TEMA III

Circulatia monetara
1. Notiunea de moneda si functiile ei
2. Suma de bani necesara circulatiei monetare; viteza de circulatie a banilor
3. Reglementarea emisiunii monetare
4. Reglementarea juridica a platilor in numerar
5. Reglementarea juridica fara numerar

SUBIECTUL 1
Notiunea de moneda si functiile ei
Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori a omenirii in cursul mileniilor, fiind, in primul
rind, un instrument social economic, iar a reprezenta o institutie economica ea a urmat si urmeaza
evolutia societatii umane. Ascensiunea (declinul) natiunilor a fost deseori marcata de modul de
administrare a monedei. Intr-o definitie, prin moneda e desemnat orice bun acceptat ca instrument
liberator de creditori sau vinzatori un bon pentru cumpararea marfurilor.
Se considera ca atunci cind o marfa serveste continuu ca intermediar pentru schimburi indirecte ea
devine moneda.
Nominalistii au considerat moneda drept un document de stat detasat de fructuatiile vietii social
economice care emana de la autoritatile publice.
Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu o greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de plata
de circulatie si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea
schimbului, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii imitente
(statul) si care se bucura de incredere publica.
Definitiile monedei nu pot epuiza datele despre fenomenul datorat ei. O reprezentare fidela e posibila
prin enumerarea functiilor sale:
1. Functia de evaluare a valorilor economice. Moneda exprima preturile, puterea de cumparare,
creditul.
2. Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii. Prin schimb, produsele devin marfuri, a caror
circulatie este inlesnita de moneda.
3. Functia de mijlocire a preturilor. O marfa dobindeste calitatea de moneda legala, intrucit creditorul e
obligat sa primeasca moneda circulatiei legale la scadenta.
4. Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de
cumparare. Este un imprumut de moneda.
5. Functia de mijlocire a monedei. Disponibilitatile temporare a populatiei se pot valorifica prin
intermediul monedei.
6. Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transefera valorile care se cer detinute in
timp pe o perioada indelungata. Ex: circualatia banilor cu valoare integrala.
7. Functia sociala de distibuire si redisburie a bunurilor si serviciilor. Produsul social se distribuie cu
ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
8. Functia de bani universali. Se afla in strinsa legatura cu relatiile economice si politice internationale.
Banii mondiali servesc ca:
 Mijloc international de plata pentru achitarea datoriilor internationale;
 Mijloc international de cumparare a marfurilor din strainatate cu banii in numerar;
 Intruchiparea generala a avutiei publice si mijloc de transfer a acestuia dintr-o tara in alta.
Pentru ca o marfa sa aiba functia de moneda e indeajuns sa indeplineasca macar una din aceste functii.
 SUBIECTUL 2
Suma de bani necesara circulatiei monetare
Suma de bani necesara circulatiei monetare este formata din totalul valoric al semnelor banesti (masa
monetara) care da posibilitatea efectuarii normale a schimburilor de marfuri, a prestarii serviciilor, a
diferitor plati. Aceasta suma este determinata de actiunea legii obiective a circulatiei banilor si legea
vitezei de efectuare a mijloacelor de plata. Potrivit cerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada de
timp, suma de bani necesara circulatiei monetare rezulta din totalizarea sumei preturilor, marfurilor si
serviciilor ce urmeaza a fi vindute si incasate si a sumei platilor scadente din care se scade suma
preturilor marfurilor vindute in credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza.

SB = (SPMS+SPS)-(SPMC+PC) / VCB
SPMS – Suma preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a fi vandute si incasate
SPS – Suma preturilor scadente
SPMC – Suma preturilor marfurilor vandute in credit
PC – Platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza
VCB – Viteza de circulatie a banilor

Suma de bani (SB) necesara circulatiei este influentata de:

1. Factori de influenta directa
 Schimbarea volumului de marfuri aflate in circulatie si nivelul preturilor marfurilor si serviciilor
2. Factori de influenta indirecta
 Majorarea numarului de operatii in credit, deoarece cu cit mai multa marfa se vinde in credit cu
atit mai putini bani sunt necesari circulatiei si invers
 Dezvoltarea platilor fara numerar
 Viteza de circulatie a banilor (VCB)
VCB exprima numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o anumita perioada de
timp. Accelerarea vitezei de circulatie a banilor duce la micsorarea masei monetare (banilor in circulatie)
si invers. VCB e influentata de urmatorii factori:
• Masa banilor aflati in circulatie
• Proportia unitatii monetare tinute in rezerva sau tezaurizare
• Stabilitatea social-economica si conjunctura politica
• Volumul veniturilor banesti a populatiei, frecventa si ritmicitatea incasarii de catre populatie a
veniturilor sale banesti.
• Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei
• Corelatia fondului de cumparare si fondului de marfuri
• Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationale
Aceeasi masa monetara indubleaza puterea de cumparare daca circula de doua ori mai repede. Adica,
daca serveste concomitent la un numar dublu de tranzactii.

SUBIECTUL 3
Reglementarea emisiunii monetare
Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de banca centrala a
statului, concretizate in baterea semnelor monetare, emiterea, stocarea, punerea si scoaterea din
circulatie a bancnotelor si monedelor, precum si formarea de bani scriptuali in conturi curente a
persoanelor fizice si juridice.
Dreptul exclusiv de a emite in circulatie bancnote si monede metalice jubiliare comemorative ca mijloc
de plata si in scop numismatic pe teritoriul RM il are BNM. Leul moldovenesc este unitatea monetara a
RM si este mijlocul legal de plata pe teritoriul RM. BNM stabileste valoarea nominala, dimensiunile,
greutatea, design-ul si alte caracteristici a monedei metalice si bancnotei ca mijloc de plata.
Moneda scriptuala se realizeaza in urmatoarele directii: cumpararea sau vinzarea de obligatiuni ale
statului (art. 18, 42 Legea privind BNM).

Emisiunea monetara
Stricto sensu, emisiunea monetara reprezinta punerea si retragerea din circulatie a numerarului si a
monedei scripturale.
Lato sensu, emisiunea monetara se poate defini ca fiind totalitatea actelor si operatiunilor efectuate de
Banca Centrala a unei tari impreuna cu Ministerul Finantelor, operatiuni ce constau in emiterea,
punerea in circulatie si respectiv retragerea din circuiatie a bancnotelor si monedelor, preschimbarea
acestora, dar si formarea de bani scripturali.
Mecanismul emisiunii este determinat de o serie de procese si factori, cum ar fi:
- necesitatile de numerar pentru plata salariilor, pensiilor,asigurarilor
- necesitatile de creditare a sectoarelor productive si a celor neproductive
- imprumuturi contractate de stat pentru acoperirea deficituiui bugetar, pentru plata datoriei externe
- finantarea cheltuielilor miiitare si a altor cheltuieli ale statului
- finantarea unor masuri care se impun pentru contracararea proceselor inflationiste.

Monede aflate in circulatie: I ban, 5 bani, I0 bani, 50 bani.

Bancnote aflate in circulatie: 1 leu, 5lei, 10lei, 20 lei, 50 lei, l00lei, 200 lei, 500 lei si 1000 lei.

Elemente de siguranță:
1. Filigran umbrit, reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru, vizibil la privirea în
contralumină.
2. Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central, vizibil la
privirea în contralumină.
3. Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al
imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida, la fel și cercul
soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. La suprapunere litera „V” de pe fața bancnotei și
imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei „M”
(Moldova).
Designul leului moldovenesc a fost elaborat de artistul plastic Gheorghe Vrabie.

In ceea ce priveste moneda scripturala, emisiunea acesteia se rcalizeaza pe trei directii:

a) finantarea bancilor comerciale de catre Banca Centrala
b) cumpararea si vanzarea de obligatiuni ale statului
c) acordarea de credite direct de catre Banca Centrala.

