VALORIFICAREA POTENȚIALULUI BALNEAR ȘI

DIVERSIFICAREA SERVICIILOR TURISTICE ÎN

STAȚIUNEA BǍILE OLǍNEŞTI
 CUPRINS

INTRODUCERE
I. LOCALIZAREA ŞI ISTORICUL STAŢIUNII BĂILE OLĂNEȘTI
I. 1. AŞEZAREA GEOGRAFICǍ ȘI CĂILE DE ACCES
I. 2. ISTORICUL STAȚIUNII

II. POTENŢIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BǍILE OLǍNEŞTI.

II. 1 RESURSE TURISTICE NATURALE.
 Cadrul natural
 Geologia și relieful
 Clima.
 Reţeaua hidrografică
 Flora şi fauna
 Arii protejate.

II. 2 POTENȚIALUL TURISTIC BALNEAR .

 Considerații generale
 Factorii naturali terapeutici. Apele minerale.
 Posibilităţi de tratament şi indicaţii terapeutice.

II. 3 RESURSE TURISTICE ANTROPICE.

 Alte obiective turistice în arealul stațiunii Băile Olănești.

III. FORME DE TURISM ŞI PROGRAME TURISTICE.

III. 1 POSIBILITǍŢI DE DESTINDERE ŞI AGREMENT.
III. 2 TRASEE TURISTICE
III. 3 DRUMEŢII ŞI EXCURSII.

IV. BAZA MATERIALĂ PENTRU TURISM (CAZARE, ALIMENTAŢIE, TRATAMENT

) DIN BĂILE OLĂNEŞTI.
IV.1 ASPECTE SI STRUCTURI ALE BAZEI DE CAZARE, AGREMENT ȘI ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ
IV. 2 ADMINISTRAŢIA LOCALĂ A ORAŞULUI OLĂNEŞTI ŞI PREOCUPĂRILE SALE IN
DOMENIUL TURISMULUI
IV. 3 ANALIZA OFERTELOR ȘI PACHETELOR TURISTICE

V. CIRCULAŢIA TURISTICĂ - NUMĂR TURIŞTI (ROMÂNI ŞI STRĂINI, NUMĂR DE

ÎNNOPTĂRI).

VI. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAŢIUNII.

VII. PROPUNERI DE PROMOVARE A STAŢIUNII.

VIII. CONTRIBUŢII PERSONALE

CONCLUZII

2
 INTRODUCERE

Turismul reprezintă un fenomen caracteristic civilizaţiei actuale prin rolul şi conţinutul

său şi totodată una dintre componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce determină
intensificarea intereselor statelor lumii în ceea ce priveşte această activitate.
În plan teritorial, turismul este o activitate complexă, capabil să acţioneze ca o pârghie de
atenuare a dezechilibrelor regionale, raportate la diferite scări. Din acest punct de vedere,
turismul are consecinţe asupra geografiei regiunilor, asupra urbanizării, amenajării de drumuri,
realizării de servicii publice. Totodată, se impune menţinerea vocaţiei ecologice a turismului,
prin includerea în activitatea turistică a măsurilor de protejare a mediului şi a valorilor
fundamentale ale existenţei umane: apă, aer, floră, faună, etc.
Prin stimularea şi facilitarea schimbului de valori, turismul se manifestă, pe plan social, ca
un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al oamenilor.
Dintre toate segmentele ofertei de turism din România, turismul balnear este singurul care
se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate (substanţele minerale existente
acoperă întreg registru terapeutic cunoscut şi practicat pe plan mondial), practic inepuizabil. Este
cunoscut că aproape o treime din rezervele de ape minerale ale Europei este concentrată în
România, sunt cunoscute şi omologate peste 400 localităţi şi puncte de resurse balneare (peste
2000 izvoare omologate), calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de
cură sunt similare şi în multe situaţii, chiar superioare celor existente în staţiunile consacrate pe
plan mondial.
Dezvoltarea staţiunilor balneare a apărut în condiţiile solicitărilor crescânde de cure cu
factori naturali-terapeutici şi îmbogăţirii şi înnoirii conţinutului medicinii balneare moderne, care
îşi găseşte astăzi o fundamentare ştiinţifică pentru multe din metodele tradiţionale folosite în
trecut în mod empiric.
În ceea ce priveşte staţiunea Băile Olăneşti, construcţiile hoteliere moderne, confortabile
şi bazele de tratament cu dotare complexă permit atât valorificarea bogăţiei de factori naturali-
terapeutici specifici staţiunii cât şi aplicarea unei game destul de variate metode terapeutice
fizicale. Acestora li se adaugă şi peisajul divers şi pitoresc în care se situează această staţiune.
Această lucrare urmăreşte să evidenţieze potenţialul concretizat în resurse naturale şi
antropice de care dispune staţiunea balneo-climaterică Băile Olăneşti, precum şi necesitatea
valorificării optime a acestuia, a realizării unei promovări susţinute, astfel încât toţi cei interesaţi
să aibă acces la informaţii concrete în legătură cu prestaţiile şi produsul turistic oferit.

3
 Scopul acestei lucrări este de a prezenta pe larg potențialul turistic al stațiunii, utilizarea
acestuia, precum și de a propune modalităţi de promovare eficiente în condiţii optime de
expunere a pieţei turistice a staţiunii balneo-climaterică Băile Olăneşti. Pentru obţinerea
informaţiilor necesare s-au folosit atât surse bibliografice cât și cercetări de teren în Băile
Olăneşti, în cadrul unităţilor hoteliere sau bazelor de tratament şi sondaje în rândul
consumatorilor.
În urma acestor etape de documentare și cercetare s-au obţinut o întreagă gamă de
informaţii necesare, care au fost prelucrate și sistematizate, adaugându-se material grafic și
cartografic precum și imagini care să ilustreze fenomenele evidențiate, rezultatele
materializându-se în lucrarea de faţă.

I. LOCALIZAREA ŞI ISTORICUL STAŢIUNII

I. 1. AŞEZAREA GEOGRAFICǍ ȘI CĂILE DE ACCES

Oraşul Băile Olăneşti este situat în partea central–sudică a României, in cadrul

Subcarpaţilor Vâlcii (subunitate de relief principală a Subcarpaţilor Getici). Centrul teritoriului
sau administrativ este intersectat de paralela 45º 10´ latitudine nordică şi de meridianul de 24º 16
´ longitudine estică. În cadrul Subcarpaţilor Vâlcii, localitatea este situată într-un culoar
depresionar dispus de la vest către est, la contactul dintre unitatea montană carpatică (munţii
Căpăţânii) la nord şi culmile prelungi subcarpatice de la sud (dealurile Govorei) 1 . Suprafaţa
construită a oraşului se desfăşoară la o altitudine de 430 – 475 m, extinzându-se pe terasele şi
versanţii pârâului Olăneşti. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu următoarele
localităţi: Brezoi (nord-est), la est cu Călimăneşti, la sud-est cu localitatea Vlădeşti (Râmnicu
Vâlcea), la sud cu comuna Păuşeşti-Măglaşi, la sud–vest cu comunele Stoeneşti şi Bărbăteşti, la
vest cu localitatea Costeşti iar la nord cu comuna Mălaia.

1
Pascu Ion Mihai: „România.Ghid autoturistic” ,Editura C.N.I Coresi, Bucureşti, 2003

4
 Fig. 1 Poziția și localitățile învecinate orașului Băile Olănești

Orașul are în administrare un număr de 8 localități componente: Livadia (reședința),

Olănești, Cheia, Comanca, Pietriș, Mosoroasa, Tisa și Gurguiata. În total ocupă o suprafață de 16
834 hectare. Stațiunea este situată în jumătatea nordică a județului Vâlcea pe valea valea Tisei
(cunoscută mai mult sub denumirea de râul Olăneşti), un afluent al Oltului la o distanţă de 18 km
de Râmnicu Vâlcea şi la o altitudine de 450 m, într-o zonă colinară cu păduri de foioase. Spre
nord şi vest este închisă de crestele calcaroase ale masivului Capăţânei: Candoaia (1494 m),
Stogul (1494m), Căprăreasa (1799 m),
Vânturarita (1873 m) şi Gera (1885m).
Distanţele staţiunii faţă de
principalele oraşe sunt: faţă de Râmnicu
Vâlcea 18 km, de la Bucuresti la Băile
Olănești se parcurge o distanță de 188
km, de la Sibiu la Băile Olănești o
distanță de 107 km, de la Pitești la Băile
Olanesti o distanta de 65 km. Din Fig. 2 Distribuția categoriilor de teren în cadrul orașului Băile
Olănești
resedinţa judeţului (municipiul Râmnicu
Vâlcea) există posibilitatea utilizării transportului feroviar pe linia Piatra Olt - Podu Olt cu
variante către Sibiu şi Braşov.

5
 Accesul rutier în stațiunea Băile Olănești se poate efectua pe ermătoarele rute:
 București - Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea - Băile Olănești pe DN 64A ;
 Sibiu - Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea - Băile Olănești pe DN 64A ;
 Drobeta - Turnu Severin - Motru - Târgu Jiu - Horezu - Râmnicu Vâlcea pe DN 67,
Râmnicu Vâlcea - Băile Olănești pe DN 64A;
 Câmpulung - Curtea de Argeș - Râmnicu Vâlcea pe DN 73C, Râmnicu Vâlcea - Băile
Olănești pe DN 64A
 Caracal - Drăgășani - Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Rm.Vâlcea - Băile Olănești pe DN
64A
 Craiova- Găneasa pe DN 65, Găneasa - Drăgășani - Râmnicu Vâlcea pe DN 64,
Râmnicu Vâlcea - Băile Olănești pe DN 64A

Fig. 3 Harta principalelor căi de acces spre stațiune

Accesul feroviar:
 Gară Rm Vâlcea pe linia Piatra Olt și curse auto până în stațiune (18 km). Din
Autogara 1 Mai - Rm. Vâlcea, sunt curse de microbuze ANTARES la fiecare de 30 min.
până în Stațiunea Băile Olănești

6
 Staţiunea Băile Olăneşti este una dintre puţinele localităţi din ţară care întruneşte în chip
armonios doi factori naturali de cură: factorul climatic şi topoclimatic local, şi factorul
hidromineral constituit din apele minerale. Aceste aspecte au stat la baza evoluției activităților
turistice balneare în acest spațiu.

I. 2. ISTORICUL STAȚIUNII

Prima atestare documentară a localităţii Băile Olăneşti datează din 19 iulie 1527. Apele
minerale de la Olăneşti sunt menţionate prima dată într-un hrisov din 1760 şi sunt numite ape
tămăduitoare, acestea aflându-se pe moşia clucerului Toma Olănescu care construieşte primele
camere de băi.
În privinţa denumirii localităţii Olăneşti, părerile sunt împărţite. Unele izvoare susțin că
numele staţiunii provine de la cavalerii armatei austriece. Aceştia se numeau olane, respectiv
ulani. Alţii sunt de parere că numele se datorează în mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma
Olănescu. Vestea efectului tămăduitor a fost întărită chiar de conducătorul revoluţiei din 1821,
Tudor Vladimirescu, care se retragea aici, pe moşia Olăneştilor împreună cu grupul său de boieri
fideli şi astfel s-a răspândit vestea efectului tămăduitor al apelor miraculoase în Ţara
Românească
Primele analize ale acestor ape au fost făcute de dr. Karl Friedrich Siller în anul 1830
ceea ce a determinat creşterea numărului de beneficiari ai tratamentului de aici. În anul 1853-
1854 se face a doua analiză de catre Petrache Poenaru, iar mai târziu, de profesorul de chimie
Alexe Marin.
În urma cererii generalului dr. Carol Davila, care vizitase staţiunea împreuna cu elevii
şcolii de medicina din Bucuresti, în anul 1869, doctorul chimist Bernath Lendway face o nouă
analiză a izvoarelor şi comunică rezultatul în ziua de 14 iunie 1869 printr-o telegramă în care îşi
manifesta surprinderea şi încantarea, numind apele ca fiind “de natură extraordinară“. În anul
1873 apele minerale de la Olăneşti sunt trimise la Expozitia din Viena, unde sunt din nou
examinate, obţinând Medalia de Aur.
Însă anul 1895 va aduce staţiunii uitarea pentru aproape 30 de ani. În acest an fatidic, o
rupere de nori provoacă mari torente de apă care astupă izvoarele. Acestea vor fi regăsite şi
destupate după primul război mondial, recaptate, iar staţiunii i se dă o nouă viaţă. S-au făcut noi
amenajeri hoteliere, s-au amenajat izvoarele şi s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă
sulfuroasă, s-au făcut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important şi totodată renumit
izvorul nr.24 (descoperit prin anii 1950). Se spune că staţiunea are treizeci de „vene” ale sale

7
care sunt raţiunea existenţei sale. Ca urmare a renumelui dobândit de apele minerale de aici, în
1905 la Olăneşti a început construcţia unui sanatoriu numit "Hotelul Băilor".
În 1910 dr. Ion Puturianu a grupat izvoarele minerale în mai multe categorii după
compozitia chimică şi actiunea lor asupra organismului: 14 izvoare iodurate; 6 izvoare sulfurate
si clorurat sodice; 4 izvoare cu ape diuretice; 1 izvor bicarbonatat, cu emanaţii abundente de
gaze; 2 izvoare purgative; 2 izvoare feruginoase; 2 izvoare având compozitie mixtă.
După lucrările chimice, analitice, comparatice, apele minerale de la Olăneşti, s-au
comparat cu mai multe surse străine şi s-a constatat că studiile geologice şi hidrologice efectuate
de dr. Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca şi analizele chimice ale tuturor
izvoarelor minerale facute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca în anul
1922 să poată începe captarea, dupa cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 surse de ape minerale
distribuite în 4 zone: Valea Olăneşti ( izvoare minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30); Valea
Tisei (izvoare minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,18); Valea Buduroiu şi Valea
Râpuroasa.. Acţiunea a beneficiat şi de sprijinul casei Rumpel A.G. din Viena, specializată în
astfel de lucrări
Odată terminată captarea, sursele hidrominerale au fost supuse investigaţiilor fizice şi
chimice de către dr. Krizon din Praga, chimiștii Meta şi Schwartz de la Institutul Geologic, dr.
V. Bianu, dr. C. Mihailescu, dr. L.Alexiu, dr. P.Petrescu.
În urma analizelor, în 1926 izvoarele minerale din Olăneşti după concentraţie au fost
clasificate în 3 grupe: - ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24,12,11,14,10,6) - ape izotone
(izvoare minerale nr: 5,7,30); - ape foarte usor hipertone ( izvoare minerale nr: 19,3,20)
În urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat că izvorul
mineral nr: 24 din Băile Olăneşti, egalează sau depăşeşte efectele apelor de la Contrexville,
Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon; izvoarele minerale nr: 3 si nr: 9 au calități similare
apelor minerale de la Ems, Eaux-Bonnes. Izvorul mineral nr. 2 are acțiune egală ori superioară a
apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden, Aachen; sursa
minerala nr. 20 (folosită pentru băi) depăşeşte calităţile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax,
Eaux-Bonnes.
Elementul cu cea mai mare importantă valoare biologică este hidrogenul sulfurat, care
este instabil, dând naştere fie sulfului elementar, fie acizilor polisulfhidrici şi sărurilor lor.
Activitatea biologică este legată de viteza cu care sunt acaparati aceştia de organism. În ceea ce
priveşte potabilitatea apei, în urma carcetărilor efectuate de Institutul de Ştiinte Biologice din
Bucureşti, s-a dovedit că analizele biochimice indică cvasiabsența activităţilor enzimatice,
germenii patogeni lipsesc, apele înscriindu-se în limitele de potabilitate admise de legislaţia în
vigoare.

8
 În vara anului 1969, o furtună violentă a dus la formarea unui torent care nu numai că a
îngropat o serie de izvoare, dar a făcut şi victime omeneşti (şase turişti). Ulterior izvoarele au
fost dezgropate şi reamenajate, s-a mărit baza de tratament prin construcţia unui mare complex
hotelier cu bază de tratament - Parângul, care a putut asigura cazarea unui mare număr de
turişti.
Aceste izvoare binefăcătoare au
dus la construcţia în anii 1950 a unei
baze de tratament pentru ocupanţii
sovietici şi nomenclatura comunistă,
cunoscută ca "Vila 1 Mai". Ulterior,
Foto : Vila 1 Mai Olănești
după 1970 s-au admis şi alţi turişti,
totuşi destul de selecţionaţi, familii de
activişti comunişti în general. Intrarea a
fost păzită de trupele de securitate până
la 1989. După 1989 vila a devenit secţie
a spitalului "Elias" din Bucureşti. Tot în aceasta zonă a fost construită una din vilele destinate
Ceauşeştilor, terminată în vara anul 1989, astăzi vilă de protocol. Au urmat construcţia şi a altor
hoteluri și vile, unele în special după retrocedarea proprietăților din anii 90, și în momentul de
faţă fiind în construcţie noi locaţii.
Reiese astfel că activitatea de bază a
oraşului este turismul, activitate care este şi a
localităţii componente Olăneşti-sat. Mai se
remarcă și alte activităţi ale locuitorilor,
Foto : Hotel în construcție în Olănești
precum pomicultura şi creşterea animalelor,
mai ales în localitatea componentă Tisa.

II. POTENŢIALUL TURISTIC

AL STAȚIUNII BǍILE OLǍNEŞTI

Potenţialul turistic al unui teritoriu dat reprezintă ansamblul elementelor naturale,

economice şi cultural istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o
anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premisele pentru dezvoltarea activităţilor
de turism2. Prin conţinutul său, turismul are un rol reconfortant 3, reparator contribuind la

2
Rodica Minciu : Economia Turismului,Ed.Uranus, 2004
3
Gh Postelnicu : Introducere in teoria şi practica turismului, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1997

9
refacerea capacităţii fizice a organismului,atât prin prin formele generale de odihnă, recreere,
mişcare cât şi prin cele specifice, de tratament balneo-medical.
Pentru definirea conţinutului potenţialului turistic, în literatura de specialitate sunt
consacrate noţiuni ca atracţii turistice şi resurse turistice, termini care, în opinia multor autori
au semnificaţii şi arii diferite. Astfel atracţiile turistice au o sfera de cuprindere mai restrânsă,
limitându-se la elemente care atrag atenţia, produc impresie iar resursele turistice reprezintă
atracţia propriu-zisă şi pentru a defini mijloacele, sursele necesare desfăşurării activităţii
turistice, respectiv resursele naturale, materiale, umane şi financiare4.
Staţiunea Băile Olăneşti sau “Izvorul de aur” cum o numeau sătenii, a salvat mii de vieţi.
Aceasta fiindcă de secole întregi, izvoarele minerale ţâşnind direct din munte, vindecă boli
grele. Din păcate deşi despre apele minerale de la Olăneşti s-au scris numeroase studii de
specialitate, în majoritatea cazurilor doar turiștii români vin să se trateze, cei străini deținând încă
o pondere extrem de scăzută.

II. 1 RESURSE TURISTICE NATURALE.

Potențialul turistic natural include totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie, faună inclusiv
modificările acestora ca urmare a intervenţiei omului. Componentele naturale, ca resurse turistice
potenţiale au un rol principal în dezvoltarea turismului, ele interesând prin următoarele elemente:
valoare peisagistică, estetică şi recreativă indiferent de locul unde se află, uneori acestea sunt
determinante în formarea motivaţiei turistice (calitaţile unor factori naturali de cură, inclusiv a
bioclimatului, existenţa unor condiţii care generează forme de turism specifice).

 Cadrul natural
Staţiunea Băile Olăneşti este situată într-o zonă cu mare vocaţie balneoturistică de o mare
frumuseţe - Valea Oltului la o altitudine de 450 metri în centrul unei mici depresiuni
intracolinare, deschisă în sud şi închisă în nord şi vest de crestele calcaroase ale munţilor
Căpăţânii. Este strabatută de o vale pitorească – valea râului Tisa (Olănești), înconjurată de
bogate păduri de foioase şi lipsită total de surse de poluare. Staţiunea dispune de un cadru natural
odihnitor precum şi de multiple posibilităţi de valorificare în turism, drumeţii, vizitarea
schiturilor şi mănăstirilor Teritoriul orașului Olănești prezintă caracteristici specifice arealelor
de contact dintre unitățile carpatice și cele subcarpatice.

 Geologia și relieful

4
Idem 1

10
 Geologia arealului localității Olănești se încadrează în cea mai mare parte domeniului
subcarpatic, care devine încă din Paleogen domeniul de avanfosă, în care se acumulează
depozitele de molasă.

11
 În structura actuală acest domeniu se
suprapune peste ceea ce este cunoscut drept
Depresiunea getică. Se întinde din est, de la
Valea Târgului, până la Dunăre. Spre sud vine în
contact cu Platforma Valahă, de-a lungul faliei
pericarpatice. Aceasta este acoperită de
sedimentele sarmato-pliocene, însă a fost
interceptată cu foraje (la Mitrofani, Spineni) sau
Fig. 5 Formațiuni conglomeratice și grezoase pe detectată geofizic, pe aliniamentul: Găieşti - nord
valea Tisei
Piteşti - nord Drăgăşani - Strehaia - Turnu
Severin. Formarea avanfosei s-a făcut pe un fundament mixt: de origine carpatică în nord şi de
origine moesică în sud. Formaţiunile sedimentare ale Depresiunii getice s-au acumulat peste
acest fundament, începând din Paleogen. Domeniul a funcţionat ca avanfosa sud-carpatică, până
la sfârşitul Pliocenului. În acest interval s-au acumulat depozite molasice, în care ponderea o au
depozitele rudito-arenitice (conglomeratice şi grezoase).
Aranjamentul structural al molasei getice s-a realizat în mişcările stirice veche şi nouă, însă
efectele majore se datoresc tectogenezei moldavice. Structura cutată poate fi observată la zi între
Olt şi Olteţ, în structura anticlinală Govora - Slătioara. În ax se dezvoltă depozitele
conglomeratice burdigaliene, structura având o extensiune pe direcţia est-vest, pe mai mulţi
kilometri. La nord se conturează sinclinalul Horezu, cu depozite sarmaţiene în ax. Spre est, între
Ocnele Mari şi sud Râmnicu Vâlcea s-a format o structură anticlinală, urmată la nord de
sinclinalul Râmnicu Vâlcea, cu depozite sarmaţiene în ax. La vest de Olt, depozitele sarmato-
pliocene acoperă aproape integral depozitele mai vechi, iar spre est de Valea Oltului, depozitele
paleogene aflorează pe Fig. 4 Harta geologică ( după Harta Geologică a României)

suprafeţe întinse. Acestea sunt sedimentate pe o treaptă mai ridicată a fundamentului carpatic,
formând o structură monoclinală cu înclinări sudice. În tectogeneza moldavă se produce
încălecarea depozitelor depresiunii peste Platforma Valahă după falia pericarpatică, conturându-
se Pânza subcarpatică. Contactul pericarpatic a fost interceptat cu foraje la Mitrofani şi Spineni5.

