nea de e nivel wie sé raleste contact ipuri de i creasta taluzului smei cai tde cale) te partes 18 sparta. 30 m, iar m pentru 157 12. TERMINOLOGIE PENTRU PODURI 12.1. Elemente caracteristice podurilor Podul este o lucrare de arta care asiguré continuitatea unei cai de comunicatie terestre peste obstacole naturale sau artificiale, lasand un spafiu liber pentru continuarea obstacolului traversat (debitul de apa s& se scurga nestanjenit) Podurile sunt alcatuite din doud parti principale (fig. 12.1) « infrastructure podului este partea de constructie care sustine suprastructura podului gi care transmite incSrcérile la terenul de fundare, Elementele infrastructurii sunt culeile si pilele, = suprastructura podului este partea de constructie care confine calea suprastructura ce reprezinta elementul de rezistonta principal ai podului (grinzi, arce, tabliére metalice etc.) De asemenea, prin fig. 12.1 se evidentiazé o serie de elemente constructive $1 notiuni specifice podurilor, care vor fi prezentate in continuare. Debuseul podului este capacitatea de scurgere a apelor pe sub pod, astfel Incat $3 asigure scurgerea flotantilor, ghefurilor si, dupa caz, plutaritul si navigatia. Lumina podului (Lq) este distanta minima pe orizontald, masurata intre fetele 2 dous elemente de infrastructura consecutive. in functie de nivelul considerat, lumina podului poate fi: ta cuzineti (L,) la nivelul apelor extraordinare (Lyq), 1a etiaj (Le) si 18 fundatii(L,). Lungimea podului (L) este distanta pe orizontala tre punctele extreme ale suprastructurii podului, masurata in axa cBii Lungimea totala a podului (L,) reprezinta lungimea intre fetele extreme ale culeilor podului. in cazul in care culeile au ziduri intoarse, lungimea podulul se masoara intre extremitatile zidurilor intoarse. Léfimea podului este distanta dintre fetele interioare ale parapetelor, 'a nivelul mainii cirente. Deschiderea podului (sau traveea) este proiectia orizontalé a distantei dintre punctele de rezemare ale structurii de rezistenta Indltimea de constructie (h,) teprezint& diferenta de nivel intre partea cea mar ridicatd a caii si partea cea mai de jos a suprastructurii, in stare de deformatie maxima.168 An) “i fie z ceoeeee interme ngimed fotolia podulii) t L (longimed podtulu Ta (deschidefeak , tu _—+ | é 7 pine cle to . robliere, co ¥ *\ tuning. 1 i it ' m4 \ = 7 iu indiah Infrasteucura. 4. rasiructura (cule) suprostructura. TRAVECAL nivelul operon Oxiraardinare NAE — b bean jior (a pod din beton armat; b - pod metalic). Fig. 12.1. Principaiele elemente ale poduri Nivel vreodata. Nivel cinei ani Nivel ani. Ein lunga de tit inal ridicat al ay stare de de Infra mute pile Cule. sprijind ter: Pila decat lemn pila poarta Orie = fr moduri (dit ele elovatici s de reazem Cusi $i repartize Pare unghiului ¢ inp 8 cada pe la podurile din supras Racpod 159 Nivelul apelor extraordinare (NAE) reprezint& cel mai ridicat nivel al apelor cunoscut vreodata. Niselul epelor mari (NAM) reprezinté nivelul maxim al apelor cunoscut th ultimii cinci ani ‘Nivelul apelor mici (NAm) reprezint& nivelul minim al apelor cunoscut in ultimii cinei ani. Etiaj (E) reprezinta nivelul mediu al celor mai sedzute ape considerate pe o perioada lunga de timp (10...30 ani, functie de importanta podului). Indlfimea liberd de tecere pe sub pod (h,) reprezint& diferenta intre nivelul cel mai ridicat al apelor sau obstacolului traversat si nivelul cel mai de jos al suprastructurii, in stare de deformatie maxima