Sunteți pe pagina 1din 26

Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFI-


CATULUI DE COMPETENŢE
PROFESIONALE
NIVELUL 4 DE CALIFICARE

Tema

ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
MECANISMULUI
BIELĂ-MANIVELĂ

Indrumător,
Profesor Decu Valentina

Elev: Mihale Georgian Liviu


Clasa a XII-a I

iunie 2018

1
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

CUPRINSUL
Tema proiectului
1. Cuprinsul 1
2. Argumentul 3
3. Tehnologii generale aplicate 6
4. Cuprinsul procesului de reparatii 10
4.1.Pregatirea masinilor si instalatiilor 11
4.2.Demontarea utilajelor si instalatiilor 11
4.3.Curatirea si spalarea pieselor 13
4.4.Sortarea pieselor 13
4.5.Constatarea defectelor 14
5. Asamblarea mecanismului biela-manivela 16
5.1.Asamblarea mecanismului cu excentric 20
6. Presa cu excentric 21
6.1.Reglarea si centrarea dispozitivelor 22
6.2.Intretinerea preselor mecanice 23
7. Norme de tehnica securitatii muncii 24
Bibliografie 26

2
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

2.ARGUMENTUL
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi,
cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu
scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei recon-
versii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de com-
petenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale
sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au re-
prezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Stand-
ardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere
posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe
piaţa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel
încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la
exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie .
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abil-
ităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-
şi continue pregătirea la un nivel superior.Pregătirea forţei de muncă calificate în
conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe
strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea
în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului spe-
cific nivelul 4 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care
îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire sem-
nificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu


tema „ ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MECANISMULUI BIELA-
MANIVELA” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala
specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din com-
ponenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a aces-
tor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea
reparatiei.
3
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instala-


tiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un
numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si elimi-
narea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au
rezultate economice importante:
• micsoreaza opririle neproductive ;
• maresc perioada dintre reparatii ;
• reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila-


jelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in
unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si
chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate
piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de
contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, aco-
perirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si
din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza
coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafete-
le se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafete-
lor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si in-
stalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale
franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele,cutii de viteze
etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau
a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
✓ alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund con-
ditiilor de exploatare a pieselor;
✓ alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
✓ utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
✓ datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
✓ alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

✓ rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea in-


corecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-
temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu
a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea
metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii
principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru sta-
bilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei
si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele bati-
urilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrau-
tateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

3.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


Utilajele, oricat de bine ar fi executate, intretinute si exploatate, in timpul
functionarii sufera un process continuu de uzura.
Exploatarea rationala si deservirea corecta (curatirea si ungerea minuti-
oasa) a utilajului nu opresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.
Pe masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelu-
crate, iar consumul de energie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta
cunoasterea limitelor de serviciu a pieselor (a limitelor de uzura). Prin limita de
uzura se intelege limita abaterii dimensionale a unei piese de masina sau limita
maxima a fost redusa intr-o masura inadmisibila.
Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar reme-
dierea lor consta obisnuit din simple reglari, continuindu-se insa exploatarea,
uzurile pieselor cresc, iar defectiunile lor se extend si asupra ansamblurilor,
astfel incat remedierea acestora necesita un volum mare de munca.
Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume:
1. reparatii executate in functie de necesitati;
2. reparatii planificate;
3. reparatii executate dupa constatare (revizie);
4. reparatii prevenite planificate;
Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la
aparitia defectiunilor.
Sistemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in
reparatie la intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.
Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in
urma reviziei planificate. Sistemul de reparatii preventive planificate este cel
mai des folosit, datorita urmatoarelor avantaje:
• preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de
functionare;
• mareste durata de functionare intre reparatii.
In functie de complexitatea si importanta lor reparatiile pot fi:
1. curente
2. mijlocii
3. capitale

