ELVETIA

CUPRINS

1. Introducere

2. Capitolul I: Consideratii privind comertul international cu servicii turistice

3. Capitolul II: Prezentarea geografica-resurse naturale si antropice-, demografica si economica

4. Capitolul III: Relatiile internationale cu alte tari

5. Capitolul IV: Statistica turismului international

6. Concluzii

Introducere

In aceasta prima pagina nu voi face altceva decat sa incerc a-mi justifica alegerea facuta. De
ce Elvetia? Pentru ca aceasta tara reprezinta Europa in miniatura, concentrand multe din contrastele
existente pe continentul european si oferind o mare diversitate de atractii turistice (naturale cat si
antropice). Avand in vedere ca suprafata tarii nu este foarte mare iar sistemele de transport sunt foarte
bine puse la punct, toate obiectivele sunt usor accesibile pentru turisti. Vezi in Anexe figura numarul
1.
Acest teritoriu ocupat de celti, pe care romanii si Cezar l-au inclus in Imperiul Roman, si care
mai tarziu a fost ocupat de triburile germanice a caror prezenta se face simtita si astazi, formeaza una
dintre cele mai dezvoltate si bogate tari la nivel mondial.
Din punctul meu de vedere Elvetia este o tara de admirat. De ce spun asta? Pentru ca si-a
dobandit independenta inca din anul 1291, devenind federatie din 1848 si reusind sa-si mentina
neutralitatea atat politic, cat si militar, ceea ce-i permite Elvetiei sa gazduiasca diferite organizatii
internationale cum ar fi: Organizatia Natiunilor Unite, Organizatia Comerciala Mondiala, Crucea
Rosie si nu numai.
Confederatia Elvetiana este o tara plurilingva dispunand de patru limbi oficiale dintre care
amintim: franceza, germana, italiana si romansa, aceasta din urma reprezentand limba nationala.
Pentru a evita una din cele patru limbi oficiale, denumirea oficiala a tarii este cea latina de
Confederatio Helvetica, care se traduce prin Confederatia Helvetica, denumire des intalnita.
Prescurtarea HC deriva din aceasta denumire latina.
Ca diviziune administrativa Elvetia prezinta 23 de cantoane dintre care: Aargau, Appenzell
Ausserrhoden, Appenzell Innerrhoden, Basel-City, Basel-Country, Berne, Fribourg, Geneva, Glarus,
Graubünden, Jura, Lucerne, Neuchâtel, Nidwalden, Obwalden, Schaffhausen, Schwyz, Solothurn, St.
Gallen, Thurgau, Ticino, Uri, Valais, Vaud, Zug, Zürich.
Din pacate nu am cunoscut bucuria de a vizita aceasta tara, dar ea ramane prioritatea intre
tarile Europei. In topul destinatiilor turistice europene Elvetia ocupa locul 6 dupa Franta, Spania,
Italia, Austria si Germania.
Este o tara ce prezinta un mare potential turistic bine valorificat. Acest lucru este demonstrat
de balanta de plati a tarii. 1Prin turism cei 15 milioane de turisti sositi in Elvetia contribuie la
economia tarii cu aproximativ 8-9 miliarde dolari anual.

I. Consideratii privind comertul international cu servicii turistice

In capitalismul liberei concurente, comertul exterior reprezenta principala cale de desfasurare a

relatiilor economice internationale intre statele lumii.
Avand in vedere faptul ca economia Elvetiei se bazeaza in special pe sectorul serviciilor putem
afirma ca un sfert din acest sector este reprezentat de ramura financiara. Sectorul bancar joaca un rol
foarte important, generand aproape 15% din GDP. Aproximativ 1/3 din comertul privat bancar
international este controlat in Elvetia. Acest fapt se datoreaza mai multor factori dintre care: pozitia
geografica in centrul Europei, stabilitate politica, inflatie scazuta, marea dezvoltare a serviciilor
industriei financiare si stricta aderare la legile secrete ale bancii.
Investitiile externe sunt principalul instrument de dezvoltare a relatiilor economice internationale.
Serviciile turistice oferite de Elvetia prin intermediul carora se realizeaza comertul international
sunt legate de lanturile hoteliere, restaurante (fransiza Mc’Donalds) si trasporturi (Swizz Air Lines).
2
„Lantul hotelier Holiday Corporation dispune de un hotel si in Elvetia, fiind prezent si in
Germania, Franta, Belgia, Olanda, Italia, Iugoslavia, Austria, Gibraltar, Grecia, Luxemburg, Polonia,
Spania. Firma urmeaza sa se extinda si in italia, croatia, Spania, Portugalia si alte tari.

