Sunteți pe pagina 1din 8

OLIVER BOWDEN

RENASTEREA I

TMDUCERI DIN LIMBA ENCLEZA


DE MATEI SEUIHAU,N

?ror,*
Capitolul L

Torlele licireau gi pAlpAiau pe turnurile din Palazzo


Vecchio gi din Bargello gi cAteva felinare sclipeau in piafa
catedralei, pulin spre nord. Unele luminau cheiurile de-a
lungul malului rAului Arno, unde se zdreau cAliva marinari
gi hamali, chiar dacd ora era tdrzie gi majoritatea locuitori-
lor din orag se retrdgeau in casele lor imediat dupd ldsarea
intunericului. Marinarii, ocupAndu-se incd de navele gi bdr-
cile 1or, se gribeau sd fac[ ultimele reparafii velaturii 9i s[
aranjeze funiile cu dibicie pe intuneric, ori spdlau punfile,
in timp ce docherii se grlbeau si strAngd qi s[ ducd inc5r-
c5tura la addpost in depozitele din apropiere'
Luminile iicireau prin localuri qi bordeluri, dar foarte
pulini oameni se plimbau pe str[zi. Trecuserd gapte ani
de cAnd Lorenzo de Medici, pe atunci in vArsti de doui-
zeci de ani, fusese ales in fruntea oragului, aducAnd cu
el mdcar un sentiment de ordine gi calm, in condiliile
intensei rivalitifi intre principalele familii de bancheri 9i
negustori care fdcuserh din Florenfa unul dintre cele mai
bogate orage din lume. in ciuda acestui lucru, oraqul nu
incetase sX clocoteasc5, gi cAteodatd sd dea in foc, fiecare
facliune strXduindu-se s[ preia controlul, uneie dintre ele
schimbAnd alian{e, altele rdmAnAnd inamice permanente
gi implacabile.
ln anU Domnului 1476, chiar qi ink-o seari de prim[va-
r[ cu miros de iasomie, cAnd aproape puteai uita duhoarea
rAului Amo dacd v6ntul bdtea din direcfia potrivitd, Florenfa
8 / or-rvER BowDEN