6
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Reparatiile curente sunt relative de mica importanta si se efectueaza


atunci cand s-a produs defectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara
scoaterea din serviciu a acesteia.
Reparatiile curente urmaresc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor
a caror uzura nu mai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparatiilor
curente se executa urmatoarele operatii:
✓ curatarea, stergerea si ungerea masinii;
✓ spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea de-
fectelor de suprafata;
✓ schimbarea pieselor uzate;
✓ spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire;
✓ schimbarea uleiului si a lichidului de racire;
✓ verificarea si repararea utilajului electric;
✓ vopsirea partiala a masinii.
Reparatiile mijlocii asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a ma-
sinii pana cand subansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de
uzura admise, cand masina urmeaza a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile
mijlocii cuprinde, in esenta, aleleasi operatii ca si la operatiile curente, insa ex-
tinse asupra unui numar mai mare de piese si subansambluri de masini .
In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de ma multe ori in
intervalul dintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare,
de fiecare data, unul sau ma multe subansambluri. In aceasta perioada (ciclu de
reparatii), unele subansambluri pot suporta una sau mai multe reparatii, iar altele
nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la care au ajuns si care este condi-
tionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in exploatare.
In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile
curente, se executa si operatii de mai mare complexitate, cum ar fi:
✓ repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate;
✓ repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire;
✓ reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica;
✓ razuirea penelor mesei, a suportilor, a carucioarelor etc.;
✓ reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor;
✓ reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura
precizia prescrisa la masina;
✓ verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.
Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fixe se efectueaza pe loc,
dupa care masina se verifica la functionarea in sarcina si se preda cu proces-
verbal sefului de atelier.

7
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Reparatiile capitale se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul func-


tionarii, au suferit un proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin
scoaterea din serviciu a utilajului pentru o perioada mai mare de timp.
In cursul reparatie capitale se executa toate lucrarile prevazute la
reparatiile curente si mijlocii si, in plus, urmatoarele operatii:
✓ demontarea completa a masinii si repararea batiului;
✓ refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire;
✓ reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate;
✓ verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal;
✓ refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale
mecanismelor de actionare electrica si hidraulica .
Reparatiile capitale se executa in atelierul mesanicului-sef sau in ateliere
productive, de catre specialistii din atelierul mecanicului-sef.
In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 50% din piesele compo-
nente ale unei masini, care au suferit un proces continuu de uzura
Indiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se im-
pune studierea carti tehnice a masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de
demontare, nedemontandu-se nimic in plus in afara pieselor sau ansamblelor
necesare.
In cazul in care seful echipei sau muncitorii care urmeaza sa faca
reparatiile nu cunosc masina sau instalatia pe care trebuie sa o repare, trebuie
cerute consultatii tehnice maistrului sau a unui specialist. Pe baza studierii expe-
rientei existente in intreprinderile din diverse tari, s-au putut stabili anumite reg-
uli universal valabile pentru reparatii, a caror prezentare sintetica este
urmatoarea:
✓ sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca in exces pentru demon-
tarea pieselor;
✓ rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cu grija, netrebuind
fortati la demontare, iar la inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu
sunt deteriorate sau uzate suprafetele active;
✓ nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare;
✓ nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost stranse inegal in suruburi
sau buloane;
✓ rulmentii nu se vor incalzi excesiv in vederea montarii;
✓ toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce
lovituri sau fisuri;
✓ sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de
reparatii;

8
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

✓ sa nu se lase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cu-


vertura de protectie din prelata panzata sau material plastic;
✓ sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asam-
blate,deoarece prin aceasta se fixeaza impuritatile si se uzeaza piesele;
✓ in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul
pentru demontare, se vor folosi numai ciocane din material plastic, cu-
noscand ca ciocanele din alama sau plumb lasa urme pe piese;
✓ pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat;
✓ sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a
mainilor, deoarece acestea lasa scame care pot deveni depozite de materi-
al abraziv care sa uzeze piesele, folosindu-se hartia sau tifonul care nu
permit destramarea fibrelor;
✓ dupa indoirea la cald, conductele trebuie curatate in interior de zgura care
ar putea perturba instalatia hidraulica in functionare;
✓ inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina,
ulei si murdarie, deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii;
✓ piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posi-
bil, sa se faca schema de montaj;
✓ reparatia trebuie sa fie de calitate inalta;
✓ dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor;
✓ sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori mici
✓ putand duce la rebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor;
✓ ghidajele masinilor-unelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv;
✓ suprafetele de ghidare trebuie polizate la cotele optime pentru asigurarea
ungerii si, deci, a functionarii cu uzuri minime pe durata normala de ser-
viciu a masinilor;
✓ materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupa ana-
liza de laborator care confirma calitatea lor;
✓ sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curat-
ire si de protectie ale masinilor;
✓ sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii
, desenarea pieselor cu anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utila-
jelor;
✓ dupa examinarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei
trebuie facute propuneri pentru modernizarea acelor piese care se uzeaza
rapid;
✓ pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparato-
rii pentru a afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si an-
duranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
pentru reparatiile ulterioare.
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masi-
na este bine reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia mas-

9
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

inii, inclusiv piesa de proba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este
corespunzatoare calitativ si se incadreaza ca timp de prelucrare in randamentul
stabilit.
Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau
reparatiei in cartea de evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat
piesele care au fost inlocuite cat si cauzele care au condus la defectarea lor.