1
Matei Horia C., Negut Silviu, Nicolae Ion, Enciclopedia Statelor Lumii, Editura Meronia, Bucuresti, 2004;
2
Uscatu Teodor, Organizarea si conducerea activitatilor de turism, Editura Credis, Bucuresti, 2006;

2
 Lantul hotelier Intercontinental a fost creat in 1946 fiind si el prezent in Geneva. A fost infiintat
ca filiala a companiei de avioane Pan American care apartine din anul 1981 grupului britanic Gran
Metropolitan PLC cu sediul la Londra (lantul Intercontinental are sediul la New York).
Hiton International prezent in Zurich isi dispua cu Intercontinentalul unul dintre primele locuri in
ordinea preferintelor turistilor in ceea ce priveste confortul. Cu sediul la New York, lantul ocupa
locul 17 la nivel mondial fiind raspandit in 15 tari ale lumii. O atentie deosebita in cadrul acestui lant
hotelier este acordat calificarii personalului. Pentru asta se organizeaza periodic concursuri cu premii
cum ar fi premiul Maurice Raymond. La acordarea premiului se au in vedere mai multe criterii:
calitatea preparatelor si bauturilor, calitatea serviciului prestat, primirea clientilor si politetea, creatii
gastronomice, nivelul profesional de pregatire, rentabilitatea.
Intre firmele franceze se detaseaza grupul Accor cu sediul in Evry care include lanturile hoteliere
Novotel prezente in Berna si Zurich, Sofitel prezent in Zurich, Ibis prezent in Zurich, Mercur. Grupul
ocupa pozitia a zecea in lume cu 60 mii camere in 500 de hoteluri intalnite in 60 de tari avand retele
de restaurante, birouri de voiaj etc. Jumatate din volumul activitatii grupului se desfasoara in Europa
(56%), apoi in Africa (24%), America (10%). Forta grupului consta in calitatea si originalitatea
produselor oferite, calificarea si calitatea personalului. In cadrul grupului Novotel este primul lant
hotelier care a acordad gratuitati copiilor in varsta de pana la 12 ani cazati in acceasi camera cu
parintii, facilitate acordata din anul 1967 cand s-a inaugurat primul Novotel.

II. Prezentarea geografica-resurse naturale si antropice -,

demografica, economica a Elvetiei

Elvetia se afla in Europa Centrala, fiind marginita de Germania, Austria, Italia, Liechtenstein si
Franta.
Apartine celor mai muntoase tari europene, avand peste 70% din suprafata acoperita de Alpi,
fiind si tara cu cea mai mare altitudine medie din Europa. Alpii elvetieni (Bernezi, Leopontini,
Vallici, Glarici si Reticoni) fac parte din cel mai intins lant muntos al Europei, remarcandu-se prin
varfurile ascutite si trecatorile abrupte (vezi fig. 2). Intre culmile alpine exista foarte multe pasuri si
trecatori ce permit accesul turistilor dinspre Italia catre Franta, Elvetia, Germania si Austria. Dintre
cele mai importante amintim: St. Bernard, Simplon, Grimsel, Gottard, San Bernardino, etc. Cele mai
importante rauri sunt Rhin, Rhone, Ticino si Inn.
Elvetia este de asemenea renumita pentru numeroasele sale lacuri, cele din regiunea alpina fiind
de o frumusete deosebita. Printre cele mai importante lacuri se numara Lacul Geneva (vezi figura 3),

