Cronologia aderării României la NATO

Iulie 1990 - Primul Ministru al României, domnul Petre Roman, adresează, în scris,
Secretarului General al NATO, domnul Manfred Worner, invitaţia de a vizita România.

Octombrie 1990 - Ambasadorul român în Belgia este autorizat să iniţieze relaţii diplomatice
cu NATO.

23 octombrie 1990 - Primul ministru al României, Petre Roman, este primit la Cartierul
General al NATO de către Secretarul general Manfred Woerner.

Decembrie 1990 - Secretarul de stat pentru apărare român vizitează Cartierul General al
NATO de la Bruxelles şi se întâlneşte cu Secretarul General al NATO şi cu reprezentaţii
permanenţi militari ai statelor membre NATO.

04-05 iulie 1991 - Secretarul General al NATO face o vizită în România.

21 august 1991 - Ministrul de externe al României, Adrian Năstase, face o vizită la NATO.

Octombrie 1991 - Preşedintele României, Ion Iliescu, trimite Secretarului General NATO un
mesaj în care afirmă disponibilitatea României de a se angaja într-o cooperare strânsă cu
NATO, aceasta fiind singura organizaţie capabilă, din punct de vedere politic şi militar, să
asigure stabilitatea şi securitatea noilor democraţii europene, aflate într-o stare incipientă.

25 noiembrie 1991 - Ministrul apărării naţionale, General locotenent Nicolae Spiroiu, este
primit la NATO.

20 decembrie 1991 - Are loc sesiunea inaugurală a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică,

la care participă miniştrii de externe şi reprezentanţi ai celor 16 ţări membre NATO şi 9 state
din centrul şi estul Europei. Cu acest prilej, ministrul român de externe propune intensificarea
cooperării cu NATO.

21 februarie 1992 - Secretarul general al NATO Manfred Woerner vizitează România şi

participă la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic de la Bucureşti.

01 aprilie 1992 - Miniştrii apărării din statele membre NATO se întâlnesc cu reprezentanţii
partenerilor de cooperare pentru identificarea domeniilor de cooperare în probleme de
apărare.

1
17 februarie 1993 - Preşedintele României, Ion Iliescu, se întâlneşte la sediul NATO din
Bruxelles cu Secretarul general Manfred Woerner. Este afirmată oficial dorinţa României de
aderare la NATO.

01 aprilie 1993 - Este iniţiat în România programul Mil-to-Mil de cooperare în domeniul

apărării cu Statele Unite ale Americii, primul de acest tip dezvoltat cu un stat membru NATO
şi destinat sprijinirii forţelor armate ale României şi îmbunătăţirii relaţiilor militare româno-
americane. Este înfiinţată o echipă de legătură între US Forces Command Europe (EUCOM)
şi armata română.

Octombrie 1993 – Adjunctul secretarului apărării al SUA efectuează o vizită la Bucureşti şi

prezintă propunerea americană de stabilire a unui Parteneriat pentru Pace.

10-11 ianuarie 1994 – La summit-ul de la Bruxelles şefii de stat şi de guvern ai Alianţei

lansează Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace- - PfP) şi în acelaşi timp invitaţia
de participare tuturor partenerilor din Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică şi Conferinţa
pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Este publicat documentul cadru al Parteneriatului
pentru Pace.

26 ianuarie 1994 - Ministrul de externe al României, Teodor Meleşcanu, semnează la

Cartierul General al NATO Documentul- cadru al Parteneriatului pentru Pace. România
devine astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care aderă la Parteneriatul pentru
Pace.

14 Septembrie 1994 – România transmite la NATO primul Program Individual de

Parteneriat România-NATO care include activităţile de cooperare cu Alianţa pe anul
următor..

12–16 septembrie 1994 - România participă cu un pluton la primul exerciţiu NATO/PfP,

“Cooperative Bridge 94” la Biedruska în Polonia. Scopul exerciţiului îl constituie
împărtăşirea experienţei în misiuni de menţinere a păcii şi îmbunătăţirea capacităţii de a
conduce operaţiuni comune de acest tip.

04 noiembrie 1994 - Preşedintele României, Ion Iliescu vizitează Cartierul General al NATO.

10-15 septembrie 1995 – Se desfăşoară în România, la Sibiu, primul exerciţiu NATO/PfP

pentru forţele de uscat “Cooperative Determination 95”.