4.CUPRINSUL PROCESULUI DE REPARATII


Executarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si
cost redus, se obtine prin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnolog-
ice moderne in lucrarile de reparatie.
In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. Se
experimenteaza mai multe procese tehnologice la repararea pieselor si a su-
bansamblurilor, dupa care se alege ca proces tehnologic tip acela care a dat cele
mai bune rezultate. Acest proces tehnologic se aplica ulterior la repararea tuturor
pieselor asemanatoare. Tipizarea lucrarilor de reparatii are si avantajul ca se pot
folosi disozitive de control, de reparatie, auxiliare si diverse, ceea ce contribuie
la reducerea duratei reparatiilor.
Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie (curenta,
capitala) si se intocmeste un raport cu volumul lucrarilor de executat,procesul
aplicat si conditiile de executie.
Procesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri:
1. proces tehnologic de reparatie individual;
2. proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege pro-
cesul tehnologic cel mai potrivit.
In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de
acelasi fel este restrins, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual.
Pentru reparatiile capitale, cind exista un numar suficient de mare de utilaje de
acelasi fel, devinde eficienta reparatia pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde
urmatoarele operatii:
1. primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;

10
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;


5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului sau instalatiei;
9. rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei;
10. vopsirea;
11. predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.

4.1.PREGATIREA MASINILOR SI INSTALATIILOR PENTRU


INTRAREA IN REPARATIE
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul
tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-
energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a
masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii
tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt
defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior
la intregirea activitatii de constatare a defectelor.

4.2.DEMONTAREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR


Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante
din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie pre-
cedata de:
a. studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
b. stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fix-
are al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive
adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata
o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este
cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demon-
tare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita de-
formarea lor la depozitare. Batiurile mari si grele raman, in vederea reparatiei, la
locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.

11
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt


asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit su-
prafetele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se in-
scriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patra-
ta,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demon-
tarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in contin-
uare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se
acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecali-
brate), de preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbina-
rea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca
stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta
se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurub-
area piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii
filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se
demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se
scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija
filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind
diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind di-
ametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind
forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul
suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip
surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca ure-
chile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma
surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora.
Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor
tipuri de prese.

12
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,


arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau
chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este
permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan
se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint
si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive
si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a
se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l de-
teriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai
prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se
demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100°C.
Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele
se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite
la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza
la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C. Incalzirea trebuie sa se faca
repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
4.3.CURATIREA SI SPALAREA PIESELOR
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in
apa, avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru
de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al
maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea me-
canizata se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau
ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei
13
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul


spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile compo-
nente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua
faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face
intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80°C. Daca dupa spalare se
constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de
emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei
mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se
freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina.
Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea
rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

4.4.SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR DE


CONSTATARE
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca
natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul man-
operei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura
pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de
vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura
si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii
pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la
feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat
se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este eco-
nomic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita
maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se
inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau repro-
ducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care
se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa
se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.

14
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul


de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual,
costul reparatiei.

4.5.CONSTATAREA DEFECTELOR
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata
de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e
cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
• de exploatare;
• de fabricatie;
• de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul pro-
cesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente
cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice
prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiec-
tare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic
sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai po-
trivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea de-
fectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele
criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme
de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare.
Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de
spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau
deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara
urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele lat-
erale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire
si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi elimi-
nate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar gener-
atoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la con-
trolul cu vopsea aceasta acopera ¾ din suprafata conului.

15
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte


ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se contro-
leaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis
trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot
infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este
controlul cu ultrasunete.

