MOTTO:

,,Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l
facă.”

Michel de Montaigne

1
 ARGUMENT

Asistentul medical este cadrul care se afla in permanenta langa bolnav.El este legatura
directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind.Ramanand mai mult timp decat
medicul langa bolnav, ingrijindu-l, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i T,P si
TA, observand felul cum umbla,cum se odihneste,cum vorbeste sau reactioneaza, asistentul
medical poate sa-si faca o imagine foarte exacta asupra evolutiei bolii, care, impartasita
medicului internist poate ajuta in mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a
tratamentului de urmat.
Pentru a putea raspunde la aceste sarcini complexe asistentul medical trebuie sa
manifeste, pe langa o constiinciozitate perfecta, atasament fata de bolnav si sa se bazeze in
actiunile lui pe cunostinte tematice de specialitate.
Insusirea acestor cunostinte cere multa sarguinta si studierea sistematica a tuturor
notiunilor din acest domeniu, asistentul medical va putea sa dobandeasca pregatirea necesara
pentru a fi factor activ in ingrijirea bolnavilor.

2
 CAPITOLUL I

I. Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator

I. Aparatul respirator este format din 2 portiuni:

a) o portiune de conducere, care cuprinde: cavitatea nazala, nazofaringele, laringele,

traheea, bronhiile, bronhiolele pâna la cele terminale.
b) o portiune de respiratorie, care cuprinde bronhiolele respiratorii, ductele alveolare
si alveolele.
În raport cu parenchimul pulmonar, caile respiratorii pot fi grupate în: intra- si
extrapulmonare.

1.1. Traheea

Este un conduct musculocartilaginos, aplatizat posterior, interpus între laringe si

arborele bronsic. Are o lungime de 10-12 cm, dintre care 5-6 cm sunt în regiunea cervicala si
6-7 cm în regiunea toracica.

Delimitare:

o superior: planul ce trece prin membrana cricotraheala (se proiecteaza la nivelul vertebrei
C6)
o inferior: pâna la bifurcatia în cele 2 bronhii principale (se proiecteaza pe peretele toracic
anterior la nivelul unghiului manubriosternal Louis si posterior la nivelul vertebrei T4)
Traiectul traheei este superficial în regiunea cervicala si profund în cea toracica, în
mediastinul mijlociu. Este situata median, iar în portiunea inferioara este deplasata
paravertebral spre dreapta de catre crosa aortei.

Raporturi:
o portiunea cervicala:

a) anterior: istmul glandei tiroide+lobul Lalouette cu elementele vasculare tiroidiene,

muschii infrahioidieni, muschiul platysma
b) posterior: muschiul traheoesofagian, esofagul, nervul laringeu recurent drept
c) lateral: lobii glandei tiroide, MNV al gâtului (ACC, VJI, X)
o portiunea toracica:

a) anterior: ligamentul sterno- si tireopericardic, loja timica, manubriul sternal

3
 b) posterior: esofagul si muschiul traheoesofagian
c) lateral:
- stânga - crosa aortei, ACC stânga, artera subclavie stânga, nervul X stâng, nervul
laringeu recurent stâng, canalul toracic
- dreapta - nervul X drept, ACC dreapta

În dreptul vertebrei T4 traheea se bifurca, dând nastere celor 2 bronhii principale. La

nivelul bifurcatiei, ultimul cartilaj traheal proemina spre lumen = carena traheala.

Vascularizatie:
a) arteriala: ramuri din artera tiroidiana inferioara, artera tiroidiana ima, artera IC
suprema, arterele IC posterioare, artrele bronsice, artera toracica interna.
b)drenajul venos: se face în plexul venos tiroidian impar => vena brahiocefalica stânga=>
VCS si în venele IC posterioare si venele bronsice => sistemul venelor azygos
o drenajul limfatic: ganglionii jugulari anteriori, paratraheali si supraclaviculari

1.2. Arborele bronsic:

a) portiune extrapulmonara: cuprinde bronhiile principale si originea bronhiilor lobare

b)portiune intrapulmonara: cuprinde ramificatiile de la bronhii segmentare pâna la
bronhiolele respiratorii si alveole

Bronhiile principale

A. Bronhia principala dreapta intra în alcatuirea pediculului pulmonar drept: bronhia

principala dreapta - situata posterior si superior, artera pulmonara dreapta - anterior si inferior
fata de bronhia principala dreapta, vena pulmonara superioara dreapta - anterior si inferior
fata de artera pulmonara dreapta, vena pulmonara inferioara dreapta - inferior fata de bronhia
principala dreapta, vasele bronsice (1 artera + vene) - posterior fata de bronhia principala
dreapta, fibre nervoase si limfatice - dispuse atât anterior cât si posterior fata de bronhia
principala dreapta.
o prehilar, se divide în 3 bronhii lobare - superioara, medie si inferioara, care se distribuie
lobilor pulmonari.
o Bronhia lobara superioara se divide în 3 ramuri segmentare, pentru cele 3 segmente
ale lobului superior: apicala, anterioara si posterioara.
o Bronhia lobara mijlocie se divide în 2 ramuri segmentare, mediala si laterala, care se
distribuie lobului mijlociu.
o Bronhia lobara inferioara se divide initial în 2 ramuri: trunchi bazal drept si ramura
apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 4 ramuri: bazala mediala, bazala
anterioara, bazala posterioara si bazala laterala.
B. Bronhia principala stânga intra în alcatuirea pediculului pulmonar stâng: bronhia
principala stânga - situata posterior, artera pulmonara stânga - anterior si superior fata de
bronhia principala stânga, vena pulmonara superioara stânga - anterior fata de bronhia
principala stânga, vena pulmonara inferioara stânga - inferior fata de bronhia principala
4
stânga, vasele bronsice (2 artere + vene) - posterior (una posterosuperior si una
posteroinferior) fata de bronhia principala stânga, fibre nervoase si limfatice - dispuse atât
anterior cât si posterior fata de bronhia principala stânga.
o prehilar, se divide în 2 bronhii lobare - superioara si inferioara, care se distribuie lobilor
pulmonari.
o Bronhia lobara superioara se divide în 2 trunchiuri: superior si inferior (lingular). Cel
superior va da o ramura apicoposterioara si una anterioara iar cel inferior o ramura lingulara
superioara si una lingulara inferioara.
o Bronhia lobara inferioara: se divide initial în 2 ramuri: trunchi bazal stâng si ramura
apicala a lobului inferior. Din trunchiul bazal vor lua nastere 3 ramuri: bazala anterioara,
bazala posterioara si bazala laterala.

1.3. Plamanii

Sunt organe pereche, situate în cavitatea toracica, între ei delimitându-se mediastinul.

Dimensiuni: 25 cm lungime, 10 cm latime, 15 cm grosime. Forma: trunchi de con cu baza
situata inferior. Greutatea celor 2 plamâni este de circa 1,2 kg. Au o consistenta buretoasa, iar
la proba docimaziei hidrostatice un fragment pulmonar pluteste la suprafata apei datorita
continutului aeric. În cazul nou-nascutilor care nu au respirat, a persoanelor decedate prin înec
sau a pacientilor cu procese exsudative alveolare (pnumonii, edem pulmonar acut)
fragmentele pulmonare cad pe fundul vascului la docimazia hidrostatica.

Configuratia externa:

La nivelul suprafetei plamânilor se pot distinge 1 sau 2 santuri adânci = scizuri, care
delimiteaza parenchimul pulmonar în lobi:
o scizura oblica (prezenta la ambii plamâni) - pleaca de pe fata mediala a plamânului,
posterosuperior de hilul pulmonar, trece pe fata costala, apoi se îndreapta oblic inferior si
anterior, intersecteaza marginea inferioara a plamânului si se termina în partea
anteroinferioara a hilului.
o scizura orizontala (prezenta doar la plamânul drept) - pleaca de la jumatatea traseului
descris de scizura oblica pe fata costala, se îndreapta orizontal spre marginea anterioara, o
intersecteaza, dupa care trece pe fata mediala si se termina la nivelul hilului.
o la locul intersectiei celor 2 scizuri, în drept spatiului IV intercostal drept se descrie un unghi
ascutit = unghiul lui Boyden
Plamânul drept, având ambele scizuri, este împartit în 3 lobi (superior, mediu si inferior), iar
cel stâng, având doar scizura oblica, este împartit în 2 lobi (superior si inferior).
Pe fata mediala a celor 2 plamâni se descriu o serie de impresiuni date de viscerele
intratoracice:
 plamânul drept:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea VCS
o în portiunea retrohilara - impresiunea esofagului, impresiunea venei azygos
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei venei azygos

5
 o în portiunea infrahilara - impresiunea VCI
 plamânul stâng:
o în portiunea prehilara - impresiunea cardiaca, impresiunea aortei ascendente
o în portiunea retrohilara - impresiunea aortei descendente, impresiunea canalului toracic
o în portiunea suprahilara - impresiunea crosei aortei, impresiunea venei brahiocefalice
stângi.
Tot în raport cu hilul pulmonar, anterior trec nervii frenici si vasele pericardofenice iar
posterior trec nervii vagi.

Segmentatia plamânilor:

Lobii pulmonari, delimitati de scizurile de la suprafata plamânului, sunt alcatuiti din

segmente pulmonare (vezi tabel).

 Vascularizatia:

Plamânul are o dubla circulatie: nutritiva si functionala. Cea nutritiva este data de
arterele bronsice (ramuri din aorta descendenta - portiunea sa toracica) - una pentru plamânul
drept si 2 pentru plamânul stâng. Circulatia functionala este de fapt mica circulatie si este
reprezentata de trunchiul arterei pulmonare, cu originea în ventriculul drept si care se împarte
în 2 ramuri principale: dreapta si stânga. Artera pulmonara stânga este legata de artera aorta
prin ligamentul arterial (rezultat prin oblitererea canalului arterial Botallo). Cele 2 artere
pulmonare dupa ce au patruns în hil, dau ramuri corespunzatoare ramificatiilor bronhiilor si se
distribuie parenchimului pulmonar, pâna la nivel alveolar. Capilarele alveolare, la nivelul
carora se realizeaza hematoza, se continua cu un sistem venos care dreneaza în cele 4 vene
pulmonare: superioara stânga, inferioara stânga, superioara dreapta si inferioara dreapta - se
deschid în atriul stâng. Drenajul limfatic se face în ganglionii intrapulmonari,
bronhopulmonari, traheobronsici si paratraheali.

 Inervatie:

a) simpatica: fibrele preganglionare au originea în nucleul intermediolateral T2-T5, fac

sinapsa în lantul simpatic toracal si se continua ca nervi bronhopulmonari care se dispun
peribronsic. Mai primeste fibre din ganglionii simpatici cerviali inferior (stelat) si mijlociu.
b) parasimpatica: data de ramuri bronsice din nervii vagi (cu originea în nucleul dorsal al
vagului). Stimularea parasimpatica produce la nivel pulmonar bronhoconstrictie si cresterea
secretiilor traheobronsice.
o componenta simpatica si cea parasimpatica alcatuiesc 2 plexuri pulmonare, anterior si
posterior, care se distribuie peribronsic.

 Pleura

Este o seroasa care tapeteaza cei 2 plamâni si este formata dintr-o foita viscerala si una
parietala. La nivelul hilului pulmonar, reflexia pleurei viscerale pe cea parietala formeaza

6
ligamenul pulmonar (ligamentul truunghiular Waldayer). Pleura parietala prezinta mai multe
segmente: pleura costala - tapeteaza fata interna a cutiei toracice, pleura diafragmatica - în
raport cu diafragmul si pleura medastinala - care formeaza la nivelul esofagului 2 funduri de
sac: interazygoesofagian (pe dreapta) si interaorticoesofagian (pe stânga). Portiunea din pleura
parietala care depaseste prima coasta se numeste dom pleural (cupula pleurala). Domul
pleural prezinta posterior o depresiune = foseta supraretropleurala (descrisa de Toma
Ionescu), în care se gasesc artera vertebrala si ganglionul stelat.
La trecerea pleurei parietale de pe un perete pe altul se formeaza funduri de sac numite
recesuri pleurale. Între pleura costala si cea mediastinala, se formeaza anterior recesul
costomediastinal. Între pleura costala si cea diafragmatica, se formeaza inferior recesul
costodiafragmatic (costofrenic).

II. Fiziologia aparatului respirator

Prin respiratie se intelege schimbul de oxigen si bioxid de carbon intre organism se

aerul atmosferic.
Consumul de oxigen si eliberarea de bioxid de carbon au loc in cadrul proceselor
oxido-reducatoare de la nivel celular. Intre celule si mediul extern se interpun doua sisteme:
Sangele din aparatul cardio-vascular, care transporta gazele respiratorii spre si de la
plamani;
Membrana alveo-capilara din structura plamanului, prin care are loc schimbul acestor
gaze intre sange si aerul atmosferic.
Aerul din apropierea membranei alveo-capilare este permanent preschimbat prin
procesul ventilatiei, iar sangele este pompat de ventriculul drept si este adus pe calea
circulatiei pulmonare.
Studierea respiratiei se face in trei etape:
1.Respiratia interna reprezentata de totalitatea proceselor oxidative de la nivel
celular. Ele sunt studiate la biochimmie.
2.Transportul oxigenului si bioxidului de carbon prin sange;
3.Respiratia externa sau pulmonara in cadrul careia se face schimbul celor doua
gaze intre sange si aer.
Respiratia pulmonara are loc la nivelul celor doi plamani, situati in cutia toracica si
formati din lobi: 3 in plamanul drept si doi in plamanul stang. Plamanii sunt inveliti de o
seroasa (pleura) formata din doua foite:
a) parietala, ce acopera si adera de suprafata interna a cutiei toracice;
b) viscerala, ce acopera si adera de plaman, patrunzand in scizurile dintre lobi.

7
 Intre cele doua foite exista un strat subtire de lichid (cca 10 ml), secretat de vasele
foitei parietale. El permite lunecarea plamanilor in timpul actului respiratiei, dar realizeaza si
aderarea dintre cele doua foite, deci a plamanului de cutia toracica.
Toracele si plamanul, sunt doua structuri elastice cu tendinte opuse: Plamanul de a se
retracta, el fiind tractionat de cutia toracica (deschiderea cutiei toracice determina colabarea
plamanului dar si marirea de volum a cutiei toracice;
Cutia toracica de a-si mari volumul fiind tractionate de plaman ( in emfizem cand
elasticitatea plamanului scade, cutia toracica isi mareste volumul).
Cele doua structuri elastice se gasesc in echilibru la sfarsitul unei expiratii de repaos,
dar fiecare avand tendinta de retractie, creeaza in spatiul pleural o presiune mai mica decat
cea atmosferica, numita presiune negativa, cu o valoare de 2,5mm Hg(4-5 cm H2O). Dovada
acestei presiuni negative este ca, in momentul introducerii unui ac in spatiul pleural, aerul
atmosferic patrunde in acest spatiu (pneumotorax).
Aceasta presiune negative este mentinuta de absorbtia continua a lichidului pleural de
vasele limfatice din pleura viscerala si dupa cum vom vedea se modifica cu miscarile
respiratiei si cu pozitia corpului.

