DE
MONUMENTE ISTORICE
PENTRU
ROMANIA
ATÂTU DIN VECmU TIPARITE CÂTU SI MANUSCRIPTE
DE
A. PAPIU ·ILARIANU
TOMU liI
BUOURESOI
TIPOGRAFIA NATIONALE A LUI STEFANU RASIDESCU
1864
www.dacoromanica.ro
TESAURU
DE
MONUMENTE ISTORICE
www.dacoromanica.ro
PROFESORELM
A. TREB. LAURIANU
CONDUCETORELUI PRINCIPALE ALU ROMANILORU DACIEI SUPERIORE
IN ANII CEI GREI 1848 1849
AUTORELUI TENTAMELUI CRITICU IN LIMBA ROMANA
ALU MAGAZINULUI ISTORICU PENTRU DACIA
EC. EC. EC.
BARBATULUI NEOSTENITU IN LUCRARI
IN CARUNTITU IN VIRTUTE SCDNTIA SI PATRIOTISMU
INCIDNA ACESTU TOMU
AUTORELE
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
DIN ARCHIVULU SECRETU DIN BERLINU*)
E iN archivula secreta alit Statului, in Berlina, se afil mai multe acte relative la Ro-
mani; intre altele, unit tractata secreta incheiata incontra Turcilora in 1542, intre Petru Ra-
resift Domnulti Moldaviei, si loachima Electorula de Brandenburg, tractatii care panh acumit
a zacutti in masa actelora acelul archiva, necunoscuta de cine-va. Dana la lumina, astadi
pentru antaiasi data, aceste documente, socota ca fact' o mica placere Romanilora, mai alesa
celorti ce se ocupa cu dreptulit internationale alit principatelora nostre.
Petru Raresiti este unula din aces marl domni al Romanilora, carii, atatti prin pute-
rea bragiului, cats si prin intielepciunea politicel lora, scia sa face de odata, pre Poloni si
Unguri, si pre Nemti si Turci, sit respecte suveranitatea tierilora nostre.
De osulti lul Stefanti voda celti Thula,. dice Cronicarulti Ureche despre Petru, se-
mena bine a-1 fire feciora, ca la resboie '1 merged cu norocii, tiera si mosia ca unit parinte
o socothia. Judecata cu direptate o faced. La statit ointi cuviosti, in tote lucrurile indras-
netia, la cuventa gata a dare respunsa, de-la cunoscea toti ca-1 harnica sa domnesca tiera.
Puterea armelorti lui o arata, resbelele ce purta cu Nemtil, cu Unguril, cu Polonil. I-
nima avea mai tare de cart ursita, precuma marturisesce contimporanula Joviti, asia in cola
dupa ce se retrase de innaintea ostirilorti lui Solimanti, nu se indol a trece Carpatii la Unguri
pre carii de atate on si atata de aspru 'I pedepsise, fara sa cuteze Unguril a se atinge vre-
odata de persona lui orl a familiei lui: atcita grOzci le dedese Petra, dice cronica. Dupe
aceea nu se indol a merge la Constantinopoli, in catt' lumea nu se putea miry de ajunsti
de atata cutezare, pentruca singura in persona sa-si apere causa innaintea sultanului, si se
ap6ra cu atata elocintia, in cola, dupa ce nara sultanului si vizirulul causele resbelelora
sale si sucesele acelorasl, si suferintiele ce petrech, toti 'rural, invinsi, nu atata prin aurula
CM prin afabilitatea sa, disera ca pe nedreptii sortea persecute unit barbata atata de vi-
t6za si stralucita prin atatea fatalitati ').
Ce se tine de politica si credintia lui tetra puterile vecine, aceeasi era chiara cumii
se cadet' a fi politica unui principe Romanit ale c'a'rui scopa era, mantuirea Romanilora de
inimici asia de multi, atatit de perfidy, atata de cumpliti 2).
*) Acestd article a fostil publicatd in Fdia velum minte inima si literature, in instructiunea rallied-, in
Revista Carpatilorei, Nationalula, Steoa Dunuirci, in Uricarid, etc.
1) . . . adeo luculenter causam dixit lit indigne multatus a fortuna videretur. Erat enim eius viri excel-
lens Bello virtus . . . militaribus Turcarum animis ad admirationem spectata, grataque usque adeo, ut purpurati
vel nulls largitione corrupti virum fortem tantis illustrem casibus neque impotenti fortunae animum concedentem,
omnino defensuri crederentur. Jovius, hist. sui temp. Libro XL.
2) . . . cum finitimis belli pacisque stadium nequaquam stabili fide, sed in diem occasione et commodis me-
titur, suaque pariter arma nemini unquam certus hostis sed improvisus semper exercet. Idem 1. c.
www.dacoromanica.ro
8 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Astfelia era Petra Raresiti. Domni 16 ani, in done randuri. Si domni cu severitate
ca tots domnii nostri eel bunT, cel nemuritori ; amata de pop oat ca Alexandra cela Bunit ;
eroa ca Stefana cela Mare; vasta in planurl ca Michaia Vitozulit. Aseminea acestuia, ela nu
pote, nu deve sa remain vre odata uitatit de ArdelenT. De diece on visita Ardelula, spre
a pedepsi, acuma pre Secul si Unguri, acumit pre Sasi si Nemtl, si spre a aduce aminte
Romanilorg, cit acesta tied", nu e nici unguresca mci nemtiesca, ci tiera Romanesca.
Innainte de a presinta lectorilora, aceste documente din archivula din Berlina, void
sa plinesca o datorintia de multiamita catra acel barbati eruditi si generosi, caril, dupa pu-
cina cunoscintia ce avui fericirea de a face cu densii, de vr'unit anti de canda me arunca sot:-
tea in acesta capitala dela Nor', nu last. a trece nici o ocasiune filed a-mi tinde mans de
ajutoria la studiele mole.
Pre-invetiatulit D. Profesora Zinkeisen, dede la lumina in multi trecuta, alit VI-lea
volume alit renumitel sale Istoril Osmanice 1). Acesta volume caruia preste pucinit are sa-i
urmeze alit VII-lea si celti din urma, tracteza istoria imperiului otomana, dela pacea de
Cuciucti- Cainargi (1774) pant la pacea cu Francia (1802).
Epoca fatala pentru Romani! Indata la inceputula ei, Romanii perdu Bucovina. Impre-
giurarile tradarii acestel provincie romane si ale mortil principelul Ghica, sunt pucinti cuno-
scute Romanilorti. D. Zinkeisen, folosinduse, nu numal de biblioteca, ci si de archivulti se-
cretu de aid', avit ocasiune de a reversit mai multi lumina asupra acestora evenimente.
Studianda ea istoria d-sale, me incredintial cut archivulit statului de aid posede o mul-
time de documente, care cunoscute si studiate fiinda, aril lumina mai multi" istoria politica a
Romanilorti. Rugal deci pre D. Zinkeisen, ca, precumti 'ml asterna calea la pretiosele ma-
nuscripte ale bibliotecei de aid, de asemenea sit bine-voiesca a-mi std intru ajutoria la gu-
verna intru a-mi castigh void si la tesaurele archivului secreta alit statului. Astfelia innain-
tandumi cererea la principele de Hohenzollern, de abut trecura trel dile, si cu o nobile li-
beralitate, demna de unit guvernit atata de luminatit, mi se acorda, void deplina de a studia
in archivulti secretit.
Intrandit in archiva, d. consiliaria secretti Dr. Friedlander, innainte de a -mI infacisia
actele de pre la an. 1773 incoce, despre care anume sciam de cata importantia sunt pen-
tru Romani, 'ml fact o adeverata suprindere, chiamandurni luarea aminte asupra unora vechl
acte Moldavo-Prusiane de pre la anula 1542.
Si intre aceste acte aflal tractatula intre Petru si Ioachimii.
I
Acesta actit 'la copiai eil insumi din originalula scrisa pre charthie pergamena, format'
mare, in forma patente. Sigilulil pendinte, impresa in cent rosin, acumit e sfarimata de tota.
Pre la 1576 canda sigilula era intregit, unit Notariit publicti fac-simila, si charthia pre care
std acesta fac-simile se pastreza la archiva. Sigilula, ca tote sigilele Moldaviel, represinta
capulti de bourn cu stelutie, dar fart semi-luna, si deasupra cornelorti. urmatorele patru litere
majuscule : P. W. H. M. care negresitit vora fi insemnanda: Feints Woiw. Hospod. 11Iolday.
Charthiele date lul Petru din partea Electoriulul, sunt urmatorele tree:
Una datata din Viena, 24 Iunia 1542.
Alta datata din Viena, 29 Timid 1542.
A treia datata din castrele dela Dunare, 6 hat 1542.
Cea d'antaiii este o curata obligatiune in care Ioachtnit spune cumca Petru din de-
osebita bunt.-vointia catra elu, Electoriula, si din fratiesca si crestinesca caritate, l'a impru-
mutata cu suma de 200 mu fiorini unguresci, si anume, una suta miT in bani gata, era ceea-
lalta una suta miT, in vite cornute. Nimica nu este mai interesanta de catti chipulu si mo-
duli" prin care se legs Electoriula a respunde la termini" acesta datoria, ca-ci, la intempla-
re ca Electoriula n'ar respunde datoria la termini", i se da void lui Petra a dispune, ca
1) Geschichte des Osmanischen Reiches. Sechster Theil. Gotha. 1859.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 9
Si aci nu strich* a insemna ceva despre raporturile cele veal ale Moldavilora cu Pru-
sianii.
Aceleasi sunt pre-pucinii sett nici -de -cum' cunoscute.
Totti ce scima pans astadi din analele romane, si mai ales' polone, se reducit la ur-
matOriele:
Inca pre la anula 1325, adeca pre timpuld canal nici nu scima tine domnia in Molda-
via, pre arida se contests chiarit esistintia Statului Moldavian', Romania acestel tier] merga
inteajutoria lin Vladislatt regele Poloniel, asupra Marcel* de Brandenburg' uncle donna Val-
demard ').
Pre la 1423, Alesandru eels Bunti trimite ajutoria Polonilora incontra cavalerilora
nenitiesci. Romania castiga o invingere eu acesta ocasiune 9)
Stefan' cela mare e provocata, ba se obliga chiarit intocmai ca Petru Amu, a tra-
mite ajutorie Polonilora in resbelulti lora cu Cruciatil. Nu era ins& datina lua Stefan' de a
promite Polonilorii astfeliii de lucruri spre a le si implini. Ce interesil aveit Std.:mit si Mol-
davia de a se bate cu Cruciatil? din contra, avea interest' de a unfill sumetia cea nesuferita
a Poloniloru in unite cu Cruciatil.
La 1542, tractatula de facia.
Alte relatiunl cu Prusianii, din timpurile mai vechi, et unula nu cunosca. N'am ins'
nici cea mai mica indointia ca, dupa catti era de maiestri principii romanl intru a incurca
trebile veciniloru celortt ambitiosT, nu o data se volt fi pus' in intielegere cu Cavaleril asu-
pra Polonilorit ; n'am indointia ca archivele Prusiei, si mai alesil cell de Koenigsberga,
vora fi coprindiendit mai multe asemeni acte, care multi' intunereca art r6spinge din isto-
ria Romanilora.
1) . . . (Vladislaus) contractis magnis suarum gentium copiis, auxiliis etiam vicinorum populorum, vide-
licet Ruthenorum, Valachorunt, et Lithuanorum stipatus Marcam Brandeburgensem citra et ultra Odram sitam,
post festum S. Io. Baptistae ingreditur, et a Brandeburg usque ad Frankfordiam, quanto latius Seri poterat, po-
pulahonern iussit extend], Dlugossii Hist. Pol. edit. Frft. I. IX, p. 989, ad a. 1325. Acestfi pasagid atiitil de im-
portante pentru inceputuile istoriel ndstre, trecura cu vederca Sincai si Engel si urmatorii lord. Si eci isto-
ria Moldaviei mai vechia cu ciite-va dieci de ant. IstoriciT Polont in generald sunt eel* mai bine informati scrii-
tori at timpulur, pentruca mai ton ocupa eels mai innalte posturl ale republicel, si archivele le era deschise. Mai
insemnamil a Dlugos si toff Polonit, insasl eancelaria poldna, candd died Valachi intielegd pe Moldoveni, era
pre Munteni '1 chiama Multani.
2) Forte quadringenti Valachi expediti sub Marieburgo praedas agebant. In eos crucigeri magno numero ex
arse effusi, impetum feeerunt. Valachi venientinm contra se hostium multitudine animadversa, in proximam syl-
vam se recipiunt, ex equis desiliunt, non insveto genere pugnandi pedestres inter condensas arbores so se defen-
sari. Descendunt et Germani ut latitantes quemadmodnm opinabantur, e latebris extraherent. Sed mox denso
sagittarum imbre obruti, caesi s captisve primis, fugam capessunt. In fnga quoque a persequeutilms non parvam
cladem accepere. Victores Valachi cum praeda et captivis in castra reversi sunt. Cromerus, de orig. et reb.
gest. Pol. edit. Col. 1. XIX. 290.
2
www.dacoromanica.ro
10 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOW III
Aceca ce am mai vediuta in archivula de aid, stint raporturile ce facura solil lul 1VIi-
chaia VitOzula, despre bataia cu Andreia Batori, si ocuparea Transilvaniel ; raportulti despre
alungarea lul Irimia si a Polonilorti din Moldavia, si ocuparea acestel tieri. Am mai ye-
diuta corespondintie intre principii Georgia Stefanti, Gregoria Ghica, Ipsilante, Sutiu s. a., cu
electoril si regil de aid. De mare importantia, sunt raportele consulatulul prusianil din
Iasi depre la anula 1785 incoce, si alte nemumarate din timpurile mai none.
III.
Sa ne iutorceinti la tractatuld lid Petru.
Acelasi innainte de tote ne dg, o data probe de dreptula tierilorti nostre de a incheia
tractate cu puterile straine, dreptit despre care departe sä fig, avuta vre-o umbra de indointia
Electoriula de Brandenburga, dar nu-lit contests, nici Imperatuld din Viena innaintea ca'ruia
se incheiase aceld tractata secreta ; ba recunosceh formala, chiara Polonii, perpetuii inimici at
suveranitath ronane: Dogiel, intre alte mai multe tractate ale Polonilorti cu Romanii, aduce si
unula incheiata in an. 1527, intre insusi Petru si intre Sigismundti regele Poloniei, tractatit
in care nu e vorba de mania ci de amicitia egale1).
Acosta importantia a documentului nostru anume void a o relevh asupra acelora card,
parte din pugina cunoscintia a istoriel nostre, parte din alte motive mai pucina curate, vora
sa se mat indoesca si astadi de acesta dreptu internationale alit Romanilorti, respectatil si
in tractatele cu Porta, care nici odata nu s'a redicata, si care nici odata nu deve sa se race:
Ce se tine de meritulti documentuluf nostru, insemnama cii chiarti la an. 1542 inceptit
de noti resbelula in Ungaria intre Turd si Nemti. Solimana se puse singurCt in fruntea o-
stirilorti sale. Comandantele trupelorti imperiali era Ioachima electoriulti de Brandenburga.
Petru Raresia in anula trecutti (1541) se asiezase de ale doilea pe tronula Moldavia
Ferdinanda, ca tots vecinil, eunoscea pre-bine vitejia Domnulul Moldoviana : o cuno-
scea dela an. 1529, canal Petru sfarima ostea imperatesca din Transilvania, si pentruca in-
vingerea cu atatil sa-1 fig, mat mare si mai stralucita, o despoia de tote tunurile, de vro 48
tunuri cu insemnele gentilitie ale Imperatului Ferdinanda2); o cunoscea, chianti din anula tre-
cuta 1541, cAnda Petru prince pre Mailatti, amiculti Nemtilora, si-lti tramise la Turd. Se
interesh deci nu pucinti, a ave in partea sa unit atare barbata.
Conditiunile tractatului, si mai alesti ale obligatiunilora date din partea lui Ioachima,
atatti stint de favorabile pentru Raresia, incatti part a fi dictate numat de densulti. Pre mi-
ne me frapa mai multu legatura ce face de a dg, pre Solimanti deed ar pute pune mina
pre densula, via sou mortti, in manile electoriului. In acesta legatura at tots innaltimea cara-
cterulul acestul eroa innaintea caruia nici unit lucru mare nu pares a fi cu neputintia. Ci-
ne nu vede si intru acesta, asemenarea cea mare de caractera intro Petru si Michaia? Ci-
ne nu-A aduce aminte de promisiunile ce faced Michia celil Mare catra Imperatuld Rudolfti,
de a curati crestinetatea in celt mai scurta timpti si cu unit pre-mica ajutora, de toti pa-
ganii, incependit dela Viena si pang, la Mare! Nici nu se puteh indoi sine -va ca Michaiii nu
era multi de a esecuth asemini platturi, decd cabinetula din Viena nu aft cu tale de a se
mantel de acesta omit estraordinaria.
IV
Acumil sa vedema ulna s'a implinitu acestti tractatti, atata din partea lui Petru Ra-
resill cent si din partea lui Iolichima si a urmatorilorti lul.
Nu incape indointia ca scopula let Petru era, ca prin incheiarea acestui tractata sa
se asecureze despre Nemti deed din intemplare le-ar sucede acestora a bate pre Turd in
Ungaria. Tait de odata insa era departe de a se strich cu Tura, pentruca invingerea ace-
stora era tote atata sea. inch mai multu probabile. 0 invingere decisive cu atata mai pu-
1) Vedi tractatulti de pace, Doyiel Codex dip!. Pol. et Lill'. I. 613.
2) lovius, I. c.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCIIIVULU DIN BERLINU 11
Ong nu putea, Petru sa doresca Nemtilord, cu cat.'" intlirirea acestora in tiera unguresca ba
chiard in Transilvania, era unit not periclu, pre langa Turd si Poloni, pentru independintia
tierilord romane. Si acestit periclu pre-bine 'it cunosced Petru').
Avendil innaintea ochilord aceste vederl politice ale lui Petru, pre-usiord vomit intie-
lege purtarea Jul sub eursuld resbelulul, in urmarea acelui tractatii.
Engel, precumit alte Ord ale istoriel romane, asia nu pricepe de loci nici istoria lul
Petru. Ca -ci altminterea, pre langa tots era ce porta eked, Romani si pre langa tots lin-
gusirea catra Nemtl si Urviuri, nu putea. califich intrdrile si resbelele lui Petru in Transil-
vania, numal de escursiunib de prada fdra de nici unit motive politic(' mal innaltii.
Inteadevert, Writ finitulit an. 1542, gasimil pre Petru erasi in Transilvania. Caluga-
ruld G. Martinusig, nici Tureilord nu respunded tributulit cuvenitil, nici Nemtilord nu vrea
a promite vreund ajutord. Petru putea sa arete Tureilord ca eht prin incursiunea sa con-
stringe pre Transilvani la tributii, ca -I impeded d'a merge inteajutoriuld lui Ferdinandit, ca
'I pedepsesce ca-ci nu tramitil Turcilord ajutore. Puteh tote odata sa incredintieze si pre
Ferdinand(' si pre Ioachimit ea, de n'ar fi elf", Martinusiti sett ostea lul s'ar gasi in castre-
le lul Solimand. Inteadeveril. Simigiand2) ne spune ca Martinusid asia se si escusa inna-
intea lul Solimand, ca adeca Petru este causa de nu se 'Ate misca din Transilvania. Nici
Ferdinand(' nu puteh sa aiba probd mai invederata de credintia lui Petru, dean pldngerea
Turculul ca Imperatuld nerntiescii 'I atitia la nesupunere supusii din Transilvania si Molda-
via3). Moldovianuld insa usiorti se puteh justifich innaintea Sultanului, canal in Muhl 1543,
Transilvanii, in urmarea incursiunel lul, respunseili tributulti4).
Athtit dela Turd cad si dela Nemti, pretindea Petra, dreptd recunoscintia, pentru acelasl
servitid, restituirea cetatilord transilvane, Bistritia, Ciceuld, Cetatea-de-balta. Si inteadeverd
scopuld principale alit lui Petru era asiediarea sa in Transilvania, on eh ar invinge Tur-
culil on Nemtiuld. Pentru aceea vedeing ca nu inceteza de a solicita, de o parte, in Sul-
tanulii, estradarea acestord cetfiti, er de alts parte, stipulatiunea principale in tractatuld de
aliantih cu Ioathimil este, restituirea acelorasi cetati.
Asia de minunatii scid sa, aplice si sa implinesed Petru tractatulit incheiatii cu Nen,-
tiuld fe,ra a interith pre Solimand fait a se arunca in braciele lui Ferdinand(', fiat a pe-
della catusi de puging interesele tieril in impregiurari atilt(' de critice ! Cu arma in mina
candit numai in arme era mentuire, prin intielepciune caudal armele se puted crutie, folo-
sinduse de discordiele perfidilord vecini, pedepsindui cu chianti astutia si perfidia lord : eta cuing
sustinea domnil cei marl al Romanilorti independintia tierilord nostre; ca-ci ce era mal multi
datorl, Polonilorii sett Ungurilord, Turcilord sett Nemtilortl, carii toti pre intrecute cerch ca-
re de care mai dntaiii sä sugrume, si prin on -ce mijloce, libertatea tierilord.
Asia se intielege politica WI Petru catra Turd' si Neintig! asia se intielege si staru-
intia lul de a fi priimitt intre membrii Imperiului Romani' (germanti), lucru la care el(' in-
tru adeverd tocmal asia nu eugeth, precumit n'a cugetatti vre odatd Michaig Vitezuld, care,
spre ajungerea planurilord sale celord marl, nu se indoih a face curtii nemtiesci promisiuni
inch' si mai esagerate decatil ale lul Petru Raresiii, promisiuni de care apoi tocmal asia. se
Una, preening se time, si aceia cu cars tracts, de promisiunile ce faces el Romaniloit. Cu
arme egall se bate inimiculd: cu sabia sett chianti si cu necredintia sa.
Acumit sa vedemii cuing Alin] Ioachimg si urmatoril lul obligatiunile stipulate prin
tractatil.
Unit seclu si jumetate avura Electorii de Brandenburg(' necazuri nespuse cu multiumi-
rea posesorilorg celord trel obligatiuni ce dede Ioachimg la 1542 in manile lul Petru.
Catii fit Petra in vietia, nu se vede a fi pretinsit sumele stipulate. Dupd mortea lui
1) Ferdinandum quoque Germanke copiis et Caroli fratris opibus fretum longe maximum sibique obiter
metuendum Pannonia(' regent futurism existimabat. Jovius 1. c. ter' unnifi din motivele politice din care bath Pe-
tru dstea nemtidsca la an. 1529, si tines ea &poll& Acestd motive la 1542 avea ineg mai multA valere.
2) Simigianus. edit. Benign. 1. 11. c. 2. p. 51.
3) Hammer. II!. 247. Zinkeisen II. 848.
4) Engel.
www.dacoromanica.ro
12 TESAIJIZU DE DIONUMENTE ISTORICE TO3IU III
insa, se ivesca pretensiunile asupra lui Ioacltimit si a urmatorilora lui. Pre la anil 1564,
1595, 1599, 1605, pans catra 1689, curtea de Berlina e in procese necurmate, acumii cu
eredil lui Petru, acurnti cu magnati unguri, poloni, nemti, acumii cu Judani, in manele caro-
rit ajunseseth obligatiunile. Candit scapa de o obligatiune, se presinta ceea-lalta. Se pare el
Elector rescumperara cu incetula tote aceste obligatiuni.
A ctele proceselorit sunt mai multe volumini. Si cu tote ca causa e mai multa de drep-
tult1 privatil decatu de vreo importantia istorica; intre acte insa se gasescil mai multe do-
cuminte istorice. Cu deosebire, Genealogia lui Petru Raresiti; intrigele unora nepoti al lui
pre la an. 1595, de a se sui pe tronulti Moldaviei; legaturile a,cestora pretendinti cu mai
multi potentati al Europel, cu Imperatula si cu principii Germaniei, cu republica Venetiei,
cu Jacobi"' regele Engliterei. Din scrisorile si pasii lora se veal, nu numai cultura si cre-
scerea lora, ci si impregiurarile de atunci ale tierilora romane.
Uncle din documintele acestea infa' gisieza fapte istorice care ail remastl neinsemnate de
cronicari. Noi le vomit comunical, de vomit tral, cu alts ocasiune, pan& atunci fit sanetosti
bine-voitoriule lectoria!
www.dacoromanica.ro
PETRU RARESIU. TRACTATULU SI OBLIGATIUNILE.
I
Nos Petrus Woyfode Dei Gratia Hospodaris Moldaffskoye, fatemur et recognoscimus per
praesentes nostras litteras pro nobis, et haeredibus nostris caeterisque quibuscunque quod nos
cum Illustrissimo Principe et Domino Domino Ioachimo Marchione Brandenburgensi, Sacri
Rhomani Iniperii Archi Camerario, et Principe electore, Stettinensium, Pomeranorum, Cassu-
borum, et Slavorum, atque in Schlesia Crosnensium Duce, Burggrauio Nurenbergen: et Ru-
giac Principe Nec non Sacri Rhomani Imperij Supremo Capitaneo Principe nostro gratioso.
secreta quaedam negotia et pacta fecimus et concordavimus ita et tali modo. Quia Turca-
rum tyrannus Imperator Solymannus hostili mann et maximo exercitu praeteritis annis domi-
nia nostra invasit, Et nos Vinctos usque in Constantinopolim secum duxit et carceribus man-
cipavit, nonnullisque bonis castris et possessionibus nos privauit et spoliauit, Et quod magis
dolemus, nos et subditos nostros sectae suae Mahometicae subiecit, quod non sine animi do-
lore referirnus et Conscientiam nostram plurimum inde laesam agnoscimus. Et iam praefa-
tus Illustriss: Princeps Ioachimus Elector a Caesarea Rhomanor. atque Regia Maiestatibus et
reliquis statibus totius Imperij Rhomani supremus Capitaneus et Belli Dux deputatus et no-
minatus sit, qui et maximo Christianorum exercitu et apparatu bellico cum peditum tum e-
quitum ad recuperandum Hungariae regnum atque hosti Turcar. tyranno resistendum profe-
ctus et in itinere sit, quod Deus optimus Maximus secundet, Et ut nos nostrique haeredes ex
I
Not Petru voevoclii, din gratia lui Dumnedieti domnii alit Moldaviei, marturisimit si re-
curiscemil prin acesta de facia a noStra, carte, pentru not si urmasii nostri si pentru veri-tine
altil, cumca not amit incheiatit, in impreuna intielegere, cu pre-luminatula principe si domnii
Ioachima, marchione de Brandenburg, archi-cameraria si principe-electore alit Sacrului Im-
periit Romanti, duce alit Stetinesilorii, Pomeranilora, Casubilorii si Slavilora, si alit Crosne-
silora in Silesia, presidele castrului Nurinbergesilora, si principe alit RugieT, precuma si Ca-
pitana Supremo alit Sacrului Imperil.' Romani!, gratiosulti nostru principe, orecare negotie se-
crete si pacte, asia precumti urmeza. Considerandit cumit tiranulit turcescfi imp6ratulit So-
hmana a n6valita ca unit inimica in anii trecuti in tierile nostre cu putere si cu oste mare, si
pre not legandune ne lua cu sine la Constantinopoli si ne puse la inchisoria, si tie despoia
st, ne lipsi de orecare bunuri, castre Si posesiuni ale nOstre, Si, aceea ce Si mai multa ne
dare, pre not si supusii nostri ne supuse sectel sale maomedane, lucru care nu fait durere
de inima 'lit spunemii, si pentru care ne shutimit pre-vetemati in consciintia nostra; de aka,
parte, vediendit cumca pre-luminatulti principe Ioachimit electorele, s'a alesti si s'a numitii de
catra nutiestatea sa imp6ratesch a Romanilorit si regesca, si decatra cele-lalte staturi, Cain-
taint Supremo si beliduce a tote Imperiulii Romanti, care a si plecatil deja si se afla in drumii
cu mare oste de crestini, pedestri si calari, si cu tote aparatula de resbela, spre a recasttga
ttera unguresca si a se opune tiranului turcesca ; si in fine, pentruca not si urniasti nostri sa
putemit scil0 din acesta servitute turcesca, si sa nu fimil constrinsi a ne lupta contra san-
www.dacoromanica.ro
14 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOW III
ista servitute Turcica liberari atque contra Christianum sangvinem auxilio esse non compel-
lemur et ad arces nostras atque possessiones restitui, atque in fide Catholica conservari, Sa-
croque Rhomano Imperio annecti Vniri et incorporari in perpetuum possemus. Nos pro
nobis et haeredibus nostris bona fide et sub Iuramento nostro atque conscientia nostra sub-
que spe salutis nostrae pollicemur et obligamus nos, Quod durante bello isto Contra Tur-
cam nos fideles et bonos aliquos exploratores ad certa loca et omni tempore constituemus
atque procurabimus, qui egressum Turcae ex Constantinopolj, apparattim eius bellicum et or-
dinem. aciem, et Vires eius omnes explorabunt. Et quidquid in hac re scrutari poterimus id
omni tempore ad manus proprias praefati Illustriss: Principis Marchionis tanquam supremi
Capitanei transscribemus et transmittemus quo tandem Illustrissima sua gratia hostis Vires et
acies totiusque belli ordinem scire et intelligere poterit, Cum lacula praevisa minus feriant,
atque aciem suam ita ordinare valeat ut hostem superare ac inde triumphum et Victoriam
reportare poterit. Et si Turcarum Imperator in propria persona adueniret. Et nos cum subdi-
tis nostris et nonnullis alijs, quos in partem nostram allicere poterimus in Inimicum Turca-
rum adesse contingat et tempus oportunum nobis videbitur. Tune nos Vna cum subditis no-
stris et reliquis nobis adhaerentib: Vires nostras et potentiam convertemus atque Christia-
norum exercitui aderimus, et auxilia illis praestabimus et quantum possibile ipsum Turcarum
Imperatorem suae Illustriss: dominationi ut supremo belli Capitaneo vel viuum vel mortuum
personaliter praesentabimus. Et cum haec ita expedita fuerint et ad finem deducta, Tunc
sua Illustrissima gratia in recompensam foederis et Vnionis Jure Jurando pro se et suis hae-
redibus sese inscripsit atque sub fide Principi digna se obligauit Vnam notabilem aureorum
hungaricalium Summam in auro iusti et boni ponderis uel in grossis talensibus post huius
causae expeditionem infra tempus determinatum et in diem atque locum deputatum exoluere
et ad manus nostras seu illorum qui ad haec mandata habuerint integraliter numerari fa-
ciet prout litterae d. s. Illustrissimae quae apud nos reconditae aunt, Et mane propria con-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 15
tea pre-luminatei domnfei sale ce se afla in pastrarea nostril, si este insemnata cu mana sa
propria, si sigilata cu indult sea. secrete. Afars de acesta, va lucra pre-luminata sa domnie
si va face la maiestatea sa imperatesca a Romanilorti , si la cele-laltestaturi ale Sacrului
Imperio, ca not si tierile nostre sit fia unite legate si intrupate pentru totdeauna cu Sacrulu
Imperia. Romani, si conservate si aperate in credintia catolica. Si dupa ce nol si urmasil no-
stri vomit purth sarcinele Imperiului Sacru alaturea cu cele-lalte staturl, vomit castiga si volt
castiga state si scaunit in Imperiulti Romani, demnii de conditiunea 'rostra. Vrema, mai
incolo, si promitemit, ca se vora aduce, pentru intretinerea ostei crestine, trei-dieci mil ca-
pete de vite din tierile nostre prin Polonia la loculit unde se va afla ostea, cu pretio dreptu
si cuviinciosa. Si fiinda-ca intre regatula Poloniei si intre not si tierile nostre mai suet ore-
care diferintie si neintielegeri nedecise incil si neimpdcate: mai suss numitulti pre-luminatil
principe-electore a promisti cii, se va intrepune ca arbitru si impacatorit amicabile, si a
implicit tote neintielegerile, si va asiedia si va stabill o pace perpetua. Promitema deci, in
Nina credintia si cu juramenta, in numele nostru si ale urmasilorti nostri, ca vomit observe
de a pururea tote cafe astfeliii se volt decide, asiedia, impaca si JUVOI prin mai suss nu-
mitula. Principe-electore. Asia insa ca nol si tierile nostre voril remane unite si intrupate cu
Sacrula. Imperio Rolland. In a cArorti tote, credintia si marturia, lime insemnatti acesta de
facia carte cu manile nostre proprie, si oama inthrita cu sigilula nostru secrets. Data in Su-
ciava, prima di de Millen, anuld 1542.
PETRU VOEVODU
nidna prop rid.
Acdsta se cuvine Principelui Elector°
pre-gratiosului weft domnii.
www.dacoromanica.ro
liii TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
NoTA. Acestii fac-simile, luatu maT Antall( prin fotografiri er aeumulitografiatil, represinta numai unit frog-
mcntil din originalulfi actuluT precedinte, asia in catil Mei randurile, eelo lung!, ale originaltdul nu suit facsimi-
late intregi; prin urmare, tiA se Mesa adaogendil cnvintelo nefacsimilato care not le punemii in parentese, in
urmatoriulii modii: Tune nos vna cum su (bditis nostris et reliquis nobis adhaerentib : Vires nostras et poten-
tiam convertemus atque Christiano) rum exereitui aderimus et auxilia illis praestabimus et quantum (possibille
ipsum Turcarum Imperatorem sure Illustriss: domination! ut supremo belli Capitaneo) vel viuum vel mortuum
personaliter praesentabimus. si asia mai incolo.
..7 .)