5.ASAMBLAREA MECANISMULUI BIELĂ-


MANIVELĂ
Organele principale ale mecanismului bielă-manivelă sînt: manivela (une-
ori, arborele cotit), biela, lagărele paliere şi cele de bielă, bolţurile de piston şi
cele ale capului de cruce, roata de cuxea etc.
Montarea mecanismului bielă-manivelă începe cu montarea bielelor pe arborele
cotit şi continuă cu aşezarea arborelui în lagăre şi reglarea jocurilor.
Montarea bielelor. Biela reprezintă elementul de legătură între piston şi
arborele cotit. Construcţia bielelor este diferită de la un motor la altul, atît în ce-
ea ce priveşte capetele cît şi corpul. In figura 5.1 sînt reprezentate două biele
deschise dife-rite între ele prin forma capului mare. In afara bielelor deschise
(avînd capul mare închis cu un capac) se folosesc mai rar şi biele închise.

Fig.5.1

Capătul mic al bielelor poate fi construit în diverse moduri, aşa cum este repre-
zentat în figura 5.2.
Bielele motoarelor cu turaţie mare şi cu mulţi cilindri se sortează după greutate
înainte de montare. Dintre operaţiile de control ale bielei, cea mai importantă

16
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

este verificarea paralelismului axelor alezajelor capetelor. Acest control se face


cu ajutorul dispozitivului reprezentat în figura 5.3.

Fig.5.2 Fig.5.3

Biela 3 se montează cu capul mare pe dornul extensibil . In alezajul capului mic


se introduce un bolţul. Pe bolţ se montează prisma 5, prevăzută cu trei ştifturi 6,
prin care ea se reazemă pe suprafaţa plăcii dispozitivului 1. Dacă axele nu sînt
paralele, unul din aceste ştifturi nu va atinge suprafaţa plăcii. Jocul dintre ştift şi
suprafaţa plăcii se măsoară cu ajutorul unui calibru de interstiţii şi nu trebuie să
fie mai mare de 0,03...0,05 mm.
Montarea bielei se începe cu montarea capului bielei pe manetonul arbo-
relui cotit. întrucît bielele vin, de obicei, la locul de montare complet prelucrate,
ele se verifică numai după fusul arborelui şi, în caz de nevoie, se ajustează.
Apoi, se montează capacul, fixîndu-se cu ajutorul piuliţelor.
Capacul se fixează, în majoritatea cazurilor, prin două buloane din oţel special.
Strîngerea se face cu piuliţe lungi, de construcţie specială, avînd filet cu pas mic
şi toleranţe foarte strînse.
Fixarea capului pe bielă, într-o poziţie precisă şi fără joc, este foarte im-
portantă. Jocurile corecte în lagăr sînt de cîteva sutimi de milimetru; este deci
absolut necesar ca poziţia capacului să nu se poată schimba deloc între două
demontări. In acest scop, găurile capacului se execută cu toleranţe foarte strînse
faţă de şuruburile respective. De aceea, la majoritatea bielelor, capacele nu se
pot introduce pe şuruburile încastrate în corp decît prin baterea uşoară cu un cio-
can de lemn.
In scopul unei asamblări cît mai rigide, suprafeţe de strîngere ale capacului pe
bielă trebuie să fie perfect plane, atît la bielă, cît şi la capac.

17
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

La unele biele, între aceste suprafeţe se introduc adaosuri din tablă de alamă, de
0,1...0,2 mm grosime (fig. 5.4). Aceste adaosuri asigură o ajustare rapidă a lagă-
rului.
Aşezarea şi montarea arborelui în lagăre. înainte de aşezarea arborelui în
lagăre se controlează montarea acestora.
Arborele se aşază în lagăre simultan cu toate fusurile, după care se montează
capacele.
In cazul cînd construcţia prevede montarea unor adaosuri reglabile între
suprafeţele de contact ale cuzineţilor, ele trebuie să aibă grosime uniformă şi să
fie montate pe ambele părţi ale cuzinetului. Pentru a se evita deplasarea adaosu-
rilor, ele se blochează cu ştifturi.
Grosimea unei garnituri de adaosuri variază între 0,5 şi 5 mm. Numărul adaosu-
rilor este de 5—20 bucăţi; grosimea fiecărui adaos variază între 0,1 şi 0,8 mm.
De remarcat că la montarea în lagăr trebuie să se aibă grijă ca adaosurile groase
să fie în contact cu corpul lagărului, iar cele subţiri cu capacul acestuia. Acest
procedeu uşurează reglarea rapidă a jocului de ungere la prima sau la a doua
montare a lagărului.
La unele tipuri de lagăre, adaosurile nu servesc la reglarea jocului intre
arbore şi cuzinet, ci la reglarea etanşeităţii ajustajului dintre cuzinet şi corpul
lagărului.
La montarea capacelor lagărelor trebuie verificată coincidenţa semnelor de reper
de pe capac şi corp.
Capacele se montează pe şuruburi cu lovituri uşoare date eu un ciocan moale.
Se strîng apoi piuliţele de fixare a capacelor. Piuliţele se înşurubează două cîte
două, începînd de la lagărele din mijloc şi terminînd cu cele de la capete.
Pentru asigurarea unei strîngeri uniforme se recomandă folosirea cheilor
cu decuplare automată sau a cheilor dinamometrice.
Arborele montat în lagăre se roteşte uşor, se scot capacele şi, după aspectul pete-
lor de vopsea lăsate pe suprafaţa de frecare, se apreciază ajustajul fusurilor. In
cazul cînd ajustajul dintre fus şi cuzinet nu corespunde condiţiilor tehnice prevă-
zute, se execută o nouă ajustare.

