

dmax
= d nom

dmin
=D
min
=dn
Dacă se înlocuieşte dispersia, D, cu abaterea medie pătratică, σ, se obţine:

Dmax
on

dmin
Dn
2
o (-) σ asambl = σ 2 ( D + d ) = σ 2 ( D ) +σ 2 ( d ) sau (7.8)

σ asambl = σ 2 ( D ) + σ 2 ( d ) . (7.9)
Prin înmulţirea cu 6 a ambilor membri ai ecuaţiei (7.9) rezultă:
Figura 7.3. Reprezentarea completa şi simplificată a ajustajelor cu joc
Precizare. La ajustajele cu joc întotdeauna toleranţa alezajului se află deasupra toleranţei arborelui. 6 ⋅ σ asambl = [ 6 ⋅ σ ( D )]2 + [ 6 ⋅ σ ( d ) ] 2 . (7.10)
La limită, se poate considera că precizia maşinii-unelte este
B. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor prescrise
W = 6 ⋅ σ = T j prob = Taj. j prob < T j = Taj . j , astfel încât relaţia (7.10) devine:
1. Jocurile limită, respectiv
T j prob = Taj . j prob = TD2 + Td 2 . (7.11)
− Jocul maxim, J max : “diferenţa pozitivă dintre dimensiunea maximă a alezajului şi dimensiunea
minimă a arborelui”, ţinând seama că D nom = d nom , rezultă: 2. Calculul jocurilor limită probabile. Conform schemei din figura 7.4 J max . prob şi J min . prob :
T j − T j prob
J max = Dmax − d min = (Dnom + As ) − (d nom + ai ) = As − ai . (7.3) J max . prob = J max − ; (7.12)
2
Pentru exemplul considerat jocul maxim este: J max = As − ai = 0,015 − ( −0 ,022 ) = +0 ,037 mm. T j − T j prob
J min . prob = J min + . (7.13)
− Jocul minim, J min : „diferenţa pozitivă dintre dimensiunea minimă a alezajului şi dimensiunea 2
• Pentru exemplul din figura 7.3 valorile celor trei mărimi probabile sunt:
maximă a arborelui”, ţinând seama că D nom = d nom , rezultă:
J min = Dmin − d max = (Dnom + Ai ) − (d nom + as ) = Ai − as . (7.4) − T j prob = Taj. j prob = 0,0152 + 0,0092 = 0,017 mm < T j =0,024 mm;
Pentru exemplul considerat jocul minim este: J min = Ai − a s = 0 − ( −0,013 ) = +0 ,013 mm. − J max . prob = 0 ,037 − ( 0 ,024 − 0 ,017 ) / 2 = +0 ,0335 mm;
2. Jocul mediu, J med , considerat ca fiind jocul nominal, J nom : − J min . prob = 0 ,013 + ( 0 ,024 − 0 ,017 ) / 2 = +0 ,0165 mm.
J med = J nom = ( J max + J min ) / 2 . (7.5) D. R e c o m a n dă r i p r i v i n d a l e g e r e a a j u s t a j e l o r c u j o c
Pentru exemplul considerat jocul mediu este: J med = J nom= (Jmax+ Jmin) / 2 = ( 0,037 + 0,013) / 2 = +0,050 mm. • Prescrierea preciziei pe baza ajustajelor cu joc se recomandă când se cer o serie de condiţii, precum:
− Asamblarea este mobilă, iar piesele asamblate execută o mişcare relativă, de rotaţie sau de translaţie;
3. Toleranţa jocului, T j , sau toleranţa ajustajului cu joc, Taj . j : diferenţa dintre cele două valori limită ale jocului: − Frecvenţa montării şi demontării componentelor asamblate este mare.
• Valorile jocurilor limită prescrise se aleg în funcţie de factorii care caracterizează asamblarea:
T j = Taj. j = J max − J min = (Dmax −dmin) − (Dmin −dmax) = ( Dmax − Dmin ) + (dmax − dmin ) = TD +Td > 0 . (7.6) 1. Materialul şi construcţia pieselor componente (lungimea asamblării);
Pentru exemplul considerat toleranţa jocului este: T j = Taj . j = TD + Td = 0,015 + 0 ,009 = 0 ,024 mm. 2. Tipul şi mărimea solicitărilor;
3. Viteza şi durata mişcării relative;
4. Condiţiile de exploatare: mediul, temperatura, posibilităţile de montare-demontare, deplasarea axială etc.
© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 5 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 6