3
Lacul Lugano, Lacul Maggiore, lacuri ce se intind si in afara granitelor elvetiene si Lacul Neuchatel,
Lacul Lucerne si Zurich, Briensee si Thunersee, care se află in interiorul teritoriului elvetian.
Resursele antropice sunt intalnite in orasele elvetiene.
Cel mai mare oras al Elvetiei, dar nu si capitala, este Zurich (vezi Fig. 4) este cel mai important
centru financiar si de afaceri, cunoscut in intreaga lume mai ales pentru sectorul bancar, cea mai
atractiva zona de cumparaturi din Zurich fiind Bahnhofstrasse.
Geneva orasul cosmopolitan al Elvetiei (vezi Fig. 5), este situat pe malul Lacului Geneva, in
partea din Elvetia unde se vorbeste limba franceza, reprezintand punctul de intalnire al intregii lumi,
aici aflandu-se dupa cum am mai spus sediul Natiunilor Unite, Centrul Intalnirilor Internationale,
Capitala Pacii, Crucea Rosie.
Berna (vezi Fig. 6) este un oras medieval. Partea veche a orasului detine circa 6 kilometri de
strazi, alei romantice, fantani impodobite cu statui, trotuare acoperite cu arcade. Se impun fortaretele,
manastirile, catedralele si cetatile. Atmosfera medievala, cu magazine aflate in pivnitele caselor si cu
o multitudine de muzee, teatre, cafenele si restaurante este completata de cladirea Parlamentului
Elvetian (aflata in mijlocul orasului vechi). De aici se pot vizita majoritatea obiectivelor turistice din
Elvetia, toate orasele fiind accesibile in mai putin de o zi.
Cel mai vechi oras universitar al Elvetiei, Basel (vezi Fig. 7, 8 si 9) este un oras situat pe raul
Rhin si foarte aproape de Muntii Jura, la granita cu Franta si Germania. Orasul detine peste 30 de
muzee, galerii de arta si teatre. Turistii care ajung în Basel pot vizita zona veche a orasului cu
numeroase magazine, sau pot face excursii in zonele invecinate din Germania si Franta si în zonele
rurale de langa oras.
Laussane (vezi Fig. 10) este un oras pitoresc, construit pe 3 coline de langa Lacul Geneva si
inconjurat de podgorii si de Alpi. Orasul medieval cuprinde numeroase alei, magazine, cafenele si
restaurante. In oras au loc pe toata durata anului festivaluri, congrese si conferinte. Cele mai
importante obiective turistice sunt Universitatea si Catedrala. Orasul gazduieste Muzeul Olimpic, cel
mai vizitat obiectiv turistic din Elvetia; Baletul Béjart din Lausanne este unul dintre cele mai
renumite din lume; Pitorescul orasului - o combinatie intre munti, lacul Geneva, parcuri si stradute
inguste; Oras universitar, cu o mare diversitate culturala.
Lugano (vezi Fig. 11) denumit si “orasul secret” nu reprezinta numai cel de-al treilea centru
financiar, bancar si de afaceri din Elvetia, ci si un oras al parcurilor si al florilor, al vilelor si
cladirilor religioase. Atmosfera mediteraneeana dominata de “pofta de viata” demonstreaza ca
Lugano combina avantajele unui oras cosmopolit cu trasaturile unui oras mic, de provincie.
Ambianta italiana si eficienta elvetiana sunt imbinate perfect. Cladirile in stil lombard, muzeele,