"It..." r -.1.47,r AL..." ........ ft,
a
144 4., ,r.e,-,4 j.,.". ekh14:....:4'. Se Pw4u/..C4. e.: .:e-e.:,r t-7-i-e.4....../8- ,,c A
7th:if 1., 24
II
IOACHIMUS Dei Gratia ifarchio Brandenburgensis, Sacri Romani Imperij Archi Camera-
rius et Princeps Elector Stetinensium, Pomeranorum, Cassuborum, Sclavorum atque Cros-
II
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 17
www.dacoromanica.ro
18 TESAURU DE MONUMENTS ISTORICE TOMU DI
nequaquam debet, tune omni induciarum concessione sublata et inita sine vlla alia interpel-
latione statim integram summam supratactorum ducentena millia florenorum Ungariensium,
simul et semel reddere et solvere tenebimur, perinde atqui si de illo nobis antea sufficiens
denunciatio facta esset. Verum in eventum quod deficiente solutione totius surnmm, vel sw-
pedictze quantitatis debitge benenominato Principi ac Domino Petro Woiwodo eiusque heredi-
bus non satisfieret, tune vigore prEesentium pono, Nos omni meliori modo, via ac forma qui-
bus de iure vel consuetudine efficatius fieri potuit aut debuit, constringimus et obligamus.
quod liceat benenominato Principi ac Domino Petro Woiwodo eiusque heredibus aut prazsen-
tes literas eorum Voluntate tenenti seu possidenti, pro suo arbitrio non solum res, faculta-
tes et fortunas, omniaque bona nostra et nostrorum, tam mobilia quam immobilia, vbicunque
sita sed etiam corpora nostrorum arrestandi, retinendi, abducendi, distrahendi, occupandi, et
vsvrpandi quovis terrarum locique siue intra siue extra lines Romani Imperij et seu terra seu
mari deprehendantur, non aliter ac si propria illorum bona essent, aut ex iure manu conser-
tam haberent. Cfflterum si bene nominatus Princeps aut Dominus Petrus Woiwodo vel eius
heredes sibi tali casu adhuc minus satisfierj posse putarent, licebit etiam per Nos eis omnia
castra, municipia, arces et alia quaacunque bona nostra, una cum attinentibus suis quotquot
erunt, aut quoquomodn appellentur, nullis °Mill° exceptis ope et auxilio Romance Cmsarem
Maiestatis, absque vlla prxhabita causm cognitione et interpositione Decreti ipso facto occu-
pare, detinere, possidere, et in ea se immitti postulare, donee et quousque pro sazpe ta-
cta summa capitalj Ducentena millia florenorum Vngariensium et etiam pro omni Interesse, vel
damno eis denique satisfactum fuerit. Et contra Mc omnia nulla jura aut privilegia Nos de-
fendere aut tueri debent, nullisque utemur exceptionibus, quales sunt : Non numeratm pecu-
nice, Acceptilationis, Renovationis, Solutionis, Pacti de non solvendo et aline similes, quia non (s ?)
istis et omnibus reliquis privilegiis, indultis et beneficiis Pontificii et Cmsarei juris quocunque
nu trebue sa fia, atunci, inlaturanda verb -ce prelungire, si fara de a ascepta vreo interpela-
tiune, vomit fi datori a intorce si a respunde indata si de o data intrega suma mai susa
&doll done sute mil florinl unguresci, intocmai ca si candil ni s'ar fi facutti de mai na-
inte insciintiare cuviinciosa. Er in casu candit bine- numitulub principe si domna si suceso-
rilora lul nu s'ar respunde adesti-disa datorfa, atunci in vertutea acestei de facia carti, ne
legamit si ne oblegama prin tote modurile dile si formele cele mai eficaci prin care a
trebuita sea ama pututit a ne obliga dupa legi si datini : ca sa alba void bine-numitula prin-
cipe si domna Petru voevodit, si urmasil sel, orb ver-cine prin vointia lore va ave sea va
posede acesta de facia carte, a sequestra, raffle, Ina, a vinde, ocupa si intrebuintia, dupa buna
placulu lore, nu numai lucrurile, facultatile si averile, si tote bunurile nostre si alora no-
stri, atatit mobile cata si immobile, fie ver-unde asiediate, ci chiara si trupurile alorit nostri,
veri-unde iarit apnea, in verb -ce locti, in orb -ce parte a pamentului, orb inlaintrula sea afara
de marginile Imperiulub Romano, fie pre uscata fie pre mare, ca si cuma ara fi bunurile lore
proprie, sea ca si cuma learn fi castigatti dupa dreptit. Mai incolo, deca bine-numitulti prin-
cipe si dolma Petru voevoda sea urmasil sei, nici cu chipula acesta n'ara crede ca pota fi
multiamiti, el volt ave void din partea nostra, cu ajutorulti si spriginulu maiestatii sale Ce-
saree Romane, a ocupa, dettne, a posede si a intra, de faptit si fara vreo cercetare de mai na-
inte a causel si fara decreta speciale, in tote castrele, municipiele, fortaretiele si verb -ce alte
bunurl ale nOstre, impreunh cu tote atinentiele lore, ver-cate arti fi si orb -ce numire ara pur-
ta, lath de a escepta nimica, si acesta pans duff.' in fine volt fi satisfacuti pentru adesti-
atinsa suma capitale de dime sute mii florins unguresci, impreuna si cu tote interesula verb
damnula. Si incontra tutorit acestora nu trebue sa ne apere seu sa ne scutesch nici unit
dreptu si nici unit privilegia, si nu ne vomit folosi de nici o esceptiune, precuma sunt: ca
banib nu s'arii fi numerate, sett aceptilatiunea, novatiunea, solutiunea, sea invoela de a nu
respunde datorfa, si altele asemini, pentruca nob renunciama de buna-voia, si vremit ca a
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 19
appellentur nomine, aut a quibus tandem sancita aut excogitata fuerint, et nobis in aliqua
parte suffragare, patrocinari, et e diverso benenominato Illustrissimo Principi Petro Woiwodo
eiusque heredibus aliquatenus adversari videbuntur, sponte renunciamus, et renunciatum esse
volumus, ita vt nihil prorsus sub illorum prEetextu conabimur vel attentabimus, sed si quid
in contrarium fiat, nullius momenti esse debeat. Si etiam Nos nostrique heredes aut succes-
sores longis quoniam intervallis tenemur, benenominato Principi Petro Woiwodo suis here-
dibus, aut successoribus,' ditto tempore constitutis in locis non satisfecerimus, illis per Nos
nostrosque heredes aut successores Vi prasentium licebit, has a nobis datas literas Principi,
Duci aut alioquovis cuiusque generis aut status ipse fuerit, sive intra sive extra Imperium
venumdare. Contra hac nulla nobis jura qua ratio humana excogitare posset tueri ac defen-
dere debent. Ingenue insuper profitentes vel promittentes, Nos mines et singulas preemis-
sas clausulas preesentibus literis comprehensas, procul omni fraude remota, constanti et ger-
mana fide infallabili ter ad punctum servaturos esse. In quorum fidem ac testimonium Nos
benenominatus Princeps Elector pro nobiS nostrisque heredibus sigillum nostrum solitum his
appendi fecimus et insuper propria manu subscripsimus. Data Vienna Vigesima Quarts, die
Iunij Ioannis Baptista Anno a nato Christo Millesimo, Quingentesimo, Quadragesimo secundo.
IOACHIMUS Elector
manu propria
III
IoAcrumus dei gratia Marchio Brandenburgensis Sacri Romani Imperij Archi Camera-
rius et Princeps Elector, Stettinensium Pomeranorum Cassuborum Sclauorum atque Crosnen-
III
IOACHIMU, din gratia lul Dumnedied, marchione de Brandenburg, archi-camerarid si prin-
cipe-electord ald Sacrulu! Imperiti Romand, duce ald Stetinesilorti, Casubilord, Sclavilord si
www.dacoromanica.ro
20 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
IV
Nos Ioachimus Dei Gratia. Marchio Brandenburgensis, Sacri Romani Imperij Archi-Ca-
merarius et princeps Elector. Stetinensium, Pomeranorum, Cassubim, et Slauorum, Nec non
IV
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BEItLINU 21
www.dacoromanica.ro
22 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
bieredes et alij principes sibi adhaerentes, statum et sessionem illis dignam habere et reti-
nere debent, defensionem etiam ab Imperio Romano contra quoscunque, qui eorundem do-
minia invadere audent, impensis Sacri Romani Imperij obtinere debeant. Insuper praefati prin-
cipes volunt et tenentur interim et quousque nos cum exercitu Christianorum in regno Hun-
garix esse contingat fideles et bonos exploratores in nonnullis locis servare, qui omnia se-
creta hostis ex Constantinopoli egressum, expeditiones, vires, aciem belli atque ordinem ad
amussim et totaliter explorabunt. Et quidquid in hac re perscrutari poterint, id omne ad
manus nostras tamquam supremi Capitanei proprias fideliter et absque mora conscribere et
certiores facere non negligant. Quo tandem nos cum Christianorum exercitu avisatj Hostis
impetuni, ordinem et aciem adversariorum et prmvidere poterimus et delere. Et ut causa
fcederis et pactus eo citius ad effectum deducj valeat. Proeterea praefati principes Walachim
nobis et exercitui nostro ad sustentationem omnium nostrum pollicitj sunt, at triginta milia
balm per Regnum Poloniaa ex dominiis suis adducantur, quos justo et zequo precio in bono auro
seu cum panno exoluemus et in solutionem bourn trademus. Caeterum cum nonnull acti-
ones et discordim inter Polonim Regnum et praedictos Walachix principes nondum pacatae
existant. Nos praefatus Ioachimus Marchio bona fide pollicemur, cum helium istud annuente
Deo Optimo Maximo finitum fuerit, ut arbitrum et amicabilem Compositorem inter partes
utrasque intromittemus et omnem discordiam ad bonum finem justis quidem medijs et ad per-
petuam patent concordabimus et stabiliemus. Et quidquid per nos ita pacatum, decretum et
statutum fuerit. Id praedicti Principes pro se suisque haeredibus, semper servaturos, imple-
turos, et nunquam contraventuros promiserunt. Haec omnia et singula nos Ioachimus Ele-
ctor sine omni contradictione, dolo fraude, sub fide principi digna, Et sub Iuramento Cae-
sari praestito, firmiter et inuiolabiliter observare pollicemur. In quorum fidem literas has no-
stras manu propria subscriptas signauimus, et sigillo nostro seu annulo secreto roborauimus.
rid Romani' alaturea cu cele-lalte staturl, numitulti principe si urmasil lul si alti principi
ce se tinily de elti, vorit trebui st aibt. in Imperiulti Romani' si st pastreze unit staff' si unit
loci' demnil de et, inct si aperare vort trebui st aibt din partea Imperiului Romani" cu spesele a-
cestuia, incontra veri-cui ar atach tierile lord. Mal incolo, numitil principi vorti, si stint datori a-
cum(' si chat timpil se va intempla, st fimit cu ostea crestiniloru in tiera ungurescA, st tint
in ore-care locurl esploratori bunt si credinciosl card sa cerceteze si sit aft cu acuratetit si
deplinetate, tote secretele inimiculul, plecarea lul din Constantinopoli, espeditiunile, si pu-
terile lut, si planulti bAtail. Si ve ce vorit descoperi, st se grAb6scA a ne scrie nOue insi-
ne ca capitanit supremii, incunoscintiandune cu credintia si fart intardiare ; pentruca astfeliti
not cu ostea crestinilorti, fiindit avisati, st putemd prevede si nimici ataculit adversarilorit,
si ordinea batail lut, si pentruca si causa acestui tractatti si invoell cu atatit mat curendii st
se pott realiza. Afars de acesta, numitil principi at Moldaviel niati promisit none si ostel
nostre pentru intretinerea tuturorti a lora nostri, a ne tramite din tierile lord prin Polonia
trel-dieci mit capete de vite, pentru care volt priimi unit pretia dreptii si cuviinciosh, in
aunt bunt", set in pAnurt, drepta plata vitelorti. Dealtmintrea, fiindii-ct ore-care plangert si
neintielegerl intre regatulit Poloniei si intre numitil principi at Moldovel inct nu sunt im-
pacate : Not, mat susit numitulti Ioachimit marchione, promitemit cu bunt credintia cA, indata
ce va lua finite acesta resbelit, cu ajutoriuld pre-bunului si pre-marelui Dumnedieu, ne vomit
intrepune ca urbitru si ca impActtoriti amicabild intre amendoue partile, si vomit imptch si
asiedia pentru totdeauna si cu mijlcice drepte ton. neintielegerea. Si ver-ce vomit stabill, vomit
impact si vomit decide in acesta chipti, numitil principi s'ati legatit ca vorti observa, volt implini si
Did o data nu vorti lucra incontra. Tote acestea si fie-care in parte, not Ioachimit eiecto-
r ult.', promitemii sub credintia 'Astra de Principe si sub jurtmentulit facutit Cesarelui, ca le
vomit observa fart de nicl o contradicere, fart fraudt si fart insielAciune, cu ttrit si fart
vreo vetemare. Si pentru credintia, am data acesta a "Astra carte subscrist cu raana propria,
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 23
Date ex castris ad Danubium post Vuiennam Pannoniorum positis VI Iulij. Anne Dominican
Incarnationis M. D. XLII °.
IOACHIMUS Princeps elector.
Sacri Romani Imperij, et Christiani Exercitus Supremos Capitaneus
manu propria
Win von Gottes Gnaden Joachim Churftirst vnd Marggrav zu Brandenburg in Preussen
zu Stettin, Pomern d Cassuben, vnd in Schlesien zu Crossen Hertzogen &c Burggrav zu Worn-
berg vnd Furst zu Rtigen, hiermit Vrkund vnd bekennen , Nach dem Low Jud von Deren-
bewelch dess Chinhaal Juden Sohn, weyland Vnser getrewer Diener, an Vns gelangen Lassen,
dass an ein gelegen Orth vorhanden sey, vnser Verscheibung, vff zweymal hundert tausend
Hungarische Goldgulden gegen dem Herrn Peter Waywoden auss der Wallachey Grossfur-
sten anverschrieben lautend, Welche Verschreibung bemelter Low Jud Vns zu Vnserm besten
umb ein Summen Geldes widerumb einzuhandlen vnd zu verschaffen sich erbothen. Darauff
wir Vns erclert, solche Verschreibung zu Vns einzulassen, vmb Vierzig Tausend Taler an parem
gelt, am Orth vnd Termin laut vnser abrede. Zu Vrkund haben wir Vns mit eigener hand
vndschrieben, vnd vnser daumen Secret, vnden auffgetruckt. Geben auff vnsern Schloss Coln
an der Spree, Montag nach Peter Pauli Anno Chr. 1564.
(Locus Secreti)
JOACHIM
Churflirst vnd Marggrav zu Brandenburg Vneer eigen hand.
si amu intarituo cu sigilula sea inelula nostril secreta. Data din castrele dela Dunare asie-
diate langa Viena Panonilora, 6 Iulia, anula intruparel Domnulul 1542.
IOACHIMU Principe Electoru
alit Sacruluf Imperil Romand, si CApitand supremd ald dstei creation.
cu mane propria
Not Ioachimti, din gratia Jut Dumnediet, principe electora si marchione de Branden-
burg, duce alit Stetinesilora, Pomeranilora, Casubilora in Prusia, si alit Crosnesiloa in Sile-
sia, presidele castrulul de Norimberg, si principe alit Rugiel, m'arturisimil si recunoscema
prin acesta: Cuma Evreulit Low din Derenbewelch, fiiulit Evreulul Chinhaal, odiniora cre-
dinciosula nostru servitoria, nit adusil la cunoscintia, cumca intermit anume loci' se afla ob -
ligatiunea nostra despre dOue sutd mil florins unguresci aka Domnulit Petra voevoda mare-
principe alit Moldaviel, care obligatiune numitula Evrea Low s'a indatoratit a o rescumpera
pre soma nostra cu o suma de bail Pentru care not ama dechiaratit cumca vomit priimi
acesta obligatiune pentru suma de patru -dieci mil taleri, bani gata, in locula si terminula
anumith, dupe intielegerea ce ama avuta. Drepta proba, neama subscrisa cu propria nostra
mama, si ama pusa mat giosa sigilulu nostru secreta. Data in castelula nostru Colonia langit
Sprea, Luni dupit dioa lui Petru si Paula, anula lul Cristo 1564.
(Loculi Sigilulta)
IOACHIMU
Principeelectore si marchione .le Brandenburg en mdna propria.
www.dacoromanica.ro
24 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
VI
Nos Judex Jurati caeterique cives oppidi Sassin, fatemur et recognoscimus praesentibus
nostris literis quod Illustris et Magn. Dominus Wolfgangus Waiwoda filius ohm Bogdani Way-
wodae alias Constantini dicti Junioris filii quondam Petri Senioris Weywodae Moldaviensis
qui usque ad extremum vitae halitum in principatu permansit, vitamque suam in eadem
dignitate finivit, qui Wolfgangus Waiwoda coram nobis constitutus petens nos debita cum In-
stantia ut nos sibi literas nostras testimoniales super Genealogia sua dare velimus. Scimus
itaque eundem praefatum Wolfgangum Waiwodam filium praefati Bohdani Waywodae esse in
oppido nostro Sassin Natum et Baptizatum de bona et honesta familia Matre sua Phrusina
Nagywathy procreattnn ex legitimo thoro. Quare Universos Illustrissimos Spectabiles Gene-
rosos Magnificos Nobiles Egregios Prudentes circumspectos nec non alios cuiuscunque sta-
tus et honestae conditionis homiues in quibuscunque regnis constitutos ad quos videlicet prae-
nominatus Illustris ac Magnificus Dominus Wolfgangus Weywoda cum nostris pervenerit Ro-
gatos volumus ut ipsum verum et legitimum Waywodae Moldaviensis filium immediatum hae-
redem respectu etiam aequitatis habere velint omnique favore amplecti et ubique prosequi ve-
lint tamquam personam idoneam et benemeritam, In cuius rei testimonium et fidem has no-
stras literas sub sigillo sigilli oppidi eidem dare duximus. Datum in oppido nostro Sassin 20
die mensis Aprilis Anno Dni 1594.
GEORGIUS FAUATUS
m. pr.
VI
Nor judegiulti, juratil, si ceilalti cetatiani al opidulul Sasinti, marturisimii si recunoscemti prin
acesta de facia a 'Astra carte, emit luminatulti si marituld domnti Volfgangfi voevodti, fi-
tufa repausatului Bogdantii voevodfi, numitti si Constantint, fiiu mai mica ale repausatului
Petru cela betranti voevodulti Aloldaviel carele pan' la morte a remasti in principatil si in
scaunula domniei sia terminate vietia, infacisianduse innaintea nostra ne fact" cuviinciosa, ru-
gaminte ca sa binevoimii a-I (la o carte testimoniale despre Genealogia sa. Deci, Doi scimii
cumca mai susti disuld Volfgangti voevodu, flit alit mai susti disului Bogdanfi voevodti, este
nascutti si botezatti in opidula nostru Sasina, din casatoria legitima, maica-sa fiindu Frusina
Nagywathi de buns si onesta familia. Dreptfi-aceea, rugarritt pre toff huninatii, spectabilil, ge-
nerosil, maritii, nobilil, egregil, prudentil si circumspectii, precuma si pre alti omen, ale
ver-ce stare si conditiune onesta, si din ver-ce tiers, innaintea carom adeca s'ar presinta cu
ccesta, mai susti numitulti luminatti si maritti domnii Volfgangti voevodu, ca sa binevoiesca
cunOsce dupa cuviintia, ca pre adeveratulti si legitimula fiiu si erode immediate alt" voe-
vodulul Moldaviei, si a-Ift priiml cu Vita favorea ca pre o persona demna si binemeritata.
Spre marturfa si credintia am gasitil cu tale a-I dh acesta a 'Astra carte inta'rita cu sigilula
opidulul. Data in opidula nostru Sasinti, la 20 Aprile, anulti Domnului 1594.
GEORGIU FAUATU
III. pr.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 25
VII
Nos Stephanus Feyerkowicz, Dei et Apostolicae sedis gratia, Episcopus Ecclesiae Nitri-
ensis, locique eiusdem perpetuus Comes, nec non sacratissimi Principis et Dni Dni Rudol-
phi II. Dei gratia, Electi Romanorum Imperatoris semper Augusti, ac Germaniae, Hunga-
riae, Bohemiae etc. Regis, Archiducis A.ustriae, Ducis Burgundiae, Consiliarius, et per Hun-
gariam Locumtenens, memoriae commendamus tenore praesentium significamus quibus ex-
pedit universis: Quod Illustris ac Maguificus Wollffgangus Weiwoda, filius olim Magnifici
Bogdani Weiwodae alias Constantini dicti Iunioris filii quondam Petri senioris Weiwodae Mol-
daviae, qui Petrus senior Weiwoda Moldavien. usque ad extremum vitae spiritum in principatu
permansit, ac in eadem dignitate vitam finivit, sit idem Wolffgangus Weiwoda ex vero et legitimo
thorn procreatus filius Bogdani Weiwodae, qui Bogdanus Weiwoda plures filios praeter hunc Wolff-
gang= Weiwodam non habuit, he autem Wolffgangus Weiwoda in hoc hely to Regno Hungariae
Sacri Romanorum Imperator. ac Germaniae, Hungariae, Bohemiae etc Regis in, oppido Sassin in
cottu nostro Nitrien: existenti natus, in servitiis suae Maiestatis educatus est, fidelitatemque sum-
mara semper in servitiis exhibuit, ac parens ipsius Bogdanus Weiwoda tempore diui quon-
dam Ferdinandi Imperatoris ex regno Moldaviae in has partes secum tulerat, vitamque hic in
regno Hungariae finivit, causa ea et metu ex Muldavia perculsus, quod videlicet frater ip-
sius Stephanus Weiwoda in regno Moldaviae erat trucidatus per infideles, huius autem rei
testimonium nos quoque una cum caeteris regni huius proceribus ac Nobilibus sub puritate
conscientiae nostrae dare duximus hunc esse verum legitimum et immediatum Vaivodatus
Moldaviae haeredem et successorem. Quare vniuersos Illustrissimos, Spectabiles, Generosos
ac Magnificos Egregios et nobiles prudentes et circumspectos nec non alios cuiuscunque sta-
tus et honestae conditionis homines, in quibuscunque regnis constitutos, ad quos videlicet prae-
nominatus Magnificus Wolffgangus Waiwoda pervenerit, rogatos volumus ut ipsum tamquam
VII
NOI Stefana Feyerkowicz, din gratia lu! Dutnuediefi si a scaunului apostolicii, episcopii
ale besericel de Nitra, si comite perpetua alit acestui loco, precuma si consiliaria si loca-
tiitoriii in Uugaria ale maiestatir sale sacratisime, principelui si domnulul domnii Rudolfa II,
din gratia lul Dumnediefi imperatului alesu alit Romanilora pururea augustil, regelui Germa-
niei, Uugariei, Boemiei ec., archiducelui Austriel, ducelui Burgundiel, intru aducere a rninte
facemft cunoscutit prin acesta ver-cui se cuvine: Cumca luminatula si maritula Volfgangu voe-
voila este fiiu nascutil din adeverata si legitima casatorfa, ale maritului repAusatului Bog-
dan(' voevoda, numitii si Constantine, fiiului mai mica alit repausatului Petru cela MIA*
voevodulit Moldaviel, care Petru a remasii in principatu pA,na la mortea sa, si in domnia
sia terminate vietia ; si Bogdana voevoda alts copii afara de Volfgangu voevoda n'a avuta, era
acesta Volfgangu voevodii s'a nascuta in opidula Sasina, in comitatula Nitric!, in acesta ma-
fiat regata alu Ungariel ce se tine de maiestatca sa imperatult Romanilort, si rege alit
Germanic!, Ungariel, Boemiei ec., si a crescutil in servitiele maiestatel sale, aretanduse de
a pururea pre-credinciosa in servitiele sale ; era parintele sea Bogdana voevoda pre tim-
pulit imperatului Ferdinanda a venita iri aceste part! din Moldavia, si a muritu in Un-
garia, fuginda din Moldavia din acea causa si fried ca necredinciosil omorisera in Moldavia
pre frate -sell Stefanfi voevodii. Marturisima deci despre acesta. in consciintia curata, si
nof impreuna cu tot! ceilaltt ma! marl si nobili al regatulul, cumca acesta este adeve-
ratula, legitimula si immediatula erede si sucesorin alu domniel Moldaviel. Drepta-aceea,
rugama pre tot! pre-lurninatil, spectabilil, generosil si maritiI, egregil si nobilil, prudentil si
circunspectil, precut-nit si pre altl omen! de ver-ce stare si conditiune onesta si din ver-ce tie-
rs, unde adeca se va intempla sa ajunga mai susa numitula maritula Volfgangu voevoclii,
ca sa binevoiesa a-la cumisce ca pre adeveratula si legitimula fill si erede immediattt alu
4
www.dacoromanica.ro
26 TESAURO DE MONUMENTE ISTORICE TOMU UT
VIII
Nos Capitulum Ecclesiae Posoniensis memoriae comendamus etc etc. Quod Venerabilis
magister Andreas Carol de Castro Ferreo Decanus, frater, socius et Concanonicus noster una
cum egregio Nicola Pazterowich, homine S. C. et R. Maiestatis Regio, nostram personalier ye-
nien: in prwsentiam, sub debito ipsorum juramento debite et unanimiter retulerunt nobis eo
modo. Quomodo ipsi vigesima quarta die praesentis mensis aprilis... mediantibus certis qui-
busdam literis Reverendissimi Domini Stephani Feyerkowicz praeceptoriis, pariter et coin-
pulsoriis seu attestatoriis pro parte Wolffgangi, filii Illustriss et Magnif. quondam Domini
Bogdani Waiwodae, sub secreto sum Rdmae Dominationis sigillo, vigesima secunda die prae-
scripti currentis mensis aprilis, anno Domini Millesimo Quingentesimo Nonagesimo quarto prae-
senti praeterita, patenter confectis et emanatis, nobisque in certa sui parte sonantibus et
directis, erga Generosam et Magnificam Dominam Sophiam Merey, relict= viduam Magnifici
quondam Pauli Czobor de Czoborzenttmihal hic Posonii in aedibus nobilis Ludovici Schmugger
personaliter repertam accessissent, ibidemque exacto prius ab ipsa firmissimo juramento, ad
Mem suam Domino Deo debitam, fidelitatem Sacr. praedicti huius Regni Hungariae coronae
observant, qualis sibi de eo utrum praetitulatum Wolfgangum antefati olim Bogdani Waiwo-
die filium ex legitimo thoro natum, et secundum Sacro Sanctae Ecclesiae Christianae ritum,
etiam baptizatum per ipsamque nomen (quod gestat) Wolphgang. sibi inditum esse certo sciat,
voevodului Moldaviei, si atatti dupd, dreptate chit si in consideratiunea amicitiei nostre, sa-lu
priimesca si sa-la trateze cu tote genulti de buna-vointiii, ajutoriti si favore, ca pre o per-
sad demna si bine meritata, care 's1 calla bunurile pdrintesci pre tale cuviinciOsa si drepta.
Cetinduse acesta de facia', carte, sa se innapoiesca infacisidtorului.
VIII
Not Capitulula besericei din Posoniii, intru aducere a minte ec. Cumca venerabiluld ma-
gistru Carlu de Castro Ferreo, decant, Irate, sociti si concanonicii alt nostru, impreuna cu
egregiuld Nicola Pazterowich, omit regid alt maiestatei sale C. R., infacisianduse in persona
innaintea nostra, sub datoritulti lord juramento, dupd datorfa si in unanimitate niatt aretatg
preening urnika. Cumg densii, in puterea unei CAM, preceptorie si compulsorie sett atesta-
torie, date in forma patente de reverendisimulg domnii Stefanu Feyerkowicz, sub secretulti
domniei sale sigilg, la 22 ale curentel lunI Aprile, 1594, in partea lui Volfgangd, fiiulti pre-
luminatului si maritului Opausatului domnil Bogdanti, carte care in ore-care parte a sa su-
nä si este indreptata si ch*.tra not, s'ad dust la nobila si marita dam& Sofia Mercy, re'masa
veduvd a maritului repausatului Paula Czobor de Czoborzenttmihal, pre care aflanduo in per-
sona in casele nobilelui Ludovicti Schmugger oat supusit mai antaiii la juramento tare, a-
ducendul aminte credintia ce este datoria Donmului-Dumnedieti, si santel corone a 'tieril un-
guresci, dupa care oat intrebatit, ce scie cu adeveratti despre aceea mind, mai susti titula-
tutu Volfgangit ar fi fiiuld lui Bogdand voevodt, nascutt din casatorfa legitimd, si botezatil
dupa rituld santei beserici crestine, si alma densa iar fi data numele ce porta de Volfgangii:
data scie acestea cu adeveratii on nu scie ? Si mai sus disulu omit regid alit maiestatel
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 27
nec ne ? constitisset certitudo veritatis, dictusque homo suae Maiestatis regius antelato te-
stimonio nostro secum praesente, debito modo scivisset, inquisivisset, et expertus fuisset
Quae quidem domina Sophia Merey iurata et examinata fassa fuisset: quomodo Illustris ac
Magn. quondam Bogdanus Waiwoda aliter Constantinus cognominatus Iunior Illustrissimi quon-
dam Petri senioris alias Waiwodae Moldavien: qui scilicet ad extremum usque halitum in suo
principatu perstitit. filius metu fraternae caedis quondam Stephani Waiwodae perculsus, re-
licto patrio solo, regnante pro tunc divo quondam Ferdinando Imperatore in hoc regnum Hun-
gariae ceu profugus appulisset, ductaque sibi uxore in oppido Sassin vocato in hoc ipso Re-
gno Hungariae existenti resedisset. Ubi tandem praenominatum Wolphgangum Weywodam
filium suum idem quondam Bogdanus Waiwoda aliter Constantinus ex legitima consorte sua
domina Frusina Nagywathy genuisset. Qui quidem tune infans ubi prim= in lucent editus
fuisset, tamquam legitimus et immediatus Waiwodatus Moldavien. haeres, illico ad requisiti-
onem parentis, opera et ministerio ipsius dominae testis, per certum et ordinatum Sacerdo-
tem, indito sibi Wolphgangi Waywodae nomine solemniter baptizatus, et ab incunabulis opera
praenominatorum suorum parentum in Christiana pietate nutritus et ingenue educatus fuis-
set, praefatoque olim ipsius genitore Waywoda Bogdano hic in Hungaria medio tempore vita
defunct°, ubi tandem idem Wolphgangus Waiwoda adolevisset paterna virtute et stimulante
per certorum annorum decursum studia militaria secutus, vitam per omnem aetatem ita du-
xisse conspectus fuisset, ut non modo a virtute paterna non degener, sed ad praeclara et maxi-
ma qumvis natus esse videretur. Super qua quidem memoratae do. Sophiae fassione et atte-
statione rescitaeque veritatis praemissorum serie ad fide dip= antelatorum nostri et Regii
hominum relationem praesentes literas nostras, attestatorias sub impendenti sigillo nostro Ca-
pitulari et authentico praetitulato Wolphgango Waiwodae pro futura jurium suorum cautela ne-
cessarias communi suadente iustitia dandas duximus et concedendas.
sale, in fiintia de facia si a mai susti numitului marttu ale nostru, cercetandit in moth" cu-
viinciosu, au descoperitil si ad constatatu... Numita donna Sofil Merey, jurata si cercetata,
a marturisitd. : mint pre-luminatuld si maritulti repausatulti Bogdand voevodii, numitit si
Costantinit, tiiuld mai illicit alit pre-luminatulut repausatului Petru celti betranu voevodulti
Moldaviei, care papa la finitulit vietii sale a remasil in domnia sa, pre timpulti imperatirei
repausatului imperatil Ferdinandd, ingrozitit de uciderea frate-seti repausatului Stefand voe-
vodd, sia parasitiz patria si s'a retrasit ca fugariit in acesta regatd ale Ungariei, si insuran-
duse s'a asiediatiz in opiduld numita. Sasinti in acesta, tiara a Ungariei. Unde in urma, s'a
nascutit repausatului Bogdand voevodii, numita si Costantinit, din conserta sa legitima, domna
Frusina Nagyvathy, mai susit numitulti sea fiiu Volfgangti voevodti. Care Volfganga, indata ce
se nascit, ca erede legitima si immediatti alit domnfei Moldovinesci, fit botezatti cu solem-
nitate, prin unit preotit ordinatd, servindul ca find, la cererea parintelui, insasi &mina mar-
tura, si danduise in botezd numele de Volfgangu ; si din copilarfa fit nutritu de catra mat
susti numitit set parinti si crescutti in pietate crestinesca ; era dupa mortea tatane-seit Bog-
dand voevodii, care se intempla aid in Ungaria, indata ce Volfgangd voevoclit ajunse in e-
tatea juniel, stimulatu de barbatia parintelui sea, um& studiele militarie in curst de mai
multi ant, si de a pururea 'si petrecit vietia astfelu, incatti departe de a se abate vre odata
din calea virtutil parintesci, se purta de a pururea ca unit barbatt nascutti pentru ver-ce fap-
ta mare si stralucita. Despre care marturisire si atestatiune a memoratei (Winne sofie, si
adeveruld celord mat sus(' aretate, dupa relatiunea demna de credintia ce niau facutd mai
susti disii, omit alit nostru si °multi regiii, indemnati de justitia comune gasiramti cu tale a
da mai susti titulatului Volfgangti voevodit acesta de facia a nostra carte de marturfa, luta-
nth cu sigiluld nostru aternatd, capitulariti si autenticu, spre a-I servi in viitorid intru ap6-
rarea drepturilorti sale.
www.dacoromanica.ro
28 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE TOMU III
Datae feria 4-a proxima post praescriptum festum Beati Georgii Martyris Anno Dni
Millesimo Quingentesimo Nonagesimo Quarto suprascripto.
IX
Data in cea d'antaia Juol dupa serbatoria fericitulul martin(' Georgie, anula Domnulul
mat sus(' insemnati", una mie cinci sute noun -dieci si patru.
IX
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU
So wohl auch meiner von Jugent auff erwiesene Dienst ermessen , vnnd Commendation an
Erzhertzogk Maximilian Administratorem Teutschordens E. R. M. geliebten Brudern mitzu-
theilen, in Anwesen meiner der Moldawischen Baronen vnd S. D. dens Ftirsten in Sieben-
bargen zu tractirn, Das Mir mein vonn Rechtswegen zustendig Erbffirstenthumb eingeraumbt
werde, inn betrachtung, da Ich des Ttirckischen Sultans Tributarius sein , demselbigen hul-
digen, vonn E. R. K. M. vnd dem heiligen Reich abfallen, der gantzen Christenheit ein PrEe-
judicium zuziehen wollen, vor lengsten zur Possession kommen konnen, Aber meines lieben
Herrn Vatters Seligen vestigiis bis in mein Gruben zu inkeriren gedencke.
Solches vmb E. Rom. K. M. deroselben Keyserlichen vnd Durchleuchtig. Hauss Oester-
reich, das h. Romische Reich vnd allgemeiner Christenheit, mit willigster darsetzung mei-
nes Leibs, lebens guts vnd bluts zuverdienen erkenne ich mich schuldig, Dero zu Keyser-
lichen miltreichen gnaden mich gehorsambst bevehlendt, vnd gnedigstes bescheidts erwartendt.
E. R. K. May.
vnderthenigster and gehorsambster Diener
WOLFGANGUS
3. Junii 1595. Weywoda et Haeres ppatus Moldaviensis.
tra Turcului, precumti si servitiele mele din tineretie pan' acumti : sa-ml dal o recomenda-
tiune catra archiduca Maximilianti administratorula ordinelui germanica , iubitula maiestatil
tale frate, ca sa trateze, in fiintia de facia a boiarilora mei din Moldavia, cu serenitatea sa
principele Transilvaniei, pentruca sa fid asiediatti ea in principatula ereditariti ce mi se cu-
vine de dreptii; luanda in privire ea, (led asia fi voita ea a fi tributariula sultanului tur-
cescil, si m'asia ti supusa lui, si m'asitt fi rupta de catra maiestatea ta si de catra sacruld
imperia, cu prejudiciula crestinetatil intregi, de multi' asia fi pututa ajunge la domnia ; ea.
insa am de gandti a umbla pan' la mormentii, pre urmele fericite ale iubitului meu parinte.
Me void crede datoria a merits acesta, oferindumi cu placere vietia si averea, pentru
maiestatea ta si luminata casa a Austriei , pentru sacrulti imperiti romana, si pentru tots
crestinetatea Recomendandume cu umilintia gratiel imperatesci , si asceptanda pre-indura-
ta deslegare, sunt
Ala Maiestatii tale I. R.
Pre-umilitd si pre-snpusil servitord
3 Iunid 1595. VOLFGANGU
voevodd si erede ald principatului Moldavia
www.dacoromanica.ro
30 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMtT III
betten, Als haben wir jme solche gnedigst ertheilt, Vnndt gesinnen hiemit an E. L. freund-
lich, Sie wolle gedachten Weywoda was er bey E. L. anzubringen, von vnsert wegen, alle
gate hiilff vnd befOrderung erzeigen, Vndt mit S. D. dem Fursten in Siebenbilrgen tractirn,
dass er zu seinem Furstenthumb komen mOge. An deme thun vns E. L. angenehmes ge-
fallen , deren wir mit bruderlichen huld wolgenaiget sein. Datum Prag den 21. Augusti
Anno 1595.
XI
Wolffgangus Waiwoda ahn Hertzogk Friederich zu Sachsen Vormundt vnd der Chur
Sachsen Administratoren.
VNSERN Gruss, vnd was wir liebes vnd gutes vormegen inderzeit zuvor, Hochgeborner
Fiirst, freundlicher lieber Herr Oheimb, Demnach wir den 20. iungst abgeloffen Monats May
aus Hungern nach Prag gelanget, vnd bei der R. K. M. vnserm allergnedigsten Herrn , vn-
terthenigst supplicirt, dieweil das vns Jure naturali anererbtes Furstenthumb Moldau, durch
Gottes Gnadt einmals von des Tarkischen Tyrannen servitut recuperirt , vns zu desselben
Possession allergenedigst zuverhelffen, Das Ihr K. M. vns ahn Ertzhertzogk Maximilian Ad-
ministratoren Teutsch Ordens diess falls alle gute half!' vnd beforderung zuerzeigen, vnd mit
S. D. dem Fiirsten in Siebenbilrgen darmit wir zue angeregten Ftirstenthumb Moldau kom-
men mochten, zu tractiren recommendirt,
Wann wir Bann vff den 29. Octobris zu Cassaw (daselbsten die Barones des Fursten-
thumb Moldau vnser ankunfft gewartigk) erscheinen sollen , haben wir, sintemahl E. L. vns
hochberthmt wirdt, dieselben zuvor gleichsamb auf der post mit einer Kutschen zu besu-
chen nicht umbgehen kOnnen, freundtlich bittendt E. L. wolle solche vnversehen Vberfallen
tra iubirea ta, iam data acesta cu indurare, si dorima prietenesce dela iubirea ta, Ca, din par-
te-ne, sa-1 acordati tofu bunula ajutoria si sprigina in ceea ce va propane iubirei tale , si
sa tratati cu luminatula principe alu Transilvaniei , ca numitula voevoda sa-si pita capeta
domnia. Cu acesta ne vets face o deosebita placere. Remainda cu fratidsca afectiune. Da-
ta in Praga, 21 August, 1595.