7.2. PRESCRIER EA PRE CIZIEI DIMENSI ONALE A ASAMBL ĂRILOR 3. Toleranţa strângerii Ts , denumită şi toleranţă ajustajului cu strângere, Taj . s : diferenţa dintre
PE BAZA AJUSTAJELOR CU STRÂNGERE cele două valori limită ale strângerii, respectiv:
Ts = T aj . s = Smax − Smin = (d max − D min ) − (d min − D max ) = = (d max − d min ) + (Dmax − Dmin ) = Td + TD > 0 .(7.17)
A. Definirea şi reprezent area grafică a ajustajelor cu strângere
Pentru exemplul considerat toleranţa strângerii este: Ts = T aj . s = T d + T D = 0 ,015 + 0 ,009 = 0 ,024 mm.
• DEFINIŢIE: ajustaj cu strângere = “ajustajul care după asamblare asigură întotdeauna o
strângere între alezaj şi arbore, adică un ajustaj în care dimensiunea maximă a alezajului este mai
mică sau, în caz extrem, egală cu dimensiunea minimă a arborelui”. C. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor probabile ale ajustajelor
cu strângere
• EXEMPLU: fie ajustajul D = φ 10 H7 şi d = φ 10 r6 sau D = φ 10 +0 ,015
0 şi d = φ 10 +0 ,028
.
+0 ,019
• REPREZENTAREA GRAFICĂ a ajustajelor cu strângere • Relaţiile pentru calculul mărimilor probabile ale ajustajelor cu strângere se obţin pe baza unor
ipoteze asemănătoare celor prezentate în cazul ajustajelor cu joc, prezentate în paragraful 7.2.3.
1. Cal c ulul tol e ran ţei proba b ile a a j ustajului cu strâ n gere

Smin
(+)
smin

as =0,028
Td Td

Abateri
smax

a +0,6

Smax
as
0,4 T s prob = Taj . s prob = TD2+ Td 2. (7.18)

ai =0,019
s=

=0,2As
ai

ai
TD As
As =0,015 =+ TD
i
0 a Linia
Cal c ulul s trângeril o r l i mit ă prob abile. Relaţiile pentru calculul strângerilor limită
max

dmax
d min

n Ai=0 Ai=0
As zero 2.
Dnom =Dmin

Dnon=Dmin=dnom=10
= dnom

probabile, respectiv S max . prob şi S min . prob , se obţin pe baza unei scheme similară celei prezentate în

Dmax
mi

dmin
=dnom
D
= Dm
no
dm nom
in
figura 7.4:
D=
non (-)
Ts − Ts prob
=
D S max . prob = S max − ; (7.19)
2

Figura 7.7. Reprezentarea completă şi simplificată a ajustajelor cu strângere

Figura7.5. = S min Ts − Ts prob
S min . prob + . (7.20)
2
Preciz a r e . L a ajustajele cu strângere întotdeauna toleranţa arborelui se află deasupra toleranţei
alezajului. • Pentru exemplul prezentat mărimile probabile au valorile:

B. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor prescrise ale ajustajelor • Ts prob = Taj . s prob = 0 ,015 2 + 0 ,009 2 = 0 ,017 mm < T s =0,024mm;
cu strângere • S max . prob = 0 ,028 − ( 0 ,024 + 0 ,017 ) / 2 = + 0 ,0245 mm;
• S min . prob = 0 ,004 + ( 0 ,024 − 0 ,017 ) / 2 = + 0 ,075 mm.
1. Strângerile limi t ă, respectiv
− Strângerea maximă, S
max : “diferenţa negativă, înainte de asamblare, dintre dimensiunea
D. R e c o m a n dă r i p r i v i n d a l e g e r e a a j u s t a j e l o r c u s t r â n g e r e
minimă a alezajului şi dimensiunea maximă a arborelui”, respectiv, ţinând seama că
D nom = d nom , rezultă: • Prescrierea preciziei pe baza ajustajelor cu joc se recomandă atunci când în funcţionare se cer o serie
de condiţii:
S max = − ( Dmin − d max ) = d max − Dmin = (d nom + a s ) − (Dnom + Ai ) = a s − Ai > 0 . (7.14)
− Asamblarea este fixă, iar piesele componente nu trebuie să aibă o mişcare relativă;
Pentru exemplul considerat strângerea maximă este: S max = a s − Ai = 0,028 − 0 = + 0,028 mm. − Utilizarea asamblării cu strângere pentru oprirea deplasărilor relative între piesele asamblate,
− Strângerea minimă, S min : “diferenţa negativă , înainte de asamblare, dintre dimensiunea maximă înlocuind elementele de fixare.
a alezajului şi dimensiunea minimă a arborelui”, respectiv, ţinând seama că D nom = d nom , rezultă: • Valorile jocurilor limită prescrise se aleg în funcţie de factorii care caracterizează asamblarea:

S min = − (Dmax − d min ) = d min − Dmax = (d nom + ai ) − (Dnom + As ) = ai − As > 0 . (7.15) 1. Materialul şi construcţia pieselor componente (lungimea asamblării);
2. Tipul şi mărimea solicitărilor;
Pentru exemplul considerat strângerea minimă este:
3. Condiţiile de exploatare - mediul, temperatura de funcţionare etc.
S min = ai − As = 0,019 − (− 0 ,015 ) = + 0,004 mm.
2. Strângerea medie, S med , considerată ca fiind strângerea nominală, S nom , se calculează cu relaţia:
S med = S nom = (S max + S min ) / 2 . (7.16)
Pentru exemplul dat strângerea medie este:
Smed = S nom = (S max + S min) / 2 = ( 0,028 + 0,004 ) / 2 = 0,016 mm.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 7 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 8

7.3. PRESCRIER EA PRE CIZIEI DIMENSI ONALE A ASAMBL ĂRILOR 4. Stabilirea caracterului ajustajului intermediar pe baza mărimilor limită prescrise. În
PE BAZA AJUSTAJELOR INTERMEDIARE funcţie de relaţia dintre J max şi S max se poate stabili caracterul unui ajustaj intermediar astfel:
− Dacă J max > S max , ajustajul se consideră preponderent cu joc;
A. D e f i n i r e a ş i r e p r e z e n t a r e a a j u s t aj e l or i n t e rm e d i a r e − Dacă J max = S max , probabilitatea de obţinere a jocurilor este egală cu cea de obţinere a strângerilor;
• DEFINIŢIE: ajustajul intermediar este un “ajustaj care, după asamblare, poate asigura fie un joc − Dacă J max < S max , ajustajul se consideră preponderent cu strângere.
fie o strângere în funcţie de dimensiunile efective ale alezajului şi arborelui, adică câmpurile de • Pentru exemplul prezentat deoarece S max = 0,019 mm > J max = 0,005 mm rezultă că ajustajul este
toleranţe ale alezajului şi arborelui se suprapun parţial sau total”.
preponderent cu strângere.
• EXEMPLU: fie ajustajul D = φ 10 H7 şi d = φ 10 n6 sau D = φ 10 +0,015
0 şi d = φ 10 +0,019
.
+0,010 C. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor probabile ale ajustajelor
• REPREZENTAREA GRAFICĂ a ajustajelor intermediare intermediare
• Mărimile probabile ale ajustajelor intermediare, respectiv toleranţa probabilă, T aj . i prob , şi mărimile limită, şi

S max

S max
J max1
J max1

J max
(+)

J max
S max1
S max1

anume jocul maxim probabil, J max . prob şi strângerea maximă probabilă, S max . prob , se calculează pe baza
Td Td considerentelor prezentate în cazul ajustajelor cu joc şi cu strângere în subcapitolele 7.2 şi 7.3.

Abateri
Td1 TD Td1 TD Linia 1. Cal c ulul tol e ran ţei proba b ile a a j ustajului inte rme d iar
D max
D nom=d nom