Infrastructura unui pod este alcatuita din doua culei si, eventual, din una sau mai multe pile Culeea este elementul de infrastructura care sustine traveea de capat a podului si sprijina terasamentele de la capatul podului. ila este elementul intermediar al infrastructurii unui pod, realizata din alt material decat lemnul, avand rolul de a sustine suprastructura podului. in cazul podurilor din len pila poarta numele de palee. Orice element de infrastructura este alcdtuit din doua parti, si anume: fi realizata in diferite + fundafia este situaté sub nivelul terenului natural, put moduri (directd, pe coloane, pe cheson etc.); ~ elevatia este situatd deasupra nivelului terenului natural. La partea superioars a elevatiei se gaseste bancheta cuzinetilor, care preia sarcinile prin intermediul aparatelor de reazem. Cuzinefii sunt elementele pe care se asaza aparatele de reazem si care transmit si repartizeaza la infrastructura sarcinile din suprastructura. Paramentul culeilor are o inclinare denumita fruct, care se masoara prin tangenta unghiului @ (fig. 12.1.b) si are valori de 10:1.,.5: in partea superioara a cul , pentru a nu permite pamantului din spatele acesteia 88 cada pe bancheta cuzinetilor se realizeaza zidul de gard. Deasupra zidului de garda, la podurile de cale feratd, se realizeaz’ constructii din beton destinate sprijiniri balastului din suprastructurd, denumite opritoare de balast. Racordarea terasamentelor cu fetele laterale ale culeilor se face cu ajutorul160 sturilor de con sau. atipilor din zidéria (se va reveni Tn partea a lla), wrilor intoarse, sf Pilele au de reguié, o forma dreptunghiular3, dispusd cu lungimea in sensvl de vin apele se gere a apelor. Consideraté fajs de pod, partea raului dinspre care neste amonte, iar inspre care curg se numeste aval. ineti se asaz5 aparatele de reazem. Acestea sunt dispozi turd, cu asigurarea Pe cuzi itive prin care se lizeazé transmiterea incarcarilor de la suprastructura la infrastruc bilit&tilor conform schemei statice, ‘Suprastructura podurilor este aleBtuit8, in principiu, din ele 2 pentru un pod din beton armat. jentele prezentate in fig. Grinds. Pe STE 4 F a ‘Antrelouee Plocd Fig. 12.2 Sectiune transversalé printr-un pod din beton. Grincle principale au rolul de 2 prolua incBrcarile side a le transmite aparatelor de azem. Antretoaz ansversalé faté de axa longitudinala a ci ile la grinzile principale. Antretoazele se dispun la capetele gr numite antretoaze 12 este grinda suprastructurii unui pod a ¢&rel axd longitudinala are directia pe pod si care transmite sau repartizeazi inzilor, deasupra crear paratelor de reazem, numite antretoaze de reazem si intermediar, stermediare (fig. 12.1) Lonjeronul este grinda longitudinals din suprastructura podulvi care repartizeaza scdrcarile pe elementele do rezistenta transversale (antretoaze), La podurile metalice de rata so dispun doi lonjeroni pe directia celor doua sine (distanta dintre ei este de ale fer egulé 1 500 mm) Lape transversal din grinzi p - transversal de a prelue platelaj per TN] prevazute 12. Clas utilizate cri aD * poalta). nsul de pele se care se igurarea ite in fig. i we eet, aratelor de are direcia apartizoaza ,, deasupra antretoaze epartizeaz metalice de ei este de 161 La poduri metalice se mai deosebesc: = contravintuirile care realizeaz8 solidarizarea grinzilor principale si pot fi transversale sau longitudinale. Ansamblul unitar al unei suprastructuri metalice alcatuit din grinzi principale solidarizate