Măsurarea Măsurarea puterii electrice impune utilizarea unor mijloace şi a

puterii electrice unor metode de măsurare, de o mare diversitate, pentru circuite

de curent continuu şi de curent alternativ. Se vor prezenta
elementele de bază ale tehnicilor de măsurare, inclusiv
situaţiile specifice care apar în regim deformant.

Măsurări în curent continuu

Puterea absorbită de un receptor R conectat într-un circuit de curent continuu se

defineşte ca produsul dintre tensiunea U R la bornele sale şi curentul I R care-l străbate:
PR  U R I R (5.45)
Puterea debitată de un generator într-un circuit de curent continuu se defineşte ca
produsul dintre tensiunea U G la borne şi curentul I G debitat:
PG  U G  I G (5.46)
Din aceste definiţii rezultă metodele de măsurare a puterii electrice în curent continuu:
metoda indirectă a ampermetrului şi voltmetrului şi metoda directă a wattmetrului.

 Metoda ampermetrului şi voltmetrului

După locul de conectare în circuit al voltmetrului, se disting: montajul amonte
(Fig.5.36.a) şi montajul aval (Fig.5.36.b).

a) b)
Fig.5.36. Metoda ampermetrului şi voltmetrului pentru
măsurarea puterii electrice în c.c.: a) montaj
amonte; b) montaj aval.

Notând cu U şi I indicaţiile aparatelor, dacă se calculează puterea cu relaţia Pm  UI ,

apare o eroare sistematică de metodă din cauza consumurilor proprii ale acestor aparate. De
exemplu, în cazul montajului amonte, puterea reală debitată de generator este:
U2
PG  U G I G  U I  I V   UI  (5.47)
RV
iar puterea reală absorbită de receptor se determină cu relaţia:
PQ  U R I R  U  RA I  I  UI  RA I 2 (5.48)
Aceste relaţii implică cunoaşterea rezistenţelor interne ale aparatelor de măsurare.
În Tabelul 5.2 sunt prezentate relaţiile de calcul pentru puterea electrică reală debitată
sau absorbită în cazul celor două montaje, cât şi eroarea absolută şi relativă de metodă.
Tabelul 5.2.
Puterea măsurată Eroarea absolută
PR  U R I R  U  I  RA I 2  Pm  RA I 2 P  Pm  PR  RA I 2
Montaj
 amonte U2 U2 U2
PG  U G IG  U  I   Pm  P  Pm  PG  
RV RV RV

PR  U R I R  U  I 
U2
 Pm 
U2 U2
Montaj RV RV P  Pm  PR 
RV
aval PG  UG IG  U  I  RAI 2  Pm  RAI 2 P  Pm  PR   RA I 2

Indiferent de modul de conectare al aparatelor, există relaţia:

PG  PR  PA  PV (5.49)

 Măsurări cu wattmetrul electrodinamic

Pentru obţinerea wattmetrului electrodinamic, bobina fixă a instrumentului
electrodinamic, cu spire puţine şi groase, se montează în serie cu receptorul a cărui putere se
măsoară, fiind parcursă de intensitatea curentului I din circuit. Bobina mobilă se conectează la
tensiunea de alimentare printr-o rezistenţă adiţională Ra, de valoare suficient de mare pentru a
limita curentul I2 prin bobină la valori raţionale (Fig.5.37).

Fig.5.37. Wattmetrul
electrodinamic
în curent continuu.

Deviaţia acului indicator al aparatului:

1 dM12 UI 1
 P (5.50)
D d R Cw
este proporţională cu puterea electrică P = UI, iar CW este constanta wattmetrului (W/div).

Fig.5.38. Măsurarea puterii în

c.c. cu wattmetrul.

În funcţie de conectarea bobinei de tensiune, măsurarea puterii în c.c. cu wattmetrul

electrodinamic se poate realiza prin metoda amonte sau aval (Fig.5.38). Puterea reală
consumată PR se calculează cu relaţiile:
U2 U2
- montaj aval: PR  PW   (5.51)
RW RV
U2
- montaj amonte: PR  PW  rW I 2  (5.52)
RV
unde PW este puterea indicată de wattmetru, U şi I sunt indicaţiile voltmetrului, respectiv
ampermetrului, RW este rezistenţa bobinei de tensiune a wattmetrului, rW este rezistenţa
bobinei de curent a wattmetrului, iar RV este rezistenţa internă a voltmetrului.