D nom=d nom
zero
d max

d max
d min

d min
D max
TD2 + Td2 ;
d max

d max
d min

d min
=D min

=D min
Taj . i prob = (7.27)
2. Calculul mărimilor limită probabile ale ajustajului intermediar
(-) Taj. i − Taj. i prob
J max . prob = J max − ; (7.28)
2
Figura 7.6. Reprezentarea completă şi simplificată a ajustajelor intermediare
Taj . i − Taj . i prob
Precizare. La ajustajele intermediare toleranţele alezajului şi arborelui se suprapun parţial sau total. S max . prob = S max − . (7.29)
2
B. Definirea, calculul şi reprezentarea mărimilor prescrise ale ajustajelor • Pentru exemplul prezentat mărimile probabile ale ajustajului intermediar au următoarele valori:
• T aj . i prob = 0 ,015 2 + 0 ,009 2 = 0 ,017 mm < Taj. i = 0 ,024 mm;
intermediare
• J max. prob = 0,005 −( 0,024 −0,017 ) / 2 = 0,0015 mm;
1. M ărim i limi t ă sunt: jocul maxim şi strângerea maximă.
• S max . prob = 0,019 −( 0,024 −0,017 ) / 2 = 0,0155 mm.
− Jocul max i m este o strângere minimă negativă, respectiv:
J max = Dmax − d min = As − ai = −(a i − A s ) = − S min (7.21) 3. Stabilirea caracterului ajustajului intermediar pe baza mărimilor limită probabile. În acest caz stabilirea
Pentru exemplul precizat se obţine: J max = − S min = A s − a i = 0 ,015 − 0 ,010 = +0,005 mm. caracterului ajustajului intermediar se face prin compararea valorilor mărimilor probabile J max . prob şi
S max . prob , după cum urmează.
− Strângerea maxim ă este un joc minim negativ, respectiv:
− Dacă J max . prob > S max . prob ajustajul este preponderent cu joc, deoarece probabilitatea de obţinere a
S max = − (D min − d max ) = d max − Dmin = a s − Ai = − ( Ai − a s ) = − J min (7.22)
jocului este mai mare decât probabilitatea de obţinere a strângerii;
Pentru exemplul prezentat se obţine: S max = − J min =a s − Ai = 0,019 − 0 = +0,019 mm. − Dacă J max . prob = S max . prob ajustajul intermediar are probabilităţi egale de obţinere a jocului şi,
2. Mărimi medii: sunt jocul mediu, J med , şi strângerea medie, S med şi sunt considerate mărimi nominale: respectiv, a strângerii;
J +J J −S − Dacă J max . prob < S max . prob ajustajul este preponderent cu strângere, deoarece probabilitatea de obţinere
Jmed = J nom = max min = max max , (7.23)
2 2 a jocului este mai mică decât probabilitatea de obţinere a strângerii.
S +S S −J (7.24)
S =S = = =− max . prob max. prob
med nom max min max max J med . • Pentru exemplul prezentat rezultă că, deoarece S = 0,0155 mm > J = 0,0015 mm,
2 2
ajustajul este preponderent cu strângere, rezultat identic cu cel obţinut pa baza mărimile limită prescrise.
Pentru exemplul prezentat se obţine:
J med = ( 0,005−0,019) / 2 = − 0,007mm, S med = ( 0,019 − 0,005 ) / 2 = + 0,007 mm, rezultă că Smed = − J med. D. R e comandări privi nd alegerea ajustajel or i nt er mediare
• Prescrierea preciziei pe baza ajustajelor intermediare se recomandă atunci când în funcţionare se cer
3. Toleranţa a j ustaju lui intermediar, Tai. i se poate calcula în două moduri, şi anume: o serie de condiţii:
− Ca toleranţă a jocului, respectiv − Poziţionarea şi orientarea precisă a piesele asamblate;
− Asigurarea montării şi demontării relativ uşoare, fără deteriorarea suprafeţelor de asamblare.
Taj . i = T j = J max − J min = J max + S max = D max - d min + d max - D min = T D + T d . (7.25)
• Valorile jocurilor şi strângerilor prescrise se aleg în funcţie de factorii care caracterizează
− Ca toleranţă a strângerii, şi anume asamblarea:
Taj . i = T s = S max − S min = S max + J max = d max - D min + D max - d min = T D + T d . (7.26) 1. Materialul şi construcţia pieselor componente (lungimea asamblării);
2. Tipul şi mărimea solicitărilor;
Pentru exemplul dat: T D = 0,015 mm şi T d = 0 ,009 mm şi Taj. i = 0,005 + 0,019 = 0,015 + 0,009 = 0,024 mm. 3. Condiţiile de exploatare - mediul, temperatura de funcţionare, posibilităţile de montare - demontare etc.
© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 9 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 10