Octombrie 1995 - România semnează „Acordul privind Statutul Forţelor” între statele
membre NATO şi statele din cadrul PfP.

28 septembrie 1995 - Se lansează la nivelul Alianţei primul studiu privind lărgirea NATO.
Oficialii NATO prezintă statelor partenere concluziile acestei prime evaluări.

29 aprilie 1996 - Se inaugurează la Bucureşti Fundaţia Asociaţiei Euro-Atlantice Manfred

Woerner.

2
Mai 1996 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizită în România.

Iunie 1996 - Parlamentul României adresează un apel parlamentelor statelor membre NATO
în care solicită sprijin pentru aspiraţiile României de a deveni membru NATO. Apelul
subliniază consensul politic intern asupra acestui obiectiv major al politicii externe
româneşti.

19 Decembrie 1996 – Parlamentul României aprobă participarea României la Forţa de

Stabilizare (SFOR) în Republica Bosnia-Herţegovina.

04 februarie 1997 - Vizita Preşedintelui României, Emil Constantinescu, la Cartierul General

al NATO şi întâlnirea cu Secretarul General Javier Solana.

04 Aprilie 1997 – Parlamentul României aprobă participarea României la Forţa

Multinaţională de Protecţie în Albania.

Aprilie 1997 - Parlamentul român adoptă, în unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri
NATO, solicitând sprijin pentru o decizie favorabilă României, cu prilejul summit-ului de la
Madrid.

30 mai 1997 - Întâlnirea finală a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (NACC) şi

întâlnirea inaugurală a Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) la Sintra în
Portugalia. Miniştrii de externe ai NATO şi ai ţărilor partenere aprobă documentul de bază al
Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică.

09 iunie 1997 – Parlamentul României aprobă participarea la constituirea Rezervei

Strategice SFOR.

08 Iulie 1997 - În cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Cehă, Ungaria şi

Polonia primesc invitaţia de a se alătura Alianţei. Comunicatul final confirmă continuarea
procesului de lărgire; textul nominalizează România printre statele candidate pentru viitoarea
lărgire a Alianţei

01 septembrie 1997 – este creat la Bucureşti cu sprijinul Marii Britanii Centrul regional de
pregătire NATO/PfP, care va fi acreditat la NATO doi ani mai târziu.

13 noiembrie 1997 - Cea de-a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Tratatului Atlanticului
de Nord are loc la Bucureşti.

Aprilie 1998 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizită oficială în
România.

Octombrie 1998 - Parlamentul român aprobă cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată
utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei,
numai în „situaţii excepţionale şi de urgenţă”, decizie confirmată pe 22 aprilie 1999, când
este autorizată deschiderea spaţiul aerian pentru operaţiunile din Kosovo.

3
25 aprilie 1999 – În cadrul Summitul NATO de la Washington este adoptat Conceptul
Strategic al Alianţei şi se lansează Iniţiativa NATO în Sud Estul Europei, precum şi Planul de
Acţiune pentru Aderare (MAP) care pune bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare
individuală a ţărilor candidate

07 -08 iulie 1999 - Secretarul General al NATO, Javier Solana, vizitează România. Oficialul
Alianţei se întâlneşte cu premierul român şi membrii ai Cabinetului.

Octombrie 1999 – România transmite la NATO primul Program Naţional Anual de Pregătire
pentru integrarea în NATO, în baza Planului de Acţiune lansat la Washington.

10 noiembrie 1999 - Are loc reuniunea Consiliului de Cooperare Euro-Atlantică (EAPC) care
lansează primul „Plan de Acţiune” pentru 2000-2002 pentru cooperarea membrilor NATO cu
ţările partenere EAPC.

29 noiembrie 1999 – Parlamentul României aprobă participarea cu forţe la KFOR din

Kosovo.

10 februarie 2000 – Secretarul General NATO, Lord George Robertson of Port Hellen,
efectuează o vizită în România.

Iunie 2000 - Noul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph
Ralston, efectuează o vizită în România.

Septembrie 2000 – Este transmis la NATO Planul Naţional de aderare, din cadrul ciclului II
MAP

24 ianuarie 2001 - Premierul român Adrian Năstase se întâlneşte la sediul NATO cu Lordul
Robertson pentru a discuta pregătirea României aderarea la Alianţă.