Măsurări în circuite monofazate de curent alternativ

Expresiile puterilor
Puterea instantanee la un dipol electric este definită ca produsul valorilor instantanee
ale tensiunii u(t) la bornele dipolului şi intensităţii i(t) a curentului ce parcurge dipolul:
p  u(t )  i(t ) (5.53)
În regim periodic, de perioadă T, se defineşte puterea activă P ca valoarea medie a
puterii instantanee într-un număr întreg de perioade:
t1  nT
1
P  ui 
nT  pdt (5.54)
t1
Pentru un circuit monofazat funcţionând în regim permanent sinusoidal, la care
tensiunea şi intensitatea curentului au expresiile:
ut   U 2 sin t it   I 2 sint   
rezultă relaţiile de definiţie:
- puterea activă: P = UI cos 
- puterea reactivă: Q = UI sin 
- puterea aparentă: S = UI (5.55)
Puterea aparentă complexă S este definită, în reprezentarea în complex simplificat, ca
produsul dintre tensiunea complexă U şi curentul complex conjugat I  :
S  UI   UI cos   jUI sin   P  jQ (5.56)
Partea reală a puterii complexe S este puterea activă P, partea imaginară este puterea
reactivă Q, modulul este puterea aparentă S, iar argumentul este egal cu defazajul :
P  ReS ; Q  ImS ; S  S (5.57)

Măsurarea puterii active

Pentru măsurarea puterii active, conform definiţiei, este necesară multiplicarea
tensiunii şi a curentului urmată de medierea produsului cu ajutorul unui filtru trece-jos.
Schema generală este prezentată în Fig.5.39.

Fig.5.39. Principiul de măsurare pentru puterea activă.

Convertoarele de intrare furnizează semnale proporţionale şi în fază cu tensiunea ( u1 )

şi curentul ( u2 ). La ieşirea multiplicatorului, se obţine un semnal proporţional cu u1u2 , iar
prin medierea în timp a acestui produs se obţine, la ieşirea filtrului trece-jos, un semnal
proporţional cu puterea activă. Elementul ce determină proprietăţile ansamblului este
multiplicatorul. Se folosesc două categorii de multiplicatoare:

a) Multiplicatoare cu ieşire în semnal neelectric, cum sunt instrumentele

electromecanice, a căror mărime de ieşire este un unghi de rotaţie.
Wattmetrul electrodinamic poate funcţiona şi în curent alternativ. În acest caz,
expresia deviaţiei  este tot (5.50), unde P = UIcos reprezintă puterea activă măsurată de
aparat.
Pentru receptoarele alimentate din reţele având tensiuni nominale sub 1 kV şi care
absorb curenţi de ordinul amperilor, se utilizează wattmetre având parametrii U n şi I n egali
cu sau mai mari decât parametrii nominali ai consumatorului.
În funcţie de modul de conectare a bobinei de tensiune, se disting două montaje
posibile: amonte şi aval (Fig.5.40.a şi b).

a) b)
Fig.5.40. Măsurarea puterii active cu wattmetrul în c.a.
monofazat: a) montaj amonte; b) montaj aval.

Pentru măsurări industriale, de exactitate mai scăzută, valoarea puterii măsurate