7.4. SISTEME DE AJUSTAJE PENTRU PRESCRIEREA PRECIZIEI • CARACTERISTICILE SISTEMULUI de ajustaje „ALEZAJ UNITAR” sunt (fig. 7.7 şi fig. 7.8):
DIMENSIONALE A ASAMBLĂRILOR 1. Suprafaţa sau piesa unitară este alezajul;
2. Simbolul abaterii fundamentale asociat toleranţei alezajului este H;
• C O N C E P T U L D E S I S T EM D E A J US T A J E
3. Abaterea fundamentală a câmpului H este zero, EI = Ai = 0, respectiv Dnom = Dmin.
DEFINIŢIE: sistemul de ajustaje este „un ansamblu ordonat de ajustaje realizat într-o anumită bază,
alezaj unitar sau arbore unitar, pe baza căruia se pot obţine diferite ajustaje cu valori diferite ale jocurilor
limită şi strângerilor limită”. b. Înscrierea în desene a preciziei asamblărilor în sistemul de ajustaje
• PRINCIPALELE TIPURI DE SISTEME DE AJUSTAJE: se folosesc două sisteme de ajustaje: „ALEZAJ UNITAR”
1. Sistemul de ajustaje alezaj unitar;
2. Sistemul de ajustaje arbore unitar. • REGULA GENERALĂ de înscriere în desene a ajustajelor: se face prin indicarea următoarelor elemente:
1. Dimensiunea nominală comună a celor două suprafeţe, alezaj şi arbore, urmată de o fracţie, în care:
A. Prescrierea preciziei dimensionale a asamblărilor în sistemul „ALEZAJ UNITAR” 2. La numărător se indică, întotdeauna, clasa de toleranţe a alezajului,
3. La numitor se indică, întotdeauna, clasa de toleranţe a arborelui.
a. Definirea , reprezentarea şi caracteristicil e sist emului de ajustaje
• CARACTERISTICA ESENŢIALĂ a indicării unui ajustaj în sistemul alezaj unitar este
„ALEZA J UNITAR ” înscrierea la numărător a simbolului H al abaterii fundamentale a toleranţei alezajului, de exemplu:
• DEFINIŢIE: SISTEMUL DE AJUSTAJE ALEZAJ UNITAR este „un sistem de ajustaje în care jocurile − Ajustaje cu joc, de exemplu: H12/b12, H7/c8, H7/d8, H6/e7, H8/h8;
sau strângerile cerute sunt obţinute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranţe cu alezaje − Ajustaje intermediare, de exemplu: H6/js5, H6/j5, H7/k6, H7/m6;
unitare dintr-o clasă de toleranţe unică”. − Ajustaje cu strângere, de exemplu: H6/n5, H7/p5, H7/r6, H7/s6, H6/t5.
• REPREZENTARE GRAFICĂ a sistemului de ajustaje alezaj unitar - figura 7.7 şi figura 7.8. În funcţie • AJUSTAJELE PREFERENŢIALE în sistemul alezaj unitar - se fac următoarele recomandări:
de poziţia câmpului de toleranţă al arborelui, pot fi obţinute ajustaje cu joc, ajustaje intermediare şi
ajustaje cu strângere. 1. Ajustajele preferenţiale se recomandă pentru “a evita o multiplicare inutilă a sculelor şi a
instrumentelor de măsurat şi de a îndruma utilizatorul spre câmpurile de toleranţe preferenţiale
pentru arbori şi alezaje care să fie utilizate la constituirea ajustajelor”.
2. Ajustajele preferenţiale se pot obţin din clasele de toleranţe preferenţiale şi sunt scrise cu
caractere îngroşate.

Ajustajele preferenţiale în sistemul alezaj unitar, STAS 8100/4-1988 Tabelul 7.1

Dmin = Dnom

Clasa toler
Abat eri l e fundam ent al e ale a r borilo r

alezaj
Dmax

a b c d e f g h js k m n p r s t
AJUSTAJELE ÎN SISTEMUL ALEZAJ UNITAR RECOMANDATE
H6 H6 H6 H6 H6 H6 H6 H6 H6 H6 H6 H6
H6
e7 f6 g5 h5 js5 k5 m5 n5 p5 r5 s5 t5
H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7 H7
H7
c8 d8 e7 e8 f6 f7 g6 h6 js6 k6 m6 n6 p6 r6 s6 t6
Ajustaje cu joc H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8 H8
H8
Ajustaje intermediare d9 e8 e9 f8 h7 h8 h9 js7 k7 m7 n7 p7 r7 s7
H9 H9 H9 H9
Ajustaje cu strângere H9
d10 c9 f9 h9
Figura 7.7. Reprezentarea convenţional completă a ajustajelor în sistemul alezaj unitar H10 H10
H10
d10 h10
(+) H11 H11 H11 H11 H11
H11
a11 b11 c11 d11 h11
Ajustaje cu joc Ajustaje Ajustaje cu strângere H12 H12
intermediare H12
zc b12 h12
TD = H zb Observaţii. 1. Sistemul alezaj unitar este considerat sistem preferenţial. 2. Ajustajele
y z zaaf = ei
Abateri fundamentale