nu era cel mai sigur loc din lume, cu atAt mai pu{in dup6
apusul soarelui.
Luna se inil{ase pe cerul de culoarea cobaltului, dom-
nind in mijlocul stelelor. Lumina ei se revdrsa in piateta
unde Ponte Vecchio, cu priv[liile sale de obicei aglomerate,
dar intunecate gi pustii acum, se unea cu malul nordic al
rAului. Razele lunii dezvdluiau gi o silueti imbrdcatd in
negru pe acoperisul bisericii Santo Stefano al ponte - un
tAndr, in vArstI de doar gaptesprezece ani, dar inalt gi mAn-
dru. Urmdrind cu aten{ie ce se intAmpla dedesubt, beiatul
iqi duse degetele labuze gi fluieri. Scoase un sunet jos,
dar pitrunzdtor. Ca rispuns, sub privirile lui, mai intAi
unul, apoi trei, apoi doisprezece gi, in sfArgit, doudzeci de
oameni, la fel de tineri, majoritatea in negru, unii cu glugi
sau pdldrii rogii-sAngeii, verzi sau azurii, tofi cu sdbii gi
pumnale la brAu, se adunard in piald ieEind de pe str[zile
intunecoase gi de sub arcade. Grupul de tineri cu aspect
periculos se rispAndi in fa{a bisericii, cu migciri pline de
o incredere sfiddtoare.
TAnirul se uit[ in jos spre chipurile nerdbddtoare qi
palide in lumina lunii, care-l priveau. lgi ridic5 pumnul
deasupra capului intr-un salut instigator.
- RXmAnem uniti! strigd el.
- Uniti!rdspunser5 cu tofil ridic6nd pumnii, unii chiar
fluturAndu-gi armele.
TAndrul cobori degrabd, agil ca o pisicd, de pe acoperiq
pAni pe porticul bisericii, alunecAnd peste fafada nefinisatd,
gi sdri, cu pelerina fAlfAind, in mijlocul celorlal,ti, ghemu-
indu-se ca sH atenueze aterizarea. Se strAnserd in jurul lui,
agteptAnd. '
Liniqte, prieteni!
^- ridici braful pentru a opri un ultim
Igi strig[t singuratic.
Apoi zAmbi sinistru.
- Suntefi cei mai apropiali aliali gi prieteni ai mei. gtili
de ce v-am chemat aici, in aceastX sear5? Pentru a vd cere
Assassin's Creed. Renagterea l9
ajutorul. Prea mult timp am ticut in timp ce inamicul nos-
tru - gtifi la cine md refer, Vieri de'Pazzi - a cutreierat
orasul calomniindu-mi familia, tArAndu-ne numele in noroi
;i incercAnd sd ne injoseasci prin metodele lui ticiloase.
in mod normal nu m-ag obosi sd lovesc tntr-o asemenea
jigodie rAioasS, dar...
il intrerupse o piatrd mare, zimlat6, azvdrlitd dinspre
pod, care-i aterizd la picioare.
- Destul cu prostiile tale, grullot se auzi o voce.
T6n[rul se intorse odati cu grupul siu in direcfia vocii.
$tia deja cui ii aparfinea. TrecAnd podul dinspre sud, se
apropia un alt grup de tineri. Liderul mergea fanfogin frun-
te, purtAnd o mantie rogie, inchisd cu o agrafd cu un blazon
cu delfini gi cruci aurii pe fundal albastru. iqi linea mAna pe
mAnerul sabiei, peste costumul siu de catifea neagrd. Era un
bdrbat destul de aritos, cu infiliqarea umbrit[ de o guri
nemiloasd qi de o bdrbie nedefiniti gi, degi era pulin cam
gras, nu te puteai indoi de forla mAinilor gi picioarelor lui.
- Buona sera,Yieri, tocmai despre tine vorbeam, spuse
calm tAnirul gi se aplec6 cu o curtoazie exageratl, arbo-
rAnd o expresie surprinsd. Dar trebuie sd md ierti, nu ne
aqteptam sX vii personal. Credeam c[ familia Pazziintot-
deauna angajeazl. pe al{ii si-i fac[ treburile murdare.
Apropiindu-se, Vieriiqi umfli pieptulin timp ce grupul
lui se opri la cAliva metri.
- EzioAuditore! Plod rlsf[fat!Ag spune c5 mai degrabd
cei din familia ta de contabili qi birocrali inutili dau fuga la
gdrzi oricAnd se iveqte cel mai mic semn de bucluc. Codardo!
'!'i-e teamd s5-1i rezolvi singur problemele, ag spune, zise
Vieri strAngAnd mAnerul sabiei.
- Ce pot sX zic, Yieri, ciccione. Ultima datd cAnd am
vdzut-o pe sora ta, pdrea destul de satisfdcut[ de felul in
('ilre am rezolvat-o.
Ezio Auditore rAnji larg in fala dugmanului, bucuros
sii-gi audl camarazli chicotind gi incurajAndu-l din spate.
1.0 / OLIVERBOWDEN

Dar gtia ci intrecuse mdsura. Vieri se invinefise de furie.