5
V. Mutihac : Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București, 1990

12
 Fig. 6 Secţiune geologică prin Pânza subcarpatică (Mutihac V., 1990)
După mişcările moldave, mişcările valahe au avut efecte reduse. Mişcările neotectonice din
Cuaternar au determinat realizarea morfostructurilor actuale.
Existenţa unor rezerve geologice apreciabile asigură pe o perioadă îndelungată stabilitatea
produsului turistic pe piaţa produselor turistice balneare. Pe teritoriul staţiunii au fost puse în
evidenţă prin foraj, ape termale, aflate în conservare, ceea ce face posibil extinderea
tratamentelor balneare în cura externă sau folosirea lor penru activităţi de agrement (piscine în
aer liber).
Relieful. Pe teritoriul localităţii Băile Olăneşti, relieful prezintă o mare varietate de trăsături
morfologice datorită încadrării atât în spațiul unității montane a Munților Căpățânii cât și în
spațiul Subcarpaților interni ai Vâlcii. Complexitatea reliefului s-a edificat şi prin contribuţia
culoarului Oltului, veritabila axă tectonică şi geografică.

13
 Fig. 7 Relieful major în zona stațiunii Băile Olănești
Caracterul morfologic este dat de asocierea fragmentării în culmi relativ înguste şi paralele cu
şiruri de depresiuni şi şei joase, condiţionate tectonic şi mai ales litologic. Dealurile subcarpatice
din vecinătatea localităţii Băile Olăneşti sunt mai semeţe şi mai puţin domoale decât Dealurile
Gorjului. Ele oferă imaginea unui relief cu numeroase forme de eroziune, dar încadrat unor
sectoare cu particularităţi determinate de caracterele structurii cutate dominante. Eroziunea
activă în conglomerate (burdigaliene, mai slab cimentate), generează torenți agresivi aferenți
văilor Sâmnicului, Olăneștiului, Cheii sau Muiereștii, având versanți abrupți și cu albii pardosite
cu aluviuni grosiere. Depresiunile subcarpatice de contact cu muntele au aspect de bazinete
restrânse ( Șuța, Băile Olănești, Cheia, Pietreni și Bistrița), relativ izolate între ele, prezentând
cel mai adesea denivelări de circa 300-400 metri față de culmile interfluviale înguste, cu
versanți puternic înclinați afectați de procese actuale active6.

6
V. Velcea: Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești, EDP, București, 1982

14
 Fig. 8 Relieful subcarpatic în arealul Băilor Olănești , după V. Velcea 1982
Dealurile subcarpatice tipice din zonă se remarcă prin altitudini peste 700m ( D Manga,
D. Purcărețu, D. Bunești), orientarea perpendiculară pe munte și gradul mare de împădurire. Sunt
dezvoltate pe depozite miocene, puternic fragmentate în funcție de rezistența rocilor dar și de
influența bazei de eroziune mai coborâtă a văii Oltului. Se adaugă influența subsidenței locale de
la Râmnicu Vâlcea către care se direcționează valea râului Olănești. Aceste condiții explică
desfășurarea neregulată a culmilor, depresiunile locale ( de obârșie) în care procesele de versant
(alunecările masive, eroziunea torențială și ravenarea) cunosc intensități deosebite. În acest
labirint peisajul este unul tipic subcarpatic cu așezări mici care preferă văile sau înșeuările, cu
spații vaste împădurite și terenuri utilizate pentru pășuni, fânețe și livezi.
Cealaltă unitate majoră de relief care ocupă o mare parte din teritoriul localității Băile
Olănești este reprezentată de Munții Căpățânii o culme bine individualizată, prelungită, lipsită
de șei adânci, făcând parte din grupa montană a Parângului din Carpații Meridionali.. Această
culme, orientat de la vest la est, constituie una dintre cele 5 diviziuni ale munților cuprinși între
Olt, Jiu și Strei, și anume: Parâng (cel mai înalt), Șureanu, Cibin și Lotru.

15
 Fig. 9 Munții Căpățânii și creasta Buila Vânturarița , după www.kogayon.ro
Înălțimea maximă a masivului se află în vârful Nedeia (2130 m), situat în zona de vest a
culmii principale. Vârfurile Căpățâna-Balota (2113 m) și Ursu (2124 m) marchează, cu
acoperișurile lor golașe, zona centrală înaltă a culmii principale și se observă mai ușor mai ales
din afara acestor munți. Într-adevăr, atât în valea Lotrului, cât și de pe vârful Cozia, sau de pe
măgura Slatioarei, apar, ca cele mai înalte, vârfurile Ursu și Căpățâna-Balota. De la ultimul,
având forma de căpățână bombată, și-a luat numele întregul masiv. Masivul iese în evidență față
de lanțul principal al acestora, atât prin dispunere cât și prin constituție și relief. Creasta
principală a Munților Căpățânii, constituită preponderent din șisturi cristaline are o dispunere est-
vest, cu creste secundare înspre nord și sud. Excepție fac două masive calcaroase, ale căror creste
principale sunt dispuse pe direcția SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest și Masivul Buila-
Vânturarița în sud-est.
Masivul Buila-Vânturarița se întinde de la vest de Cheile Bistriței și până la est de Cheile
Olăneștilor (Folea). Legătura cu Munții Căpățânii este făcută prin Plaiul Netedu (interfluviul
dintre râurile Bistrița și Costești), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre râurile Costești și Cheia) și
Plaiul Hădărău (interfluviul dintre râurile Cheia și Olănești). Creasta Buila-Vânturarița are o
extindere spațială de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km și o lățime cuprinsă între 0,5 și 2,5 m
km (extinderea calcarelor jurasice). Altitudinea absolută este în Vârful Vânturarița Mare (1885
m), iar cea minima la ieșirea Bistriței din chei (550 m). Principalele vârfuri ale masivului în
arealul învecinat localității Băile Olănești sunt, de la sud-vest spre nord-est, următoarele: Arnota
(1183,7 m), Muntele Cacova (1525,1 m), Muntele Piatra (1643 m), Muntele Albu (1658,9 m),

16
Buila (1848,6 m), Ștevioara (1847 m), Vânturarița Mare (1885,2 m), Vioreanu (1866 m),
Vânturarița Mică (1655 m), Stogu (981 m).
Toate aceste aspecte ale reliefului evidențiate se constituie ca elemente importante de
natură a mări potențialul turistic balnear al stațiunii Băile Olănești.

 Clima.
Regiunea în care este situată stațiunea Băile Olănești beneficiază de un climat blând,
temperat-moderat de trecere de la continental la submediteranean, cu veri răcoroase și ierni
blânde. Se constată diferențierea climatului pe cuprinsul suprafeței localității, corespunzătoare
unităților majore de relief – Subcarpații Vâlcii și Munții Căpățânii.
Pentru spațiul subcarpatic temperatura medie anuală este de 10 0 Celsius. Vânturile sunt
foarte rare, stațiunea fiind foarte bine adăpostită, iar regimul precipitațiilor este moderat,
aproximativ 800 mm/an. Schimbările bruşte de temperatură şi umiditate sunt foarte rare.Aerul
din zonă conține o cantitate redusă de polenuri alergogene, fiind prielnică persoanelor cu
afecțiuni respiratorii superioare, ori cu stări de surmenaj sau debilitate. Conform datelor
înregistrate în Atlasul climatologic al României, valorile specifice climei din zona Băilor
Olănești sunt următoarele :
Temperatura variază între -1°C iarna şi 21°C vara, cu valorile medii prezentate alăturat:
Cu o amplitudine termică medie de Graficul 1 Temperaturile medii lunare – sursa Stația meteorologică
Râmnicu Vâlcea
220 C în timpul anului, temperaturile
medii lunare au valori moderate evitându-se astfel canicula în timpul verii și fiind posibilă lipsa
înghețului în timpul iernii; aceste temperaturi sunt favorabile persoanelor vârstnice care vizitează
stațiunea în scopuri de recreere și odihnă și necesită un tratament aparte, persoane care de altfel
sunt sensibile la acțiunea agenților naturali.
Radiaţia solară constituie sursa
energetică primară a dezvoltării
proceselor geofizice şi biologice.
Radiaţia globală a regiunii este
apreciată între 110 şi 122 kcal/cm2,
iar durata de strălucire a Soarelui este
de 2100 - 2200 ore în această regiune
subcarpatică. Între aceste valori
radiaţia globală variază în raport cu particularităţile morfologice, gradul de înclinare a versanţilor
şi de fragmentare a reliefului.

17
 Umiditatea relativă la ora 14: iarna 35-45% ; primăvara 10-15%; vara 5-10%; toamna 20-21%.
După cum se observă umiditatea înregistrează valori scăzute în lunile de vară şi mai ales în lunile
de iarnă.
Presiunea atmosferică medie anuală este de 732,5 mm.Hg. fiind caracteristică localităţilor cu
climat continental, cum este şi cazul staţiunii Băile Olănești.
Precipitaţiile anuale se înscriu în media de 750-800 mm, valorile medii lunare variind după cum
se observă în graficul alăturat:
Cele mai mari cantități de precipitații cad la sfârșitul primăverii odată cu luna mai și durează
până in luna iulie, fapt ce determină o perioada oarecum restrictivă din punct de vedere al
vizitării stațiunii.
Graficul 2 Precipitațiile medii lunare – sursa Stația meteorologică Râmnicu
Vâlcea Vântul este în strânsă legătură cu aşezarea
geografică, predominând zilele fără vânt. Numărul acestora pe tot timpul anului este de 192,
revenind o medie de 11-20 zile fără vânt în fiecare lună.
Nebulozitatea este dată de durata de strălucire a soarelui, ce atinge o valoare anuală de 1800 ore,
valoare apropiată de cea a
litoralului Mării Negre.
Ceaţa se întâlneşte rar,
numărul mediu al zilelor cu
ceaţă anual este de 11, iar
zilele cu fenomene electrice
se cifrează la 2-3/an.
Pentru spațiul montan
al teritoriului aparținând
orașului Băile Olănești clima
este etajată pe verticală, urmând treptele altitudinale, cu diferenţe şi chiar inversiuni de climat de
la un versant la altul:
Etajul fagului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 600 şi 900 mm/an, ajungând chiar
la 1000 mm/an, o umiditate cuprinsă între 68 şi 70 %, temperaturi medii anuale cuprinse între 6
şi 90C.
Etajul molidului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 700 şi 900 mm/an, o umiditate
cuprinsă între 67 şi 70 % (scade odată cu creşterea altitudinii), temperaturi medii anuale cuprinse
între 2 şi 50C şi prin predominanţa vânturilor cu direcţie NV-SE.
Etajul subalpin este caracterizat prin precipitaţii mai mari de 900 mm/an, temperaturi medii
anuale cuprinse între 1 şi 20C, o perioadă lungă în care zăpada rămâne netopită şi o perioadă
scurtă de vegetaţie a plantelor.

18
 Influenţa climei mai blânde din Oltenia se răsfrânge simţitor asupra versanților sudici ai
Munţilor Căpăţânii . Se înregistrează o diferenţă destul de evidentă între climatul versanţilor cu
expunere sud-estică şi cei cu expunere nord-
vestică. În cazul primilor, avem de-a face cu
o climă mai blândă, cu caracteristici
submediteraneene datorită insolaţiei
puternice şi a înmagazinării căldurii de către
calcar, la altitudini mai mari de 1000 m
întâlnindu-se frecvent temperaturi mai
ridicate decât în zonele mult mai coborâte
altitudinal, iar vegetaţia dezvoltându-se mult
mai rapid pe aceşti versanţi. În schimb, pe versanţii cu expunere nord-vestică şi pe văile adânci
temperaturile sunt mult mai scăzute, zăpada persistă până târziu în vară, iar speciile de climă mai
rece urcă până la nivelul crestei, înregistrându-se frecvent inversiuni ale etajelor de vegetaţie.
Precipitaţiile anuale medii ating 1200 mm la o altitudine de circa 1400 m. În zona de munte
numărul zilelor ploioase este de 150 - 160 pe an. În zonele aflate la peste 1500 m primele zăpezi
cad pe la sfârşitul lui octombrie şi se topesc în luna mai. Uneori, petice de zăpadă zăbovesc în
văi până spre mijlocul verii.
Poziţia geografică, altitudinea, modul de dispunere al reliefului, dispunerea culoarelor de
vale sunt principalii factori care contribuie la conturarea cadrului climatic din perimetrul
staţiunii. Se disting două tipuri de topoclimate naturale, unul pe valea râului Olăneşti şi altul pe
versanţii din jurul localităţii. Topoclimatul văii râului Olăneşti prezintă caracteristici diferite in
perimetrul staţiunii şi in zona izvoarelor. Topoclimatul de versanţi, prezintă o turbulenţă mai
accentuată a aerului, o incălzire diferenţiată in funcţie de expunerea faţă de soare şi un volum
ceva mai ridicat de precipitaţii.
 Reţeaua hidrografică
În arealul localității Băile Olănești rețeaua hidrografică principală este reprezentată prin:
RÂUL OLĂNEȘTI - afluent de dreapta al Oltului, cu izvoarele în Munții Căpățânii (sub
Vârful Gera), care adună și apele de pe versantul estic al Muntelui Stogu, sapă un sector de chei,
mai scurte dar foarte spectaculoase în bara de calcare prelungită până în versantul estic al
acestora. Râul Olăneşti constituie principala axă hidrologică din aria drepresionară a Băilor
Olănești, colectând o bogată reţea hidrografică de pe o suprafaţa de 231 km². Principalii săi
afluenţi sunt Cheia (24 km), Tisa, Valea Adâncă, Valea Răditei, Comanca, Răpuroasa, Valea
Ursului şi altele7. Foto: Râul Olănești de-a lungul aleii Izvoarelor

7
Vasile Glăvan : Turismul în România , Editura Economică, Bucureşti, 2000

19
 RÂUL BISTRIȚA - afluent al
Oltului, care izvorăște din Munții
Căpățânii și este formată prin unirea a
două pâraie principale: Gurgui (vest), cu
izvoarele în Curmătura Rodeanu și Cuca
(est), cu izvoarele în Curmătura Zănoaga.
Străbate bara calcaroasă a masivului
săpând chei în extremitatea sud-vestică a
acesteia, adunând apele din Munții Bulzu
și La Clae (versanții estici), prin
numeroase pâraie (Pârâul Fântânii, Pârâul Bulzului) și din Muntele Arnota (versantul vestic);
COSTEȘTI - afluent de stânga al Bistriței, an care se varsă la sud de Comuna Costești, cu
izvoare tot în Munții Căpățânii (Curmătura Lespezi), care adună apele de pe versanții nord-
vestici ai masivului (sectorul până la Plaiul Lespezi) (Pâraiele Sașa Voicesti, Ghelalau,
Curmăturii), versantul estic al Muntelui Arnota și versantul sudic al Muntelui Cacova (Pârâul
Sec sau Valea Morii). Deasemenea sapă chei spectaculoase, pe traiectul unei falii importante,
străbătând Masivul de la nord la sud;
Structura geologică a bazinului Olăneşti avantajează infiltraţiile în sol, creând o pânză
freatică permanentă chiar în timp de secetă. Apele provenite din precipitaţii şi infiltrate prin
straturile de roci se mineralizează şi în urma amestecului cu apele mineralizate din adâncuri ies
la suprafaţă sub formă de izvoare, în număr de 30, care sunt folosite în tratamentul balnear.
Apele minerale din Băile Olănești prezintă urmatoarele caracteristici principale: prezenţa
clorului, sodiului, iodului, bromului, a sulfaţilor în cantităţi mici, a acidului boric şi amoniului şi
sunt încadrate în categoria apelor de zăcământ. Debitele izvoarelor în care predomină apele de
adâncime sunt în mică măsură influenţate de regimul precipitaţiilor şi sunt determinate de
cantitatea de gaze ce antrenează spre
Foto: Izvorul Nr. 3 de pe stânga văii Olănești
emergenţă.
Ca localizare şi concentrare cele mai importante izvoare sunt localizate în următoarele sectoare:
 Valea Tisei – izvoarele minerale captate nr. 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 şi
izvoarele minerale necaptate nr. 6, 17, 18 .
 Valea Olăneşti – izvoare minerale captate nr. 1, 2, 3, 3bis, 4, 5, 19, 24, 27, 30 şi
izvoare minerale necaptate nr. 20, 25, 26, 29, 31 .
 Valea Răpuroasă – izvoare minerale necaptate nr. 21, 22, 23 .

20
  Flora şi fauna

Depresiunea Băilor Olăneşti este

caracterizată printr-o floră și faună
central-europeană, reprezentată de
păduri de foioase cu faună specifică ,
păduri care coboară din munte până în
ţinuturile deluroase, dând culoare şi
consistenţă peisajului. Vegetaţia bazinului
Olăneşti se încadrează în etajele subalpin
și boreal (în spațiul Munților Căpățânii)
şi cel nemoral ( în domeniul subcarpatic și la contactul cu muntele). Etajul subalpin este
reprezentat prin : jneapăn, ienupăr, afin, bujor de munte, ierburi perene etc. Etajul boreal este
dominat de păduri de molid, fag, brad, aninul verde şi aninul alb. Etajul nemoral se întinde de la
limita inferioară a pădurilor boreale și cuprinde fagul, paltinul, ulmul de munte, frasinul,
mesteacănul etc. Dealurile subcarpatice din jurul stațiunii Băile Olănești sunt acoperite cu păduri
de stejar, de goruno-făgete și de făgete. În general, pe fața sudică apar stejăretele, pe culmi
goruno-făgetele și pe versanții nordici, mai reci, făgetele și pădurile de amestec.
Pădurile de goruno-făgete au cea mai mare răspândire, ocupând culmile dealurilor și sunt
bogate în specii de amestec. Astfel, pe lângă speciile dominante – gorun (Quercus robur) și fag
(Fagus silvatica) – apar și altele: carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata și Tilia
platiphyllos), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Frasinus excelsior), mojdreanul (Frasinus
ornus), ulmul (Ulmus carpinifolia). Etajul
Foto: Pădure de fag pe teritoriul stațiunii Băile Olănești
arbustiv este format de alun (Coryllus
avellana), lemn cîinesc (Ligustrum vulgare), corn (Cornus mas), sânger (Sambucus nigra) și
clocotiș (Staphzellea pinnata). Apare și iedera (Nedera helix) ca plantă agățătoare.
Etajul ierbaceu, foarte divers ca bogăție în specii, este format din: merișor și afin
(Vaccinium vitis- idaea și Vaccinium myrtillus), iarbă neagră (Calluna vulgaris). mușchi
(Xanthoria parietina). Flora ornamentală din parcurile stațiunii cuprinde numeroase specii
lemnoase și arbustive.
În complexul frunzișului de fag și stejar se întalnesc ciuperci aerobe, unele dintre ele
fiind comestibile (mânătarca, creița, bureții iuți) și jucând un rol important în descompunerea
frunzișului de foioase.
Prin bogăția speciilor sale lemnoase, arbustive și ierboase, flora contribuie la crearea unui
climat specific, utilizat cu bune rezultate în tratamentul unor boli respiratorii, pe lângă rolul său
estetic.

21
 Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanţă mai mult prin valoarea sa
cinegetică şi estetică; totuşi în pădurile din jur sunt întâlnite din ce în ce mai rar, căprioara
(Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europeus), şoarecele de pădure
(Anodemus sylvaticus), ariciul (Erinaceus romanicus), veverița (Sciurus vulgaris).
Dintre păsările care populează arealele forestiere se pot aminti: privighetoarea care poate
fi auzită seara în parcul staţiunii, rândunica, vrabia, mălureanul, fâsa de pădure, piţigoiul,
cojoaica, scatiul, uliul păsărilor, cucuveaua, guguştiucul, pupăza, ciocănitoarea, care de
asemenea se vede adesea chiar în parcul central al orașului. În apele repezi ale râurilor din
arealul Băilor Olănești întâlnim cleanul şi zglăvoaca.
În ultima vreme, habitatul acestor animale se restrânge tot mai mult, pe de-o parte din
cauza vânatorii necontrolate și pe de altă parte din cauza extinderii locuințelor care antrenează
defrișarea unor areale întinse de pădure.

 Arii protejate Foto: Veverița (Sciurus vulgaris)

În vecinătatea staţiunii Băile Olăneşti se află câteva rezervaţii, parcuri naturale și
obiective declarate monumente ale naturii, stabilite prin Legea 5/20008.
 Rezervaţia Rădiţa-Mânzu, este o rezervaţie naturală mixtă situată în Munţii Căpăţânii,
Munceii Olăneştilor, în bazinul superior al Pârâului Olăneşti şi la o altitudine între 650- 950m.
Conservă forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora sălbatică, specii rare ca
floarea de colţ , iedera albă, stânjenei, tulichina mare iar din faună specii periclitate si rare ca
ursul brun si capra neagră. A fost amenajată intr-un perimetru de cca. 10 ha pentru
conservarea valorilor peisagistice şi floristice. Sunt protejate stivele de pietre, turnuri, babe iar
dintre elementele florei: ghinţura galbenă, floarea de colţ, etc. Căi de acces: Din Olăneşti se
merge pe drumul forestier ce urcă în lungul văii Olăneşti,
până la confluenţa cu Pârâul Câinelui şi de aici pe drum
forestier până în rezervaţie.
 Rezervaţia Lacul Frumos din Moşoroasa, este o mlaştină
mezo-oligotrofă importantă prin prezenţa muşchiului
Sphagnum şi a plantei carnivore Drossera rotundifolia
(Roua cerului).

8
Monitorul Oficial Nr.152 / 12 aprilie 2000

22
 Peşterile din Cheile Cheii sunt situate în partea de
nord-est a Masivului Buila-Vânturăriţa, fiind nişte chei
tipice pentru Carpaţii noştrii. În Cheile Cheii din zona
Olăneşti se găsesc numeroase peşteri ce au fost propuse
şi incluse de specialiştii şi autorităţile vâlcene in lista
obiectivelor geologice ocrotite de lege : peştera cu lac
din Cheile Cheii; peştera Pagodelor din Cheile Cheii;
peştera Caprelor din Cheile Cheii; peştera cu Perle şi
peştera Rac din Cheile Cheii ; peştera Clopot din
Cheile Cheii; peştera Munteanu Murgoci;
 Rezervaţia de nuferi albi şi galbeni din Băile Olăneşti
se află în micile lacuri ce sunt localizate lângă drumul
dintre vila Plopul şi sanatoriul M.Ap.N; suprafaţa
lacurilor este acoperită vara de un covor de Foto: Lacul cu Nuferi - Băile Olănești
nuferi albi şi galbeni.
Parcul Naţional Buila-Vânturariţa viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000,
a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu
Asociaţia Kogayon. Este cel mai mic parc naţional din România, cu o suprafaţă de 4186 ha, fiind
situat în Judeţul Vâlcea, în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti,
Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-
Vânturariţa, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene, până la est de
Cheile Olăneşti (Folea), creastă dominată de cele două Foto: Harta parcului - sursa
http://www.buila.ro
vârfuri care dau numele masivului: Vârful
Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare
(1885 m).

