OPERE

1. „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă.- basm cult

- A apărut în revista ”Convorbiri literare” la 1 august 1877.
- Titlul este alcătuit dintr-un oximoron care se referă la dubla personalitate a
protagonistului. Pe de o parte el este sluga Spânului, statut simbolizat prin cuvântul
”harap”, pe de altă parte el este fiu de crai, statut simbolizat prin adjectivul ”alb”.
- Tema este lupta binelui împotriva răului, încheiată cu triumful binelui , dar și
formarea personalității protagonistului.
- Deși este un basm cult, ”Povestea lui Harap-Alb” preia din motivele specifice
basmului de factură populară: superioritatea mezinului, călătoria, supunerea prin
vicleșug, muncile, demascarea răufăcătorului (Spânul), pedeapsa, căsătoria, cifra
magică 3. Motivul călătoriei are dublă semnificație: concretă, reprezentată de
drumul parcurs de tânăr de la casa părintească până la palatul unchiului său, și
spirituală, reprezentată de formarea personalității acestuia pentru a fi capabil să
conducă împărăția. Motivul pădurii labirint este motivul cu care debutează
călătoria inițiatică. Tânărul se rătăcește inițial și este nevoit să îl tocmească pe Spân
drept călăuză. Acest personaj este antagonistul și este cel care îl formează pe erou.
El se remarcă prin viclenie și perseverență.
- Perspectiva narativă- narațiunea la persoana a III a este realizată de un narator
omniscient, însă nu și obiectiv, deoarece intervine prin comentarii sau reflecții,
unele fiind adresate unor interlocutori ipotetici (”Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să
spun povestea și vă rog să ascultați„).

2. „Alexandru Lăpușneanul”, de Costache Negruzzi.- nuvelă istorică.

- A apărut în primul număr al revistei ”Dacia literară”, la 30 ianuarie 1840.
- Prima nuvelă romantică inspirată din istorie.
- Tema este lupta pentru putere în Moldova la sfârșitul secolului al XVI-lea.
- Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul este omniscient și omniprezent.
- Nuvela este organizată în patru capitole care poartă fiecare câte un motto
semnificativ. (Cap. I: ”Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...”. Cap, II: ”Ai să dai
samă, doamnă!”. Cap. III.: ”Capul lui Moțoc vrem...”. Cap. IV.:”De mă voi scula
pre mulți am să popesc și eu”.)
- Mod de expunere, predomină dialogul, care dramatizează acțiunea. Narațiunea și
descrierea au o pondere mai mică.
- Conflictul exterior(între domnitor și boieri, între domnitor și domnița Ruxanda) si
interior (rezultat din gândurile și acțiunile contradictorii ale personajului).
- Narațiunea se desfășoară liniar.
- Timpul și spațiul sunt bine precizate.
- Personajele sunt caractere deja formate și se conturează, în general, din stările
conflictuale, remarcându-se individualizarea lor prin detalii semnificative.

1
3. ”Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. – nuvelă psihologică.
- A fost inclusă în volumul ”Novele din popor” în anul 1881.
- Titlul face referire la un han (fostă moară) care se află la răscruce de drumuri în
pustietate. Simbolistica acestui loc este impresionantă deoarece aparent este un
spațiu propice, în care Ghiță, personajul principal se poate îmbogăți.
- Tema este dezumanizarea cauzată de patima banului și de dorința de înavuțire,
căreia i se adaugă tema puterii și tema destinului.
- Conflictul cel exterior este de natură socială (dorința lui Ghiță de a se afirma și
confruntarea cu personajul antagonist, Lică) si conflictul interior este de natură
psihologică(dezumanizarea lui Ghiță, dorințele arzătoare și contradictorii: să se
îmbogățească sau să rămână om cinstit).
- Naratorul este obiectiv, omniscient.
- Modurile de expunere sunt narațiunea (persoana a III a), descrierea și dialogul,
însă, fiind o nuvelă psihologică, pentru a defini personajul, autorul utilizează
tehnica monologului interior, stilul indirect liber, introspecția.
- Acțiunea se desfășoară pe parcursul unui an, între două repere temporale cu
valoare religioasă: de la Sfântul Gheorghe până la Paște. Spațiul acțiunii este real, o
zonă geografică din Ardeal.
- Personajele- sunt prezentate două caractere puternice, Ghiță și Lică Sămădăul.
Personajele secundare au rolul de a evidenția trăsăturile personajului principa,
Ghiță. Accentul cade pe analiza psihologică a lui Ghiță în procesul îmbogățirii.

4. ”Ion”, de Liviu Rebreanu. –roman realist obiectiv.

- Romanul a apărut în 1920.
- Roman obiectiv, social și realist de inspirație rurală, având caracter monografic, dar
în același timp, prezentând destine umane individuale.
- Narațiunea este la persoana a III- a, narator omniscient și omniprezent.
- Sunt prezente tehnici narative cinematografice( de exemplu descrierea minuțioasă a
drumului, a caselor, apoi a horei).
- Titlul este dat de numele personajului principal Ion, reprezentant tipologic al unei
categorii sociale: țărănimea.
- Tema este viața satului transilvănean la începutul secolului al XX-lea (drama
țăranului însetat de pământ).
- Romanul are o compoziție sferică: incipitul și finalul descriu drumul care intră,
respectiv care iese din satul Pripas.
- Este împărțit în două părți denumite sugestiv: ”Glasul iubirii” și ”Glasul
pământului”.
- Conflictul este determinat de lupta eroului pentru pământ. Conflictul interior (între
dorința lui Ion de a avea pământ, căsătorindu-se astfel cu Ana, o fată urâtă, dar
bogată și iubirea acestuia pentru Florica, o fată frumoasă, dar săracă). Conflictul
exterior (între Ion și Vasile Baciu, tatăl Anei, între Ion și George Bulbuc, un flăcău
avut care se va căsători cu Florica).

2
- Acțiunea este localizată în timp și spațiu, se desfășoară cronologic și are ca început
și sfârșit câte o zi de duminică. Acțiunea se desfășoară pe două planuri: lumea
țărănească și intelectualitatea satului.

5. ”Enigma Otiliei”, de George Călinescu.- roman realist obiectiv de tip

balzacian.
- A apărut în 1938.
- Titlul-inițial s-a numit ”Părinții Otiliei”, dar a rămas ”Enigma Otiliei” pentru că
evidențiază povestea de dragoste în care Otilia rămâne pentru Felix o enigmă.
- Tema romanului este viața burgheziei bucureștene de la începutul secolului al XX-
lea. Ca teme secundare, balzaciene, sunt prezentatr paternitatea, dar și tema
banului, care susține principalele fire narative, majoritatea personajelor raportându-
se la statutul social care le-ar fi fost asigurat de moștenirea unei averi, tema iubirii
în acest roman este conturată prin cuplul Felix-Otilia.