- Destul, Ezio, ticdlos de doi bani! Sd vedem daci lup{i
la fel de bine precum pilhvrdgegti!
Intoarse capul spre oamenii lui, indl{Andu-qi sabia.
OmorAli-i pe nemernici! zbierd el.
^-
In momenful urmdtor, inc[ o piatrd zbur| prin aer, dar
de data asta nu mai fusese aruncati in semn de provocare.
il tovi pe Ezio in frunte, sfAgiindu-i pielea qi fdcAndu-l si
sAngereze. Ezio se cl[tind pentru o clipX, tr timp ce oame-
nii lui Vieri lansard un nou atac cu pietre. Grupul lui abia
avu timp sI se regrupeze inainte ca oamenii lui Pazzi sE se
nipusteasci peste pod, direct spre Ezio qi ai sii. Dintr-oda-
t5, lupta deveni atAt de incrAncenatd incAt rivalii nu mai
avurd timp sd-gi scoati sdbiile sau m[car pumnalele, aqa cd
cele doud grupuri nivXlird cu pumnii unul asupra celuilalt.
Lupta era dur[ gi nemiloasd - guturi brutale gi lovituri
de pumn insofite de pArAitul trgrozitor al oaselor sfdrAmate.
Pentru o vreme pdrea cd gansele erau egale, apoi Ezio, cu
vederea pu(in ince(oqatd din cauza sAngelui care-i curgea
de pe frunte, ii vdzu pe doi dintre cei mai buni oameni
ai sdi pribusindu-se, fiind apoi cHlcali in picioare de cri-
minalii Pazzi. Vieri rAse gi, apropiindu-se de Ezio, il lovi
din nou in cap, cdutAnd prin preajmi un alt pietroi. Ezio
cdzuin genunchi gi lovitura nimeri al[turi, dar periculos
de aproape, qi, dupd cAt se pirea, facfiunea Auditore era
in mare pericol. Ezio reugi totuqi, inainte s[ se ridice in
picioare, s5-si scoatX pumnalul gi sd taie cu sXlbdticie, dar
cu precizie, piciorul unui bit[ug din grupul lui Pazzi, un
tip masiv care se aruncase asupra lui cu sabia gi pumnalul
din teac6. Pumnalul lui Ezio trecu prin (esdturi, pAni la
mugchi qi tendory iar omul scoase un urlet agonizant, scd-
pAnd armele gi prinzAndu-se cu ambele mAini de rana din
care-i fAgnea sAngele.
LuptAnd cu disperare sd se ridice in picioare, Ezio se
uitd in jw.Ydzt ci trupele Pazzi ii inconjuraserd oamenii,
Assassin's Creed. Renagterea l11

oblig6ndu-i sd se retragi l6ngn zidul bisericii. Simfind cum


for{a ii revine in picioare, igi ficu drum spre tovar5gii lui.
Ferindu-se de lama curbati a altui acolit Pazzi, reugi sd
loveascd puternic cu pumnul falcab[rboas[ a omului gi avu
-tisfacfia de a-i vedea din{ii zburAnd gi pe atacator cdzdnd
in genunchi, niucit de lovitur5. Strigd la oamenii lui pentru
a-i incuraja dar de fapt se gAndea si incerce o retragere cAt
mai onorabild, qi chiar atunci atzio voce puternicS, joviald
si foarte familiard, care rdzbdtea prin larma luptei, strigAn-
du-l din spatele gloatei Pazzi.
- Hei, fratellino, ce dracului faci?
Inima lui Ezio fu cuprinsd de ugurare.
- Salut, Federico! rdspunse Ezio gdfdind. Ce faci aici?
Am crezut c[ eqti prin taverne, ca de obicei!
si m-am gAndit
- Nici vorbd! $tiam ca ai pregdtitmiccevaa invdlat in sfArgit
si vin sd vdd dac[ fratele meu mai
sd-gi poarte singur de grijl. Dar poate mai ai nevoie de
cAteva lecfii!
Federico Auditore, mai mare cu cAqiva ani decAt Ezio qi
cel mai in vArst[ dintre fralii Auditore, era un ditai omul cu
un apetit pe mdsurd - pentru bduturd, dragoste gi luptd. Se
puse pe treabd chiar in timp ce vorbea, izbind doui capete
Pazziunttl de altul gi ridicAnd piciorul pentru a lovi falca
unui al treilea, inaintAnd prin mullime pentru a sta cot
la cot cu fratele lui, pdrAnd netulburat de haosul din jur.
Tovarigii lor din apropiere, incurajafi, iqi dublard eforturile.
Grupul htiPazzi, pe de alti parte, erainincurcdturX. CAliva
hamali din port se adunard ia o distanld sigur[ s[ priveas-
ci gi, in lumina slab[, oamenii luiPazzi ii confundarX cu
interiri inamice. Faptul ci fdcuser[ aceasti conftzie,la care
se addugau r[cnetele gi pumnii lui Federico ce zburau in
toate pdrlile, miqcdrile lui fiind imitate din mers de Ezio,
care invila repede, ii sperie imediat pe acolilii lui Viero.
Vocea furioas[ a lui Viero de'Pazzi se ridic[ deasupra
rumultului general.
12 / orrvsnBowDEN