23
Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice
(chei, abrupturi calcaroase, doline, câmpuri de lapiezuri, grohotişuri calcaroase, hornuri, ace,
strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii
dificile, în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate
naturale, păduri virgine, numeroase specii
ocrotite ale florei şi faunei, situri
mineralogice şi paleontologice, peşteri.
Flora masivului Buila-Vânturariţa
cuprinde numeroase specii protejate ,
până în prezent fiind identificate peste 22
Foto: Peretele Stogșoare - Parcul Național Buila-
Vânturarița, sursa http://www.buila.ro

de specii, printre care tisa, brădişorul, floarea de colţ şi iedera albă. Datorită dispunerii în trepte a
masivului, aici se întalneşte o faună de climă caldă, submediteraneană, cât şi specii relicte,
glaciare precum şi numeroase specii
protejate printre care capra neagră, cerbul,
râsul, bursucul, vipera, şopârla de stâncă,
cocoşul de munte, etc.
În Parcul naţional Buila-Vânturariţa
se gasesc 2 rezervaţii importante:
- Rezervaţia de Tisă din cheile
pârâului Cheia, acoperă o suprafaţă
de cca.1,5 ha in cadrul căreia au
fost identificate peste 600 de exemplare de tisă (Taxus baccata). Perimetrul asociaţiei de
tisă a fost delimitat şi propus spre conservare încă din 1966.
- Rezervaţia naturală Stogu este localizată in masivul Buila–Vânturăriţa şi se desfăşoară pe
o suprafaţă de cca. 100 ha. Este o rezervaţie complexă, in cadrul căreia se disting
numeroase microforme de relief spectaculoase dezvoltate pe calcare precum şi o reţea de
cca. 35 de peşteri şi avene formate in depozitele calcaroase mezozoice. Flora protejată in
această rezervaţie este reprezentată prin Foto: Bulbuci de munte în Rezervația Stogu
exemplare de tisă, floare de colţ, bulbuci de munte, lâna caprelor, ienupărul pitic, precum
şi fauna ce este reprezentată prin exemplare de urs brun, capră neagră, râs, caprioară,
mistreţ.
Masivul Buila-Vânturăriţa, prin potenţialul său deosebit, întruneşte condiţiile optime
dezvoltării şi practicării diferitelor forme de turism, precum turism montan, agroturism, turism

24
monahal, sportive, de odihnă şi relaxare, etc.
Numeroasele studii privind biodiversitatea staţiunii Băile Olănești și împrejurimilor au
dus la identificarea a numeroase asociaţii vegetale şi animale în care se regăsesc cca. o treime din
speciile de plante superioare intâlnite in România. Aceste rezervaţii naturale adăpostesc o floră,
vegetaţie şi faună, cantonate in cele mai diverse biotopuri, astfel incât aceste arii protejate
reprezintă un adevărat tezaur de genofond9.

II. 2 POTENȚIALUL TURISTIC BALNEAR

 Considerații generale

Potenţialul turistic balnear formează o categorie aparte de resurse turistice care au generat
încă din antichitate cea mai veche si caracteristică formă de turism practicată in România,
balneoturismul. Factorii naturali de cură din România au fost utilizaţi pentru tratament de
aproape două mii de ani, prin descoperirea şi folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale 10.
Dintre toate segmentele ofertei de turism din România, turismul balnear este singurul care se
bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate (substanţele minerale existente acoperă
întreg registru terapeutic cunoscut şi practicat pe plan mondial), practic inepuizabil.
Însă, deşi situată în rândul ţărilor cu potenţial turistic balnear divers şi bogat, România nu
a reuşit să-l valorifice la adevărata valoare, fapt evidenţiat printr-un volum relativ scăzut al
circulaţiei turistice interne şi internaţionale şi al încasărilor, mai ales in valută. Pentru a face
oferta turistică balneară atractivă, sunt necesare investiţii în baza tehnico-materială şi
infrastructură şi de asemenea concepute o serie de strategii de marketing.
Strategiile de marketing turistic din ţara noastră trebuie să aibă în vedere crearea unui
produs bazat pe caracteristicile proprii industriei ospitalităţii din ţara noastră, a unui produs
competitiv, de calitate, care să satisfacă cerinţele cât mai multor segmente de turişti. Astfel, pot fi
adaptate o serie de strategii în funcţie de componentele mix-ului de marketing.
Structura geologică caracteristică bazinului hidrografic al Olăneştiului a favorizat
constituirea unor depozite acvifere de suprafaţă sau de adâncime: s-a format un zăcământ
hidromineral de mare volum care aflorează la suprafaţă sub formă de izvoare minerale. Captarea
acestui zăcământ se face în 30 de locuri iar potenţialul său pentru cura balneară este considerabil.

 Factorii naturali terapeutici. Apele minerale

9
http://www.valceaturistica.ro
10
F. Bran, T. Simon, I. Ioan : Marketing , Ed.Economică, 1996

25
 Băile Olăneşti ocupă primul loc printre staţiunile balneoclimaterice din România in ceea
ce priveşte numărul de izvoare, debitul zilnic al acestora, ca şi varietatea compoziţiei si a
concentraţiei apelor minerale. În staţiune se
găsesc peste 35 surse hidrominerale, atât ca
izvoare naturale, cât şi rezultat a unor foraje. Un
număr de 15 izvoare minerale şi încă 15 surse
hidrominerale sunt necaptate.
Valoarea terapeutică ridicată a substanţelor
minerale este constatată din timpuri vechi,
verificată şi confirmată încă din secolul XIX-lea
prin cercetări de laborator si reprezintă elementul
calitativ de atracţie a fluxului turistic spre Băile Olăneşti. În anul 1873 apele minerale din
Olăneşti au fost premiate cu medalia de aur la Expoziţia Minerală de la Viena, distincţie care a
conferit staţiunii o recunoaştere internaţională. Ansamblul proprietăţilor fizico chimice şi
farmacodinamice ale apelor minerale din Olăneşti sunt favorabile utilizării lor în toate formele
specifice curelor balneare:cura internă şi externă preventivă, terapeutică si recuperatorie în cazul
unei game largi de afecţiuni. În ultimii ani s-a creat un sistem bazat pe cartele de acces la
izvoarele din stațiune, pentru a fluidiza circulația turistică și folosirea izvoarelor. Vom trece în
revistă principalele izvoare utilizate în curele balneare din Olănești11:
Izvorul nr. 3 – CORONA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică,
hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice nespecifice;
alergoze digestive; afecţiuni ce necesită cure de coreleză; afecţiuni metabolice (diabet
zaharat necomplicat, hiperuricemie, gută).
Izvorul nr. 5 – MINERVA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică,
hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro-
Foto: Izvorul nr. 5 cu sistemul de acces
duodenite cronice; enterocolite cronice
nespecifice; afecţiuni ce necesită cure de coreleză (colecistită alitiazică, dischinezii);
diabet zaharat compensat.
Izvorul nr. 7 – CRISTAL OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, bromurată,
sodică, izotonă.

11
Popescu, I., Gorgan, N., Băile Olănești – Ghid balnear și turistic, Ed. Almarom, 2009, Rm.Vâlcea

26
 Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice;
afecţiuni ce necesită cure de coreleză (dischinezii biliare,
sechele postoperatorii pe căile biliare, colecistite cronice);
enterocolite cronice nespecifice; alergoze digestive,
respiratorii, cutanate; parazitoze intestinale.
 terapie parenterală (injecţii): afecţiuni alergice cu
manifestare polimorfă (urticarie cronică, eczeme cronice,
prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză
cronică, neurodermite, acnee,
infecţii urinare, hiperfoliculinemie);
 aerosoloterapie: rinosinuzite cronice; faringite cronice; laringite
cronice; traheo-bronsite cronice; astm bronşic; rinite cronice
alergice; pneumoconioze.
Izvorul nr. 8 – MARA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă,
clorurată, iodurată, bromurată, sodică, hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice hipoacide;
enterocolite cronice nespecifice; afecţiuni ce necesită cure de
coreleză (dischinezii biliare, sechele postoperatorii pe căile biliare, colecistită cronică
nelitiazică).
Izvorul nr. 9 – TRIUMF OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică,
hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice hipoacide; enterocolită cronică
nespecifică cu scaune puţine şi stare de nutriţie bună; afecţiuni ale căilor biliare care
necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operaţii pe căile biliare,
colecistită cronică nelitiziacă) ; alergoze digestive.
Izvorul nr. 10 – FLORA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, oligominerală, hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice hipoacide; enterocolită cronică
nespecifică; afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după
operaţii pe căile biliare) ; afecţiuni renale care necesită cure de diureză (infecţii urinare
cronice, pielite, cistite).

27
 Izvorul nr. 11 – PRIMO OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă,
oligominerală.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): afecţiuni ale aparatului urinar care
necesită cure de diureză (litiază renală, infecţii urinare
cronice, pielite, pielocistite). enterocolită cronică nespecifică;
afecţiuni ale căilor biliare care necesită cure de coreleză
(dischinezie biliară, sechele după operaţii pe căile biliare,
colecistită cronică nelitiziacă).
Izvorul nr. 12 – TERRA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă,
oligominerală.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice;
afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză
(litiază renală, infecţii urinare cronice, pielite, pielocistite).
afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare,
sechele după operaţii pe căile biliare, colecistite cronice
nelitiziace).
Izvorul nr. 13 – EXTAZ OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă,
clorurată, sodică, hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; afecţiuni
inflamatorii cronice nespecifice ale intestinului în fazele de
acalmie;afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii
biliare, sechele după operaţii pe căile biliare, colecistite
cronice); afecţiuni care necesită cure de diureză (litiază renală
operată, infecţii urinare cronice); pielonefrite cronice în afara
puseelor de acutizare.
Izvorul nr. 14 – CORAL OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice nespecifice;
afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, colecistite cronice
nelitiazice); afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză.

28
Izvorul nr. 15 – IMPERIAL
OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă,
clorurată, iodurată, sodică, izotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie):
gastro-duodenite cronice;
afecţiuni inflamatorii cronice
nespecifice ale intestinului în
fazele de acalmie; afecţiuni biliare
(dischinezie biliară, sechele
postoperatorii ale căile biliare, colecistită cronică nelitiazică); alergoze de natură
digestivă, respiratorie, cutanată; parazitoze intestinale.
 terapie parenterală (injecţii): afecţiuni alergice cu manifestări polimorfe (urticarie
cronică, eczeme cronice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză cronică,
neurodermite, acnee rozacee, infecţii urinare);
 aerosoloterapie: rinosinuzite cronice; faringite cronice; laringite cronice; traheo-bronsite
cronice; astm bronşic; bronşită cronică astmatiformă; rinite cronice alergice;
pneumoconioze.
Izvorul nr. 19 – MIRAJ OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicaţii terapeutice:
 cură externă (balneaţie): afecţiuni ale aparatului locomotor de natură reumatismală;
Foto: Izvorul Nr. 24 Băile Olănești
sechele musculo-articulare
posttraumatice; afecţiuni neurologice periferice cronice.
 cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice specifice cu
constipaţii; colecistite cronice; tulburări funcţionale ale colonului; dischinezii biliare;
dislipidemii; diabet zaharat echilibrat; obezitate.
Izvorul nr. 24 – MAGIC OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, oligominerală.
Indicaţii terapeutice:
 cură internă (crenoterapie): afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză
(litiază renală operată, litiază urinară în afara perioadelor colicative, infecţii urinare
cronice, pielite, pielocistite); afecţiuni metabolice (diabet zaharat compensat,
hiperuricemie, gută).
Izvorul nr. 30 – ATLAS OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, bromurată, sodică,
calcică, magneziană, hipertonă.
Indicaţii terapeutice:

29
  cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolopatii cronice nespecifice
cu constipaţie; colecistite cronice;tulburări funcţionale ale colonului; sechele după
colecistectomie; diabet zaharat echilibrat; obezitate.
cură externă (balneaţie): afecţiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor

 Posibilităţi de tratament şi indicaţii terapeutice în stațiunea Băile Olănești

Tratamentul balnear de la Băile Olăneşti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii

moderne: profilactic (profilaxie primară sau cura de sănătate la cei sănătoşi, şi profilaxie
secundară – prevenţie a recăderii bolii), curativ şi recuperațional. Tratamentul balnear de la Băile
Olăneşti se împarte în crenoterapie (tratament cu ape minerale) şi tratament auxiliar
(hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie).
În cura internă, s-a generalizat metoda administrării a 6 prize de apă pe zi, pe cât posibil
direct de la sursa (buvetele amenajate în staţiune), deoarece apele hipotone şi izotone (care
conţin sulf tritabil, tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase) îşi pierd stabilitatea în contact
cu aerul, îşi modifica atât aspectul, cât şi acţiunile farmacodinamice în cateva ore. Acesta este
motivul pentru care aceste ape nu se îmbuteliază şi nu se comercializează. Unele ape trebuie
încalzite la anumite temperaturi înainte de administrare. În hotelurile mari, există baruri de ape
minerale aprovizionate la ore fixe de 6 ori pe zi.
Pentru cura externă, în staţiune sunt prezente următoarele facilităţi:
- un pavilion cu instalaţii pentru băi calde şi instalaţii pentru irigaţii vaginale, unde se fac
zilnic peste 1000 de băi. secţie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac:
băi generale, băi parţiale, duşuri, duş-masaj, duş subacvatic, împachetari cu parafină,
masaj uscat, băi cu plante medicinale, băi cu bule de aer.
- secţie de electroterapie: solux, băi de lumină parţiale, raze ultraviolete, unde scurte,
diatermie, băi galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- secţie de tratament cu instalaţii de aerosoli.
- sala de cultură medicală, kinetoterapie (kinetoterapie individuală şi de grup; kinetoterapie
cu aparatură specială (bicicleta ergometrică, steppere, covor rulant, etc.),
hidrokinetoterapie individuală şi de grup la piscină.
În cadrul Hotelului Parâng există o bază de tratament de fizioterapie şi termoterapie unde
se pot face zilnic câte 1286 proceduri medicale, printre care: băi cu bule şi duş subacvatic, băi
galvanice, băi minerale, băi de plante, injecţii cu apă minerală, curent diadinamic, ionizari,
solux, interdin stereodinatar, ultrasunete, impachetari cu parafina, masaj, aerosoli
magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte, laser

30
Unitatea mai este dotată şi cu o sală cultural-sportivă, 6 cabinete medicale, o sală de sterilizare şi
un laborator pentru analize medicale.
În cadrul Hotelului Olăneşti există 4 cabinete medicale, 8 cabinete de fizioterapie unde se
efectuează o serie de proceduri ca tratament asociat curei de ape, o sală de fitness, o piscina
acoperită.
Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul şi profilaxia bolilor. Ea
constă în schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile. Climatoterapia constă în
doi factori foarte importanţi în tratamentul curativ, cât şi în cel profilactic:
 acţiune de calmare, liniştire, eliberare de stress. activ excitant:
 miscarea sistematica sub forma unei cure de teren (excursii, sport alternat cu ore de
odihna).
Dietoterapia
La Olăneşti, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se întocmesc şi se
prepară zilnic un numar de 5 regimuri majore. Folosind clasificarea după prof. Pevzner, care
clasifica dietoterapia în 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, în Olăneşti se servesc dietele 1, 2,
3, 4, 5, în care se pot încadra toate afecţiunile cu indicatii pentru Olăneşti şi care necesită şi un
regim alimentar. De asemenea, şi în pensiunile şi restaurantele hotelurilor se pot servi meniuri
dietetice corespunzatoare afecţiunii de tratat: dieta hiposodată, hipoacidă, hipoproteică,
hipolipidică, hipoglucidica (diabet).12
Indicaţii terapeutice: cură externă (balneaţie): afecţiuni ale aparatului locomotor de natură
reumatismală; sechele musculo-articulare posttraumatice; afecţiuni neurologice periferice
cronice; afecţiuni vasculare periferice. Indicaţiile terapeutice şi tratamentul se vor face sub
stricta supraveghere a medicului specialist de recuperare medicală şi BFT.
Terapia cu medicaţia modenă a facut ca terapia cu mijioace naturiste, în care un rol
important îl are balneoclimatoterapia, să nu fie folosită la valoarea ei. În condiţiile vieţii actuale,
pe lângă confortul dorit, se produce şi o solicitare a ritmurilor biologice , o modificare a
alimentaţiei şi o reducere a mişcării. Reducerea eforturilor fizice duce la instalarea unui sindrom
hipokinetic care este însotit frecvent de aparitia unor tulburări cardio-vasculare, respiratorii,
digestive, renale, endocrine, nervoase etc. Cura balneară este o terapie de excitaţie, iar prin
reacţia pe care o provoacă, reglează organismul din punct de vedere metabolic, imunologic.
Aplicarea tratamentului balnear se face numai după un consult medical, în prescrierea
tratamentului, medicul ţinând seama de toată patologia bolnavului.

12
Popa, A., Cura balnearǎ la Olǎneşti, Editura Offsetcolor, 2004, Rm.Vâlcea

31
 Cura balneară la Olăneşti se adresează afecţiunilor digestive, renale, metabolice, cutanate.
Apele sulfuroase îşi găsesc utilizarea în urmatoarele afecţiuni:
 Crenoterapia sulfuroasă este indicată în bolile aparatului digestiv si şle glandelor anexe:
gastrite,ulcer,afecţiuni ale căilor biliare,diabet, gută, obezitate, boli ale aparatului renal, afecţiuni
dermatologice, intoxicatii cronice cu metale grele.
 Băi cu ape sulfuroase recomandate în boli reumatismale, afecţiuni cronice ale sistemului
nervos periferic, afecţiuni vasculare, afecţiuni dermatologice, afecţiuni ginecologice
cronice, intoxicaţii cronice cu metale grele.
 Aerosolterapia cu ape sulfuroase, se recomandă în: rinosinuzite, faringolaringite, bronsite
cronice, astm bronsic.
 Administrarea parenterală a apelor sulfuroase se recomandă în : afecţiuni dermatologice,
afecţiuni alergice respiratorii.
 Tratamentul dietetic: în acest sens la Olăneşti se prepara zilnic un numar de 5 regimuri
majore;
 Climatoterapia: oferă doi factori importanţi atât pentru tratamentul curativ cât şi pentru
cel profîlactic, respectiv un factor de calmare cat si un factor activ excitant ce consta in
schimbarea condiţiilor climatice, atmosferice si geografice.

II. 3 RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Turismul în Băile Olăneşti şi împrejurimi este definit de factori culturali, economici şi

istorici care susţin modul de organizare al vieţii locuitorilor şi formele de amenajare al spaţiului
pe care îl locuiesc. Pe teritoriul administrativ al oraşului se concentrează numeroase obiective
turistice antropice (biserici vechi, clădiri cu arhitectură originală veche, monumente, case
tradiţionale, instalaţii de tehnică populara, etc). De asemenea, prin vechimea şi originalitatea lor,
unele dotări şi instalaţii de tratament au un insemnat şi apreciabil potenţial turistic-pavilioane,
captări vechi, bazine, buvete, puţuri, etc.
Alături de natura generoasă a locurilor, modul de viaţă al localnicilor, organizarea
gospodăriilor, valorificarea resurselor hidrominerale prin captări (unele vechi de circa un secol)
oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracţie. Băile Olăneşti face parte dintr-o regiune turistică

32
de prim rang a României axată pe valea
Oltului şi care cuprinde şi municipiul
Râmnicu Vâlcea şi câteva staţiuni
balneoclimaterice importante din Subcarpaţii
Vâlcii13.

 Alte obiective turistice în arealul

stațiunii Băile Olănești

Regiunea geografică în care este situată staţiunea – Subcarpaţii Vâlcii – se distinge ca

fiind una dintre zonele cu o populare timpurie în cadrul spaţiului românesc, de aceea există în
împrejurimi numeroase aşezări româneşti vechi, care păstrează arhitectura românească originală
gospodării tradiţionale, elemente de etnografie şi folclor de mare originalitate. De altfel,
majoritatea aşezărilor au fost atestate de documente istorice foarte vechi (din sec.XIV – XV),
mai multe dintre ele evoluând apoi liber ca sate moşneşti. Cele mai multe obiective istorice sunt
cele religioase, respectiv biserici, schituri şi mănăstiri foarte vechi. Numărul lor mare ne-a
determinat să le includem într-un capitol separat, iar acest capitol să fie structurat mai ales în
jurul unor
considerente de geografie istorică.
Foto: Piatra Scrisă - Olănești
Chiar dacă nu au primit încă
recunoştere ştiinţifică mai largă, asupra unor însemnări în piatră găsite în zonă s-au emis ipoteze
că ar fi legate de credinţele ancestrale ale strămoşilor.
De exemplu, la cca 2 km de centrul staţiunii se află stânca Piatra Scrisă, o stâncă masivă de
unde se poate admira o splendidă panoramă asupra staţiunii. Pe suprafaţa sa, cercetatoarea Silvia
Păun14 a identificat două semne gnostice, pe care le-a considerat ca fiind simboluri ale
populaţiilor precreştine.
La 2 km de centrul staţiunii spre sud se află satul Olăneşti, care a fost atestat pentru prima
dată într-un document datat 19 iulie 1527 emis de cancelaria voievodului Radu de la Afumaţi,
prin care se întărea stăpânirea jupânului Goran spătarul, jumătate din moşia Iaroslăveşti (sat
dispărut). Aşezare de deal, Olăneşti este recunoscut ca fiind un sat vechi de moşneni, considerat
în documentele vremii drept una dintre cele mai populare localităţi ale judeţului.
Tot în zonă se află şi Casa Bădescu, ridicată de membrii familiei boierilor Olăneşti în
1718. Deşi a suferit numeroase modificări de-a lungul vremii, iar partea de nord a fost adăugată

13
Cândea M, Erdeli G, Simion T: “Potenţial turistic şi turism “, Editura Universităţii, Bucureşti, 2001
14
Silvia Pãun, Identitãţi europene . Italia şi România, Ed. Academiei, Bucuresti, 2004

33
în 1920, casa este şi în prezent locuită.
Mai sus de satul Valea Cheii, se află localitatea Cheia, veche aşezare de moşneni, amintită
pentru prima dată într-un document din 3 mai 1502, prin care Voievodul Radu cel Mare întărea
mănăstirii Govora stăpânirea asupra satelor şi parţilor de sate, munţi, mori, vii, etc. Interesul de
care s-a bucurat această localitate reiese şi din marea vechime a unor dotări sociale. Şcoala şi
activitatea şcolară din localitate au o vechime foarte mare.
Subcarpaţii Vâlcii prezintă o mare densitate de aşezăminte de cult (mănăstiri, schituri,
biserici) care atestă o dezvoltare timpurie a vieţii monahale, condiţii propice pentru refugiere în
caz de restrişte, vechimea comunitaţilor locale. Majoritatea aşezămintelor religioase sunt
considerate monumente de arhitectură religioasă15. Într-o prezentare foarte succintă, cele mai
atractive din punct de vedere turistic ar fi următoarele obiective :
 Mănastirea Cozia - a fost construită din piatra albă tare, între 1387-1391, ctitor fiind
domnitorul Mircea cel Batrân. Concepută dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia
și perfecțiunea realizării artistice. A fost sfințită la 18 mai 1388. Pictura a fost renovată în
1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a făcut și fântâna care îi poarta numele. În
pronaos, se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahei Teofana, mama lui
Mihai Viteazul, calugarită dupa moartea fiului ei, decedata în 1605. Piatra funerară a
domnitorului este o copie a celei originale și datează din 1938.
 Mănăstirea Iezer – situată la cca 5 km de satul Cheia spre munte, cu începuturi care se
situează înainte de 1500 aşa cum lasă să înțeleagă documentele istorice.
 Schitul lui Pahomie (Pahomnea) sau Izvorul Frumos–este situat la cca 8 km depărtare de
Mănăstirea Iezer, la poalele masivului Buila Vânturariţa, sub nişte stânci de piatră; din
pisania sa rezultă ca a fost înăltat în 1684 de Pahomie monahul (care era de fapt marele
ban Barbu Craiovescu) şi Sava haiducul ;
 Schitul Jghiabul (Zghiabu, Jghiaburi)–este situat la cca 12 km vest de localitatea
Pauşeşti-Măglaşi; din pisania actuală a bisericii reiese că schitul a fost construit din lemn
în 1310 pe vremea lui Negru Voievod; a fost refăcut amplu de mitropolitul Teofil pe
vremea lui Matei Basarab; a fost declarat monument istoric de arhitectura religioasă;
 Mănăstirea Frăsinei (Frăsinet)–situată la cca 12 km de centrul staţiunii, a fost înălţată de
călugării Ilarion şi Ştefan în 1710; refăcută în 1848, a devenit biserică de cimitir;

15
Stănciulescu, G.,: „ Managementul turismului durabil în centrele urbane” , Editura Economică, Bucureşti, 2004

34
 Schitul Comanca – cu biserica ctitorită prin iniţiativa şi cheltuiala ieromonahului
Pahomie Bujoreanu în 1736; se remarcă fiind ultima biserică pictată cu caractere chirilice
din Ţara Românească;
 Schitul Bradul - se găseşte în satul Gurguiata, reclădit pe locul unuia mai vechi decât
ieromonarhul Sava în 1784 ;
 Schitul Pătrunsa - este situat în comuna Bărbăteşti. Acest schit a fost construit în 1740
de către Episcopul Climent al Râmnicului. Actuala construcţie datează din sec. XIX iar
pictura este realizată în stil Foto: Biserica lui Horea - Băile Olănești

brâncovenesc cu influenţe populare. Schitul se păstrează astăzi în stare bună şi este

declarat monument istoric.