Componenta respiratorie a plamanilor este reprezentata de caile respiratorii. Ele incep

in fosele nazale si au o componenta extrapulmonara, reprezentata de fosele nazale, faringe,
laringe, trahee si cele doua bronhii principale. Traheea si bronhiile prezinta cartilagii in
potcoava ce impiedica colabarea. In portiunile libere de cartilagii se gaseste musculatura
neteda, a carei contractie creste viteza de expulzie a aerului in timpul expectoratiei din tuse.
Bronhiile principale patrund in plamani la nivelul hilului si se divid in doua, apoi iar in
doua,etc. prezentand cca 23 de diviziuni successive numite generatii ( generatia 0 – traheea,
generatia 1- cele 2 bronhii principale, etc.) In primele 10 generatii bronhiile prezinta cartilagii
in pereti. Din generatia a 11-a cartilagiile dispar si capata denumirea de bronhiole, cu un
diametru sub 1mm.
Stratul muscular devine tot mai bine reprezentat. Bronhiolele sunt mentinute deschise
prin ancorarea de structurile din jur si prin existenta in jurul lor a unei presiuni negative. Ele
sunt susceptibile colabarii in timpul expiratiei. Aproximativ generatia a 16-a este reprezentata
de bronhiole terminale.
Intreg acest segment (inclusive bronhiolele terminale) al arborelui bronsic joaca rol de
conducte. Are un volum de cca 100-150ml si se numeste spatiu mort pentru ca nu participa la
schimburi respiratorii.
In tot acest segment epiteliul este cubic unistratificat, cu numerosi cili ce bat spre
faringe. In epiteliu se gasesc celule ce secreta mucus. Acesta e secretat si de glandele
submucoase si acopera intreaga suprafata a mucoasei.
In acest segment aerul inspirat este incalzit, umidificat si filtrat deoarece diferitele
particule sunt fixate in mucus, iar cilii imping spre faringe mucusul cu particule inglobate in
el.

8
 Aproximativ la generatia 17 incep sa apara alveole in peretii bronhiolelor ele capatand
denumirea de bronhiole respiratorii, densitatea alveolelor crescand spre generatia 19.
Generatiile 20-22 se numesc ducte alveolare, au peretii complet acoperiti de alveole.
Ductele se termina in sacii alveolari (generatia 23).
Structurile ce deriva dintr-o bronhiola terminala formeaza unitatea respiratorie
terminala sau acinul pulmonar (cca 60.000 in cei 2 plamani) si reprezinta datorita prezentei
alveolelor regiunea in care se fac schimburile respiratorii. Ele sunt umplute cu aer alveolar ce
corespund cailor respiratorii CRF (capacitatea reziduala functionala) avand un volum de cca
2.300ml in timpul respirator de repaos.
Suprafata de sectiune a traheei este de 2,5cm2 , ea ajunge la 180 cm2 la nivelul
bronhiolelor terminale. Este cauza scaderii vitezei de deplasare a aerului.Pana la nivelul
generatiei 16 deplasarea aerului se face prin convectie ea scade treptat si la nivelul acinului
difuziunea gazelor devine mai rapida decat convectia.
Schimbul de gaze intre sange si aer are loc la nivelul alveolelor – structuri emisferice,
cu un diametru de 75-300 µm. Numarul lor este de 300 mil. In cei 2 plamani, au o suprafata
de 50-100 mp si un volum de 5-6l (alveolele maresc foarte mult suprafata – o sfera cu un
volum de 5,5l. Peretele alveolei e format dintr-un strat de celule epiteliale – pneumocite de tip
I si de tip II.
Cele de tip I sunt mai plate, cele de tip II sunt cuboide si sintetizeaza surfactant
depozitat in corpii lamelari.
Pneumocitul de tip I acopera 90-95% din suprafata si reprezinta calea cea mai scurta
de difuziune a gazelor respiratorii. In caz de lezare a pneumocitului de tip I, cele de tip II
prolifereaza restabilind continuitatea epiteliului.
Alveolele sunt inconjurate de o retea de capilare. Membrana alveo-capilara e formata
din epiteliul alveolar, cele 2 membrane bazale si endoteliul capilar si in cazul pneumocitului
de tip I are o grosime de 0,15-0,30 µm. Capilarele din jurul alveolelor provin din circulatia
pulmonara. Au un diametru de 8 µm si un eritrocit strabateun capilar in repaos in 0,75 sec.
In peretele alveolar se mai gasesc macrofage alveolare cu rol de aparare. Ele capteaza
si degradeaza particulele ajunse la acest nivel. Cand particulele sunt in numar mare,
macrofagele elibereaza enzime producand inflamatie si distructii tisulare. La fumatori, prin
eliberarea elastazei din macrofage, este distrus tesutul elastic, ceea ce duce la emfizem.
In peretele alveolar se intalnesc si limfocite, plasmocite si mastocite. Acestea din urma
contin heparina, histamine, polipeptide ce participa la reactiile alergice.
Respiratia externa sau pulmonara presupune:

1. ventilatia pulmonara;
2. perfuzia pulmonara;
3. difuziunea O2 si CO2 prin membrane alveo-capilara.

9
 1. Ventilatia pulmonara consta in preschimbarea aerului alveolar. Se realizeaza prin
miscarile respiratorii de inspiratie si expiratie, miscari ce se desfasoara fara pauza,
raportul dintre expiratie si inspiratie fiind de 1,3.
Volumul total al cailor respiratorii este de 5-6l. Fiziologii au stabilit o serie de volume , ce
nu corespund unei anumite regiuni anatomice dar determinarea lor aduce informatii utile
pentru aprecierea starii si evolutiei unei afectiuni respiratorii.
Aceste volume sunt:
a.Volumul respirator curent (VC) ce reprezinta aerul ce intra si iese din plamani in
timpul unei respiratii de repaos. El este de aproximativ 500 ml sau 15% din capacitatea vitala
(CV);
b.Volumul inspirator de rezerva (VIR) reprezinta aerul ce patrunde in plaman intr-o
inspiratie maxima dupa o inspiratie de repaos; reprezinta cca 60% din CV;
c.Volumul expirator de rezerva (VER) ce reprezinta aerul ce se elimina din plaman
intr-o expiratie fortata dupa o expiratie de repaos precedata de o inspiratie de repaos.
Reprezinta cca 25% din CV.
d.Volumul residual (VR) ramane in plaman dupa o expiratie maxima.
Combinatia volumelor amintite poarta denumirea de “capacitati”.Acestea sunt:
- Capacitatea inspiratorie : VC+VIR;
- Capacitatea expiratorie: VC+VER;
- Capacitatea reziduala functionala (CRF): VR+VER;
- Capacitatea vitala: VC+VIR+VER.
- Capacitatea totala: VC+VIR+VER+VR

In mod current se determina CV pentru a urmari evolutia unei afectiuni pulmonare.

Un alt parametru care se determina este Volumul expirator maxim pe secunda (VEMS)
detrminat printr-o inspiratie maxima urmata de o expiratie cu maxim de effort. Volumul
expirat in prima secunda se nueste VEMS si reprezinta 70-80% din CV. Acest procent se
numeste indice de permeabilitate bronsica (IPB).
Determinarea volumelor si capacitatilor amintite se face in sala de lucrari.
Ventilatia este realizata prin miscari de inspiratie si expiratie.
Inspiratia este partea activa a respiratiei deoarece e realizata prin contractia muschilor
inspiratori. In inspiratia de repaos se contracta:
- m. diafragm;
- m. intercostali externi.
` Muschiul diafragm are forma unei emisfere cu convexitatea orientata in sus. El se
insera pe un centru tendinos si pe coaste. Are o suprafata de cca 270 cm 2 .Prin contractie
coboara, marind diametrul longitudinal al cutiei toracice cu cca 1,5cm, ce corespunde unui
volum de cca 400ml.Contractia lui e comandata prin nervii frenici ce deriva din coarnele
anterioare C3-C5.

10
 Muschii intercostali externi inervati prin nervii intercostali proveniti din nervii
toracali. Ei ridica si cotesc coastele impingand sternul inainte si in sus. In acest fel maresc
diametrul antero-posterior si lateral transversal.
Intr-o inspiratie fortata intervin muschii accesori, scaleni, sternocleidomastoidieni,
pectorali, care in mod normal au insertia fixa pe cutia toracica si cea mobila pe oasele capului
si gatului. Contractia lor determina miscari ale capului si gatului.
In inspiratia fortata ei isi schimba insertiile: cea fixa pe oasele capului si gatului si cea
mobila pe coaste, marind volumul cutiei toracice. In acelasi timp deplasarea diafragmului se
poate face pe o distanta de pana la 15cm, m.diafragm fiind principalul muschi inspirator.
Expiratia este componenta pasiva a respiratiei. In expiratia de repaos muschii
inspiratori se relaxeaza si toate structurile elastice tensionate in inspiratie isi revin.
In expiratia fortata intervin muschii accesori, principalii fiind muschii abdominali. Prin
contractia lor presiunea din abdomen creste si diafragmul este impins in sus.

Presiunea din cutia toracica si din alveole

Cutia toracica e considerata spatiul dintre plaman si cutia toracica si se refera la spatiul
intrapleural, spatiul dintre plamani si diafragm si la mediastin.
La sfarsitul unei expiratii de repaos, cele 2 structuri elastice, plamanul si cutia toracica
sunt echilibrate avand tendinte opuse: plamanul de a se retracta, cutia toracica de a
expansiona, din aceasta cauza creindu-se in spatiul dintre aceste structuri o presiune mai mica
decat cea atmosferica – numita presiune negativa avand o valoare medie de -5cm H2O.
In timpul unei inspiratii de repaos aceasta presiune scade pana la -7,5 cm H2O, iar intr-o
inspiratie fortata scade mai mult, putand ajunge la -10…..-15cm H2O.
De mentionat ca aceasta presiune negativa este influentata si de pozitia corpului astfel:
in ortostatism, din cauza actiunii fortei gravitationale presiunea este mai scazuta la varf (-
10cm H2O) decat la baza (-2cm H2O).
Aceasta presiune negativa intratoracica este forta care expansioneaza plamanul
determinand intr-o inspiratie de repaos o presiune intraalveolara de -1cm H2O, ceea ce
determina patrunderea in plamani cca 500 ml aer (VRC).
In expiratie presiunea intratoracica devine mai putin negativa, presiunea din alveole
ajung la 1+1cm H2O ceea ce determina eliminarea celor 500 ml aer din plaman.
Daca se introduce un ac in spatiul intrapleural aerul patrunde aici presiunea devenind
egala cu cea atmosferica, realizandu-se pneumotoraxul.Lipsind presiunea negativa din spatial
intrapleural care sa contracareze reculul elastic alveolele colabeaza si rezulta atelectazia.
Pentru a expansiona plamanul pana la volumul CRF trebuie realizata o anumita
presiune transpulmonara Ptp=Palv-Pip. Aceasta presiune se poate realiza fie crescand presiunea
alveolara, fie scazand Pip pana la obtinerea valorii de 5cm H2O.
Fortele care se opun distensiei si care tind sa colabeze plamanul sunt:

11
 1.Forte elastice;
2.Forte neelastice.
1.Fortele elastice sunt reprezentate de:
- tesutul elastic din structura plamanului, reprezentate prin fibre de elastina si fibre de
colagen;
- tensiunea superficiala.
2.Fortele neelastice sunt reprezentate de:
- rezistenta pe care o opun caile aeriene la trecerea aerului;
- rezistenta tesuturilor determinata de frecarea dintre diferitele componente tisulare in timpul
miscarilor respiratorii.
Cele ce au valoarea cea mai mare sunt fortele elastice, tensiunea superficiala
reprezentand 2/3 din fortele elastice.
Tensiunea superficiala se exercita la interfata dintre lichidul ce obduce suprafata
interna a alveolelor si aerul din alveole. Moleculele de apa de pe suprafata lichidului sunt
puternica atrase unele de altele realizand o forta ce actioeaza paralel cu suprafata lichidului. In
cazul unei interfete apa-aer aceasta forta are valoarea de 70dine/cm, in cazul lichidul de pe
suprafata alveolara are valoarea de 50dine/cm. Aceasta forta tinde sa colabeze alveolele. Ea
reprezinta 2/3 din forta reculul elastic ce se opune distensiei.

Tensiunea superficiala de pe suprafata interna a alveolelor este redusa de surfactant.

Surfactantul este secretat de pneumocite de tipII de la nivelul alveolelor si de celulele claza
din bronhiole. Este un amestec format din lipide 90% , proteine 10% si Ca. Jumatate din
lipide sunt reprezentate de dipalmit oil lecitina deasemenea exista si sosfatidilcolina.
Proteinele sunt reprezentate de 4 apoproteine SPA, SPB, SPC, SPD, favorizeaza patrunderea
surfactantului pe suprafata lichidului si raspandirea lui pe suprafata.
Componenta lipidica patrunde din sange in celule, componenta proteica e sintetizata in
celule.Celulele depoziteaza surfactantul fie nou format, fie reciclat in corpii lacunari.
In celule surfactantul este depozitat in corpii lamelari. In fiecare ora se secreta in
alveole 10% din materialul existent in corpii lamelari.
Surfactantul se dispune pe suprafata lichidului cu gruparile hidrofile spre solutie si cu
cele hidrofobe spre aer. El se interpune intre moleculele de apa de pe suprafata si astfel scade
tensiunea superficiala de la 50 la 5-30 dine/cm.Prin aceasta scade presiunea necesra distensiei
pulmonare. La nou nascutii prematuri la care surfactantul este in cantitate mica apare “boala
membranelor hialine” caracterizata prin dificultatea distensiei pulmonare.
Prezenta surfactantului are urmatoarele consecinte:
1.Scade tensiunea superficiala usurand distensia pulmanara;
2.Stabilizeaza alveolele, adica permite coexistenta alveolelor de diferite dimensiuni.