4
climatul insorit, muntii si lacul din apropiere, evenimentele organizate aici va vor face sa petreceti o
vacanta minunata.
Davos (vezi Fig. 12) este cea mai mare statiune de schi din Elvetia detinand si recordul de
altitudine in Europa. Alaturi de aceasta statiune mai putem aminti si statiunile Verbier (vezi Fig. 13)
si St. Moritz (vezi Fig. 14) la fel de renumite si ele care se alatura celor 3230 de statiuni aflate in
Muntii Alpi.
“Din punct de vedere demografic populatia Elvetiei numara peste 7 milioane locuitori,
compunandu-se din circa 80,4% elvetieni vorbitori de limba germana (2/3), franceza (1/5), italiana
(10%) si retorromana (1%), si 1, 4 milioane imigranti mai ales din fosta Iugoslavie, din Italia,
Portugalia, Germania, Spania etc.”4
5
Prin pozitia sa de zona de tranzit european, Elvetia si-a dezvoltat economia intr-un mod specific.
Ea a fost obligata la o industrializare bazata pe importul materiilor prime exportand apoi produse
finite de calitate. Cooperarea cel putin din acest punct de vedere este indispensabila (cooperare
tehnica, masuri politice comerciale etc). 6Elvetia acorda o mare importanta acordurilor bilaterale
directe, politica acestei tari bazandu-se pe liberal schimb cu un nivel scazut al taxelor vamale,
absenta restrictiilor cantitative la import cu exceptia produselor agricole etc.
Pentru UE, Elvetia este al doilea partener comercial dupa Japonia si inaintea Statelor Unite ale
Americii.
7
Desi ocupa doar locul 132 ca suprafata si 91 ca populatie, Elvetia se inscrie intre cele mai
dezvoltate tari la nivel mundial, avand o economie bazata pe sectorul serviciilor. Cele mai dezvoltate
servicii din acest sector economic sunt cele financiar-bancare, Elvetia reprezentand in acest sens unul
dintre “bastioanele” finantelor internationale.
Elvetia este renumita pe plan mondial prin calitatea produselor pe care le exporta care includ
masini si motoare, ceasuri, turbine si alte produse high-tech.
Alaturi de sectorul financiar bancar, dezvoltata este si ramura turistica ce contribuie la economia
tarii cu circa 9 miliarde de dolari anual.
Cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei sunt: Germania, Italia, Franta, Spania, SUA,
Marea Britanie si Japonia.

III. Relatiile internationale ale Elvetiei cu alte tari

3
Uscatu Teodor, Organizarea si conducerea activitatilor de turism, Editura Credis, Bucuresti, 2006;
4
Matei Horia C., Negut Silviu, Nicolae Ion, Enciclopedia Statelor Lumii, Editura Meronia, Bucuresti, 2004;
5
Marin Ion, Europa, Editura Universitara, Bucuresti, 2001;
6
Marin Ion, Europa, Editura Universitara, Bucuresti, 2001;
7
Matei Horia C., Negut Silviu, Nicolae Ion, Enciclopedia Statelor Lumii, Editura Meronia, Bucuresti, 2004;

5
 Sunt destul de numeroase relatiile internationale pe care Elvetia le are cu tarile
Uniunii Europene si nu numai.
Dintre acestea putem aminti:
1. Comitetul Basel infiintat in anul 1974 de catre bancile centrale ale tarilor din G 10
functioneaza sub egida Bancii Reglementelor Internationale (BRI). Comitetul isi are sediul la Banca
Internationala de Decontare (Bank for International Settlements) din Basel. Acordurile acestui
comitet au drept scop protectia bancilor si a altor institutii financiare. Comitetul de la Basel se aplica
si in Romania prin intermediul normelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR) privind limitarea
riscului de credit al bancilor.
2. Consiliul Europei a fost creat in 1949 in scopul salvarii idealurilor si principiilor care
constituie mostenirea comuna a tarilor membre, prin 8“discutarea problemelor de interes comun si
prin acorduri si actiuni comune in probleme economice, sociale, culturale, stiintifice, legale si
administrative si in mentinerea si dezvoltarea drepturilor si libertatilor umane fundamentale”. Alaturi
de Elvetia membri ai acestui consiliu mai sunt: Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaijan,
Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda,
Franta, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Lichtenstein,
Luxemburg, Macedonia, Malta, Marea Britanie, Moldova, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia,
Portugalia, Romania, Rusia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovania, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina
si Ungaria.
3. Uniunea Internatioanala a Telecomunicatiilor este un organism specializat al ONU, cu
sediul la Geneva, in cadrul sau guvernele si sectorul privat realizand coordonarea la nivel global a
serviciilor de retele in telecomunicatii. Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor este alcatuita din
46 de tari. Dintre tarile participante la conferintele acestei organizatii fac parte: Elvetia, Danemarca,
Bulgaria, Estonia, Finlanda, Azerbaidjan, Cehia, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Monaco, Federaţia
Rusă, Slovenia, Suedia, Elveţia, Yugoslavia, Romania.
4. Din 10 septembrie 2002, Elvetia devine membra a Natiunilor Unite. Elvetia a participat la
multe din activitatile Natiunilor Unite cum ar fi: Comisia Economica pentru Europa, Programul de
Mediu Inconjurator, Organizatia Educationala, Stiintifica si Culturala etc. Primele relatii consulare
dintre Elvetia si Statele Unite au fost stabilite la sfarsitul anului 1820. Relatiile diplomatice au luat
nastere in 1853. In primii patru ani ai cooperarii dintre Elvetia si Statele Unite au fost obtinute
realizari in diferite domenii ca de exemplu: terorism, cooperare farmaceutica, reinfiintarea
programului de schimb de experienta Foreign Relations.
8
United Nations Report, 1998, p. 159.