Fig.5.4.

18
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

După ajustarea definitivă, fusurile şi cuzineţii se spală, se usucă şi se ung


cu unsoare, apoi urmează montajul definitiv.
Montarea pistoanelor. Inainte de montarea pistonului pe bielă, pe el se in-
troduc segmenţii de ungere şi cei de compresie. Pentru economisirea timpului şi
evitarea ruperii segmenţilor, aceştia se introduc în locaşurile de pe piston cu aju-
torul unor cleşti speciali (fig. 5.5). Aceşti cleşti lărgesc segmenţii pînă cînd dia-
metrul lor interior devine mai mare decît diametrul pistonului. După introduce-
rea segmentului în dreptul locaşului de pe piston, el este lăsat liber şi se strînge
datorită elasticităţii sale.

Fig.5.5

Montarea pistonului cu biela se realizează prin intermediul bolţului de pis-


ton. Pentru montare, se introduce capul bielei în piston în aşa fel încît găurile
pentru bolţ din piston şi din capul bielei să coincidă, după care se introduce
bolţul în găuri. Fixarea axială a bolţului (fig. 5.6) se realizează, în general prin
inele elastice de siguranţă sau prin aplicarea la capetele sale a unor pastile dintr-
un metal care să nu uzeze pereţii cilindrului.

Fig.5.6
19
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

5.1. ASAMBLAREA MECANISMULUI CU EXCENTRIC

Mecanismul cu excentric reprezintă o variantă a mecanismului bielă-


manivelă, la care raza manivelei este mică, iar rolul manivelei este îndeplinit de
un disc excentric. Excentricul poate fi dintr-o bucată sau asamblat din mai multe
bucăţi.
Rolul unui mecanism cu excentric constă în transformarea mişcării de rotaţie în
mişcare rectilinie-alternativă.
In figura 5.7 este reprezentat un mecanism cu excentric. El constă dintr-un disc
(excentric) 2, fixat pe arborele 3, prin pana 8. Axa arborelui şi a discului nu co-
incid. Distanţa R dintre axe (excentricitatea) reprezintă raza manivelei.
Discul este cuprins de un colier demontabil 1, strîns cu şuruburile 4. Coli-
erul se îmbină cu biela 7, la a cărei furcă este legat articulat, prin intermediul
bolţului 5, culisoul cu mişcare rectilinie-alternativă (de exemplu, berbecul unei
prese).
Mecanismul cu excentric se montează în felul următor.
Se fixează discul pe arbore cu ajutorul penei.
Arborele cu excentric se aşază în lagăre şi se verifică. Se fixează semicolierul
inferior pe capătul bielei. Cele două semicoliere sînt unse cu ulei mineral şi se
strîng pe disc, astfel îneît colierul să alunece uşor în jurul discului, fără să aibă
însă jocuri mari.
Jocul dintre excentric şi colier se reglează prin introducerea adaosurilor 9 între
semicoliere. In timpul funcţionării mecanismului, pe măsura uzării lui, jocul se
măreşte, dar poate fi readus la valoarea iniţială, prin scoaterea pe rînd a adaosu-
rilor.
După ce mecanismul cu excentric este montat, se îmbină culisoul cu furca bielei,
cu ajutorul bolţului 5.
In final, se reglează poziţia cursei culisoului cu ajutorul întinzătorului 6
(de fapt, o piuliţă cu filet stînga-dreapta).
Controlul asamblării mecanismului are drept scop verificarea perpendi-
cularităţii arborelui excentricului faţă de ghidajele, culisoului. Se previn astfel
eventualele dezaxări ce ar duce la uzarea rapidă a ghidajelor berbecului şi a su-
prafeţelor de lucru ale excentricului şi ale colierului.
La unele prese se utilizează mecanismul cu dublu excentric la care între
excentric şi colier, se interpune o bucşă excentrică. în funcţie de poziţia lor, cele
două excentricităţi — ale excentricului şi ale bucşei — se adună sau se scad,
permiţînd astfel reglarea mărimii cursei.