ef f fg g h r s t u v x Linia zero
0 e preferenţiale în sistemul alezaj unitar sunt scrise cu caractere îngroşate. 3. Sistemul
d k m n p
Dnom = Dmin

af = es cd alezaj unitar se recomandă să se utilizeze în toate cazurile, cu excepţia acelora în

c j care, funcţional sau tehnologic, este raţională folosirea sistemului arbore unitar sau
js
utilizarea unor ajustaje în afara celor două sisteme.
b

• ALEGEREA TREPTEI DE PRECIZIE A ALEZAJULUI ŞI A ARBORELUI - se recomandă să

se facă astfel:
a − Toleranţele alese trebuie să fie cele mai mari dintre cele compatibile cu condiţiile de utilizare;
(-) − Alezajului i se alocă adesea o toleranţă cu o treaptă mai grosieră decât cea a arborelui, fiind
partea cea mai dificilă a fabricaţiei, exemplu H 8 – f 7”.
Figura 7.8. Reprezentarea convenţional simplificata a ajustajelor în sistemul alezaj unitar

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 11 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 12

B. Prescrierea preciziei dimensionale a asamblărilor în sistemul „ARBORE UNITAR” b. Înscrierea în desene a preciziei asamblărilor în sistemul de ajustaje
a. Definirea , reprezentare a ş i caracteristicil e sistemului de ajustaj e „ARBORE UNITAR”
„ ARB ORE UN IT A R ”
• REGULA GENERALĂ de înscriere în desene a ajustajelor în sistemul „arbore unitar”: se face prin
• DEFINIŢIE: SISTEMUL DE AJUSTAJE „ARBORE UNITAR” este „un sistem de ajustaje indicarea aceloraşi elemente ca în cazul sistemului alezaj unitar, respectiv:
în care jocurile sau strângerile cerute sunt obţinute prin asocierea alezajelor din diferite clase de 1. Dimensiunea nominală comună a celor două suprafeţe, alezaj şi arbore, urmată de o fracţie, în care:
toleranţe cu arbori dintr-o clasă de toleranţă unică”.
• REPREZENTARE GRAFICĂ a sistemului arbore unitar figura 7.9 şi figura 7.10. În funcţie de 2. La numărător se indică, întotdeauna, clasa de toleranţe a alezajului,
poziţia câmpului de toleranţă al alezajului, pot fi obţinute ajustaje cu joc, ajustaje intermediare şi 3. La numitor se indică, întotdeauna, clasa de toleranţe a arborelui.
ajustaje cu strângere. • CARACTERISTICA ESENŢIALĂ a indicării unui ajustaj în sistemul arbore unitar este
înscrierea la numărător a simbolului h al abaterii fundamentale a toleranţei arborelui, de exemplu:
− Ajustaje cu joc, de exemplu: C11/h11,G7/h6, F7/h6, E7/h8, F8/H6, D8/h9;
− Ajustaje intermediare, de exemplu: J7/h6, K7/h6, M7/h6, N7/h6;
− Ajustaje cu strângere, de exemplu: P7/h6, R7/h6, S7/h6, U7/h6.
• AJUSTAJELE PREFERENŢIALE în sistemul arbore unitar - se respectă aceleaşi recomandări:
1. Ajustajele preferenţiale se recomandă pentru “a evita o multiplicare inutilă a sculelor şi a
instrumentelor de măsurat şi de a îndruma utilizatorul spre câmpurile de toleranţe preferenţiale
pentru arbori şi alezaje care să fie utilizate la constituirea ajustajelor”.
2. Ajustajele preferenţiale se pot obţine din clasele de toleranţe preferenţiale şi sunt scrise cu
caractere îngroşate.