 Biserica din lemn cu hramul Sf.
Pantelimon (numită şi Biserica lui
Horea), datează din 1716 şi a fost
strămutată în 1957, din localitatea
Florica (jud. Argeş) în Băile

Foto: Obiective turistice religioase în zona Băilor Olănești

Olăneşti ; are o turlă înaltă de 21 m uşor vizibilă din multe părţi ale oraşului. Ca
monument al arhitecturii populare româneşti, bisericuţa de lemn din Olăneşti prezintă o

35
 mare valoare nu doar prin măiestria artistică a meşterilor care au făurit-o, ci şi prin
valoarea sa de monument istoric, dată de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea,
moțul care a condus la 1784 cea mai mare răscoală a ţăranilor din Transilvania.

 Biserica Parohială „Izvorul Tămăduirii” din Băile Olănești este noua biserică care are
hramurile “Izvorul Tămăduirii” şi “Adormirea Maicii Domnului”. Construcţia ei
realizându-se sub supravegherea preotului Groşenoiu Emilian, paroh al Parohiei Băile
Olăneşti, Biserica lui Horea şi Biserica “Comanca” – a început în 1993 şi se termină în
2003. A fost pictată de pictorii Nichita Ion şi Ipate Sorin, iar iconar a fost Ghiţă Marin din
Băile Olăneşti.
 Mănastirea Arnota - situată în Costești, aproape de Bistrița, la 37 km de Rm. Vâlcea. Este
ctitoria lui Matei Basarab și datează din 1633-1634. La temelia bisericii, se află urmele
unor biserici mai vechi, nedatate. În pronaosul bisericii, se află mormântul lui Matei
Basarab și al tatălui sau, Danciu cel Voinic, oștean al lui Mihai Viteazul.
Se adaugă multe alte obiective turistice antropice aflate în împrejurimi care sporesc
atractivitatea zonei, dintre care mai putem enumera: Mănăstirea Turnu - înălţată de mitropolitul
Varlaam în 1676; Mănăstirea Cornetu cu pictura originală în frescă; Ruinele castrului roman
Pons Vetus de la Câineni; Monumentul Gen. David Praporgescu, erou al Primului Război
Mondial; Muzeul de Arta din Râmnicu Vâlcea ; Manastirea Bistrița din comuna Bistrita
construită de boierii Craiovești în 1491; Schitu Cetățuia (pictat de Gh. Tattarescu în 1853);
Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (cula, biserica, constructii gospodăreşti, port popular
vâlcean); Complexul muzeal Măldărești (monumente de arhitectură civilă cu aspect de fortăreţă);
Casa Memoriala "Petrache Poienaru" (inventatorul stiloului) de la Bunești;
Turismul reprezintă unul din domeniile sectorului terţiar, poate chiar singurul unde nu se
operează cu servicii pure. Activitatea turistică îmbracă un aspect complex luând forma unei
combinaţii de elemente tangibile şi intangibile. Obiectivele turistice religioase reprezintă o formă
a turismului din ce în ce mai întâlnită, rezultând un înalt interes al populaţiei în sfera religioasă.

36
 III. FORME DE TURISM ŞI PROGRAME TURISTICE

III. 1 POSIBILITǍŢI DE DESTINDERE ŞI AGREMENT

Pe lângă bogatul potențialul balnear de care dispune, stațiunea Băile Olănești oferă și alte
posibilităţi de agrement și destindere în aer liber. Față de anii `90, când stațiunea era considerată
a fi mai potrivită pentru persoanele de vârsta a treia care preferau să vină la cură balneară și mai
puțin tinerilor care își doreau să găsească aici cât mai multe locații unde se pot distra, în prezent
au fost făcute investiții pentru diversificarea ofertei de agrement și atragerea și a altor categorii
de turiști.
Pentru agrementarea sejururilor turistice, Băile Olăneşti oferă cluburi, sală de biliard, jocuri
de sală, jocuri mecanice, cinematograf, bibliotecă, terenuri de sport, drumeţii spre rezervaţiile
naturale din jur sau spre mănăstiri, închirieri biciclete, piscine în aer liber şi piscină acoperită,
ştrand cu apă termală și sulfuroasă, trasee off-road (ATV-uri, mașini de teren), vizite la palatul
Olăneşti, grădina de vară şi sala de cinema, săli de fitness, saună, masaj, baruri, restaurante,
discoteci, cafenele, Clubul Internet al hotelului Parâng, plimbări în preajma staţiunii, ascensiuni
în Munţii Căpăţânii.
La acestea se adaugă o seamă de sărbători și manifestări folclorice ce au loc în
împrejurimile stațiunii:
- Festivalul folcloric „Cântecele Oltului” – anual în luna august la Călimăneşti –Căciulata.
- Festivalul folcloric păstoresc „La izvorul fermecat” – anual în septembrie comuna
Băbeni;
- Festivalul folcloric „Florile Govorei” – anual în luna iulie la Băile Govora;

37
 - Festivalul folcloric „Hora costumelor” – anual în luna aprilie în comuna Pietrari;
- Nedeia păstorească „Învârtita dorului” – anual în luna iunie în comuna Vaideeni;
- Târgul olarilor „Cocoşul de Horezu” – anual în luna iunie în Horezu.
Turiștii pot alege să viziteze renumite centre de artizanat și meșteșuguri populare cu ar fi:
olăritul în centrele de la Horezu (ceramica cu smalţ de culoarea fildeşului) şi de la Vlădeşti (oale
de lut ars, cu fond alb, decorate cu smalţ verde şi motive zoomorfe); colecţia de etnografie
vâlceană de la Măldăreşti; fluiere îmbrăcate în alamă
Foto: Ceramica specifică centrului Horezu
confecţionate de meşteri renumiţi din comuna
Vaideeni
Oferta de plimbări, drumeţii, excursii este foarte generoasă, dat fiind faptul că atât parcul
stațiunii sau aleea Izvoarelor, cât şi toată zona peisagistică a oraşului sunt bine întreţinute oferind
condiţii pentru recreere. Asemenea plimbări se pot face zilnic pentru că sunt şi exerciţii care
măresc eficacitatea băilor.

III. 2 TRASEE TURISTICE

Pentru turiştii antrenaţi sau obisnuiţi cu efortul fizic, în Masivul Buila-Vânturăriţa se pot
efectua trasee, care sunt marcate pentru o ușoară orientare în teren:
 Olăneşti - Valea Olăneşti - Muntele Stogu - Cantonul Cheia; Marcaj: banda rosie
 Olăneşti - Valea Olăneşti - Comanca - Muchia Gropile - Munchia Câinelui - Dosul
Pământului - Lotrişor; Marcaj: cruce albastră apoi banda albastră.
 Olanesti - Manastirea Frasinei - Fruntea lui Dat - Dosul Pamantului - Lacul Doamnei -
Lotrisor; Marcaj: nemarcat până la Frasinei, apoi banda albastră.
 Olăneşti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Pârâul de Piatră- Muntele de
Piatră- Între Râuri; Marcaj: triunghi roșu
 Olăneşti - Cantonul Cheia - Curmătura Comarnicelor - Pârâul de Piatră - Muntele de
Piatră – Vf Piatra; Marcaj: triunghi roșu
până la Muntele de Piatră, apoi punct roșu.
 Olăneşti - Schitul Iezer - Schitul Pahomine -
Schitul Patrunsa; Marcaj: cruce roșie
 Olăneşti - Cantonul Cheia - Munţii Căpăţânii
(muchia Stâna Bătrână); Marcaj: triunghi
roșu.
Zone pentru alpinism tehnic: Masivul
Vânturariţa – Stogșoarele - Stogu Claia Stramba –
Vanturarița.

38
 Pentru turiști amatori de drumeții mai îndelungate, stațiunea Băile Olănești poate
constitui punctul de plecare al unor trasee montane accesibile și de mare atractivitate. Prezentăm
în continuare un astfel de traseu montan:
Traseu turistic în munții Căpățânii
 marcaj : bandă albastră
 durată: 3 zile
 observații: traseu accesibil tot timpul anului
 număr turiști: 10
 punct de plecare : Băile Olănești
Băile Olănești - vf. Cândoaia - vf. Căprareasa - vf.Ionascu - Curmătura Rodeanu - vf.Ursu -
Șaua Funicel - vf. Nedea - vf. Beleoaia - Izvorul Cerna - Valea Cerna - Sat Cerna - Sat Rugetu -
Sat Slătioara - Râpile Slatioarei.
Prima zi
Urcarea spre Cândoaia, plecând
din Olănești, în amonte, urmând firul
Văii Olănești până la intersecția râului
Olănești cu râul Bacea unde putem
observa felul în care poate lucra,
modela apa, de-a lungul timpului,
elementele naturii și anume formele
inedite create în șisturi și conglomerate.
De aici, lăsăm în dreaptă Bacea și în
stânga Olănești. Continuăm pe un drum
de exploatare forestieră unde pot fi vizitate Cheile Folea, mai mici decât celelalte chei din
regiune (Cheile Cheii, Cheile Costești), din Parcul Național Buila-Vânturarița, dar nu mai puțin
spectaculoase. Traseul se continuă pe culmea care duce la vf. Candoaia prin pădurea de brad
Candoaia. La ieșirea din pădure, se observă o vedere extraordinară a vf. Buila și vf. Stogu ( pe
partea stângă) iar pe partea dreaptă Masivul Narățul care face parte din Parcul Național Cozia și
unde veți avea ocazia să vedetii cela mai frumoase flori de colț, renumite datorită circumferinței
mari. După 4-5 h de mers ajungem pe vf. Cândoaia (1405m) de unde veți putea admira
principală creastă a Munților Căpățânii. În continuare mergem spre nord, ajungând în Șaua

Foto: Cheile Cheii din Munții Căpățânii Folea unde ne intersectăm cu principalul
traseu de creastă al M-ților Căpățânii, traseul bandă roșie. Ne îndreptăm spre stânga, spre golul
alpin al M-ților Căpățânii. După jumătate de oră de mers ocolim vf. Folea (pe partea sudică),
părăsind astfel pentru 30 minute traseul principal (bandă roșie) după care ajungem în Șaua Stâna

39
Bâtrână ce oferă prin poienița sa și lacul de lângă un bun loc de campare, loc de odihnă după 7
-8 h de mers .
A două zi
Continuăm drumul de la Est spre Vest pe traseul bandă roșie al M-tiilor Căpățânii, trecând
prin vf. Gera la altitudinea de 1886 m, vedere pe partea stânga spre Satul Mălaia și Lacul
Brădișor ( lac antropic, cu o suprafața de 230 ha ) . Urcând spre vf. Preota la 1954 m, atingem
din nou golul alpin și facem un mic popas Stâna Beleoaia pentru aproximativ 20 minute. Creasta
Căpățânii, Curmătura Zmeuret oferă o extraordinară priveliște spre nord către M-ții Lotrului și
Latoriței, iar spre sud bara de calcar a vf. Buila și implicit Parcul Național Buila -Vânturarița, sit
al Rețelei Ecologice Europene Natura 2000. Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului
carstic cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, grohotișuri
calcaroase, câmpuri de lapiezuri ) și endocarstice (peșteri, avene ). Datorită caracterului de
insularitate și accesibilității dificile în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale
patrimoniului natural : habitate naturale,
păduri virgine, numeroase specii ocrotite
ale florei și faunei, situri mineralogice și
paleontologice, peșteri. Am putea
enumera aici Cheile Cheii (printre cele
mai sălbatice de pe teritoriul țării, pe o
lungime de peste 1km, cu numeroase
cascade, pereți abrupți și cu o mare
bogăție a florei și faunei: aici se află un
arboret natural de tisă), Cheile Bistriței (se găsesc în extremitatea sud-vestică a Masivului
Vânturarița -Buila, fiind sculptate de râul omonim ce-și adună izvoarele din nordul Munților
Căpățânii. Lungimea lor este de aproape 1000 m și sunt străbătute de la sud la nord de un drum
forestier ce a înlocuit vechea cale ferată Foto: Vârful Piatra

forestieră. Peisajul este atrăgător, dar aceste chei sunt mai cunoscute datorită Peșterii Sf. Grigore
Decapolitul, ce se găsește suspendată la câțiva zeci de metri deasupra talvegului, într-un versant
abrupt. Aici au fost adăpostite, în vreme de restrise, moaștele Sf. Grigore, fiind ctitorită și o mică
troiță. Este inclusă în lista peșterilor ocrotite. În ceea ce privește formele exocarstice din parc
deosebit de atractivă este și arcada naturală de la nord de Pătrunsa ( Casa de Piatră ).
Traseul se continuă pe Curmătura Rodeanu de unde observăm în partea stânga Depresiunea
Horezu și în partea dreaptă Depresiunea Ciunget importantă pentru ”castelul de echilibru” de pe
Vânata. Urmează vârful Văleanu de unde avem vedere spre Cheile Costești și Bistrița. Trecând
și prin Curmătura Piatra Roșie, după 4- 5 h de mers, cu mici popasuri la câteva stâne ( Rodeanu)

40
după aproximativ 15 minute, ajungem la vf .Ursu (2124 m) de unde se poate observa spre nord
rezervația Valea Latoriței, amenajarea Ciunget, precum și bara de calcar a vf. Târnovului, iar
spre sud, avem din nou priveliște spre Cheile Bistriței și Costeștilor. Coborâm la 2096 m
altitudine pe vf.Căpățâna spre Șeaua Funicelul unde, după ce părăsim traseul mergem pe partea
nordică a crestei peste izvoarele Repedea (pârâul Repedea). După un popas la izvoare (10
minute ), și urcarea spre vf. Nedea (2130m ), ne întoarcem spre sud pe vf. Beleoaia, coborând la
izvoarele Cernei pentru campare după 8-9 h de la plecarea de dimineața.

A treia zi
Coborârea pe Valea Cerna sub Muntele Zăvideanu ne aduce într-o zonă de chei calcaroase
ce adăpostește cca. 30 de peșteri ( exemplu peștera Cuvisgau - 3 km ), care nu sunt introduse în
circuitul turistic, totuși, câteva trasee au fost deschise de alpiniștii vâlceni. Coborârea pe Valea
Cernei către al doilea sector de chei ce adapostește de asemenea câteva peșteri. Poposim în satul
Cerna și ne îndreptăm spre satul Slătioara, întrucât un astfel de traseu nu se poate încheia fără a
vizita un adevărat monument naturii: Râpile Slatioarei (șiroiri de nisip ) – arie protejată16.

III. 3 DRUMEŢII ŞI EXCURSII.

În afara tratamentului
medical complex urmat de turişti
în staţiune şi deconectarea oferită
de cura de teren contribuie în mare
măsură la refacerea potenţialului
fizic şi nervos. Aerul curat,
puternic ozonificat, liniştea,
vegetaţia şi imaginea peisagistică a
staţiunii şi a împrejurimilor
concură la realizarea acestui
deziderat. Cura de teren se
recomandă să se facă gradat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruţa de suprasolicitări
organismul bolnav sau obosit.
Trasee pentru drumeţii în jurul staţiunii: Împrejurimile staţiunii oferă numeroase posibilităţi de
drumeţii şi de plimbări în aer liber. Culmile vecine care nu depăşesc 700 – 800 m, sunt acoperite
cu păduri de fag şi stejar.

16
Popescu, N., - Munții Căpățânii – Ghid turistic , Editura Sport-Turism, 1977, București

41
 - Plimbări în parcul staţiunii (Aleea Izvoarelor ,“Piatra Scrisă”)
- Ascensiuni în Munţii Căpăţânii (la Cabana Vâlcea, la Peştera Pescarului, Schitul Iezer )
- Vizitarea bisericii strămutată din satul lui
Foto: Aleea Izvoarelor - Băile Olănești
Horea - Albac (monument istoric din sec. al XVII-lea). Hotărând sătenii din Albac
construirea unei biserici de piatră la începutul secolului XX, au decis că vechea bisericuță
să fie vândută unei alte așezări fără lăcaș de cult. Aflat în prima călătorie în Munții
Apuseni, marele om politic român Ion I.C. Brătianu, ministru de Interne în Guvernul
Dimitrie A. Sturdza, a aflat și a cumpărat cu banii săi biserica în toamna anului 1907.
Meșterul dulgher Nicolae din Sohodol și ajutoarele sale au demontat lăcașul (însemnele
de pe bârne pot fi văzute și astăzi), l-au trasportat ca ”lemne de foc” (în actele stăpânirii
austro-ungare) pe sănii până la gara Turda și apoi în vagoane de marfă speciale până în
ceea ce era atunci România. Biserica a fost reconstruită pe temelie nouă la Florica (jud.
Argeș), pe moșia părintească a
Brătienilor, ca un simbol viu al
neatârnării și al speranței
reîntregirii țării. În anul 1954,
Patriarhul Justinian a cercetat
bisericuța uitată în dărăpănare la
Florica și a hotărât mutarea ei la
Olănești, unde a fost reconstruită
urmând vechile însemnări și a fost
împodobită cu pictură nouă și
Sfinte Odoare pe cheltuiala
Patriarhiei Române. În duminica din 12 octombrie 1958, biserica a fost sfințită.
- Băile Olăneşti - satele Tisa şi Gurguiata: se poate vizita Schitul Gurguiata
- Băile Olăneşti - satele Tisa şi Gurguiata - Schitul Bradu
- Băile Olăneşti - Schitul Iezer - Pestera "Sf.Antonie"
- Băile Olăneşti - Schitul Iezer -
Foto: Roua cerului (Drosera rotundifolia) în mlaștina
Schitul Pahomie - Schitul Pătrunsa Mosoroasa

(se recomanda o alocare strictă a timpului deoarece pentru a ajunge până la Pătrunsa este
nevoie de 9 ore în medie)
- Băile Olăneşti - comuna Muiereasca : se poate vizita Mânastirea Frăsinei
- spre izvoarele râului Olăneşti: se poate vizita Schitul Comanca
- Băile Olăneşti- "Piatra Scrisă”
- Băile Olăneşti - Lacul Frumos (Mosoroasa)

42
 În afară de aceste drumeţii se pot organiza excursii pe trasee prestabilite sau la cererea
turiştilor. De regulă se organizează excursii pe urmatoarele trasee:
- Băile Olăneşti - Râmnicu Vâlcea
- Băile Olăneşti - Curtea de Argeş - Barajul Vidraru
- Băile Olăneşti - Transfăgărăşan
- Băile Olăneşti – Sibiu - Păltiniş
- Băile Olăneşti – Horezu – Peştera Muierii
- Băile Olăneşti – Călimăneşti - Voineasa
- Băile Olăneşti – Govora - Mănăstirea dintr-un lemn
- Turul staţiunilor balneare din județul Vâlcea (Băile Olăneşti - Ocnele Mari - Govora-
Călimăneşti).
- Turul staţiunilor de pe Vale Oltului (Călimăneşti - Căciulata), Voineasa, Vidra; 1 zi.
- Turul oraşului Râmnicu Vâlcea (vizitarea Muzeului satului vâlcean, a Muzeului Judeţean,
a casei memoriale Anton Pann şi a altor obiective turistice); durata ½ zi, transport
autocar.
- Traversarea munţilor Făgăraş (excursii cu autocarul la lacul de acumulare Vidraru şi pe
spectaculoasa şosea Transfăgărăşan ); 1 zi
- Itinerarii cu vizitarea oraşelor Sibiu, Braşov, Piteşti şi Curtea de Argeș
Cura de teren se face treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruta organismul bolnav
şi obosit. La schituri şi la mănăstiri, se poate mânca sau dormi peste noapte, dupa caz şi în
funcţie de posibilităţile şi regulile bisericeşti.

IV. BAZA MATERIALĂ PENTRU TURISM (CAZARE, ALIMENTAŢIE, TRATAMENT

) DIN BĂILE OLĂNEŞTI.

IV.1 ASPECTE SI STRUCTURI ALE BAZEI DE CAZARE, AGREMENT ȘI

ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Băile Olăneşti au un profil funcţional dictat de amploarea activităţilor turistice legate de

posibilităţile de cură şi tratament oferite de izvoarele minerale din zonă şi de facilităţile turistice
aferente.

43
 Baza de cazare şi agrement – Staţiunea dispune de cca 3.000 locuri de cazare şi există
intenţii şi preocupări de extindere a capacităţii până aproape de 5.000 de locuri, atât prin
eforturile autoritătilor locale cât şi prin iniţiative antreprenoriale private. Staţiunea şi
împrejurimile sale oferă numeroase posibilităţi de agrement: drumeţie montană către Munţii
Căpăţânii, activităţi de vânătoare, turism cultural, etc.
Am selectat și prezentat în continuare cele importante astfel de unităţi de cazare, dotările
și ofertelede preț ale acestora în cursul acestui an: (au fost selectate cele care au cel puţin două
stele):
1. HOTELURI:
Hotel BITU ****

Dotări și facilități: camere dotate cu baie, televizor LCD, cablu TV, aer condiționat, frigider;
bar; restaurant; terasă; Capacitate: 14 camere duble; 2 garsoniere; 6 apartamente
Alegând Hotel Bitu, beneficiați de următoarele avantaje:- servicii de 4 stele; - poziție centrală; -
în apropierea hotelului se gasesc: bază de tratament, 2 piscine, teren sport clasic, teren sport
gazon sintetic, strand, club biliard, club de noapte .