rezultă direct din citirea deviaţiei . Pentru măsurători de exactitate ridicată, trebuie
considerat consumul propriu al aparatelor introduse în montaj.
În cazul montajului amonte (Fig.5.40.a), puterea PW indicată de wattmetru are trei
componente:
U2
Pw  P   rw I 2
RV
unde : - P este puterea activă consumată de receptor;
U2
- este puterea consumată de voltmetrul care are
RV
rezistenţa internă RV;
- rW I 2 este puterea consumată de bobina de curent a
wattmetrului, care are rezistenţa electrică rW.
Rezultă expresia corectă pentru puterea activă consumată:
U2
P  PW   rW I 2 (5.58.a)
RV
În cazul montajului aval (Fig.5.40.b), puterea indicată de wattmetrul PW are
componentele:
U2 U2
PW  P  
RW RV
unde RW este rezistenţa electrică a bobinei de tensiune.
Rezultă expresia puterii consumate de receptor:
U2 U2
P  PW   (5.58.b)
RW RV
În circuitele monofazate în care tensiunile şi curenţii depăşesc valorile nominale ale
wattmetrului, se utilizează transformatoare de măsurare de curent şi de tensiune care, uzual,
au valorile nominale ale mărimilor secundare 5A (1A) şi respectiv 100V.
Măsurarea puterii active cu montajul indirect cu două transformatoare de măsurare se
realizează în cazul consumatorilor monofazaţi importanţi, alimentaţi cu tensiuni mai mari
decât tensiunea nominală a wattmetrului. Schema utilizată este prezentată în Fig.5.41.
Neglijând erorile introduse ale transfor-matoarelor de măsurare, puterea activă consumată de
receptorul Z:
P1  U1 I1 cos (5.59)
se poate exprima în funcţie de cea indicată pe wattmetru:
PW  U 2 I 2 cos  (5.60)
cu relaţia:
P1  kun kin PW (5.61)
În cazul în care se consideră că transformatoarele de măsurare au erori de raport (
 I ,  U ) şi de unghi (  I ,  U ) ce pot afecta exactitatea măsurării, se poate calcula eroarea la
măsurarea puterii în montaj indirect.

Fig.5.41. Măsurarea puterii active în Fig. 5.42. Diagrama fazorială.

circuit monofazat cu
transformatoare de măsurare.

Diagrama fazorială a curenţilor şi tensiunilor în primarul şi secundarul

transformatoarelor de măsură este prezentată în Fig.5.42. Puterea activă consumată real în
circuitul primar este:
P1  U1 I1 cosU 1 , I 1  (5.62)
iar puterea indicată de wattmetrul conectat în secundarul transformatoarelor de măsurare are
expresia:
PW  U 2 I 2 cosU 2 , I 2   U 2 I 2 cos   U   I  (5.63)
Puterea activă din circuitul primar al transformatoarelor se poate scrie:
P1m  kin kun PW  kin kunU 2 I 2 cos   U   I  (5.64)

Eroarea relativă comisă la măsurarea puterii este:

P1 P1m  P1 P1m kin kunU 2 I 2 cos   U   I 
  1  1 
P1 P1 P1 U1 I1 cos 
k I k U cos   U   I 
 in 2  un 2  1
I1 U1 cos 
Conform definiţiilor erorilor de raport  I şi  U , rezultă:
k in I 2 k U
 1   I ; un 2  1   U (5.65)
I1 U1
Având în vedere că erorile de unghi sunt mici (de ordinul minutelor sau zecilor de
minute), se consideră: cos U   I   1 , tg U   I    U   I (în radiani) şi prin
neglijarea infiniţilor de ordin superior  I  U ,  I tgtg U   I  şi  U tgtg U   I 
rezultă:
P1
%   I %   U %  100 U   I tg (5.66)
P1
De obicei, erorile de unghi ale transformatoarelor de măsurare se indică în minute.
Având în vedere că 1 rad  3440 minute, relaţia (5.66) devine (cu  U şi  I în minute):
P1
%   I %   U %  0.0291 U   I tg (5.67)
P1
Expresia (5.67) arată că, la măsurarea puterii intervin erorile de raport şi de unghi ale
celor două transformatoare de măsurare. Termenul (  U   I ) începe să aibă importanţă când
tg devine foarte mare, deci în circuite cu puternic caracter inductiv (de exemplu, la
măsurarea puterii absorbite de un transformator la funcţionarea în gol).

Măsurarea puterii reactive

 Metoda indirectă se bazează pe deducerea prin calcul a puterii reactive:

Q  S 2  P2 (5.68)
această relaţie fiind valabilă în regim sinusoidal.
În cazul circuitelor monofazate, se măsoară tensiunea U cu un voltmetru, intensitatea
curentului I cu un ampermetru şi puterea P cu wattmetrul şi se calculează:
Q UI  2  P 2
 Varmetrul electrodinamic permite măsurarea directă a puterii reactive. Din punct
de vedere constructiv, varmetrul se realizează pe baza instrumentului electrodinamic (tip
wattmetru), a cărui bobină de tensiune se montează în serie cu o inductanţă L foarte mare (sau
o capacitate C mică), încât curentul din bobina de tensiune să fie defazat cu  /2 faţă de
tensiune (Fig.5.43.a şi b).
 a) b)
Fig.5.43. Realizarea varmetrului.