6
 5. De asemenea Elvetia este membra a urmatoarelor organizatii: Organizatia Comerciala
Mondiala, Asociatia Europeana a Liberului Schimb, Banca Internationala de Decontare, Organizatia
pentru Securitate si Cooperare Europeana.
6. 9Mai recent in urma acordului dintre UE si Confederatia Elvetiana, incheiat în 2004,
Elvetia a inceput sa participe la implementarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului Schengen.
7. In ceea ce priveste relatiile stabilite intre Elvetia si tara noastra putem preciza eliminarea
vizelor pentru Elvetia din 23 februarie 2004, moment in care cetatenii romani au putut circula fara
viza in Elvetia. Cetatenii celor doua state titulari ai unui pasaport valabil, care nu intentioneaza sa
ramana mai mult de 90 de zile, intr-o perioada de sase luni, sau sa desfasoare o activitate lucrativa pe
teritoriul statului celeilalte parti contractante, au putut intra, ramane si iesi din acest teritoriu fara
viza.
Cetatenii romni care intentioneaza sa ramana mai mult de 90 de zile sau sa desfasoare o
activitate lucrativa pe teritoriul Elvetiei trebuie, inainte de plecare, sa solicite o viza eliberata de
Ambasada Elvetiei la Bucuresti sau de catre misiunile diplomatice si consulare ale Elvetiei din tara
in care isi are domiciliul cetateanul roman.
Elvetia si tara noastra manifesta si relaţiil cultural-ştiinţifice şi tehnice.
Relaţiile culturale ale Romaniei cu Confederatia Elvetiana se dezvolta în cadrul specific al impărţirii
Elvetiei in cele trei zone lingvistice. Cu precadere, relatiile Romaniei se desfasoara cu institutiile
culturale din zona francofona.
Din pacate in domeniul turismului nu exista un acord de cooperare intre Romania si
Confederatia Elvetiana. Turismul romanesc a fost prezent anual la principalele manifestari
expozitinale: FESPO-Zurich, Ferien-Messe-St. Gallen, EIBTM-Geneva, TTW-Montreux, salonul
specializat Arvinis.

IV. Statistica turismului international al Elvetiei

Elvetia este una din tarile receptoare reprezentative. 10In topul destinatiilor
turistice la nivel mondial Elvetia ocupa locul 10 dupa Franta, Spania, Statele Unite, Italia, Austria,
Canada, Marea Britanie, Mexic si Germania.
11
Avand o populatie de 7, 3 milioane turisti, sosirile in anul 2000 au fost de 11 milioane
turisti, iar plecarile de 11,6 milioane turisti. Sosirile rezidentilor in anul 1995 au fost in numar de
9
The Schengen acquis and its integration into the Union, 2005.
10
Dorel Vlad, Piata Turistica, Editura Sylvi, Bucuresti, 2006;
11
Gherghilas Aurel, Geografia Turismului, Editura Universitara, Bucuresti, 2003;