Hotel PRESIDENT * * *

Informații hotel: Hotelul are o capacitate de 50 de locuri în camere duble: 14 camere cu 2

paturi, 9 camere cu pat dublu si 2 apartamente. Camerele duble sunt dotate cu TV, cablu, telefon,
racitor, aer condiționat, baie cu cada/duș, telefon.Apartamentul se compune dîn living si
dormitor. Servicii de masă: în sistem fisă, în restaurantul hotelului- categoria 3 stele, cu o
capacitate de 48 de locuri, cont dotat cu aer condiționat unde puteti servi la orice ora o gama
larga de preparate care satisfac cele mai rafinate gusturi. Tratament: Servicii de tratament în

44
bază proprie a hotelului care este dotată cu aparatură modernă (fizioterapie si hidroterapie); Se
trateaza: afecțiunile tubului digestiv, afecțiuni hepato- biliare, afecțiuni renale, afecțiuni
dermatologice, afecțiuni metabolice și de nutritive, afecțiuni respiratorii, afecțiuni ale aparatului
locomotor, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni ginecologice.
Facilități copii (în cameră cu 2 adulti): copii pana la 7 ani, gratuit la cazare, fără pat
suplimentar. Copii cu varsta 7-16 ani, achită 50% din tariful unui loc și primesc pat pliant. În
cazul în care nu primesc pat pliant, achită 30% din tariful unui loc.
Alte informații: Sala de fitness va ajuta sa va mentineti în forma în fiecare zi, fiind foarte bine
și modern dotată. Sală de conferințe cu o capacitate de 50 locuri poate gazdui diverse conferințe
și simpozioane. Posibilitatea de conectare wireless la rețeaua de internet a hotelului (serviciu
gratuit), barul de zi, cu o capacitate de 22 de locuri, dotat cu aer condiționat.

Hotel CENTRAL ***

Informații hotel: Inaugurat în 2005 și amplasat în centrul stațiunii, pe malul drept al raului
Olănești, Hotelul Central va ofera servicii și cazare de ***. Hotelul dispune de: 16 camere
duble, 8 camere cu pat matrimonial, 1 apartament cu 2 camere și living. Camerele sunt
dotate cu : baie cu duș, TV-cablu, minibar, telefon, internet, aer condiționat.
Servicii de masă:Masă în bonuri valorice în restaurant cu o capacitate de 250 de locuri și terasă
cu o capacitate de 200 de locuri-linie de autoservire ;
Tratament: Două izvoare minerale și patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura
externa (balneatie). Hotelul dispune și de bază proprie de tratament cu aparatură modern ce
include laser, băi galvanice, parafina, aerosol, curenți diadinamici, curenți interferentiali,
ionizari, ultrasunet, magneto-diaflux. Afecțiuni ce pot fi tratatate: afecțiuni cronice ale
ficatului și cailor biliare, afecțiuni respiratorii; afecțiuni metabolice și de nutritie; afecțiuni
dermatologice; boli profesionale; afecțiuni cardiovasculare afecțiuni reumatismale; endocrine;
ginecologice cronice. Turiștii se vor prezenta cu bilet de trimitere de la medicul de familie,
adeverință de salăriat sau cupon de pensie. Nu sunt incluse: cura cu ape, taxa stațiune;

45
Facilități copii în cameră cu 2 adulți: copii pana la 7 ani, gratuit, fără pat suplimentar. Peste
7 ani achită 50% din contravaloarea unui loc și beneficiază de pat suplimentar.
Alte informații: Hotel CENTRAL dispune de centru conferințe, salon masaj, acces internet la
recepție, centru de conferințe cu o capacitate de 70 de locuri echipată complet pentru
organizarea de evenimente. Nu se accepta animale de companie.

Hotel OLĂNEȘTI ***

Informații hotel: Hotelul a fost dat în folosinţă in 1985 și dispune de 408 locuri de cazare
repartizate astfel : 4 camere cu pat matrimonial, 198 camere cu 2 paturi și 2 apartamente.
Camerele: sunt modernizate fiind dotate cu grup sanitar propriu, tv, cablu tv, telefon și balcon.
40% din spațiile de cazare dispun de frigider și doar în proporție de 20% și de aer condiționat.
Servicii de masă: se asigură în 3 restaurante cu capacitate de 600 locuri, categoria *** în sistem
de bonuri valorice.
Tratament: Bază proprie de tratament cu aparatură modernă ce include laser, băi galvanice,
parafina, aerosol, curenți diadinamici, curenți interferentiali, ionizari, ultrasunet, magneto-
diaflux. Afecțiuni ce pot fi tratatate: afecțiuni renale și ale căilor urinare, afecțiuni digestive,
afecțiuni cronice ale ficatului și cailor biliare, afecțiuni respiratorii, afecțiuni metabolice și de
nutritive, afecțiuni dermatologice, boli profesionale, afecțiuni cardiovasculare afecțiuni
reumatismale, endocrine, ginecologice cronice. Nu sunt incluse: taxa stațiune, frigider și aer
condiționat, funcție de disponibil (se achită la recepție).
Facilități copii în cameră cu 2 adulti: 0-7 ani gratuit fără pat suplimentar; peste 7 ani achită
50% din contravaloarea unui loc și beneficiază de pat suplimentar.
Alte informații: Hotelul pune la dispoziția turiștilor bar de zi, 3 săli de restaurant cu o capacitate
totala de 600 de locuri ( o sală pentru meniuri dietetice - 5 diete, o sală pentru servirea mesei a la
carte, o sală rustica), sală de conferințe cu o capacitate de 150 de locuri, sală de coffee break, 4
cabinete medicale ( pentru consultații de specialitate și injecții cu apa minerală), bază de

46
tratament cu multiple proceduri, cameră de garda, dușuri cu apă caldă non stop, băi minerale,
laborator de analize medicale, piscina acoperită, parcare auto.
Hotel SUPREM ***

Dotări și facilități: camere dotate cu TV, frigider, baie, telefon, internet wireless; restaurant
categoria I-a cu o capacitate de 300 de locuri; terasă ; bar de zi categoria I-a cu o capacitate de
35 de locuri; sală de conferințe; parcare păzită.
Capacitate: 31 camere cu două paturi sau pat dublu; 4 camere cu două paturi și canapea
extensibila; 10 apartamente
Hotel PREMIER ***

Dotări și facilități: - camerele dotate cu TV, internet wireless, aer condiționat, minibar, baie cu
duș; - sală de conferințe (40 locuri); - restaurant
Capacitate: 43 locuri; - camere duble : 11; - camere cu pat matrimonial : 5; - apartamente : 3

Hotel TISA ***

Dotări și facilități : camere duble : 29 (58 locuri); internet Wireless și cablu-grup sanitar
propriu-minibar (frigider); cablu TV; foehn; apa caldă non -stop; restaurant : 90 locuri; 15 locuri
47
pe terasă acoperită; instalatie de sonorizare ; iluminat ergonomic ; bar : 20 locuri; mese de
biliard: 1; tenis de masă : 1; salon : frizerie, coafura, manichiura, pedichiura; parcare; gratar în
curtea hotelului
Bază de tratament : cabinet medical pentru consultații; injecții cu apa izvor 7; tratament
anticelulitic; masajanticelulitic; solux; reflexoterapie; curențidiadinamici; ionizări; ultrasunete;
magnetodiaflux; unde scurte; aerosol; parafină ; ultrasunet; curenți interferentiali; baie galvanică;
masaj; saună; Cada multifunctională cu hidromasaj și duș subacval.
Hotel STOGU ***

Dotări și facilități: - camere spațioase dotate cu baie/duș, TV, cablu TV, aer condiționat
Capacitate: - 13 camere duble; - 3 apartamente de 2 camere

Hotel ALICE ***

Hotelul Alice vă pune la dispozitie urmatoarele dotări și spații de cazare: • 2 apartamente cu 2

locuri/ ap • 14 camere cu pat dublu • restaurant cu 42 de locuri • bar de zi cu terasă (14 locuri) •
bază de tratament • sauna • sală de conferințe cu 25 de locuri • cameră fitness
• internet, telefon/ fax. Toate camerele au baie, radio și televizor conectat la rețeaua de cablu tv,
telefon, minibar și balcoane luminoase de unde puteti admira peisajul.
Hotel SELECT ***

48
Dotări și facilități: camere spațioase, cu balcon, dotate cu baie/duș, TV, cablu TV, minibar,
telefon, internet; sauna; piscina; salon restaurant 1: capacitate 100 locuri; salon restaurant 2:
capacitate 30 locuri; terasă acoperită: capacitate 40 locuri; terasă de vara: capacitate 20 locuri;
săli de conferințe: 2 săli a cate 30 locuri; servicii masă "a la carte", meniuri dietetice, meniuri
fixe, meniuri ecologice.
Capacitate: 3 apartamente dotate cu aer condiționat; 1 cameră single; 29 camere duble.

Hotel NINA ***

Dotări și facilități: Spații cazare dotate cu tv, cablu, telefon, minibar ; 14 camere (2 paturi sau
pat matrimonial); 1 aprtament; Restaurant 36 locuri; Terasă neacoperită 30 locuri; Sală
conferințe 30 locuri; Sală training 14 locuri; Parcare păzită 11 locuri;
Luxos, modernizat după ultimele curente în design, gândit deopotrivă pentru turiștii autohtoni cât
și cei occidentali, hotelul este versiunea modernă a celui din 1940. Într-o stațiune în care fiecare
piatră vorbește de trecut, Hotel Nina frapează prin culoare, arhitectură și rafinament. Finisajele
alese și decorațiunile exterioare fac din Hotel Nina singurul hotel modern, care respectă
arhitectură stațiunii vechi. Hotel Nina este alegerea perfectă pentru cei care caută o atmosferă
relaxanta și liniștea unei stațiuni de munte, dominată de peisajul pitoresc și aerul curat.

Hotel LIVADIA**

Hotelul Livadia este situat în apropierea izvoarelor stațiunii, funcţionează din 1975, iar in prezent
aparţine Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale. Are o capacitate de 250 de locuri (după
darea în folosinţă in 1995 a unui nou corp cu 120 de locuri) în camere de categoria două stele.

49
Baza de tratament, ultramodernă, este dotată cu aparatură medicala performanta care acopera
toate aspectele recuperarii.

Hotel PARÂNG **

A fost inaugurat în 1987 şi dispune de locuri de cazare in 7 apartamente şi in camere cu 2-3

paturi.
Dotări și facilități: - camere dotate cu baie cu duș, radio, telefon, tv; restaurant, bar de zi, club,
sală de spectacole, cofetarie; parcare propire; bază de tratament; spalatorie; Club Internet
Parâng. Dotările sale mai includ şi 2 săli de kinoterapie, discotecă, sală de bibliotecă, agenţie de
turism etc. Capacitate: 767 locuri în camere duble și single

Hotel PODIUM ***

Spații cazare: - 12 camere cu pat dublu sau pat matrimonial - 4 apartamente. Camerele sunt
confortabile și modern decorate, dispun de telefon (cu acces internațional), minibar, TV cablu.
Facilități: - parcare păzită 24 h. - tratament în incinta Hotelului Olănești amplasat la 20 m de
Hotel Podium; - vis-a-vis de hotel se află un complex modern cu piscină acoperită, saună, masaj,
sală fitness; - pentru grupuri se pot organiza excursii la obiectivele turistice din zonă. Sală de
conferințe cu capacitatea de 45 de locuri (internet, fax, videoproiector, video, TV, flipchart, aer
condiționat). Sală training cu capacitatea de 12 - 15 locuri.
Într-o atmosferă relaxanta, cu un meniu diversificat, restaurantul dispune de 60 locuri, ideal
conceput pentru mese organizate sau seri romantice și pline de poezie.

2. PENSIUNI ȘI VILE

50
CASA VÂNĂTORILOR ****

Rafinament și Calitate Cabana Vânătorilor este situata într-un cadru natural, la intrarea în
stațiune, avand în apropiere paduri și raul Olănești. Este locul ideal de relaxare, iar gustarile din
restaurantul cu specific vanatoresc completează atmosfera unui sejur la munte !
Dotări și facilități: camere dotate cu baie, TV, cablu TV, minibar, linie telefonica nationala și
internationala, acces internet; restaurant 4 stele; cafenea; parcare păzită; sală conferințe
Capacitate: 7 camere duble; 3 apartamente.

Pensiunea NOEL ***

Dotări și facilități: aer condiționat; uscator de par; televiziune prin cablu; minibar; linie
telefonica nationala și internationala; internet wireless; restaurant 3 stele cu climatizare; cafenea;
sală conferințe; sală agrement (Biliard, Internet, Air Hokey); spatiu amenajat pentru copii; terasă
la ultimul etaj; masaj.
Capacitate: 8 camere duble; 2 apartamente; 2 apartamente duplex (cu scara interioară)
Pensiunea TISA ***

Pensiunea Tisa este o constructie noua și se afla în imediata vecinatate a hotelului Tisa.
Pensiunea, clasificata la standardul de 3 stele, va ofera cazare în camere de 2 locuri, sau

51
apartamente, dotate cu balcon, baie proprie, TV color, cablu, telefon și internet. Masa se serveste
în restaurantul propriu. Tratamentul balnear se face în bază de tratament a hotelului Tisa cu
personal calificat, aparatură de ultima generatie și cuprinde 3 proceduri inclusiv apa. Pensiunea
este dotată cu restaurant propriu de 50 de locuri ,bucatarie traditionala și o sală de conferințe de
40 de locuri.
Pensiunea RUBIN ***

Dotări și facilități: restaurant / menu a la carte 50 locuri; parcare păzită ; baie proprie la fiecare
cameră; balcon la fiecare cameră; încalzire centrala; apa caldă non-stop; internet.
Capacitate: 8 camere duble.
Pensiunea EUROPA ***

Dotări și facilități: Restaurant / a la carte; terasă în fata hotelului; terasă mare la gradina de vara;
parcare păzită ; baie proprie la fiecare cameră; balcon; încalzire centrala; apa caldă non;stop;
frigider în cameră; salon mic dejun.Capacitate: 6 camere duble; 2 apartamente.
Vila IULIA ***

Dotări și facilități: camere dotate cu baie proprie; apă caldă non-stop; frigider în cameră; tv
cablu; parcare
Capacitate : 6 camere duble și 2 apartamente

52
Preț cameră dublă : 60 RON / ZI (gratis pentru a treia persoană dacă are o vârstă mai mică de
14 ani); Preț apartament : 120 RON / ZI (apartamentul fiind format din două camere utile)
Vila TEL ***

Amplasată într-o zona linistită, cu o vedere panoramica asupra stațiunii, Vila TEL ofera linistea
și discretia de care aveti nevoie într-un concediu.
Dotări și facilități: camere dotate cu TV, cablu tv, grup sanitar propriu, fohen, caldura non-stop,
apa caldă non;stop; sală de mese cu o capacitate de 20 de locuri; acces la bucatarie; biliard;
terasă la sală de mese; terasă exterioara cu gratar și mese pentru 20 de persoane; parcare
Capacitate: 7 camere cu pat matrimonial; 2 camere cu 2 paturi; 2 apartamente

Vila EMA ***

Având o poziție privilegiată, Vila Ema oferă o vedere asupra întregii stațiuni , liniște, aer curat și
confortul necesar pentru un sejur perfect .
Dotări și facilități: camere dotate cu TV, cablu tv, grup sanitar propriu, caldura non-stop, apa
caldă non-stop ; acces la bucatarie; terasă exterioara cu gratar și foisor; parcare; calculator
conectat la internet la parterul vilei.
Capacitate: 3 camere cu pat matrimonial; 3 camere cu pat dublu + pat 1 persoană

O altă oportunitate de cazare în condiții mai modeste există într-un camping, situate la cca.
2 km în amonte pe firul văii pârâului Olănești. Campingul se află într-un complex numit Popasul
Comanca, unde există 2 hoteluri, casuțe, wc și dușuri cu apă caldă, și loc pentru campare.

53
 Se mai adaugă și alte vile și pensiuni, unele mai vechi (Casa Olănescu) iar altele construite
în ultimii ani ( Vila Feny, pensiunea Trei Brazi și altele).
Creşterea volumului bazei de cazare şi îmbunătăţirea serviciilor fac parte permanent din
acţiunile coordonate de autoritățile locală. Dintre obiectivele fixate prioritar se disting
următoarele:
 modernizarea unităţilor de cazare, atât a structurilor vechi (vilelor), cât şi a celor mai noi
(hotelul Olăneşti şi Complexul balnear COTS) ;
 reclasificarea spaţiilor de cazare din pensiunile private şi gospodăriile populaţiei ;
 modernizarea popasului turistic Olăneşti prin inlocuirea căsuţelor şi amenajarea unor
bungalovuri o dată cu crearea unei platforme de campare in cadrul său ;
 organizarea unei ”unităţi pilot” în cadrul unei vile aflate în spaţiul hotelului Olăneşti,
care are condiţii de sporire a confortului la 4 stele şi de amenajare la subsol a unei
minibaze de tratament ;
De asemenea se află în construcție un hotel cu cca 300 de locuri pe un amplasament aflat
în vecinătatea hotelului Livadia, dotat cu restaurant şi club de agrement şi chiar o minibaza de
tratament.
Baza de alimenţatie publică
Prin oferta de preparate, unităţile de alimentaţie publica se deosebesc destul de puţin de
meniurile tipice ale restaurantelor de la noi. Sunt dominante urmatoarele categorii :
a) Restaurantele sunt cele mai des intâlnite localuri publice.Pe langa calitatea mâncărurilor
tradiţionale, se remarcă interesul proprietarilor pentru crearea unei ambianţe mai plăcute,
cu decoraţiuni de inspiraţie populară locală (ceramică de Horez sau de Vlădeşti, utilizarea
pietrei naturale calcaroase şi a lemnului sculptat, piei de animale, etc). Se remarcă o
creștere a numărului de locuri prin includerea serviciilor de alimentație în oferta
pensiunilor și vilelor din stațiune (exemple edificatoare sunt restaurantele pensiunilor
Europa, Rubin și Tisa).
b) Bufeturile şi braseriile sunt mai puţine la număr decât restaurantele (cca 10 dacă le
includem şi pe cele apropiate ca specific cu barurile) şi oferă indeosebi băuturi
răcoritoare şi alcoolice şi o gamă redusă de produse alimentare preluate din comerţ.

54
 Destul de puţine unitaţi asigură servirea unor minuturi calde sau reci sau a unor preparate
de tip fast-food.
c) Barurile sunt specifice mai ales hotelurilor, dar in ultima vreme devin mai frecvente
datorită tineretului din ce in ce mai interesat de practicarea acestui tip de turism balnear.
În vederea îmbunătăţirii reţelei de alimentaţie publică, autorităţile locale vizează
modernizarea unităţilor şi restructurarea parţială a ofertei lor, in sensul că acestea ar trebui să
cuprindă şi capacităţi de preparare a unor produse mai dietetice-mai multe lactobaruri, rotiserii,
ceainării. Printre unităţile propuse pentru modernizare intr-o primă etapă se includ cantinele-
pensiune, mai ales a celor care deservesc vilele cu una sau două stele. Este prevazută refacerea
finisajelor exterioare, înlocuirea mobilierului uzat, redotarea bucătăriilor şi a anexelor
funcţionale. Dezvoltarea unităţilor de alimentaţie se va face prin corelarea cu numărul locurilor
de cazare, raportul ideal dintre acestea trebuind sa fie 1:1.

Serviciile de agrement
Agrementul reprezintă alături de transport, cazare şi alimentaţie o componentă de bază a
serviciului turistic. Privit în concordanţă cu cerinţele turistului, agrementul vizează destinderea şi
reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul şi dezvoltarea capacităţilor sale.
Agrementul reprezintă, în plan economic, o sursă importantă de încasări, având un rol
stimulator pentru circulaţia turistică. Totodată, agrementul reprezintă mijlocul principal de
individualizare a ofertei turistice.
În general strategia de dezvoltare a agrementului nu ţine seama, pe de o parte, de
motivaţiile aspiraţiile şi aşteptările turiştilor iar, pe de altă parte, de profilul structura şi specificul
staţiunii.
În cazul staţiunii balneo-climaterice Băile Olăneşti, deci a turismului de tratament sau
cură balneo-medicală, organizarea agrementului înseamnă: organizarea de locuri cu vederi
panoramice, alei cu înclinaţii uşoare, parcuri naturale. În ceea ce priveşte serviciile culturale
acestea sunt: săli pentru spectacole, concerte, cinematograf etc.
Având în vedere faptul că turiştii veniţi la tratament în staţiunea balneo-climaterică
Olăneşti sunt persoane în vârstă, suferind, în cea mai mare parte de afecţiuni cardiovasculare şi
respiratorii, serviciile de agrement oferite chiar dacă nu foarte diversificate, trebuie să fie în
concordanţă cu necesităţile acestora.
Serviciile complementare
Serviciile complementare oferite de staţiune balneo-climaterică Olăneşti sunt:
- servicii de informare a clientelei turistice
- serviciul de intermediere (rezervări, închirieri)

55
 - servicii de activităţi turistice cu caracter special (organizarea de congrese, simpozioane,
expoziţii, festivaluri)
- servicii şi activităţi turistice cu caracter sportiv
- servicii de tratamente balneo-medicale
- servicii diverse
Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute cu anticipaţie de către turişti, intrând în costul
iniţial al programului, dar, cu cele mai multe dintre ele, turiştii au contact numai la destinaţie,
consumul rămânând numai la latitudinea lor. Caracterizându-se prin varietate, serviciile
suplimentare, fie se asociază serviciilor de bază, fie au o existenţă independentă. Între utilităţile
de cazare şi alimentaţie care oferă servicii suplimentare se detaşază Hotelul Parâng. Aceasta
oferă turiştilor o informare rapidă, de calitate şi complexă, care priveşte atât programele
manifestărilor turistice, cât şi elementele generale solicitate de turişti. Totodată, dintre serviciile
de intermediere, cel mai frecvent întâlnite sunt serviciile de rezervare de locuri pentru mijloacele
de transport şi rezervare de spaţii de cazare.
Având în vedere faptul că staţiunea balneo-climaterică Băile Olăneşti se situează, în ceea
ce priveşte corelarea dintre dimensiunea bazei de tratament şi a celei de cazare, în categoria
staţiunilor în care capacitatea bazelor de tratament este mai mare decât cea de cazare, serviciile
de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate suplimentare în cazul în care turistul îşi
completează sejurul în staţiune cu efectuarea unor tratamente ( cure de ape minerale) cu caracter
preventiv. De asemenea, serviciile de asistenţă medicală prilejuite de astfel de situaţii fac parte
tot din categoria serviciilor complementare.
Dintre serviciile turistice cu caracter educativ şi recreativ oferite de staţiunea balneo-
climaterică Olăneşti, se pot menţiona: participarea la spectacole şi manifestări folclorice,
vizitarea de muzee, expoziţii, organizarea unor concursuri pe diferite teme. Un rol cultural
educativ şi recreativ de mare importanţă, au excursiile. Acestea contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor, prin contacte cu oameni şi locuri, stimulează nevoia de informare. În cazul
turismului de sejur (cură, tratament balneo-medical) practicat în staţiunea balneo-climaterică
Olăneşti, excursiile reprezintă servicii suplimentare. De la unităţile de cazare din staţiune se
organizează excursii pe trasee scurte de 5-20 de km, cu autocarul. Principalele trasee, în cadrul
excursiilor organizate cu turiştii sunt: Băile Olăneşti – satele Tisa şi Gurguiata (se poate vizita
Schitul Gurguiata); Băile Olăneşti – Schitul Iezăr – peştera „Sf. Antonie” – spre izvoarele
pârâului Olăneşti se poate vizita Schitul Comanca; Băile Olăneşti – Comuna Muiereasca (se
poate vizita Mănăstirea Frăsinei); Băile Olăneşti – „Piatra Scrisă”. În afară acestora, se pot
organiza excursii pe trasee prestabilite sau la cererea turiştilor. De regulă se organizează excursii
pe următoarele trasee: Băile Olăneşti – Rm. Vâlcea; Băile Olăneşti – Curtea de Argeş – Barajul

56
 Vidraru; Băile Olăneşti – Transfăgărăşan; Băile Olăneşti – Sibiu – Păltiniş; Băile Olăneşti –
Peştera Muierii; Băile Olăneşti – Călimăneşti – Voineasa; Băile Olăneşti – Govora – Mănăstirea
Dintr-un Lemn; turul staţiunilor balneare din Jud. Vâlcea (Băile Olăneşti, Ocnele Mari, Govora,
Călimăneşti).
În staţiunea balneo-climaterică Olăneşti, organizatorii oferă şi alte tipuri de prestaţii
independente: schimb valutar, servicii bancare, CEC sau facilităţi de plată, reduceri de tarife,
posibilitatea achitării costului sejurului în rate.
Aşadar, serviciile complementare au o contribuţie deosebită în creşterea eficienţei întregii
activităţi turistice, în sensul contribuţiei la prelungirea sejurului turistic şi a sezonului turistic,
precum şi prin creşterea încasărilor medii pe zi / turist.