Fig.5.44. Varmetru compensat.

De exemplu, pentru schema din Fig.7.43.a, rezultă indicaţia aparatului:

  kIIU cosI , I U   k
IU Q
sin   k (5.69)
L L
Pentru schema din Fig.5.43.b, rezultă:
  KCQ (5.70)
Indicaţiile acestor aparate sunt influenţate de variaţia frecvenţei faţă de frecvenţa
nominală a aparatului. De aceea, se construiesc varmetre compensate, cu două bobine de
tensiune cuplate pe acelaşi ax, una în serie cu o bobină, iar cealaltă în serie cu un condensator
(Fig.5.44). Indicaţia aparatului are expresia:
 1 
  k  C Q (5.71)
 L 
Pentru o anumită valoare a lui L şi C, pentru care este îndeplinită relaţia LC 20  1 ,
rezultă o minimă influenţare a exactităţii aparatului.
Din cauza erorilor de frecvenţă, varmetrele nu ating exactitatea wattmetrului; în
consecinţă, pentru măsurarea puterii reactive, se utilizează wattmetre în montaje speciale,
alimentate cu tensiuni auxiliare.

b) Multiplicatoare cu ieşire în semnal electric, care sunt circuite electronice

neliniare, circuite cu dispozitive termoelectrice, cu generatoare Hall etc., a căror mărime de
ieşire este de obicei o tensiune continuă. Utilizarea multiplicatoarelor realizate cu dispozitive
semiconductoare prezintă, faţă de wattmetrele clasice, o serie de avantaje: sensibilitate
sporită, consum propriu redus, precizie ridicată, posibilitatea transmiterii la distanţă a
informaţiei de măsurare şi a prelucrării pe calculator a rezultatelor.

Măsurări în circuite trifazate de curent alternativ

Teorema Blondel pentru măsurarea puterii active

Fie un receptor oarecare Z, construit din impedanţe liniare, formând o reţea cu n
noduri şi alimentată printr-un circuit cu n conductoare (Fig.5.45). Puterea aparentă complexă
totală S transmisă receptorului este:
S  V 1 I 1*  V 2 I *2 ...V k I *k ...V n I *n (5.72)
 Fig.5.45. Circuit polifazat.

Exprimând potenţialele nodurilor în funcţie de diferenţele de potenţial faţă de un

punct N, de potenţial oarecare, expresia (5.72) devine:
S  U 1N I 1*  U 2 N I *2 ...U kN I *k ...U nN I *n (5.73)
Din definiţia puterii active rezultă:
P  Re{S}  Re{U 1N I 1*  U 2 N I *2  U nN I *n } 
 U 1N I 1 cos(U 1N , I 1 )  U 2 N I 2 cos(U 2 N , I 2 )  U nN I n cos(U nN , I n )
n
P  P1  P2  ...  Pk  ...  Pn   Pk (5.74)
k 1
Puterea activă totală P, consumată de un receptor cu n faze oarecare, alimentat prin
intermediul unei linii cu n conductoare, este egală cu suma a n puteri active monofazate
(respectiv reactive monofazate), date de curenţi de linie I k , cu diferenţele de potenţial U kN
dintre cele n conductoare şi un punct N de potenţial oarecare.
O consecinţă imediată a teoremei lui Blondel este măsurarea puterii totale active P
într-un circuit cu n faze.
Puterea activă P se poate măsura într-un circuit polifazat cu n conductoare prin metoda
celor n wattmetre montate ca în Fig.5.46.a şi anume: bobinele de curent se montează în serie
pe fiecare fază, respectând polaritatea; bobinele de tensiune se conectează cu borna polarizată
la acelaşi conductor la care se află şi borna polarizată de curent, cealaltă extremitate fiind
legată la punctul comun N.
De remarcat că, dacă P1, P2 ,..., Pn , sunt indicaţiile celor n wattmetre, suma
P  P1  P2  Pn reprezintă puterea activă totală. Indicaţiile individuale nu au semnificaţie
fizică. Numai suma lor reprezintă puterea totală consumată. Unele indicaţii pot fi în sens
contrar gradaţiilor scării aparatelor şi pentru citirea lor se inversează legăturile la circuitul de
tensiune, iar puterea se consideră cu semnul minus.
Potenţialul punctului N fiind arbitrar rezultă că i se poate atribui acestui punct
potenţialul oricăreia dintre faze. Dacă N = k:
U 1N  U 1k ; U 2 N  U 2k ; U kN  U kk  0; U nN  U nk
Relaţiile pentru puteri devin:
P  U1k cos(U 1k , I )  U 2k I 2 cos(U 2k , I 2 )    U nk I n cos(U nk , I n ) (5.75)
 a) b)
Fig.5.46.Metoda celor: a) n wattmetre; b) n-1 wattmetre.