12
 Conform legii Laplace P=2T/R, din care reiese ca pe masura scaderii razei unei
alveole, presiunea necesara pentru mentinerea alveolei deschise trebuie sa creasca, ori in
plaman presiunea in toate alveolele este aceeasi, deci ar trebui ca alveolele mici sa colabeze si
sa ramana doar cele mari, ori surfactantul , in alveolele mari se distribuie lasand spatii de mai
multe molecule de apa deci scade mai putin TS, in cele mici stratul de surfactant e aproape
continuu scazand mai mult TS, ceea ce le mentine pe toate deschise indiferent de marimea lor.
Pe de alta parte daca in timpul inspiratiei intr-o alveola patrunde mai mult aer
surfactantul neacoperind suprafata lichidului alveolar scade putin TS deci scade viteza de
patrundere si deci distensia alveolei, in cele in care patrunde mai putin aer scade mai mult TS
favorizand distensia ei si astfel uniformizeaza in oarecare masura dimensiunea alveolelor.
Un alt rol este cel de scadere a filtrarii la nivelul capilarelor pulmonare deci se opune
instalarii edemului.
Distensibilitatea plamanului se apreciaza prin complianta= variatia de volum (ΔV)
pentru o variatie de presiune transpulmonara de 1cm H2O.
Variatia de volum se apreciaza inspirand dintr-un spirometru o cantitate cunoscuta de
aer (de ex. 500ml), iar presiunea intrapleurala se determina cu ajutorul unui balonas introdus
in partea mediastinala a esofagului si conectat cu un manometru. Se constata ca prin
introducerea a 500ml aer, presiunea intrapleurala (masurata pacientului oprind respiratia si
avand glota deschisa, deci Pa =0 ) scade de la -5 la -7,5cm H2O, deci pentru ΔP=1cm H2O,
volumul creste cu 200ml. Complianta are valoarea de 200ml/1cm H2O.
In cazul compliantei dinamice se determina modificarea de presiune in
timpulmiscarilor respiratorii. In acest caz trebuie depasita si inertia si rezistenta tesuturilor si
rezistenta opusa de caile aeriene si a moleculelor de aer.
Rezistenta cailor aeriene reprezinta 80% din rezistenta pulmonara totala si la omul
sanatos are valoarea de 1,5cm H2O/l/sec (0,6-2,3).
In astm si afectiuni cardio vasculare creste rezistenta la nivelul cailor mici – sub 2mm
diametru – de la 0,3-3,5 deci cca 12 ori).
Rezistenta creste sub actiunea SNPS (la fumatori spasm prin vag), SNS si mai ales
adrenalina dilata bronhiolele; histamina contracta ductile alveolare.

Irigatia plamanului

Circulatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri din aorta

descendenta, deci apartine circulatiei sistemice.
Ele iriga bronhiile, septurile,pleura parietala. Plexurile venoase sunt submucos si
peribronsic. Cel peribronsic se varsa in venele circulatiei mari, vena cava, vena azygos, cel
submucos in venele pulmonare – atriul stang (1-2% din debitul cariac).
Circulatia functionala este reprezentata de circulatia pulmonara ce pleaca din
ventriculul drept prin artera pulmonara.

13
 Patul vascular pulmonar se caracterizeaza prin:
- vasele sunt scurte;
- peretii arrteriali sunt subtiri cu putin tesut elastic si muscular;
- capilarele nu au sfinctereprecapilare;
- venele foarte distensibile.

Rezistenta la curgerea sangelui e scazuta deoarece presiunea e mica:

- 20-25mm Hg=presiunea maxima in artera pulmonara;
- 8-10mm Hg=presiunea minima in artera pulmonara;
- 15mm Hg=presiunea medie in artera pulmonara;

Debitul este de 5,5l/min in repaos.

Volumul de cca 450ml (9% din volumul total), in capilare cca 100-250ml ( in
clinostatism creste, rezulta dispnee clinostatica).
Viteza: 40cm/sec in artera pulmonara in efort scade in capilare, un capilar este parcurs
in 0,75sec in repaos, 0,3 sec, creste in vene.
Presiunea- in capilare cca 7mm Hg, in vene 4-2 mmHg apropiata de cea din atriul
stang (cand atinge 28mm Hg in insuficienta cardiaca, stenoza mitrala rezulta edem pulmonar).
Cresterile tensiunii arteriale au loc mai rar prin cresterea rezistentei, mai ales prin
obstacol in calea curgerii.
Controlul circulatiei
Efectul stimularii vegetative este foarte slab (simpaticul are rol in mobilizarea
sangelui).
Controlul e mai ales automat adaptand perfuzia la ventilatie astfel scaderea presiunea
oxigenului sub 70 mm Hg din alveole determina vasoconstrictie ( efect maxim la 35mm Hg) –
probabil prin eliberarea din celulele alveolare a unor substante vasoconstrictoare. Are loc
dirijarea sangelui spre zonele bine ventilate.
Scaderea pH-ului la 7-7,2, cresterea CO2 duc la vasoconstrictie.

Efectul gravitatiei

In ortostatism distanta de la varf la baza este de 30 cm, deci diferenta de presiune de

23mm Hg – presiunea deasupra inimii scade la varf cu 15 mm Hg, iar dedesuptul inimii creste
la baza cu 8 mm Hg ( deci in loc de 25 – 10 la varf si 33= 25+8 la baza).
Capilarele sunt destinese de presiunea sangelui dar colabate de presiunea din alvole.
In plamani se poate vorbi de 3 zone:

14
 Zona I – presiunea din alveole o depaseste pe cea din capilare, lipsa de debit.
Se poate intalni in ortostatism la varf, sau cand se respira la presiuni crescute sau cand
TA e scazuta.
Zona II – debit intermitent, se intalneste la varf deoarece in sistola TA=25-15=10 mm
Hg, in diastola 8-15=-7 deci mai mica decat presiunea alveolara – sangele circula doar in
sistola.
Zona III – debit continuu, apare in intreg plamanul in clinostatism sau in efort fizic
Schimbul la nivelul capilarelor:
Psg = 7mm Hg
Pint = -8mm Hg } 29 mm Hg – profiltrare
P COint =14mm Hg

P COstg = 28 mm Hg provabsorbtie

Deci presiunea efectiva de filtru de 29-28=1mm Hg

Lichidul filtrat este rapid preluat de limfatice (organul cu circulatia limfatica cea mai
dezvoltata ).
Cand presiunea sangelui creste, creste filtrarea, rezulta edem.
Factorii care previn edemul - intensificarea circulatiei limfatice, iar cronic- dezvoltarea
circulatiei limfatice.
Cand TA creste la 35-45 mm Hg apare edemul.
Schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare
In timpul ventilatiei alveolare (a celor 60.000 de acini) viteza curentului de aer – a
convectiei aerului scade pe masura divizarii arborelui bronsic, suprafata de sectiune creste de
la 2,5cm2 – suprafata traheei la 180 cm2 – suprafata de sectiune la nivelul bronsiolelor
terminale.
Ca urmare la nivelul acinilor, deci a bronsiolelor respiratorii, canalelor si sacilor
alveolari viteza de convectie a aerului devine mai mica decat difuziunea gazelor din
compozitia sa (proces pasiv prin care gazul se deplaseaza de la concentratie mai mare la
concentratie mai mica).
Intre sange si aerul alveolar se interpune mambrana alveolar-capilara formata din:
epiteliul alveolar, membrana alveolei si a capilarului, endoteliul capilar care vine in contact cu
membrane hematiei.
Traversarea acestei membrane de gazele respiratorii se face prin difuziune. Gazele
fiind liposolubile traverseaza cu usurinta membranele celulare. Difuziunea prin lichidul
celular si extracelular presupune dizolvarea gazelor in acest lichid. Conform legii lui Henry

15
cantitatea de gaz dizolvata e direct proportionala cu presiunea partiala a gazului si cu
solubilitatea acestui gaz.
Coeficientul de solubilitate al CO2 este de 0,57 al O2 este de 0,024, deci CO2 este de
24,3 ori mai solubil decat O2 .
Viteza de difuziune a celor 2 gaze prin membrana alveolo-capilara este direct
poportionala cu diferenta de presiune ΔP, cu suprafata membranei (A) si cu solubilitatea
gazului (S) si invers proportionala cu distanta (d) deci grosimea membranei si greutatea
moleculara a gazului.
Cele mentionate pot fi exprimate prin urmatoarea formula :
Viteza de difuziune = ΔP.A.S/d√Mw
Factorul ce depinde de gaz este s/√Mw si reprezinta coeficientul de difuziune care este
de 1 pentru O2 si de 20,3 pentru CO2 , deci CO2 este de 20 de ori mai difuzabil decat O2 .
Diferenta de presiune
Dozarea gazelor din aerul alveolar se exprima in volume, difuziunea se face in functie
de presiunile lor partiale. Pentru a transforma volumele in presiuni partiale se tine seama de
legea lui Dalton conform careia presiunea partiala a unui gaz dintr-un amestec este egala cu
presiunea pe care ar avea gazul daca ar ocupa singur volumul amestecului.
Tinand seama de aceasta lege calculul presiunii partiale se face astfel:
In aerul alveolar concentratia O2 = 13,6%, al CO2 5,3%.
Presiunea totala a gazelor din aerul alveolar este presiunea atmosferica din care se
scade presiunea vaporilor de apa, aerul alveolar fiind saturat cu vapori de apa si la
temperature 37 grade Celsius si are o presiune de 47mm Hg, deci : 760-47=713.
In cazul O2 :

713………. 100vol
X………… 13,6

X = 713 x 13,6 = 104 mm Hg

100

In cazul CO2 :

713………. 100vol
X ………... 5,3

X = 713 x 5,3 = 40 mm Hg
100

16
 In sangele venos din capilarele pulmonare
P O2 = 40 mm Hg, P CO2 = 46 mm Hg

In concluzie O2 trece din alveola (P=100 mm Hg) in sange (P=40mm Hg), iar CO2 din
sange (P=46 mm Hg) in alveola (P=40 mmHg).

Suprafata de schimb, este deci suprafata unde alveolele ventilate vin in contact cu
capilarele perfuzate. Ea are o valoare de cca 70 m2 . Cand se reduce la 1/3 – 1/4 schimbul de
gaze e afectat si in repaos ( fenomen intalnit in emfizem cand se distrug septurile dintre
alveole sau in ocluzii ale arterei pulmonare).
Grosimea membranei alveolo-capilare
Normal distanta este de 0,2 – 0,5µm. Ea creste in edem pulmonar, in fibroza. Cand
grosimea membranei creste de 2-3ori schimbul de gaze e afectat, mai ales cel de O2 , iar
fenomenul poarta denumirea de “bloc alveolo-capilar”.
Aprecierea difuziunii celor doua gaze se face determinand capacitatea de difuziune,
care este volumul de gaz ce difuzeaza pe minut pentru o diferenta de presiune de 1mm Hg.

Ea este:
- pentru O2 in repaos de 21 ml si creste in efort la 65ml (prin dilatarea capilarelor si
deschidere de capilare noi deci prin cresterea suprafetei).
- pentru CO2 se deduce prin calcul tinand seama de coeficientul de difuziune de 20 de
ori mai mare – deci 400 ml in repaos, 1200-1300ml in efort (determinarea e dificila
din cauza vitezei foarte mari de difuziune a CO2 ).
In urma difuziunii celor 2 gze prin membrana alveolo-capilara, presiunea lor partiala
din sange devine egala cu cea din aerul alveolar. Egalarea presiunilor, pentru CO2 se face
instantaneu, pentru O2 – in 0,3 secunde, ori capilarul e strabatut de sange in repaos in 0,7 sec.
P O2 = 104 mm Hg -alveola

Aceasta difuziune rapida a O2 face posibila oxigenarea sangelui in efort cand capilarul e
strabatut de sange in 0,3 sec.
Oxigenarea sangelui, deci mentinerea unei presiuni constante de O2 si CO2 in alveole
depinde de raportul dintre ventilatie si perfuzie (VA /QC ).
Normal acest raport este de 4/5=0,8, dar situatie ideala nu exista.
In ortostatism la baza plamanului creste perfuzia deci raportul scade, la varful
plamanului ventilatia e mai mare deci raportul creste. In medie, in majoritatea alveolelor se
mentine la 0,8.

17
 Efectele modificarii raportului – sa luam situatia extremelor:

P CO

VA /QC=0

VA /QC=0,8

40

VA /QC≥ P0

100 PO
Ventilatie 0, perfuzie normala
In acest caz aerul din alveole se va apropia de presiunile partiale ale gazelor din
sangele venos. Aceasta situatie se compara cu un sunt arterio-venos si duce la hipoxemie
(scaderea PO2 din sange).
In cazul ventilatiei normale dar a perfuziei 0 compozitia aerului alveolar se apropie de cea
a aerului inspirat, nu au loc schimburi, e situatia spatiului mort functional. Si acest caz se
insoteste de hipoxemie.
Cazurile cele mai frecvente de scaderi ale oxigenarii sangelui nu sunt hipoventilatia,
nici tulburarile de difuziune, nici alternarea debitului sanguine ci o neuniformitate a raportului
ventilatie/perfuzie.
Cauzele ventilatiei neuniforme:
- cresterea rezistentei la nivelul cailor aeriene (spasm bronsic);
- scaderea compliantei pulmonare;
Cauzele perfuziei neuniforme:
- actiunea gravitatiei;
- embolii, tromboze in circulatia pulmonara;
- ateroame ce ocluzioneaza arterele;
- obliterari fibroase ale arterelor;

18
 - hipotensiune severa ce duce la inchiderea unor vase pulmonare.

CAPITOLUL II

PLEURA

Pleura este o membrana subtire, umeda, stralucitoare, care captuseste cavitatea toracica,
hemidiafragma si mediastinul, iar la his se rasfrange peste intreaga suprafata aplamanului,
patrunzand intre lobi.
Pleura viscerala este mai subtire si se compune dintr-un strat de elemente conjunctive
strabatut de capilarele sanguine dar si de vase limfatice plecate din lobuli corticali si care
ajung pe cale subpleurala la limfoganglioni hilari.
Pleura parietala este mai bogata conjunctivo-vascular decat cea viscerala, mai groasa,
iar pe suprafata interna,libera,este acoperita de mezotelii.
Intre pleura viscerala si pleura parietala exista o cavitate inchisa numita cavitate pleurala
care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid,care favorizeaza
alunecarea.

In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni reala putand fi umpluta cu:

- Ser(pleurezii serofibrinoase)
- puroi(piotorax)

- sange(hemotorax)

- aer(pneumotorax).

- grasimi(chilotorax)

- transudate lichidiene(hidrotorax)

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare,plamanul respectiv apare turtit spre hil si
functia sa respiratorie este nula.

1. 1.Definitie

Pleurezia tuberculoasa este definita ca o acumulare de lichid in cavitatea pleurala ca

rezultat al localizarii de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel; ea reprezinta cea mai
frecventa determinare pe seroase a tuberculozei.

19
1.2. Etiopatogenie

Frecventa pleureziilor serofibrinoase tuberculoase este in relatie directa cu starea

endemiei tuberculoase. In tarile in care declinul tuberculozei este evident s-a constatat si
scaderea pleureziilor serofibrinoase tuberculoase ca o consecinta directa a localizarii
bacilului Koch la nivelul pleurei, aratand ca pleureziile pot apare in cateva saptamani sau
luni dupa conversiunea tuberculinica, deci dupa ce au aparut in prealabil leziuni
tuberculoase in organism.

Constatarile clinice, radiologice, pleuroscopice si anatomo-patologice prin prezenta

pleureziilor uscate in contact direct cu sancrul sau cu adenopatia tuberculozei primare,
prezenta aderentelor pleurale si a leziunilor patologice in direct contact cu leziunile
tuberculozei comune si aspectele nodulare, diseminative, dispersate pe pleura, sustin, de
asemenea, cele doua cai, a contactului direct si hematogena.