prin contravantuiri poarté denumirea de tablier; = refeaua de grinzi, alcdtuita din” grinzi longitudinale (lonjeroni) si grinzi are functia transversale (antretoaze) este denumita platelajul grinsii sau simplu platelaj de a prelua actiunite din cale si a le transmite grinzilor principale. © solutie clasicd de platelaj pentru un pod de cale ferata este prezentaté in fig. 12.3. _- antretoozd nervuri cigidizare a 4 1500 onjeron Fig. 12.3. Solutie clasica de platelaj Pentru a permite circulatia pietonilor in conditii de siguranté, podurile sunt prevazute cu trotuare de diferite lstimi, marginite de parapete. 12.2. Clasificarea podurilor Clasificarea podurilor se poate face dupa mai multe criterii. In principiu, cele mai utilizate criterii pentru a diferentia tipurile de poduri sunt prezentate in continuare. a. Dupé marimea deschiderii, podurile se impart in: = podete cu deschiderea de max. 5,00 m; = poduri mici, care au deschiderea cea mai mare de 5...20 m; - poduri mijlocii, care au deschiderea cea mai mare de 21...50 m; - poduri mari, pentru care deschiderea cea mai mare este de min. 51,00 m. Podefele sunt la randul lor de trei tipuri: - dalate cu suprastructura alcatuitd din dale de diferite tipuri si dimensiuni: + boltite, cu suprastructura sub form de bolt;162 = tubulare, care sunt alcdtuite din tuburi ce pot avea sectiunea circulara, eptunghiulara sau ovoidals. b. Dupd natura materialului de constructie a suprastructunii, podurile pot fi = din lemn, realizate in intregime din lemn; !Brie, executate din piatr naturalé si pe scara mai redusa din cArdmida; - din beton armat, realizate din beton si armatura; - din beton procomprimat, la care se istilizeaz& elemente precomprimate; - metalice, cu suprastructura executata din ofel; = cu structuré compus’ ofetbeton Ia care se foloseste betonul, care are 0 ymportare foarte bund la eforturi unitare de compresiune, in zona comprimaté si ofelul, ure are o,comportare foarte bund la eforturi unitare de intindere, in zona intinsa. c. Dupé destinatie sau aspectul functional se disting urmatoarelé tipuri de poduri - pasarele care sunt destinate exclusiv circulatiei pietonilor si a c&ror dimensionare + face in consecinta; -.nutiere sau poduri de gosea, care sustin o cale rutierd; - de cale feratd, care sustin o cale ferata; = canal, care sustin o cale navigabils; - apeduct, pentru aductiuni de apa; - pentru conduete, care sustin conducte de gaz, petroliere etc.; - Viaductele sunt poduri care inlocuiese un rambleu; - viaducte de acces, care fac legatura dintre terasamente si pod; - viaducte de descarcare amplasate tn zonele inundabile; - pasaje inferioare si superioare. Pasajul inferior este un pod de cale feratd care traverseaz un drum iar pasajul iperior este un pod rutier care traverseaza o cale ferata. , Dupd caracteristicile traseului céii de comunicatie si ale axelor podului se deosebesc matoarele tipuri de podur ~ normale, ale caror elemente de infrastructur’ sunt perpendiculare pe axa Agitudinala a cali podului; - oblice, ale c&ror elemente de infrastructura sunt oblice fafa de axa longitudinal’ aii pe pod; - in aliniament, ta care axa longitudinala a cali pe pod este in aliniament; In curb, la care axa cai pe pod in plan orizontal este in curba (total sau partiall; in pe ~in de - Insp podului. . Duy podurile pot suc: -euc: + comi - dein ci de comur Ff Dup urmatoarele -euce principal de r -cuca al suprastruc constructie); -euce principal de r & Dup = dale : - dale: + date: ~ cadn