XI
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 31
XII
Friederich Wilhelm Hertzogk zu Sachsen an den Fursten Johann Georg Mark,graff zu
Brandenburgk.
UNSER freundlich Dienst, vud was wir meter liebes vndt gutes vermogen zuvor, Hoch-
geborner Farst freundlicher lieber Oheimb, Schwager Herr Vater Bruder vnd G-evatter, E. L. mOgen
wir freundlicher meinungen nicht bergen , dass gestern zu abendt ein Waywoda aus der
Moldau des alten Fiirsten in der Moldau Sohns Sohn Wolffgangus genannt, an vns geschrie-
ben vnd zu erkennen gegeben , Wic er von der Rom. K. M. vnsers allergnedigsten Herrn
Hoff, da er zit sollicitiren gehabt, vmb freundschafft willen vns besuchen woltt, wie E. L. aus
beylage mit No. 1. zuvernehmen, Weil er nun gestern ankommen, haben wir ihme heut durch
vnsere Bathe horen lassen, darauff er anbracht wie das von seinen altfordern her, das Far-
stenthumb Moldau jure haereditario Ihme zustendigk , es weren auch sein Grosvater vnd
Vater sowohl als er darumb heraus vertrieben worden, das sie wieder den Erbfeind Christ-
liches nahmens vor Ihr Vaterlandt ritterlich gestritten, vnd den Tarcken zu tributarien sich
nicht machen lassen wollen, Ob auch gleich bishero etzliche viel sich vor Moldauische Fiir-
sten auffwerffen lassen, Ingleichen er bisweilen als vertriebener Moldauische Weywoden sich
XII
Friderica Vilelma administratorele Sasoniet electorale, catra Ioana Georgia marchioncle de
Brandenburg.
SERVITIELE nOstre amicabili si tota binele ce putenaa. Inualta-nascute principe, scumpe
unchiule, cumnate, domnule parinte, frate si cumetre. Datoria amicitiei nu ne erta a nu a-
duce la cunoscintia dilectiunei vOstre, ca ell sera priimiramg o scrisOria dela unit voevoda
din Moldavia, anume Volfgangg, nepotulabetranului principe ala Moldaviel , in care ne are-
th ca vine dela curtea maiestatel sale imperatescf, pre-induratului nostru domna, si vre sa
ne vadia din amicitia. Sosinda deci eri, rascultaram prin consiliaril nostri. Elu spunea cum-
ca principatula Moldaviel se cuvine lul dupe dreptulg ereditaria ; ca bunu-sea si tat:a-sea,
preening si densula, furs scosi din domnfa, pentruca se luptara cu virtute pentru patria lora
contra inimicului ereditaria alit numelul cresting, si pentruca nu voira a se face tributarl
al Turculul ; si cu tote ca stint unit cariI pretindil si ei a fi principi moldovenesci, pretin-
dienda ca aril fi, aseminea lul, voevodi goniti din Moldavia, insa ca numal elu singurg ar fi
www.dacoromanica.ro
32 TESAURIT DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
angegeben, So were er doch allein der einige deme es von Erbgangsrecht gebtirete , In-
massen er auch von den Baronen vnd dem Landtvolck , weil sich dasselbe Landt nuumehr
von dem Turckischen Joch in seine libertet vindicirt, wieder erfordert wurde , mitt ferner
anzeige das er derenthalb bey Ihrer May. sollicitirt. auch ahn Ertzhertzogk Maximilian Pro-.
motorial erlanget, wie er vns dessen Copien mit No. 2. vnd 3. zugestellet , Darauff were
nuhmehr erfolgett, das vff den 29. Octobris ein Zusammenkunfft zu Cascha angestellt , alda
der Furst zu Siebenbiirgen, sowohl als er and seine Baronen ankommen , vnd durch Ertz-
hertzogk Maximilian in diesen sachen giittlich tractirt werden solltt , Darneben vns dann
mehr Vrkunden zu beglaubigung seiner Person von ihme zukommen , die E. L. mit No. 4.
vud 5. gleichfals zu befinden, hatt darauff vns ersuchen lassen , Erstlich das wir ihme hie-
rin Rath mittheilen wollten, sonst begert er weder geldt noch guilt, Vors andere das Wir
ahn E. L. schreiben wollten, damitt er vmb soviel desto mehr gelegenheit hette seine sa-
chen bey E. L. auch ahnzubringen. So viel nun die gesuchte einralitung betrifft , haben
wir Ihnn dahin beantwordten lassen das wir seine gute affection gegen der Christenheit vnd
der K. M. gerne vernommen, Jim auch erinnert, das er dieselbe wolt continuiren , So viel
aber das Hauptwerck vnd die zu Cascha angestelte handlung belangt, wollten wir nicht zweif-
feln Ertzhertzogk Maximilians D. wurde sich hierinnen aller willfehrigkeit auff Ihrer M. Pro-
motorial erzeigen, Vns weren die Sachen nicht bekannt, konten derwegen dabey wenigk ein-
rahten, hieltten aber dafur, do von einem streich der bamn gleich nicht fallen wurde, er
wurde die gelegenheit ansehen, vnd nichts moviren welcbs der Christenheit Wohlfartt zuentt-
gegen, oder aber Ihrer K. M. zu missfallen gereichen konnte, Vndt weill er vnder anderm
berichtet, das Ihme vff drey odder vier Jhar sich zugedulden ftirgeschlagen , auch vnderdess
eines vnderhaltts gegen Ihme gedacht worden were, So bedechten wir er sollte solchen fur-
schlagk nicht gentzlich auss henden lassen, vnd enter dess bey der guten affection gegen
der K. M. vnd der Christenheit verbleiben.
principe ereditarifi, pentru care Vara fi si chiamandu erasi boiaril si poporulti acelel tied,
care a scapatii acumii de sub jugulti turcesch. Mal adaogendti ca a solicitatti pentru acesta
la maiestatea sa, si a si capetath o recomendatiune catra archiducele Masimiliant. Pentru
acesta, are sa urmeze o intelnire in Casovia la 29 Octovre, la care vort" fi facia principele
Transilvaniel, precumti si elti cu boiarii sei, si prin mijlocirea archiducelul Masimilianti are
sa se trateze in acesta caust Ne infacisia mai multe documente pentru incredintiarea perso-
nel sale, care de aseminea le alaturanti si dilectiunei vostre. Dupa aceea, ne ruga, WM,
ca sa-1 dame consiliu intru acesta, dealtmintrea nu cere nici bani nici alts, avere ; alu doilea, ca sa
scriemti catra dilectiunea \rostra, pentruca cu atatti mai usiorti sa aiba ocasiune a -sI propu-
ne causele sale. innaintea dilectiunel vostre. Ce se tine de consiliulh cerutti, 'I deteramh
respunsti ca amt." aflatti cu placere bunele sale plecari pentru crestinetate si pentru maiesta-
tea sa imp6ra,tesca, aducendul aminte tail de odata ca sa, continue intru acesta; era intru Gatti
privesce causa principale si tratatiunel cc are sa urmeze la Casovia, nu voiramh a ne indol
cumca luminatulti archiduce Masimilianu se va ar6ta, cu Nita promtitudinea gata a urinh seri-
sOriel promotoriall a maiestatil sale ; incatil pentru nol, ca unit ce nu cunoscemii lucrurile,
puginti consiliti amti pute sa-i &mu, amti fi totusl de parere Ca, de Ora ce arborele nu va
cade de odata dintr'o singura lovitura, sa considere impregiurarile, si sa nu misce nimich ce
ar pute sa aduca prejudiciti crestinetatii, seh neplacere maiestatel sale imperatesci, si flinch"-
ca intre altele ne aretase ca i s'a propusit sa fia cu rabdare vro trei-patru ani, si ca in a-
cesth intervalii iar fi asigurata si subsistintia, parerea misted ar fi ca acesta propunere sa
nu o perdia cu totulti din vedere, remaindu intr'aceea in bunele sale plecarl catra maiesta-
tea sa imperatesca si catra crestinetate.
www.dacoromanica.ro
DIN itiltrffIVULU DIN BERLINft 43
Vff welche A.ntwort er sick wohl zufrieden gegeben, von Vi15 den abschiedt gnomon
vndt zu aller correspondenz sich erbotten.
Soviel das schreiben an E. L. belangt, haben wir Ilene die antwordt geben lessen, das
zwischen E. L. vend vns breuchlichen, das wann solche sachen vorfielen, tins roll der geleg-
ten Post mit einander freundliche communication hieltten, hettens auch. E. L. allbereit Ita-
gesehrieben, vnd seine ankunfft allhier zu wissen gethan, Woltens E. L. zur nachrichtung
vermelden deren wir angenehme freundliche Dienste zu ertzeigen ieder zeitt gantz willig.
Datum Torgau am 8. Septembris Anno 1595.
Von Gottes Unaden Friderich Wilhelm Hertzogk zn
Sachsen, Vormundt vndt der Chnrsachsen Admini-
strator, Landgraff zu Tilringen ,, vnd Markgraff an
Meissen
XIII
Johann Georg Markgraff an den Hofmarschal , Rdthen, en Colin an der Spree.
JOHANNN Georg von Gottes gnaden Markgraff zu Brandenburg vnd Churfiirst, in Preus-
sen Hertzog etc.
USERN Gruss zuVor. Hochgelarte Rithe, liebe, getreue, Beyliegend werdet ihr befin-
den, was der Chursachsens Administratoris L. wegen Ankunfft eines jungen Fiirsten aus der
Cu acestil r6spunsil remase pre-multiamitA, si luandu-s1 dioa bunk se oferl pentru neer-
ce corespondintiA.
Incatit pentru scrisoria catra dilectiunea \rostra, '1 deteramil respunsii, a in aseminI ca-
surl este unit usA intre dilectiunea \rostra si intre nol, de a ne face impartestri amicabill
prin postA, ca mud si scrisd indata dilectiunel vostre, si v'amu incunoscintiatii sosirea sa aid.
Acestea mil von a le educe la cunoscintia dilectiunei vostre, remaindA gata de a pururea
a ye face servitie placute si amicabill. Data in Torgau, 8 Septemvre 1595.
Din gratis Jul Dumnedied, Fridericil Vilelmd,
duce aid SasonieT, administratoru ald Sasoniel e-
lectorale ec.
XIII
Marehionele Ioana Georgia cectrei maresialulti curtii si ccitra consiliarl, in Colonia ldngd Sprea.
IOANU Georgia , din gratia 10 Dumnediea , marchione de Brandenburg, si principe-
electore, duce ala Prusiei, ec.
Mal antaia salutarea nostra,. Pre-invetiatl, iubitl si credinciosi consiliarL Din ,alatu-
rare yeti vede ce ne scrie iubitulfi nostru, administratorula Sasoniel electorate, despre unit
5
www.dacoromanica.ro
34 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Moldaw an vns gelanget, Nun ist vnbequem seiner alhier zu gewartten, wie such die sachen
dermassen gewandt, das seiner PersOnlichen Anwesenheit nicht nottige.
Wollest darumb Du unser Marschalck auff sein Ankunfft lassen Achtung geben , vnd
ihn dann mit einander horen, auch abwenden , das er anhero komme, Sonsten gleich der
Sachsischen Ihme auch General antwort geben, Du vnser Marschalk ihn auch in der Her-
berge loss sprechen, vnd diese Schreiben neben seiner Abfertigungen wieder herausschicken,
Daran bescheche vnsere gefellige meinung, Seind auch mit gnaden geneiget, Datum Gren-
mitz denn 11. Septembris anno 1595.
XIV
tenera principe din Moldavia ce are sa sosesca la not. Este insA incomoda a -lu ascepta
ad, apol si causa este de asia naturd, incata venirea sa in persona, aici nu e necesaria.
Pentru aceea, to maresiale ala nostru, vel fi cu ingrigire la sosirea sa , si dupa aceea
'la yeti asculta impreuna, si-la vetl abate de a veni aicea , dandui dealtmintrea respunsurI
generale, intocinai ca in Sasonia. Tu, maresialula nostru, vet lua si dioa bunk dela, ela in
locuintia sa, si aceste scrisori ni le ye! tramite erasl innapoi. Acesta este gratiosa nostra
vointia si asia, sa urmati , incredintianduve despre gratia nostra. Data in Grenmitz , 11
Septemvre 1595.
XIV
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 35
vnser vnversehen vberfallen im besten vormercken. Sollches seind wir vmb dieselben be-
stes vnsers vermogens zuverdienen geneigt. Datum Sarmund den 12 Sept. Anno 1595.
WOLFFGANGUS Vaivoda
Haeres Prineipatus Moldaviensis.
XV
nostra. Dorindd ss meritamd acesta prin totd ce avemd mai bund si mai scumpd. Data in
Sarmund, 12 Sept. 1595.
VOLFGANGU voevodd,
eredele principatuluT Moldaviel.
XV
www.dacoromanica.ro
36 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
besuchett vnci seinen wegk allhier zuegenommen , well sein Grossvatter Petrus senior Woi-
woda Moldaviensis bey E. Cf. G. Herrn Vater in gutter Freundtschaff gestanden das er auch
mit E. Cf. G. inn Freundtsehafft vndt kenntschafft gerahten mochte, demnach er nichtes mehr wiin-
schet vnd begehret, dann das E. Cf. G. er personlichen sehen, vnd mit derselben sich vnterreden vnd
besprechen, freundtschafft vnd kundtschafft machen mochte, Er gennete dem Hans Brandenburgk
alles gutts, vnd was er auch demeelben vndt insonderheit der jungen herrschafft ehr, Liebs vnd guts
erzeigen konnte wolte er mit trewen hertzen thuen, Vnd wie weit E. Cf. G. vom Hofflager wehren
vleisigk gefraget, vnd do es nicht sehr weit wolte er, vngeachtet er vff den Tagk nach Cascha,
da die Handelung mit den Ertzhertzogk Maximiliano, den Siebenbiirger, vnd der Landschafft,
wegen seines Fiirstenthumbs , angestellet da er den 29. Octob. sein musste , zu den , sich
zu E. Cf. G. Personlichen verfiigen, Vnd hat sonsten allerley von den Polnischen Zustande,
vnd Vngerischen Wesen , dabey er zum Theill sonderlich bey Rabe gewesen , discurriret,
Darauff wir vns wegen E. F. G. per generalia bedancket, mit erpittungk solche freundliche
zuneigungk vnd affection kegen dem Haus Brandenburg E. Cf. G. zue referiren , vnd I. F.
G. zu continuation derselben vormahnet Es solten I. F. G. nicht zweiffeln, das E. Cf. G. vnd
das Haus Brandenb. hinwieder guette correspondenz mit Ihr F. G. zu halten, vnd alien freund-
lichen fordersamen willen, ehr vnd freundschafft zu erzeigen woll geneiget vnnd geltick vnd
heyll zit dem bevorstehenden Tagk zue Cascha gewunschett, E. Cf. G. auch aus allerhande
vrsachen, das dieselbe Itziger zeit nicht woll anzutreffen, vndt wegen des Travens niemandt
viell zue sich liessen, entschuldigett, Vndt mit dem Losament vnd Tractation vorlieb zue
nehmen gebeten, Damit wir I. F. G. gebiihrlichen valediciret , vnd von einander gegangen,
Welches E. Cf. G. wir wie es vorlauffen hiemit berichten wollen. etc. Dat. Berlin den
14. Sept. Anno 1595.
Vnterthenigste vnd gehoreambste Cammergerichte Rhhte.
tia sa administratorele Sasoniel electorale, si in drumnula sea a venitii aicea, fiinda-ca bu-
milt set Petru cell betrant voevodult Moldaviei a state in buns amicitia cu domnula tatalti
gratiel tale, si ar dori si densula a fi in amicitia si cunoscintia cu gratia ta, si nimicii nu
doresce mai multi decatt a visits in person& pre gratia ta, a ye vorbi, si a face cunoscin-
tia si amicitia, doriuda din inima a face pentru casa brandenburgica tote binele ce iar sta.
prin putintia. Intreba cu staruintia care este distantia de aid pan' la gratia ta, si nefiindu
pre de parte, ar vol sa mOrga in persona la gratia ta, pre langa tots graba ce are sa se
duce la conferintia din Casovia, unde are sa, trateze despre principatult set cu archiducele
Masimiliant, cu Transilvanult si cu boiaril sei, si unde cauta sa fie pre dioa de 29 Octovre.
Ne mal spunea feliurite lucrurl despre cele ce se petrece in Polonia, si in Ungaria, unde a luatu
parte si elti la Rab. Dupe care no!, multiamiramt in termini general! in numele gratiel tale,
luandune voia de a educe la cunoscintia gratiel tale acesta amicabile afectiune catra casa de
Brandenburg, si rugandt pre gratia sa ca sa fie si in viitorit tott cu asemine afectiune, si
sä nu a;ba indoela gratia sa, cumca gratia ta Inca esci plecata a sta en gratia sa in bune
relatiuni si corespondintia, si ca doresci a to area cu tots buns-vointia si amicitia , dorin-
dul sucest ferice in viitoria conferintia dela Casovia. Escusandu pre gratia ta ca, din mal
multe cause, precuma si din causa doliulul, nu priimiti pre nimene, si rugandult sa lea in
name de bine locuintia si tratatiunea. Cu acesta, salutanda pre gratia sa principele, ne des-
partirama. Acesta ama voita a aduce la cunoscintia gratiel tale, asia precumt s'at urmatd.
Data in Berlin% 14 Sept. 1595.
Yre-nmilid si pre-enpneI Conailind.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCBIVULU DIN BERLINU a?
Postscriptum.
Es ist hochgemelter Fiirst noch allhier, vud wird morgen, wie er vorgiebt, auff seinn,
wohin er aber seinen Wegk nehmen wirdt, konnen wir eigentlich nicht berichten, Gegen vns
haben S. f. g. sich vornehmen lassen, das er wieder nach Prage wolle, alder er seine fraw
Mutter gelassen, Sein Gesinde aber hatt, wie vns der Futter marschalch berichtet, sich ver-
nehmen lessen, das Er E. Cf. G. besuchen wolle.
XVI
XVI
www.dacoromanica.ro
38 TESAURIT DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
mit dem vnvergenglichen verwechselt, in der hand Gottes da sie kein quail riirrt , vnd nie-
mand heraus reissen kann, ruehet.
Es ist E. L. ynverborgen, wie durch Gottes Gnad das vns jure naturali erblich zuste-
hend Furstenthumb Moldaw, von des 'Ruck. Tyrannen servitut wiederumb recuperirt, vnd wir
bey der R. K. M. vns soiches als vero legitimo hwredi vnd successori zu restituiren vnter-
thenigst angehalten.
Von dan Ihr K. M. an Ertzhertzog Maximilian Administrator Teutschordens vns dies-
falls alle guette hillff vnd befurderung zuerzeigen , mit S. L. den Fursten in Siebenburgen
zu tractirn recomendirt , vnd auff den 29. Octobris zu Caschaw daselbsten die Barones auss
Moldav vnser erwartten, ankommen sollen.
Als gelangt an E L. vnser freundliches Bitten die wollen die mit derselben geliebten
Herrn Vattern Joachim Churftirsten zu Brandenburg vnd vnsern Herrn Grossvattern Petro
seniore Waiwoda Fursten in der Moldaw Loblicher gedechtnuss, gemachte freundschafft, so-
wohl auch wiser langgewiinschte ietziger zeit gliickliche Vorstehende gelegenheit erwegen
vnd mit zwei Tausend Taler anleihens in vnsern nothen aushelffen , welche wir bey unsern
fiirstlichen warden , Trawen vnd glauben, vff Petri Cathedra kiinfftigen 96. jars, mit danckh
in E. L. Calmer erstatten, oder mit Ochsen befrieden wollen, damit wir an unser wolfahrt
nicht gehindert werden. Solches sein wir vmb E. L. vnd dero Chur vnd Farstlich Haus
Brandenburg, mit gutt vnd blutt zu verdienen genaigt. Datum Berlin den 14. Sept. 1595.
WOLFFGANGUS VAIUODA
Ilaeres Prineipatns Moldaviensis.
fericire in marine lul Dumnediet, unde nici o durere nu o mai atinge, si de unde nimene
nu o mai pate smulge.
Ire este cunoscutti, iubitula mea, cum(' principatulti Moldaviei care este ereditate a no-
stra de drepta naturale, a scapatil din gratia lul Dumnediea de sub jugula servitutil tiranu-
lui si nol arn4 solicitatii cu supunere la maiestatea sa imperatesca a Bomanilora,
ca acesta tiers sa se restituia none ca adeveratului si legitimului erede si sucesore.
Pentru aceea, maiestatea sa imperatesca a recomendata archiducelui Masimilianti ad-
ministratorelui ordinelai germanica, ca sa ne dea intru acesta tots bunula ajutorit si spri-
ginti, si sa trateze cu iubirea sa principele Transilvaniei ; pentru care nol, la 29 Octovre tre-
bue sa ajungetna la Casovia unde ne ascepta boiarii din Moldavia.
Drepta-aceea, prietenesce ye rugamk iubitula nostru, sa binevoiti a considers amicitia
facuta intre iubitulti vostru parinte Ioachimti principe-electore de Brandenburg, si intre bunula
nostru Petru voda edit betrana principele Moldaviei de fericita memorik precuma si de multi
dorita fericita ocasiune ce ne ascepta acurnii, si sa ne imprumutati cu (16116 mil taleri in ne-
voia nostra, care nol ne obliganati pre demnitatea increderea si credintia nostra de principe,
ca-I vomit restitui cu multiamita camerei iubirei vOstre, pan' la Cathedra Petri a anului vi-
itoriti 1596, sea in bani gata, set in vite cornute, pentruca sa nu fima impedecati in ajun-
gerea scopului nostru. Dorinda sa, meritama acesta cu sacrificiula averel si grigelui nostru
pentru iubirea vostra si pentru tots casa brandenburgica. Data in Berlina 14 Sept. 1595.
VOLFGANGU VOEVODU
eredele principatolni Moldaviel.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINII 39
XVII
PRINTR'0 alts scrisore, datata din Berlina 17 Sept. 1595, Volfganga multirtmesce ele-
ctorelul pentru buna priimire; 'I face cunoscuta ca posede obligatiunea lul Ioachima de pre
timpula imperatulnl Carla, adeca obligatiunea cea de 24 Iunii 1542, si nu are indoela ca
preste pugina are sa priimesca suma ce i se mine.
XVIII
INTR'0 alts scrisoria, datata din Praga 24 Octov. 1595, si adresata principelul-electore
Ioachima Frederica, Volfganga se plange amari, cuma cu pugina innainte de acesta, princi-
pele Ioana Georgia, tatala lul Ioachima Friderica, 'I respinse o mica cerere de imprumutare ce-I
Meuse, ela care era in drepta a pretinde o datorfa atata de insemnata; ca-I pare reit din i-
nima, vedienda cuma se respinge in persona sa amicitia cea mare ce esistase odiniora intre
bunil lora, Ioachima si Petru ; ea OA nu vre sa incerce nimica pentru batjocura suferita,
ci lasa totulii in scirea lul Dumnedieti ; ca obligatiunea o trece critra alts persona care prin
ajutoriula imperatului si alte mijloce 'si va scl cauta si afia dreptatea ; si se va incredintia
on -ce omit cu ininia, (led era drepta si cuviinciost, a fi lipsita si chiara rapita de datoria
sa. si inca decatra unit insemnata principe imperialt si crestina, elu, unit erede adeverata, esilata
si gnat' din principatula sea ereditaria de inimicula celb perpetua als crestinetatii; 'I spune sa-si
aduca aminte ea e crestinfl, ca are copil mil prin vointia si judecata lul Dumnediett sa nu
ajunga vreodata la aseminl nenorocirl. In fine, cere ca pentru o suma Wail de mare, pre -
cumii este aceea ce i se cuvine dupa, obligatiune, si pentru interese si altele, sa-I faca nu-
mai o imprumutare de siese mit taleri, pre unit ana. Promitendui recunoscintia in viitoria
sa buna-stare ce-la ascepta (in kanfftiger vnserer vorsthender wolfahrt).
In Ease. 2 pag. 46 a tnauuseriptelord nOstre intitulate: Ex Archie° Berolinensi, se afla acesta serisOria es-
trasi si in testulti germanti.
XIX
DURCHLEUCHTIGSTER Hochgeborner Churfarst , E. Churf. Durchl. sein mein Vntertbe-
nigste vnd willigste Dinst, ieder zeit zuvor Gnedigster Herr, dieselbe kann ich vnter-
thenigst zu behelligen nicht vmbgehen, Demnach Heinrich Claussbruch genant Cramer, Biir-
ger zue Leivzig, das von E. Churf. Durchl. geliebten Herrn Grossvattern weyland Marggrav
Joachim ChurfarstPn zue Brandenburg hochloblichster Gedechtnuss, wegen 200000. hungari-
scher Gulden herrurendes, vnd Herrn Petro Waywoden Farsten der Moldau 24. Junii Anno
1542 zugestelltes Originale Obligationis vmb ein geringe Summa an sich erpracticirt, vnd sol-
ches in praeiudicium des durchleuchtigsten Chur and First Hauses Brandenburg einem Pol-
nischen Herrn vmb 30000. dukaten zu verrartirn sich vnderstanden. etc. Datum Prag 13
Aug. s antiquo, 1599. WALDHAUSEN.
XIX
PRE-LUMINATE innaltil-nascute principe electore. Mal antaiu, pre-supusele mele servi-
tie, serenitatil tale. Pre-indurate domne, Nu potil sa nu ye molesteza cu tots supunerea, cuma
Enrica Clauszbruch numita Cramer, din Lipsia, a terguita pentru sine cu o suma pre-ne-
insemnata originalulu obligatiunei din 24 Iunia 1542, data de iubitulu serenitatii vostre buna,
repausatula marchione Ioachima principe-electore de Brandenburg de fericita memoria, catra
Petru voevodu principele Moldaviel, pentru 200000 florini unguresci ; si acela Cramer a cute-
zata a trece acesta obligatiune in prejudiciula pre-luminatel easel de Brandenburg, catra unit'
domna din Polonia, pentru suma de 30000 galbinl. ec. Data in Praga, 13 Augusta s. ye-
chili, 1599. WALDHAUSEN.
www.dacoromanica.ro
46 TESAURU DE MONUMENTE TSTORIOE TOMU III
XX
Iirra'o alts scrisoria a aces tut Waldhausen, se dice ca Cramer a venduta Polonului ob-
lightiunea, pentru 40000 galbini, Ora dela Po lona o rescumpera Volfgangti voevoda pentru o
sums neinsemnata. La care principele-electore dechiara ca Waldhausen sa facA asia ca voe-
vodula sA renuncie pretensiunilora sale si sa quiteze. Cramer insa aresta pre Waldhausen.
(Der churfarst erklert sich der Waldhausen mochte die Sache dahin dirigiren, dass der Way-
wode sich seiner Anspruch vnd forderung begeb vnd quittirt. Cramer hat den Waldhausen
arretiren lassen.)
XXI
Nos Capitulum Ecclesiae Posoniensis Memorise commendamus tenore priesentium qui-
bus expedit vniuersis, Quod Illustrissimus Princeps Wolffgangus, filius olim Bugdani Vaiuo-
dm, alias Constantini dicti, Iunioris fill quondam Petrj Senioris Vaiuodm Moldauite, ex Gene-
rosa ac Magnifica Domina Euphrosina Nagywathy procreatus, coram nobis personaliter con-
stitutus, matura prius et exacta intra se deliberatione prwhabita, sponte et libere confessus
est, pariter atque retulit in hunt modum. Quod posteaquam Illustrissimus Princeps prfflfa-
tus quondam Dominus Petrus Anus ipsius Wolffgangi Vaiuodm, hares et princeps Moldauim
ac Valachix, Serenissimo principi ac Domino, domino Ioachimo Marchioni Brandenburgensi,
Sacri Romani Imperij principi Electori ec: laudatissimm memorise, ducentena millia floreno-
rum Hungaricorum, centena millia in parata petunia mutuo dederit , ac numerare curaverit,
pro reliquis vero cent= millibus in Bobus Hungaricis Ieroslauim in Polonia satisfecerit,
quam Summam Serenissimus Elector ad festum paschatis Anno Millesimo quingentesimo qua-
dragesimo octavo, et annum sequentem quinquagesimum quartum, in feriis paschatis, absque
omni exceptione, inhibitione, impedimento, damno vel incommodo, in celebri urbe Cracouia,
uel Lubella certo se redditurum, et iterum soluturum obstrinxit, prout in Instrumento super
confecto latius continetur, Ob quod Illustrissimus Dominus Wolffgangus Vaiuoda, bene no-
minati principis Petri Nepos, hmres ac Vaiuoda Moldauim, coram nobis, ut prmmissum est,
comparuerit, segue declarauerit, cuin Generoso Magnificoque Domino Stephano Hoszutothy, a Ho-
XXI
No' Capitulula bisericel din Posonti, dam" acesta carte intru aducerea aminte a tuturorti
cul se cuvine. CumcA pre-luminatula principe Wolfgang, fiiulti repausatulul Bogdana voe-
voda care s'a chiamata si Costantina, flit" ala repausatului Petru cell.' betranti voevodula Mol-
daviei, nascuta din nobila si marita demna Eufrosina Nagywathy, inracisianduse in persona
innaintea nostra, dupa ce a deliberatti mal antaia intru sine cu maturitate, a marturisitt li-
berti si de buns void, si a aretata in moduli' urmatoria. Cuma mat sasti numitula pre-lu-
minatula principe Domnulti Petru, bunula acestui Wolfgang voevodil, erede si principe air'
Moldaviei, a fosta data cu imprumutare serenisimulul principe si domnti, domnulul Ioachima,
marchione de Brandenburg, principe-electore alti sacrulul imperia romanti, de pi 6-laudata me-
moriA, done sute de mil florini ungurescl, si anume, una seta mil ia numerate in banl gata,
era pentru ceialaltl una suta mil ia data vite ungurescl la laroslavia in Polonia; care sums
serenisimula electore s'a obligati" a o innapol de buns sema si a o respunde pans la pascile
anulul una mie cinci sute patru-dieci si opt ", si pascile anului urmatoria chid-died si patru,
lara nicl o esceptiune, inibitiune, pedecA, damn" ver sup6rare, in celebra urbe a Cracoviel
on a Lublinului, asia precumti mal pre largii se coprinde in cartea ce a facutt despre acesta.
Pentru care, pre-luminatulti domnti Wolfgang" voevodii, nepota ala bine- numitulul principe
Petru, erede si voivoda ala Moldaviei, s'a presintatil, precumti s'a dist'', innaintea nOstra, im-
preuni cu nobilula si maritula domna Stefant Hoszutothy de Hoszutoth in Viszolay, consi-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVITLU DIN BERLIND 41
szutoth in Viszolay, Sacratissimae Cmsareae Regiaeque Maiestatis Consiliario, non solum certam
summam eidem Domino Vaiuodm soluere teneatur, verum etiam Originale prmfati debiti Serenis-
simi Electoris, quod Illustris parens ipsius, cum propter insidias, quas Turcarum lmperator Soli-
manus, ut ilium e medic) tolleret, faciliusque Principatum Moldauim adipisceretur, instruxe-
rat, ad Divum Ferdinandum Imperatorem, tanquam ad Sacram Anchoram confugerit, amise-
rat, et per multos annos etiam si mime inquirendi studium adhibuerit, Lunen recuperare non
potuerit, ex singulari Dei beneficio, et diligenti indagatione, maximisque sumptibus in Polo-
nia repertum , viginti septeni minibus florenis Hungaricis redemptum sit, bene nominatus Do-
minus Vaiuoda, tamquam Principalis et verus creditor, Domino Hoszutothy, eiusque hmre-
dibus, et posteritatibus Vniversis, lc eorundem consensu et voluntate has prmsentes literas ha-
bentibus, omnibus melioribus modo via, iure, causa et forma, quibus melius, tutius et effica-
tius potuit ac debuit, ac potent et debet, ex certa sua scientia, et animo deliberato dictum
debitum, ac mune ins, onmemque actionem realem personalein, utilem et directam, seu mixtam
prmtoriam et ciuilem quod seu quail benenominatus Dominus Vaiuoda habet seu habere pot-
est, contra et adversus Serenissimum Electorem, eiusque hmredes, ac successores, transtulit
ualida, simplici ac irrevocabili cessione remisit, se de ditto Jure et actione devestiendo, et
proefattun Dominion Hoszutothy investiendo ita vt omuimoda potestate possit dicta ducentena
inillia florenortun Hungaricormn in iudicio et extra coram quibuscunque ludicibus, decet ex-
periri, tanquam de re propria iusto ac legitim ) titulo acquisita ad solutionem compelli, una
cum damnis, expeusis et int( resse ac de acceptis, habitis et leuatis quietare, onmia alia ac
singula facere, qua! Innis ordo et ficti qu'ilitas postulant ac requirunt. Propterea omni me-
Hui modo, uia ac forma, quibus de lure vel de consvetudine efficatius fieri potuit aut debuit,
transtulit et obligauit se coram nobis null= regress= iudicialiter vel extraiudicialiter ha-
biturum, sed omnibus iuribus priuilegijs exceptionibus, quales stint non numeratte pecunim ac-
liarid alit maiestatei sale sacratisime cesaree si regie, si a dechiarath ea, pre langh aceea
eh domnulti Hoszutothy e datoriti domnului voevodu o anumitd sums de bani, apoi bine-nu-
mituld dommi voevodu, creditorulu principale si adeveratu alit mai susti disei datorfi a se-
renisimului electore, a remisit si a transpust cu cesiune valida, simply si nerevocabile, dom-
nului Hoszutothy si erediloru si tuturord urmasilorti lui, si cu consimtiementulti si vointia
acestora, tuturthu celord ce-lu voru aye in mini, originalulu acestei datorii, care originalit
luminatulu sett parinte 'la perduse atunci candu, sere a scapit de insidiele imporatuluI tur-
cescu Sohn-land care voiit sa-ht perdia cu scopit de a ocuph apoi mai usioru principatuld
Moldaviei, scapase la imperatulit Ferdinandu ca la o ancorA stcra, si duptt aceea, pre ltInga
tote cercetiirile cc a Lieut.(' iii cursu de mai multi inn, n'a pututit sa -lit atle. in fine, totti
cercetandit cu starnintiri, din deosebita bunetate a lut Dumnedied si cu. magi spese &indult!
in Polonia, l'a rescumperatu cu done-dieci si siepte mh tinriui unguresci, si acesta cesiune
o-a facutu cu tote miilecele caile si formelc, leget cele mai buue prin care s'a pututu si a
trebuitu , seu se pote si trebue a se face mai bine , mai sigurit si mai eficace, desbrd-
canduse din propria sa sciintia si cu inima deliberate de acesta datorih, si de tots dreptulti,
Ei de tots actiunea reale, personale, utile si directa, seu mi,ta, pretoria, si civile, care sett o
are bine-numitulii principe sett pote sa o aiba, contra si asupra serenishnului electore si a
erediloru si sucesorilortt set, si ill N estindu cu tote aceste drepturi si actiuni pre susil null -
tulu doninti Hoszutothy, astfelitt ca acesta sa aiba tota puterea de a incerca scoterea ace-
storit bani, ca unit lucre propriu alit sett, citstigatu cu title justil si legitimu, cu judecata sett
afar din judecata, innaintea er-carord judecatott s'ar tide, impreuna en tote damnele, spe-
sele si interesele, a quits de cele priimite seu luate, si a face in fine, tote eke se cent a
face dupa ordinea dreptului si dupa natura faptet. Pentru aceea a transpusu acesta, dato-
ria prin tote niodurile Cale si formele cele mm bune prin care s'a pututti out a trebuitfi a
se face acesta in modti mai eficace dupa di eptu sett consvetudine, si s'a obligati inuaintea
6
www.dacoromanica.ro
42 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOM' III
XXII
Allerdurchleuchtigster Romischer Kayser auch zu Hungern vnd Bohem Konig.