Este cel mai frecvent intalnita la adultul tanar,cand poate constitui revelatia
unei primoinfectii.Frecventa pleureziei ca manifestare a primoinfectiei tardive este de
aproximativ 20%. Cu cat varsta la care apare pleurezia este mai mare,cu atat etiologia
tuberculoasa este mai putin probabila. Coexistenta cu determinari pulmonare active sau
inactive impune eticheta de pleurezii tuberculoase „de insotire', apartinand stadiului
secundar.

Calea de patrundere a germenilor la nivelul pleurei este fie hematogena,

fie limfatica, fie prin contaminare sau chiar deversare de continut cazeos de la un focar
subpleural.
Studiile anatomopatologice, precum si tomografia computerizata au demonstrat
existenta unor focare cazeoase mici, subpleurale, in timpul dezvoltarii pleureziei
tuberculoase, focare neevidentiate de catre radiologia conventionala, dar care constituie
foarte probabil prin ruperea lor sursa cea mai frecventa de bacili pentru cavitatea pleurala.
Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea structurilor
pleurale de a fagocita bacilii,realizand insamantari multiple, asemanatoare cu cele
determinate de diseminarea hematogena.
Riscul de a face o tuberculoza pulmonara dupa un interval de 2-5 ani in cazul in
care o pleurezie nu a fost tratata corect este cuprinsa intre 25% si 50%.
Pleurezia care apartine stadiului secundar al ftiziei recunoaste in special un mecanism
de diseminare din aproape in aproape si eventual deversare de continut cazeos in cavitatea
pleurala.

1.3. Anatomie patologica

Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul tuberculos, care

este insotit de o reactie inflamatorie pleurala importanta. Vizualizarea cavitatii pleurale
permite evidentierea a numeroase granulatii gri-albicioase, repartizate uniform pe toata
pleura, cu localizare foarte neta in santul costovertebral. Frecvent apar bride si aderente. In
stadii mai avansate, modificarile isi pierd din specificitate aparand reactii inflamatorii

20
congestive,cu depozite fibrinoase importante,uneori hemoragice. Lichidul din cavitatea
pleurala este serocitrin, mai rar hemoragic.
Microscopic, pleura apare in buna parte denudata, prin distrugerea stratului
mezotelial. Stratul conjunctivo-vascular submezotelial apare hiperemiat si acoperit cu
depozite de fibrina. La nivelul plamanului, juxtapleural, se pot evidentia leziuni active
tuberculoase. Vindecarea se poate realiza prin resorbtia lichidului, cuposibilitatea de restitutio
ad integrum.
Pahipleuritele constituite influenteaza functia respiratorie prin tulburarile de
distensibilitate pulmonara; ele pot fi de asemenea cauza dezvoltarii unei fibroze interstitiale
parenchimatoase pulmonare si a bronsiectaziilor.

1.4. Simptomatologie

Debutul pleureziei tuberculoase este in general acut, dar la aproximativ 30%

din cazuri se intalneste un debut insidios. In aceasta ultima situatie, simptomatologia
se reduce la dureri toracice de intensitate medie, eventual fatigabilitate, inapetenta, tuse
seaca si scadere in greutate. Debutul subacut sau insidioseste cu atat mai frecvent cu
cat varsta la care apare pleurezia este mai inaintata.

Manifestarile acute sunt precedate de o perioada de astenie, subfebril

itate, fatigabilitate, tuse seaca, scadere in greutate,diminuarea apetitului constand
in asa-zisa „faza de impregnare bacilara”.

Durerea (junghiul), initial puternica, are tendinta la diminuare odata cu

acumularea lichidului; ea are toate caracterele durerii pleurale: modificare cu respiratia,
tusea si pozitia. Pacientii pot adopta o pozitie antalgica, spre partea bolnava, pentru a
reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive pacientii prefera sa se culce pe
partea bolnava.

Semnele clinice:

Febra, constant intalnita in cazul debutului acut scade progresiv dupa 2- 3

saptamani sau chiar mai rapid. In cazul debutului insidios,ascensiunile termice
sunt constante,valorile fiind in general sub 38°.De fapt,evolutia favorabila a febrei
sub tratament tuberculostatic este uneori unicul sau singurul argument etiologic.

Tusea, in general uscata se exacerbeaza adesea cu modificarea pozitiei bolnavului.

Dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.

Semnele fizice.

De obicei hemitoracele de partea, bolnava are miscari mai reduse, fie datorate
durerilor. Bombarea hemitoracelui de partea bolnava este intalnita la pacientii cu revarsat

21
 pleural in cantitate mare. In aceasta situatie pot fii prezente deplasarea mediastinului si
cordului.

1.5. Examinarii paraclinice:

Examenul radiologic. Volumul de lichid necesar pentru ca o pleurezie sa poata

determina o opacitate vizibila radiologic variaza intre 200-400ml. Pleurezia se manifesta
radiologic printr-o opacitate omogena de intensitate costala dispusa pe o curba cu concavitate
in sus. In momnetul punctionarii sau patrunderii aerul prin alte modalitati in spatiul
pleureal opacitatea lichidiana se dispune pe linie oriozontala deasupra careia se gaseste aer.
(curba DAMOISEAU)

Intradermoreactia la tuberculina - a fost apreciata in trecut ca fiind intens pozitiva in

caz de pleurezie tuberculoasa. In prezent, majoritatea autorilor raporteaza reactii
medii sau slabe in primele doua saptamani la testarea cu 2 u PPD. O proportie cuprinsa
intre 10-30% din pleureziile tuberculoase evolueaza cuIDR la PPD negativa. Retestarea
tuberculinica dupa 3-4 saptamani,in cazul in care IDR a fost negativa, poate confirma
etiologia tuberculoasa daca reactia se pozitiveaza sau, din contra, o poate infirma daca
IDR ramane negativa.

Examenul lichidului pleural. Aspectul lichidului este cel mai frecvent serocitrin (peste
90% din cazuri) si rareori hemoragie. Uneori pleurezia tuberculoasa evolueaza cu lichid
purulent (empiem pleural tuberculos), presupunandu-se ca mecanismul patogenic in aceasta
situatie ar fi deversarea de continut cazeos din leziunile pulmonare subpleurale.

Examenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine etiologica.

Determinarile biochimice din lichidul pleural nu aduc elemente de certitudine

pentru etiologia tuberculoasa. Dintre probele biochimice ale lichidului pleural
amintim: proteinopleuria (v.n. 30g/l);glicopleuria (v.n.<60mg%); amilazopleuria. Sub
raport citologic, in lichidul pleural,in cazul pleurezieituberculoase, se constata un procent
mare de limfocite (peste 80%).
Examenul morfopatologic al pleurei a devenit elementul esential al investigatiei
pleurei din momentul introducerii punctiei bioptice in practica curenta.

In cazul pleureziilor tuberculoase se pun in evidenta foliculii tuberculosi in peste

80% din cazuri.

Daca nici punctia bioptica nu a rezolvat problema diagnosticului, se poate apela la

pleuroscopie sau chiar latoracotomie.

1.6. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaza, in primul rand, pe

confirmarea bacteriologica si histologica, capabile impreuna sa asigure diagnosticul la peste
85% din cazuri.

22
 Diagnosticul pozitiv necesita coroborarea datelor clinice, paraclinice contextului
epidemiologic si, nu in ultimul rand, evolutia sub tratament.
Argumentele cele mai importante pentru etiologia tuberculoasa pot fi astfel
rezumate:
- varsta sub 35-40 ani;
- lichid serocitrin cu predominanta de limfocite;
- proteine in lichidul pleural peste 30g/l si glicopleurie sub 0.80g/l;

- IDR pozitiva la tuberculina sau care se pozitiveaza dupa 4-6

saptamani de tratament tuberculostatic;

- vindecarea cu sechele;
- evolutie favorabila sub tratament cu tuberculostatice;

1.7. Diagnosticul diferential

Manifestarile clinico-radiologice nespecifice precum si informatiile relative pe care le

furnizeaza explorarea paraclinica, in cazul in care nu s-a obtinut confirmarea bacteriologica
sau histologica,reclama un diagnostic diferential foarte riguros.

Debutul pleureziei tuberculoase, mai frecvent insidios la varsta peste 40 ani,obliga la

diferentirea, in primul rand,de pleurezia neoplazica cu care poate fi adesea confundata.
Astfel,pleurezia neoplazica evolueaza cu o cantitate de lichid mai mare, care se reface
rapid dupa evacuare,nu prezinta febra sau subfebrilitate decat exceptional,lichidul este
frecvent hemoragic iar citologia pune in evidenta celule neoplazice, tratamentul
tuberculostatic este ineficient si boala merge catre agravare treptata, eventual cu durerii
progresive.

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase se mai face cu:

• pleureziile infectioase, cele secundare infectiilor cu Mycoplasma
pneumoniae, Chlamidii si Rickettsii intrucat pot evolua insidios, cu lichid nu prea abundent,
si cu predominanta limfocitelor in lichid.

• pleureziile cardiace prin discretia manifestarilor si caracterele macroscopice ale lichidului

si chiar biochimice si citologice, pot fi confundate cu pleurezia tuberculoasa.

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase include, in concluzie,

majoritatea pleureziilor cu lichid clar.

1.8. Evolutie

Pleurezia tuberculoasa poate evolua spontan favorabil, de obicei lasand sechele de tipul
simfizelor sau pahipleuritelor fibroase sau fibrocalcare. Uneori, sechelele sunt descoperite
cu ocazia unui control radiologic, fara ca pacientul sa poata semnala antecedente pleurale.

23
 Sub tratament tuberculostatic evolutia este in general favorabila cu resorbtia totala a
lichidului in 2-3 saptamani, dar sechelele chiar in aceste conditii nu sunt deloc neglijabile.
Pleurezia tuberculoasa netratata,sau tratata incorect,chiar daca evolueaza
favorabil,prezinta un risc fitiziogen remarcabil, intre 25-30% din pacienti facand o
tuberculoza pulmonara in urmatorii 2 ani.

1.9. Tratament

Obiectivele principale ale tratamentului se refera la:

1) resorbtia rapida a lichidului;

2) prevenirea sechelelor si a determinarilor tuberculoase

pulmonare sau in alte organe;

3) asigurarea unei functii pulmonare normale;

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia

tuberculostatica, medicatia antiinflamatoare si kineziterapia.

La noi in tara tratamentul pleureziilor autonome se efectueaza conform unor norme

oficiale emise de Ministerul Sanatatii care prevad ca pleureziile sa fie tratate cu scheme de
tuberculostatice, in asociatie tripla: rifampicina(R), hidrazida(H), pirazinamida(Z),
primele doua luni, zilnic, urmata de 4 luni cu asociere RH-in administrare bisaptamanala.

Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinari pulmonare sau in alte organe obliga

la aplicarea schemei cu 4 tuberculostatice RHSZ 7/7-21uni, (rifampicina, hidrazida,
streptomicina, pirazinamida) urmata de RH 3/4-4 luni (rifampicina, hidrazida).
Durata tratamentului de 6 luni este apreciata ca suficienta.
Pe langa tratamentul antiinflamator, de obicei cu corticosteroizi adesea este nevoie,
mai ales in formele de debut acut, de tratament simptomatic.

Tratamentul antitusiv previne durerea prezenta in primele fazele de debut a pleureziei

pana la instalare lichidului.

24
 CAPITOLUL III

PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

Cazul clinic Nr. I

Date relativ stabile:

Nume si prenume: I.N.

Varsta: 24 de ani

Sex: feminin

Ocupatie: studenta

Domiciliu: com.Mineri Jud. Tulcea

Conditii de viata: bune spre foarte bune, locuieste intr-o locuinta cu 5 camere impreuna cu
familia sa, o mai viziteaza vecinii si prietenii din cand in cand.

Antecedente heredo-colaterale: nu sunt specificate, nu exisista.

Motivul internarii: boala debuteaza acut in urma cu o saptamana, cu junghi toracic stang,
febra 38 -39 grade C .Se interneaza in stare generala alterata pentru investigare si
diagnosticare.

Problemele pacientei: dureri toracice, dispnee, febra, frisoane, inapetenta, astenie fizica,
anxietate etc.

Diagnostic medical: pleurezie stanga de etiologie TBC.

Data internarii: 04.07.2016

Data externarii: 12.07.2016

25
 PLAN DE INGRIJIRE

Cele 14 nevoi fundamentale ale fiintei umane:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:- nevoie afectata manifestata prin:dispnee
respiratorie, dureri toracice intense, sete de aer etc;
2. Nevoia de a bea si a manca:- nevoie afectata manifestata prin: inapetenta, anxietate, stare
generala proasta;
3. Nevoia de a elimina:- nevoie neafectata:are ub tranzit intestinal corect, diureza este
normala;
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:- nevoie neafectata: are un tonus muscular
corespunzator varstei sale;
5. Nevoia de a dormi si a se odihni:- nevoie afectata manifestata prin: insomnie, treziri
repetate, durere abdominala;
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca:-nevoie neafectata: prezinta o tinuta
corespunzatoare in functie de anotimp;
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale:-nevoie afectata
manifestata prin hipertermie, frison, tegumente calde etc.
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele:-nevoie neafectata
tegumente si mucoase integre, curate, pacientul isi efectueaza singur igiena personala, este
peocupat de igiena personala;
9. Nevoia de a evita pericolele:- nevoie neafectata: pacientul comunica si este atent la
lucrurile din jur;
10. Nevoia de a comunica:-nevoie neafectata: nu prezinta deficit senzorial, comunica
eficient cu familia si personalul medical, este orientat temporo-spatial;
11. Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si de a practica religia-nevoie
neafectata: pacientul accepta tratatamentul prescris de catre medic, accepta procedurile de
investigatie medicala;
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii:- nevoie neafectata:are incredere in
personalul medical, doreste imbunatatirea starii actuale de sanatate, participa la ingrijiri;
13. Nevoia de a se recreea:- nevoie neafectata: se recreeaza activ si sedentar;
14 .Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea:- nevoie neafectata: pacientul are
cunostinte privind importanta respectarii tratamentului si eliminarii factorilor de risc pentru
prevenirea complicatiilor.