articulati sau + arce determinansi constanté sat definita de ra Intre inaitime bottari:circulars, srbmida; we are o {gi ofetul, sa. poduri: ensionare ar pasajul soosebesc "0 pe axa voitudinale at au partial); 163 =n palier, daca axa cBii pe pod este orizontala; in declivitate, daca axa caii pe pod are o anumita declivitate; in spinare de magar, la care cota cali pe pod creste de la capete pand la mijlocul podului € Dupé numérul ciilor pe pod, a felului acestora gi a asezirii uncia fajé de alta, podurile pot fi - cu cale simpla; - cu cale dubia; combinate, care sus! un drum si o cale ferata pe aceeasi suprastructur’; combinate juxtapuse fa care caile de comunicatie sunt aldturate; - combinate suprapuse la care caile de comunicatie sunt la niveluri diferite; - do incrucigare, care asigura incrucisarea la niveluri diferite a doud sau mai multe cai de comunicatie de acelasi fel. Sf. Dupa porifia cai fafi de axa mediand orizontald a suprastructuni, se disting urmatoarele tipuri de poduri: ~ cu cale sus, la care calea se afid la partea superioaré sau deasupra elementulvi principal de rezistent& alsuprastructurii ~ cu calea jos, care au calea la nivelul inferior al elementului principal de rezistenté altimii de al suprastructurii (in special la podurile de cale ferata pentru reducerea constructie); - cu calea la mijloc, a c&ror cale este dispusé cdtre mijlocul inailtimii elementului al de rezistenté al suprastructuri &- Dupé schema statied a structurii de rezistenta podurile se pot realica din (fig. 12.0 - dale sau grinzi simplu rezemate (fig. 12.4.2); dale sau grinzi cu console (fig. 12.4.b); - dale sau grinzi cu console si articulatii (tip Gerber), (fig. 12.4.c); + cadre cu stalpi vertical sau inclinati (fig. 12.4.F si 12.4.g). Stalpii pot fi articulati sau incastrafi in fundatie; ~ ares sau bolfi (fig. 14.4.h), cu articulatii sau dublu incastrate. Parametti determinanti ai boltii sunt: deschiderea (0), s’geata (f), latimea (b), care poate fi Constanté sau variabil, inditimea la cheie, Indltimea la nastere, pleostirea sau turtirea definita de raportul f/| si inditimea relativa in raport cu deschiderea, definitd ca raport Intre inditimea la cheie si deschidere. Bolta sau arcul se compune din asa-numitii boltari;164 por din cablurit hobanate ¢ care are de rnd de hot contrald de fixate la m: pe sons, o> dou’ benzi ale deschir 624 m din lungime me = por sunt realiz: prevazuta pasarelé cu primul pod sectiunile & ~ poc rar folosite Treb optime (de suprastruct materiale « completare Fig. 12.4, Clasificarea podurilor dupa schema static’165 ~ Poduri suspendate, la care tablierul este sustinut prin cabluri portante gi tiranti fig. 12.4). Acestea au rolulde element principal de res tent, rol pe care il au grinzile principale la podurile pe grinzi Grepte, arcele la podurile in arc sau boltile la podutile boitite; ~ poduri hobanate, sau pe cabluri Fig. 12.4. Pod. suspendat. ‘nclinate, pentru care elementul Principal de rezistenta este constituit din cabluriinclinate, numite hobane. In anul 1996, recordul de deschidere pentru Podurile hobanate era definut de Franta prin podul Elorn (fi . 