IV. 2 ADMINISTRAŢIA LOCALĂ A ORAŞULUI OLĂNEŞTI ŞI PREOCUPĂRILE SALE

IN DOMENIUL TURISMULUI

Dupa ce în septembrie 1950 Băile Olăneşti devine oraş, spaţiul său urban propriu zis a
înregistrat prefaceri importante prin extinderea continuă a suprafeţei construite, cât şi prin
multiplicarea şi îmbunătăţirea calitativă a dotărilor sale sociale. Spaţiul construit s-a extins
treptat către nord, astfel că este aproape continuu între localităţile Olăneşti şi Livadia. Băile
Olăneşti este considerat un centru polarizator al localităţilor din jurul său, ca punct de desfacere a
produselor agroindustriale obţinute în zonă cât şi ca important punct de atracţie pentru locuitorii
judeţului Vâlcea, cât şi pentru turiştii din ţară.
Localităţile Livadia,
Olăneşti, Cheia, Comanca,
Pietriş, Moşoroasa, Tisa şi
Gurguiata, opt la număr sunt
Fig. 40 Băile Olăneşti – evoluţia numerică a populaţiei (1956-2006)
sub autoritatea administraţiei
locale17. În administraţia orașului
se află un număr de 1.392
gospodării şi un număr de 1.598
Fig. 51 Categoriile de teren din Băile Olănești

locuinţe. Grădiniţele sunt în număr de 3, şcoli 2 şi un liceu. Activitatea specifică a zonei este
turismul balnear şi cel montan.

17
http://www.ghidulprimăriilor.ro/local

57
 În cele opt localitaţi componente ale oraşului Băile Olăneşti trăiesc 4.800 locuitori,
concentraţi în cea mai mare parte în localităţile Livadia (aproape 2.000 de locuitori), Olăneşti
(peste 1.400 de locuitori) şi Cheia
(cca 1.100 de locuitori). Evoluţia
numerică a populaţiei a înregistrat
numeroase oscilaţii de-a lungul
secolului al XX lea, generate fie de
schimbări ale comportamentului
demografic, natural fie de
evenimente istorice (războaie) sau de
măsuri administrative (mai pregnant
în deceniile şapte şi opt ale sec al XX lea), de exemplu măsura administrativă în 1966 când au
fost interzise întreruperile de sarcină şi au fost stimulate familiile cu mai mulţi copii. Este
remarcabil faptul că deşi după 1989, pe fondul descreşterii demografice generalizate din cauza
sporului natural negativ înregistrat în România, dinamica naturală are un sens negativ în
majoritatea aşezărilor rurale, localitățile din componenţa oraşului Băile Olăneşti şi prezintă o
stabilitate considerabilă şi un grad apreciabil de regenerare demografică.
Populaţia oraşului a înregistrat oscilaţii moderate pe durata ultimelor decenii. Populaţia sa
maximă a fost atinsă în 1992 (4777 locuitori), ceea ce înseamnă că populaţia actuală este mai
redusă doar cu 5 %. Acest fapt se datorează în mare masură, stabilității bazei economice a
oraşului, constituită în jurul activităţilor turistice din staţiune care au avut un ritm relativ constant
de dezvoltare.
Zonele funcţionale ale oraşului au fost stabilite în funcţie de activităţile economice şi
sociale dominante caracteristice unor suprafeţe intravilane18. În acelaşi timp teritoriul oraşului
este împărţit în unităţi teritoriale (UT) care permit reglementări ale activităţilor de construire şi
de amenajare urbană în conformitate cu Regulamentul de Urbanism aferent Planului de
Urbanism General (PUG). Au fost identificate următoarele zone şi subzone funcţionale:
 Zona centrală cu funcţii complexe de interes public şi funcţii administrative şi
complementare: ocupă o suprafaţa de cca 5 ha şi include Consiliul Local,
liceul, şcolile generale, grădiniţele, câteva scuaruri şi spaţii verzi, piaţa agroalimentară,
spaţii comerciale, spaţii rezidentiale; posibilităţile de construire sunt limitate iar
disponibilităţile de terenuri sunt reduse.
Foto: Sediul Primăriei Băile Olănești
 Zona unităţilor balneo-turistice şi a
resurselor naturale terapeutice constituie zona reprezentativă a staţiunii; se desfăşoară în

18
Turism Club, Nr.86 / noiembrie 2004

58
 jurul zonei centrale în lungul apei
Olăneştiului de la Popasul Comanca
până la Vila Sanatoriu Militar (fosta Vila
1 Mai) ; cele mai multe izvoare cu
calităţi terapeutice sunt concentrate pe
valea Tisei spre localitatea Cheia ;
dotările pentru tratament balnear şi cele
de cazare formează o subzonă în
localitatea centrală pană la ieşirea din
localitate spre Olăneşti-sat;
 Zona de locuire (rezidenţială) : ocupă o suprafaţa de aproape 100 ha (aproape un sfert
din suprafaţa totală a intravilanului) ;
 Zona de spaţii verzi şi agrement : există un real interes pentru extinderea spaţiilor verzi,
pe fondul creşterii circulaţiei autovehiculelor în staţiune şi ca urmare a limitării
suprafeţelor neconstruite; se vehiculează intenţii de amenajare a unor facilităţi de
agrement în zona Lacului Frumosu din localitatea Moșoroasa, în aria izvoarelor ;
 Zona unităţilor industriale si agricole : deţine suprafeţe relativ restrânse (cca 1 ha) ;
 Zona de gospodărie comunală şi a dotărilor tehnico-edilitare : o atenţie deosebită se va
da depozitarii deşeurilor menajere (produse în cantităţi tot mai mari) în rampa existentă în
prezent pe raza comunei Păuşeşti-Măglaşi, la hotarul cu Băile Olăneşti19;
Oraşul nu dispune de capacităţi industriale, cu excepţia industriei locale, dezvoltată strict
pentru satisfacerea serviciilor de bază. Direcţiile principale de dezvoltare a micilor capacităţi cu
caracter industrial sunt orientate spre prestările de sevicii pentru populaţie. Autorităţile locale
vizează dezvoltarea industriei mici, a celei meştesugăreşti şi artizanale care se bucura de o bună
tradiţie prin partea locurilor. Susţinerea lor are în vedere implicarea cât mai largă a forţei de
muncă locale pentru a diminua efectele plecării populaţiei spre alte zone cu activităţi industriale.
Se prevede dezvoltarea micii industrii cu precădere în localitatea Cheia, departe de circulaţia
turistică zonelor centrale şi de interes balneo-turistic20.
Staţiunea balneară Băile Olăneşti şi-a planificat pentru anul 2010 investiţii de 16 milioane
euro, în dezvoltarea infrastructurii de agrement, reabilitarea infrastructurii rutiere, realizarea unui
bloc de locuinţe şi a unei baze de tratament, portivit datelor Primăriei, investiţii finanţate din
fonduri europene, surse proprii şi fonduri guvernamentale. Blocul de locuinţe sociale va avea 32

19
Măldărescu I, Frâncu E. : ”Râmnicu Vâlcea, mica enciclopedie”,vol 1-4, Ed.Anton Pan , Râmnicu Vâlcea, 2002
20
The One, Nr.7 / noiembrie 2005

59
Foto: Baza de tratament și piscina sulfuroasă acoperită
de apartamente, iar construcţia lui a demarat la intrarea în oraş, proiectul fiind evaluat la circa 1,6
milioane de euro.
În luna martie a anului în curs a fost finalizat şi proiectul dezvoltării integrate a staţiunii, în
valoare de 3,3 milioane euro, care cuprinde o bază de tratament ultramodernă, cu bazin cu apă
sulfuroasă, care are o suprafaţă de 117,9
mp, o terasă în consolă de 85,2 mp şi o

zonă de intrare, windfang, cu o suprafaţă

de 10,15 mp, cabinete medicale, parcare
supraetajată de 200 locuri, compusă din trei niveluri, cu o suprafaţă totală de 4273 mp, trecerea
de la un nivel la altul făcându-se prin intermediul a 5 rampe, o piscină acoperită cu apă
sulfuroasă.
S-a reabilitat şi clădirea Centrului Balnear, a piscinei interioare, care are o suprafaţă de
62,87 mp şi un volum de 76 mc, şi a instalaţiilor sanitare, de încălzire şi climatizare, precum şi a
Foto: Parcarea supraetajată cu trei nivele din centrul
instalaţiilor electrice şi de telecomunicaţii. stațiunii
Dezvoltarea infrastructurii de agrement din Băile Olăneşti necesită însă investiţii de
aproximativ 6 milioane euro, aceasta
cuprinzând un centru de informare turistică,
trei piscine în aer liber, cu apă sulfuroasă pe
plaja 3bis, o bază de kinetoterapie, un
centru multifuncţional. Alte investiţii, de
circa 5 milioane euro, vor fi făcute în
reabilitarea infrastructurii rutiere din
staţiune, ce presupune reabilitarea a 25 de
străzi, va fi schimbată toată reţeaua de apă
şi canalizare a oraşului, şi crearea unui parc cu fântâni arteziene lângă Primăria oraşului şi Liceul
Iustinian Marina. Se va finaliza aleea Foto: Panoul proiectului PHARE amplasat în parcul central al
stațiunii
care duce la Izvorul 24 până la satul
Tisa, dar şi drumul forestier, pentru circulaţia cu maşina, pe latura cu Comanca. Este exact locul
de promenadă a celor care aleg să-şi petreacă concedii, vacanţe sau weekend-uri în Olăneşti.

60
Lângă Izvorul 3, unde era o plajă sălbatică, pe malul râului Olăneşti, se vor amenaja două bazine
de înot pe baza proiectelor de investiții de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Mai sunt vizate reabilitarea casei de cultură, precum şi amenajarea parcului central, prin
amplasarea unei scene de spectacole, scenă prevăzută cu acoperiş cu şiţă. În plus, o sumă de
224.000 euro va fi alocată pentru proiectul de promovare a staţiunii, intitulat ’’Izvoarele de aur
de la Băile Olăneşti’’. Toate acest măsuri s-au luat pentru că în cursul anului 2009 numărul
turiştilor a scăzut cu un sfert faţă de 2008, de la 70.000 turişti la 50.000, ca urmare a crizei
economice şi a reducerii numărului de bilete de tratament finanţate de stat. Faţă de acum două
decenii nu s-a înregistrat însă o scădere a numărului de turişti, întrucât capacitatea de cazare s-a
dublat după 1989, iar numărul turiştilor a fost în creştere. Toate aceste proiecte sunt amenințate
de lipsa fondurilor, cauzată de criza economică ce se manifestă din ce în ce mai agresiv în cursul
acestui an, și care nu lasă prea multe speranțe de redresare nici pentru următorii ani.
În cadrul acţiunilor de restructurare a turismului în staţiunea Băile Olăneşti, un loc prioritar
îl deţine modernizarea ofertei balneoturistice, impusă atât de necesitatea ridicării nivelului
staţiunii, cât şi din raţiuni economice şi sociale.

IV. 3 ANALIZA OFERTELOR ȘI PACHETELOR TURISTICE

Preţurile şi tarifele reprezintă un alt factor major de stimulare a dezvoltării turismului.

Influenţa preţurilor se desfăşoară pe mai multe planuri ca rezultat al complexităţii activităţii
turistice. Astfel acţiunea lor vizează produsul turistic in ansamblul lui sau numai una din
componentele sale : transport, cazare, alimentaţie, agrement se manifestă diferit in raport cu piaţa
internă sau cu cea internaţională, produce mutaţii cantitative şi / sau calitative.
În general, practicarea unor tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice şi se
reflectă, în principal, în reducerea numărului de turişti, dar şi a duratei sejururilor, a distanţelor
de calătorie, a frecvenţei plecărilor în vacanţa etc., în acelaşi timp, tarifele scăzute stimulând
manifestarea cererii. În fapt relaţia dintre preţuri şi dezvoltarea turistică este mult mai complexă
nefiind excluse reacţiile adverse, de pildă tarife foarte scăzute sau reducerea drastică a acestora
pot genera neîncrederea turiştilor în calitatea serviciilor şi, ca urmare, o reducere a intensităţii
calătoriilor. În consecinţă, raportul calitate-preţ joacă un rol deosebit în formarea şi afirmarea
cererii turistice.
În stabilirea tarifelor, o importanță majoră, pe lângă serviciile incluse o prezintă tipul
camerelor și categoria de clasare a unităților de cazare. Prezentăm grafic în continuare repartiția

61
tipurilor de camere din
principalele unități hoteliere sau
pensiuni din stațiune:

Nr. Total Single Duble Triple Aparta Garsoni

Hotelul
crt locuri mente ere
1 Parâng ** 767 0 373 0 7 0
2 Olăneşti** 429 31 165 31 2 0
3 Suprem*** 90 0 35 0 10 0
4 Livadia** 262 0 95 20 6 0
5 Tisa*** 58 0 29 0 0 0
6 Stogu*** 38 0 0 0 3 13
7 Latina*** 46 0 23 0 0 0
8 Vila Ally*** 15 0 4 3 0 0
TOTAL 1705 31 724 54 28 13

Se impune în aceste condiţii o atentă politică în domeniul preţurilor, tarifelor, chiar ridicate,
trebuie să aibă o temeinică fundamentare, să reflecte cu fidelitate calitatea prestaţiilor, să
realizeze diferenţieri pe sezon, zone turistice etc. În cazul turismului internaţional, problema
devine însă şi mai complexă, rezultat al fluctuaţiilor valutare şi al preluărilor în preţ. De
asemenea, este necesară practicarea unui sistem de facilităţi care să sporească activitatea
vacanţelor. Totodată, prin nivelul lor, tarifele trebuie să asigure stabilirea fluxurilor turistice,
utilizarea cât mai bună a bazei materiale, eficienţa activităţii.
Ofertele de prețuri și tarifele din unitățile hoteliere ale stațiunii Băile Olănești prezintă și
elemente care pot spori atractivitatea, cum ar fi diverse gratuităţi sau facilităţi :
 Gratuitatea pentru cazarea copiilor sub 7 ani, când nu se solicită pat suplimentar.
 Tariful pentru un pat Fig.22 Repartiția locurilor în principalele unități de cazare
suplimentar va fi de 50% din tariful aferent unui loc de cazare din camera respectivă
( aceste facilităţi se acordă numai pe baza documentelor care atestă incadrarea in această
categorie ).
 Tariful pentru animalele de casă care insoţesc turiştii – 50% din tariful practicat printr-un
loc de cazare (accesul animalelor va fi permis numai in cazul prezentării carneţului de
sănătate).
 În conformitate cu prevederile articolului 15, litera f din Legea 33/2004 şi Legea 27/1994,
veteranii şi văduvele de război, handicapaţii şi pensionarii beneficiază de scutire de taxe
pentru şederea in staţiunile balneoclimaterice21.

21
www.anm.ro/html/legi_ordonante.html

62
 Pentru a evidenția diferitele tarife practicate în unitățile de cazare din stațiune, vom trece în
revistă pincipalele oferte ale anului 2010:
01.07.2010 – 31.08.2010 ”OFERTA - HAI LA BĂI” 115 lei/zi/persoană cazare+pensiune
completă+proceduri tratament; Sejur minim 6 nopți; Cura de ape se achită separat la recepție- 7
lei. Această ofertă poate fi accesată în cadrul unităților: Hotel Bitu**** Hotel Select***
Pensiunea Tisa ***
01.01.2010 – 30.06.2010 ”OFERTA - DECADA BALNEARA” 750 lei/Sejur/pers.= cazare
+pensiune completă+proceduri tratament; Sejur minim 9 nopți; Cura de ape se achită separat.
Această ofertă poate fi accesată în cadrul unităților: Hotel Olănești*** Hotel Stogu**
Hotel Alice*** Hotel Select*** Hotel Parâng ** (650 lei/sejur/persoană) Pensiunea Tisa
***
01.07.2010 – 31.08.2010 OFERTA ”VARA LA BAI” : 66 lei/zi/persoana ; 60
lei/zi/persoana =Vila Florilor **; servicii incluse zilnic : cazare+pensiune completa+proceduri
tratament+cura de ape; Sejur minim 6 nopti. Această ofertă poate fi accesată în cadrul unităților:
Hotel Olanesti *** Hotel Parâng** 87 lei/zi/persoană min 7 zile
01.04.2010 – 30.06.2010 ”OFERTA - O SAPTAMANA DE REFACERE” : 55 lei/ZI/pers.=
cazare+mic dejun+proceduri tratament; Sejur minim 6 nopți. Această ofertă poate fi accesată în
cadrul unităților: Hotel Stogu*** Hotel Alice*** Hotel Select*** Hotel Parâng ** 45
lei/zi/persoană Pensiunea Tisa ***

01.06.2010 – 31.08.2010 ”OFERTA - TRATAMENT BALNEAR” : 88/60 lei/zi/persoană

Sejurul cuprinde : - cazare - pensiune completă : 3 mese/zi -tratament - 2 proceduri/zi/persoană ;
sejur minim 6 nopți. Această ofertă poate fi accesată în cadrul unităților: Hotel Livadia**88/50
lei/zi/persoană; Hotel PARÂNG ** - 60 lei/zi/persoană min. 7 zile
01.07.2010 – 31.08.2010 OFERTA ”ODIHNA LA BĂI”: 77 lei/ zi /persoană
cazare+pensiune completă *Sejur minim 6 nopți Această ofertă poate fi accesată doar în cadrul
Hotelului PARÂNG **
Tarifele unităților atât pentru cazare cât și pentru masă și tratament, în afara ofertelor și a
sejururilor organizate sunt prezentate în cele ce urmează22:
Hotel BITU ****
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
16.06 - 15.09 dublă cu mic dejun 180
16.06 - 15.09 garsoniera cu mic dejun 200
16.06 - 15.09 apartament cu mic dejun 300

Hotel PRESIDENT * * *
22
Sursa: http://www.olanesti-romania.ro/cazare.php

63
 PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.04 - 30.06 dublă cu mic dejun 145
01.04 - 30.06 apartament cu mic dejun 180
01.04 - 30.06 pranz + cina 40
01.04 - 30.06 tratament 15
01.07 - 31.08 dublă cu mic dejun 180
01.07 - 31.08 apartament cu mic dejun 220
01.07 - 31.08 pranz + cina 60
01.07 - 31.08 tratament 15

Hotel CENTRAL ***

PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
16.06 - 01.10 single cu mic dejun 140
16.06 - 01.10 dubla cu mic dejun 180
16.06 - 01.10 apartament cu mic dejun 300
01.10 - 25.12 single cu mic dejun 110
01.10 - 25.12 dubla cu mic dejun 130
01.10 - 25.12 apartament cu mic dejun 240
01.04 - 25.12 pensiune completa 60
01.04 - 25.12 tratament 20
Hotel OLĂNEȘTI ***
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.05 - 20.12 single 98
01.05 - 20.12 dubla 130
01.05 - 20.12 tripla 170
01.05 - 20.12 pensiune completa 60
01.05 - 20.12 demipensiune 45
01.05 - 20.12 tratament 20
01.05 - 20.12 single 98
01.05 - 20.12 dubla 130
Hotel SUPREM ***
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.06 - 31.07 single cu mic dejun 90
01.06 - 31.07 dublă cu mic dejun 100
01.06 - 31.07 triplă cu mic dejun 150
01.06 - 31.07 apartament cu mic dejun 170
01.08 - 10.09 single cu mic dejun 100
01.08 - 10.09 dublă cu mic dejun 110
01.08 - 10.09 triplă cu mic dejun 170
01.08 - 10.09 apartament cu mic dejun 180

Hotel PREMIER ***

PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
16.05 - 15.09 dublă 110
16.05 - 15.09 matrimoniala 130
16.05 - 15.09 apartament 210
16.05 - 15.09 apartament mare 230
16.05 - 15.09 apartament mic 170
64
 16.05 - 15.09 mic dejun 10
16.05 - 15.09 dejun 25
16.05 - 15.09 cina 15
Hotel TISA ***
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.05 - 14.06 dublă cu mic dejun 100
01.05 - 14.06 pensiune completă 60
01.05 - 14.06 tratament 22
15.06 - 31.08 dublă cu mic dejun 120
15.06 - 31.08 pensiune completă 65
15.06 - 31.08 tratament 22
01.05 - 14.06 dublă cu mic dejun 100
01.05 - 14.06 pensiune completă 60
Hotel LIVADIA**
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.04 - 01.10 dublă 90
01.04 - 01.10 pensiune completă 40
01.04 - 01.10 tratament 18
Hotel PARÂNG **
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.04 - 30.06 dublă 70
01.04 - 30.06 single 60
01.04 - 30.06 pensiune completă 40
01.04 - 30.06 demipensiune 20
01.04 - 30.06 tratament 15
01.07 - 31.08 single 65
01.07 - 31.08 dublă 80
01.07 - 31.08 pensiune completă 50
PENSIUNI
CASA VÂNĂTORILOR ****
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.06 - 01.10 dublă 130

Pensiunea NOEL ***

PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.06 - 01.10 dublă 120
01.06 - 01.10 apartament 210

Pensiunea TISA ***

PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.05 - 14.06 dublă cu mic dejun 140
01.05 - 14.06 apartament cu mic dejun 180
01.05 - 14.06 pensiune completă 60
01.05 - 14.06 tratament 22
15.06 - 31.08 dublă cu mic dejun 160
15.06 - 31.08 apartament cu mic dejun 200
15.06 - 31.08 pensiune completă 65
15.06 - 31.08 tratament 22
65
Pensiunea RUBIN ***
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.05 - 01.07 single 80
01.05 - 01.07 single cu mic dejun 90
01.05 - 01.07 dublă 90
01.05 - 01.07 dublă cu mic dejun 110