7
4.915, in 1996 de 4886, in 1997 de 5170, in anul 1998 de 5366, in anul 1999 de 5986, iar in 2000 de
6151. Sosirile nerezidentilor fiind in 1995 in numar de 6946, in 1996 de 6730, in 1997 de 7039, in
1998 de 7185, in 1999 de 7154, in 2000 de 7821, iar in 2001 de 7455.
Baza tehnico-materiala este reprezentata prin hoteluri de diferite categorii, cluburi de vacanta
mai ales cluburi pentru sporturi de iarna 12(10 in Muntii Alpi) etc.
Numarul hotelurilor in anul 1995 in Elvetia era de 6081, in 1996 de 6004, in 1997 de 5952, in
1998 de 5890, in anul 1999 de 5826, in 2000 de 5754, in 2001 de 5701, iar in anul 2002 de 5643.
Alte structuri de cazare inregistrate in 1997 insumau 93.945, in 1998 - 94.073, in 1999 -
94.081, in 2000 – 94.055, in 2001 – 94.045, in 2002 – 94.100.
13
„Sistemul elvetian de clasificare hoteliera este proiectat de Asociatia Elvetiana de Hotelarie
(SHA), pentru membri sai care reprezinta 43% din totalul hotelurilor elvetiene si 75% din totalul
noptilor de cazare.
Acest sistem este utilizat atat in Elvetia, cat si in Germania, Italia, Austria, Trinidad si
Tobago, fiind revizuit la fiecare 5 ani.
Standardul de calitate pentru turismul elvetian este un sistem voluntar realizat pe trei niveluri
si anume: concentrarea pe servicii, concentrarea pe management si introducerea unui sistem de
management al calitatii totale.
Exista variate tipuri de hoteluri dintre care: hoteluri de vacanta, hoteluri de agrement, hoteluri
de tratament, hoteluri pentru seminare, hoteluri pentru oameni de afaceri, hoteluri istorice, moteluri,
hoteluri de odihna, hoteluri de congrese, hoteluri familiale si hoteluri ecoturistice”.
14
Exemple de hoteluri din Elvetia: in Zurich Hotel Enigmatt de 4 *, Hotel Movenpick
Regensdorf de 4*, Hotel Sofitel de 4*, Hotel Astor de 3*, Hotel Ibis de 2*, Hotel Novotel de 4*,
Hotel Hilton de 5*, in Geneva Hotel Intercontinental de 5*, Hotel Le Richemond de 5*, Hotel Le
Mont Pasible de 3*, Ramada Encore, Trente Tríos, Savoy, Grand Pre-Geneva; in Lugano Parkhotel
Villa Nizza 3*, Hotel Marmotte 3*, in Berna Hotel Ambasador de 4*, Hotel Novotel de 4*, Hotel
Continental de 3*.
15
In ceea ce priveste provenienta fluxurilor turistice sosite in Elvetia, 62 mii sunt canadieni,
783 mii americani, 460 mii francezi, 2112 mii germani, 372 italieni, 223 belgieni, 254 olandezi, 154
spanioli, 447 britanici si 560 japonezi. Pe primele trei locuri se situeaza dupa cum putem observa
vizitatorii germani, americani si japonezi, ultimul loc fiind ocupat de spanioli.

12
Uscatu Teodor, Organizarea si conducerea activitatilor de turism, Editura Credis, Bucuresti, 2006;
13
Cojocariu Steliana, Rondelli Viorica, Managementul Calitatii Serviciilor din Turism si Industria Ospitalitatii, Editura
THR-CG, Bucuresti, 2004;
14
www. cmbtravel.ro; www.infoturism.ro;
15
Gherghilas Aurel, Geografia Turismului, Editura Universitara, Bucuresti, 2003;