Retragerea! le ordonX el oamenilor lui, cu vocea sugru-


-
matd de epuizare 9i mAnie.
it privipe Ezio in ochi qi mArAi o ameninlare de neauzit
inainle sI dispar[ in intuneric, Peste Ponte Vecchio, urmat
de oamenii lui care mai puteau incd si mearg5, fugdrifi din
spate de alia{ii triumf[tori ai lui Ezio'
Ezioera pe cale sd-i l)rmezet dar mAna puternic[ a fra-
telui s[u il opri.
Federico.
- Stai aqa! zise
Ce vrei sH sPui? I-am Pus Pe fugd!
-
;IXffi:" incruntd, atingand uqor rana de pe fruntea
lui Ezio.
-EdoarozgArietur[. lui cu o expresie
- E mai mult de-atAt, spuse fratele
serioasi pe chip. Mai bine te-am duce la un doctor'
se r[sti Ezio' in
- N-am timp de pierdut pe la doctori,
plus...
Se opri mAhnit, aPoi adaugi:

- N-am niciun ban.


pe femei qi pe vin, presupun' zise
- Ha! I-ai risipit
Federico rAniind gi-t Uat" pe umdr cu cdldurd pe fratele
lui mai mic.
uite ce exemplu
- N-au fost chiar risipili, aq spune' $i
mi-ai dat tu.
Enzio r6nji, apoi avu un moment de ezitare' Deveni deo-
dati congtient cH ii vAjiia caPul.
Totugi n-ar fi r[u si mi vadH cineva' Presupun c[ n-ai
-
putea sd-mi imprumufi cdliva fiorini'
Federico iqi pip[i Punga. Nu zorndi nimic in[untru'
cam lefter'
- De faPt, qi eu sunt fratelui s[u'
Pe Ezio il amuzd sfiala
indulgenle' pre-
- $i tu pe ce i-ai risipit? Pe acatiste 9i
suPun.
Federico rAse.
l-
Assassin's Creed. Renagterea 113

Da. Am in{eles aluzia.


-
uit[ in jur. PAni la urmi, doar trei sau patru dintre
Se
oamenii lor fuseserd rinifi suficient de grav cAt sd cadi la
pimAnt, iar acum se ridicau gemAnd, dar cu rAnjetul pe
buze. Fusese o inciierare duri, dar nimeni nu-gi rupsese
niciun os. Pe de altd parte, vreo gase acolili Pazzierau inci
pribuqifi la pXmAnt gi cel pulin unul sau doi dintre ei erau
imbrdcali in haine scumpe.
- Hai s[ vedem dacX inamicii noqtri cdzuli aunevo- ceva
bunuri de ?mpdrfit, sugeri Federico. La urma urmei,
ia noastrd e mai mare decAt a 1or Ei pariez cd nu pofi si-i
ugurezi de bani f[r[ sd-i trezegti!
- Vedem noi, spuse Ezio, gi se apuci de treabd cu des-
tul succes.
in cAteva minute, culese suficiente monede de aur cit
si-gi umple ambele pungi de la brAu. Ezio se uit[ triumfd-
tor spre fratele lui gi zomdi demonstrativ nou-gXsita avufie.
- Destul! spuse Federico. Ar fi bine sd le laqinu
qi lor ceva
cu care sd se tArascd pAnd acasI. La urma urmei, suntem
hofi. Asta e doar pradi de r6zboi. $i totugi nu-mi place
cum arat[ rana aia. Trebuie si !i-o vad[ un doctor cAt mai
repede.
Ezio incuviinld gi se intoarse si cerceteze pentru ulti-
ma dat[ cimpul victoriei Auditore. PierzAndu-gi rIbdare4
Federico igi l5sd mAna pe um[rul fratelui sdu mai mic.
- Haide, spuse el gi porni degrabd.
Lui Ezio, obosit dupd lupt6, ii era greu sd tind pasul cu
tratele lui, degi cAnd rdmAnea prea mult in urm5 sau o lua
pe o alee gregitd, Federico il astepta sau se grdbea inapoi
ca sd-l aducX pe drumul cel bun.
- imi parl rdu, Ezio, dar vreau si ajungem la medico
pe cAt se poate de repede.
Nu era departe,^dar Ezio era tot mai obosit, cu fiecare
minut care trecea. Intr-un tdrziu ajunserd in camera intu-
necoas[ unde medicul familiei lor isi avea cabinetuf ticsitd