ALLERGNEDIGSTER Herr werden sich allergnedigst zuberichten wissen, welcher ge-
stalt dieselben mir auff mein allervnterthenigstes Suppliciren ratione , der von Herrn Wolff-
gang Waywoda vnd Erbes der Moldaw, vor einem Leblichen Capitul zu Pressburg, Feria
sexta proxima post festum S. Matthiae Apostoli, instehenden 1605. iahrs cedirten, von wey-
land Herrn Joachim Marggraven vnd Churftirsten zu Brandenburg herriihrenden , auff
200000 hungarischen Gulden lautende Geldverschreibung drey vnderschiedliche malch, als den
26. Aprilis, 9. Juli vnd 26. Augusti instehenden 1605 an den durchlauchtigsten... Ftirsten
Herrn Joachim Friderich mich (damit nicht andere schaden vnd nachtheil vervrsacht
werden) zubefriedigung, sich mit mir entweder giitlich abzufinden vnd vergleichen , oder da
ihr Churf. Drlcht ichtes darinnen einzuwenden bedecht, dasselbe ohne langer Verzug E. Kay.
gnaden zuverstandigen ut n. 1. 2. et 3.
Van denn hochstgedacht ihr Churfiirstl. Drlcht in deroselben den 27. Angst verwie-
nOstrA, ca nu va mai face nici ung regresti nici prin judecata nici afara din judecatk ci a
renunciatti de bung voik la tote drepturile, privilegiele, esceptiunile, preening sunt: nenume-
rarea banilork aceptilatiunea, pactulti de non petendo, restitutiunea in starea de mai nainte,
si alte favori si beneficie ale legiloru pontificie, imperatesci si regesci, de veri- ce numire,
si de on -tine are fi intarite seu iscodite, asia incatti sub pretestulg acestora sa nu path fa-
ce nimica cu desevirstre, si dad, ar face ceva, sa nu aiba nici o valore. Tote acestea in virtutea si
marturia acestel carts a nOstre intarite cu sigilulu nostru capitulariti si autenticti. Data in cea
de 'anthill sambitta dupe, serbatoria fericitului apostolu Mateiu, anulti una mie siese sute cinci.
XXII
Pre-luminate imperate ale Romanilork rege alti Ungariei si alit' Boemiei.
PRE-INDURATE DOmne... Yeti binevol a ye aduce aminte, ca v'ati indurate, la pre-su-
pusa mea cerere, de ati scrisu in tree randuri, adece, la 26 Aprile, 9 hal si 26 Avgustii ale
curgetorului anti 1605, catra pre-luminatulti principe si domng Ioachimu Fridericu ... in causa
obligatiunel de 200000 florins unguresci, a repausatului intru fericire domnu Ioachimu mar-
chionelui si principelui-electore de Brandenburg, obligatiune care domnulu Volfgangu voevodu
si erede ale Moldavief o treat chtre mine prin cesiune fticute, innaintea onorabilelui capi-
tult din Posoniu in cea de anthill sambgta dupa serbatOria siintuhrf apostulg Mateit, anulg curge-
torg 1605 ; ca, spre a nu mi se aduce pagube ulteriOre, sa me multiarnesca, seu prin impa-
ciuire, seu dace, serenitatea sa principele-electore ar crede a pute face vreo esceptiune, si
incunoscintieze fare intardiare mai multa despre acesta pre gratia vostrb, imperatesca.
Fiinda insa ca serenitatea sa principele-electore, prin scriseria sa dela 27 ale trecutel
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 43
chenes Monats Maji an E. Kay. gn. ergangenen schreiben sich erclert, in ihr Churf. Drlcht
Archiwen oder Registraturen nachsuchung thus zu lassen, vnd E. Kay. gn. dies falls ausfiihr-
lich zu beantworten Aber nunmehr 5. Monath, in welchem sie wohl auffsuchen, vnd da an-
derst ichtes vorhanden gewesen, auhero schicken lassen konnen, verstrichen , Abermals mit
meinem Recepisse ut n. 4. mich abweisen. Daraussen clan iiandgreifflich abzunemen , dass
sie nicht allein E. K. M. zu eludiren sondern auch mich armen... vorsetzlicher weiss vmb
den weg zu sprengen per litem immortalem zu defatigiren , vnd an Bettelstab ja gentzlich
vmb mein liquidirte Gelt zu bringen begern. Inmassen ihr Churfiirstl. Drlcht Herrn Gross-
vatter das Originale solcher Geldverschreibung in fraudem creditorum durch Low Juden
von derenbevelch vmb 40000 Daler Montag nach Petri vnd Pauli Anuo 1564. an sich zu
pacticiren vnderstanden ut n. 5.
Hierumben bitten mir das vor diesem allervnterthenigst gebettene man-
datum sine clausula de solvendo wieder ihr Churfiirstl. Drlcht. zu ertheilen. etc.
STEPHANUS HOSZUTOTHI.
XXIII
Generoso Domino Joanni Christophoro Fuggero , Smce ems. Regiceque Mtis Implis Can-
cellarice Latino Amanuensi etc.
luni Maiu catrii gratia \rostra imperatescA, dechiara ea are sa puna sa cerceteze in archive-
le si registraturile serenitatil sale, si apoi are sa respundia cu de ameruntultt grade' vOstre
imperial'; de atunci insa Liana sculpu au trecutu acuma eine! luni in care putea pre-bine sa
cerceteze, si data afla ceva, sa trimitia, incoce ; apol eu remanu eras! respinsti cu cererea
mea. De unde larnuritu se vede ca serenitatea sa electorale, nu numal pre maiestatea vó-
stra voesce a ve purta numal cu vorba, ci si pre mine seraculu vre intr'adinsu a me arunch in
drutnii, a me osteni in procese MA fine, a me aduce la sapa de lemnti, facendume sa perdia
o datoria limpede ; aria precumu si bunultt serenitatif sale nu se indoise a cerch sa tragtt
la sine prin maiestrie si in frauda creditoriloru, cu pretiti de 40000 taleri, originalulil acestei
obligatiunl, prin mijlocirea Evreulul Low din Derenbewelch, luni dupa serbateria lui Petru si
Paulu, anulii. 1564. 1)
Pentru aceea, rogii pre maiestatea vostra, sa ye indurati a-mi elibera contra serenitatil
sale principelul-electore, mandatulit sine clausula de solvendo ce cu supunere am fostti cerutti
de ma' nainte. ec.
STEFANU HOSZUTOTHI.
') Vedi pag. 23.
XXIII
www.dacoromanica.ro
44 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 45
itaque hoc tractandi munus (postquam certorum et maximorum virorum ad latus Suae Stis
existen: familiaritas Gen. D. Vae intercedit, in gratiam Suae Stis assumere velit, ego dictis
et factis praesto sum et efficiam ut a nullo mortalium Sua Stas et posteri eius-
dem uuiversi amplius ad solutionem istius debiti molestentur (petit hominem cum pie-
nipotentia mitti, item ut omnia sub rosa et alto silentio observare velit).
tatea celoru mai distinsi barbati ce se afla pre liinga serenitatea sa, yeti binevol a luh, a-
supra-va de a trath in acesta causa, ea voia fi gata cu vorba si cu fapta, si voiu face ca se-
renitatea sa si toti urmasii sel sh, nu mai IA superati nici odiniora, de catrh nici unit muri-
toriti pentru re'spunderea acestei datorli... (In fine, se rogd ca sd se trintitici unit omit cu
pleniputintid, si ca tote acestea sd le peistreze in secret si in cea mal adencd Were).
Asti scriseriI nu porta nici loch nici data; subscrierea de abia e legibile ; dar din aseragnarea cu alto
documente, pare a 8 scrisa din Praga, cu inceputulii luT martin 1607, de Georgia Szerdahelyi, servitoruld male-
stall:I sale imp61.iitesci la camera ungurescd din Posoniii. (der kay. May. diener bei der Hungarischen Cammer
au Pressburg).
XXIV
ANDREW Sartoria scrie principelui-electore din Praga, Joui duph, Exaudi 1607, anun-
ciandul ca voevodulu Bogdana ar dori sa m6rga la Berlina, data acesta ar fi cu pllicerea e-
lectorelui, eh Bogdana este unicultt erede legitima alit obligatiunei, si ca Hoszutothi nu mai
are nici unit drepta asupra acestei obligatiuni. Trimite tote °data principelul, in alhturare,
titlula voevodului, si genealogia lui, care lea priimita dela insusi voevodula.
Titlulu este urmatoriulfi : All' Illnto et Eccmo Principe Syr. 11 Syr. Bogdan Voeuoda
Despot Syr. Collmo. (Pre-lunzinatului si pre-mciritului principe si do»tnii, domnulni Boy-
dand voevodd si despotii pre-onoratd).
www.dacoromanica.ro
46 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
GIENELOGIA ILLUSTRISSIMI
ET ECCELENTISSIMI
/I\ t
Petrus habuit uxorem et gennit quatuor Illios
tree masculos et unam
/
Legitimam Helenam filiam,
t t t t
Primus vocabatur
Elias, et non Secundus voeaba- Tertius vocabatur }Ilia vocabatur
duxit uxorem, sed tur Stephanus. Ianeola. Despina.
est mortnus.
t t t
Stephanus habuit uxorem Despina habuit maritnm
legitimam nomine Kathari- Ianco la habuit uxorem le- principem Valachim nomine
nam, et genuit unum tilium gitnnam Mariam Paleologam Mirza , et genuit duos mas-
Maseulum Bogdantun, et du- ex Rhoti , et genuit duos culos , unum Petrnm et al-
as Has Teophanam el Pano- Mascolos, et quatuor ternin Constantinum , mor-
roskam. femiras. tui stint sine Herede.
t t
Bogdanus non ha- Primus filius Secundus Bogdanus
buit uxorem et est filius Iancolae viuit et
mortuus. Alexandrus. est legitimus haerea.
\ ego son it legitimo heretic.
t t t I
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 47
GENEALOGIA PRE-LUMINATULUI
SI PRE-INNALTIATIMIJI
1__ 1
71
-1
7 riI Maria Pa leo Mircea don11
logina dint
j
Elia Stefano Caterina Tanen Despina Hula Tierei-
L
I I I
L__-
Cd 1
I
I
Tj I
Rod ('
L_
)c
Romanesel
0
$.
2 I '017
0 -2 I E
0 ce
g I C. tie a) as ai a
17.1 C.) -11
:16
q
co
co
C)
cC
c.
as
O
www.dacoromanica.ro
48 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
veharnicti, si Zberea stolnica, si Iumul comisu, si credintia tuturoril boiariloti nostri moldoveni marl si mici.
.Tdderd logofetuld e poroncitii de a eerie si a aninit pecetea nostril. Scis'ail Grigorie Bogza in Vas laid. a. 7036,
smartie 22.. Sigilfi pendinte mare, pre rnatasit rosia, cu iuscriptiunea nE4aTz iw rwrpe goivAz ro-
cnomp ;ENIAl MOMABCK0i board' en truce intre cOne, si semiluna. Pre not documentuld de facia, la
acestfi toed, numai intro atata ne intereseza, ca diutr'ensnlu resulta camel Petru Raresid, din casatoria cu Ma-
ria, merti, preeumii vediurkinn, la 1529, a avutit unit fiiu, anume Bogdanii. In dilele acestea, vediuramil si la
D. ElAjdail and chrisovii dela Petra W., 1530 (7038) mart. 3, copiata din archivuld stainlai, in care de asemi-
nea se dice ; credintia fiiului med Bogdand voevodri.
In tete documentele posteriore, cite cuneseemCt dela Petru Raresiu, se memorezit numai fiii lui din Elena:
nista, Stefantl si Costantinti ; era Bogdanu ald Marie! an se mai memoreza.
Cronica ineA nu memoreza pre Bogdand, aid pre Despina, ci numai pre Iliasiii, Stefantl, Constantinii, si
pre Ruxanda.
Stefand vodi, fiitild Jul Petra Raresid, inteunii documentii dela 1552 (7060) aprile 29, (in archivuld sta-
tale°, dice: credintia fratelul med Costanting, si a fiiuluI med Petru.
Despre Costantintl, fiiuld lui Petra Raresid, eta ce ne spune episcopuld Verancid, soluld imperatultti Per-
dikandti In Constantinopoli, intro epistola cati a imperatuld, scrisa din Constantinopoli, 30 martin 1551, (in No-
numenta Hungariae Historica, naisodik osztaly, Irak, vol. IV, pag. 226): canna acestit Constantintl, in e-
tate de 13 am , cadiuse in manile 'Parental, prin perfidia si reutatea Romaniloril earl! an deprinderea de a perde
pe pincipii sei , si muriralti la acestil and, inveninatd, precumil se dices, prin mijlocirea voevodului de atunci
(Alexandra Lapusneanu) , pre candu 'Id petecea la mormentil o mare multiple de Greci, eta ca alerga Omenii
pasiel, smulgd pre mortfi din manile crestinilorti, 'Id clued inderetu a cask, strigandil cA turcesce se cuvine a fi
immormentatu, de era ce, fiindil rid in vietia, juuise ca avea de gandil sa se lack' Tura, indata ce ar fi ajunsu
la anii maturitatil candu putea sa si alega religiunea: ca ei potfi sa probeze acesta prin marturi; acct, inca in
acea di Wanda impegiurd cadaveruld copilulni, si ficendii rugatiuni tucesci in besereca lord, 'lu ingrepara cu
Turcli afara de zidurile cetatii, petrecutd ea pompa de vro patru mil Turd, alungandfi pe GreeT; multil se sim-
tira batjocoriti Crestinii si asupriti in inima lord, dar lard sa cuteze a grAi and cuventit. [At subjiciemus adhuc
de Petri Moldavorum quondam vajvodae filio, ?tontine Constantino, qui annes paws Mil seep abatur apud Tueast
insanie, si bene conjicimus, Valachortan, qui principibus subs manus in/'erre usitatum habent. Asper repenting
morte sublatus, moderni, ut ajunt, vajroodae per venenurn pocuata, cum Christiano ritu ultima sacra:ire:eta sump-
sisset, et efferretur infitsita Graecorum turba ad sepulturarn comitatus, accurrere passae satellites, ereptoque Chi-
stianis mortuo, in donsum retulere, inciamantes, turcico eum more humari opotere, quia dum viveret, Turcum se
facturunt pomisisset, obi primunc ad aetatem pervenisset, quae posset de religione statuere , nec deesse rei te-
stimonia. Eo itaque die circumciso pueri cadavere, populariterque habitis pro eo in templo orationibus, postern
extra muros IIII circiter minium Turcarum pompa, Graecis summotis, claim est, et cum Turcis tumulatus,
pathyolath sepulturae apposito; Inuit() ludibrio res a nostris habit(' nationibus sed infra sinurts.]
Ce se tine de Ianculti voda numitu Sasulu, tatalu lui Stefind Bogdand voevodd, nu era Sasu, precumu died
cronicele nostre, ci fliu alit WI Petra Raresiu, faeutu, afara din casatoria, cu o Sasca din Brasiovu, prectund no
ineredintieza Sasi contimporani din Brasiovii, demni de tad credintia, in Chronicon Fuchsio.Lupino Oltardinum,
Coronae, 1847. Pars I, pag. 71. Dupa acehtfl cronies, lauculd crest!! in Brasiovu, si invetia dela pretinsuld sell
talk, eurelariulfi 'Weiss lorg, si arta curelariei. Er dupa ce se tacit mat mare, observandd ore -care semne pe trupuhl
seu, mums -sa Caterina 'I sense ca eta este fiat de Domnu ; atuuei Ianculd , incrAintiatu despre acesta, renun-
ciA ereditatii paintesci, pleca Ia Constantinopoli, si arata semnele, couvingo pre veziri, si prin stalaintia acestora
castigA domnia Moldovel. tlankola a prima aetate educatus in mite Coonensi, a pat: e, ut putabatur, Veis lorg,
Corrigiario, alli Mysers Thysen Hannes Passe volunt, cujus etiam aril ficium addidiceral. Is cunt ad adultam
aetatem pervenisset, vcstigia quaedant in corpore depraelsendens, a matre Catharina nomine , edocetu, cirjusdant
Vajvodae se esse (ilium, quare etiam ab haereditate patena se excludi passus est: Matre sniper ipsunt dc semel
dicks confirmante. Concepta tandem hac opittione persvasus plane et Constantinopolins pro I eclus, signa ostentat ,
quibus se purpuratis nonnullis insinuat, illorunique studas tandem ad principatum Moidariae evectus est.] Se
dice el are fi esistandu chriseve dela Ianeulti voda, in care se numesce pre sine fiiu alit lui Petru voda ; noi
n'amu WARM inert asemini ehriseve. In Archiva Rontrinescd, tom. T, pag. 90, se ada unit chrisovii dela foams
lanculu IV. scrisu in anuld 7090 (1582), decemvr. 20, in care std si credintia pre-inbitilod Dornniei nOstre jib,
Alexandra si Bogdand Voevodr. Prin urmare, nu mai incape indoela ca Stefano Bogdantt era fiinlii lui Iancultt
voda, si ea frate-seu se chiama Alexandra, asik precumu 'In numesce si Genealogia faeuta de densulu si pre -
sintata curtii din Berlina.
In fine, in Cita pentru Despina, muierea lui Mircea voda, acesta este faimosa Kiajna, de Ora ce Despina
si Kiajna sent sinonime in limba slavOna ; si Genealogia nostril ne descopere unit factu necunoscutu piing a-
eumfi, ca ea era tiiea lui Petru vodk, caruia '1 si semenk pre mita. (vets frumosulii romantiii istoricu, intitulatil
Doruna Kiajna, do D. Odobescil )
Din tote aceste documents, resulta:
CA Petru yenta Raresiu, fiiulii, nascutil afara din casatoria, alu lui Stefanil celii Mare, a avutu &Me mu-
eri Maria, merta la 1529, si Elena ;
is din Maria, a avntil pre Bogdand despre care nu schrift alma ;
CA din Elena, a avutfi pre Iliasitt si Stefano despre caril ecirml ea au domnitu ; pre Constantinu despre
care Verancid ne spittle ca a muritu la Constantinopoli in elate de 13 ant, al IS immormentatu turcesce ; pre
Ruxanda, bine cunosenta cronicarilorti pre Despina sed Kiajna, muierea lui Mircea voda, eunoscutA, ca Rica a
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 49
lui Petru din Elena, din Genealogia In! Bogdand voevodd ; era afara din easatoria, pre Ianeulii voda, numitd
Sasuld, naseutil dintr'o Based dela Brasiovd;
Ca Bogdand voevodd, cunoseutil in istoria !Astra (Tesaurti, I, 68), erk fluid lui Ianeulii voda.
Aceste resultate istorice aunt positive.
Dar care era amid Bogdanii numito si Constantinii, flirt aid lui Petra Raresiii, si tati ald Jul Vofgangd,
dupa cumd arata acesta ? Erk eta Bogdand fliuld Jul Petra din Maria ? Insa Vofgangd dice ea tats -seO, Bog-
dantl-Constantintl, era timid mai mien ald lui Petru, in timpti ce Bogdand aid Marie! trebuia a fi fostil mai mare
de calf/ fill cei ntiseuti din Elena ; afar de aedsta, Vofgangd dice ea tats -seil Bogdand - Costantind, fratele Jai
Stefand voda, ingrozitd de mdrtea acestuia, si-a scapatil vidtia in Ungaria: Jnsa, Stefanil vodi, precnmd se vede
din elirisovulit sed, citatii mai sass, dela 29 aprile 1552, avek pre Ian& sine pre frate-sed Costantinii, care ne-
gresitd era aceld Costantind, Ohl mai mica ald lui Petru, despre care ne spune Veraneid ca murl la Constantino-
poll in etate de 13 ani. Dec! darn, ori ea acestil Costantind a scapatil in Ungaria dupa uciderea lui Stefanii
voda, si VeranciO fit pate mistificatd canal tcrise ca Costantind ar fl fostii acela care murindd in etate de 13
ani fit ingropatii turcesee; or! ea Volfgangii nu spunea adeverd, pretindiendil a fi fliuld lal Costantind. Insem-
namil acl ca n'ar fi una lucru de tote en neputintia ca Veranciii sa fia fostd amagitil intr'und modil dre-care,
mai cu sdrna data ne adneemii aminte de maestria prin care scdpa de mdrte in Conatantinopoli insus! Stefand-
Bogdand, autoruld Genealogiei ndstre. (Vedi Walther, in Tesaurd, I, 21.) Destuld ea asupra acestui puntii, do-
cumentele cite avemii pana amnia nu ne lamuresed de ajunsil.
XXV
JACOBUS Dei Gratia Magnae Britanniae Franciae et Hiberniae Rex fidei defensor etc.
Illustrissimo atque Excellentissimo Principi ac Domino Joachimo Frederico Sac. Rom. Im-
peril Archicamerario et Electori Marchioni Brandenburgensi, Duci Borussiae etc. Consangui-
ne° aftini et amico nostro charissimo, salutem. Stephanum Bogdanum Principem Moldaviae,
eiusque infelicissimam conditionem Celsitudini Vae arbitramur lam diu innotuisse. Is cum apud
nos esset, declaravit nobis (inter caetera quae sperabat adversae atque afflictae suae fortu-
nae adiumenta et solatia) avum Cel Vae Joachimum felicis et illustris memoriae, ab il-
lius avo Petro, Moldaviae Principe ducenta millia aureorum Hungaricorum mutuo accepisse ;
eamque pecuniam hactenus non solutam, iure haereditario ad se pertinere. Quae res, tamet-
si neutiquam ad nos spectat ; ob eamque causam minus fortasse consentaneum videbitur ut
alieno negocio (istius praesertim generis) nosmet quoquomodo interponamus ; net dubiutu
est quip Cel: Vae exploratum sit, quid aequitati, justitiae, atque honori hac in re conveniat;
tamen animum nostrum hand improbandum putamus, si illius rogatu, et humanitatis ac pie-
tatis causa plusculum in nos suscipimus, quain alioqui sponte nostra faceremus ; fortunamque il-
XXV
IAconti, din gratia lot Dumnedieti, rege alit Marei-Britanie, alai Franciei si alu Iber-
niei, aperatorulti credintiei ee. Pre-luminatului si pre-maritului principe si domnti, Ioachimu Fri-
derica, archicamerariului Sacrului Imperiu Romanft, si marchionelui-electore de Brandenburg,
ducelui Borusiel ec. eonsangenului cumnatuluf si amicului nostru pre-iubitti, salute. Credemu
ca, innaltimea vostra ati aflatu deg], de Stefanft Bogdanu principele Moldaviei, si cunosceti
starea cea nenorocita in care se aft. Fiindit ela la noi, ne spuse, intre altele ce spera ca
iara pute veni in ajutoriula si mangaiarea sortei sale cei nenorocite, cumu bunula innaltImel
vostre, Ioachimti, de fericita si stralucita aducere aminte, a fostu Matti cu imprumutare dela
bunulti sea, Petru, principele Moldaviei, o suma de done sate mil galbini unguresci, si cumca
acesti bani ce aft remasii nerespunsi pan' acumu, se cuvinit acumu lui cu dreptit de ereditate.
Care luau, de-si pre noi nu ne privesce intru nimicu, si se va pare 'Ate cam puginil euviinciosa a
ne amesteca in ver-ce chip intr'o afacere straina, mai alesu de o asemine natura, nici ca pote fi
indoela clime& innaltimea vostra cunOsceti pre-bine datoria cuviintiel, dreptatil si a onorei in
asemine causa; cu tote acestea, credemti ca cugetulu nostru nu se va lua in nume de reti,
data, indemnati de rugaciunea acestui voevodu, indrasnimu cevasi mai multa de catii amil fi
7
www.dacoromanica.ro
50 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMTJ III
lius labefactatam ac prope eversam, illa petunia sublevandam Cel : Vae commendamus. Nam
cum omnes homines lege naturae et communi societatis vinculo tenentur , vt (quantum in
ipsis est) alii aliis, in calamitate aliqua opera ferant turn illud principum inter ipsos est of-
ficium, ne dignitatem illam qua caeteris hominibus antecellunt , adversis fortunae ictibus
et calamitatibus prosterni et deformari sinant. Quae nos ratio commovit (praeter virtutes
nonnullas quas in illo perspeximus) vt ad earn quam diximus, gratiam a Cel : Va imp etran-
dam, hisce literis illi suffragemur ; et siquid porro nosmet ipsi fecimus quod nostram erga
ilium benevolentiam testetur, id rectius ab ipso quam a nobis commemorabitur. Quid quid
autem Cel: Va rogatu nostro illi. concesserit, illud non modo ipse animo gratissimo agno-
scet (qui solutionem illam pecuniae, non aliter quam vestrae conscientiae iudicio aequissimo
censeri cupit) sed nos etiam pro non vulgari vestrae erga nos optimae voluntatis argumen-
to accipiemus. Dat' e Regia nostra Hamptoniae die xv mensis octobris Anno Domini 1607.
Cel. V. consangvineus et amicus
JACOBUS Rex.
XXVI
Not Stephano Bogdan per Dio gratia legitimo Principe et herede di Moldavia. haven-
do venuto in avla del Excellentissimo Principe Elettor di Brandenburg, essendo nostri aui
fetid memoria amid intrinseci habbiamo anco not di confermar la detta amicitia. et per co-
gnoscer la presenza di Sua Excellenza et essendo stato fatto un scritto per la felice memo-
ria principe Joachimo auo di Sua Alteza con nostro auo principe Petro, si the it scritto Pan-
dato di mano in mano cadendo nelle manu di persone inconveniente , havaremo comparso
facuth almintrea numai de not insane, rugandii pre innaltimea vostra, ca sa veniti cu acea su-
ma in ajutoriulit staril sale eel slabite si mat de tots ruinate, ca-cl dach tot1 omenii sunt
indatorat1 prin legea nature! si prin leghtura comune a societatil, de a se ajutora dupa pu-
tintia unit pre altit la cash de nenorocire, cu catft mat vertosh principil aft acesta datorin-
tia, ca sa nu lase a se calch in piciore si a se pangari prin lovirile cele crude ale norocu-
lui si prin alte calamitatt, acea demnitate prin care stint mat pre suss de ceialalti omen!.
Pre laugh ore-care virtutt ce amr observath inteensuld, aceste consideratiuni near indemnatii
sa facemii acesta scrisoria, spre a castiga dela innaltimea \rostra gratia de care vorbiramit.
Si data vomit fi facuth si not insane ceva pentru densulit, drepth proba de buna-vointia no-
stra cited elh, acesta mat bine o va sd spune densuld decath not. Era, innaltimea vostra, ver-ce
'1 yeti acorda la rugamintea nostra, nu numat densuld are sa priimesca cu inima cea mai recu-
noscetoria (ca-cI elit r6spunderea acelorii ban! nu-1 cere altmintrea death numal dupa jude-
cata cea drepta a consciintiei vostre), dar si not vomit privi acesta ca cea mat frumosh, pro-
bit a bine-vointiel vostre catra not. Data in resiedintia nostra regesca Hamptonia, la 15 Oc-
tovre, anuld domnulul 1607.
ConsfingenulTi si amiculti innaltimei vostre
IACOBU, Rege.
XXVI
Not Stefanii Bogdanit, din gratia lul Dumnedied, principe legitimit si erede alt Moldaviel.
Fiindr venith la curtea pre-innaltiatului principelui-electore de Brandenburg, pentruca, la e-
semplulu bunilorh nostri de fericita memoria, calif era amid intimi, sa intarimr si not acea
amicitia, si pentruca sa cunOscemit in persOna pre innaltimea sa ; fiindu dect ca principele
Ioachimii, de fericita memoria, bunulu innaltimet sale, a fostii subscrish o obligatiune, catra
bunulu nostru principele Petru, care obligatiune trecendii din mama in mama a cadiuth in
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERL1NU 51
per dar sodisfattione al Sua Alteza per sua gloria et honore, che non si parla piu di que-
sto debito et io come legittimo herede del principe Petro di Moldavia dare un scritto, a Sua
Alteza sottoscritto et sigillato, che nissuno possia dimandare it supradetto debito perche og-
gidi non c'e legittimo herede del Principe Petro di Moldavia, si non in quanto poi al resto
di questi chi dicono di esser heredi come Wolffgango et altri sono et si pue provar con
testimoni dei Patriarchi et dei Re the non sono veraci. si sua Alteza ha qualche corrispon-
denza in Venetia io prometto come principe christiano et come ubidiente alla sacra coron-
na della Gran Brittagna, di mandar al Sua Altezza it primo scritto del Joachimo principe
Elettore, si non fusse it tempo breve della mia partenza io l'haverei consignato nella man
propria di Sua Alteza (Excellenza) per tanto rimetto tutto alla humanity et conscienza di Sua
Altezza, it che mentre che sara huomo, sara memoria di questi beneficii che spero di rece-
jare (ricever) dell' Alteza Vostra et mentre che sari) vivo sari) amico fidele et obediente alla
Sua Altezza si come ancora al Serenissimo Re della Gran Bertangna. Data in Berlin 12
Decem. anno 1607.
marine uncut persone necuviinciose, amit venita aid ca sa facema lucru multiamitorig innal-
timei sale pentru gloria si onorea sa, ca sa nu fia mai multi]. vorbh despre acesta datoria ;
si eft ca erede legitima aid principelui Petru din Moldavia, volt' da innilltimei sale o carte,
subscrish si sigilath, pentruca nimene sa nu mai Vita pretinde datoria mai susg atinsh, ea-ci
astadi nu se mai aflh altil erede legitimu alit principelui Petru din Moldavia ; era in ceea ce
privesce pre acestia caril pretindii a fi eredi, precuma sunt Volfgangii si altil, se 'Ate proba
cu marturiile patriarcilora si ale imperatilora, ca nu sunt adeverati eredi. Dad, innaltimea
sa are vreo corespondintia in Venetia, ea promitit ca principe crestina, si supusa asculth-
torig santei corone a Mard-Britanie, eh void trimite innAltimei sale cartea principelui-ele-
ctore Ioachima cea de Anthill, si dach, nu era pre-scurtil timpulti plechrei mele, eam sa o a-
ducu si sa o dad eft insumi in manile proprie ale innaltimel sale. Inteaceea last totula la
buna-voietia si consciintia innaltimei sale. Si intru chat timpg va esisth vreung muritorill
pre pamenta, nu se va da uithril acesta binefacere, si dal void fi ea in vietia, void fi arnica
fidela si ascultatoriti innaltimel sale, preening si pre-luminatulai rege alt' Marei-Britanie.
Data in Berlina, 12 Decemvre 1607.
Vedi despre acesta Bogdang, precumti si despre Volfgang6, Tesauru, I, 68-72.
XXVII
Torru in aceste dile, adech la 13 Decemvre 1607. pre arida Bogdang se afla in Ber-
lina, Volfgangii voevodu, haeres Illoldaviensis. trimite principelui-electore, din Viena , o e-
pistolh forte lungh, de trey tole, scrish in limba germanh. In acesta scrisoria, Volfgangd, du-
pa ce spune cumu Petru vodh, a fostu imprumutatti pre electorele Ioachiing cu 200 mai gal-
bini, apoi arata ch, astadi, afard de densulu, nu se mai affh nici unit altil erede legitirna, de
nume si familia de voevoda ; eh tats -set' a fosta Hula adeverata alit lui Petru, era densula, ne-
potulti, se afla inca in vietia ; ca elu, pentru acesta sums considerabile, inca la anulit 1595,
se presintase, ca erede, la curtea din Berlina % si atunci s'a multihmita a fi espedita cu vor-
be frumose, si ca sa fill cu asceptare, fiinda-ca pre acela timpg nu se afia in asia mare ne-
voia ca acuma, si astfelia s'a despartita prietenesce de gratia sa principele- electore. Dar de
atunci incoce a suferita multe calamithti, si marl nevoi, si in trel randuri a ch,diutg in cap-
tivitate cu periclula vietiei, a chdiuta si la bole grele, din care cause is fostu cu neputin-
') Tesaura, III, 34.
www.dacoromanica.ro
52 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
tit, ca sa mai sta'ruiesca la casa de Brandenburg, pentru mai susd disa sums de barn; si ast-
feliti in timpuld acesta, fiindii fostd nevoitd a se rescumpera si din captivitatea cea grew, si-a pier-
dutd, si in parte i s'a pradatti, tota starea si averea, asia incata acumii a ajunsti la lipsa si
seracfa cea mai de pre urmA.2) Din tote aceste cause s'a vediutii constrinsit a vinde obliga-
tiunea, luT Hoszutothi, la 1605 ; Hoszutothi insa nicl pan' astadi a'a indeplinitu conditiunile
contractului ce incheiase cu densulti ; er obligatiunea o a vendutti, fart scirea sa, unu! anume
Szebenick. Si fiindit-ca a intielesti cumva electorele ar fi oferitti acestul Szebenick o sums
considerabile de bani, cu tote ca drepturile obligatiunel au trecutit tote la sine, de ora-ce Hoszu-
tothi nu s'a tinutu de contractd; pentru aceea roga pre electorele ca O. nu platesca cumva
nimerui nimicti in socotela obligatiunel, fait a-lii insciintia mai innainte ; in casuld contrarid,
elti protests. In fine, roga pre electorele ca sa tramita pre cineva la Viena, ca sa iea o-
data finite acesta causa in folosuld easel de Brandenburg; la intemplare candti densuld ar lips],
are in Viena pre Georgia Kiippen cu deplina putere de a trath.
XXVIII
Din serisOria unui Polonic, cdtrci Hubner, data din Petricovia, 23 Fevr. 1609.
PETRUS Voevoda tres filios, Stephanum,'Eliam et Bogdanum reliquit. Stephanus major natu
instinctu Solimani Imperatoris a proprio cubiculario necatus, alterum filium Eliam Constantino-
polim aerumnose abduxit vitaque privauit. Tertius filius Bogdanus minor natu sub patrocinium
Christianissimi Imperatoris confugiendo infe]icissimum periculum vitae evitavit de hoc instru-
mento in tanta praeda et tumultu bellico nequidem cogitando ad quem sit ereptum. Ille Bog-
danus fortuna iuribus recuperatis Gomorine ( ? de abia se pote descifra) praefecturam laudabi-
liter acquisivit. Postea cum Euphrosina connubium celebravit ex quo Wolfgangus filius.
XXVIII
PETRU voda a lasatd trel feciori, Stefanti, Ilia si Bogdand. Stefanti celd mai mare din-
teensii, fit °mortal de catra cubiculariulti sett proprid, indemnatu de imperatuld Solimanil;
pre ald doilea, aduse Solimand la Constantinopoli, ucise ; alit treilea si celd
mai midi, Bogdand, si-a scapattl vietia, fugindti sub scutuld imperatului crestinescti, fait sa
mai cugete macar, tine i-a rapitd acesta inscrisu (e vorba de obligatiune) in mijloculd pra-
dilord si ale resbelului. Acestii Bogdand recastigandusi averea si drepturile, a dobanditd cu
laud& prefectura Gomorinel (?). Dupa aceea lua de nevastit pre Eufrosina care i-a nascutti
pre fiiu-sea Volfgangd.
XXIX
DELA 1599 incoce, n'am mai gasitd in archivti documinte de ore -care importantia, rela-
tive la obligatiunile lei Petru Raresid, pant la, anal 1687. Era la acesta anti am estrasd
vro 14 documinte alit carord cuprinsit este urmatoriuld.
La 25 iunid 1687, unit anume Wildvogel, consiliarid consistoriale, scrie catra unit con-
siliarid secrete din Halle, ca, fiindti in Sasonia, a vecliutit din intemplare la Ore-cineva ade-
veratulti originals alit unei obligatiuni date de unit principe-electore, si ca originaluld acesta
s'ar pute capota, fan multa ostenell
2)... Von derselben zeith anhero aber 'eh dureh viel erlittene Triibsal, angst grosse noth, anti zum drit-
tenmal ausgestandener gefehrlichen in leibs undt lebensgefahr gefengknussen vnd grossen kranckheiten halber,
ich derentwegen bey mehr hoch ernenten Haus Brandenburg, mich ferner um)) mehr ermelte Summd Geldes nicht
mehr hab anmelden kiinnen, vnd also vnter der zeith vmb all mein hab undt gneter kommen, verlohren, vnd gar
beraubt worden bin, also dass ich anitzo in der alleransserbten griisten with steck, auch dass ich mich ans der
schweren gefengknuss losen mussen, ganz and gar erarmet, vndt also in das ausserste Verderben gerathen vndt
kommen bin...