07 februarie 2001 – Parlamentul României aprobă suplimentarea participării la KFOR cu un

pluton de poliţie militară şi ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

12 mai 2001 – Are loc la Bratislava prima reuniune a premierilor ţărilor candidate la NATO.

14 mai 2001 - Reuniune NAC în format 19+1 pentru evaluarea stadiului îndeplinirii
obiectivelor din cadrul PNA ciclul II.

Mai 2001 - Reuniunea ministerială EAPC, Budapesta.

08 – 10 iulie 2001 - Preşedintele Ion Iliescu şi ministrul de externe, Mircea Geoană, se

întâlnesc cu Lordul Robertson pentru a discuta lărgirea NATO şi contribuţia României la
operaţiunile Alianţei.

19 septembrie 2001 - Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul

României adoptă decizia de participare a ţării, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva

4
terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. România va asigura
acces la spaţiul său aerian, aeroporturi, facilităţi terestre şi maritime, în cazul în care va
exista o cerere NATO în acest sens.
Parlamentul decide şi creşterea contribuţiei României la SFOR şi KFOR.

28 septembrie 2001 – România transmite la NATO Planul Naţional de Aderare, din cadrul
ciclului III MAP.

15 noiembrie 2001 – Parlamentul României aprobă extinderea participării la misiunile

NATO din Balcani cu capacităţi de informaţii militare.

04 – 05 octombrie 2001 - România, ca membră a grupului Vilnius, participă la Summit-ul

„Contribuţii ale noilor democraţii la securitatea euro-atlantică”, desfăşurat la Sofia.

26 octombrie 2001 – Are loc la Bucureşti Conferinţa Donatorilor în cadrul Pactului de

Stabilitate.

07 decembrie 2001 – Reuniunea ministerială EAPC la nivel de miniştri de externe la

Bruxelles.

13 decembrie 2001 - Lordul George Robertson se întâlneşte la Bucureşti cu Preşedintele

României, Ion Iliescu, Primul Ministru, Adrian Năstase şi cu membrii ai Executivului,
Parlamentului şi reprezentanţi ai societăţii civile. Discuţiile s-au axat pe progresele României
în îndeplinirea condiţiilor de aderare.

21 decembrie 2001 – Parlamentul României aprobă participarea în cadrul Forţei

Internaţionale de Asistenţă de Securitate (ISAF) din Afganistan cu efective de poliţie militară
şi ofiţeri de stat major.

10 ianuarie 2002 - La a doua adunare a Comitetului Contributorilor la ISAF, la Londra,

România semnează Memorandumul de Înţelegere pentru constituirea ISAF (International
Security Assistance Force).

21 -22 ianuarie 2002 - Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph
Ralston, face o vizită în România şi evaluează în mod pozitiv progresul realizat în reforma
sectorului militar.

28 ianuarie 2002 – Este dislocat primul contingent românesc pentru ISAF. Pentru prima oară
desfăşurarea forţelor în teatru are loc cu utilizarea capacităţilor proprii de transport.

28 ianuarie 2002 - Ambasadorii ţărilor membre NATO se întâlnesc la Bucureşti. Primul

ministru Năstase prezintă pregătirile României pentru aderarea la NATO.

29 ianuarie 2002 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării evaluează primul Plan de Acţiune al
Guvernului pentru promovarea candidaturii României la NATO, care încorporează şi
obiectivele din cadrul PNA.

5
08 martie 2002 - Reuniunea miniştrilor de externe din statele Grupului Vilnius are loc la
Skopje.

26 martie 2002 - Întâlnirea „Primăvara noilor aliaţi” de la Bucureşti la care participă

premierii celor 10 ţări care aspiră la obţinerea statutului de membru NATO şi care reafirmă
solidaritatea ţărilor candidate la aderare.

16 aprilie 2002 - Întâlnirea NAC cu România în format 19+1 de la Bruxelles are ca scop
evaluarea pregătirii ţării noastre pemtru aderare. Au fost analizate ultimele progrese ale ţării
noastre în îndeplinirea obiectivelor Planului Naţional Anual de Aderare, ciclul III. Delegaţia
României este condusă de primul ministru, Adrian Năstase.

25 aprilie 2002 - Preşedintele României, Ion Iliescu, are o întrevedere cu Secretatul General
al NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles

30 aprilie 2002 – Parlamentul României aprobă participarea în cadrul Coaliţiei

Internaţionale de combatere a terorismului la Operaţiunea Enduring Freedom condusă de
SUA în Afganistan.