8
 Evolutia anuala a miscarii turistice pe lunile anului inregistrata in Elvetia este urmatoarea: in
ianuarie 421 mii turisti, februarie 467 mii turisti, martie 511 mii turisti, aprilie 510 mii turisti, mai
604 mii turisti, iunie 758 mii turisti, iulie 845 mii turisti, august 866 mii turisti, septembrie 759 mii
turisti, octombrie 546 mii turisti, noiembrie 305 mii turisti si decembrie 349 mii turisti. Se poate
observa ca lunile in care se inregistreaza cel mai mare flux de turisti sunt iulie, august, si septembrie,
in timp ce lunile cu cele mai mici valori sunt ianuarie, noiembrie si decembrie.
Numarul total de innoptari este de 45 mii, innoptarile turistilor interni insumand peste 17 mii,
innoptarile celor externi fiind de peste 25 mii.

Concluzii

Dupa cum am putut observa din continutul acestei prezentari, pot spune ca Elvetia este una
din tarile favorizate atat din punctul de vedere al frumusetilor naturale si antropice pe care le detine,
cat si prin prisma serviciilor turistice de calitate oferite, pe baza acestora desfasurand relatii
internationale cu multe din tarile lumii.
Cele mai stranse relatii turistice ale Elvetiei sunt cele cu statele vecine si anume: Germania,
Italia, Franta, Austria si Liechtenstein. Dupa cum bine se stie aceste tari se inscriu intre cele mai
preferate destinatii turistice de pe glob, fiind alese nu numai de turistii europeni, ci si de cei de pe
alte continente cum ar fi: America de Nord si Asia. De altfel toti iubitorii sporturilor de iarna
viziteaza tarile alpine europene bucurandu-se de statiunile turistice si partiile de schi de calitate.
Turismul hibernal din Elvetia este inlesnit de numeroasele pasuri existente aici (Gottard,
Bernard, Simplon, Grimsel, San Bernardino), turistii putand vizita cu usurinta toate tarile alpine mai
sus mentionate. Pe langa turismul hibernal, in Elvetia se mai practica si turismul estival (lacurile
Zurich, Como, Geneva, Lugano) si turismul de afaceri in Berna, Zurich, Geneva etc.
Desi face parte dintre tarile mici ale Europei, Elvetia este o tara puternic dezvoltata.
Este o tara democratica care se inscrie si in idealurile impartasite de Statele Unite ale
Americii. Aceasta tara este stabila din punct de vedere politic avand o economie puternic
fundamentata. A jucat un rol deosebit de important atat in extinderea institutiilor democratice si a
valorilor mondiale, cat si in acordarea sigurantei si asistentei in dezvoltarea economica.

Bibliografie

1. Cojocariu Steliana, Rondelli Viorica, Managementul Calitatii Serviciilor din Turism si

Industria Ospitalitatii, Editura THR-CG, Bucuresti, 2004;
2. Dorel Vlad, Piata Turistica, Editura Sylvi, Bucuresti, 2006;

9
3. Gherghilas Aurel, Geografia Turismului, Editura Universitara, Bucuresti, 2003;
4. Matei Horia C., Negut Silviu, Nicolae Ion, Enciclopedia Statelor Lumii, Editura Meronia,
Bucuresti, 2004;
5. Marin Ion, Europa, Editura Universitara, Bucuresti, 2001;
6. United Nations Report, 1998, p. 159.
7. Uscatu Teodor, Organizarea si conducerea activitatilor de turism, Editura Credis, Bucuresti,
2006;
8. The Schengen acquis and its integration into the Union, 2005.
9. www. cmbtravel.ro;
10. www.infoturism.ro;

Harta fizico-geografica a Elvetiei (Fig. 1)

10
Muntii Alpi (Fig. 2)

Lacul Geneva (Fig. 3)

11
Zurich (Fig. 4)

Geneva (Fig. 5)

12
Berna (Fig. 6)

Basel (Fig. 7)

13
Poarta Orasului Basel (fig. 8)

Basel (Fig. 9)

14
Laussane (Fig. 10)

Lugano (Fig. 11)

15
Davos (Fig. 12)

Verbier (Fig. 13)

16
St. Moritz (Fig. 14)

17