20
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Fig.5.7

6.PRESA CU EXCENTRIC
Presa cu excentric se construieşte pentru forţe de presare intre 5 000 şi
100 000 kN.
Principalele părţi componente şi modul de lucru al preselor cu excentric rezulta
din schema de principiu prezentată in figura 6.1. Motorul 1 transmite mişcarea la
volantul 2 pe axul căruia se găseşte arborelecu excentric 3. Pe acesta se montea-
ză biela 4 de care se fixează berbecul 5. Semimatriţa superioară 6 se montează
pe berbec, iar semimatriţa inferioară 7 pe masa presei 8, care face corp comun
cu batiul acesteia. Arborele cu excentric poate fi: cu manivelă , tip arbore cotit ,
sau cu cama.

Fig.6.1

21
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

6.1.REGLAREA ŞI CENTRAREA DISPOZITIVELOR ŞI UTI-


LAJELOR ÎN VEDEREA OPERAŢIILOR DE PRESARE LA
RECE .
Operaţia de reglare este caracteristică în special preselor pe care se execu-
tă lucrări de tăiere sau de formare cu stanţe sau matriţe. Operaţia este efectuată
de reglorul secţiei şi cuprinde următoarele lucrări:
1. omologarea stanţelor şi matriţelor noi;
2. reglarea stanţelor sau matriţelor în vederea executării pieselor în procesul de
fabricaţie;
3. urmărirea funcţionării preselor şi a stanţelor sau matriţelor şi înlăturarea even-
tualelor defecţiuni.
Prin omologarea unei scule se înţelege experimentarea funcţionării ei la primirea
din secţia de sculărie. Operaţia se execută în prezenţa maistrului de atelier şi a
tehnologului secţiei de sculărie. În cadrul omologării, după efectuarea operaţiei
de reglare, se execută un număr restrîns de piese, se controlează şi dacă acestea
corespund documentaţiei tehnice scula respectivă poate fi folosită la producţia în
serie.

Fig.6.2.Presa
(1-carcasa; 2-ax; 3-volant; 4-berbec; 5-masa; 6-batiu; 7-culisor; 8-excentric)

Operaţia de reglare propriu-zisă se execută în felul următor:


• se lubrifiază bucşele şi ghidajele şi se închide matriţa;
• prin rotirea volantului 3, se aduce culisorul 7, în punctul mort exterior;
• se aşază stanţa sau matriţa pe masa presei 5;
• se deplasează masa presei pe verticală până când cepul de prindere intră în cu-
lisorul presei 7;
• se fixează placa de bază pe masa presei şi cepul de prindere pe culisorul presei;

22
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

• se reglează cursa culisorului în funcţie de grosimea materialului sau adâncimea