26
S-a constatat ca pacienta este dependenta de urmatoarele nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie manifestata prin: dispnee, stare
generala alterata, setea de aer etc
2. Nevoia de a bea si a manca manifestata prin: inapetenta, anxietate, durere la
digerarea alimentelor etc.
3. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale manifestata prin
: durere, hipertermie, hipotermie, frison, tegumente reci etc.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni manifestata prin: insomnie, treziri repetate,
anxietate,facies palid, somn inadecvat cantitativ si calitativ etc

Ziua I= A III-A zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING
1. Nevoia de a Alterarea nevoii - asigurarea - pacienta
respira si a avea de a respira si a -inbunatatirea repaosului la pat prezinta o stare
o buna avea o buna respiratiei si a mai buna decat
circulatie. circulatie schimburilor de -asigurarea la internarea in
manifestata prin: gazoase pozitiei care spital
diminueaza
durerea si
-dispnee datorita faciliteaza o
exudatului ventilatie
masiv care maxima
comprima
plamanul -pentru
combaterea
dispneei este
necesara
- dureri toracice efectuarea
initial toracocentezei
de catre medic

-informez
pacientul cu
privire la scopul
punctiei si
pozitia in care
va sta in timpul
acesteia.
2. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacienta sa se - asigur conditii - pacienta
bea si a manca de a bea si a poata alimenta de micro-climat respecta regimul
manca corespunzator in salonul alimentar si are
manifestata prin bolnavei pofta.
inapetenta,
scadere in -educ pacienta in

27
 greutate si ceea ce priveste
astenie fizica importanta
regimului
alimentar pentru
rezolvarea
problemei sale
de sanatate

-asigur un regim
alimentar care
va constitui un
aport suficient
de proteine,
glucide si multe
lichide pentru
rehidratarea
pacientei
3. Nevoia de a-si Alterarea nevoii - asigurarea unei - asigurarea - Temperatura
mentine de a-si mentine temperaturi repaosului la pat corpului este in
temperatura temperatura normale ale in perioadele limitele
corpului in corpului in organismului febrile normale;
limitele normale. limitele normale pacientei
manifestata prin -asigur conditii
hiperemie, de confort
frisoane, astenie termic in salon
musculara.

- asigur lenjerie
curata care o
schimb dupa
fiecare val de
transpiratii

-invat pacienta
sa poarte sosete
din bumbac
absorbante si sa
le schimbe
frecvent.
4. Nevoia de a Alterarea nevoi - pacienta sa -asigur linistea Pacienta se
dormi si se de a dormi si a aibă un somn nocturna si poate odihni
odihni se odihni odihnitor si conditii de normal cu
manifestata prin linistitor confort termic ajutorul nursei.
insomnie, treziri
repetate, astenie, - aerisesc
stare generala incaparea
proasta. inaintea
somnului
nocturn

28
 -planific
ingrijirile si
interventiile
delegate, astfel
incat sa evit
trezirea
pacientei intre
orele 22-6.

Ziua II= A-V-a zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1. Nevoia de Alterarea nevoii - inlaturarea - oxigenoterapie la - Pacienta are
a respira si a de a respira si a dispneei si pacientii cu dispnee o respiratie
avea o buna avea o buna normalizarea accentuata buna insa cu
circulatie. circulatie respiratiei ajutorul nursei
manifestata prin pacientei. - pentru combaterea
dispnee,durere durerii la indicatia
toracica medicului administram:
accentuata
datorita Algocalmin
pleureziei
Mabron

Tramadol

-la indicatia medicului

administrez o fiola de
atropina cu 30 de
minute inaintea
punctiei pentru a
preveni accidentele
(atropina scade
excitabilitatea generala
si a
nervului pneumogastric)
2. Nevoia de Alterarea nevoii - pacienta sa -asigurarea condiitiilor -pacienta
a bea si a de a be si a aibă un regim optime de a lua masa in mananca bine
manca manca alimentar salon pacientei si respecta
manifestata prin corect si sa regimul
greata, manance -masurarea functiilor alimentar
inapetenta, corect varstei vitale si vegetative
varsaturi etc sale. (P,R,TA) si notarea -se hidrateaza
acestora in F.O.(foia de corect varstei
observatiei. sale

-dupa evidentierea
lichidului pleural in

29
 urma examenului
radiologic, se va
impune un regim
hiposodat

-schimbarea lenjeriei
de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie
3. Nevoia de Alterarea nevoii - mentinerea - combaterea - pacienta
a-si mentine de a-si mentine temperaturii in deshidratarii prin prezinta o
temperatura temperatura limitele administrarea de temperatura
corpului in corpului in normale ale lichide sub forma de cuprinsa in
limitele limitele normale organismului sucuri, ceaiuri valorile
normale manifestata prin normale.
hipertermie, -la indicatia medicului
tegumente rosii administrez:
si o stare
generala alterata Aspirina

Antibiotice si vitamine
din complexul B

4. Nevoia de Alterarea nevoii -pacienta sa - educ pacienta sa - pacienta

a dormi si se de a dormi si a prezinte un practice exercitii de doarme pe
odihni se odihni somn bun din relaxasare noapte 6-7 h.
manifestata prin punct de
treziri repetate, vedere - la indicatia medicului
insomnie, facies cantitativ si administrez somnifere
palid, anxietate calitativ
etc

- asigur un micro-
climat corespunzator
pentru odihna

-schimb lenjeria de pat

si de corp ori de cate
ori este nevoie

Ziua III= Ultima zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacienta sa - informez - pacienta are o
respira si a avea de a respira si a prezinta o pacienta cu respiratie buna

30
o buna avea o buna temperatura in privire la din punct de
circulatie. circulatie limitele normale necesitatea vedere cantitativ
manifestata prin punctiei si si calitativ
: pozitia in care
va sta in timpul
- dispnee acesteia
datorita
exusadatului -masurarea
masiv care functiilor vitale
coprima si vegetative
plamanul (P,R,TA) si
notarea acestora
- dureri toracice in F.O.(foia de
initial puternice, observatiei.
accentuate la
miscarea pentru
toracelui si combaterea
diminuate odata durerii la
cu acumularea indicatia
de lichid medicului
administram:

Algocalmin

Mabron

Tramadol

2. Nevoia de a Alterarea nevoii -Pacienta sa aibă -administrarea - pacienta

bea si a manca de a bea si a pofta de tratamentului respecta orarul
manca mancare si o prescris de catre meselor si are un
manifestata prin alimentatie medic in functie aport alimentar
inapetenta, sanatoasa de orarul adecvat nevoilor
durere la meselor sale.
inghitire, pacientei
alimentatie
inadecvata -notarea
cantitativ si numarului de
calitativ mese si a
aportului
alimentar a
pacientei in F.O.

-ii asigur
pacientei un
regim hidro-
electrolitic
conform varstei

31
 sale

3. Nevoia de a-si Alterarea nevoii - pacienta sa - asigurarea - pacienta are

mentine de a-si mentine prezinte repaosului la pat temperatura
temperatura temperatura temperatura in perioadele corpului in
corpului in corpului in corpului in febrile limitele normale
limitele normale limitele normale limitele normale fara ajutorul
manifestata prin -asigur conditii nursei
hipertermie, de confort
anxietate, termic in salon
frisoane etc

- asigur lenjerie
curata care o
schimb dupa
fiecare val de
transpiratii

-invat pacienta
sa poarte sosete
din bumbac
absorbante si sa
le schimbe
frecvent.
4. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacienta sa fie - crearea - pacienta
dormi si se de a dormi si a linistita si sa conditiilor de doarme 6-8
odihni se odihni aiba un somn micro-climat h/noapte
manifestata prin corespunzator
treziri repetate, varstei sale. -asigurarea unui -pacienta
insomnie,stare repaus fizic in prezinta un
de agitatie si timpul agitatiei somn linistit si
neliniste odihnitor
-administrarea la
indicatia
medicului de
calmante

-explicarea
pacientei
necesitatea
orelor de somn
pentru refacerea
sanatatii sale

32
 EVALUARE FINALA(EPICRIZA)

Pacienta I.N. in varsta de 24 de ani, sexul feminin s-a prezentat la serviciul UPU din
cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea cu urmatoarele simptome: dureri toracice,
dispnee,febra,frisoane,inapetenta, astenie fizica, anxietate. In urma examenelor clinice si
paraclinice medicul de garda i-a pus diagnosticul de pleurezie stanga de etiologie TBC.

Dupa cele opt zile de internare s-a efectuat un tratament antibiotic simptomatic Cefort si
Amoxiplus si dupa trei zile i-a trecut pleurezia . Bolnavului i sa recoltat sputa si analize de
laborator.

Toate obiectivele propuse au fost indeplinite, iar studenta este externata in stare foarte
buna. Studenta se alimenteaza si hidrateaza corect, are un somn linistit si oodihnitor, este
echilibrata, calma si ascultatoare.

La externare s-a recomandat:

- respectarea tratamentului prescris de catre medic;

-renuntarea la consumul de alcool si evitarea fumatului;

-repaus fizic de 6 luni de la efectuarea Toracocentezei;

-control medical periodic efectuat la medicul de specialitate.

Cazul clinic Nr:II

Date variabile:

Nume si prenume: A.C.

Varsta: 32 de ani

Sexul: masculin

Nationalitatea: Roman.

Ocupatia: profesor de lb.romana.

Conditii de viata: medii spre bune, locuieste intr-o casa cu 4 camere impreuna cu familia si
fratele sau mai mic cu 6 ani.

Antecedente heredo-colaterale: mama in tineretea sa a avut pleurezie.

Motivele internarii: Bolnavul acuza dureri toracice, febre 38-39 de grade C, tuse iritativa,
scadere ponderala, apetit scazut plus frison si anxietate.

33
Data internarii: 21.06.2016

Data externarii: 29.06.2016

Diagnostic: Pleurezie serofribrinoasa a marii cavitati de etiologie T.B.C.

PLAN DE INGRIJIRE

Cele 14 nevoi fundamentale ale fiintei umane:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:- nevoie afectata manifestata prin: durere
intensa, dispnee, junghi toracic etc;
2. Nevoia de a bea si a manca:- nevoie neafectata: pacientul are un apetit corespunzator si
se alimenteaza corect varstei lui;
3. Nevoia de a elimina:-nevoie afectata manifestata prin: constipatie,dureri abdominale,
cefalee etc;
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura :- nevoie afectata prin:durere,cefalee,
junghi toracic in regiunea hemitoracelui stang;
5. Nevoia de a dormi si a se odihni :- nevoie neafectata: pacientul are un somn linistit si
odihnitor;
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca:-nevoie neafectata: pacientul are o tinuta
decenta;
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale:-nevoie afectata:pacientul
prezinta tegumente rosii, hiperemie, durere etc;
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele:- nevoie neafectata:
pacientul are grija de tegumentele si mucoasele lui din punct de vedere al igienei;
9. Nevoia de a evita pericolele:-nevoie neafectata: pacientul este echilibrat si evita cu
usurinta pericolele din jur;
10. Nevoia de a comunica:- nevoie neafectata:pacientul comunica foarte bine cu semenii
sai;
11. Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si de a practica religia:-nevoie
neafectata: pacientul isi practica religia cu mandrie;
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii:-nevoie neafectata: pacientul are incredere
in personalul medical, doreste imbunatatirea starii actuale de sanatate si participa la ingrijiri;
13. Nevoia de a se recreea:-nevoie neafectata: se recreeaza sendentar urmarind programe
radio-TV;

34
 14 .Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea:nevoie neafectata:pacientul are
cunostinte privind importanta respectarii tratamentului si eliminarii factorilor de risc pentru
prevenirea complicatiilor;

S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna postura manifestata prin: dispnee respiratorie,
junghi in regiunea hemitoracelui stang, durere intensa;
2. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale manifestata
prin: frisoane,traspiratii calde, tegumente rosii, hipertermie etc;
3. Nevoia de a comunica manifestata prin: anxietate, facies palid, somnolenta diurenta,
posomorat ;
4. Nevoia de a elimina manifestata prin: constipatie, tranzit intestinal inadecvat,
crampe abdominale ;

Ziua I= A-III-A zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
DE NURSING
1.Nevoia de a Respiratie - revenirea in - asigurarea unui - pacientul are o
respira si a avea inadecvata limitele normale repaus fizic si respiratie
o buna circulatie datorata ale respiratiei psihic si adecvata insa
prezentei pacientului favorizarea este dependent
dispneei si respiratiei; de ajutorul
junghiului in - disparitia nursei
regiunea durerii produsa - schimbarea
hemitoracelui de junghiul pozitiei
stang toracic in pacientului ori
regiunea de cate ori este
hemitoracelui nevoie pentru a
stang favoriza
procesul de
inspiratie-
expiratie

- oxigenoterapia
este
recomandata in
acest caz

-masurarea
functiilor vitale
si vegetatitive
(T,R,TA) si
notarea lor in
F.O.

35
2. Nevoia de a-si Alterarea nevoii -pacientul sa - crearea - pacientul are o
mentine de a-si mentine prezinta o conditiilor de temperatura
temperatura temperatura temperatura micro-climat in normala dar este
corpului in corpului in corespunzatoare salon dependent de
limitele normale limitele normale din punct de nursa
manifestata prin vedere calitativ -schimbarea
insomnie, si cantitativ lenjeriei de pat
anxietate, facies si de corp a
palid si stare pacientului ori
generala alterata de cate ori este
nevoie dupa
perioadele
febrile

-explicarea
pacientului
neceseitatii unui
regim hidro-
electrolitic in
vederea
rezolvarii starii
sale de sanatate
3. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacientul sa -realizez un - pacientul
comunica de a comunica comunice corect climat linistit si comunica bine la
manifestata prin cantitativ si ii explic nivel afectiv insa
stres, anxietate, calitativ pacientului mai este
noncomunicare necesitatea dependent de
cu semenii etc. efectuarii ajutorul nursei;
tratamentului

-comunic cu
pacientul pe tot
parcursul tinerii
tratatamentului
si a spitalizarii

-asigur familia
ca pacientul nu
va avea dureri si
ca voi fi prezent
in permanenta
langa bolnav
4. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacientul sa -schimbarea - pacientul sa
elimina de a elimina prezinte un lenjeriei de pat prezinte un
manifestata prin tranzit intestinal si de corp a tranzit intestinal
durere, absenta normal pacientului ori normal.
peristaltismului de cate ori este
intestinal si prin nevoie
constipatie
-masurarea

36
 functiilor vitale
si vegetatitive
(T,R,TA) si
notarea lor in
F.O.

- administrarea
medicamentatiei
la recomandarea
medicului:
Supozitoare cu
glicerina sau
ciocolax

Consumul de
multe lichide si
tinerea unui
regim bogat in
vitamine si
saruri minerale.