Pensiunea EUROPA ***

PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.04 - 01.06 dublă min 3 zile 70
01.04 - 01.06 dublă max 3 zile 80
01.04 - 01.06 apartament 110
Vila TEL ***
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.06 - 01.09 dublă 80
01.06 - 01.09 apartament 150
Vila EMA ***
PERIOADA TIP CAMERĂ TARIF (RON)
01.04 - 01.06 dublă 70
01.04 - 01.06 triplă 80
01.06 - 15.09 dublă 80
01.06 - 15.09 triplă 90
15.09 - 20.12 dublă 70
15.09 - 20.12 triplă 80
01.04 - 01.06 dublă 70
01.04 - 01.06 triplă 80

66
67
 V CIRCULAŢIA TURISTICĂ - NUMĂR TURIŞTI
(ROMÂNI ŞI STRĂINI, NUMĂR DE ÎNNOPTĂRI)

Circulaţia turistică reprezintă în sens restrâns, raportul dintre cererea turistică şi oferta
turistică într-un anumit areal. Metoda de măsurare a circulaţiei turistice se bazează pe principiile
elaborate de O.M.T., ţinând cont atât de traficul intern şi internaţional, cât şi de sursele de
informare care în unele cazuri sunt comune (capacitatea de cazare), dar şi speciale (puncte de
frontieră).
Turismul balneomedical este una dintre cele mai dinamice forme de turism, cu o
distribuţie relativ constantă de-a lungul anului, determinând atenuarea caracterului sezonier al
turismului şi contribuind la sporirea încasărilor medii pe zi/turist.
Fiind o staţiune balneoclimaterică, Băile Olăneşti face parte din categoria zonelor cu
activitate permanentă, unele
oscilaţii fiind nesemnificative. În
această staţiune, sosirile de turişti
se distribuie relativ uniform de-a
lungul anului, condiţiile de climă
neîmpedicând desfăşurarea
normală a tratamentelor medicale.
Având în vedere faptul că
sezonul care oferă condiţiile cele Fig. 23 Activitatea turistică în cursul anului în Băile Olănești.
mai prielnice este vara chiar şi aşa
în staţiunea balneo-climaterică Olăneşti există perioade de mai mare concentraţie manifestate în
lunile mai-octombrie. Politica agresivă, de stațiune cu puternic profil balneo-climateric a dat
roade, acest lucru observându-se în cazul numărului crescând de turiști cazați în hoteluri. Mulți
dintre aceștia au venit la tratament, convinși fiind că doar aici își pot recupera sănătatea. În plus,
stațiunea este inclusă în programele guvernamentale care oferă subvenții tinerilor și pensionarilor
în extrasezon (deoarece stațiunea este pretabilă practicării turismului în tot timpul anului).
Analiza circulației turistice în stațiune trebuie să aibă în vedere cadrul mai larg al județului
Vâlcea, ilustrat în continuare prin date statistice privind sosirile, înnoptările şi indicele de
utilizare netă a locurilor de cazare din ultimii ani.
Judeţul Vâlcea Capacitate de cazare Sosiri Înnoptări
(mii) (mii)

68
 Anii Existentă În funcţiune Utilizare netă a
(mii capacităţii în
locuri/zile) funcţiune (%)

1995 11289 2654,2 228,2 1466,4 55,2

2000 10014 2393,7 178,9 1271 53,1
2001 10438 2526,2 193 1399 55,4
2002 10301 2483,7 200,1 1346,1 54,2
2003 10691 2500,9 188,4 1348,5 53,9
2004 10058 2555 217,4 1316 51,5
2005 10380 2648 190 1274 48,1
2006 10223 2771 208,9 1272 45,9
2007 10556 2625,5 223,3 1257,7 47,9
2008 10596 2639 233,8 1280 48,5
Sursa : Institutul Naţional de Statistică Vâlcea 2010

Se poate observa din tabelul următor, în ceea ce privesc sosirile în principalele structuri de
primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică, repartizate pe
tipuri de primire turistică, că
acestea au crescut în anul 2009
faţă de anul 2008 după cum
urmează:
 Pentru hoteluri, la
finalul anului 2008, în
luna decembrie, au fost
înregistrate 9.917 sosiri,
iar la finalul anului 2009, luna
noiembrie, au fost 11.609
înregistrări.
 Luna cu cele mai multe sosiri
în hoteluri, în anul 2009, a fost
iulie, cu un număr de 22.525
înregistrări.
Utilizarea netă a capacităților de cazare din
județul Vâlcea – după Institutul Naţional de
Statistică Vâlcea 2010

Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de

structuri de primire turistică
2009 1) 2010

69
 Tipuri de
structuri de
feb. mar apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb.
primire
turistică
Total judeţ
8966 9900 15208 22492 18891 29267 32469 17402 17271 14594 9364 7987 6413
din care:
Hoteluri 6081 7183 11747 17168 12936 20521 22525 12673 13512 11609 6608 6161 4990
Moteluri 1392 1389 1604 1882 2087 2313 2192 1779 1576 1386 1608 876 817
Vile turistice 607 428 752 1469 1018 1995 2338 1571 1124 609 376 311 74
Cabane
- - - - 61 87 193 28 22 - - - -
turistice
Pensiuni
703 660 785 863 922 1084 1239 818 744 732 522 461 403
turistice
Pensiuni
97 100 212 284 310 436 488 170 152 140 48 64 48
agroturistice
1)
Seria de date pentru anul 2009 a fost refacută, în cercetare intrând doar structurile cu minim 10 locuri pat (in anii
anteriori pragul era de minim 5 locuri pat)
 Privind motelurile, în 2009, luna februarie, a înregistrat 1392 sosiri, iar pentru anul 2009,
luna în care s-a atins
numărul maxim de turişti
sosiţi, este iulie cu 2.313
persoane.
 În ceea ce priveşte vilele
turistice, cabanele,
pensiunile turistice urbane
şi rurale, pentru anul 2009,
lunile în care s-au
înregistrat cele mai multe
sosiri au fost iulie si august, perioadă de vară, când turismul montan înregistrează un
număr mare de turişti.
Luna august, pentru turismul judeţului Vâlcea, atinge cota maximă de 32.469 de turişti
sosiţi, reprezentând perioada de vârf a turismului în această zonă.
Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de
structuri de primire turistică
Structuri 2009 1) 2010
de primire
turistică feb. mar apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb.
Total judeţ
28031 29278 53794 118128 121191 158980 168898 122480 116612 96441 46570 21633 20532
din care:
Hoteluri 20928 22811 45632 105058 104149 130248 137556 108663 102720 86381 38657 15542 15957
Moteluri 2075 1948 2381 2623 2781 3065 3348 2590 2007 2253 2089 1812 1494
Vile
1048 886 1570 4814 5922 9435 9818 6211 7065 2964 1557 701 74
turistice
Cabane
- - - - 128 234 366 28 22 - - - -
turistice
Pensiuni
1721 1090 1485 1736 2102 2684 3076 1480 1515 1559 964 880 664
turistice
Pensiuni
202 191 578 677 918 1163 1481 418 562 435 92 124 75
agroturistice
1)
Seria de date pentru anul 2009 a fost refăcută, în cercetare intrând doar structurile cu minim 10 locuri pat (în anii
anteriori pragul era de minim 5 locuri pat).

70
 În stațiunea Băile Olănești, gradul minim de ocupare al hotelurilor în perioada 2007-2009 a
fost superior gradului mediu de ocupare al anilor 2000 -2003 atingând valoarea între 55 -65 %
iar gradul maxim de ocupare la atins în luna iulie 2008 cu o cifră de 83,24%.

LUNA H. SUPREM H. OLANESTI H. PARANG

IAN 58,3% 41,57% 43,63%
FEB 55,9% 71,12% 47,71%
MAR 79,3% 66,49% 62,67%
APR 97% 60,12% 53,90%
MAI 99% 62,74% 52,66%
IUN 114% 78,91% 82,39%
IUL 93% 75,20% 83,24%
AUG 76,4% 68,34% 63,38%
SEP 75,4% 79,11% 64,30%
OCT --- 62,40% 57,83%
NOI 82,1% 69,99% 78,69%
DEC 58,3% 44,91% 44,10%
TOTAL 55,9% 64,95% 61,14%
Sursa: Evidenţa primară serviciul statistic hotelier
NUMĂR TURIŞTI 2008
LUNA Hotelul Suprem Hotelul Olăneşti Hotelul Parîng
Români Străini Români Străini Români Străini
Ian -- -- 526 -- 828 --
Feb -- -- 525 -- 821 --
Mar 147 -- 630 -- 868 1
Apr 97 -- 420 -- 894 2
Mai 146 6 603 -- 982 0
Iun 140 -- 605 2 776 0
Iul 174 -- 593 5 800 3
Aug 190 -- 698 8 930 3
Sep 111 4 507 3 864 5
Oct 82 2 664 2 977 0
Noi 140 3 515 -- 760 0
Dec -- -- 584 1 800 28
Total 1212 15 6870 21 10.300 42
Sursa: Evidenţa primară serviciul statistic hotelier
Nr. total turişti: 18.460; români: 18.382; străini: 78
Se observă astfel că stațiunea Băile Olănești, cu toate că și-a sporit atractivitatea prin
investițiile făcute în infrastructură și și-a mărit capacitatea de cazare prin construcția de noi
capacități, suferă pe fondul crizei economice manifestate în ultimul an, de o scădere a numărului
de sosiri și de înnoptări turistice. De asemenea, numărul redus al turiștilor străini sosiți în
stațiune indică o insuficientă promovare a serviciilor turistice pe plan internațional.

VI PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAŢIUNII

71
 Resursele balneare au constituit şi constituie premisele desfăşurării pe teritoriul staţiunii
Băile Olănești din timpuri străvechi a activităţilor balneare. Amplificarea ulterioară a acestor
activităţi a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o
certă vocaţie turistică, situând-o din acest punct de vedere pe un loc prioritar pe plan naţional.
Prin calcularea indicelui de atractivitate pentru principalele elemente turistice din această
stațiune se obține un rezultat prin intermediul căruia vom putea stabili obiectiv dacă stațiunea are
o atractivitate cât de cât ridicată.
Indicele de atractivitate se determină pe baza factorilor care definesc oferta turistică a
zonei analizate, în cazul nostru Băile Olănești. El reprezintă influenţa dintre ponderea fiecărui
element component al ofertei şi nivelul său calitativ, conform formulei :
n
I =  qi xci , unde:
i 1

I = indicele de atractivitate
q = ponderea fiecărui element al ofertei
n = numărul elementelor componente ale ofertei
c = nivelul cantitativ al ofertei turistice, este cuprins între 1 şi 3. (dacă c = 1 – nivel calitativ
scăzut al ofertei, c = 2 – nivel calitativ mediu al ofertei; c = 3 – nivel calitativ ridicat al ofertei).
Indicele de atractivitate al staţiunii Băile Olănești
Nr. Elementele ofertei turistice Ponderea Calitate qxc
crt. ( q)(%) (c)
1 Resurse naturale 28 - -
- peisaj 5 3 0,15
- climat 5 3 0,15
- ape minerale terapeutice 16 3 1,48
- păduri 2 1 0,02
2 Resurse antropice 14 - -
- monumente arheologice și religioase 1 1 0,01
- monumente istorice de artă 3 1 0,03
- monumente de artă populară 5 2 0,10
- etnografie şi folclor 5 2 0,10
3 Condiţii economico sociale 10 2 0,20
4 Căi de acces 10 2 0,20
5 Baza tehnico materială 20 1 0,20
6 Forme de turism 18 - -
- balnear 10 2 0,20
- recreere şi odihnă 4 2 0,08
- cultural 2 1 0,02
- de week-end 2 1 0,02
7 Total 2,16
Sursa: INC – Gradul de atractivitate al zonelor cu potenţial turistic ridicat, 2005
Elementele ce definesc oferta turistică în staţiunea Băile Olănești şi care vor fi luate în
considerare la calcularea indicelui de atractivitate sunt: peisajul, clima, resursele de sol (păduri)
și de subsol (ape minerale), infrastructura minerală, condiţii socio-economice, resurse antropice,

72
baza tehnico-materială a turismului, activităţile turistice posibil a fi practicate, pe care le-am
evidențiat anterior.
Arealele turistice ale staţiunii Băile Olănești sunt diferite din punct de vedere al activităţii
lor. Varietatea resurselor turistice şi a distribuţiei lor teritoriale în cuprinsul județului Vâlcea,
determină concentrarea fluxurilor turistice către anumite zone. Pe baza acestui sistem de
apreciere a fost evaluată oferta turistică pe zone turistice stabilindu-se următoarea ordine
ierarhică:
Indicele de atractivitate pe principalele zone turistice din jud.Vâlcea

Nr. crt Zona turistică Indicele de atractivitate

1 Călimăneşti-Căciulata 2,20
2 BĂILE OLĂNEŞTI 2,16
3 Govora 2,09
4 Valea Lotrului 1,91
5 Rm. Vâlcea – Ocnele Mari 1,30
6 Munţii Coziei 1,30
7 Horezu 1,20
8 Depresiunea Loviştei 1,15
9 Drăgăşani 1,13
Sursa: INC – Gradul de atractivitate al zonelor cu potenţial turistic ridicat, 2008
Așa cum se observă în tabelul precedent, stațiunea se situa pe locul al doilea al județului
Vâlcea, în anul 2008, din punct de vedere al atractivității sale turistice. Indicele de atractivitate
cuprins între 2 și 3 îi conferă statutul unei stațiuni de interes național, care printr-un management
corespunzător poate fi promovată și valorificată pe piața turistică internațională.
Valorificarea ofertei turistice mai poate fi reprezentată și printr-un alt indicator şi anume
de funcţia turistică a zonei, prin intermediul căreia putem stabili forma de turism predominantă.
Acest indicator ia în calcul: populaţia şi resursele (naturale, materiale şi umane)., forţa de muncă
şi echipamentele turistice sau în sens mai larg,
Funcţia turistică a unei zone se calculează, în general, prin intermediul următoarei
ecuații:
Lx100
fT = , unde:
P0  KxL

L – numărul locurilor de cazare din localitatea, zona sau ţara în discuţie

P0 – populaţia dependentă de activitatea turistică (Populaţia dependentă de activitatea turistică =
numărul angajaţilor în hoteluri şi restaurante x numărul mediu al membrilor de familie)
K – coeficient de corecţie, cu valori între 0 şi 1 ce poate fi determinat în funcţie de categoria de
confort a hotelului şi de numărul de locuri.
Pentru oraşele și stațiunile din judeţul Vâlcea, funcţia turistică se prezintă astfel:

73
 Funcţia turistică a principalelor zone turistice din judeţul Vâlcea
Populaţia angajată în Nr. locuri de
Nr.crt. Localitatea Populaţia K
hoteluri şi restaurante cazare
Călimăneşti-
1 8735 1215 3140 0,7
Căciulata
2 OLĂNEŞTI 4640 642 2085 0,6
3 Govora 2985 329 1054 0,6
4 Rm. Vâlcea 111497 268 960 0,4
5 Ocnele Mari 3415 115 367 0,3
6 Horezu 6941 43 200 0,2
7 Drăgăşani 21140 22 65 0,1
8 Jud. Vâlcea 416908 2900 10058 0,6
Sursa: Anuarul statistic al Jud. Vâlcea şi al României – 2008
Principala formă de turism care se practică în prezent în staţiunea Băile Olănești, este,
după cum am arătat, turismul balnear. După aprecierea specialiştilor, această staţiune a
demonstrat că are condiţii naturale, dar şi organizatorice pentru toate cele trei tipuri de asistenţă
medico-balneară: profilactică, curativă şi de recuperare funcţională.
După cum se ştie, tratamentul balnear curativ are o tradiţie veche, iar recuperarea este de
dată mai recentă, însă cu rezultate destul de promiţătoare. De asemenea, profilaxia este, la fel ca
şi recuperarea, cu dată mai recentă, astfel staţiunea Băile Olănești, ca tip de existenţă, fiind un
primat al conceptului românesc cu privire la tripla funţionare a staţiunii balneoclimaterice.
Turismul balnear s-a dezvoltat cu o mare rapiditate, îndeosebi în ultimele decenii, o dată
cu creşterea surmenajului şi bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne din marile
aglomeraţii urbane. Cererea turistică balneară este generată de două categorii de necesităţi:
biologice şi psihologice (necesitatea de echilibru). Rolul profilactic şi importanţa deosebită a
turismului balnear reiese şi din faptul că acesta acţionează ca factor social din mai multe puncte
de vedere, şi anume:
- satisface necesităţile de odihnă ale omului, permiţând eliberarea de oboseală fizică şi
nervoasă, ce decurge din condiţiile de muncă şi viaţă;
- contribuie la refacerea forţei de muncă;
- completează destinderea şi dă un conţinut dinamic, rupe monotonia cotidiană, presupune
căutarea unor satisfacţii, a confortului şi a agrementului;
- contribuie la menţinerea sănătăţii oamenilor prin tratamente şi cure balneare;
- dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numărul celor care beneficiază de cure
balneare să fie mereu în creştere;
- sporirea numărului de curanţi pentru tratamentele balneare este influenţată de factorii
cu caracter general care concură la dezvoltarea turismului, precum şi o serie de factori
specifici dezvoltării turismului balnear, ca de exemplu tendinţa de a îmbina turismul

74
 propriu-zis cu turismul balnear (plăcere + sănătate), care permite turistului aflat în
concediu de odihnă să se recreeze şi în acelaşi timp să-şi îngrijească sănătatea.
Specialiştii afirmă că succesul concepţiei de dezvoltare a staţiunilor balneare va fi
asigurat de simbioza punctelor de vedere medicale, sociale, turistice şi economice. De aceea,
pentru o mai bună cunoaştere a staţiunii pe piaţa turismului intern, dar şi internaţional se poate
realiza un program global axat pe mix-ul de marketing şi care va avea ca obiective următoarele:
 Creşterea cererii efective pentru staţiune;
 Dobândirea unor poziţii ferme de către staţiunea Băile Olănești atât pe piaţa externă,
cât şi pe piaţa internă;
 Consolidarea unei imagini favorabile în conştiinţa clientelei potenţiale din interiorul
ţării şi din exterior.
Strategia de piaţă, în cazul staţiunii Băile Olănești, va avea în vedere cele patru
politici: de produs, de preţ, de promovare şi de distribuţie.
Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a elementelor de atractivitate
(resurse turistice naturale şi antropice) pe care le oferă o zonă (destinaţie dată) precum și a
serviciilor specifice şi nespecifice.Ca produs turistic, staţiunea Băile Olănești are un nivel
calitativ foarte ridicat atât în ceea ce priveşte elementele de atractivitate, dar şi cele mai multe
dintre serviciile oferite.
Politica de produs, în ceea ce priveşte staţiunea Băile Olănești, trebuie să în considerare
următoarele strategii:
a. Punerea în evidență a principalelor atuuri pe care le are stațiunea, din punct de vedere
curativ, față de principalele contracandidate pe plan național și european. Astfel de
elemente pot fi:, prevenirea depresiilor nervoase, fitoterapia, kinetoterapia, tratament
în afecţiunile respiratorii.
b. Punerea în evidență a elementelor de cură care oferă posibilitatea tratării unei palete
mai largi de afecţiuni.
Alături de produs, preţul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de
marketing turistic, el având rolul decisiv în luarea deciziei de cumpărare.
De aceea, la fundamentarea preţurilor în staţiune se vor lua în considerare elemente precum
prețurile cât mai accesibile și prețurile diferențiate.

De asemenea se vor lua în considerare următoarele strategii, în ceea ce priveşte preţurile:

 Strategia tarifelor forfetare, în care se oferă turiştilor un pachet minimal de servicii
obligatorii (transport, transferuri, pensiune completă, excursii în cadrul sejurului, etc), la
un nivel determinat de confort şi un cost mai redus. Acest tip de strategie atrage mai ales

75
 persoanele vârstnice, fapt pentru care stațiunea pentru numărul mare de pensionari care o
vizitează;
 Strategia tarifelor diferenţiate; preţurile se diferenţiază după: natura ofertei, gradul de
confort, conţinutul sau componentele pachetului de servicii.
Politica de distribuţie se va face în mod direct, prin legăturile care se formează între
prestatorii de servicii și turiști sau în mod indirect, între prestatorii de servicii și turiști situându-
se o serie de intermediari, al căror rol este să faciliteze pur și simplu tranzacțiile.
Distribuirea produsului turistic se va face prin agenţiile de turism româneşti, dar şi
cele partenere de pe piaţa externă. Se impun utilizarea alternativă a unor verigi suplimentare
din alte ţări, sindicate, asigurări sociale, asociaţii ale vârstei a treia, asociaţii ale medicilor
balneologi, etc.
Pentru valorificarea cât mai eficientă a potenţialului natural şi de tratament este necesar un
ansamblu de lucrări prin care elementele sistemului tehnic să fie dispuse şi utilizate astfel încât
sistemul să corespundă în condiţii cât mai bune scopului în care a fost realizat. O astfel de
activitate include obiective ca:
 Amenajarea peisajului;
 Protejarea şi exploatarea raţională a acestuia;
 Amenajarea reţelei de drumuri, trasee turistice şi poteci;
 Modernizarea sau realizarea altor spaţii de cazare;
 Valorificarea superioară a amenajărilor existente;
 Dezvoltarea şi modernizarea bazei de tratament.
În această direcție se înscriu proiectele și acțiunile de dezvoltare a infrastructurii de
agrement din Băile Olăneşti care, necesită însă investiţii de aproximativ 6 milioane euro (un
centru de informare turistică, trei piscine în aer liber cu apă sulfuroasă pe plaja 3bis, o bază de
kinetoterapie, un centru multifuncţional). Alte investiţii, de circa 5 milioane euro, sunt necesare
în reabilitarea infrastructurii rutiere din staţiune (25 de străzi, toată reţeaua de apă şi canalizare a
oraşului), şi crearea unui parc cu fântâni arteziene De asemenea sunt prevăzute modernizarea și
pavarea aleeii care duce de la Izvorul 24 până la satul Tisa, dar şi a drumului forestier, pentru
circulaţia cu maşina, spre Comanca.
Este necesar ca acţiunile de promovare turistică a staţiunii Băile Olăneşti să evolueze şi să
se perfecţioneze continuu, fiind condiţionate de dezvoltarea economică şi socială, de
diversificarea produsului turistic, a serviciilor prestate.