Ajustajele preferenţiale în sistemul arbore unitar, STAS 8100/4-1988 Tabelul 7.2

Clasa A bat er ile fu nd a me nt a le a le a le z a je lo r
toler A B C D E F G H JS K M N P R S
Ajustaje cu joc arbore AJ U S T A J E L E Î N S I S T E M U L A R B O R E UN I T A R R E C O M AN D A T E
Ajustaje intermediare JS6
Ajustaje cu strângere
h5
h5
F8 G7 H7 JS7 K7 M7 N7 P7 R7 S7
h6
h6 h6 h6 h6 h6 h6 h6 h6 h6 h6
Figura 7.9. Reprezentarea convenţional completă a ajustajelor în sistemul arbore unitar h7
F7 H8 JS8
h7 h7 h7
E9 F8 H8
h8
h8 h8 h8
(+) D10 H9
A h9
h9 h9
H10
h10
h10
Abateri fundamentale

A11 B11 C11 D11 H11

h11
h11 h11 h11 h11 h11
B
H12
h12
h12
C Observaţii: 1. Ajustajele preferenţiale sunt scrise cu caractere îngroşate; 2. Sistemul
Af = EI C D arbore unitar se recomandă să se utilizeze numai în cazurile în care utilizarea
0 E K M N P Linia zero sistemului alezaj unitar, considerat sistem preferenţial, este funcţional sau tehnologic
EF F FG G H R S T U neraţională.
V X Y
Td = h Z ZA
J ZB
dnom = dmax

JS ZC
Ajustaje
(-) Ajustaje cu joc intermediare Ajustaje cu strângere • ALEGEREA TREPTEI DE PRECIZIE A ALEZAJULUI ŞI A ARBORELUI - se respectă
aceleaşi recomandări, respectiv:
− Toleranţele alese trebuie să fie cele mai mari dintre cele compatibile cu condiţiile de utilizare;
Figura 7.10. Reprezentarea convenţional simplificată a ajustajelor în sistemul arbore unitar
− Alezajului i se alocă adesea o toleranţă cu o treaptă mai grosieră decât cea a arborelui, fiind
• CARACTERISTICILE sistemului de ajustaje „ARBORE UNITAR” sunt: partea cea mai dificilă a fabricaţiei, exemplu H 8 – f 7”.

1. Suprafaţa sau piesa unitară este arborele;

2. Simbolul abaterii fundamentale asociat toleranţei arborelui este h;
3. Abaterea superioară a câmpului h este zero, es = as = 0, respectiv, dmax = dnom.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 13 Prof. Dr. Ing. A. VIŞAN, Conf. dr. Ing. N. IONESCU, Toleranţe, Cap. 7. Prescrierea preciziei asamblărilor - Rezumat 14

C. A l e g e r e a s i s t e m u l u i d e a j u s t a j e – A L E Z A J s a u A R B OR E U N I T A R • CAZUL 2. Tipul ajustajului: la „interior” ajustaj cu joc şi la „exterior” ajustaje cu strângere

a. RECOMANDĂRI PRIVIND ALEGEREA SISTEMULUI DE AJUSTAJE – conform ISO: (fig. 7.13 şi fig. 7.14).
Strângere Joc Strângere
1. Sistemul alezaj unitar este considerat sistem preferenţial; Strângere Joc Strângere
2. Sistemul de ajustaje alezaj unitar se recomandă să se utilizeze în toate cazurile, cu excepţia 1 2
acelora în care, funcţional sau tehnologic, este raţională folosirea sistemului arbore unitar sau 3 T D2
utilizarea unor ajustaje în afara celor două sisteme; J max 2-4
Jmin 2 - 4
3. Sistemul de ajustaje arbore unitar se recomandă să se utilizeze în cazurile în care, funcţional sau Linia d1 d3
tehnologic, nu este posibilă utilizarea sistemului alezaj unitar. Td 4 zero
4. Sistemul arbore unitar trebuie utilizat numai acolo unde conduce la avantaje economice sigure, S min 1-4 S max1-4
de exemplu, acolo unde este necesar să se monteze mai multe piese cu alezaje având diferite 4
T D1 = T D3
abateri pe un singur arbore. În caz contrar, este preferabil să se aleagă sistemul alezaj unitar şi
prin adoptarea acestuia ca sistem preferat pentru uz general, se evită o multiplicare inutilă a
instrumentelor de măsurare.
b. FACTORII CARE POT DETERMINA ALEGEREA unuia dintre cele două sisteme de ajustaje:
Fig. 7.13. Ajustaje în Fig. 7.14. Ajustaje în
1. Tipul ajustajului; sistemul ARBORE UNITAR sistemul ALEZAJ UNITAR
2. Costul execuţiei;
3. Asamblare simplă; • Caracteristicile alegerii sistemului sistemul arbore unita r (fig. 7.13 şi fig. 7.14):
4. Influenţa asamblării asupra suprafeţelor funcţionale;
5. Materialul pieselor componente; 1. Constructiv: arborele se realizează la aceeaşi dimensiune „d”, care materializează condiţia de
6. Tipul producţiei. sistem arbore unitar;
c. STUDIU DE CAZ privind alegerea sistemului de ajustaje 2. Costul: cele trei alezaje se realizează cu diametre diferite D1, D2 şi D3 , fapt ce constituie un
dezavantaj din punct de vedere economic;
• CAZUL 1. Tipul ajustajului: la „interior” ajustaj cu strângere şi la „exterior” ajustaje cu joc 3. Uşurinţa asamblării: asamblarea se realizează relativ mai uşor;
Joc Strângere Joc Joc Strângere Joc
2
4. Influenţa asupra suprafeţelor funcţionale: realizarea asamblării afectează mai puţin
J 3 - 4/2