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 53
Afla de acesta principele-electore Fridericu Vile lmti, si la 12 Mai, trimite lul Wild-
vogel o poronca aspra si amerintia,toria,, ca, numai de cata sa dea pre facia numele acelul
ce posede obligatiunea. Wildvogel respunde principelui-electore, din Halle 20 iulia, asigu-
randulti pre consciintia sa, ca elti nu cunOsce persona ce posede obligatiunea; ca Oa nu-
mai atatti a pututti sa afle dela cumnatu-seti care i-a aretata originalulti obligatiunei, cumcd
acea persona, prin mijlocirea sa, a cumnatulul, ar fi gata a depune obligatiunea in manile
principelui, pre Tanga o gratin ore -care pentru amendoi, din partea principelui ; ca in fine,
elti are sa piece la Dresda, spre a aflh de numele acelel pers6ne.
La 24 Mai 1687, Fridericti Vilelma scrie catra Wildvogel, et ascepta sa i se trimitia
cata mai curenda originalula obligatiunei, ca atunci, nu numai de spesele cala,torfei are sa-la
despagubesca, ci are sa fin si cu recunoscintia indurata Cara persona prin a cares mijlocire
va cap6th obligatiunea. Era in casa ca s'ar face vreo dificultate intru acesta, atunci ell, prin-
cipele-electore, va sci intrebuintia astfelia de mijloce, incata si fart de nici o recunoscintia
(recognitiune) sa fin constrinsa a-i ds disa obligatiune.
Wildvogel, Halle 30 MU 1687, cere bans de druma dela principele, si-I anungia ca, cu
ajutoriulit cumnatu-seti Dr. Aleman, obligatiunea moldovenesca, se va pate ave erasi, fart greu-
tate ; 'I spune totti odata ca, dad acea persona ar aflh ca serenitatea sa principele umbla cu
atata staruintia dupa obligatiune, s'ar pute sa-1 ridice pretiula mai susa ; ca cumnatu-sea in-
teadinsa nu i-a aretatir a fi lucrulti de o importantia atata de mare.
La 9 avgustti 1687, Egidia Aleman scrie din Dresda catra Wildvogel, ca, elu e oprita
prin juramenta de a pute dh pre fagia numele posesorulul obligatiunei, pans in momentulti
ce elu singurti va depune cu supunere acea obligatiune in manile serenitatil sale; dar ca 'si
va da Vita silintia ca sa, pita da obligatiunea in manile principelui ; pant atunci crede ca
principele nu va mal amerintih pre cumnatula pentru acesta, si spent o gratici proportiona-
bile dela principele pentru ostenela si mijlocirea sa.
La 10 avgustti 1687, Wildvogel scrie din Lipsia, principelui-electore : ca cu multe per-
svasiuni a induplecata pre cumnatu-set Dr. Aleman in Dresda, ca preste vro 12 dile sa ulna
impreuna cu densula la Berlint, si sa aduca, cu sine si obligatiunea moldovenesca.
La 12 avgusta 1687, Wildvogel scrie din Dresda catra principele, ca s'a intelnita cu
cumnatu-sea, si ca acesta are sa vedia numai de CAM pre posesorul obligatiunei, apol a-
daoga : a mie mi se pare, ca si cuma posesorula ar fi, o persona, al caret strabuni, innainte
de acesta cu multi timpti, s'ail retrasa din Ungaria in partile acestea, din causa persecutiu-
niloru religiunarie, si 'Ate ca vreunulti din el' a fosta consiliaria alit voevodulul, si autori-
zatti a solicith respunderea acestora bani.o
La 15 avgusta 1687, principele Fridericu Vilelma scrie catra loan Mayr, ca din scri-
sorile ce a priimita dela Cristiana Wildvogel, si dela cumnatula lui, Egidia Aleman, in causa
obligatiunei moldovenesci, results et, acea obligatiune moldovenesca nu se mai afla in ma-
nile creditorelui, ca prin urmare este a se considers ca nula, si parasita ; afara de aceea ca
obligatiunea e facuta pre o anumita conditiune care nici odata nu s'a esecutata, si care in
sine insasi nu sufere esecutiune ; asia-dar 'I poroncesce ca mai susti mentionatele scrisori sa
he inregistreze si sa le pastreze bine in archiva.
La 30 Sept. 1687, Fridericu Vilelma scrie electorelui de Sasonia: a Amu aflata cuing,
vasalulti serenitatil vostre, Adama Fridericu de Dolaw, ar fi avenda in mani originalula unel
obligatiuni de 300 mil galbini, date de Ioachima catra until voevodu de Moldavia. Deci,
a cu tote ca o asemine obligatiune pre not nu ne p6te legh, de Ora ce conditiunile ce se cuprinda
ainteensa, nici odata nu s'ati adu a la indeplinire decatra voevodula moldovianu, timpula pre-
. scriptitmei Met a trecuta si de cinci on ; si apol chiara si data acesta datoria ar fi ]im-
pede, nu not, ci intrega imperiuld romanu, si mal cu semi maiestatea sa imperatesca, ar
trebui sa respundia acesta datoria, de Ora ce in mail timpti mai susa disula principe ele-
1) Pre ecrisciria lui Wildvogel din 10 avgustil, inca stn urnfateria resolutiune: Die moldauisehe Obliga-
tion pro derelicta et inidonea aestimanda cum penes alium quam creditorem absque cessione sit, uti et ad certam
conditionem concepta.
www.dacoromanica.ro
54 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
ctore Ioachima era capitanti supremil alu armatei itnperiall incontra Turciloril : pre langg.
tote acestea, nol ama oferita lul Dolaw prin Wildvogel , o catena de aura cu o medalia,
Dar fiinda-ca ni s'a Acutu cunoscuta cumca Dolaw nu vre sa dca obligatiunea in ori-
ginala, cu tote ca o posede Cara de titlu si fara vreo causa debendi : ye rugamil sa-la inda-
storati ca sa dea afara acea obligatiune.')
La 15 nouemvre 1687, Wildvogel incunoscintika din Dresda, pe principele, ca Dolaw
a sosita eri in Dresda, si ca e gata a da obligatiunea, pentru suma de 500 talerl.
La 2 decemvre 1687, Wildvogel anuncia principelul, din Dresda, cumca Dolaw po-
sede si originalula actulul din 1 martia 1542, catra principele-electore; si ca lul 'I vine
a crede ca la anula 1542 s'ar fi trimistl la Moldova vreunii ministru alu easel de Brande-
burg cu obligatiunea principelul - electore, incredintanduise si actulti moldovenescit, ca, acela
ministru ar fi muritil pre drumtl , si cu chipula acesta amendoue inscrisele aru fi ajunsu in
manile unorti (anent straini si interesati... ca datoria e conditionale, si condititmile nicT ()-
data nu s'aa indeplinita. Apoi, acesta Petru, dupa cuma spune Leunclavia2), precuma si
frate-seal, aril se tragea dela tiranula Dracula (sic), ail muritti fara descendintl, si astadi
in acesta principatil domnesce pate unit alu diecele sucesore (numai alu diecelea?) de o fa-
mili6, cu totula diversa. (vnd jtzo dieses Furstenthunzb, twill in des lOten successoris, stem-
'nags plane diversi, hander...).
La 30 decemvre 1687, Wildvogel aduce la cunoscintia principelul - electore, ea Dolaw
cere 3000. talerl.
La 17 Fevruaria 1688, Dolaw se indupleca a estrada inscrisele, si trimite copie dupa
actula din 1 martin, si obligatiunea din 29 iunia 1542.3)
In fine, se vede ca principele-electore rescumpera originalile cu o soma usiora.
Vedi estractele nemtiesei in manuseriptele mele intitulate Ex Archieo Berolinensi, fast. 1, p. 33-39.
1) Fridrich Wilhelm an Chur-Sachsen, C3ln, 30. Sept. 1687. Wir Bind in Erfahrung kommen, was massen
E. D. Vasall, Adam Friedrich von Dolaw ein original obligation auff 300 tausend ducaten vom.... loachimo...
an einen Hospodar in der Walachey ausgestellet in henden haben solle. Oh nun wohl Niche Obligation Vns nicht
binden kanu, well die darinnen paciscirten conditiones von dem moldanischen Hospodar niemals zum effect ge-
bracht, arch das tempos praescriptionis wohl fiinffach seithero verlauffen, arch wann dart debitum gleich liquid
were, nicht wir sondern das gantze Romische Reich and vornemlich die Kayserliche Mayestet, well damals hiiehst-
gedachter churfiirst Ioachim die Reichsarmee wider die Tiircken gefiihret, solche Schuld bezahlen miisste. So
haben wir dennoch dem von Dolaw durch Wildvogel eine giildene kette sampt einer medaille offeriren lessen,
Weil wir vernehmen dass derselbe die Obligation in Originali zu extradiren sich weigert, da er doch solche oh-
ne titulo and ohne einige causa debendi beaitzet, so ersuchen wir, Sic wollen denselben dahin anzuhalten, dass
er solche extradiren miisse.
2) E interesanta a observh c5, pre acestil timpti, Prusianif se simtih obligati a studia istoria Moldaviei, din
Leunclavid si pate si alts istoricI. Leunclaviii pre care 'IA citea. Wildvogel, a publicath analele turcesel in lim-
bs mating pre in finele seclului XVI (Annales Sultano rum Othmanidarum. Editio altera. Francofurdi, M. D. XCVI.
in folio.) Acesta vechia carte e forte rarh. NO' posedemil done esemplarie. Pre caudal D. Laurianil era bibliote-
carifi, proenrasemh unti esemplarid ei pentru Bliblioteca Nationale.
3) Vedl doenmentele de sub No. I si IV.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE RELATIVE LA ISTORIA LUI MICHAIU V.
I
Relation des General Obristen vnd Gross Cantzlers in Po len Johann Sanzoiskhi von seiner
Wallachischen Expedition an den Sonig in Po len. 1596.
ALLERGNED1GSTER KhOnig vnd Herr. Der Tartern Khaiser oder Czar Zachmet ist mit
einem Beegen Czendiak General alhier ankhommen, in meinung, E. K. Mt. Kriegsvolckh mit
seinem hauffen zu vberfallen, vnd zu bemechtigen , damit Er den Thtirkischen Bassa zum
Herrn vber die Wallachey vngehindert einsetzen mtichte, vnd hat auff dieselbe starckhe hoff-
nung, der Zendiack an mich als ein vermeinter Wallachischer Bassa geschrieben , vnd mir
angezaigt, dass er mit dem Tartarischen Khaiser zu einnehmung der Wallachischen Herr-
schafft khommen were, vnd weil sie in nechst verlauffenen Jahren gar khein verehrung wie
gebreuchlich von E. KhOn. Mt bekhommen, so wolle er nun gar in Polen vnd die gewiihn-
liche verehrung selbst einnemen, vnd zugleich das Winter leger daselbst halten, der Proco-
scher Czar ist mit seinen Tartern sicher vber den Nester khommen, der Gzendiack mit den Thar-
cken hat auch sein besondere Strasse von Zechin auf Bich gehalten, vnd hernach seind sie baide
nicht weit vom selben Ort da wir gelegen, zusammen khommen, vnd haben den 10. Octobris einen
von den vnsern Zarosci genant, aufgefangen, vnd als sie von Ime vernommen, das man bait im An-
.Relatiunea eapitanului generale si marelul cancelarifi alit Poloniel, _Thane Zanzoiski, third
regele, despre espeditiwnea sa in Moldavia, la anulii 1596.
PRE-INDURATE rege si dOmne giarula Tatarilorti au venial aid cu unit sangiacti-begti,
cu scopti de a atach si a supune cu horda sa ostea maiestatei tale regesci, pentruca apol sa
pota asiedia, pre pasia turcescti, fara pedeca, de domna alti Moldaviel. Intemeiatti pre ace-
sta firma sperantiA, sangiaculii 'ml scrise in calitate de pasia moldovenescii, si-m1 anuncia
ca ela au venial cu ciarulti tatarescil ca sa ocupe domnia Moldaviel, si sa erneze apol in Po-
Ionia, si sa-si priimesca donativele usitate care de vro cati-va and nu lea priimitti dupit o-
biceiti dela meiestatea to regesca. ciarulti de Precopii a trecuta de buna sema Nistrulti cu
Tataril seI, sangiaculu cu Turcil inca dna drumula sell dela Tighina spre Bicu, si apol se
intrunira nu departe de loculti unde ne asiediaramti nol, si la 10 octovre ail prinsa pre u-
vula din al nostri, anume Zarosci, si aflanda dela densulti, cumcri, nol nu avema sa ne la-
sama indata la inceputd la o Walla formate cu el, ci mal Anthill vomit incepe cu ore-care mid a-
tacuri, pentruca sa-ml potti face idea de puterea hordci lore, si tote odata sa incerct si I-
www.dacoromanica.ro
56 TESAURU DE MONUMENTE IS'tORICE TOMU HI
fang kheine Velt schlacht mit ime halten wiirde, sondern vorher etwas scharmitzln, darmit
ich hinzwischen Iren hauffen vberschlagen, vrid zugleich die gemuther der Vnserigen versue-
chen, vnnd mit was vortheil der kleine hauff, wider so vii zu brauchen were , mich vorher
besinnen mtichte, Also seint die feindt, alle sambtlich den 19. Octobris free mit angehen-
dem Tage zu vnd fiir den Leger khommen, da dan Hirer ein theil, zum scharmitzln vrsach
vnd anlass gegeben, die Vnsern waren auch fertig, vnd willen darzu haben also zimblich auf-
einander zu vnd eingesetzt, da dan Gott Lob die Vnsern den Preiss erhalten, viel seint auff
der Tartern vnd Tarcken seiten verwundet , vnd geschossen , darvnter der fiirnembste hof
Reuter blieben, Endlich ist Ferrat Gorrei , mit 2. Fahnen auf vns vnd gar starkh vnd ge-
schwind zugeeilet, dem seindt aber etliche Rotten der Vnsern entgegen gerennet , in dem,
wie der Czar solches vermerckht, har er auf der andern seiten , einen zimblichen hauffen
anftihren lassen, damit sie vnser Kriegsvolckh das da dem Gulta entgegen zogen war, zur
seiten inhalten vnd vberfallen mfichten , demnach habe ich auch etliche Rotten zur hindern
Pforten ausgelassen, die auf die vmbschleiffenden gewartet, der Tarterische hauffe aber hat nit wei-
ter fort wollen, vnd ist bestehn blieben, der Gulta ist such zuruckgewichen, also das es dem
Feindt auf beiden seiten gefehlet, wie ich nun das spil, also bis auf den Abendt verzogen,
schreibet endlich der Zendiack an mich, nicht mer aber wie bevor,, als ein Wallachischer
Bassa, sondern schlecht setzt seinen Namen, vnd begeret sprach zu halten, well es aber gar
spat auf die Nacht, hab ich gar khein Antwort darauf geben.
Des volfenden Morgens den 20. Octobris gar frfie, hat sich der Czar neben dem Zen-
diack, vber vnser Lager auf ein hoch gebiirg mit geschatz gelegert , vnd zum Ernst sich
geschickt vorher aber von mir auf beschehene Anmuthung eines Colloquii die Antwort for-
dern lassen, weir dan solchen bevelch von E. K M vnd derselben darnals anwesenden Ra-
then bekhommen, dazu ich in allem verhutten solle , damit nicht der Tiirckische Krieg auf
Polen sich erstrecken mOchte, Also hab ich Men das Colloquium nicht abschlagen khiinuen,
Bin also an bestimbten Ort, mit dem Zendiack, vnd dem Achmet Aga des Thiirkischen Khai-
nimile omenilorti mei, ca sa scia cu ce folosh asiii pute intrebuintia mica mea ostire contra
multimel lore cei marl : astfelia inimicii in faptulu dilei de 19 octovre de diminetia se scu-
lara cu totii si venira pana de naintea castrelorti nostre, atunci o parte dinteensil &ma.
caus5, si ocasiune de atactl, al nostri inca fluA gata si voiosi, si se inciiierara unil cu altil,
si rnultiamita" lui Dumnedieil, al nostri furs invingetori, multi cadiura morti si vulnerati din
partea Tatarilortt si a Turcilora, intre caril remase si celti mai de frunte calaretiti de curte.
In fine, se repedi cu multi taria asupra nostri Ferat Gherei cu done steguri, i se opusera,
dintr'ai nostri cateva companii; ciarula observanda acesta, trimise pre de alta parte o horda
destula de insemnata, pentruca sa atace pre din derett ostea nostri ce plecase contra lui
Galga; atunci ea detei drumulti pre perta din deretti catora-va companil, care ascepta pre in-
cungiuratorl, dar horda Tatarilorii se opri, Galga inca se retrase; astfelia inimicula o gresi
de ambe pantile. Ded, prelungindtt ea astfeliti joculti pana sub sera, in fine priimesca seri-
sera dela sangiaculti; acuma insa nu-mi mai scriea, ca mai nainte, ca pasia moldovenesca,
ci-si subscrise numele simplu, si cerea o convorbire cu mine; dar fiinda tardia neptea, nu
lam data nici una respunsti.
In diminetia urmatoria , 20 octovre , pana in dioA , giarula impreuna cu sangiacula se
asiediara cu artileria pre unit deli innalta in dreptula nostru, si se gathia seriost ; mai an-
taia insa poftira respunsa la cererea ce facusera pentru o convorbire. Deci eu, conformandu-
me mandatului ce priimisem dela maiestatea to si dela consiliarii de facia ai maestatit tale,
si ca sa me ferescil intru tote, de a nu intinde cumva resbelulti asupra Poloniel, nu le putul re-
fusa convorbirea ceruta Si astfelia me intrunil la locultt determinate, cu sangiacula, si cu
Achmet-aga, consiliarii de frunte alit imperatului turcesca. Ad ea, in absentia' domnului
Zolizki si a domnului referendariti, am propusa, ca intre nol si ei pace numal asia s'ar pu-
te face, deed volt lash pre voevodukt de acuma Irimia Movila sa remaia si sa guverne in
pace, decd de ad innainte nq se yard mai atinge de corona Poloniel, si deca se volt depar-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 57
sers ftirnembsten Rathe zum gesprech khomruen, da ich dan in abwesen des Herrn Zolizki
vnd des H. Referendarii vorgeschlagen, dass der Friedt zwischen vns vnd inen dergestalt
nicht kbnte gemacht werden, sie liessen dann den yetzigen Weywoda Jeremiam Mogi la bey
ruhigen regierung sein vnd bleiben, zu demselben sich der Cron Polen hinfort enthalten, vnd
innerhalb 3. tagen, aus der Wallachey hinweckh mathen, vnd dieselbige reumen, darauff ant-
wort bait des Tiirkischen Keysers ftirnemer Rath, so vii die Wallachey belangt, das hat gueten
weg, darinn khOnten vnd wollen sie ohne bedenckhen wol willigen, (wie aber, sagt ich wei-
ter) was meinen Herrn anbelangt, dass sie zu drey vnderschiedlichen malen vber die gra-
nitzen herein gefallen, vnd E. Khan. Mt. gar grossen schaden gethan, warmit in dan zu sol-
cher offension vrsach gegeben worcien, der Tharkische sagt, das es die Kosaggen nicht viel
besser gemacht, vnd darmit solt es gegen einander vergleichen vnd aufgehoben sein, Dar-
gegen hab ich jhuen den bericht gethan, dass die Cosaggen von E. K. Mt. keinen bevelch ge-
habt, vnd dieselben E. K. Mt. selbst eigenen Vnderthanen , allerley schaden vnd beschwer
zugefueget, Darumb dan auch E. K. Mt. bedacht were sie zuvberziehen, Da hat er eadtlich
sich schuldig erkhennet vnd gebetten, dass E. K. Mt. dass vorige wolten fahren lassen, vnd
nuhnmehr gueten Friden mit ihnen halten, Nachdem er aber vom Tiirkischen Keyser be-
mechtiget wehre, einen Hospodar oder Weywoda vber die Wallachey zusetzen, so hat er zwar
seinen Schwager den Zendiack der sich beym Tarck. Keiser wohl verdient herein gefurt, da-
mit Er aber E. Khan. Mt. genade vnd guest gewinne, also wollen sich dessen begeben, vnd
den Jeremiam frey lassen, mit angehengten Zusage, vnd vor anlassung das solche seine be-
willigung auch vom Tarck. Kayser solle ratifficirt vnd nicht vmbgestossen werden, inmassen
er dann solches also fort dem Sinan Bassa wolle khundt thun Den Ausszug belangend, wol-
le er nit allein ohne schaden der einwohner aus der Wallachey innerhalb der angesetzten
3. tagen frist reumen, dock wolle er mer nicht als die victualia oder notturfftige zerung im
vorbehalten haben Vber soldier Resolution hat sich in mir dass herz geruret, vnd den gan-
tzen Leib bewogen, dann ich nimtner gehoffi-, dass sie sobald von Irem fiirnemen abstehen,
ta din Moldavia in termini' de trei dile. La acesta asia respunse consiliariula imperatului
turcesca, ca, in catit privesce Moldavia, e usiorti de facuta , la acesta pota si vora a se in-
vol fara dificultate. Dar in ceea ce privesce pre Domnulu mea, diseI ea mai departe , ale
carui margini le-atl calcata in trei deosebite randuri, aducenda marl damne maiestatil ta-
le regesci, prin ce s'a data causa la o asemine asuprire ? Turcula respunse, cd. nici Coza-
cil nu se purtara mai bine, si pentru aceea sa fia una pentru alta. Eu din contra le ob-
serval, ca Cozacil n'ati avuta nici o poronca dela maiestatea ta regesca, si ca aceiasi pane
si supusilora propril al maiestatii tale regesci facura tote feliula de pagube si suporari, pen-
tru care maiestatea ta si al de &Ida a-1 pedepsl. In fine , si -alt recunoscuta vina si
s'atz rugatti ca maiestatea ta sa dal uitarei cele trecute, si de ad innainte sa pastrez1 buns
pace cu densil ; fiindti insa ca ela are insarcinare dela imperatuld turcesca, ca sa asiedie voe-
voda in Moldavia, desi ela adusese pre cumnatu-sea, sangiacula, care are multe merite la
imperatula turcescii, totusi, spre a castigh gratia si favorea maiestatii tale regesci, nu volt
mai urma'ri acesta planti, ci volt lash in pace pre Irimia, cu acea reserva insa ca acesta in-
voire va fi ratificata si de imperatula turcescit; de aseminea va incunoscintia despre acesta
si pre Sinan-pasia. Ce se tine de esirea din Moldavia, acesta e gata a o face farii vreo su-
perare a locuitorilorti tierel in terminulti fipsatti de trei dile, totusi cu reserva numai a ce-
lora mai necesarie viptuale pentru oste. La acesta invoire a lore, inima si tote corpulu melt
s'a miscatii, pentruca. nici odiniora n'asia ti sperata ca ei se vora abate atatti de curendd
dela propusulti lore, si se vora invol intru tote atatti de usiora. Priimil deci invoirea, si in cata
pentru ceruta gratia regesca, '1 indreptal la maiestatea ta. In urmarea acestora, ela trimite
acumti solula sea la maiestatea ta regesca, si a treia di a si plecata cu tots &tea sa. Ea ce
e drepta asia fi dorita, pre-induratula melt rege, ca altfelia sa fit pututa sill si infringe pre
Tatar). Dar era multe consideratiuni si pedeci Mal anthia mica nostra ostire, de vro 5000
Waxed si pucini pedestri, facia cu o multime atath de mare, ca -ci nu era mai pugini de
8
www.dacoromanica.ro
58 TESAURU DE 1110NUMENTE TSTORICE TOMIT III
vnd in allem so leicht verwilligen warden habe also die verwilligung angenomtnen, vud sie der
begerten khOnigl. gnaden halber an E. K. Mt. verwiesen, dem zu folge schickht er nulin sei-
nen Abgesandten an E. K. Mt. selbst, ist such den dritten tag mit allem volckh abgezogen.
Wiinschen wolte ich zwar Allergnedigster Khonig class ich die Tattern andergestalt zwingen
vnd gar erlegen mogen, Es ist aber auch allerley bedenckhen vnd verhinderungen fiirgefal-
len. Erstl,ch vnser kleiner hauff, etwa von 5000. zu Ross vnd wenig zu Fuss, ist wol zu
wenig wider so vil gewesen, weniger seit Irer nicht als 40000. gewesen, vnd gar nahe bey sa-
men, also dass ein hauffe den andern wol sehen vnd einen vberschlag machen khonen, In-
dem seit auch gar vnder sie khommen, die ich zu dem Zar ab vnd zugeschickt, vnd durch
den hauffen beglaitet worden, vnder welcheu der herr herborth auch einer gewesen, den ich
hiemit an E. K. Mt. vberschickhe, vud gleich wie der Zar sich wol vorgesehn, vud vermerckht
dass er nicht leichtlich wider vns die schlacht erhalten warde, Also ist es im auch in dem
braiten vnd weiten Felde frey gestanden, seinem willen vnd gefallen nach, fiir sich vnd hin-
der sich zuweichen , so hetten wir dargegen nichts anders ohne allein far dem Leger mit
Ihnen ein treffen halten konnen, so haben wir auch vns der Thiircken halber besorgen mils-
sen, die dieser orten gar mehr seindt, zu Berloroe vnd vmb auf der andern seite hetten ha-
ben khonnen, darzu wegen der Abgelegenheit der polnischen gremcz Schlosser vnd Munition
da man auf alle fal hetten einen receptum haben mogen , Insonderlich vnd farnenlich aber,
hat vuns auf E. K Mt. verpot zum besondern kriege dem Ttitrckhen Vrsach zu geben nicht
gebtiren wollen, Bevoraus weil man noch nit weiss wie weit man sich auf andere dissfals
zu verlassen, vnd E. K Mt. in jetzigen schreiben auch melden, dass auss der Lyga nichts
warde, So hetten wir schwerlich auch abziehen khonnen, oder dorffen, ehe dan in der Wal-
lachey richtigkait gemacht, weil wins an der Podolien vud gantz Reusslandt , vnsere wohl-
fahrt henget, So warde auch der Tha anforderungen gethan haben , wegen Pokutia dar-
abet. Jr K. Mt. vorfahort, mit den Wallachischen grossen streit gehabt , vnd wehre also bis
an die Reussische Lemberg vorfahret, vnd gantz verlohren worden.
40000, si asia de aprope unit de altil, ineatti o glota putea bine s5 privescrt pre ceealalta, si
sa se unesca la atacurl; si cu tote acPstea, omenii pre cavil 'I trimiteam la ciarula, si calif
furs condusi prin mijlocula gloteloru, intro cavil a fostu si domnulu Herburt pre care la
trimita acuma la maiestatea ta, au prevediutu bine si ail observatu intocmai ea si ciarula,
cä nu usiora era s5 tin5,1upta incontra nostra. De alts rite, insa ciarulu avert tots libertatea,
a innainta si a se retrage dupa bunti placulu seu, in tofu lungulu si latula campfel ; candu
not, din contra, nu puteamit sustine o lovire cu et, decatu nut-nal de innaintea castrelora. De
alts parte, trebuiamu a ne ingrija si din partea Turcilora, carit si aid sunt in numeru mat
mare, si putea sa mat vina si dela Braila si de ceea parte ; era not eramu departati pana si
de cetatile si intariturile nostre de la margine uncle ne amu fi pututu retrage la casa de ne-
cesitate. Dar en deosebire, nu ni se cuvinia neue , in contra mandatulul maiestatil tale rege-
set, a da Turculul causa de unit resbela deosebita, mat cu soma canal nu se scie inca pana
la ce punts ne amu pute rezima pre alth) si candii maiestatea ta in scriseria de acurna ne
insciintiezl ca din Liga n'are sa se alega nimicu. Apot, resbelulu odata inceputt, ne-ar fi fosta
cu greti, a esi, innainte de a fi pusit la tale trebile Moldaviei , pentruca de act depinde si
salutea Podoliet si a OM Rusia ; nu mat pucina si Turcula ar fi facutu pretinsiunl pentru
Pocutia pentru care predecesorii maiestatit tale regescl avura mart certe cu Moldovenii, si
astfelid intindienduse, not ama fi perdutu totulu pana la Leopolea rusesca.
Vedi curiOsa corespondintia en ciarulil si cu sangiaculu, h care face alusiune Zamoiski in acesta relatinne,
la Reussner Epistolaruna Turcicarum, Francoforti ad 111aenum 2598-1600. Libr. XIV, pag. 159, seq. Asia
espeditiune de mare importantid, a lui Zamoiski, e deserisa bine de eontimporanulti istoricil, Heidenstein, carele
se cede a Gi cnnoseutO din areInvulii polonil si ac6sta rel.itiune a luT Zamoiski. Heidensteinii, Rerun ,Polonicarun,
ab excess,: Sigismundi Augusti, Libri XII, Francofurti M. MC. LXXII. fol. pag. 319 seq; de aserninea Heidenstei-
nii, Vita Ibannis Zan:ascii, pag. 122-128, mannscriptil ce, contele Dzialynski, In Inulu 1861, Hindu inert in
vietia , se spucase a-16 public', oferindu mi si mie urai esemplarili, din care insa Jipsesce tithilil si prefatiunea
ce nu era inert tipSrite. Cu alts ocasinne ne vomil intorce la Reussner, Heidenstein, preeumii si la alte maT multe
serieri contimporane publicate si manuscripte.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 59
II
RUDOLFF der ander von Gottes gnaden Erwolter ROmischer Kaiser, zu alien zeiten
Mehrer des Reichs.
Hochgeborner Lieber Oheimb vnd Churfiirst, Wir halten darfiir, Ir L. werde vor disem
etvas bericht vnd nachrichtung In dem, dass der Michael Weyda auss der Wallachey mit
einer anzahl seines bey sich habenden Khriegsvolckhs vnlangst gegen Siebenbtirgen gerukht,
Endtlichen auch mit dem Cardinal Bathory der Enden ein starkhes Treffen gethan, vnd die
Victoriam erhalten habe, anderwerts ein vnd ftirkhumben sein.
Dieweil dan nunmehr dasselbe bey vns allerdings confirmirt, vnd zwar auch eben dess-
halber von gedachtem Weyda sondere Gesandte mit Relation dess Verlauffs an Vnsern Khai-
serlichen Hof geferttiget worden, So haben wir nicht vmbgehen wollen, Jr L. hie nebens von
solcher auss sonderer schickhung des Allmechtigen (deme auch gebtirliches lob drumben zu
geben ist.) ervolgten herrlichn Victoria, dardurch dan vas, vnd ganzer Christenheit zum ha-
sten, dem Erbfeindt aber zu sonderm nachtl vnd verhinderung die siebenbtirgischen Landt
vnd Provintzen in Vnsere gewalt khumben, die mehrer vnd eigentliche Particularitet wohl-
mainendt auch zu communicirn, Vnd sein wir derselben mit Khaiserlichen genaden vnd freund-
schafft wohlgenaigt. Geben in Vnser Statt Pilsen, den andern Tag Monats Decembris. An-
no im Neun vnd Neunzigisten. Vnserer Reiche, des Riimischen Iin fiinf vnd zwanzigisten,
II
RUDOLFU II, din gratia lui Dumnedieu, Imperatu alesti alu Romanilorti, pururea Augustil.
Innaltii-nascute iubite unchiule si principe-electore. Nol credemd ca vets fi priimitd si
din alts parte ore-care sciintia, amid Michaid voda din Tiera-Romanesca, Cu 'Ind Humeri" de
oste cc avea pre langa sine, ultra in Transilvania, si in fine, dupa o crunta bataia en car-
dinaruld Bathory, castigh invingere.
Fiindu, deci, ca acesta scire s'a confirmatu intru adeverti, trimitiendd numituld voevodd
la imperatdsca rostra curte si anume soli, en relatiune despre totu cursulu acestei intPm-
planT: nu lipsima a ye comunica pre Fang& acesta, en told buns-vointia, mai multe partieu-
laritati din disa relatiune, pentru ca sit cumiseet mai cu de a meruntulti acesta, stralucita invin-
gere, urmata din deosebita vointia atotti putintelui Duninedied, (cartlia i se si cuvine pentru
acesta Vita lauda), prin care invingere tierile si provingiele transilvanice an venial sub pu-
terea rostra, spre mai mare binele nostril si alit crestinetatii, si spre mai mare reulti si im-
pedecarea inimicului ereditariti. Ineredintianduve despre irnperatesca nostra gratia si amici-
tiit. Data in cetatea nastra Pilsen , la a (lona di de decemvre, anuitz una mie eine! cute
noue-dieei si none, in alit doue-dieci si cincile and aid domnirel nostre ca imperatti alit Ro-
www.dacoromanica.ro
60 TESAURU DE MONUMENTE ISTOI1ICE TOMU III
dess Hungerischen Im Acht vnd zwanzigisten, Vnd des Bohaimbischen auch im fiinf vnd
zwanzigisten.
(Ex originali). RUDOLFF
Ad Mandatum Sacrae Caesareae Maiestatie
proprium
B. PEZZEN. KLEINSRATLL.
III
Khurtze Verzaichniss suss der Walachischen Abgesandten Relation, wie der _Michael Wey-
da seinUfriegesvolckh in der Wallachey zusamen gebracht, in Siebenbiirgen gefallen, vnd den 28.
Octobris mit dem Cardinal Bathory, bei der Herman Statt getroffen, denselben in die flucht
geschlagen, vnd die Schlacht sambpt dem Landt, der Khais. Mt. erhalten.
ERSTLiCH, als der Michael Weyda aller Ortten , gewissen bericht empfangen, das der
Cardinal Bathory, vnangesehen Er gegen Irer Khay. Mt. vnd gegen Ine Weyda sich aines
andern erclart, sich mit den Tiirggen allerdings verglich. Wie dan solches die intercipirten
des Cardinals Schreiben , vnd sein aigene handtschrifft, so bey Ir Khay. M. handen , genug-
sam ausweisen , Vnd dahin getrachtet, wie der Michael Weyda ainerseits von den Turggen,
anders thails von Moldauern vnd Tarttern, vnd von line Cardinal vmbringet, vnd den Tiirg-
gen in Jr gewalt gebracht werden mochte, hat er Weyda vnder dem schein, als wan Er vber
die Thonaw in die Turkhen Landt fallen wolte , aller orthen sein Volkh auf Bukharesth,
alda er in der Wallachey ordinarie residirt zusamen gebracht, den 16. Octobris fort gerukht,
manilord, alit dOue-died si optulea ca rege aid Ungarid, si doue-died si cincilea ca rege
all Boemiei.
RUDOLFU m. pr. La mandatul6 propriti alu maiestfitiT
sale sacre imperial'
B. PEZZEN. KLAINSTRATLL.
Fara indodla, acdsta este cartea imp6rItescA (litterae ac libelli Augustales) la care face alusiune Bieseli6,
candd dice a impe'ratulti prin aceste cart" a celebrattl intennti modil magnified faptele Ducelui Romanii ca
Septomviril si Mai-marii Imperiulul Romans. Tesaurg, I, 136.
III
Scurtd insemnare din Relatiunea soliloric romdni, cuma Michaiu voevoclii sI-adunei &tea in
TieraoRomcinescci, si intrei in Transilvania , si la 28 octovre se bdtic cu cardinalula Ba-
thory, ldnga &Wig, si-la puse in fugcl, si cdstigcl bataia, impreund si tiera, pentru maiesta-
tea imp&eitescei.