Ziua II= A-V-A zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1.Nevoia de a Alterarea nevoii - inbunatatirea - asigurarea - pacientul
respira si a avea de a respira si a respiratiei si a repaosului fizic prezinta o
o buna circulatie avea o buna schimburilor de la pat respiratie in
circulatie gaze limitele normale
manifestata prin: -ajut pacientul sa vastei sale
adopte o pozitie
-dispnee datorita antalgica,pe
exusadatului partea bolnava,
masiv care pentru a reduce
comprima miscarile costale
durerea
-oxigenoterapia
-junghi in la bolnavii cu
regiunea dispnee
hemitoracelui respiratorie
stang
2. Nevoia de a-si Alterarea nevoii -asigurarea unei - asigur conditii -temperatura
mentine de a-si mentine temperaturi in termice in salon corpului a
temperatura temperatura limitele normale bolnavului se
corpului in corpului in -sterg mentine in
limitele normale limitele normale tegumentele limitele normale

37
 manifestata prin pacientului dupa
hipertermie, fiecare val de
frisoane, transpiratii ori
diaforeza. de cate ori este
nevoie

-combaterea
deshidratarii
prin
administrarea de
lichide sub
forma se sucuri
sau ceaiuri.
3. Nevoia de a Comunicarea la - pacientul sa - preiau - pacientul se
comunica nivel afectiv comunice cel pacientul din simte in
inadecvata din putin non-verbal momentul siguranta
cauza alterarii cu echipa de internarii si ma deoarece sunt
profunde a starii ingrijire pe toata prezint cu prezent in
generale, perioada numele, functia permanenta
manifestata prin: spitalizarii si rolul meu in langa el.
echipa de
-anxietate ingrijire

-somnolenta -realizez un
diurna climat de
liniste,calm,
asigurand
pacientul de
intreaga mea
disponibilitate in
acordarea
ingrijirilor

-asigur familia
ca pacientul nu
va avea dureri si
ca voi fi prezent
in permanenta
langa pacient
4. Nevoia de a Alterarea nevoii - pacientul sa - se recomanda - pacientul
elimina de a elimina prezinte un miscare prezinta un trazit
manifestata prin tranzit intestinal intestinal normal
absenta normal -se recomanda
peristaltismului un aport
intestinal: suficient de
lichide
-constipatie
- schimbarea
-meteorism lenjeriei de pat
abdominal si de corp a

38
 pacientului ori
de cate ori este
nevoie

Ziua A-III-A: Ultima zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1.Nevoia de a Alterarea nevoii - normalizarea -recoltare de - Pacientul
respira si a avea de a respira si a respiratieie in sange pentru prezinta o
o buna circulatie avea o buna functie de examenele de respiratie in
circulatie nevoile laborator( VSH, limitele normale
manifestata prin pacientului Hemoglobina, conform varstei
durere, dispnee Hematocrit, sale.
respiratorie si Leucocite,
setea de aer. Glicemie etc)

- explic
pacientului
importanta
gimnasticii
respiratorii si il
invat cum sa o
efectueze

-ajut pacientul sa
adopte o pozitie
antalgica, pe
partea bolnava,
pentru a reduce
miscarile costale

- masurarea
functiilor vitale
si vegetatitive
(T,R,TA) si
notarea lor in
F.O.

2. Nevoia de a-si Alterarea nevoii -pacientul sa -asigurarea - Pacientul

mentine de a-si mentine prezinte reposului la pat prezinta o
temperatura temperatura temperatura temperatura in
corpului in corpului in corpului in - asigurarea limitele normale
limitele normale limitele normale limitele normale conditiilor de conform varstei
manifestata prin sale.

39
 : Hiperemie micro-climat

Febra in platou ( -sterg

39-40 de grade tegumentele
C) dupa fiecare val
de transpiratii si
Diaforeza ori de cate ori
este nevoie
Frisoane
-invat pacientul
sa poarte sosete
din bumbac
absorbante si sa
le schimbe
frecvent

- combaterea
deshidratarii
prin
administrarea de
lichide sub
forma de sucuri
si ceaiuri
3. Nevoia de a Alterarea nevoii - comunicarea la - crearea - Pacientul isi
comunica de a comunica nivel afectiv sa conditiilor de exprima liber
manifestata prin se realizeze cu micro-climat in emotiile,
anxietate, usurinta. salon gandurile si
somnolenta sentimentele fata
diurna si o stare -combaterea de sine si de
generala proasta. anxietatii prin semeni.
metode si jocuri
recreeative in
favoarea
pacientului

-asigur familia
ca pacientul nu
va avea dureri si
ca voi fi prezent
in permaneneta
langa bolnav

-il incurajez pe
pacient sa isi
exprime liber
gandurile si
sentimentele fata
de sine si de
semeni
4. Nevoia de a Alterarea nevoii -pacientul sa - repaus fizic la -Pacientul

40
elimina de a elimina elimine pat prezinta un
manifestata prin cantitativ si tranzit intestinal
constipatie si calitativ normal - crearea normal.
meteorism conditiilor de
abdominal. micro-climat in
salon

-respectarea
unui regim
hidro-electrolitic
prescris de catre
medic

- masurarea
functiilor vitale
si vegetatitive
(T,R,TA) si
notarea lor in
F.O.

- schimbarea
lenjeriei de pat
si de corp a
pacientului ori
de cate ori este
necesar.

EVALUARE FINALA(EPICRIZA)

Pacientul A.C. in varsta de 32 de ani, ocupatia profesor de lb.romana s-a prezentat la

serviciul UPU din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea cu urmatoarele simptome:
dureri toracice, febra 38-39 grade C, tuse iritativa,scadere ponderala si apetit scazut.

Bolnavului i s-au efectuat urmatoarele examene paraclinice: examen radiologic,

intradermoreactia la tuberculina( I.D.R.),toracocenteza, examenul lichidului pleural,examenul
sangelui, E.K.G.,examen sumar de urina si in urma acestora i sa pus diagnosticul de pleurezie
serofribrinoasa a marii cavitati de etiologie T.B.C,recoltare de sputa, analize de laborator si i
sa prescris tratamentul.

Tratamentul consta in: Tuberculostatice(Izoniazida, Pirazinamida), Corticoterapie,

antibiotice dupa antibiograma, vitamine din complexul B.

Ingrijirile acordate si tratamentul efectuat in cele 8 zile de spitalizare au dus la

imbunatatirea starii bolnavului si a nevoilor deficitare. Nevoia de a respira este partial
satisfacuta dupa efectuarea punctiei.

41
 Bolnavul nu mai acuza durerii dupa efectuarea punctiei, febra incepe sa scada dupa
administararea antipireticelor. Bolnavul se alimenteaza corespunzator,si-a recapatat pofta de
mancare si consuma multe lichide pentru a compensa pierderile suferite in perioada febrila.

La externare s-a recomandat:

- respectarea tratamentului prescris de catre medic;

-renuntarea la consumul de alcool si evitarea fumatului;

-repaus fizic si psihic de 6 luni de la efectuarea Toracocentezei.

Cazul clinic Nr:III

Date variabile:

Nume si prenume: A.G.

Varsta: 28 de ani

Sex: masculin

Ocupatia: ingrijitor de animale la circ

Nationalitate: Romana

Religie: Crestin-Ortodox

Conditii de viata: medii spre bune

Antecedente heredo-colaterale: neaga T.B.C.

Antecedente patologice-personale: Boli infectocontagioase ale copilariei

Anamneza bolnavului: Pacientul A.G. se prezinta la serviciul UPU din cadrul Spitalului
Judetean de Urgenta Tulcea cu urmatoarele simptome: durere toracica, dispnee, febra,
frisoane, transpiratii indeosebi noaptea.

Motivele internarii:

-durere toracica;

-febra,frisoane;

-transpiratii;

-scadere ponderala.

42
Problemele pacientului:

-durere;

-frison,febra,transpiratii;

-inapetenta, scadere ponderala;

-anxietate,insomnie,somn nelinistit.

Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.

Data internarii: 12.05.2016

Data externarii: 21.05.2016

PLAN DE INGRIJIRE

Cele 14 nevoi fundamentale ale fiintei umane:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:-nevoie afectata manifestata prin: dispnee,
durere,cefalee,respiratie inadecvata etc;
2. Nevoia de a bea si a manca:- nevoie afectata: pacientul prezinta inapetenta,alimentatie
inadecvata;
3. Nevoia de a elimina:-nevoie neafectata: pacientul are un tranzit intestinal corect din
punct de vedere calitativ si cantitativ;
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: nevoie neafectata:pacientul are un tonus
muscular bine definit;
5. Nevoia de a dormi si a se odihni: nevoie afectata manifestata insomnie,treziri
repetate,somn neodihnitor etc;
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca: nevoie neafectata: pacientul se imbraca si se
dezbraca corect;
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale:- nevoie afectata
manifestata prin: hipertermie, tegumente si mucoase rosii, cefalee etc;
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele:-nevoie neafectata:
pacientul are grija de igiena sa personala;
9. Nevoia de a evita pericolele:-nevoie neafectata: pacientul are simtul de a evita pericolele
imediat;
10. Nevoia de a comunica:- nevoie neafectata: pacientul comunica foarte bine la nivel
afectiv si fizic;

43
 11. Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si de a practica religia:-nevoie
neafectata: pacientul are exprimari si convingeri pe care le exprima liber;
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii:- nevoie neafectata:pacientul are idei si
sentimente despre cum va arata viitorul sau apropiat;
13. Nevoia de a se recreea:-nevoie neafectata:pacientul are preocupari bine stabilite: se uita
la tv, citeste ziarul etc.
14 .Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea:-nevoie neafectata:pacientul se
informeaza despre sanatate si igiena sa corporala.
S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie manifestata prin: dispnee

respiratorie, durere toracica si o stare generala alterata;

2. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale manifestata prin:

febra, frisoane, hipertermie si traspiratii;

3. Nevoia de a se alimenta si hidrata manifestata prin: inapetenta,greata,varsaturi si un

aport scazut de lichide si alimente;

4. Nevoia de a dormi a se odihni manifestata prin: insomnie, treziri repetate, anxietate,

facies palid, stare generala proasta.

Ziua I= A-IV-A zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1. Nevoia de a Respiratie - imbunatatirea - asigurarea Pacientul
respira si a avea inadecvata respiratiei si a repaosului la pat prezinta o stare
o buna circulatie manifestata prin: schimburilor de generala mai
gaze - asigurarea buna decat la
- dispnee pozitiei care internarea in
datorita diminueaza spital.
exudatului durerea si
masiv care faciliteaza o
comprima ventilatie
plamanul maxima

-dureri toracice -schimbarea

initial puternice, lenjeriei de pat
accentuate la si de corp a
miscarea pacientului ori
toracelui si de cate ori este
diminuate odata nevoie
cu acumularea
de lichid -asigurarea

44
 conditiilor de
micro-climat in
salon
2. Nevoia de a-si Hipertermie din -asigurarea unei -sterg Pacientul sa isi
mentine cauza procesului temperaturi tegumentele mentina
temperatura infectios la normale ale pacientului dupa temperatura
corpului in nivelul pleurei pacientului perioadele de corpului in
limitele normale manifestat prin: transpiratii si ori limitele normale.
de cate ori este
Frisoane nevoie

Diaforeza - explicarea
pacientului
Febra neceseitatii unui
regim hidro-
electrolitic in
vederea
rezolvarii starii
sale de sanatate

-la indicatia
medicului
administrez:

Aspirina

Paracetamol

Antibiotice si
vitamine din
complexul B.
3. Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa - aerisesc bine Bolnavul sa
se alimenta si inadecvata poata sa se salonul inaintea prezinte pofta de
hidrata manifestata prin: alimenteze fiecarei mese mancare insa
corect cantitativ este dependent
-inapetenta si calitativ -educ pacientul de ajutorul
in ceea ce nursei.
-scadere in priveste
greutate respectarea
tratamentului si
-astenie fizica a regimului
alimentar

-asigur un regim
alimentar care
va constitui un
aport suficient
de proteine,
glucide, si multe
lichide pentru

45
 hidratarea
organismului
4. Nevoia de a Dificultatea de a Pacientul sa aibă - asigur linistea Pacientul sa
dormi a se dormi un somn nocturna si poata dormi
odihni. manifestata prin: linistitor si conditii de normal insa mai
odihnitor pe confort termic este dependent
Insomnie perioada de ajutorul
spitalizarii - la indicatia asistentei
Treziri repetate medicului medicale.
administrez
Facies palid somnifere

-aerisesc
incaperea
inaintea
somnului
nocturn

Ziua II= A-VII-A zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1. Nevoia de a Alterarea nevoii -imbunatatirea - oxigenoterapie Pacientul
respira si a avea de a respira si a respiratiei la bolnavii cu prezinta o
o buna circulatie avea o buna cantitativ si dispnee respiratie mai
circulatie calitativ a accentuata buna decat
manifestata prin pacientului inainte.
dispnee - pentru
respiratorie,dureri combaterea
toracice intense. dispneei este
necesara
efectuarea
toracocentezei
de catre medic

-informez
pacientul cu
privire la scopul
punctiei si
pozitia in care
va sta in timpul
acesteia

-la indicatia
medicului
administrez o
fiola de atropina
cu 30/min

46
 inaintea punctiei
pentru a preveni
accidentele
(atropina scade
excitabilitatea
generala si a
nervului
pneumogastric).
2. Nevoia de a- Alterarea nevoii -asigurarea unei - invat pacientul Bolnavul isi
si mentine de a-si mentine temperaturi sa poarte sosete mentine
temperatura temperatura in normale ale din bumbac temperatura
corpului in limitele normale pacientului absorbante si sa corpului in
limitele normale manifestata prin: le schimbe limitele normale
frecvent
Hipertermie
-combaterea
Febra deshidratarii
prin
Frisoane administrarea de
lichide sub
forma de sucuri
sau ceaiuri

-masurarea
functiilor vitale
si vegetative si
notarea lor in
F.0.
3. Nevoia de a Alterarea nevoii -pacientul sa se - educ pacientul Pacientul
se alimenta si de a se alimenta poata alimenta in respectarea respecata
hidrata si hrata corespunzator tratamentulu si a regimul
manifestata prin: regimului alimentar
prescris de catre
Inapenta medic Si prezinta pofta
de mancare
Treziri repetate - notarea
numarului si
Greata consitentei a
scaunelor si a
diurezei in F.0.

-schimbarea
lenjeriei de pat
si de corp a
pacientului ori
de cate ori este
necesar
4. Nevoia de a Alterarea nevoii -pacientul sa -planific Pacientul sa se
dormi a se de a dormi si a se prezinte un ingrijirile si poata odihni
odihni. odini manifestata somn adecvat interventiile normal.

47
 prin: varstei sale delegate, astfel
incat sa evit
Insomnie trezirea
pacientului intre
Facies palid orele 22-6

Anxietate -asigurarea
condiitiilor de
igina si de
micro-climat in
salon

- schimbarea
lenjeriei de pat
si de corp a
pacientului ori
de cate ori este
necesar

Ziua III= Ultima zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DE NURSING
1. Nevoia de a Afectarea nevoii -asigurarea unei -invata pacientul - pacientul are o
respira si a avea de a respira si a respiratii metode de respiratie
o buna circulatie avea o buna normale relaxare, sa evite adecvata in
circulatie efortul fizic si limitele normale
manifestata stresul varstei sale
prin:tuse si
dispnee - asigura un
respiratorie climat potrivit

-explica
pacientului
importanta la
renuntarea
anumitor vicii
care ingreuneaza
respiratia
(fumatul)

- masurarea
functiilor vitale
si vegetative si
notarea lor in
F.0.
2. Nevoia de a-si Afectarea nevoii -pacientul sa fie -asigurarea -Pacientul are
mentine de a-si mentine hidratat aportului hidro- temperatura

48
temperatura temperatura corespunzatot electrolitic al normala si este
corpului in corpului in pacientului hidratat
limitele normale limitele normale -pacientul sa corespunzator.
manifestata prin: prezinte o - asigura un
temperatura in climat potrivit
Deshidratare limitele normale
- schimbarea
Hipertermie lenjeriei de pat
si de corp a
Frisoane pacientului ori
de cate ori este
necesar

-administrarea
tratamentului
prescris de catre
medic si
indicatiile
acestuia.
3. Nevoia de a Alterarea nevoii -pacientul sa -ii asigura Pacientul se
se alimenta si de a se alimenta cunoasca aportul de alimenteaza
hidrata si hidrata necesitatea unei lichide prin adecvat
manifestata prin: alimentatii fructe, ceaiuri,
adecvate lapte, compoturi Pacientul
Inapetenta si sucuri cunoaste
-inlaturarea necesitatea
Greata inapetentei - schimbarea tinerii unui
lenjeriei de pat regim alimentar
Varsaturi si de corp a corespunzator
pacientului ori
de cate ori este
necesar

- masurarea
functiilor vitale
si vegetative si
notarea lor in
F.0.