14 -16 mai 2002 – Are loc reuniunea ministerială EAPC de la Reykjavik cu participarea
miniştrilor de externe din statele membre NATO şi partenere. În marja reuniunii are loc o
întâlnire a Grupului Vilnius cu secretarul SUA Collin Powell

25 iunie 2002 – Începe dislocarea primului contingent românesc în Operaţiunea Enduring

Freedom.

Septembrie 2002 – România transmite la NATO Planul Naţional de Aderare, ciclul IV MAP.

21 noiembrie 2002 - Are loc summit-ul NATO de la Praga, în cadrul căruia este adoptată
decizia lărgirii Alianţei cu 7 state candidate, precum şi dezvoltarea iniţiativelor de
transformare a NATO. România este invitată să înceapă convorbirile de aderare.

13 decembrie 2002 şi 09 ianuarie 2003 - Se desfăşoară, la Bruxelles, cele două runde ale
convorbirilor de aderare a României la NATO. În cadrul acestor negocieri, România îşi
asumă obligaţiile derivate din aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, respectiv sprijinirea
consensului la nivel aliat, promovarea păcii şi stabilităţii, contribuţia cu forţe la întregul
spectru de operaţiuni al NATO. De asemenea îşi asumă contribuţia la bugetul civil şi bugetul
militar al NATO, inclusiv la bugetul pentru Programul de Investiţii de Securitate al NATO
(NSIP).

27 – 29 ianuarie 2003 - Echipele de experţi NATO în probleme de apărare, securitate şi

economice s-au aflat în vizită în România.

18 februarie 2003 - Are loc, la Bruxelles, reuniunea SPC(R) + România în cadrul căreia se
analizează Calendarul naţional pentru reformă, document de bază în pregătirea integrării în
NATO.

6
03 martie 2003 - Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită
în România.

12 martie 2003 – România dislocă o companie NBC în Kuwait în sprijinul intervenţiei

Coaliţiei Internaţionale de luptă împotriva terorismului în Irak.

21 martie 2003 – România înaintează printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului

General NATO Calendarul naţional pentru reformă. Este confirmată voinţa şi capacitatea
României de a îndeplini obligaţiile şi angajamentele ţării noastre de a deveni membru cu
drepturi depline al NATO.

26 martie 2003 – Are loc la Bruxelles Ceremonia oficială de semnare a Protocoalelor de

Aderare ale statelor invitate la Praga.

Aprilie 2003 – Parlamentul României aprobă participarea la constituirea Echipelor de

Reconstrucţie Provincială din Afganistan.

mai 2003 – Parlamentul României aprobă participarea cu forţe la procesul de constituire şi

instruire a Armatei afgane.

04 – 05 mai 2003 - Are loc, la Snagov, reuniunea informală a primilor miniştri din cele şapte
state invitate să adere la NATO.

07 mai 2003 - Reuniunea NAC + 7 de la Bruxelles.

7-8 mai 2003 – Vizita în SUA a celor şapte miniştri ai afacerilor externe din ţările invitate să
adere la NATO, cu ocazia votului din Senat asupra rezoluţiei de ratificare a Protocolului de
aderare

8 mai 2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare de către Congresul SUA

19 mai 2003 – Vizita adjunctului secretarului apărării al SUA, Paul Wolfowitz, în România.
Sunt abordate problematica procesului de stabilizare şi reconstrucţie în Irak şi aderarea
României la NATO.

20–22 mai 2003 – Reuniunea la nivelul preşedinţilor parlamentelor din statele membre ale
Grupului Vilnius şi din ţările membre NATO

3–4 iunie 2003 – Reuniunea ministerială NAC şi EAPC la nivel de miniştri de externe de la
Madrid

12–13 iunie 2003 – Reuniunea ministeriala la nivel de miniştri ai apărării, Bruxelles

15 iunie 2003 – Este dislocat contingentul românesc participant la procesul de constituire şi

instruire a forţelor armate afgane.

7
Iunie 2003 – Parlamentul României aprobă participarea cu forţe la faza a patra de
stabilizare şi reconstrucţie din Irak cu un batalion de infanterie şi subunităţi de geniu, poliţie
militară şi ofiţeri de stat major. În aceeaşi lună, Parlamentul aprobă suplimentarea forţelor cu
formaţiuni de informaţii şi avioane fără pilot.