INDATA ce Michaig voevodii se insciintia cu sigurantia din tote *tile, cumii cardinalula
Bathory, neconsideeandil asignearile ce Meuse tetra maiestatea sa imperAtesca si catra elf"
voevodulil, s'a impacatii cu Turcil, precumii acesta evidenth results, din corespondintiele cele
prinse ale cardinalului, wise de mana lui propria, si care acumit se Oa in manile male-
statiI sale irnperAtesci ; si curnii a cercatii ca Michaiu voda, incungiuratil, de o parte de Turd,
de alta de Moldoveni si de Ts,tart, si de elf" cardinalulti, sä fie tradatii in manile Turcilora :
Michath, sub pretestii ca ar vol sa fats o escursiune preste DunAre in tierile turcesci, 'si a-
dunti Este din tote *tile la Bucuresci unde este resiedintia lui ordinarie in Tiera-Roma-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCITIVULU DIN BERLINU 61
vnd den 17. in Siebenbtirgen in amen Marckht, Plosth genant , ankhumben, Alda line viell
Volkhs, sonderlich von Zaggln, mit denen Er Correspondenz gehabt, zuegezogen. Vnd also
von dorten auss sain Volkh in drei Thail aussgethailt, Die Cron Statt sich alsbald ergeben,
Gleichsfals, wo er gezogen , menigelich sich Ime vnterworffen, Vnd als dem Cardinal diese
Zeitung zukhumben, Er solche gar nit glauben wollen, von dem Michael Weyda verachtlich
geredt, vnd an dome gestanden, das die Ienigen so die zeittung gebracht als aussgiesser fal-
scher nahet vnmoglicher zeittungen vmb das Leben gestrafft werden sollten, Als aber der
Michael Weyda fortgezogen, Vnd den 26. Octobris mit seinen dreyn hauffen , welche sehr
starck gewest, bey der Herman Statt zusamben khumben, vnd sich daselbst auf der Tromi-
scher Haiden, Zwo meil wegs von der Statt gelegert , hat der Cardinal Bathory den Nun-
cium Apostolicum Malaspina, sambt zweyen haubtleutten , als Seggel Moyses, vnd Bogathy
als gesandte zu dem Michael Weyda geschickht, mit anzeigen, Als sollte der Kay. Mt. elm-
ster bevelch sein, das der Weyda sich wiederumb zuriick begeben, vnd das Landt Siebenbfir-
gen allerdings vnmolestirt lassen solte , zu welchem Ende der Nuncius Apostolicus alle Mit-
tel vnd Wege gesucht, solches bei dem ermelten Weyda zu erhaltten , Als aber Er Weyda
den Khayserlichen Bevelch zusehen begehrt, vnd der Nuncius sambt den zwaien Gesandten
Vermeldet, Solcher Bevelch ware nit in Iron sondern des Cardinals henden. Soil er Wey-
da darauff geantwortt baben, Er hette von der Khay. Mt. einen andern bevelch im Buesen,
dem wolte er nachkhumben , vnd der Khay. Mt. seine trewe Dienst erzaigen, Darauff der
Nuncius Apostolicus den Weyda auffs hOchst vnd vmb Gottes willen gebetten , denselbigen
Tag, als den 27. Octobris: amen stillstandt zu haltten , mit vertrostung , das der Cardinal
Bathory sich aines bossern bedenckhen damit das Christliche Bluetvergiessen verhtiett wer-
den mochte. Als aber entzwischen von dem Cardinal im wenigsten die erzaigung gesche-
hen, das Er sich der Khay. Mt. getreu erzaigen , vnd von seinem ftirhaben weichen wolte.
Der Nuncius Apostolicus auch des andern Tages als den 28. vnverrichter sachen , nur mit
villen wortten widerumb zum Weyda khumben , vnd nochmals tentirt. den Michael Weyda
www.dacoromanica.ro
62 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
lenger auffzuhalten, hat Ine der Weyda zue dem hintern hauffen , alda Er seinen Sohn ge-
habt , zuruegk geschickt , vnd daselbst biss auff weittern bescheidt mit dem Vermelden auff-
halten lassen. Es werde sich gar balde erzaigen vnd sehen lassen, Wer der Khay. Mt. vnd
der gantzen Christenheit getrev sey. Darauff dem Cardinal der nur auff ain Viertel meil
wegs mit seinem Volkh gelegen, zuegezogen. Den Namen Jesus dreymal angeruffen , vnd
fruhe von 9. Vhr an his 4. Nachmittag zusamben getroffen. Der Cardinal vngefehrlich ain
halbe stundt fuess gehaltten, hernach die flucht genumben, vnd also der Weyda die Schlacht
vnd das Velde erhaltten. Der Cardinal sol auch zimblich stuck gewest sein, doch maistes
thaill Landvolckh in der eil zusainen gebracht. Auff der Wallstatt sein 2927. Siebenbilrgischen
Todter Corper gezelt worden, der Lebendigen vber die 1000. gefangen, darvnder Cornis Cas-
par vnd Rauasdj. Georg, auch ain Vath, den der Weyda alsbalden niederhaven lassen, ge-
wesen, der verwunden anzaal weiss man nocli nicht, Vnd waren der Siebenbtirger viel mehr
geblieben, wan sie sich nit alsbalden nach des Cardinals flucht auf gnaden ergeben hetten,
Auff des Wallachen seiten sollen vber 200. nit geblieben , vnd vngeferlich so viel bescha-
digt sein worden. Nach erhaltener Schlacht hat der Wallach der Siebenbiirger Leger Preiss-
geben, Alda 45. Stuckh, gross vnd khlain. vii guetter Khlaider, Ross, Zelth , vnd nit wenig
Par geltt gefunden worden.
Nach cliesem ist der Weyda auf Weissenburg gezogen , vnd ehe Er dorthin gelangt,
Ist Ime die Spanschafft, vnd lnwohner der Statt entgegen gezogen , mit verehrungen em-
pfangen, vnd mit grosser Reverenz in Weissenburg gefuhrt. Alda, wie in alien Sachsischen
Stetten viel freudenschtisse geschehen , vnd dein Michael Weyda gleichsfals von alien anse-
henliche verehrungen gethan worden.
Dem Cardinal hat der Weyda auff alle Strassen mit viel Tausendt Mann nachsetzen
lassen, vnd wie die khundschafften einkhumben, der Cardinal von den Wallachischen Pavrn
in den Geburgen, gegen die Moldav erschlagen, vnd dessen Haubt sambt seiner seitten wehr
gehn Weissenburg gebracht worden sein sollen.
numele lui Isus , se puse in miscare asupra cardinalulul care se asiediase cu Ostea sa in
distantia numal de unti patraria de milt'', si se batura dela 9 ore diminetia pang la 4 ore
dup. media-di. Cardinalula se tine ca la vro jum6tate de oil, si apoi prinse fuga, era voe-
vodula castiga bataia si totu campula luptel. Cardinaluld inch avea oste destula de num&
rOsa, dar cea mai mare parte omenl dela tiers strinsi in pripa. 2927 trupuri de transilvani mor-
ti se numerara pre campulti de lupta, 1000 furs prinsi vii, intre carii Casparu Cornis si
Georgia Ravasdi, si unit Vath ') pre care voevodula dete ordine ca sa-la taie indata, num&
rula celora vulnerati nu se scie inca; si era sa cadia mai multi transilvani data nu se su-
punea indata, dupa fuga cardinalului, cerenda ertare. Din partea Romanului n'ati cadiuta
preste 200 insi, si cam tau atati 'AMU. Romanulti, dup.& castigarea bataii , a luatti prada
castrele Tranqilvaniloru, aid gasira 45 tunuri , marl si mid, cal, corturi, si nu pucinl ba-
ni gata.
Dupa aceea voevodula pleca la Alba-Iulia, si innainte de a ajunge acolo, '1 venial, in-
tru intimpinare magistratula si cetatianil, si-lu priimira cu damn, si cu mare pompa '1u pe-
trecura in cetate. Ad, precumu si in tote cetatile sasesci, urmara multe salve de bucuria,
si marl daruri se oferira liii Michaia voda de catra toff.
Voevodula trimise mai multe mil de Omeni ca sa urmaresca pre cardinalula pre tote
drumurile; si dupa sciintiele de liana acumu, se crede ca tieranil roman l'aru fi ucisa intra
muntil despre Moldavia, si iaru fi adusti capulu impreuna si sabia la Alba-Iulia.
') Nu putema sci, ce sea eine este acestli Vath: data an cumva e totu numele lui Ravasdi, reii scrisil,
ca-ci eontimporanula Simigianu spune ca Michaia voda se vedni nevoitu a da pre acesta Ravasdi pre inanile
Secuilcril carii cerea cu marl rugatiuni, pentru ca sa--si resbune asupra-i pentru uciderile ce fame inteen-
sii, la poronca lui Sigismunda, cu pucina mai naintc. Sena 'la si (tiara bucati. Vedi Simigiani Historia, edit.
Benigni. pag. 197.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINI1 63
Die Statt Clausenburg hat sich anfangs etwas vngehosamb erzaigt. Gleichsfals das
Schloss Samos Vywar, Kywar, vnd Husst, als abe der Michael Weyda auf Clausenburg vnd
Vywar ains thails seines Volckhs geschickht, vnd durch Ir Khay. Mt. Obristen zu Saggmar,
Kywar belegern lassen, haben sich diese Otte, vnd ffinembe Vostungen alle in Irer May.
gewalt, wie zugleich des Cardinals Bruder Steffan Bathory, den 17. Novembris sambt Weib
vnd Kindt, Vnd das Schloss Somlio sich Tier Khay. Mt. ergeben, Also das das gantze Landt
Siebenbfirgen, vnd was ausser Siebenbiirgen in Hungern vor diesem von der Cron Hungern ab-
geschnitten, auss sonderlichen wegen Gottes widerumb zur Cron Hungern vnd der Khay. Mt.
erobert worden.
IV
Antworth an die Rom. Kay. Mayst. Von Camnzer gericht.
ALLERGNEDIGSTER Herr, E. Rom Kay. M. gnedigstes schreiben , am dato Pilsen, des
andern Itzo noch einstehendes Monats, ist mir neben eingeschlossenen Particular zeittungen,
von des Michael Weyden, im Sibenbilrgen vndt der enden, durch gottlichen gnedigen beystandt,
abermahln E. R. Kay. M. erlangter Victorj, vndt im dero Kayserlichen gewaltt eroberter Sieben-
biirgischer Lande, auff meinem Ratthause alhier, wohl eingeliefert worden.
Thue mich, vor allergnedigste Communication, gantz vnterthenigstbedancken, vndt wie
mir liebers nichts zuerfahen, dan E. K. Mt. gliickhafftter Successes wieder dero vndt der
Christenheit feinde, vnd dehrselben gewaltsame Einbruche, nur zum offtern berichtet zu wer-
den, Also bin ich hierdurch vinb so viel liner erfrewet, dieweil hiemit die gewissheit con-
firmiret wirdt, danke auch vor mich darfiir den Lieben getreuen Gott , mit herzlichem In-
niglichen Wunsch, dass er E. K. Mt., zu deren ewigen Rulun, auch seiner bedrangeten gan.
tzen Christenheit sondern Trost, welter siegkhaff erhalten, alien wiederwertigen anschlegen
kreftigklich steuern, auch E. K. Mt. bey gliickhafften gesunden Wohlergehen langwirig vater-
IV
Respunsal la maiestatea impe'reitescci a Romanilorii.
PRE-INDURATE donne. S'a priimitti in Consiliulfi meg pre-gratiosa epistola a maiestatii
vostre imperatesci, data din Pilsen, la done ale curentei luni, impreuna cu alaturatele sciin-
tie patticularie, despre victoria ce a castigatti, cu ajutorulu lui Dumnediefi, pentru maiesta-
tea to imperatesca, Michaid voevodfi, in Transilvania, coprindiendit provinciele transilvanice
pentru maiestatea vostra.
Multiamescd cu tots supunerea pentru acestrt, pre-gratiosa impdrtesire ; si precumfi ni-
mice nu-mi pote fi mai placutu decata a afla craft mai adese-opt despre fericitele isbandi ale
maiestatii vostre incontra inimicilore vostri si ai crestinetatil si incontra yiolentelorit incur-
siuni ale loan bucurfa mea a fostti si mai mare, vediendif ca printeacesta, certitudinea se
confima si mai multi!. Multiamescti si din patemi bunulul Dumnedieu, si ve urezfi din a-
denculu inimei ca sa ye tiny invingetoriti si de aci innainte, si sa ye ajute spre a intimpina
cu tarfa tote planurile inimicilorfi, spre gloria vostra sempitena si spre mangaiarea crestine-
www.dacoromanica.ro
64 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
lich wolle ferner zu fristen geruhen, Deroselben mich hieneben zu vnderthenigsten steten
getreuen Diensten, vnd E. Mt. keyserlichen Gnaden, allervnderthenigst recommendirendt vndtt
beffelendt. Datum Letzlingen, den 11. December Anno 1599. JOHANN FRIDERICH Chnthirst.
Herr Oberraht zu Konigsberg in .Preussen vberschicken dem, Churf. Georg Friedrich, von
des Michael W. ein fall in die TValachei zeitung.
DURCHLAUCHTIGSTER Hochgeborner Furst E. Drlcht seindt vnsere vnterthenigste vud
gehorsambste dienste Iederzeit zuvor, Gnedigster Fat st vnd Herr. Es wirdt mehr dan auss
einem Orih vor gewiss geschrieben, wie E. Drlcht aus der beylage gnedigst zu vernehmen,
das .1;ichael Weyda aus der Moldau vor kurzer zeit den Palat num Wallachiae Jeremias ge-
nant (welcher vom Gross Tiircken als auch dem Kiinige zu Pohlen (lie Fahnen vber die
Wallachey erlangt) vnterzogen hat, dome die Wallachen vnd Pohlen, wie sie in der eyl zu-
sammengestossen, dem Weyda aus der Moldau eutgcgen kommen , miteinander ein treffen
gethan, in welchem Michael Weyda den Wallachen sampt den Polnischen Praesidien in die
Flucht geschlagen, vnd soil der Wallacher Palatinus zu Kochm , oder wie etliche meinen,
zu Kamenitz fluchtig ankommen sein, Michae. Weyda aber setze vurt, vndt lasse sich et-
was gefehrlich ansehn, zu mehrer bestettigung dieses seindt ver wenig tagen etliche von der
Konigl. M. zu Pollen hier (lurch E. F. Drlcht Herzogthumb gezogen, So an den Obersten
Fahresbecken in Liefflandt bevehl bringen sullen das Kriegsvolk, welches etwa gegen Schwe-
den angenominen, diessorts zuwenden.
Wir haben auch die nachrichtung (lass die Gesandte aus Pohlen in die Moscau fort-
ziehen, umb Frieden zu tractiren (was kaum zu hoffen, die Muscowiter sind in Ausrtistung,
nun weiss nicht wo es damit hinaus will. Die Polen ollen Reichstag etc.) darumb bey
dieser gelegenheit vnd Zustand wohl in acht zu haben. Datum Konigsberg den letzten
Maii 160. CHRISTOFF RAPP.
V
D. Consiliariii superiorti din Konigsberga in Prusia, trimiteprincipeluX-electore Georgia Fri-
dericei, nuveld despre incursiunea lu8 Michatti voevodei in Moldavia.
PRE-LUM1NATE innaltit-nascute principe. Mai anthill, pre-umilitele si pre-supusele no-
stre servitie, multa indurate principe si dome. Se scrie ca sigura din mai multe parti,
precumu Cu indurare yeti afla din alaturari, cumit Michaiu voda. din Tiera-Romanesca a ne-
valitii asupra lui Irimia, domnula MoldavieI, care era pug"' de Turculu precumu si de regele Polo-
niel. Moldovenil si Polonii ce se putura adunit in pripa, esira innaiutea voevodului romana,
si se lovira, dar Michaiu voda bath si fugari pre Moldoviana impreuna cu presidiele polone.
Se dice ca Moldovianulit ar fi scapatil cu fuga la Hotinit, set", precumit dicu altii, la Came-
nitia. Era Michaiii merge innainte, respandindit spaitna. Spre mai multa proba despre to-
te acestea, innainte cu pugine dile trecura, pre aid prin ducatulu serenitatii tale, niscari 6-
meal trimisi de maiestatea sa regele Poloniei, carii aru fi purtandu cu sine porunca catra
comaudantele suprema Fahrensbeck in Livonia, ca sa espethAsca incoce ostea ce era coman-
data asupra Svediei.
Priimirama si scirea, ea pl6ca soli din Polonia in Moscovia, ca sa trateze paZe, (insa cu
pugina sperantia, Moscovitii se pregatescii, si nu se scie la ce capeta au sa esa tote acestea.
Polonii vora dicta, ec.). Pentru aceea se cuvine a fi cu multa luare a minte in aceste imr
pregiurart Data in Konigsberga, dioa din urma a lui main 1600. CRISTOF. RAPP.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 65
VI
Aus des Reussischen Woiwoden an den Starosten zu Slialsky gethanen schreiben sub dato
18 May 1600
TRAUR1GE zeitung verkiindige ich dem Herrn, der Michal hat die vnserigen greulichen
in die flucht geschlagen vnd zerstreuet; also das der Hospodar selbst nach Choczima geflo-
hen vnd das Schloss versperren musste, die Vnserigen seindt auch bereit vber den Niepr, vnd
nicht eine geringe anzahl deren heute nach Kaminez innerhalb 22 Stuuden kommen gelauffen,
mit vnauffhorlichen schrecken, Einen ehrlichen Mann vnd tapffern Kriegs heldt den H. Giczin-
sken hat man erschrecklichen zerhauen, ins Schloss nach Choczima gefueret, vnd werdt vileicht
der H. Gorsky mit dem Hospodar da geblieben sein, der H. Golsky, H. Iordanowsky, H.
Koszowsky vnd vnser H. Ludhieczky werden ohne Zweiffel auch zu Camienetz sein, die ge-
fangenen haben sich vernehmen haben lassen, das der Michal nicht so vff des Hospodaren ,
als wol vff Konig Polen seine scherffe gewetzet haben solle, do deme nun so were, thete von
nothen das man ihme frue vor tage begegnete, dieses macbet alles die zerriittung des Reichs-
tages , wo man dadurch (da doch Gott vor sey) dem feinde nicht timer vnd thor in der
Cron offnete zum einfall, dadurch wurdt so viel vornehm volck der orter an grentzen verlo-
ren vnd verraten , Gott gebe das die tieffen der helle vorsincken vnd verbrennen mochten
so solche vnd dergleichen Practiken in die Cron Polen eingefueret, Wehre vns Gott die
vhralte Polnische ehr, redlichkeit vnd tugent, die enge der zeit helt mich vor diessmal von
weitlauffigerm schreiben ab. Datum Karnienez 18 May 1600.
HERBORT von FULSTIN
Reussischer Waiwoda.
VI
Din scrisoria voevodului rusescii ccitrci starostelc din Slialski. 18 mail 1600.
TRISTA nuvela anunciu domniei tale. Michaid a batutd infricosiatd pre al nostri, pu-
indul in fuga si risipindui, asia incatti Irimia-voda insusi a fugitti in Hai* si s'a inchisti
in cetate ; al nostri inca au trecutti Nipruld, si nu und mica numerti ajunse astadl dupa o
fuga de 22 ore la Camenitia, cu nespusa spaima. Pre unit barbatti vitezti si de °mire,
tlomnulu Giczinsky, 'la taiara infricosiatti, si-ld adusera la Hotind ; domnuld Gorsky se vede
. ea a romasti acolo cu Irimia-voda ; domnii, Golsky, Iordanowsky, Kossowsky, si domnulti
Ludhiecki aid nostru, inca void fi fara indoela la Camenitia. Spunti cei prinsi, ca Michaid.
nu atatti asupra lui Irimia-voda, catu asupra regelui Poloniei, si-ar fi ascutitti sabia. Daca
acesta ar fi asia, atunci cu o di mai innainte ar trebui s5,-lti intimpine. Tote acestea Nina
dela neunirea dietei, prin care (Dumnedied sä feresca) s'ar pute deschide inimicului drumulfi
liberfi in Polonia; prin acesta se perdu si se trada at'ata oste alesd la margini. Dea Dum-
nediefi, ca sä se adencesca afundurile iadului, si sa ardia in foci cei ce ad adusti asupra co-
ronei polOne aceste si alte acestord asemini intrigi. Dumnedied sa ne pdstreze stravechia
onore, omenia si virtute polona. Scurtimea timpului nu me las& sa vo said mai multe. Data
in Camenitia, 18 maid 1600.
HERBURT de FULSTIN
voevoduhi mused.
www.dacoromanica.ro
66 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
VII
IN dies schreiben ist ein Zedelchen eingelegt gewesen, der H. Ludzicky hat vermel-
det, als solle der Moldawer 2000. Pferde bereits vff diess seit des Nieprs haben vbersetzen
Lassen, Schicke diesen Brieff derwegen vff Dalinen zu, das ihr mit dem schleunigsten, ob
es schon base Zeitungen sein, solchs an ihr Kan. May. bringet.
In diesem Jahr am Freytag den 29. May, haben die Kriegsleute, welche aussen Lager
zu dem H. Kamenickischen Starosten kommen , inn Schloss Kameniecz mit betriihniss auss-
gesagt vnd bekandt, wie dan auch vnder andern vielen der H. Zahorowsky des Hospodaren
Rittmeister vnd andere sich sehr vber den H. Golsky ihren Feldthaubtman erclaget, das er
sie balden anfangs verlauflen, vnd dass vieleicht seine Kosacken sie solten berauben, wie
auch in der Walachei die Pauern daselbst, ist ein angelegter Karren gewesen,
Von vnser seiten hat man auch ausgesprenget , als solten bey dem Hospodaren verre-
terliche Brieffe der Cron Polen gefunden sein , vnd sei der H. Taranowski damit verdacht
worden, welcher auch darumb ins Schloss geflogen, vnd das von Lime soil einen Rathschlag
gehalten haben.
Der Trzaska ist zu Szocaw im Schloss mit 220 Fussvolck blieben, der Michal hat et-
liche Tausend man do gelassen, denen er sich biss vff diese Stunde Manlichen widersetzet,
Nachmals seindt sie von Szochawen vff vnser Lager nach Choczim werts Befallen , vnd am
Donnerstag den 18. May in der Mittags mahlzeitstunde die vnsrigen gantz vngewarneter
vngeschickter massen vberrascht vnd geschlagen , vnd haben nur 4. Rotten von den Vnsri-
gen getroffen, vnd soil ihr Feldobrister vornemblich vnd voraus sein abtriinnig vnd fluchtig
worden, der Hospodar auch nicht zu rechter zeit mit seinem Volck angetreten sein, wie der
Starost von Kamenicz solches schreibt, das sie sich vnder Choczim gar wohl hetten schit-
tzen vnd weren konnen.
VII
IN acesta scrisoria se aflh inchisii unit' bileta D. Ludzicki insciintieza cumca Munte-
nula a trecuta deja 2000 calareti preste Nistru. Acosta scrisoria o tramita grin Daline, pen-
truce sa o duceti cata mat curendif mafestatii sale regie, cu tote ca nuvelele sunt atata de
rele.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULII DIN BERLIND" 67
Pozarowsky b
A A 0 A
Zachorowsky 0
D D , Diese Rotten haben
D
D 1 Annibal A I/ D
allein getroffen.
D A Loboczky 0 D D
D A i
Taranowsky D D
A Pozarowsky D 0 0
D Loboczky D A A
A Taranowsky b D D
www.dacoromanica.ro
68 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
gen nicht so viel zeit liessen, das sie sich vmbkehreten. hernacher aber nach 4. stunden
soil er selbsten persOnlich mit zehen tausend Mann alles mit Kopien angelanget sein, neben
etlich hundert Wallanen, etzliche sagten mit 2000. Er macht eine schlachtordnung mit den
Copien, vnd eine besondere schlachtordnung von Muscetirern, deren Schwartzes fehnlein die
vnserigen am meisten gedempfet, Man sagt Wunder vnd viel von tugenten vnd geschicklich-
keiten seines Voles.
Der Michal sol volgeuder gestalt seinen Aufzug gehabt haben, Vor ihme seindt 2000.
Moldawer gangen, Nachmaln 2000. Sabaken, nach denen 5000. Rachen. Serhen vnd Copyren-
ner, folgendts sein hofflager vnd das fussvolck, Am Fussvolck sol er haben 8000. Mann Hin-
der ihm 20000. Sekler Copyrenner. Er sol auch Pohlen haben bey die 600, wie auch sein
eigen Volck von denen gesaget.
Man hat auch gesagt , als sollen vnserm Hospodaren bey die 14000. Mann zu htilff
kommen von Tartaren, Allein der Wallach H. Bichko hat von denen nichts gemeldet , Man
hat auch sollen dem Michallen das weisse Fenlein weggenommen haben, welches der Hos-
podar hette sollen auss hengen lassen vffe Schloss Choczim, der Pulkownik, welchen der H.
bkrzetosky aus des H. Jordanowsky Rotte soil haben gefangen genommen, sol haben neben
andern Gefangenen vff der Tortur bekandt vnd beschworen, dass der Michal sobaldes willens
sey in die Cron Polen mit seinem Kriegsheer zuziehen. Dieses haben die armen Leute wie
aus schmertzen vnd forcht also gesagt, aber man hat es nicht vor gewiss halten kOnnen,
das deme eben so sein sae.
Der Michal soil seinem Kriegsvolck stifle zu halten bevohlen haben , vnd die Pohlen,
die vnter ihme gewesen, mitten vnder sein Herr gestellet vnd sie gefraget , ob sie in die
Cron Polen fallen wollen oder nicht, Da sollen die Pohlen einen Rath mit einander gehalten
vnd dies Antwort von sich gegeben haben, das sie wider ihr Vaterlandt nicht wolten strei-
ten, het sich der Michal allein erkundigen wollen, welche so halsstarrig darauff geharret, die
er stracks enthaubten lassen, die vbrigen aber hat er beeidiget genommen.
chair' in persona cu diece mil cAlareti, tots cu subtle; si chteva sute de Valoni, unit dicea, 2000.
Eltt asiedih pre lanciari intr'o linia de bAtaid, si intr'o alta deosebitA liniA pre muschetari, alt
cArorti stega negru cu deosebire ameti pre al nostri. Se spunt minuni de virtutile si viteji-
ile omeniloth sei.
Michaiti se dice ea si-ar fi ordinatil ostea in urmatoriulti modii. Innaintea sa merges
2000 Munteni, apoi 2000 Sabaci (?), duph carii b000 Serbi si chlAreti , cu sulitie; urma apoi
curtenil sel si pedestrimea, pedestri ar fi avenda la 8000; inderetulti set venia 20000 Secul
chlareti cu sulitie. Se dice ca are si Poloni vro 600; si ostea sa propria de care s'a
Se mal vorbia ca voevodulul nostru aveh sa -I sosesca ajutoriil tatarescil de vro 14000;
dar moldovianult, domnult Buciocii, despre acesta nu spuse nimict. Se mai dice ca art
fi luatt dela Michaiil steguld celit alba care apoi Irimia l'ar fi aternatti pre zidurile cetatii
Hotint. Polcovnicult ce s'ar fi prinst de chtra domnult Skrzetusky din compania domnului
Iordanowsky, de aseminea si alti captivi, in urmarea torturilorti la care at fostt supusi, art
fi marturisitt si juratt ca, Michaiti ar fi determinatO de a intra indat'a cu ostea sa in Po-
lonia. Acesta o spuneh, hietil Omen! de durere si de fricA, dar nu se puteh crede de sigurii
el are sa fia tocmal asih.
Michaiti ar fi date ordure ostei sale ca sa stea in linisce si cu Mare aminte, si asie-
diandti pre Polonil ce servia suptit densulti, in midi-loculd ostei, '1 intrebh, data volt sa in-
tro si ei in Polonia on nu. Atunci Polonii art fi tinuttl consiliu intre sine, si art fi res-
punsti, ca ei nu vort sa se bath contra patriel lore. Intrebandul si Michaiti singuril, pre
cat! persistarA intru acesta cu pertinacit, ordinA, ca numai de cote sa le taie capulu, er pre
ceilalti 'I prihni sub jurAmentii.
Uncle cuvinte si chiard frase intregi din aedstd serisOrid ni se pdrura forte obscure si gred de tradusd.
Dealtmintrca, aceste interesante detaie ale espeditiunel Jul Miehaid in Moldavia, nu le gasimd la alti scri-
itorl contimporani.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 69
VIII
VIII
Copia scrisOriel tnaiestdtii sale regelui Poloniei cdtrd serenitatea sa principele din Arnsbach.
SIGISMUNDU, din gratia lui Dumnedied rege ald Poloniei, mare-duce alit Litvaniei, Ru-
siei, Prusiei, Masoviei, Samogitiei si Livoniel ec., precumd si rege ereditarid aid Svedilord,
Gotilorti si Vandalilord.
Luminate principe, pre-scumpe amice si cumnate. V'am fostii scristi, ca unit arnica,
dela adunarea trecuta a tierei, despre cele ce stati intemplatti in Transilvania, cuti acdsta
provincia, vecina regatului nostru, s'a ocupatil de aka und emu strdinti. Era cele ce aveh elti
de gandil sa faca mai de parte, si care le prevedeam dupa semne destuld de invederate, a-
cumft se deters pre facia. Pentruca in dilele acestea, multi acela, immultindusi ostea, a-
that cu transilvani, dad si cu de acel ce priimescil in Ungaria stipendie publice ale imperiului,
si cu alti ostasi straini, irrupse in Moldavia care din vechid se tine de acestd regatti si are voe-
veal asiediatd de noi, si alunghndd trupele voevodului ce se aflh in numerti cu multi' mai
mica, innainth en ostea sa pans la insesi marginile regatului nostru. Care lucru cu atatd
mai cu gred nia cadiutd, ca, afara de ostea ordinaria, nu s'a pututti orandul, cu ocasiunea
celei din urma aduhri a tierii, alte none presidie contra uncut asemini intemplari, din causa
acelorti ce nu-si puteh aduce a minte de asemini casuri. Acumti ne damn tots ostenela prin
adunarile nobilimei, ca cu puteri unite A, infruntamd periclele comune, si adunamti ajutorie
din tote phrtile. Pentru care, ne grabimii a rugh si pre luminarea vostra, ca sa dati ordi-
ne supusilorti vostri din ducatuld Prusiei, carii sunt uniti cu not prin comunele legaturi ale
aceluiasi Statti, ca, in acestd periclu comund candu mai multil se simte nevoia,,sa nu lipsdsca
dela datorfa ce ad catra nol si catra acestd regatd. Tidra ye va remane datona pentru a-
cesta, si nol intru tote ye vomit arah buns-vointia si multiamita nostra. Data in Varsavia,
dioa din urma a lunei maid (1600).
www.dacoromanica.ro
70 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
IX
Copia h. Obermarschals letzten sareibens. 15 Junii.
Blustrissime Princeps.
NIHIL aliud heic occcurrit, quod C. V. significem, praeter quod Michael palatinus Mol-
dauiae, solita perfidia sua minime sperantem oppressit Valachiam, exercitumque illius Pala-
tini fugavit, attamen duo adhuc propuguacula illius vi cedere nolunt. Idem sane molitur
nostras regiones vastare, suave an aliorum adiutus potentia facile intellectu, nondum n. Do-
mus Austriaca in acquirendo Regno Poloniae technas suas deponere cupit, quamvis sub fi-
ctae specie amicitiae, aureos promittant montes, qua occupata facile profecto minorum prin-
cipum potentiam convellere possint, veramque religionem Christi ex Germania et Polonia
Libicas pellere in oras. Quod ut Deus avertat orandum, nobis a. quorum res agitur, armis
forsan conandum tantos insidiosos insultus improborum hominum avertere etc. Vale Illu-
strisime Princeps et frater mini sempet benevolentissime.
Illuatrissimae Cel. Vestrae Fidelis frater et serous quoad vixero
C. M. mane ppria.
X
Auisa aus Warschav den 18 May A° 1600 antiquo.
DER Michal Wayda hat die Polen in der Walachia geschlagen, nach der Victoria das-
selbige landt eingenommen, vnd setzet sich nuhn vber dass Wasser gegen Polen, wie mahn
auch sagt, dass ehr all vber das Wasser ist, mit seinem gantzen exercitu, Ihre May. ist darii-
ber nicht wohl zufrieden, derselbige Michal hadtt bey sich auserlesenes Volck 50. Tausendt,
darvnter 12 tausendt deutscher sein, der Maximilianus lieget auch mit einem grossen hauffen
nit weft von Krakaw, was der ihm sinne hadt dass magk Godtt wissen, wie man saget muss
IX
Pre-luminate Principe.
Nu am alts sciintia a tramite innaltimei vostre, .afara, ca Michaiii doranulit Tierel-Ro-
manesci cu obicinuita sa perfidia a calcatii Moldavia pre candd nici a minte nu-si aducea,
si a fugaritii &tea voevodulul el, dar done cetati nu vorii inca a i se supune. Acelasi, died,
are de gandt sa devasteze si tierile nestre, din propria sa putere on ajutatii de puterea al-
tora, e usiorn de intielesii, pentruca casa austriaca nu s'a parasitfi inca de technele sale
spre a castigh regatulfi Poloniei, pre langa tots amicitia ce simuleza si muntil de mull ce
promite, pentruca avendil ocupata Polonia, sa pita apol sferma cu usiurintia puterea celorfi-
principi mai mid, si sa stinga adeverata lege a lul Cristii din Germania si Polonia.
De care Dumnedieu sa ne pazesca, era noi, a carorii causa e in periclu, sa ne adoperamii
a r6spinge, pote si cu arma, aceste batjocuri insidiose ale celorii rel. ec. Fii sanetosil pre-
lummate Principe si de a pururea binevoitoriulil men. frate.
15 iunifi 1600. Ala InnaltImel vastre credinciosu frate si servo cab.' void fl in viotid.
Nu eta tine Mei de unde scrie. C. M. m. pr.
X
Sciri din Varsavia' 18 'mill 1600, s. v.
MICHAIU-VODA a batutii pre Polon' in Moldavia, dupa invingere a cuprinsii tiera, si a-
cumu trece apa asupra Poloniei; dupa cumii se dice, o-a si trecutii cu OVA Ostea. Maiesta-
tea sa nu e pre-multiamitu. Michaiii are cu sine 50 mil oste Mesa, intre cari 12 mil Nemti.
Masimiliang inca nu sta departe de Cracovia, cu ring corpfi numorosii. Ce are de gandii,
acesta nurnal Dumnediefi o !Rite sci, Se dice di preste puginil este sa se chiame adunarea
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIN)IILU DIN BERLINU 71
mahn in kurtzen einen Reichstagk halten, itzt aber in wenigk tagen wirdtt allhie sein eine
Convocation, was sich da haben wirdt, will ich liernacher zu wissen thuen. Vor zween tagen ist
auch ankommen eine Post von Churfarstl. guaden zu brandenburgk, ahn ihre Konigl. May.
das schreiben habe ich selber vberandtwortett, vnd warte nuhn das responsum.
XI
Aus Warschaw den 19 May antiquo Ao 1600.
ITZT kommet abermaln nitt viel guttes ahn, als solte Michal Weyda die brucke machen
lassen vber den Boristhenen oder Niper, die Wallachia hadtt er eingenommen, den Sigismun-
dum Bathoreum, neben dem Ieremia Palatino Wallachiae, beleger in Choczin, zwo meilen von
den polnischen grentzen, hadtt viell volcks bey sich, den jungen Zamoscium (?) hadt er auff einen
Staken stecken lassen, will nach Polen, der Konigk bevehlett maim soil auffziehen, nemo ha-
bet cures : godtt magk wissen wass sich haben wirdtt, wolte wohl metier schreiben aber itzt
mus mans papier schonen ; Was aber vor drittehalbe woche geschehen, schicke ich hieneben:
itzt warten wir teglich mehr. Maximiliamus lieget auch nit weitt mit etlichem volck, mira-
bilia tempora.
Heudtt werden die conventus generales allhie gehalten, was aussgerichtet wirtt werden,
scribam per occasionem et de aliis.
Es kommet immer Wiser zeitung, das such ihre May: selber in eigener Person will auff-
ziehen, gOdt magk vns helffen.
tierel ; era, acumii preste cateva dile are sa fia aid o convocatiune. Am sa, 0 insciintieza
in urma despre aceea ce are sa fia. Innainte cu done dile, a priimitu maiestatea sa rege-
sca dela gratia sa principele-electore de Brandenburg o scrisoria prin posta, care ea singura
o-am data in mA,nile maiestatil sale ; acumil asceptii respunsulii.