4. Nevoia de a Alterarea nevoii -pacientul sa -serveste Pacientul este

dormi a se de a dormi si a prezinte un pacientul cu linistit si doarme
odihni. se odihni somn linistitor si lichide calde pe noapte 8-10
manifestata prin: odihnitor pe pentru h.
perioada noptii provocarea
Anxietate somnului

Insomnie -asigurarea
conditiilor de
micro-climat in

49
 Treziri repetate salon

Discomfort -efectuarea
noaptea datorita exercitiilor
durerii fizice de
relaxare etc.

EVALUARE FINALA(EPICRIZA)

Pacientul A.G. in varsta de 28 de ani s-a prezentat la serviciul UPU din cadrul Spitalulu
Judetean de Urgenta cu urmatoarele simptome: durere toracica, febra, frisoane,transpiratii si
scadere ponderala.

Bolnavului i s-au efectuat urmatoarele examene paraclinice: examen radiologic,

intradermoreactia la tuberculina( I.D.R.),toracocenteza, examenul lichidului pleural,examenul
sangelui, E.K.G.,examen sumar de urina si in urma acestora i sa pus diagnosticul de pleurezie
serofribrinoasa a marii cavitati de etiologie T.B.C. si i sa prescris tratamentul.

Tratamentul consta in: Tuberculostatice(Izoniazida, Pirazinamida), Corticoterapie,

antibiotice dupa antibiograma, vitamine din complexul B. I sa recoltat sputa pentru examene
si analize de laborator.

Ingrijirile acordate si tratamentul efectuat in cele 9 zile de spitalizare au dus la

imbunatatirea starii bolnavului si a nevoilor deficitare.

Pacientul nu mai acuza durerii dupa efectuarea punctiei, febra incepe sa scada dupa
administararea antipireticelor. Bolnavul se alimenteaza corespunzator,si-a recapatat pofta de
mancare si consuma multe lichide pentru a compensa pierderile suferite in perioada febrila.

La externare s-a recomandat:

-control medical periodic efectuat la medicul de specialitate;

- respectarea tratamentului prescris de medicul specialist.

EXAMENE DE LABORATOR

EX. CERUT CONDITII DE VALORILE VALORILE

NORMALE PACIENTULUI
RECOLTARE
V.S.H. 1.6 ml sange venos + 0.4 ml lh 4- lh 120mm 2h
citrat de sodiu 6mm 2h 5- 210mm
10mm

50
Hemoglobina 2 ml sange venos + 14-18g% 17g%
anticoagulant (heparina) sau
E.D.T.A.
Hematocrit 2 ml sange venos + 45+/-9% 47%
anticoagulant (heparina) sau
E.D.T.A.
Leucocite 2 ml sange venos + 4-8 mil/mm3 19 mil/mm3
anticoagulant (heparina) sau
E.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange venos + 0.4 mg 70-120 mg% 85mg%
florura de natriu
G.O.T 3-4 ml sange venos fara 2-46u/l 16u/l
anticoagulant
G.P.T 3-4 ml sange venos fara 2-49u/l 17u/l
anticoagulant
Fimbrinogen 4-5 ml sange venos + 0.5 ml 200-400mg 285mg
citrat de natriu 3.8%
Ex.de urina se recolteaza urina de - -
dimineata in recipiente curate

Ex.sputei se recolteaza sputa prin negativ negativ

expectoratie in baloane cu
gatul larg sau in cutii Petri.
Inainte de recoltare bolnavul
isi va face toaleta
bucala,rinofaringiana si
nazala Bolnavul tuseste si ce
se rupe in urma tusei
expectoreaza in vasul cu gatul
larg steril sau in cutia Petri,
Ex.lichidului reactia Rivalta pozitiva pozitiva
pleural

Amilaze pleurale 24-99 U/l 58 u/l

Proteinopleurie 6.2-8gr/dl 7.3gr/dl
LDH pleural 230-460U/1 1063U/1
Glicopleurie 70-110mg% 53mg%

51
 CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

PLEUREZIE

1. Internarea pacientului in spital.

Internarea bolnavului in spital constituie o etapa deosebita in viata sa deoarece se

realizeaza in scopul vindecarii sale dar se rup legaturile permanente cu serviciul, familia,
prietenii.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are prim contact cu spitalul, acesta avand un rol
hotarator pentru a castiga increderea bolnavului in personalul sanitar. Este foarte important ca
personalul de la serviciul de primire sa stie sa se comporte foarte frumos cu bolnavul pentru a i
se acorda incredere si convingerea ca v-a fi in siguranta, v-a fi bine ingrijit. Aceasta incredere
trebzuie sa o aiba si apartinatorii bolnavului.
Internarea bolnavului se face pe baza biletelor de trimitere emise de policlinica sau de
dispensar ori prin transfer din alte unitatii spitalicesti. Cazurile de urgenta nu necesita bilet
de trimitere si internare.
Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe
incaperi, sala de asteptare, birou de inregistrare a bolnavului, cabinet de consultatii. Acest
cabinet va fii trecut in registrul de internarii, aici se completeaza prima parte a fisei de
observatie cu datele de identitate si adresa exacta. In vederea examinarii bolavului, asistenta
va ajuta la dezbracarea bolnavului cu atentie in functie de boala bolnavului. Cu datele culese
de la bolnav sau apartinatori, medicul completeaza o parte a fisei de observatii. Dupa
dezbracare, bolnavul va fi condus in camera de baie, unde va fii ajutat sa se spele. Dupa
imbaiere, bolnavul va trece in camera de imbracare unde va imbraca lenjeria primita din spital
sau chiar lenjeria proprie, apoi va fi condus spre salon la indicatia medicului.
Bolnavii vor fii insotiti spre salon si primiti in primul rand pe sectie de asistenta
sefa, unde ii vor fi inregistrate datele de observatie in foaia de observatie, in registrul de
internari-iesiri, se mai noteaza numarul de inregistrare in foaia de observatie, completeaza
o anexa la foaia de observatie, pentru ca bolnavul sa primeasca alimente din ziua
internarii, preda bolnavul asistentei de salon, iar asistenta il v-a primi cu atentie si
bunavointa. Repartizarea in saloane se face in functie de gravitatea bolii.
Asistenta de salon ajuta bolnavul sa-si aranjeze lucrurile in noptiera si il prezinta
celorlati bolnavi din salon, ii va prezenta regimul de ordine interioara. Asistenta medicala ii
va masura tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura si le va trece in foaia de
observatie si va explica bolnavului ce are de facut in vederearecoltarii analizelor de
laborator.

2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.

Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a
primi la luminozitate intensa si permanenta fara actiunea directa a razelor solare. In
saloane temperatura trebuie sa fie de 19 oC si noaptea 14 o-15 oC, peretii trebuie sa fie

52
zugraviti in culori deschise, iar mobilierul din camere sa fie voosit in alb pentru a crea
bolnavului cand este internat in spital un mediu mai obisnuit. Saloanele trebuie sa aiba o
ventilatie buna.

3. Asigurarea conditilor igienice a pacientilor internati.

Este cel mai important mobilier din salon , aici bolnavul isi petrece majoritatea timpului de
boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, usor de manevrat, usor de curatat, pentru
ca ingrijirile, investigatiile si tratamentul aplicat bolnavului sa nu fie implicat.
Patul bolnabvului este confectionat din tuburi metalice usoare dar rezistente, in general sunt
vopsite in alb.
Partea centrala a patului este confectionata din sarma inoxidabila si intinsa pe un cadran de
fier puternic.
Accesoriile patului sunt urmatoarele: saltea, perinite, cearceafuri, aleza sau traversa, musama,
2 fete de perna, un plic de panza pentru patura, 1-2 paturi si doua perne.
.Schimbarea lenjeriei de pat

Se face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se poate ridica din pat. Daca
schimbarea patului se face numai pentru reimprospatare atunci aceasta se va face dimineata
inainte de curatarea salonului dar dupa masurarea temperaturii, luarii pulsului si efectuarea
toaletei eventual in timpul acesteia. Se face dupa tehnici diferite in functie de stara generala si
posibilitatile de mobilizare ale bolnavului. Se foloseste o lenjerie completa de pat, o musama
curata si uscata, o traversa, o matura cu lopatica, cos pentru rufe murdare.
Intre timp asistenta din partea stanga ruleaza cearceaful impreuna cu musamaua si aleza
murdara pana la spatele bolnavului, iar pe suprafata descoperita a saltelei deruleaza lenjeria
curata, anterior pregatita, pana la sulul lenjeriei murdare. Se intinde bine cearceaful si aleza pe
jumatatea libera a patului si apoi prin aceasi manevra se esaloneaza in sens invers, se intoarce
bolnavul cu multa atentie in decubit dorsal de asistenta din dreapta si mai departe in decubit
lateral stang de asistenta din stanga, aducand-ul pana la marginea stanga a patului, acoperit
deja de lenjerie curata. Se indeparteaza apoi lenjeria murdara si se intinde cea curata pe
cealalta jumatate a patului dupa care se readuce bolnavul iarasi in decubit dorsal de catre
asistenta din stanga.
Se aranjeaza colturile cearceafului si se introduc marginile sub saltea, dupa care se aplica
patura.
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul e imbaiat si la nevoie deparazitat.
Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare
curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de iritatie a pieli. Datoria
asistentei medicale este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa,
de pozitie, stare fizica sau afectiva.

53
 Prin toaleta zilnica se intelege indepartarea de pe suprafata pielii, a tesutului cornos
descoamat, impregnat de secretiile glandelor sebacee, praf, resturi de dejectii care adera la
piele. Indepartarea de pe suprafata pielii favorizeaza circulatia sangvina si deschide orificiul
de secretie al glandelor pielii. Acestii pacientii isi fac de obicei toaleta singuri.
Toaleta de dimineata invioreaza bolnavul,ii da senzatia de confort,il linisteste. Toaleta
se face in liniste, confort, ordine si se acorda tuturor bolnavilor.
Ordinea spalarii bolnavului este: fata, gat, membre superioare, suprafata anterioara a toracelui,
regiunea lombara, organele genitale si regionale. Lenjeria de corp si de pat se schimba ori de
cate ori este necesar.
Toaleta se face in functie de starea bolnavului. Trebuie avut in vedere faptul ca multi
bolnavi pulmonari transpira abundent ceea ce face ca pielea sa fie foarte fragila, care se
lezeaza foarte usor,si bolnavii fac mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea
transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.

Pozitia pacientului in pat.

Bolnavii cu pleurezie tuberculoasa adopta in pat o pozitie antalgica,spre partea

bolnava, pentru a reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive prefera sa se culce pe
partea bolnava.

Observarea facesului, de multe ori fata bolnavului este congestionata, agitata, cu

ochii sclipitori, alteori tradeaza oboseala sau astenie grava.

4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Supravegherea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror

boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura, starea generala a bolnavului, precum si
evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic
si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitaleale organismului (temperatura, pulsul,
tensiunea arteriala, respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).

Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal.

Acesta este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 - 42.
Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12h, in
borcane pe fundul carora se pune vata. Temperatura normala a omului variaza intre 36-370C.
Se noteaza in foaia de temperatura sub forma de curba cu pasta albastra, o linie orizontala
corespunzand la doua subdiviziuni de grad. Avem valori patologice atunci cand temperatura
este mai mica de 360C si vorbim de hipotermie iar cand temperatura este mai mare de 370C
vorbim de hipertermie. La pacientii cu pleurezie este caracteristica „febra in platou'.
Masurarea temperaturii se face in cavitatii inchise: rect, vagin sau in cavitatii
semiinchise: axila, plica inghinala si cavitate bucala.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins in cavitatile ventriculare
ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa
de sange de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac.
Pulsul se masoara in repaus fizic si psihic.

54
 Poate fii masurat pe orice artera ce poate fii comprimata pe un plan dur{artera
radiala, carotida, temporala, humerala, femurala, pedioasa). Palparea pulsului se face cu
varfuldegetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta.

Dupa ce s-a reperat santul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu
cele trei degete palapatoare, pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulsului. Se numara
pulsatiile timp de un minut. Valorile normale sunt in functie de varsta: -la nou-nascut 130-
140/minut; -la copilul mici 100-120/minut; — la 10 ani 90-100/minut; -la adult 60-
80/minut; -lavarstnic 72-84/minut.

In foaia de temperatura pulsul se noteza cu pix rosu printr-un punct, tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru pulsatii.

La bolnavii cu pleurezie pulsul este usor tahicardic.

Atunci cand numarul pulsatiilor depaseste 90 pulsatii pe minut vorbim despre puls
tahicardic.
Atunci cand numarul pulsatiilor scade sub 60 pulsatii pe minut vorbim despre puls
bradicardic.
Pulsul se noteaza in foaia de temperatura printr-un punct, cu pix de culoare rosie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii patru pulsatii
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali. La pacientii cu pleurezie nu apar modificarii.

Masurarea tensiunii arteriale se face cu aparate speciale numite tensiometre. Se

aseaza tensiometrul pe o noptiera,fara vizibilitate pentru bolnavi. Se aplica strans manseta pe
bratul sprijinit si in extensie. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul,sub
marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivelein urechi, cu mana dreapta se
pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind
manometrul,se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot -
tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei
unde pulsatile – tensiunea minima (diastolica). Se indeparteaza manseta.

Notarea tensiunii arteriale se face cu cifre sau grafic. Valorile normale ale
unui adult sanatos sunt: -tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-
90 mmHg. La bolnavii cu pleurezie nu apar modificari in ceea ce priveste valoarea tensiunii
arteriale.
Respiratia-urmarirea respiratiei se face in timpul somnului pentru ca bolnavul sa
nu-si modifice ritmul respirator. Respiratia,in mod normal merge paralel cu frecventa
pulsului, raportul fiind de 1:4. Frecventa respiratiei la un adult este de la 16 respiratii pe
minut la barbati si 18 respiratii pe minut la femei.

Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarii cutiei

toracice. Se va face fara ca bolnavul sa observe, deoarece respiratia este un act reflex si
constient care poate fii supus vointei, bolnavul putand modifica ritmul. Respiratia se noteaza
in foaia de temperatura cu culoare verde. Fiecare abcisa reprezinta doua respiratii. La
bolnavii cu pleurezie apare dispnee.

 Dispneea
55
 Prin dispnee se intelege o respiratie grea dificila. La pacientii cu pleurezie dispneea
este in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.

 Diureza
Reprezinta cantitatea de urina eliminata in 24 ore. Prin urina sunt eliminate din
organism deseurile provenite din metabolismul proteinelor care devin toxice pentru
organism, impreuna cu sarurile minerale, alte produse de dezasimilatie si apa. Este
necesar ca alaturi de diureza sa se treaca si cantitatea de lichide ingerate pentru a se
putea stabilii raportul dintre lichidele ingerate si cele eliminate. Diureza se notezeaza
zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea cu pix albastru sau creion galben, o linie
orizontala corespunzand la 200ml de urina sau cifric in foaia de temepratura, valorile
fiziologice ale diurezei variaza la femei intre 1000- 1400 ml/24ore, iar la barbati 1200-
1800 ml/24 ore. Vorbim de valori patologice atunci cand avem 3000 ml/24 ore poliurie.
Sub 1000 ml/24 ore este vorba de oligurie. Iar anuria este atunci cand urina in vezica este
absenta.
 Scaunul
Scaunul (materiile fecale) sunt resturi alimentare supuse procesului de absorbtie
eliminate din organism prin anus, prin actul de fecatie. Examinarea curenta a scaunului se
face fara pregatirea bolnavului. Scaunele care prezinta modificari patologice sau sunt
suspecte vor fi pastrate pentru vizita. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat intr-un
bazinet curat. Omul sanatos are zilnic un scaun. Emisia se face usor fara eforturi. Scaunul
normal este de culoare bruna cu miros caracteristic de putrefactie, fara gaze. Observarea
caracterelor scaunului si notarea lui in foaia de temperatura.

5. Alimentatia bolnavului

Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent
de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea
bolnavilor are in vedere atat stabilirea unui regim alimentar echilibrat corespunzator bolii cat
si administrarea lui.

Alimentatia bolnavilor pulmonari trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie a bolii.

In perioadele febrile,dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si pastoase,
bogate in vitamina C. Mai tarziu va primi o dieta hipercalorica, dar alcatuita din alimente
usor digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,luand in considerare si
pierderile prin expectoratie, daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o importanata
deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta medicala se va
ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului.

6. Administrarea medicamntelor si hidratarea organismului

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor,care se face la patul bolnavului cu punctualitate, respectand: calea, modul de
administrare si doza medicamentelor. Medicamentele se administreaza numai la indicatia
medicului.

56
 Asistenta medicala trebuie sa intervina cu oxigenoterapie inca inainte de sosirea
medicului,insa se va abtine de la administrarea oricarui medicament,in afara celor indicate. In
schimb ea trebuie sa sesizeze efectele secundare ale tuberculostaticelor. Aparitia ametelilor
sau a scaderii auditive in cursultratamentului cu tuberculostatice se raporteaza imediat
medicului. Ingrijirea bolnavilor pulmonari pretinde si preocuparea fata de psihicul
bolnavului.
Pe langa efectuarea punctuala si constiincioasa a tuturor sarcinilor de ingrijire,
saloanele trebuie transformate in adevarate camine, cu atmosfera calda, unde bolnavul se
simte bine. In unele institutii, bolnavilor li se recomanda dimineata efectuarea de exercitii
fizice si respiratorii, iar in cursul zilei aeroterapie in gradini.

 Toracocenteza

Este un gest terapeutic si trebuie efectuat cat mai precoce. Cand cantitatea de lichid
este mare, se extrage lichid pana cand pacientul incepe sa tuseasca sau sa prezinte senzatie de
constrictie toracica. Evacuarea peste limita modifica presiunea pleurala putand sa provoace
cresterea ulterioara a lichidului.

Scopul toracocentezei:
a) explorator
- punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural;
- recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativa si calitativa.

b) terapeutic
- evacuarea lichidului;
-administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice, citostatice)
dupa spalarea cavitatii.
Indicatii - toracocenteza este indicata in:
- boli inflamatorii sau tumori pulmonare;
- insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala.
Contraindicatii :toracocenteza este contraindicata in:
-tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie;
-tratament cu anticoagulante.

Locul punctiei se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:

57
 - daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul 7-8 intercostal pe linia axilara
posterioara;
- daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate zona stabilita de medic
- colectiile lichidiene tuberculoase si purulente se punctioneaza cat mai aproape de
nivelul lor superior pentru a preintampina fistularizarea lor
- punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de
locul punctiei.

Pregatirea punctiei - materiale

-de protectie a patului

- pentru dezinfectia tegumentului
- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul lmm, 2-3 seringi
de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, campului chirurgical,
tampoane, comprese.

Medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice;

Materiale pentru efectuarea reactiei Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata,
solutie de acid acetic glacial, pipete;

Pregatirea psihica a pacientului: - se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei,

pozitia in care va sta in timpul punctiei.
Pregatirea fizica a pacientului: - se administreaza cu 30 min. inaintea punctiei 1 fiola
de atropina pentru a prevenii accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a
nervului pneumogastric). Se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de
examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel,cu mana de partea bolnava ridicata peste cap
pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate ,cu
mainile la ceafa, coatele inainte. Pacientii cu stare buna se aseaza calare pe un scaun cu
spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului. Pacientii in stare grava se aseza in
decubit lateral, pe parteasanatoasa, la marginea patului.
Executia punctiei: - se face de catre medic ajutat de doua asistente medicale.
Se desfasoara in salon sau in sala de tratament. Asistenta 1 pregateste
radiografia pacientului, isi spala mainile si le dezinfecteaza. Asistenta 2 administreaza 1 fiola
de atropina cu 30 minute inaintea punctiei, aseaza musamaua, aleza pe masa de punctie si
dezbraca toracele pacientului. Medicul stabileste locul punctiei. Asistenta 2
aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales. Asistenta 1 pregateste locul
punctiei, il dezinfecteaza si serveste seringa cu anestezic.Medicul efectueaza anestezia si
asteapta efectul anesteziei. Asistenta 1 serveste manusile chirurgicale, apoi campul
chirurgical. Asistenta 2 mentine pacientul,il supravegheaza. Medicul aseaza campul
chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei. Asistenta 1 serveste acul de punctie adaptat
la seringa si dezinfecteaza locul punctiei. Medicul executa punctia, aspira lichidul.
Asistenta 1 preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete, serveste aparatul aspirator.
Asistenta 2 mentine pacientul, il indruma sa-si retina tusea, observa culoarea fetei si
respiratia. Medicul introduce solutiile medicamentoase in functie de scopul punctiei.
Medicul retrage acul de punctie. Asistenta 1 dezinfecteaza locul si il comprima cu un

58
 tampon steril, aplica pansament uscat fixat cu romplast, ajuta pacientul cu miscari blande, sa
se aseze in pat, ii ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.

Ingrijirea ulterioara a pacientului: - se asigura repaus la pat pe o perioada prescrisa

de medic. Se supravegheaza functiile vitale, culoarea tegumentelor, periodic. Se
informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor
bronsice.

Pregatirea produsului pentru examinare: - examinarea macroscopica se face imediat,

apreciindu-se culoarea, aspectul, si cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fii:
• seros sau serocitrin (este limpede, galben deschis avand cauze
inflamatorii,sau avand drept cauza o tulburare circulatorie (insuficienta
cardiaca, cancer pulmonar)
• tulbure (lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent)
• hemoragie sau serohemoragic (este roz sau rosu intens in hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragica). Se masoara cantitatea lichidului extras.
Examinarea biochimica consta in reactia Rivalta.

Reactia Rivalta-pozitiva confirma diagnosticul. Intr-un pahar conic se pune 50ml

apa distilata si o picatura de acid acetic glacial. Cu o pipeta se lasa sa cada 1-2 picaturi din
lichidul extras prin toracocenteza.
Reactia Rivalta pozitiva daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul
de tigara. Lichidul esteexsudat rezultat din procesul inflamator.
Reactia Rivalta negativa daca picatura cade intr-un pahar,fara sa se modifice aspectul.
Solutia ramane clara, lichidul e transudat - neinflamator.

7. Recoltarea produselor biologice si patologice.

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza

simptomatolgia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul
clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau
semnaleaza aparitia unor complicatii.
Asistenta medicala pe baza planului complex de ingrijire alcatuit sub indrumarea
medicului, va pregati bolnavul pentru examinarile paraclinice: radioscopie, radiografie
toracica, spirografie. Va explica bolnavului necesitatea recoltarii de sange pentru
efectuarea analizelor. Va avea grija de transportul bolnavului la serviciile de explorari si
tratamente constituind masurile de reanimare si in timpul transportului.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de
recoltare al produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Asistenta medicala recolteaza sange pentru: determinarea V.S.H., determinarea hemogramei,
determinarea examenelor biochimice. Asistenta va ajuta medicul la efectuarea
toracocentezei,colecteaza lichidul pleural, il pregateste pentru laborator.

Radioscopia - este metoda cea mai expeditiva de examinare radiologica. Bolnavul este
asezat intre sursa de raze Roentger si ecran, imaginea fiind citita imediat.

59
 Radiografia - este fixarea imaginii radiologice pe o placa fotografica. Radiografia este
un document obiectiv care poate fii pastrat pentru comparatii ulterioare.

Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate

masuratorile statice si dinamice. Ea poate fi asociata cu probe ergometrice.

Alte examinarii care se mai fac in pleurezii:

- Tomografia computerizata (C.T.);

- Examinarea cu ultrasunete;

- Rezonanta magnetica nucleara (R.M.N.);

- Biopsia pleurala.

Examenul sputei

Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile

respiratorii prin tuse.

a) Scopul este explorator - pentru examinarii macroscopice, citologice,

bacteriologice,parazitologice,in vederea stabilirii diagnosticului.

b) Pregatirea materialelor necesare:

• materiale sterile:
- cutie Petrii,pahar conic;

- scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);

•materiale nesterile:

-pahar cu apa;

- servetele sau batiste de unica intrebuintare ;

c) Pregatirea pacientului:

-se anunta si i se explica necesitatea executarii examinarii;

- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;

d) Executie:

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;

- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;

60
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;

- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h;

e) Recoltarea sputei se mai poate face prin:

- frotiu faringian si laringian;

- spalatura gastrica;

- spalatura bronsica;

f) Pregatirea produselor pentru laborator:

- recipietele se acopera, se eticheteaza si se trimit la laborator;

La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa examenul sputei este negativ, bacilul Koch va fii
evidentiat in lichidul pleural.

Intradermoreactia la tuberculina: se executa cu tuberculina purificata PPD.Se

dezinfecteaza tegumentul in treimea mijlocie a fetei anterioare a antebratului.Din tuberculina
doza I se injecteza intradermic 0,1 ml pana la aparitia unui edem ,, coaja de portocala’’ cu
diametrul de 5 mm care persista cica 10 min.Se citeste la 10 minute.

Reactie pozitiva -eritem infiltrat de minimum 5-10mm. Ea indica o hipersensibilitate

fata de toxina bacilului tuberculozei aflat in organism.

Daca rezultatul este negativ sau dubios se va repeta cu doza a II-a la 15zile. La
bolnavii cu pleurezie tuberculoasa IDR. la tuberculina este pozitiva.

8. Educatia sanitara. Profilaxia pleureziei tuberculoase.

Trebuie sa aiba ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de

infectii incrucisate. Bolnavii trebuie instruiti asupra modului de prevenire a
imprastierii sputei in timpul tusei si asupra utilizarii scuipatorilor. Asistenta trebuie
sa lamureasca bolnavul asupra efectului daunator al fumatului in bolile bronho -pulmonare si
sa-i atraga atentia asupra rolului fumatului in imbolnavirile canceroase bronho - pulmonare.
Bolnavul fumator trebuie sa plece din spital lamurit asupra faptului ca tusea lui 'tabagica' de
multe ori ascunde debutul unei boli canceroase a aparatului respirator, care trebuie verificat
prin examinarii de specialitate. Bolnavul cu afectiuni respiratorii trebuie educat in privinta
evitarii:
- mediului poluant (alergeni, fumul, substantele toxice sunt iritante pentru mucoasa cailor
respiratorii;
- evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed;
- evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii;
- evitarea aglomerarilor in epidemiile virale;

61
 -combaterea obezitatii(obezitatea duce la reducerea expansiunii cutiei toracice; Obezii sunt
receptivi la infectii respiratorii deoarece plamani nu se dilata in intregime si secretiile nu sunt
mobilizate.)

Protectia muncii pe sectia de pneumo-ftiziologie prevede purtarea mastilor de tifon in

cursul unor procedee de ingrijire:facerea patului, predarea lenjeriei murdare,recoltarea de
sputa si secretie nazofaringiana. Masca trebuie sa acopere atat cavitatea bucala cat si
orificiile nazale. Hainele de protectie se vor schimba cat mai des,iar inainte de a parasii
serviciul,se va face baie si se va schimba complet imbracamintea. Asistenta din astfel de
servicii este bine sa-si petreaca timpul liber in aer curat,ea se va prezenta constiincios si
regulat la controale sanitare periodice.

62
ANEXA I

63
ANEXA II

64
ANEXA III

65
ANEXA IV

66
ANEXA V

67
 CONCLUZII

Datorita frecventei crescute a afectiunilor pleurei si a multitudinii de factori cauzatori

care le pot declansa, este necesara cunoasterea aprofundata a acestei patologii punctandu-se
rolul si insemanarea asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu aceste afectiuni.
Scopul este de a alege corect strategia, diagnostic si cea terapeutica a patologieie
pleurei, insotita totodata de notiuni fundamentale de anatomie, embriologie,fiziopatologie,
semiologie, sindroame si metode de eplorare ale aparatului respirator.

68
 BIBLIOGRAFIE

1. L.Gherasim: -Medicina Interna vol.I Ed. A II-a Bucuresti,2003;

2. M.Popescu, I.P.Stoicescu, C. Didilescu:- Pneumologia Clinica Ed. Universitatii
,,Lucian Blaga’’, Sibiu, 1999;
3. Roxana Maria Albu:- Anatomia si fiziologia omului, Ed. 1996;
4. Georgeta Balta:- Tehnica ingrijirii bolnavului, Vol 1, II, Ed. 1978;
5. Borundel Claudiu:- Manual de medicina interna pentru cadre medii,Ed.1995;
6. Mozes Carol:- Tehnica ingrijirii bolnavului, Vol I,II, Ed.1978;
7. Lucretia Tirtica:- Ghid de nursing, Ed.1995;
8. Gorea Rodica:- Cursurile de Medicina Interna din anul II;
9. Matei Elena:- Cursurile de nursing.

69
70