Iunie 2003 – NATO decide deschiderea majorităţii comitetelor şi grupurilor de lucru pentru
participarea statelor invitate la aderare.

16 iulie – 8 august – Sunt dislocate contingentele româneşti în Irak.

25 iulie 2003 – Ceremonia de predare-primire a preşedinţiei Comitetului de Coordonare a

Procesului Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) şi a
Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul
Europei (MPFSEE) şi comenzii brigăzii multinaţionale SEEBRIG şi de mutare la Constanţa a
Cartierului General al SEEBRIG. La acest eveniment, a participat amiralul Gregory Johnson,
comandantul flancului sudic al NATO, AFSOUTH.

4–5 august 2003 – Vizita oficială în România a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din
Europa, generalul James L. Jones.

8-9 octombrie 2003 - Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre şi
invitate de la Colorado Springs. Se desfăşoară exerciţiul – seminar „Dynamic Response” cu
evaluarea modului de luare a deciziei la nivelul miniştrilor apărării în dislocarea rapidă de
forţe ca răspuns la o ameninţare la adresa securităţii colective a NATO.

Octombrie 2003 – Parlamentul României aprobă suplimentarea participării în Irak cu o

echipă de medici şi ofiţeri şi subofiţeri de stat major.

20-22 octombrie 2003 – Primele consultări oficiale cu NATO privind oferta de forţe pe baza
dezvoltării Propunerilor de Forţe ale României marchează debutul implicării efective a ţării
noastre în procesul de planificare al Alianţei. România îşi asumă cu acest prilej o contribuţie
detaliată şi dezvoltată până în 2012.

Noiembrie 2003 – Este transmis la NATO Planul Naţional de aderare, din cadrul ciclului V şi
ultimul al MAP.

18 noiembrie 2003 – Reuniunea SPC(R) cu România, ultima de acest tip în care ţara noastră
are calitatea de stat invitat. În acest context se discută progresele realizate în plan naţional
pentru îndeplinirea obiectivelor din Calendarul de Reformă şi Planul Naţional de Aderare,
ciclul al 5-lea.

01-02 decembrie 2003– Desfăşurarea reuniunii NAC la Bruxelles la nivel de miniştri ai

apărării. Miniştrii apărării din statele membre NATO adoptă noua Directivă Ministerială a
Alianţei care stabileşte nivelul de ambiţie şi misiunile prognozate ale NATO. Miniştrii
apărării din statele invitate participă pentru prima oară la acest proces ca observatori.

8
Ianuarie - februarie 2004 – Se desfăşoară rotirea contingentelor naţionale dislocate în Irak
şi Afganistan. Primul batalion participant la Enduring Freedom („Scorpionii roşii”) este
dislocat pentru a înlocui contingentul românesc din sectorul britanic din Irak.

26 februarie – Parlamentul României adoptă în şedinţă solemnă a a Camerei Deputaţilor şi

Senatului Legea de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord.

27 februarie 2004 - Comitetul de Coordonare al NAC transmite acceptul naţiunilor pentru

desfăşurarea următoarei reuniuni informale a miniştrilor apărării din statele membre NATO
în România, la Braşov, în perioada 13-14 octombrie 2004.

1 martie 2004 - Preşedintele României Ion Iliescu promulgă Legea nr. 22/2004 de aderare a
României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, Secretarul General al NATO
transmite scrisoarea oficială, în numele statelor parte la Tratatul Atlanticului de Nord,
conţinând invitaţia de aderare a României la Tratat.

2 martie 2004 – Hotârârea Parlamentului nr. 1 / 2004 suplimentează participarea în

Afganistan cu 9 militari pentru Echipa de Reconstrucţie din Kunduz şi un pluton de informaţii
pentru ISAF.

2 aprilie 2004 - Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României

la Tratatul Atlanticului de Nord, document ce a fost prezentat spre semnare Preşedintelui
României.
Procedura de aderare s-a finalizat prin depunerea instrumentului de aderare la depozitarul
Tratatului, care este Guvernul SUA, moment în care România a devenit membru cu drepturi
depline al Alianţei. Ceremonia de ridicare a steagurilor celor şapte state noi membre NATO a
avut loc pe 2 aprilie 2004 la sediul NATO de la Bruxelles în prezenţa Secretarului General al
NATO Jaap de Hoop Scheffer.