XI
Din Varsiavia 19 main s. v. 1600.
PRAM ne vinu stirs nu pre-bune. Se dice ea Michaiii-vodA a aruncata unit poda pre-
ste Nipru. Moldavia o-a coprinsa. Pre Sigismundii Bathory, impreuna, cu 1 ti-
ne incungiurati in Hotind, done mile dela marginile polone ; are multa este cu sine ; pre te-
neruld Zamoiski (?) fait pusii in cepa; vre sa treca in Polonia ; regele da ordini sa se stole
asupra 1us, si nimene nu are urechi de auditii: numai Dumnedieti 'mite sa scia ce are sa ur-
meze din tote acestea. Asia dori sa ye serif' mai multe, dar acuma trebue crutiata charthia.
Cele intemplate de vr'o Unto septemani si jumetate, eta vi le trimitii pre Fang acesta ; a-
cumii asceptAmil pre Vita diva mai multe. Masimilianu inca nu e de parte cu unu numerii de
oste: minunate timpuri.
Astadi se celebra aid conventele generali, ceea ce volt face am sit ye scriii la timpuld sea.
Tota stirs rele ne vita Maiestatea sa vre sa rnerga insusi in persona la oste. Dum-
nediefi sa ne fia inteajutoria.
La documentula No. III pag. 60, sit insemnama ca si in archivulti din Bruxela in Belgid se afla o scurtA
relatiune a solilord lui Michaid-voda despre bataia de lauga Sabiiu. Relatiunea din Bruxela este aceea ce o
cull soli! cfitra arehiducele Mathia in Viena, la 15 nouemvre 1599. Asta relatiune se tramise in copia, spre Belinda, ar-
chiducelul Alberta, guvernatorelui din Belgic, de cats S. Westernach, secretariuld intima all archidacelui Mathia,
alaturad impreund en alte asemini documente pre Tanga o scrisdria eatra Alberta data din Pilsen dioa din nrmil
a Int nouemvre 1599. Tote aceste documinte din Bruxela, la care vomit reveni en alts ocasiune, se aflA publi-
cate in Monumenta Hungariae Historica [Elso Osstdly: Oknuingtcirak. tom. III, pag. 133 139J. InsA, intro rela-
tiunea fauna eked, archiduccle Mathia, ce se adA in Bruxela, si intre aceea facutli card Rudolfil imperatil, ce
se afla in Berlins, asia precuma 0 vedinrama mai susa la pag. 60, sunt Ore-care deosebiri. Si flindd -cA din ne-
luare a minte mn facuramii acesta nota in giosula documentuluI dela pag. 60, sa insemnamil la acesta loch, in roma-
nesce, numal acele punte din relatinuea din Bruxela, in care se deosebesce de cea din Berlinu, dr dupa aceea
sa reproducemil in testula originalfi si relatiunea din Bruxela intrega.
www.dacoromanica.ro
72 TESAURU DE MONUMENTEI ISTORICE TOMU III
In relatiunea din Bruxela facuta catra Mathia se dire mai antaid, ea Michaiil adunit la Tergovisce tote fe-
luld de soldati, calareti si pedestri, in nurn6ril de 60000; ca de ad pleca cu ostea sa de tiers si cu eel luati iu
soldd, earl! tots impreuna faceir vro 100000, si ajunse la Ploesci, unde 'sI impart! armata in tree part! spre Sa-
biiii tramise 18000, calareti si pedestri ; spre Brasithi 8000 haiduci si 2000 calareti ; or cu cea-lalta parte a ar-
mate! si cu 80 tunuri, marl si midi, trase spre Hazed; la 26 octovre se intOluira t6te trei corpurile pre campuld
Talmaciului. Uncle vine a vorbi despre prima solid a nunciului apostolicu, spune ca Michaiii ar fi died nUn-
ciului, intro altele, Ca cardinarulli Bathory precnmd si eld nunciutil sa-sI mute de beserica, si sa lase Transil-
vania in pace. Despre Ostea cardinalulul dice a era in numerd de 25000 soldati ales!. Captivulti eel(' o-
moritil din ordinea tut Michai!, dupa acesta relatiune este Ravasdi, Or nu Vath. Dregetoril si locuitoril de
Alba-Inlia esira intru intiropinarea Ili Michail cage de unti milli. In urmarirea cardinalulul, Michaiu tramise
12000 dmeni. Clusiuld se supuse la 1 nouemvre, lasandil pre banuld Michalcea sa intre to cetate eu 100 per-
sone ; 3000 Omen! se tramisesera asupra Clusiului. Se dice mat incolo in acesta relatiune, ea, in armata lug
Michaid se afla 3000 Turd si Tatar', carii toti se facura cresting, si de buns voia lord se asiediara cu femeT cu
copii cu tot! in Tiera Romanesca. In fine, pe o deosebita bucatii de charthia se afia insemnatil urmatoriuld title
alt! lui Michaiii-voda ;
Michael Transalpinae Valachiae Veiuoda. Sacrae Caes.Regiaeque Majestatis Consiliarius, per Transyluaniam
Locnmtenens et ciusdem cis Transylvaniam et partium subieetarum fines exercitus generalis Capitaneus [Despre
Mild 191 Michaiii-voda, vedi Tesaurii I, 1821.
Eta acumii si in testuld original it, relatiunea facuta catra Mathia, reprodusa dupa mai sued eitatele Menu-
mente istorice ale Uugariei :
Kurtze relation, wit der Herr Michael Weyda in der Walachey sari ICriegsvolckh misammengebracht, vnd
hernach der Cardinal Bathori Balthasar die Schlacht bei Hermenstatt in Sibenbiirgen abgewonnen, vnd Ihn aufs
haubt geschlagen, so seine des Weyda gesandten zu Ihr Kays. Mt. als diesclbst mit and bey gewesen an Wien Ihr
Furst. Milt. Mathias gethan den 15. nonembris A° 1599.
Erstlich bei Tergowitsch, da obbemeltes Weyda Residentz, sein zu Ihme allerlei besoldte Soldaten zu Ross
vnd Fuess iv die 60000 gestossen. Von daunen 1st er nechst versehinen Monats octobris sambt seinem Laudvolek
so mit gemelten besoldteu Soldaten in die 100000 starck werden auf Marckt Plogst gezogen, aldo hat er sein
Kriegsvolck auf 3 theil ausgetheilet. Auf Hermenstat hat er geschickt 18000 zu Ross vnd fuess ; auf Brascho
8000 Heyduggen vnd 2000 Pferdt; mit dem vbrigen Kriegsvolck sambt 80 Stuck, gross vnd klain geschiitz 1st
Er anf Buzawaras gezogen. Den 26. gemelten Monats sein alle drey hauffen auf der Tromische heiden, so 2 moil
wegs von Hermenstatt liegt, zusammen gestossen; daselbst 1st der Nuncius Apostolieus samb 2 Landleutten alas
Bogathy Menhardt, vnd Seeckel Moyses, als abgesaudte zu Ihm, Wayda, kommen, Ihme angezaigt, das gedachte
Botschafft von Ihr Kays. Mt. ein ernstlichen beuelh babe, dass der Michael Weyda sich zur Ruhe begeben, vud
ass dem Landt Siebenbiirgen hinaussziehen sollte. Darauf Er Weyda Ihr Kays. Mt. allergnedigsten gefertigten
beuelch zu sehen begebret, haben sie geaudwortt, gemelter beuelch sej nit bej Ihren Handen, sonder der Cardi-
nal Bathorj habe in bei Bich; hat Herr Weyda Ihnen wieder zu andtwort geben ; babe von Ihr Kays. Mt. ein
andern beuelch in seinem buesen, dem wolle Er getreuist vnd gehorsambist nachkhornmen vnd Ihrer Mt. seine
treue dienste anzeigen. Darauf der Nuntius Apostolicus gedachtem H. Weyda aufs hi5chste vnd vmb Gottes wil-
len gebeten, er solle denselben Tag, alas den 27. octobr. einen Stilstand mit seinem Kriegsvolck halten ; es mfichte
sich der Cardinal entzwischen etwas bessers bedencken, damit die sachen villeicht an einem gewiinschten Ende
kommen mfichten. Als Er sich aber vnterdessen nicht erklaret, vnd gedachter Nuntius, mit welchem Er Weyda
allerlej gesprach gehalten, als Herr Cardinal vnd Er sollen der Kirchen abwartten vnd Ir Mt. gehuldigte Fiirsten-
tumben zu Ruhe lassen, gehalten, die aber zu der substantz dieser Relation vnnothig vnd darumben nit einkom-
ben, denselbigen Tag wiederumb zum Cardinal vnverrichter sachen gezogen. Darauf 1st er den 28: in festo Si-
monis et Judae (an welchem Tag friihe der ninth's widerumb zu Ihm kommen, welehen er bei seinen Sohn ver-
wallet vud ohn ainige antwort his auf weitern beschaidt gelassen) mit seiner gantzen macht vnd gewaldt wider
den Sibenbtirger vnd den Cardinal, so nur ein Viertl Melt von Ihm zu Velde gelegen, gezogen.
Vmb 9 Vhr friie dieses Tags haben Sie zusahmen gestossen. Der Scharmitzl oder die Schlacht hat 5
Stund gewehrt ; der Cardinal ist hiss aufs haubt geschlagen worden.
Er ist in die 25000 ausserlcsene Soldaten starckh gewesen, darunter auf der Walstat 2700 todte Siben-
bfirgerische Comer gezehlt; lebendig seiu tiber die 1000 gefangen warden, darunter Cornis Caspar einer, der an-
der Rewasdy Gong, den er strackhs niederhauen lassen. Hernach sein sie in das Sibenbiirgeriseh Lager, alda
man 45 Stuck geschutz vnd viel giieter von Geldt, Kleinotten, Rossen, vnd Zelten bekommen. Alsdan auf Weis -
seuburg gezogen ; vnd ehe Er dorthin gelanget sein Ihnen die Spanschafften vnd die Inwohner der Stat Weissen-
burg mit grosser Verehrung auf ein Meil weges entgegen kommen, vnd Ihn mit grosser Reuerentz auf Weissen-
burg gefdhret, alda vnd in allen Siebenstetten hat mat viel freuden Schuss gethan.
Dem Cardinal hat 1.r herr Weyda mach eroberte Schlacht eilendts in die 12000 Man auf alien Strassen
vnd Wege nachgeschicket vnd 1st gewisslicher Hoffnung or sey gefangen worden.
Den 1 diss monats nonembris hat etch die Statt Clausenburg, da er, der Weyda, solche auffordern lassen
willig ergeben, vnd sein Obristen, ein Bean Michaltscha mit 100 Personen hinein gelassen. Vnter diese Stat
sein in die 3000 man geschickt worden. Von dannen sein Sie auf Samosch Winar gezogen. Ob sigh nun Botches
Schloss ergeben 1st vnwissend.
Die vbrige gantze Landschafft Erich gantz vnd gahr in der Kays. Mt. alg dero Sy vor diesem gelobet vnd
geschworen, guetwillig ergeben. Das fibrige bringet die Zeit mit sich.
Vnter seinem Kriegsvolck befinden sich in die 3000 Tfirggen vnd Tarttern ; die sein alle Christen wor-
den, 'end haben guetwillig Weib vnd Kindt in die Wallachey bracht.
www.dacoromanica.ro
ION GEORGLE STEFANU VOEVODU
Georgie Stefanu, din familia Ciauru 1), era logofetu sub Vasilie Lupulft. La 1653, ri-
dicanduse asupra domuu-set., cu ajutoriu ardelenesch si muntenesch, ajutath si de Poloni.
lua domnia, si fu recunoscuth atath de tied, eau si de Porta.
Dela inceputulti domniel sale, se puse in cea mai strinsa legaturit, atatti cu Georgie
Rakoczi, dommilh Transilvaniei, daft si cu Costantinh yob'. Sierbanti din Tiera-Romanesca.
Pre acelti thnpii, Carla Gustavii, regele Svediei, se sculase cu resbelh asupra lul Ioane
Cazimirh, regele Poloniei, care forma pretinsiuni si asupra coronet svedice. Electorele de
Brandenburg inca era incontra Poloniel. Pre Rakoczi, principele Transilvaniei, Carla 'It casti-
ga, magulindulu ca are sa-t stea inteajutoriti spre a se face rege alit Poloniei. Rakoczi trase
in partea sa si asupra Poloniloru, pre Chmielnicki, hatinanulti Cozacilorti, precumil si pre dom-
nii romans, Stefanu si Costantinti, carii amendot cu ajutoriulii lui se asiediasera in tronti.
La 1657, Rakoczi, fara scirea si incontra ordinei si vointiei sultanului, intreprinse ne-
norocita sa espeditiune in PoloLia. Domnil roman'', pre langa tote amerintiarile Turcului si
ale Tatarului, inca luara parte la acea espeditiune. Rakoczi fu biituth reu si constrinsu a
incheia cu Polonii o pace pre-umilitoria. Ostile romane trarnise in ajutoriulti hil Rakoczi se
grabita a se retrage a casa.
Asta nebunesca espeditiune fit causa caderii, atatu a lut Georgie Rakoczi, catti si a WI
Georgie Stefanit si Costantinu Sierbantl. Porta, care nu vedea cu ochi bunt strinsa legaturii
a acestoru trei domni, si care, pre de alt, parte, se vedea interesata de a sustine pre Po-
loni, decise a-I scote pre tots trey, si era pre acs sa asiedie cite unti pasia turcescu in tote
trei tierile romane. In fine, la 1658, in loculu lul Georgie Stefanh se puse Georgie Ghica,
ea in loculu lui Costantinu Sierbanti, Radu Michne.
Stefanti si Costantinu se retrasera la Rakoczi in Transilvania, care se tined inca in
domnia cu mana armata, si cu alu carui ajutoriu spera ca-si volt pute inert recastiga si es domnia.
Georgie Stefanti si filch preste puginu o incercare, irrumpendh in Moldavia cu ajutoriu
dela Rakoczi, dela care avea carts cu juramentu [dice cronica] sa nu lase unulu pre altulti
pana voru aye o pane sa o hnpartas ; dar fit batutu la Tergu-Frumosti, si pleca fuga hide-
retti in Transilvania; .si de atunci [dice contimporanula Mironti Costinu] n'a mai vediutu
Stefanit-voda in OM vietia sa Moldova.
Dar ce s'a facutti Stefanti-voda ? tta ce nu ne scift spume cronicarii nostri, nici Co-
stint. nici Neculcea. Acosta lacuna o indeplinescu frumosti documentele nostre din Berlinti.
Neculcea dice ca 'Georgie Stefanti voda dupa ce s'a dust in tiera unguresca umblat'a
.prin multe parts de loch ca sa -1 dea oste, pela Nemti, pela Lest, pela Mosch, pela Svedi, si
'a daruith imperatului moschicesch o truce ferecatil cu aura si cu petre scumpe de patru-
sute de pungi de bans, ca sa-I dea oste sa vie in Moldova; si tott. Fail purtatil cu vorove
'si nu jail mai data oste, pana ce i s'aft templath de all murith acolo la Mosch, si pe urmil
daft adust osele lui it; Moldova in nianiistirea lui la Casinti de l'au ingropatii.
') Vornienlil loan Neculcea.
10
www.dacoromanica.ro
74 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Asia si atatii scie Neculcea. Cronica Balacendsca ') inert nu scie mai multi'.
Sa restabilimti fled adeverulti faptelort, si sa le suplinirati dupa, fantanile nostre:
Georgie Stefanti, pre in anultr 1660, vediendii ca Rakoczi nici pre sine nu se mai pike
ajuta, incepu sa despere noroculfi seu, si a se gandi de cele viitorie ; parasindii deci SA-
biiuld, treat in Ungaria, si 11,1e, in arenda nisce sate dela contele Georgie Hamonai2).
De ad innainte, precumti 1:esulta din documentele nostre din Berlinfi ce vord urmh mai
giosti, vedemu caletorindii prig ;mite parti de locfi, si anurne pre la principil si regil pre
carii ajutandui 'si pierduse tronulti, eet,sindit, tits ajutoriii ca sa se intorca erasi in Moldova,
on celti-puginti mijloce spre a-si pate sustbe vietia. Dintre tots acesti principi, numai unulti
se vede a nu-lu fi ph.rasitii pang la cca mai de pre mina miserie si pana in ora mortis. Si a-
cesta este marele-electore de Brandebur,igu, der grosse Churfurst, Fridericil Vilehnti.
Pre la 1662, Stefanti-voda, intreprik'se o caletoria la Moscovia. La 5 septnrivre ale a-
cestul anti, trecendii prin Viena, irnprumu.ta dela Evreulu Frankel 10 mil taleri, amanetan-
dui pentru acesta sumo, scule in valore site 60 mil talei I. Pre la 23 septemvre, ajunge
in staturile electorelui de Brandeburg, cu care pre la 1657 se Alt in cea mai amicabile co-
respondintia in causa espeditiunei asupra Polo, Electorele '1(1 priiinesce cu multi ospi-
talitate. Preste doi ani, in vara anului 1664, Ili vedernfi pre Stefano intorsu din Moscovia
Para de nici o isprava. Elti se asiedia in Stetinfi in Pomerania, sub protectiunea regelui Sve-
did, dela care priitnih, unit ajutoriit de tate 2000 1:,aleri pre anti. De aid, din Stetinu, co-
respunde Cu electorele care-lii mairgata si-lit ajuta in esiliulti sea cu o rara ospitalitate. In.
anulti 1665 caletoresce la regele Svediei, pre care 'lii aj ;utase in resbelula asupra PolonieT.
Siese septemani petrece in Stocholma, si se intorce er la Stetinfi, cu promisiuni desierte si
fart de nici unit ajutoriit realti ; amaritit in sufletil, lipsitti .de bani si de tote rnijlocele vie-
tieT, desperatti de viitoriti, parasitti pana si de secretaril sej. bolnavir de podagra, recurge
totfi la gratia si umanitatea electorelui, care, din parte-i, intro adeverti, nu lipsesce a-lit a-
juta cu tote cele necesarie pentru sustinerea easel, impr umutandolil Si cu bani, si manga-
iandulu de a pururea cu sperantia in viitoniu. Totit astfelii de viet.' a amarita duce Georgie
Stefanti voda in Stetinti, luptandu-se neincetata cu miseria si bola, pana cu inceputulii anu-
lui 1668, candu incepe sa presimtia in scrisorile ce tramitea electorelui apropiarea orel fa-
tale. In fine, la 1 fevruariu a acestui anti, Stefana Michailova, carea se Nubscrie principesa
si vedua a lui Georgie Stefanit, insciintiezd pre electorele, ca pre-iubitulti el barbatil a te-
cutti din acesta vietia in cea eterna ; rugandulu sit binevoiesca a-i acordk void libera de
a trece prin Staturile sale si a transports in sigurantia, trupulti repausatului in patria sa.
Electorele 'I incuviintieza cererea pre langa o scrisoria afectuosa, clandu-I pasu, si ordinandil
tuturorti guvernatoriloru si dreetorilora sei, ca sa-t dea si sa-I inlesnesch, fart de nici o
resplatd tote mijlOcele de transportti si tote provisiunile necesarie, pre veri-unde va trece
prin Staturile sale.
Eta in scurtu coprinsulti documenteloru nostre, esiliulfi si finitulu lul Ion Georgie Ste-
fanu voevodu.
141ironti Costinu asia descrie pre Stefanii-voda: Om CI deplinti, capu intregfi, fire adencti,
catti poti dice ca nascu si in Moldova omeni. La invetiaturile solfiloru, a cartilorti la res-
punsuri, am auditti pre multi marturisindu sa hie covirsindii pre Vasilie-voda. Mesele si pe-
«trecaniile acestii domnit abih la vreo domnie sa se liie prilejitu nu fart mare desfrenatiuni,
la lucruri preste mesura a curviei. Slugitorii mila si cinstea care au avutil la acesta dom-
nie, n'ati avutti nici in o domnie. era cumii iau multiamitu lul slugitorii la mazilie. eeti-vei
mai giosti [dice Mirontij In intratulfi Ghical-voda in tiers, si la esitulti lul Stefanti-voda den
tiera spre tiera unguresca.
Fridericu Vilelmti, numitu Marele-Electore, e unulti din eel mai illustrir principi din ca-
sa brandenburgicit Domni dela 1640 pant la 1688. Eli' puse primele fundamente ale puterel
si marimer cases sale. Mai antaiti Svedii, apot Polonil, recunoscura suveranitatea asupra
Prusiel. Eli' intemeia armata stabile; reorganisa financiele; priimi pre Hugenoti ; innainta a-
gricultura, industria si comerciulti ; si cu deosebire, iubia, multd artile si sciintiele. Noyers care
') Sincai, anulu 1658. 2) Szalardi, la Sincai, anulii 1660.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 75
insocl pre regina Poloniel intru o visits ce fach principesel si principelui-electore in vara
anulul 1658, dice despre electorele, ca g acestil principe e amatoril de tote lucrurile frumose,
giubesce si cunosce tabelele frumose, se ocupa si intielege chimia si mechanica; pune omeni
ginvetiati sa studieze cutare puntii ce-lii interesezi din jurisprudintia si din matematice, si
apoi chiamandui la sine le ascult5 lucrarea; si acesta regulatti in tote dilele. Curtea sa e
.pre-frumosh, si toti vorbescii limba francese. Casa sa, una din cele mai frumose ale Ger-
maniei, e superbd mobilata. Berlinuld e pre-frumosil, si respunde altetiel sale, pre tots luna
state optii mil taleri, pentru fortificatiune la care lucr6za in tote dilele patru ma omeni')..
Acumu lasamii sa urmeze corespondintia dintre Georgie Stefano si Friderich Vilelma,
documente interesante pentru nos, care marturisimfi ca nu le puturamii ceti fara o viii emo
tiune, meditandii si plangenda ursita schimbatoria si trist5. a Domnilorh romans.
') Lettres de Pierre des Noyers Secrdtaire de la Reine de Pologne. pag. 418.
www.dacoromanica.ro
I
Fridericus Wilhe linus 11 1111. Dn. Iohanni Georgio Stephan° Woitvodae Principi Moldaviensi,
I
Fridericil-Vilelmti ccitrci Ion Georgie- Stefano principele Moldavia
Pre-lunainate priucipe si donne, amice pre-iubite.
FACENDUNISE cunoscutit cumca luininarea vOstrit avetl de &Ida Sa intreprindetl o es-
peditiune in Polonia, impreun5 cu pre-inntiltiatula principe alu Transilvaniel, Georgie Rako-
czy, care ni se spune ca o-ati si intreprinsil deja si inceputti cu sucesti ; amil voitti sit gra-
tulArnti peutru acesta pre-luminatel domniei vostre. Urandu-ve, numal, ca tote sa ye suceda
si de ad innainte dupii dorintia inimel, si ca in tine, sa se incheie pacea cea dorita inteunil
modu onestzl. Intru acesta vomit lucre si nol dupe puterile nostre, si nu avemti cea mai illi-
cit indo6lii ca marele Dumnedieir va aperiz causa cea bunk si va binecuventa cu sucese fed-
cite annele apucate pentru salutea publicA. Dealmintrea, nimicti nu ne-ar pute fi mai plitcutti,
dearth a Di se tilt ocasiunea prin care v'ainti pute probe. buna-vointia ce ve" purtama. Care
asceptandu-o, aducetorulti acesteia va areta, mai pre largit plecarea inimel nOstre pentru lu-
minarca rostra, pre care ve recomendamh pun acesta protectiunei divine. Regiomonte, 2 mar-
tie 1657.
Alto dote.; asernini scrisori se treatises, una, Jul Ion Costantind voila principelui Ungro-Vlaeldel, si alta,
lui Bogdanu Chmelnicki liatrnanului Cozacilord Ilimo Exmo nteo dilecto antic() Duo Bogdan() Chntelnicki Campi-
ductori Znpoporiensi.
*) Inheniniund ()data peutru tots-dcanna ca srrisorile elcctorelta sent copiate tote din conceptele originale,
era ale lui GeorgieStefanii, din ehiard origivalele, ce se piistrezA in archivii.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 77
Marele-electore implini cu consciintia cuventuld datd prin acesta scrisoria, aretfindu-se arnica credin-
ciosii si bineficetoriii in nenorocire, Jul Georgie-Stefano voevodii, precumil vomit vede din documentele de mai
giosa.
Spre completarea celord atinse in prefatiune, si spre illustrarea istoriei Jul Georgie-Stefanti, si chiard a a-
cestui documentil, ne vomit servl in acesta Doti de corespondintiele publicate in cartea ce 'Arta urmatoriuld titlu:
Letires de Pierre des Noyers Secretaire de la !Leine de Pologne Marie-Louise de Gonzague princesse de Mantoue et
de IVecers, pour serrir a l'histoire de Pologne et de Svide de 1655 a 16.59. Berlin, Librairie de B. Behr (E. Bock),
sons les talents, No. 27, 1859. 8°.
Intr'o scrisdria din 5 nouemvre 1656 (pag. 268), Petru de Noyers arata, dupa sciintie priimite din Con-
stantinopoli, el snItanuld asigara pre regele despre deplina sa amicitia, ca a tramisu ordine catri ambii domni
al tieriloril romilne, de a merge intr-ajutoriuld Poloniei indata ce aril priimi ordinea regelni. Asemine ordine a
tramisu si chanului tataresed; precurnii si 1111 Chmielnicki, hatmanulil Cozaciloru, aretanduI ca, la cea mai mica
miscare co ar face incontra Polonilord, are si espedesca ostile sale incontra lid. In fine, a scrisd Pasiei din
Buda ca sa dil cu mare aminte la tota miscarea principelul din Transilvania.
Cu tete acestea, Rakoczy dechiara resbeld prin manifestuld sell din 30 decenivre (pag. 293).
La 4 fevr. 1657, Noy-era scrie (pag. 295) ca ciaruld Tatarilord atlanda comb Cozacif se adunara la Bar
spre a tramite lui Rakoczy unit ajutorid de 2000, ar fi amerintiatil pre Chmielnicki, si nu tramita cumva vre
unu ajutorifi contra regelui Poloniel, ca are sa devasteze Ucraina prin sabia si focd. Astfelin, Chmielnicki s'ar
fi escusatil la Transilvanulu; era voevodil romfini, aflandil de acesta, se inapaimentard, si de aseminea aril fi re-
fusatd a tramite lui Rakoczy ajutoriuld de 20000 ce-I promisesera.
Intr'o alta scriseria din 16 mania 1657 (pag. 306) se dice: ca 'Patarii au sii vina preste pucind in aju-
toriuld Poloniloru, ca ei aunt eel mat bum amid ce ad Polonil, ca el, Tatarit, intielegendu cumil voevodii ro-
mans au tramisu ajutoriil Transilvanului, all padatil Moldova si Tiera-Romandsca, si au chiamatil pre voevodi in-
derdtd din ordinea Porte'.
La 2 aprile 1657 (pag. 310), scrie ca, Rakoczy aflaudnse in Cracovia, '1 veni and ciausiii dela sultanuld,
cu ordine ca ad se retraga; Rakoczy insa nu cugetii a se supune. Totil asemine ordine se dote si donmilord no-
maul, can" si comandara trupeloril lord de a se retrage. Mai incolo dice ca, a prtimitn sciintie din Constanti-
nopoli, amid Costantinu-voda din Tiora-Romanesca a tramisu In Ports daruni cu scopil de a o imblandi pentru
ajutoriuld tramisu incontra Poloniei; ea Pena a priimitii darurile, dr pre aducetoriii 'In spenzuril; si ea in loculd
his Costantind ar fi tramisu domnd pre Vasilie Lupulil. In fine, adaoga: Noi [cartea poldna) inca lucramil ca
usa scatemil din scannu pre Transilvanulu, si in loculd ha sa se asiedie mot frate alit palatinei de Craeovia (Mo-
lla), card' aunt copii at until domnu de Moldavia, ee domnia innainte do Vasilie.. Er intr'o alta serisoria din
9 maid 1657 (pag. 323) dice: Turculfi e ferte necajitil ca Transilvanulu se scula asupra nostril; elu a tramisu
ordine Pasiloru, de Silistria, de Bosnia si de Buda, ca sa intre in Transilvania sa scetia din seaunit pre Rakoczy,
usi in locu-1 ad asiedie tine Pasia. Noi stdruimd ca as punk pre unit frate ald femeei palatinnlni de Cracovia,
"care a did de domnu de Moldavia, si care tramisu dindil de mild in Constantinopoli fit cresentu in legea ma-
mnetand, dar e forte afectionatn pentru Greci Tote din causa Poloniei, Turculii vre sa scotia pre domnit Mol-
daviel si Tierei-Romanesci, si sa asiedie Pasi in loculu lore: aceea ce ar aye unman perieulose pentru not,
ett tete ea pretestulu este de a ne resbunit $1 a ne ajuta.. La acestea numai atata inseninamu ea acs e vorba
de Bogdanu, diultt lui Irimia Movila, si fratele Anei, femeei let Stanislav Potoeki, palatinulin de Craeovia. Bog-
danu, prectunil seimu, in 1616 cadiuse impreuna cu mama -sa in manile lui Skender-Pasia, si transportiindu-se In
Constantinopoli, remase si mnri acolo in legea turcesca. Vedl Tesaura, II, 140, 143.
La pag. 311, a epistolelord Jul Noyers, gasimil o interesante scriseria a chauului taturescu catra regele
Poloniei. In acesta scrisOria, chanulu, dupa ee amintesce legatura ce ad incheiatu cu regele, unneza a dice ea
unulu din inimicil lore este Rakoczy-, principele Transilvaniei, care, insogindu-se cu Moldovenii, cu Romani' si
co Cozacii, vre sa ocupe tronuld Poloniel; ca elii, Rakoczy a cerutii dela sultanulu voia de a se riffle:a asupra Po-
loniei si a scOte din tronu pre regele, era sultanulu asia '1 respunse: de vel trece numai unit pieioru de ostasin
presto marginile Poloniei, sa sell ea en singuni am sa te pedepseseu, si am as te sfarinu cu obtile mete pre tine
si trite adnnatura to de oste. Nurnitulit Unguru, ncbagandu in semi amerintiarea impilratesca, a intratu en este
to Polonia ea ad o pradeze, Ora elu, chanulu, a inseiintiatu de indata pre imperatulu, care numai de Oita a si
poroncitu Pasiloru, din Silistria, din Buda, si din Rnmelia, ca sa se ridice eu ostile lore asupra Transiltanici, en
cariI are sa se undsca si &Insult' si ostile sale, si ii are indoela ca, en binecuventarea hid Dumnedieu, au sa stin-
gy en &sea irsire pre acesta inimion nesuplisu easel otonanice, si dusmanu amicilorti ei. Moldoveniloni si Man-
tentloru inca tramise imperatillu ordine amerintiatoria in urmatoriuld coprinsit: de veti incerch a tramite Int Ra-
koczy ainteriu incontra regehu Poloniei. sa seiti ea peire vu ascepta din partea ostilorit mele. Ca nice emu, cha-
nulu, n'a lipsitfi de a scrie Moldoveniloiu si Romaniloril: sa sciti ea numai diece omen' sit trirniteti din mijloenln
ostru in ajutoriula lui Rakoczy, en atata violintia si aprinder avenoi sa sburamu asupra vostra, ea Si cum
n'amu ma" ate alti inimici slain de vol. Si acumu, Moldovenh si Romani', infricosiati de acesta ameriutiare, ju-
ra ea a'ani fi tramisu ajntoriu Ini Rakoczy. Dar Ward sa fia tramisu, nu e de a pinta fricil de 'interne loni In
fine, spline chanulu, ea merge eld in persdna In resbelu, cu a si incalecatu deja, cii ostea turcosca, condusa de
Pasii, de Silistria, de Buda. de Iltimelia, in aliment do vro alga mai, inca e Bata de plecare. Ca presto pugina
au ga se vddia, (le Ora cc a plecatti In prima di de martin, si in 13 aprile are sa ajunga la marginile Poloniet..
Eta arum scrisjnia chauului ,i in testuld originalc:
www.dacoromanica.ro
78 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
www.dacoromanica.ro
bIN ARCH1VULU DIN 13Eiti./Ntl 79
i-a scosil pre toff -trei. Peutru Transilvania a eonfirmatd alegerea lul Reday; in Moldavia a tramisil de doinu6
pre und gentilomil greed, crescutd in Constantinopoli ; in Tiera-Romandael a restabilitii pre War:Inuit-1 Vasilie (?).
Tatarii au priimitd ordile de a infra in Moldavia.
In scrisoria din 4 avgustd 1658 (pag. 427), Noyers memordza de incercarea In! Stefanii de a se inturna
in Moldavia, dar ea a foga batutd red de Tiitari; si acuma a6 intratil Tamil' in Moldavia, spre a trece in Tran-
silvania, si el suet in distantil numal de patrn lege dela Camentia, aceea ce nu pre place Polonilord.
H
An Seine Churffirstl. Durchl. Friedrich Wilhelm.
...EBEN hat sich ein ansehentlicher Mann mit zweeu Dienern begleytet, bei mir ange-
geben, und mir beygehendes Schreiben vom Grossen Truchses, Gouverneuren zu Bresslau
iiberreichet, woraus E. Furstl. Durchl. gnadigst ersehen werden, wie ein vom Turcken ver-
jagter Furst aus der Moldaw gen Moskaw zu rheisen willens, sick allhier angeben und die
behtilffliche handt zur rheise suchen wirdt ; Nun ist dieser hier angekommene des Fiirsten
Secretarius, der, wie Er verstanden, dass E. Fiirstl. Durchl. auf der Reise begriffen, Ihr nach-
eylen will, wie vermuthlich der Furst, der Seine Gemahlin und Eine Suite von etwa 40 Pe -
sohnen bey sich haben soil, gleicher gestalt thun wirdt. Dieses E. Churftirstlichen Durchlt.
mit der Post zu berichten, habe ich meine unterthanigste Schudigkeit zu sein erachtet, da-
mit vor dessen Ankunft was bey solcher Reise in dero Interessen in Pohlen und Moskaw zu
beobachten ist, konne iiberleget und in Acht genommen auch resolviret werden, was fiir hfilffe
oder abschlagliche Antwort Rune wirdt zu geben seyn ; So viel mir Seinetwegen beyfallet,
ist Er dieser Furst, dessen da der Ftirst Radziuil die Tochter von gehabt hatt, Secretarius
gewessen, und hatt seinen Herrn verjaget, nach dem Er der Jetzige zum Todte verdammet
gewessen, und durch Listigkeit entkommen, wie ich von dem Pohlnischen Herrn Gnisky vor
diesem vernommen habe, Jetzo soil Er, wie sein Secretarius vorgiebt, als Ragoczky ist ge-
schlagen auch von dem Tiircken sein ruinirt worden. Seine Furst. Gnaden von Anhalt haben
nicht rathsam gefunden, dass man Ihn noch logiren noch defrayirn solte, wornach man sich
auch allhier achten wirdt... Unterthenigster gehors. Knecht
M. Sept. 1662. BOLDONA (?) m. pr.
II
www.dacoromanica.ro
80 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
III
Erhardt f. Gross Truchses, an den Churfiirsten.
...HOCIIGEEURTER Herr Vetter... geruhen diesem jetzo so bedrangten hirsten aus der Mul-
day, welcher Burch die Tyranney des Tiircken von seinem schOnen Lande verstossen, mit deco
hoch vermogenden hid& and Rath an handt zu stehen, wormit Er zu seiner vorhabender
Moskowitischen Rheise von E. D. gnade alle heforderung verspiiren moge. .. Breslau, 23
sept. 1662.
IV
Idem ad eundem de eodem dato.
...DER Furst aus der Moldaw ist mit ansehenlichen Kayserlichen Allergniidigsten Pass
and Recomandationen an holie Haubter versehen...
V
Georgius Stephanus Friderico Guilielmo Marehioni Brandenb.
Serenissime ac Potentme Princeps D"e D"e Clernme.