rezultând că puterea activă se poate măsura şi prin metoda celor n-1 aparate, conectate ca în
Fig.5.46.b, renunţându-se la aparatul de pe faza k. În această situaţie, bobinele de curent sunt
conectate în serie pe fazele 1,2,..., k-1, k+1,..., n, iar circuitele de tensiune se alimentează cu
diferenţele de potenţial între diversele conductoare şi faza k de referinţă.
Teorema lui Blondel prezintă următoarele caracteristici:
- este general valabilă pentru orice circuit polifazat, indiferent de gradul de nesimetrie
al tensiunilor de alimentare şi de gradul de dezechilibru al curenţilor de linie;
- este independentă de structura receptorului Z ;
- modificând potenţialul punctului N (prin conectare la diverse faze), indicaţiile celor n
aparate se vor schimba, dar suma lor rămâne mereu constantă;
- numărul n reprezintă numărul maxim de aparate; numărul n - 1 reprezintă numărul
minim de aparate ce se pot utiliza într-un circuit cu n faze pentru măsurarea puterii active
totale.

Circuite trifazate fără conductor neutru

În acest caz, n = 3 şi puterea activă rezultă din relaţia:
3
P  Re{S}  Re{  U kN I *k } (5.76)
k 1
Puterea activă se poate măsura prin metoda celor trei wattmetre (dacă potenţialul
punctului N este oarecare), sau prin metoda celor două wattmetre (dacă se dă punctului N
potenţialul uneia dintre faze). Cele două metode de măsurare sunt valabile pentru orice circuit
trifazat fără conductor neutru, indiferent de gradul de nesimetrie al tensiunilor şi de
dezechilibrul curenţilor.
Pentru aplicarea metodei celor trei wattmetre, se porneşte de la expresia teoremei
Blondel, cu n = 3:
P  Re{S}  Re{U 1N I 1*  U 2 N I *2  U 3 N I *3 } 
 U 1N I 1 cos(U 1N , I 1 )  U 2 N I 2 cos(U 2 N , I 2 )  U 3 N I 3 cos(U 3 N , I 3 )
n
P  P1  P2  ...  Pk  ...  Pn   Pk (5.77)
k 1
Schema de montaj şi diagrama fazorială sunt reprezentate în Fig.5.47.
 Fig.5.47. Metoda celor trei wattmetre pentru măsurarea
puterii active în circuite trifazate.

Dacă wattmetrele sunt identice, circuitele lor de tensiune având aceeaşi rezistenţă
internă, punctul N îşi va lua un potenţial astfel încât să se situeze în centrul de greutate al
triunghiului tensiunilor U 12 ,U 23 ,U 31 . Puterea totală este dată de relaţia (5.77), indicaţiile
P1 , P2 , P3 ale wattmetrelor neavând, fiecare în parte, nici o semnificaţie fizică.
În cazul în care receptorul este conectat în stea şi se dă punctului N potenţialul
punctului N  al stelei (legătura punctată din Fig.5.47), indicaţia fiecărui wattmetru în parte
capătă semnificaţie fizică, corespunzând puterii active consumate pe o fază.
În cazul circuitelor trifazate alimentate cu tensiuni simetrice şi având curenţi
echilibraţi, diagrama fazorială este cea din Fig.5.48. Relaţia (5.76) devine:
3
 
 3
 

P  Re U kN I k   Re E k I k  (5.78)

k 1 
 
k 1 

având în vedere că U kN  E k . Deoarece:
E1  E 2  E 3 , I 1  I 2  I 3 şi  E, I   
se obţine:
P  3EI cos  3P1

Fig.5.47. Diagrama fazorială. Fig.5.48.Metoda unui singur wattmetru.