1 3 T d2 funcţionalitatea, deoarece, indiferent din ce sens se realizează asamblarea, este afectată suprafaţa
J 1 - 4/2

unuia dintre alezajele exterioare;

Smin 2-4 S ma x 2-4 Linia
5. Decizie: se iau în discuţie şi alte criterii, ex.: în ipoteza că materialul pieselor nu este rezistent
TD zero
la solicitările din timpul asamblării, care implică afectarea funcţionalităţii, se poate adopta
d1 J mi n 1-4 J max 1-4 sistemul arbore unitar.
d 2max
d 2min
D nom = d 1nom = d 2nom = d 3nom

T d1 = T d3
4
7.5. PRESCRIEREA PRECIZIEI POZIŢIEI RELATIVE A ASAMBLĂRILOR
d 1mmax = d 3max
d 1min = d 3min

Pe lângă precizia dimensională, asamblările sunt caracterizate şi de o precizie de poziţie relativă. Ca şi

în cazul mărimilor care determină precizia dimensională, precizia poziţiei relative a asamblărilor este
determinată, în funcţie de stadiul în care se află produsul, de o serie de mărimi prescrise, reale şi
efective, dintre care cele mai importante sunt:
• M ă r i m i c a r e d e t e r m i n ă p r e c i z i a p o z i ţ i e i e l e m e n t e l o r componente:
Fig. 7.11. Ajustaje în Fig. 7.12. Ajustaje în
sistemul ALEZAJ UNITAR sistemul ARBORE UNITAR − Precizia poziţiei nominale;
• Caracteristicile alegerii sistemului de ajustaje alezaj unitar (fig. 7.11 şi fig. 7. 2): − Precizia coaxialităţii;
1. Constructiv: cele trei alezaje se realizează cu aceeaşi dimensiune „D”, care materializează − Precizia simetriei.
condiţia de sistem alezaj unitar; • M ă r i m i c a r e d e t e r m i n ă p r e c i z i a o r i e n t ă r i i e l e m e n t e l o r componente:
2. Costul: realizarea celor trei alezaje la aceeaşi dimensiune este mai ieftină decât realizarea acestora
la dimensiuni diferite, aspect important în cazul unei producţii de serie mare sau de masă. − Precizia paralelismului;
3. Uşurinţa asamblării: asamblarea se realizează mai greu decât în cazul sistemului arbore unitar − Precizia perpendicularităţii;
deoarece treapta d 2 trebuie să treacă obligatoriu prin unul dintre alezajele exterioare. − Precizia înclinării.
4. Influenţa asupra suprafeţelor funcţionale: care se consideră a fi alezajele exterioare, treapta • M ă r i m i c a r e d e t e r m i n ă p r e c i z i a b ă t ă i i e l e m e n t e l o r componente:
arborelui de diametru d 2 afectează mai mult suprafaţa unuia dintre alezajele exterioare, indiferent − Bătaia radială, circulară sau totală;
de sensul de asamblare. − Bătaia frontală, circulară sau totală.
5. Decizie: se iau în discuţie şi alte criterii, ex.: în cazul producţiei de serie mare şi masă şi în
ipoteza că materialul pieselor este rezistent la solicitările din timpul asamblării, care asigură că
funcţionalitatea nu este afectată, criteriul economic devine foarte important şi pentru a fi
satisfăcut se adoptă sistemul alezaj unitar.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.