de ambutisare;
• se aşază un material sau preşpan pe partea inferioară a sculei, se coboară poan-
sonul în poziţia de lucru şi se cercetează modul de imprimare a elementelor acti-
ve pe materialul de încercat, trăgându-se apoi concluzii asupra centrării celor
două părţi ale sculei.
După efectuarea reglării se controlează primele piese cu documentaţia tehnică şi
în cazul în care acestea corespund, operaţia de presare poate continua.
În timpul lucrului pot interveni defecţiuni care necesită următoarele operaţii:
• înlocuirea poansoanelor de perforare;
• centrarea stanţei sau a matriţei;
• înlocuirea elementelor elastice;
• ascuţirea elementelor tăietoare.
De asemenea, în timpul lucrului, reglorul va urmări calitatea lubrifierii piesei
sau semifabricatului, strângerea şuruburilor de fixare a sculei şi funcţionarea uti-
lajului.
6.2.INTRETINEREA PRESELOR MECANICE
Intreţinerea preselor mecanice prezintă lucrări comune în ceea ce priveşte
ungerea maşinii care trebuie făcută în conformitate cu prescripţiile din cartea
maşinii:
➢ verificarea tuturor pieselor asamblate în care scop se controlează periodic
strîngerea şuruburilor de la glisiere şi de la lagăre;
➢ curăţirea ambreiajelor şi a frînelor; verificarea jocurilor din lagăre;
➢ după o perioadă de 3 000 de ore de exploatare, rulmenţii vor fi spălaţi cu
benzină şi umpluţi cu unsoare de rulmenţi specială, rezistentă la tempera-
turi mari şi neacidă;
➢ verificarea funcţionării motoarelor electrice, a reductoarelor şi a întregului
sistem de transmitere a mişcării.
In plus, faţă de aceste lucrări, presele cu fricţiune mai necesită verificarea
axului roţilor volante, a axului cu şurub şi a bucşei de bronz a acestui ax din ba-
tiul maşinii, iar la presele hidraulice trebuie acordată atenţie etanşeităţii pistoa-
nelor faţă de cilindri în care lucrează, ungerea pieselor în frecare şi ungerea
coloanelor de ghidare.
Exploatarea maşinilor trebuie să se facă raţional, ţinandu-se seama de teh-
nica securităţii muncii.
In general, presele nu se încarcă decît cu 60—70% din forţa nominală, pentru a
se evita o uzare prematură.
Manipularea acestora se va face numai de către personal calificat şi instruit în
acest scop.

23
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUN-


CII LA INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa
datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in func-
tie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metale-
lor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric
precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
• la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea
unui maistru sau sef de echipa;
• uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
• inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric princi-
pal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREA-
ZA”
• la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate de sprijinire a acestora;
• dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
• inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
• darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
• in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
• la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se
vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere
a incendiilor;
• soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
• piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
• la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie pro-
tectoare pentru a preveni actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
• nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; Principalele cauze care
produc accidente Ia aceste maşini sînt datorate defecţiunilor a mecanismele
de acţionare, ghidare, frînare sau rigidităţii scăzute sau din cauza uzării la ma-
triţe şi stanţe;
Aceste defecţiuni sînt specifice fiecărui utilaj sau sculă.Pentru evitarea acciden-
telor cauzate de manevrarea pieselor la foarfece şi prese, este necesar ca aceste

24
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

maşini să fie prevăzute cu apărători de protecţie şi dispozitive de siguranţă şi


protecţie.
Apărători le trebuie să protejeze transmisiile de curele, roţi dinţate,conurile de
fricţiune, tablourile cu siguranţe electrice etc. Aceste apărători lipsesc în mod
distinct, fiind comune la toate utilajele.
Dispozitivele de protecţie la foarfecele-ghilotină se montează atît în zona de tă-
iere prin rigle de protecţie reglabile, cît şi prin dispozitive de pornire ale maşinii,
pentru eventualele atingeri involuntare ale pedalei.
Intru-cît pedalele foarfecelor-ghilotină sînt în formă de bare pe toată lungimea
batiului, se folosesc trei apărătoare rabatîndu-se numai aparătoarea din dreptul
operatorului care lucrează la foarfece.
Suplimentar, foarfecele este dotat şi cu grilele de protecţie .
Intrucît semifabricatele şi materialele debitate prezintă muchii ascuţite, obligato-
rie purtarea de către personalul muncitor a mănuşilor sau palmarelor, a şorţurilor
etc.
La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente sînt cauzate de repe-
tarea loviturii în lipsa comenzii. Protecţia împotriva loviturilor duble se face cu
dispozitive care blochează mecanismul de declanşare a mişcării,dispozitive de
protecţie cu grătar, dispozitive electrice cu celulă fotoelectrică, dispozitive de
declanşare cu ambele mîini, pedala fiind suspendată etc.

Fig.7.1.Efectele sociale şi economice ale accidentelor de munca

25
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)


http://www.iprotectiamuncii.ro/
2.Intretinerea tehnica a utilajelor
http://www.scribd.com
3.Imagini
http://www.google.com
4.Lucrari de intretinere si reparatii MEdCT–CNDIPT / UIP 2008
5.Tehnologia asamblarii si montajului Gheorghe Ion s.a.
Editura Didactica si Pedagogica 1978
6.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
ing.N. Huzum, ing. G. Ranz
Editura Didactica si Pedagogica 1979
7.Actionari pneumatice in mecatronica
http://www.scribd.com
8.Lacatuserie Generala Mecanica
http://www.scribd.com

26