Cele 3 wattmetre au indicaţii identice. Este suficient să se utilizeze un singur

wattmetru, a cărui indicaţie P1 se multiplică cu numărul aparatelor. Wattmetrul trebuie montat
astfel încât bobina lui de curent să fie parcursă de curentul unei faze, iar bobinei de tensiune
să i se aplice tensiunea de fază E. Apare necesitatea realizării unui punct neutru artificial
(Fig.5.48).
 Fig.5.49. Metoda celor două wattmetre.

Pentru aplicarea metodei celor două wattmetre, se adoptă faza a doua ca fază de
referinţă (N = 2), expresia de calcul al puterii devenind:
P  Re{S}  Re{U 12 I 1*  U 22 I *3 } 
 U 12 I 1 cos(U 12 , I 1 )  U 32 I 3 cos(U 32 , I 3 )
P = P1 + P2 (5.79)
În Fig.5.49, sunt prezentate schema de montaj şi diagrama fazorială pentru un circuit
cu tensiuni nesimetrice şi curenţi dezechilibraţi.
Pentru cazul particular al circuitului cu tensiuni simetrice şi curenţi echilibraţi :
U12  U 23  U 31 ; I1  I 2  I3  I
rezultă din diagrama fazorială:
cosU 12 , I 1   cos30    ; cosU 32 , I 3   cos30   
Expresia (5.79) devine:
P  UI cos30     UI cos30     P1  P2 (5.80)
cu cele două componente:
P1  UI cos30    ; P2  UI cos30    (5.81)
Din (5.81) se calculează :
- puterea activă trifazată: P  P1  P2  3UI cos (5.82)
- puterea reactivă trifazată: Q  3 P1  P2   3UI cos  (5.83)

- defazajul: tg 
Q P  P 
 3 1 2 (5.84)
P P1  P2

Circuite trifazate cu conductor neutru

Pentru circuitele trifazate cu conductor neutru (n = 4), teorema lui Blondel are forma:
4
 

P  ReS   Re U kN I k  (5.85)

 k 1 

Puterea activă totală se poate măsura prin metoda celor 4 wattmetre (dacă potenţialul
punctului N are o valoare oarecare) sau prin metoda celor 3 wattmetre (dacă potenţialul
punctului N ia valoarea potenţialului uneia din faze).
În cazul metodei celor 4 wattmetre, relaţia (5.85) devine :
 
P  Re U 1N I 1  U 2 N I 2  U 3N I 3  U oN I o 
 U1N I1 cosU 1N I 1   U 2 N I 2 cosU 2 N I 2  
(5.86)
 U 3N I 3 cosU 3N I 3   U 0 N I 0 cosU oN I o 
P  P1  P2  P3  Po
Schema de conectare a wattmetrelor este indicată în Fig.5.50.a.
 a) b)
Fig.5.50. Metoda celor: a) 4 wattmetre; b) 3 wattmetre.

Cea mai folosită metodă este cea a celor 3 wattmetre, punctul N având potenţialul
neutrului (N = 0). Relaţia (5.85) capătă forma:
 
P  Re U 10 I 1  U 20 I 2  U 30 I 3
P  U 10 I1 cosU 10 , I 1   U 20 I 2 cosU 20 , I 2   U 30 I 3 cosU 30 , I 3 
P = P1+P2+P3 (5.87)
iar schema de montaj a wattmetrelor este prezentată în Fig.5.50.b.
În cazul unui circuit trifazat cu conductor neutru, cu tensiuni simetrice şi curenţi
echilibraţi, la care:
U10  U 20  U 30 ; I  I 2  I3 ; cosU 10 , I 1   cosU 20 , I 2   cosU 30 , I 3 
se constată că relaţia (5.87) ia forma particulară:
P  3U10 I1 cos   3P1
Puterea activă se măsoară cu un singur wattmetru (Fig.5.51), a cărui indicaţie se
multiplică cu 3.

Fig.5.51. Măsurarea puterii active

în circuite cu conductor
neutru, tensiuni simetrice
şi curenţi echilibraţi.