76
 VII. PROPUNERI DE PROMOVARE A STAŢIUNII.

Formele şi mijloacele de publicitate turistică sunt foarte variate, utilizarea unora sau a
altora fiind condiţionată de scopul urmărit, complexitatea campaniei publicitare, cerinţele
eficienţei sau alţi factori.
Tehnica de realizare a mesajului publicitar determină clasificarea mijloacelor publicitare
în: mijloace de publicitate vizuală (imprimate publicitare, publicitatea în presă şi publicitatea
proiectată) şi mijloace de publicitate sonoră (radio, informaţii date de personalul organizaţiilor de
turism, etc.).
Publicitatea în presă se realizează prin anunţ, considerat ca unul din mijloacele
publicitare de mare utilizare şi eficienţă, datorită faptului că este un element de serie. Anunţul are
un efect deosebit asupra subconştientului şi ca urmare realizarea lui trebuie să se fundamenteze
pe o concepţie judicioasă şi aprofundată. Alegerea publicaţiei în care trebuie să apară anunţul nu
trebuie să ţină seama exclusiv de tiraj, ci şi de poziţia publicaţiei, de segmentele de populaţie
căreia i se adresează, de scopul urmărit prin mesajul respectiv. Anunţul publicitar rămâne
deficitar din două puncte de vedere: în primul rând, calitatea grafică a publicaţiilor cotidiene nu
permite reproducerea imaginilor într-o manieră care să producă emoţii sugestive, iar în al doilea
rând, anunţul fiind reprodus în cotidiene de mare tiraj, nu poate fi selecţionat şi destinat unor
segmente de populaţie determinate.
Publicitatea proiectată câştigă tot mai mult în importanţă datorită posibilităţilor de
demonstrare pe care le oferă, şi mai ales, datorită forţei sugestive pe care o are. Ea se realizează
prin intermediul filmelor publicitare şi diapozitivelor. Filmul publicitar, a cărui superioritate şi
eficienţă nu se mai cer comentate, beneficiază de avantajul că traduce ideea în mişcare şi că
poate fi realizat în culori. Condiţie esenţială – care trebuie respectată în realizarea filmului
publicitar este – puţine texte şi multă acţiune. Alegerea obiectivului şi a modului de prezentare
trebuie să ţină seama de aria largă şi eterogenă a publicului căruia i se adresează. Pentru turistul
mai versat se poate utiliza un film într-o viziune transfigurată artistic, mai profundă din punctul
de vedere al cunoaşterii, film bazat pe ritm, pe imagine frumoasă şi degajată. Atunci când filmul
se adresează unor persoane care au mai văzut lucrurile respective şi se urmăreşte repunerea în
atenţie a unor lucruri ştiute, se folosesc mijloace cât mai percutante şi se recurge la o procedură
de revalorificare cât mai atrăgătoare. Publicitatea proiectată se realizează în cadrul programelor
de televiziune când apare avantajul îmbinării publicităţii vizuale cu cea auditivă.
Imprimatele publicitare cuprind foaia volantă, prospectul, broşura, afişul, periodicul
publicitar, etc. Prospectul are cea mai mare frecvenţă de utilizare şi reprezintă unul dintre cele
mai importante mijloace publicitare vizuale. El urmăreşte să furnizeze destinatarului cât mai

77

Foto: Fereastra principală a site-ului www.olanesti-

romania.ro
 multe informaţii despre o staţiune. În cadrul
prospectului sunt inserate informaţii referitoare
la situaţia staţiunii, caracteristicile cadrului
natural, posibilităţile de acces, serviciile de bază
şi suplimentare, posibilităţile de efectuare a
unor tratamente, etc. şi o serie de imagini ale
obiectivelor reprezentative din staţiune.
Cele mai recente tendințe în promovarea
produselor și serviciilor turistice includ site-
urile publicitare ale stațiunilor, agențiilor de
turism sau hotelurilor precum și blog-urile de
turism și publicitatea online prin intermediul
bannerelor media, video și animațiilor flash.
Stațiunea Băile Olănești este promovată pe site-
uri web ca http://www.olanesti-romania.ro,
http://www.valceaturistica.ro/,
http://www.hotel-suprem-olanesti.ro/, http://www.hotelpresident-olanesti.ro/, blog-uri
http://haihuiprinvalcea.blog.com, http://olanesti.blogspot.com/.
În staţiunea Băile Olăneşti toţi hotelierii dispun de câte o pagină web în care oferta lor
ajunge până în cele mai îndepartate colţuri ale lumii. De fapt acest mijloc de publicitate este unul
dintre cele mai puţin costisitoare în comparative cu alte metode de promovare.
Expoziţiile şi târgurile sunt unele dintre cele mai vechi şi mai populare mijloace publicitare
din întreaga lume. Ele sunt unicul mijloc
Foto: Site-ul www.valceaturistica.ro
publicitar în care se pot folosi toate
simţurile: văz, auz, gust, miros, pipăit. Principalele manifestări cu caracter expoziţional se
realizează în prezent printr-o multitudine de
forme si modalităţi de participare ale
firmelor cum ar fi:
- organizarea de standuri proprii la
târguri, expoziţii şi saloane naţionale
sau internaţionale;
- organizarea unor expoziţii itinerante.

78
 Astfel participarea hotelierilor din cadrul staţiunii Băile Olăneşti cu standuri proprii la o
manifestare expoziţională este de obicei cu alte acţiunii promoţionale, ca de exemplu:
distribuirea de prospecte şi pliante, organizarea de conferinţe, proiecţii de film publicitar şi altele.
În luna martie a anului 2008 Hotelul Parâng a luat parte la o asemenea expoziţie, prilej cu care a
fost în contact cu diferiţii prestatori de servicii turistice din Europa. Expoziţia a avut loc la
Bruxelles unde hotelul Parâng a ales o modalitate de promovare a hotelului pe cât de inedită pe
atât de interesantă. Printre de acum celebre broşuri turistice, proiecţii video, etc, reprezentantul
Parângului a dus mostre de ape minerale de la diferite izvoare din staţiune. Alte târguri, expoziţii
şi burse la care reprezentanţii hotelierilor din Olăneşti participă în decurs de un an ar fi: Bursa de
la Madrid, Bursa de la Budapesta, etc. În ţara noastră hotelierii din Olăneşti participă anual la
bursele de turism care se organizează atât pentru contractarea de locuri pentru sezonul de toamnă
cât şi pentru contractarea sezonului estival.
Prin participarea la aceste manifestării expoziţionale, hotelierii urmăresc atingerea
următoarelor obiective: Foto: Site-ul hotelului Suprem din Olănești

- stabilirea de contracte cu alţi

hotelieri;
- extinderea produselor turistice şi în
alte zone geografice;
- prezentarea şi lansarea de noi
programe şi produse turistice;
- obţinerea de informaţii cu privire la
firmele concurente prezentate în
cadrul expoziţiei;
Participarea la astfel de acţiunii constitue pentru hotelieri o modalitate de îmbogaţire şi
permanetizare a contactelor pe piaţă turistică. Se poate aprecia că prin participarea la târguri şi
expoziţii s-au stabilit contacte noi cu clienţii, s-au prezentat şi lansat noi produse şi programe
turistice şi s-au obţinut informaţii noi în domeniul turismului.
Deşi este mai puţin utilizată în publicitatea turistică, datorită unui raţiuni de ordin
financiar, broşura turistică rămâne unul din mijloacele de publicitate foarte eficiente din punctul
de vedere al turistului deoarece contribuie la satisfacerea unor exigenţe de cunoaştere foarte
ridicate. O broşură turistică prin care se urmăreşte prezentarea staţiunii balneo-climaterice Băile
Olanesti trebuie să cuprindă pe lângă imaginile unităţilor de cazare şi de alimentaţie publică,
informaţii clare referitoare la izvoarele minerale şi baze de tratament, la compoziţia chimică a
surselor balneare. Broşura trebuie să cuprindă, de asemenea, imagini ale obiectivelor turistice de
mare atractivitate din staţiune şi împrejurimi. Broşurile tipărite ar trebui să fie generoase cu

79
textul, culoarea sau imaginile, să arate ca opera unui profesionist dar nu prea somptuoase, să se
poată împături şi să încapă într-un plic obişnuit, să se potrivească foarte bine cu publicitatea care
se face pentru acelaşi produs turistic.
Broşura turistică tipărită, precum şi cea video, ar putea constitui mijlocul de marketing cel
mai eficient, deoarece contribuie la satisfacerea unor exigenţe de cunoaştere foarte ridicate din
punctul de vedere al turistului.
Analizând și prognozând activitatea promoțională a stațiunii Băile Olănești se constată că
în ultimii ani activitatea promoțională s-a diversificat și dezvoltat având drept consecință
creșterea cererii de produse turistice, cât și formarea unei clientele fidele atât din țară cât și din
străinătate. Activitatea publicitară s-a diversificat, stațiunea utilizând în acest scop ca principale
modalități, publicitate în presă de publicitate, prin intermediul televiziunilor și casetelor video,cu
ajutorul internetului, prin tipărituri, prin afișe și altele.
Căile de sporire a eficienţei economice a turismului românesc, specifice fiecărui tip de
prestaţie turistică sunt: revederea periodică a încadrării unităţilor în diferite categorii; folosirea
intensivă a spaţiilor prin exploatarea multifuncţională a restaurantelor din staţiuni, extinderea
suprafeţelor de desfacere; dotarea corespunzătoare cu utilaje a unităţilor; creşterea producţiei şi
desfacerii de preparate culinare; diversificarea produselor oferite; introducerea de evidenţe stricte
a veniturilor şi cheltuielilor.
În ceea ce priveşte activitatea de tratament balneo-medical, un rol important în creşterea
eficienţei economice îl poate avea: extinderea şi diversificarea tratamentelor; utilizarea la
capacitate maximă a bazelor de tratament; introducerea de noi proceduri; folosirea pe scară largă
a tratamentelor originale româneşti; extinderea curei profilactice.
Având în vedere faptul că agrementul este un sector cu pondere importantă în încasările
din turism, acesta poate să-şi mărească contribuţia prin utilizarea corespunzătoare a bazelor de
agrement; crearea unor programe atractive; diversificarea mijloacelor de agrement, diversificarea
excursiilor în ţară prin atragerea în circuitul turistic a unor locuri pitoreşti; reluarea activităţilor
de vânătoare şi pescuit pentru turiştii străini etc.
Prin acţiunile de promovare turistică a staţiunii Băile Olăneşti este necesar să se asigure:
 Informarea turiştilor asupra ofertei turistice, a serviciilor oferite;
 Influenţarea consumului turistic prin stimularea de noi nevoi;
 Informarea asupra tarifelor şi preţurilor la care sunt oferite diversele produse turistice.
Publicitatea turistică pentru staţiunea Băile Olăneşti trebuie să modifice favorabil
imaginea despre aceasta, să urmărească ceea ce este unic în această staţiune. Este necesar, de
asemenea ca imaginea creată prin publicitate să nu fie uitată aceasta cu atât mai mult cu cât, de

80
obicei, în momentul lecturării mesajului publicitar şi cumpărarea produsului turistic se scurge o
anumită perioadă de timp.
Este necesar ca mesajul publicitar să fie adresat în principal, celor care încă nu au vizitat
staţiunea, atrăgând atenţia asupra unor lucruri necunoscute sau reamintind lucruri cunoscute şi pe
care doresc să le vadă. Publicitatea trebuie să pună accentul pe diversitate, pe posibilităţile
variate care stau la îndemâna turiştilor pentru petrecerea vacanţelor în staţiunea turistică Băile
Olăneşti. Prin publicitate trebuie să se urmărească de asemenea, detalierea virtuţiilor creative ale
resurselor, compoziţia climatică a elementelor curative etc.
De asemenea, relaţiile publice reprezintă o altă tehnică de promovare foarte eficientă,
care presupune stabilirea unor relaţii bune cu diferite organisme publice, prin obţinerea unei
publicităţi favorabile din partea acestora precum şi crearea unei imagini corespunzătoare.
Se impun aşadar, valorificarea bogatului patrimoniu turistic de care dispune staţiunea
Băile Olăneşti, atât prin îmbunătăţirea şi modernizarea dotărilor existente, diversificarea gamei
de servicii, exploatarea resurselor turistice, naturale şi antropice, cât şi printr-o serie de acţiuni de
promovare menite să facă posibilă alinierea staţiunii la standardele unei staţiuni internaţionale.

VIII. CONTRIBUŢII PERSONALE

Băile Olăneşti este una dintre cele mai bogate staţiuni din ţară în ape minerale cu o mare
varietate a compoziţiei fizico-chimice, aici găsindu-se ape minerale sulfuroase, clorurate,
iodurate, sodice, calcice, magnezice, uşor bicarbonatate. Rezultatele terapeutice obţinute de-a
lungul timpului au transformat aproape într-un mit anumite izvoare hidrominerale din Olăneşti.
Exceptând abundenţa factorilor naturali terapeutici de care dispune din plin staţiunea Băile
Olăneşti, putem spune că pitorescul staţiunii (Băile Olăneşti este situată la poalele versantului
sudic al munţilor Căpăţânii în plină zonă subcarpatică), obiectivele turistice din staţiune şi din
împrejurimi, stau la baza alegerii acesteia de către turişti ca loc de petrecere a vacanţelor şi a
timpului liber.
Pentru completarea acestui studiu asupra stațiunii Băie Olănești am considerat necesară
includerea unei cercetări personale bazată pe un chestionar ce vizează aspecte de satisfacție față
de dotările și serviciile turistice din stațiune, precum și aspecte ale profilului beneficiarului de
produse turistice din Olănești. Chestionarul a fost aplicat unui număr de 126 de turiști existenți în
stațiune în lunile aprilie și mai 2010.
În urma acestei cercetări am ajuns la următoarele concluzii:

81
  67,27% din subiecţii chestionaţi obişnuiesc să-şi petreacă vacanţa într-o staţiune
balneară; dintre aceştia 52,70% sunt bărbaţi; 41,89% au un venit lunar net cuprins între
500 şi 1000 lei.
 60,81% dintre aceştia obişnuiesc să-şi petreacă timpul liber (vacanţe, concedii de odihnă)
în staţiunea Băile Olăneşti.
 În proporţie de 50,91% au sosit în staţiune prin intermediul biletelor de tratament, aceştia
au vârsta cuprinsă între 41 - 50 de ani, şi peste 50 ani.
 Doar 15,46% din subiecţi vin în staţiunea Băile Olăneşti pentru prima dată.
 41,93% din subiecţi vin în staţiune o dată pe an.
 Principalul motiv al sosirii în staţiune este tratamentul balnear pentru care au optat
67,46% din subiecţi.
 În proporţie de 89,09% subiecţii au cunoştinţă de gama serviciilor oferite în staţiunea
Băile Olăneşti.
 Principala sursă de informare în legătură cu serviciile oferite este personalul din staţiune.
 Condiţiile generale de odihnă şi tratament din staţiune sunt apreciate ca fiind bune și
satisfăcătoare de către 82,55% dintre subiecți.
 Direcţia de apreciere a subiecţilor în ceea ce priveşte peisajul şi posibilităţile de excursii
este una pozitivă.
 Dintre serviciile oferite în cadrul staţiunii, serviciile de tratament balneo-medical ocupă
locul I în preferinţele subiecţilor.
 Aprecierea subiecţilor în legătură cu tarifele practicate pentru serviciile oferite în cadrul
staţiunii, se situează între calificativul "nici scăzut / nici ridicat" şi "ridicate".
 88,18% din subiecţi intenţionează să revină în staţiunea Băile Olăneşti; principalul motiv
care determină decizia acestora, fiind nevoia de tratament balnear.
 Reclama pentru serviciile în cadrul staţiunii este apreciată de către 42,5% dintre subiecţi
ca fiind neconvingătoare.

CONCLUZII

Staţiunea Băile Olăneşti este una dintre cele mai pitoreşti ale ţării. Turiştii care vin în
această staţiune sunt, în general, cei care urmează un tratament balneo-medical, dar și cei care
doresc să se relaxeze într-un peisaj deosebit.

82
 Bogată în resurse turistice, naturale şi antropice, zona prezintă un mare punct de atracţie
turistică. Serviciile de cazare, alimentaţie publică, agrement, tratament etc. oferă turiştilor
condiţii bune de petrecere a concediilor sau vacanţelor de odihnă şi tratament. Este necesară,
totuşi, o mai bună dotare a bazelor de tratament, care să facă posibilă alinierea staţiunii la
standardele unei staţiuni internaţionale.
Staţiunea balneo-climaterică Olăneşti este una dintre cele 13 principale staţiuni pentru
turism internaţional din România (alături de Băile Felix, Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata,
Slănic Moldova, Băile Tuşnad, Vatra Dornei, Sovata, Govora, Buziaş, Eforie Nord, Mangalia,
Neptun). Resursele turistice, naturale şi antropice, ale zonei oferă condiţii prielnice desfăşurării
actului turistic.
Băile Olăneşti este atât o importantă staţiune balneo-climaterică, prin izvoarele ei de
sănătate, cât şi o importantă staţiune turistică, prin frumuseţea obiectivelor din împrejurimi,
clasându-se printre cel mai renumite staţiuni din ţară. Numeroasele cercetări privind potenţialul
balneo-climateric al staţiunii, au demonstrat şi acreditat ideea că zona Olăneştilor este posesoarea
unor fericite şi rarisime „izvoare de sănătate”, a căror acumulare pe o suprafaţă atât de redusă
constituie o împrejurare de care nu beneficiază multe ţări.
Staţiunea Băile Olăneşti este profilată, datorită factorilor naturali de cură, în tratamentul
afecţiunilor cardio-vasculare, ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe, ginecologice, endocrine,
aparatului locomotor, sistemului nervos, dermatologie, precum şi în bolile de nutriţie. Denumirea
Olăneştiului ca "Staţiunea izvoarelor de sănătate" nu este întâmplătoare ea fiind legată atât de
varietatea şi bogăţia factori terapeutici naturali, cât şi de nivelul calitativ ridicat al acestora. De
altfel valoarea lor terapeutică este apreciată atât în ţară cât şi în străinătate.
Băile Olăneşti s-a făcut cunoscută încă din secolul trecut ca o importantă staţiune
balneo-climaterică prin diversitatea apelor sale minerale (sulfuroase, slab iodurate, bromurate,
sodice, calcice, magneziene, oligominerale, hipotome si respectiv izotone) au efecte deosebite
într-o gama larga de afectiuni.
Factorii care influenţează atractivitatea produsului turistic al staţiunii Băile Olăneşti sunt
cei naturali, cei sociali și istorici (inclusiv obiectivele religioase din zonă)
Condiţiile de recreere şi comercializare - condiţiile de practicarea sportului nu sunt
numeroase. În oraş există o bază sportivă dotată cu două terenuri de tenis de câmp, un teren de
handbal si unul de baschet cat şi spaţii pentru practicarea tenisului de masă. De asemenea există
câteva bazine închise și piscine pentru practicarea înotului. Există, de asemenea o serie de surse
de informare care conduc la îmbogăţirea cunoştinţelor turiştilor. Însă, componenta cu cel mai
important rol în determinarea atractivităţii turistice a zonei, o constituie condiţiile de îngrijire a

83
sănătăţii, odihnă, relaxare. Zona Olăneşti dispune şi de resursele turistice şi de baza tehnico-
materială necesară pentru realizarea acestei componente.
Dintre serviciile turistice cu caracter educativ şi recreativ oferite de staţiunea balneo-
climaterică Băile Olăneşti, se pot menţiona: participarea la spectacole şi manifestări folclorice,
vizitarea de muzee, expoziţii, organizarea unor concursuri pe diferite teme. Un rol cultural
educativ şi recreativ de mare importanţă, au excursiile. Acestea contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor, prin contacte cu oameni şi locuri, stimulează nevoia de informare.
Distracţiile oferite de zonă turiştilor sunt destul de diversificate, având şi ele un rol în
determinarea atractivităţii procesului turistic al zonei. Fiind un oraş mic, reţeaua de magazine nu
este foarte vastă, însă răspunde cerinţelor turiştilor.
Infrastructura, ca şi serviciile de cazare-masă sunt capabile să acopere necesităţile şi
aşteptările turiştilor veniţi în vizită sau la tratament. Tendinţa care se manifestă în prezent, este
aceea de creştere a pretenţiilor turiştilor în legătură cu aceste două componente, ele situându-se
pe primele locuri în ceea ce priveşte determinarea atractivităţii produsului turistic al unei zone.
Resursele turistice, naturale şi antropice ale zonei oferă condiţii prielnice desfăşurării
actului turistic. Băile Olăneşti este una din staţiunile balneo-climaterice ce dispun de o bază
materială de tratament diversificată aptă să satisfacă cerinţele de tratament pentru numeroase
afecţiuni: cardio-vasculare, ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe, ginecologice, endocrine,
aparatului locomotor, sistemului nervos, dermatologie, precum şi în bolile de nutriţie. Resursele
turistice antropice constituie un element important pentru diversificarea ofertei turistice a
staţiunii, pentru aceasta fiind necesară iniţierea unor măsuri de restaurare şi întreţinere a acestora,
pentru încadrarea lor în specificul local şi evidenţierea tradiţiilor şi culturii acestei zone.
În ultimul timp staţiunea Băile Olăneşti a început să funcţioneze la cotele ei normale atât
în sezon cât şi în extrasezon. Totuşi în cadrul staţiunii s-au făcut renovări şi modernizări așa încât
serviciile oferite să satisfacă solicitările turiştilor sosiţi la tratament, acestea fiind determinante
pentru creșterea numărului turiştilor şi al înnoptărilor în perioada următoare.
Ca soluţii de dezvoltare la nivelul staţiunii Băile Olăneşti, prin diversificarea serviciilor
turistice, se poate propune atragerea unor noi segmente de turişti prin oferta de servicii la nivelul
unităţilor şi staţiunii, prelungirea sezonalităţii activităţilor turistice, creşterea solicitărilor de
servicii turistice pe fiecare zi/turist şi să ofere alternative şi posibilităţi de petrecere a timpului
liber în orice împrejurare şi la orice oră din zi, gama serviciilor oferite să stimuleze prin
diversitate şi atractivitatea lor, pe fiecare turist.

BIBLIOGRAFIE

84
1. Bran, F., Simon, T., Ioan, I. , Marketing , Ed.Economică, 1996, București.
2. Cândea M., Erdeli G., Simion T., Potenţial
turistic şi turism, Editura Universităţii, 2001
Bucureşti,
3. Glăvan, V., Turismul în România, Editura
Economică, 2000, Bucureşti.
4. Glăvan, V., Geografia turismului, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2005, Bucureşti.
5. Ielenicz, M., Pătru I.G., Ghincea M.,
Subcarpaţii României, Ed. Universitară , 2003,
Bucureşti
6. Măldărescu, I., Frâncu E., Râmnicu Vâlcea,
mica enciclopedie, vol 1-4, Ed.Anton Pann,
2002, Râmnicu Vâlcea
7. Minciu, R., Economia Turismului, Ed.Uranus,
2004, București
8. Mutihac, V., Structura geologică a teritoriului
României, Ed. Tehnică, 1990, București
9. Păun, S., Identităţi europene . Italia şi
România, Ed. Academiei, 2004, Bucuresti,
10. Popa, A., Cura balnearǎ la Olǎneşti, Editura
Offsetcolor, 2004, Rm.Vâlcea.
11. Popescu, N., Munții Căpățânii – Ghid turistic, Ed. Sport-
Turism, 1977, București
12. Popescu, I., Gorgan, N., Băile Olănești – Ghid balnear și
turistic, Ed. Almarom, 2009, Rm.Vâlcea
13. Postelnicu, Gh., Introducere in teoria şi practica turismului,
Ed Dacia, 1997, Cluj-Napoca
14. Stănciulescu, G, Managementul turismului durabil în centrele
urbane, Editura Economică, 2004, Bucureşti.
15. Velcea, V., Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești, E.D.P.,
1982, București
16. * * * Sosiri şi înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică, Institutul Naţional de Statistică, 2008.
85
17. * * * www.valcea.insse.ro Direcția de statistică Vâlcea
18. * * * www.ghidulprimăriilor.ro/local
19. * * *
www.allseasons.ro/zone_turistice_romania/obiective_turistice_baile_olanesti
20. * * * www.olanesti-romania.ro
21. * * * www.valceaturistica.ro/prezentare/baileolanesti
22. * * * Google Earth , The Google Software
23. * * * The One, Nr.7 / noiembrie 2005
24. * * * Turism Club, Nr.86 / noiembrie 2004

86