SUBIECTUL 4
Reglementarea juridica a platilor cu numerar

Din analiza legislatiilor mai multor state, pentru stingerea obligatiilor si natura documentelor care se
folosesc in acest sens se disting urmatoarele forme:
1. Plati cu numerar (in care se intrebuinteaza semnul numerar metalic si de hirtie)
2. Plati prin compensatie sau clearing, ce constau in compensarea de plata reciproca ….? (49³)
 3. Platile fara numerar, se realizeaza prin faptul ca moneda care ar fi trebuit sa faca obiectul platii, in
loc sa fie inminata beneficiarului sub forma de moneda manuala este substituita cu o dispozitie prin
care, din disponibilul existent in contul debitorului, se trece in contul beneficiarului suma convenita
ca plata.
Dreptul de a alege forma de plata apartine intreprinderilor, institutiilor, populatiei. Dar avem cazuri
cind legislatia concret prevede aceasta forma.
- HG Nr. 764 punctele 1 - 3, 5:
1. Toate întreprinderile de stat, asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile, indiferent de statutul lor juridic,
sînt obligate să consemneze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare.
2. Decontările dintre întreprinderi pe angajamente se efectuează prin virament la instituţii financiare.
3. Numerarul primit de întreprinderi de la instituţiile financiare este utilizat în scopurile pentru care a
fost eliberat.
5.Întreprinderile, de regulă, primescde la instituţiile financiare ale republicii bani în numerar pentru
retribuirea muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea
ambalajului şi obiectelor de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri
prevăzute de Instrucţiunea în vigoare a Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la modul întocmirii
raportului statistic asupra volumului operaţiunilor de casă la instituţiile financiare din RM.
Întreprinderile cu încasări permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile
indicate mai sus, cu excepţia cheltuielilor de deplasare
- Legea RM Nr. 845, art 10(5).
- HG Nr. 474 .
- Hot. din 1998 - aplicarea masinilor de casa si control cu memorie fiscala, anexa la anexa 5.
- Hotarirea BNM Nr. 200 – Regulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din RM.

SUBIECTUL 5
Reglementarea juridica fara numerar

Pentru realizarea unui sistem de parti fara numerar sunt necesare o serie de institutii specializate
legate intre ele prin mijloace tehnice, juridice, si anume:
1. Banca centrala a statului
2. Bancile comerciale
3. Bancile corespondent
4. Alte institutii financiare

Existenta si perfectionarea acestor institutii este conditionata de indeplinirea cumulativa a cel putin
doua conditii:
1. Increderea agentilor economici si a populatiei in banci si bancheri
2. Increderea reciproca intre banci, pe de o parte, si intre administratorii bancilor, pe da alta parte

BNM
Banca 1 Banca 2

A1 A2
 Avantajele platilor in numerar:
1. Numerarul disponibil al persoanelor fizice si juridice ar reprezenta un capital in stare latenta
(pastrati in seifuri). Acelasi capital depus la o institutie bancara ar putea fi investit in actiuni economice,
iar depunatorului ii revine un profit sub forma de dobinda.
2. Riscurile de pastrare sau manipulare cu numerarul (pierdere, furt, deteriorare, timp irosit cu
numararea) sunt inlaturate in cazul platilor fara numerar.
3. Platile cu numerar presupun o deplasare a partilor. Aceasta situatie incomoda si riscanta se poate
evita prin platile fara numerar, care se executa rapid in termene scurte si la distante foarte mari.
4. Platile fara numerar pot fi revazute, verificate, controlate si probate dupa documentele de evidenta
contabila, chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (de regula, pina la 5 ani, referitor
la documentele de plata).
5. Depunatorul are posibilitatea de a se elibera de unele plati periodice (chirie, abonamente, servicii
comunale, cotizatii etc) printr-un ordin dat institutiei bancare, unde isi are deschis contul.
6. Economisirea unei importante sume de bani necesare acoperirii cheltuielilor legate de minuirea
numerarului (chletuieli de fabricatie, de introducere in circulatie, de scoatere din circulatie etc).

Dezavantajele platilor fara numerar:

- depinzi de bancă
- comisionul pentru fiecare tranzacție
- neacoperirea cu aparataj pentru citirea cardurilor bancare pe intreg teritoriul RM, cum ar fi in
institutiile, organizatiile ca spitalele din localitatile rurale, adica nu poți cu oricine achita fără numerar, în
timp ce cu numerar poți peste tot
- riscul de falimentare al bancilor,
- activitatea bancara si increderea in acestea;
- nesiguranta sistemului institutiilor bancare;

In ultimele decenii asistam la o reducere a platilor in numerar, locul lor fiind luat chiar si pentru
tranzactii marunte de modalitatile din ce in ce mai sofisticate ale platilor fara numerar.