12.5.a) de pe centura Brest-Sud, care are deschiderea contrali’ de 400 m i lungimea de 800 m (varianta cu un singur rand de hobane fixate in axa tablierului) si podul Normandie (fig. 12.5.b) cu deschiderea Central de 856 m si lungimea totala de 2141,25 m (varianta cu doud randuri de hobane fixate la marginile tablierului). Podul Elon este un pod rutier cu doua benai de circulatie pe sens, executat beton precomprimat. Podul Normandie este un pod de sosea cu doua benzi de circulatie pe sens, cu viaductele de acces de 116 m de ambele parti ale deschiderii centrale executate din beton precomprimat si cu tronsonul central de 524 m din cheson metalic, ortotrop, executat din elemente prefabricate de 19,65 m lungime montate in consola; ~ Podurlle pe dale suspendate reprezints cele mai noi structuri longitudinale. Ele Sunt realzate dintr-o dala, foarte elastic8, precomprimata si suspendatd de culei, Prevézuté cu ancoraje in teren (fig. 12.6). Prima re re CU aceast8 solutie este 0 Pasareld cu deschiderea de 27 m si grosimea dalei de 10 em, in Japonia (1969), apoi Primul pod rutior in Costa Rica (1973) cu 0 deschidere a daloi de 120 m si 146,30 Intre Sectiunile de incastrare a stélpilor (fig. 12.6.0); * Podurile pe grinzi cu z&brele sunt caracteristice podurilor metalice si sunt foarte ‘ar folosite in cazul betonului armat sau precomprimat. Trebuie remarcat cd, tn conditile unui progres tehnic general, gasirea solutiei optima (deschidere, cost, schema statics, material utilizat, esteticé etc.) pentru Suprastructura podurilor de cale ferata si sosea se va face pe baza analizari principalelor materiale consacrate (otel, beton armat si beton precomprimat) si eventual prin completarea proprietatilor acestor materiale in cadrul structurilor compuse otel-beton-{orpuewson jnpod - q ‘013 inpod - ®) “g661 inue uj eseplyasep ep plodes no eyeueqoY elluNpod “S'ZL “Bl q w ge ighe piajey suibuny 999 od guucl DFOMDIL Bee VEL, wna «2 AAL ch‘srepuedsns gjep ed unpod °9°21 “B14 souk + OF OFF [poh we = eter COTO168 su a altor tipuri de structuri (vezi podul Normandie, fig. 12.5.b). 12.3. Convoaie tip pentru calculul podurilor Fard a. intra tn detalii de proiectare a podurllor de cale ferata sau de sosea SO onsidera necesar& prezentarea principalelor tipuri de convoaie de calcul, care intervin eseori in terminologia utiizats de specialistul in cai de comunicati terestre (de xomplu: vezi tabelele 1.3 gi 1.4). Un convai tip are vehicule identice, greutatea pe osie ind un numar intreg (in kN) si distanfa dintre osii un dumér rotund (in cm). 12.3.1. Convosie pentru poduri de soses Fungtie de importanta lor, podurile de gosea se impart in trei clase de Inc&rcare, le trebuind s& corespunds trecerii convoaielor din tabelul 12.1. Tabelul 12.1. Clasa de incarcare Convoi de autocamioane Vehicul speci E A30 v.80 1 A13 $60 000. Nelo " A10 $30 | Clasele de incdrcare in care trebuie 8 se incadreze podurile amplasate Pe irumurile publice se stabilesc in conformitate cu standardele in vigoare. Convoiul A 30 este aledtuit dintr-un sir nelimitat de autocamioane, cu greutates P 300 KN, repartizaté pe cele trei osii ca in fig. 12.7. Convoaiele A 13 si A 10 se formeaza din cAte un sir nelimitat de autocamioane wvand fiecare greutatea P = 130 KN, respectiv P = 100 kN (fig. 12.8). In acest sir se lispune in poziia de calcul cea mai defavorabila un autocamion supraincarcat cu 30 %. And deci greutatea P’ = 169 KN, respectiv P! = 130 kN. Osia din fats a fiecarui vehicul se tncarcd cu 30 % din greutatea acestuia, jar liferenta de greutate se repartizeaza uniform pe cele dou osil din spate. In ca autocamioar min. 10 cm, Pentr eforturile pr regula cu Conve autovehicul@ sosea se are intervin erestre (de stea pe osie 2 inc&rcare, alul 12.1. 169 nyt [a = 60 by P= 100 kN + 4 160| 00 ___ | wa| 24a} a fact) acial nplasate pe greutatea P itocamioane acest sir se at cu 30 %, acestuia, iar Fig. 12.7. Convoiul tip A 30. e 9 a 7 B san | eo | Zee} oo. | so] 20 | 400 | 04 ay 270 Fig. 12.8. Convoiul tip A 13, respectiv A 10. In cazul convoaielor sus-mentionate, podul se incarcd cu atdtea siruri de autocamioane cate incap pe partea carosabila. Intre siruri se va prevedea un spatiu de min. 10 em, jar caroseria vehiculelor nu va iegi din l8fimea parti carosabile, Pentru a fine cont de actiunea dinamic’ a autocamioanelor asupra podului, eforturile produse de acestea se multiplic’ cu asa-numitul coeficient dinamic (notat de regula cu ¥). Convoiul din vehicule speciale pe rofi V 80, este alcdtuit dintr-un singur sir cu autovehicule pe patru osii cu roti duble, fiecare osie avand greutatea de 200 KN.170 istanta dintre vehicule trebuie s8 fie de min. 80 m (fig. 12.9). 12. Pod r je standardiz greutate a : fl (dupa cum pt ta ata) . y200kw $200 kw tao kw Yea0 kw | 270 Pent | x4 to | wo | Tao} de 250 kN Fig. 12.9. Vehiculul special pe rofi V 80. — Conyoaiele din vehicule speciale pe senile S 60 si S 30 sunt alc&tuite dintr-un singur ir de vehicule cu greutatea total de 600 KN, respectiv 300 kN asezate pe o lungime I elimitaté (in fig. 12.10, valorile din parantezA sunt pentru vehiculul $ 30). Distanta tinima dintre vehicule este de 60 m. 50(375) ktm ri Podu 20 (4.00) - regula, la ac — fiecare dintr unui gir de v Fig. 12.10. Vehiculul special pe senile S 60, respectiv S 30. greutatea ur Convosiele de vehicule speciale (pe roti sau senile), se considera cd actioneazé tatic, deci valorile eforturilor produse de acestea nu se vor multiplica cu coeficientut inamic. Girul de vehicule se va consideta fie in axa longitudinal’ a podului, fie escentrat, c&tre bordura trotuarului (la 25 distanté de aceasta, fig. 12.9 si 12.10). antru unele calcule de rezistent& se accepta ca marginea exterioard a senilelor sau a Htilor s& ating’ bordura. Casi produse de ¢m1 12.3.2. Convoaie pentru poduri de cale ferata Podurile metalice de cale feraté cu ecartament normal se calculeaz la convoiul 4 standardizat T 8,5. Acesta este compus dintr-o locomotiva cu 6 osii, avand fiecare 0 greutate de 220 kN, asezata intercaiat sau la extremitatea unui sir nelimitat de vagoane (dupa cum este mai defavorabil 12.1.2). ‘care se considera cd au o greutate de 85 kN/m (fig. Pentru deschideri |< 8,37 m, se va considera un convoi aditional cu patru osii de 250 KN (fig. 12.11.b) 725 — (eccarro | [i eo, a0 a, ele un singur t | ° Vag. 45 kim as fet 6 tungime iimmmin ~O -O BB Ont TL ). Distanta Nelimitot } it elimitod vont | LL + aber Eee pe. ££ 437m 150A 160% 160. ras Pyed 250 2 250 2s0kv Fig. 12.11 Convoiul T 8,5 pentru poduri de cale ferata. Podurile de cale ferata din beton armat sau beton precomprimat se calculeaza, de regula, la actiunea convoiului tip P 10. Acesta se compune dintr-o locomotiva cu 5 osii, fiecare dintre acestea avand greutatea de 250 kN, asezata intercalat sau la extremitatea — unui sir de vagoane care are greutatea de 100 kN/m (fig. 12.12.a). Daca L < 3,33 m, greutatea unei osii este de 300 KN (fig. 12.12.b) actioneazh ———_ PID s0eficientul ¢ L>adam rodului, fie 900 si 12.10) 150 | ilelor sau a Vag. 100 kr = * vaq_ 100 kim fo romineniid —Helimitoy | £1 } Nelimitot 2% 250 250 250. 250lk 300 ky Fig. 12.12. Convoiul P 10 pentru poduri de cale ferata. Ca $i in cazul convoaielor pentru poduri de sosea (A 30, A 13 si A 10), eforturile produse de convoaiele de cale fra coeficient dinamic (). cea faate