TERTIUS jam dies agitur, ex quo Regnum S"s Vae ingressus, sollicitus sum ut aliquem ea
meis, turn devotionis meae testandae ; tum honoris, ac etiam certorttin magni ponderis nego-
tiorum causa, ad yam Sertam praemittet em. At cum nec multas idoneas, ex farnulitio meo per-
sonas, quae tanto principi meritum possint deferre honorem, inveniam, nec certo ubinam &Vag
Va commoretur, constaret, ideo in hunt usque diem, magno cum incommodo meo ac remora,
difterre coactus sum. Ablegavi itaque ad Sertem Van' secretarium meum, Aulaeque Magistrum,
HI
_Erhardt marele-contis4 cuts principcle-eleetore.
PRE-ONORATE d011111111,0 vere. Vett binevol a sprigini cu ajutoriulu si sfatulii serenitatii
vostre pre asupritulti principe alu Moldaviel, gonitu prin tirania Turcilorii din frumOsa sa
tiera. Indurati-ve a-I dh totti spriginulu intro caletoria ce are de gandu sit fad in Moscovia.
Breslavia, 23 septemvr. 1662.
Rangula de Gross Tuchses nu-lu sciuranni traduce mai bine death mare-coutisu.
Iv
Alta serisoria a marelui-comisii tote en data de asup-a.
PRINCIPELE de Moldavia are in mini pasii si recomendatiunt impiyalesci catra
principi.
V
Georgie-Stefano ecitrez' Fridericu-Vilcima marehionele de Brandenburg.
Pre-luminate si pre-putinte principe, domne pre-indurate.
SUNT trel dile de candu aflandume pre pamentulil serenitatil vostre, voiti sa tramitti pre
oneva din al mel la serenitatea vostra, atath pentru mh.turisirea devotiunel mele,, dal si
pentru ore-care cause de mare greutate. Dar nici nu gasescu persone de ajunsti impregiu-
rulti meo care sa potii face onorea cuvenita atarui principe, Ind eram sigurA unde ve Oat"
serenitatea vostra; pentru aceea am fostu nevoitu de a amend, tramiterea pan' astadi cu ma-
rea mea neplitcere si intardiare. Astfeliu tramitit la serenitatea vostra pre secretariulft meti
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 81
Generosum Iacobum Harsanyi ut devotionem meal, erga eandem Stem yam humilime testaretur,
ac de rebus magni momenti quae interesse Christianitatis concernere videntur, contend. Quam-
obrem supplico Vae Serti , ut clementi vultu Eum excipiens, in its quae meo nomine pro-
positurus est, fidem adhibere dignetur, tantisper dum et ipse in propria persona ad Vee Serth
servitia, propediem adesse possim ; Cui cum Serum Domo, omnigenam felicitatem ac prosperos
rerum suarum successus ex animo desidero. Datae Francofurti ad Oderam Anuo Domni 1662.
die la Octobris.
Sertis Vae Servus devotissimus
GEORGICS STEPHANUS Princeps Moldaviae,
I(T) rEovriE E4 U1 011.*)
VI
si magistru alu mail, pre generosula domna Iacoba Harsanyi, ca sa marturisesca cu umi-
lintia despre devotiunea mea catra serenitatea vOstra, si sa ye vorbesca despre ore-care lu-
anri de mare importantia ce privesca interesele crestinetatit. Pentru care rogu pre serenita-
tea \rostra, ca sa-la priimiti cu indurare, si sa, binevoiti a-I dit crediementa intru cite ye va
propune in numele meu, 'Ana ce preste pucina asiti pute ven1 si eti la servitiele serenitatii
vostre. Dorinduve din inima impreuna cu tots pre-luminata vostra cask fericire intru tote.
Data in Francfurtit longs Odera, anulit Domnului 1662, 1 octovre.
Alu serenitatii vostre pre-supusa servo
ION GEORGIE-S I EFANU voevodu, principele Moldaviei.
Harsanyi este familia nobile romans in Transilvania. Acestil Iacoba Harsanyi servise, mai innainte, prin.
cipelui Rakoezy. Vcdi Sincai la anulu 1659.
Din alaturare cu data de 27 sept. a respunsulni electorelni ce urmeza mai giosti, results ea, data de 1
octovre a scrisorii lui GeorgieStefanii, este dupit stilulil nel.
VI
Fridericu-Vilelmu ecitrci Georgie-Stefano.
Pre-luminate amice multi onorate.
AMU priimita scrisoria pre-luminatel domniei vostre, si ne-a adusti multi placere, vediendit
cliteensa deosebita buns-vointia ce aveti Cara nol, si ca ati ajunsti cu fericire in provinciele
nostre. Anal fi dorita sa ne intelnima in persona cu pre-luminata domnia vOstra, dar thudd-
ed acesta an se 'ite din causa caletorfei ce avema sa facema, precuma si a altora pedecl,
anvil datu pretutinde ordini consiliarilora nostri, ca sa se intielega cu serenitatea vOstra in
tote causele, si sit ye spriginesca dupa puterl cu consiliti si ajutoria. Carii nu ne indoimu
ca vont face acesta cu supunerea cuventta, de aseminea ye oferima si not tots ospitalitatea si
*) Insemnarnti odata pentrn totil-deauna ca. Georgie-Stefanfi in tete aceste corespondintie se subscrie si insusi
en mans sa cu litere ciriliane.
11
www.dacoromanica.ro
82 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOM' III
que prolixe deferimus. Quod restat benevole I11mam Due"' Vain rogatam volumus velit Secretario
buo Aulaeque Magistro Generoso Iacobo Harsany in omnibus quae Eidem nostro nomine res-
ponsi loco referret, plenam adhibere fidem. Eandemque cum Illma coniuge bene valere op-
tamus, Dabantur in civitate et fortalitio nostro Colbergae die 27 Sept. 1662.
VII
Pass fiir den Moldauisaen Ffirsten.
Nos Fridericus Wilhelmus Dei Gratin... notum testatumque facimus omnibus et singu-
lis, quod cum Illin"s Princeps Dominus Georgius Stephanus princeps Moldaviae amicus noster
plurimum colendus securum et inviolatum per Electorales aliasque nostras provincias ac
ditiones transitum amice a nobis requiseverit Nosque 111188 DnI8 Ejus petitioni libenter locum
dederimus, Idcirco omnibus nostris Gubernatoribus et tam togae quam sagi Officialibus, nec
non in genere omnibus nostris suhditis serio injungimus et mandamus ut Dolma') Dn' Suae una
cum Illma Coniuge omnique reliqua familia, nec non equis et sarcinis libere ac tuto ubique
locorum non saltem transire permittant sed omnia Illis etiam humanitatis officia exhibeant
In quarum fidem praesentes haste manu propria subscripsimus Sigilloque nostro maiori con-
firmari iussimus. Dabantur in urbe et fortalitio nostro Colbergae die 28. Sept. 1662.
VIII
Literae Georgii Stephani ad Friderieum Wilheltnum.
Serene et Potme Princeps Dne Due Clemme.
LITERAS Vne Ser"8 fidn'e reddidit Secretarius meus, ex quibus ac relatione orali, beni-
gn= in me affect= Vae See's abunde perspexi quidem ; verum realis eiusdem dementia quam
bung-vointia nostrA. In urmit, rugamit pre luminarea vOstra, ca sä binevoitT a da, deplina cre-
dintid secretariului vostru si magistru alu curtii, generosulul domnd Iacobti Harsanyi, intro
tote eke ye va spune dreptd respunsu din partea nostra. Dorinduve sanetate impreuna si
pre-luminateI vostre consOrte. Data in cetatea si fortaretia nostrd Colberga, 27septemvre 1662.
VII
Pasii pentru principele din Moldavia.
Nor Fridericu-Vilehnd din gratia llrl Dumnedied... face= cunoscutil si mitrturisimti prin
acesta tuturoru si fidsi-caruia, ca, de ors ce pre-luminatulti principe, domnulu Georgie-Stefand,
principele Moldaviel, amiculu nostru pre-multd stimatu, a cerutti dela not cu amicitia, trecere
libera si sigurd prin tote provinciele si ttnuturile nostre, Not amu incuviintiatu cu placere
cererea lull-Unarm sale. Dreptu-care, poruneimil seriosti si ordinttmd tuturoru guvernatorilord
nostri, si deregetoriloru atatii civil! catu si militari, precumii si in genere tuturord supusi-
lord nostri, ca nn numal sa lase a trece liberd si sigurd si pretutinde pre pre-luminatd dom-
nia sa impreund cu pre-luminatd consorts sa si cu tota fainilia sa, de aseminea si tail si
sarcinele sale , dar sä implinesca tote -cdata card domnia lord si tote datoriele de ospitali-
tate. Pentru credintid amitsubscristi acesta cu mama nostr5, proprid, si anti poroncitu a se
intari si cu sigilulu nostru celu mare. S'ad datu in cetatea nOstra Colberga, la 28 sept. 1662.
VIII
Georgic -Stefano ecitrei
Pre-luminate si pre-putinte principe domne pre-indurate.
SECRETARIULU meu mi -aduse cu credintirt scrisoria serenitatii vostre, din cares, precumii
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 83
erga personam resque meas EXCellmaa Dims Praeses nomine Vae See's exercuit, infallibili expe.
rimento benignum ilium affectum comprobavit, Cum autem Sertis Vae fortuna major sit, quasi
ut remunerandi vicem desideret; nec mea in praesenti rerum statu, quo fortunae indignantis
manum jam a longo tempore experior, conditio suppetat restituendi facultatem; salt= (quod
meae ()pis est) immortales Sertt Vae ago gratias, grataque devotione nomen Sermum ac favo-
rem Eius quoad vivam venerabor. Caeterum conatus et propositi mei statum Excell °'° Du° D °°
Praesidi ac Va° Sertis Consiliario fidelissimo ordine distincto proposui, ad cuius relationem syn-
ceram, me referens ; supplico Ser" Vae Eiden' Du° Excellm° fidem adhibeat, meque in gratia
sua conservare velit. His omnigenain Ser" Vac ac Domui Eius omnigenam precor felicitatem.
Datum Colbergae die P Octob. A° 1662.
Serenitatis Vac servus humillimus
GEORG. STEPHANUS P. Moldaviae.
IX
Der Churfiirst dem Fiirsten, aus der Moldau.
VNSERN freundlichen Dienst (Gruss) und was wir liebes und gutes vermogell zu vor, hochge-
borner First, besonders lieber Freund, Ew. liebden schreiben vom 20 July haben wir von dero
an uns abgeschickten Obristen wohl empfangen, und so wol aus demselben, als arch aus des
Obristen bey der Bun verstatteten rafindlichen Audientz gethanen Anbringen, Ew. Liebden son-
derbare Affection und wolgeneigtes gemitt gegen uns gem verspiiret, Wir vernehmen aber
dabey mit leydwesen, dass Ew. Liebden in der Moscov so wenig ausgerichtet und wfinschen,
dass der hiichste Gott deroselben in kurtzen andere Mittel und Gelegenheit an hand geben
mbge, wodurch Sie zu dem besitz Ihrer Lande wieder gelangen uud denselben in gewiinschten
IX
Prineipele-eleetore catra principele de Moldavia.
VIAL autait servitiele (salutarea) nostre aicabile, si totu binele ce este prin putintia.
Innalta-nascute principe, pre-multu iubite amice. Amu prihnitti scrisOria dilectiune1 vostre dela
20 iuliti prin colonelulti ce atI trainisu la no]. ; si atatu din acesta catu si din propunerile
cele aretate verbalti de colonelulu la audiintia ce i-amti acordatti , anti intielesti cu placere
deosebita plecare a inimeI vostre catra noi. Dar totu-odata cu durere amu aflatti , cab de
puOnt atl ispravitu dilectiunea vostra, in Moscovia, si doriniti ca Dummedieu sit ve ajute
prin alte mijloce si ocasiunI, sa ajungeti erasi catu mai curendu la domnia tieriloru vostre,
si sa le puteti guverna in pace si fericire. Presentulit tramisa ne-a fostt cu deosebire scumpu
www.dacoromanica.ro
84 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Friede und wolstand fiirstehen kiinnen, das ubergeschickte Praesent ist uns sonderlich lieb
und angenehm gewesen, und wanschen dass wir es mit gleich aunehmlicher bezeigung zu erwiedern
vermochten. Immittelst ersuchen Wir E. Liebden freundlich das Einige was wir zu Contestirung
Unseres danckbaren Gemiiths und guten willens Ew. Liebden hinwiederumb offeriren lassen, woll
auf und anzunehmen, und daneben unserer bestandigen Affection and dass wir solche zu allen be-
gebenheiten Ew. Liebden nach Vermiigen erweisen werden versichert zu sein dasjeuige
was Ew. liebden dero Obrister mundlich wieder referiren wird wollen vollig Glauben beizu-
messen... Geben Unsere Churftirstl. Residentz zu Colln an der Spree den 26. Ittlii 1664.
Infra ponatur titulus Serenissimi.
Ob nicht die Courtoisie in der Ca ntzeley zu schreiben, und was dem Farsten zu geben ?
Verordnung dass dem Wallach. Fiirsten 10 Wspl. roggen aus dem Magazin zu Kii-
strin, 10 Wspl. gersten aus dem Amte Colbat. Item 2. Ochsen, und 20. Hammel, gereicht
werden sollen.
X
G. Stephanus ad Fridericum Wilhelmum.
Serenissime ac Potentissime Princeps Domino Domine mihi Clemme.
Cum potentissimae See's Vaa b e nefiei a longe majora sint quam aut calamo exprimere pos-
sim, ideo grata mentis meae devotione duntaxat, ea recolo ac immortali cista reconclam.
Referre enim nequeo. Celsior siquidem est Sert's Vae Fortuna quam remunerandi vicem desideret,
aut mea restituendi suppeditet facultatem saltem quod meae opis est, immortales ago gratias.
Eidemque devotae mentis ac obsequii studia, nunquam intermoritura offero et conservo, sup-
plexque rogo ut personam resque meas sub serenissimis suis abs, clementer porro quoque
protegere, ac bona cum occasione, apud quos convenit, praecipue apud Sacratmam Caesain Mtem
si placuta, si ama dori ca sa vo putema face si noi din parte-ne totu asemine placere. In-
tr'aceea, rugama amicalrnente pre dilectiunea vOstra, ea, pugina ce vej oferima si noT, dreptu
proba de recunoscintia si buna-vointia nostra, sa aceptati in nume de bine, si sa fits incre-
dintiati de afectiunea constante ce voma areta dupa putintia catra dilectiunea vostra in tote
impregiurarile... Bine-voiti a da deplina credintia la tote cate ye va raporta verbala colone-
lulti dilectiunel vostre... Dat1 in resiedintia nostra Colonia langa Sprea, 26 Mat 1664.
Ordine, ca sa se dea principelul romana 10 mesuri secara din magazinult din Kiistrin ;
10 mesuri ordia din domeniula Colbat; precuma si doT boi, si doue-dieci iedi.
X
Georgie-Stefano card Fridericei-Vilelmti.
Pre-luminate si pre-putinte principe, (Mune mie pre-indurate.
DE Ora ce binefacerile vostre, pre-luminate si pre-putinte domne, sunt cu multi mai
marl de dial sa le potu esprime prin condeia, nu-mi remane de cata a le venera in lain-
trulti mea cu devotiune recunoscetoria, si a le pastry de a pururea in ascunsulu inimel mele;
dr a le reinttirce, nu sunt in stare, pentruch cu multa e mai innalta sorta fericirei sereni-
tatii vostre pentruca sa doresca vreo remunerare, si sorta mea cu multa mai crldiuta pen-
truca sa potu resplati. Aceea ce potu este , sa ve facti mutiamitele mele sempiterne , si
sa ye ofera pentru tots vietia mea devotamentula si supunerca mea. Si ye roga plecatu
ca sa binevoiti a me protege si de aci innainte sub aripele serenitatii vostre, in persona
si in lucrurile mele, si presintandu-se ocasiunea, sa me spriginiti la timpula sea innaintea
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHWULU DIN BERLINU 85
bona cum occasione temporeque opportuno promovere dignetur. Factura Potentnla Ve seen rem
Christianae compassioni congruam, meisque obsequiis humillimis agnoscendam... Datum Stet-
tini die 5 Septemb. A. D. 1664. G. STEPHANUS P. Mold.
XI
G. Stephanus ad Fridericum Wilhelmum.
Serenissime ac Potentisshne Princeps Domine Domine mihi gratiosme.
Cum hic res quaedam, vinumque maiori venumdentur pretio, praecipue vinum syncerum,
temperamentoque meo congruum non inveniatur: ideo praeseutium Exhibitoremiin Dominium
seu Ditionem Serenissimi Domini Duds ac Principis Electoris Saxoniae, expediendum voila.
ut aliquot vasa vini boni Gubbini, vel alibi, resque ad aulae meae sustentationem, necessa-
rias emat... rogo... ut salvum aliquem passum in communi semel pro semper clementer dare
dignetur... Stettini 10 Octobr. 1664.
.XII
G. Stephanus ad Fridericum Wilhelmum.
Cum occasio praesens mihi ad Stem yam Electoralem suppedRata sit; idcirco devotioni
meae ut deesse nolui, ita nec potui. Etenhn in toto hoc septennii exilio spatio, nullus eam
milli clementiam (non requisitam) exhibuit, quam apud Sertem yam Electoralem, citra omne meum
meritum, inveni. Ferreus saxeusue sim, ac telluris inutile pondus, ni tantae clementiae me-
moriam, cista immortali recondere velim... De quibus Illustris Dominus Baro et Colonellus
Alexander Iulius Torquatus, Amiens et Cognatus noster, testimonium prolixum ferre poterit,
statumque nostrum Eidem iam cognitum a longo tempore, exponere... Stettini 14 Decemb. 1664.
celorti ce se cuvine, si mai alesil innaintea limiest:AM sale imporatesd ; si vel face prin a-
cesta, pre-luminate si pre-putinte domne, lucru demna de compatimire cresting, pentru care
void remane de a pururea si cu umilintia indatorata... Data in Stetina, 5 sept. 1664.
GEORGIE-STEFANO voevodli principele Moldaviei.
XI
Georgie-Stefano catra Fridericu-Vilelmg.
Pre-luminate si pre-putinte principe, domne mie pre-indurate.
FIINDU-CA aid, unele lucruri si vinula se venclii cu pretiii mai scumpa , si mai alesti
vine curatu si potrivitti temperamentului mea nici a se afia, void sa tramita pre aduceto-
rula acesteia in tinuturile serenitatii sale ducelul si principelul- electore de Sasonia , ca sa
cumpere cate-va vase de villa Nina in Gubina ori aiurea, precuma si alte lucruri necesariea
pentru intretinerea curtii mele... Ye roga, deci, sa bine-voiti a-1 di past odata pentru totu-
deauna... Stetinti, 10 octovre 1664.
XII
Georgie-Stefanu catrei Fridericti-Vilelmti.
DANDU-MI-SE acesta ocasiune catra serenitatea vostra, nu void nici pots sa lipsescu
devotamentului meti. Pentruca in tote cursula acestui esiliti de siepte ani , nicaiurea nu
gash atata bunetate, ca la serenitatea vOstra , si acesta 110. a o cere macaril si fara a o
merits catusi de pucinti. Ar trebui sa, Ur cu inima de fern sea de petit si o fiintia nefo-
lositOria a parnentului, dad asiti perde vre o data in vietia mea memoria atatora bunetati...
Stralucitulu clomnti baron si colonelu Alesandru Iuliti Torquata , amicula si cumnatula
nostru, va pute marturisi mai pre larga despre tote acestea, si ye va spune si starea in
care ne aflamu si care densulti o curaisce mai de demultti... Stetina, 14 decernvre 1664.
www.dacoromanica.ro
86 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
XIII
Des Mold. Abgeorcineten Memorial,
PRIMO. Ad Instantiam Celsissimi principis Moldaviae G. Stephani exarandae atque mit-
tendae sunt Literae ad principem Porcia, nomine Seim' Electoris, ratione depositi pignoris
anno 1662 die 5 Sept., Viennae in vico Iudaeorum apud Iudaeum Jacob. Frankel, ne scili-
cet tam preciosum pignus, eius valor 60 mille talerorum, unius mini termini, pro decem mil-
libus distrahatur, sed usque ad a. 1666, conservetur quod nisi intra hunt terminum redinia-
tur, liberum sit praedicto Iudaeo, illud distrahere vendere...
SECUNDO intercessionales ad Magi:trum Hambergense in causa nobilis viii Georgii
Brasitzky pro debito quinque mill. taleroum. ALEX. IULIUS TORQUATUS.
XIII
Memorialtda solzalui moldovianu.
ANTAJU. La cererea pre-innaltiatului principe alu Moldaviet Georgie-Stefanti, sa se scrim
in numele serenitatil sale pricipelui-electore, o carte catra principele Porcia, in obieptulu
amanetulul depoo in anulti 1662, 5 septemvre, in Viena, In Evreula lacovu Frankel, ca nu-
cumva unit amanetu atatu de pretiosa, (valorea sa e de 60 mil talert), pusu prc termini'
de unit anu, O. se vendia cu pretiu de 10 mil taleri ; ci sti, se dna pans la anulit 1666, er
data pan' la acestil termini' nu s'ar rescumperh, atunci numitula Evreti sa fia liberu a-lu
vinde...
ALU DOILEA. Sa se stria o carte intercesionale catra magistrula de Hamburg, in causa
nobilelui domnit Georgie Brasitzky, pentru datorIa de duct mil tale'''.
ALEX. IULIU TORQUATU.
XIV
LA 26 iuniit 1665, Georgie - Stefano tramite la electorele pre colonelulti Costantinit
Nacolowitz (Nacula) cu unit pre,senta. In eartea ce-i tramite, spune ca are de ganda sa
targa la regele Svediet
Cu inceputulti lunel augustti 1665, Georgie - Stefano se aflh in Svedia.
Unulu din Omenil curth lul Georgie-Stefanu era si Casparil Hidi. Dupa familia pare a
fi fosta Transilvana.
XV
Nos Stephanida Michalowa, Moldaviae princeps notum facinms omnibus et singulis quo-
rum interest, quod SerMU8 princeps et Dominus, Dominus Fridericus Wilhelmus (tot. tit.) ad
requisitionem et preces nostras mutuo nobis dederit mille octingenta Imperiales, quos hodierno
die in proba et secundum S. R. Imp. leges excusa moneta una vice exolutos accepimus et in
usum utilitatemque nostram convertimus, syucere optimaq .e fide promittentes, nos post uni-
us anni lapsum summam hanc Serti Suae Electorali absque ulla mora et fraude restituras, sin
XV
Not Stefan. Michailova, principe de Moldavia, Lentil cunoscutti prin adstal tuturora
si fia-caruia cui se cuvine, emit -serenitatea sa principele si domnulu Fridericit- \Thelma
(intrega titlulu) ni-a data cu imprumutare, la cererea si rugamintea nostra, una mie optti sute
imperiall, care suma o priimirama m usulfl si folosula nostril, in dioa de astadi , in nume-
ratoria, suma intrega si deodata, in molten bung, batuta conformu legiloru S. Imperiu Ro-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 87
vero ob inch ens forte impedimentum solutio post annum statim non fieret, spondemus legi-
timas et in Rom. Imperio terrisque Serenitatis Suae Electoralis consvetas usuras sortis huius
Nos soluturas, et in majorem insuper Serenitatis suae Electoralis securitatem crucem auream
adamantibus, uno grandiori viginti quatuor mediocribus et septuaginta duobus minoribus, uti
etiam quatuor smaragdis, oruatum pro vero et reali pignore supposuimus et in manus Se-
renitatis Suae Electoralis tradidimus, quae crux a nobis nec alio quoquam sub ullo prae-
textu a Serenitate Sua Electorali ejusque haeredibus alia ratione repetetur quam solutis ple-
nissime et sorte et usuris, si quae turn temporis earum debebuntur. Renunciamus itidem om-
nibus exceptionibus, privilegiis consvetudinibus, quae nobis in fraudem huius contractus pro-
missique nostri ulla ratione competere possent, iterum atque iterum spondentes, nihil prae-
ter veram et realem sortis et usurarum solutionem a vinculo huius contractus nos libera-
turum, absque dolo malo et fraude. In quarum fidem praesentes haste manu propria subscrip-
simus Sigilloque nostro firmavimus Dabantur Coloniae ad Spream die 23. Aug. 1665.
XVI
Diese recognition hat der Fiirst von
Moldan gegen wiederausantwortung des
Creutzes zuriickgestellt m. Dee. 1666.
W1R Friderich Wilhelm von Gottes Gnaden, Marggraff zu Brandenburg , des heiligen MUM-
schen Reichss Ertz Cammerer und Churftirst, in Preussen, zu Magdeburg, Jillich, Cleve, Berge,
Stettin, Pommern, der Cassuben und Wenden, auch in Schiesien, zu Crossen und Jagerndorft Her-
tzog, Burggraff zu Nurnberg, Furst zu Halberstadt, Minden und Cammin, Graff zu der Marck, und
Ravenssberg, Herr zu Ravenstein, auch der Lande Lawenburg und Mow. Uhrkunden und beken-
nen hiermit fiir Unss und Unssere Nachkominen , Nachdem Unss die Hochgeborne Dash,
ne, Unssere besonders liebe Freundinne , Fraw Stephanida Michalowa , Ffirstin zu Moldaw,
maid, promitendit sincerti si in bung credintia, ca in terminti de unit anti vomit intorce se-
renitatii sale acdsta suma fara intardiare si fara frau& Era ()idea din causa vreunei pe-
den inteniplatorie n'amti pute respunde acdsta datoria, ne obligtunti ca, vomit respunde in-
teresele capitalelui, legitime si usitate in imperiulti imam' si in tierile serenitatii sale. Si
sere si mai mare garantia a serenitatii sale, amit depusti si amu datti in manile serenitatii
sale, drepttt amanetti adeveratit si reale, o cruce de auru, infrtunusetiata cu diamante, si a-
nume cu unit diamantit mai mare, doue-dieci si patru de inijlocti, si siepte-dieci si cloud mai mid, si
patru smaragde; care cruce nici net nici ven-tine altulit nu o va putt cere innapol sub nici unit pre-
testa dela serenitatea sa nici dela unnaterii sei, de cat" numai respundiendu pre deplinu capitalulti
si interesele ce se voru cuvini atuuci. Mai incolo. ne lepedaniu de tote esceptiunile. privilegiele,
consvetudinile ce amu putt invoca in ven-ce chip in frauda acestui inscrisit si legatun. Pro-
mitendu drag din nod, ca nimicti alto nu ne pote deslega, fail fraud& si insielatiune, de le-
gatura acestei tocmeli, de clad numai adeverata si reala respundere a capitalelui si a inte-
reseloru. Pentru credintia amit subscristi acdsta cu mina "Astra, si amti intaritu cu sigi-
lulu nostru. Data in Colonia DATA Sprea, 23 augustil 1665.
Acdsta cruce, dupa o insemnare din archivii, o ha in pastrare principesa, sovia electorelui.
XVI.
Noi Fridericu-Vilelmu, din gratia lul Dumnedieti, marchione de Brandenburg, (intrega
titlulti) recunoscemii prin acdsta si marturisiniti pentru noi si pentru urmatorii nostri. Cumil
innaltti-nascuta principesa, pre-iubita nostril arnica, (Wilma Stefana Michailova, principesa de
Moldavia, ne fad' cunoscutti ca ar don sa puie amanetti o cruce matt" en unit diamantti
mare, cu doue-spre-diece mijlocii, cu alte dOue-spre-diece cevasi mai midi, si cu siepte -dieci
si (loud midi diamante, si cu patru smaragde, pentru o sunlit de una mie optil sute taleri
imperial', de care suma ar ave neaperata nevoid pentru trebuintiele sale, rugandune ca sa bine-
www.dacoromanica.ro
88 TESAURU OE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
zuvornehmen gegeben, wassgestalt Sie gesinnet were ein mit Einem Grossen, Zwolff Mittel-
messigen, Zwolff etwas Kleiner: und Zwey und Siebentzig Kleinen Diamanten, wie auch Vier
Schmaragden Versetztes Kretitz gegen ein stuck geldes von Eintausend Achthundert Reichs-
thaler, deren Sie zu Ihren Aussgaben ohntimbgiinglich von nOthen hette, zuverpfenden , Mit
instandiger bitte, wir geruheten Ihr diesse Summ geldes auf solches Kleinodt fitrzuschies-
sen, weil Sie dessfalss ein sonderbahres Vertrawen auf Unss gesetzet, und das Kretitz nicht
gem in andern als Unsern Minden sehen mOchte , Und Wir dan deroselben hierunter gern
willfahret und die begehrte Summ der Eintausend Achthundert Rthlr laut Direr Unss gege-
benen eigenhiindigen recognition , aussgezahlet ; Alss Versichern Wir besagte Ftirstinne in
Krafft diesses, dass, wenn Sie hiernegst ietzgedachte Summ innerhalb Jahresfrist Miss baar
wieder entrichten wird, Wir Ihr hind; .gen das Unss Versetzte Creutz trewlich wieder zuhan-
den lieffern, and Ihr solches Keiues weges fiirenthalten wollen , Solte aber die reluition in-
nerhalb Jahrsfrist nicht geschehen, solchen falss ist Sie schtildig von denen furgeschossenen
geldern hiernegst die gewohnliche interessen zuzahleu , nach deren wie auch des Capitals
entrichtung Sie iedesmahls des Cretitzes wieder ermitchtiget sein kan. Zu Uhrkund dessen
haben Wir diesses eigenhandig unterschrieben, und mit Unserm Cammer Insiegel bedrucken
lassen, So geschehen zu Coln an der Spree, am 23. Augusti Anno 1665.
FRIDERICH WILHELM Churfiirst
(L. S.)
XVII
Georg. Stephanus Friderieo Wilhelm°.
Serenissime ac Celsine Princeps Domine ac Fauto nobis colendme.
QUOD in referendis gratiis Serum° Cels"i Van pro innumeris ac ineffabilibus erga me be-
neficiis aliquanto tardior exstiterim, infitias quidem ire nequeo, omnis vero culpa in me re-
fundenda non est: Stockholmiae sex menses amplius vitam degendo tranduxi frustra ; post
voiniti a-I imprumuta acesta sums pre liingit acestil amanetti, pentrucd in nol ar ave o deo-
sebita incredere, si nu bucurosti ar vecle acesta cruce in manile altora afard de nol. Deci
nol ne invoirtunti intru acesta cu pldcere, si-1 numerarrimil ceruta, suing, de una mie opt
sute taleri imperiall, conformii earth de recunoscere cene-a data la mama, subscrisd de maim sa pro-
pria. Dreptii-care, asiguramii in puterea acesteia pre numita principesA , ca, indata ce va
intorce disa sums in terminu de una anti, .1 vomti restitui si not cu credintia crucea ama-
netata, Elea a o Inai retine sub nici una titlu. Era in casti de a nu respunde banil in ter-
mina de unu anu, va ti datorid a respunde interesele usitate dupa banii imprumutati; si va
pute veri-si-candu, dupa respunderea capitalelul si a intereseloru, a -si lua crucea er innapol.
Pentru credintia amd subscristi acesta cu indna nested propria, si anti intaritti cu sigiluld no-
stru. Data in Colonia langd Sprea, la 23 avgustO 1665.
FRIDERICU-VILELMU principe- eletore.
(L. S.)
XVII
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 89
reditum vero tam nodosa sum cruciatus podagra, ut medicorum etiam consilia tollere haesi-
taverint: Et quoniam etiam Secretarii nostri nobis valedixerunt , quippe qui eodem semper
temporis puncto, simulac mensis circumacta erat, salaria sua admodum desiderando efflagita-
bant, cum tamen ego ipsemet vana inanique tantum spe deter, verbisque mihi tantummodo,
hand vero re ipsa salaria mea persolvantur, Serenissimam igitur CelSnsm yam obnixe net non
submisse rogito, ne diuturnum id nostrum silentium male interpretetur, neve propter id ipsum
nobis succenseat. Caeterum Sermae CelSitni Vac prolixas condiguasque humillime gratias ago
sua pro largissima erga nos beneficentia, gum ipsa tori mei sociae , singulari propensoque
admodum in nos adfectu, luculenter demonstrauit. Attarnen inter innumerabilia ilia beneficia,
quae Serum Celsde Va usque adhuc in nos clementer contulit, minimum sane non est de mu-
tuis scilicet pecuniis, quas Serma Cels" Va tamquam Patronus noster hocce in Exilio nostro
omnium benignissimus, largiter exhibuit: Illas tamen adspirante et auxiliante Deo, si aliquo
tantum modo eas colligere valeam, quam citissime Sin" Celn18 Vas repraesentare officiose alla-
borabo, id unicum solummodo enixe rogans, ne S. C. Va nobis indicare dignetur, quonam illas
mittere debeamus, ac unde oppignoratam nostram crucem recuperare possimus. Quod si vero
vires mihi defuerint, petunias illas ad destinatum tempus mittere, tune ita prout se se S.
Celni Vaa consors nostra literis suis obligando obstrinxit, manebit pignus cum suis usuris. Prae-
terea vero adamantem possidemus praetiosissimum quern Sermae Celn' vac dignitati omnino con-
gruum esse ducimus, ideoque si Serma Celde Va praetiossimam illam gemmam expetit, ipsam
Smae Celdmie Van usum praesto fore pollicemur. Licet earn multi antea affectarint principes,
quam tamen neunquam, florid= scilicet in tarn miseranda necessitate impulsus, divendere de-
crevi ; jam vero quia Viennae nostra periclitantur pignora, vendere cogor. Si igitur Serum
Celde Va vult, ut pretiosum ilium lapidem ad Eam adportem, utque una S. C. Van prolixio-
res praesens gratias agere queam, omnino sum paratissimus. Praeterea vero adhuc Sulam Celneni
yam indesinenter oro, ut me servum suum, in bona semper memoria conservare dignetur, ni
enim Smae Cnia Vas dementia superfuisset mihi, qua adhuc bene sum fruitus variis in uecessi-
podagra atate de nodosa incate medicii nu scia ce sa mai dice; si fiinde-ca ne parasira, si
secretaril, caril 'si cerea cu staruintia salariele, regulate la finele fiesi-caret luni, pre cande
ee insumi traesce numal cu sperantia desierta, promitendumise numai cu vorba, or in fapta
nerespundiendumise salariele mele. Pentru aceea ye rugama cu de a dinsule si cu supu-
nere, ca sa nu luati in intielesti ree indelungata nostra tacere, si SA nu ye superati pre not
pentru acesta. Dealtminterea, ye roge cu umilintia, se priirniti cuviinciesa multiamite pen-
tru binefacerea cea mare ce ati aretate Cara soda mea, cu o bung-vointia atatil de inve-
derata si deosebita. Intre nenumeratele binefacerl ale serenitatii yostre , de buns soma nu e
cea mai mice, imprumutule ce ati binevoitti a ne face, pre-luminata vostra innaltime, ca edit
mai binefacetoriti patrone ce avemu in aceste esilie ale nostru. Acesti bani, de voiu fi nu-
mai in stare cu ajutoriule lui Dumnedieti, voie cerch dupe datoria a-I intOrce eau mai cu-
rendti ; ruganduve numal sa binevoiti a ne spune, unde sa tramitemd banii, si de unde pu-
temti capeta drag inderete crucea nostra cea amanetata. Er deca nu mi-ar fi prin putintia,
a tramite banii pre dioa determinate, atuncl , asia precumil s'a obligate socia 'rostra prin
scrisoria sa, va remane crucea la serenitatea vostra, si vomit respunde interesele. Mara de
acesta, mai aveme unit diamantti forte pretiose, si pre-asemenate demnitatii innaltenei ve-
stre ; dad doriti acesta pre-scumpa petra, promiteme d va fi la dispositiunea si usula se-
renitatil vOstre. Multi principi ae dorite sa aiba acesta petra, cram insa pre-decise a nu o
vinde, ca-ci nu cram ince impinse de atata necesitate si miserie ; acumtl insa, fiincle in pe-
riclu sculele nostre din Viena, me vediti constrinse a o vinde. Ded, dad volt' sereni-
tatea vostra, eft asiii fi pre-gata, sa vi o aducu sa vedeti acesta pretiose pare, si tote de
odata sa ye face multiamitele mele in persona. Ve mai rogil incA fare incetare, ca sa bine-
voiti serenitatea vostra a pasta, in buns aducere a minte pre servulii vostru, ca-ci (WA puma
remanea gratia serenitatei vostre, de care m'am folosite destule de bine in deosebitele mele ne-
vol, miar fi lipsittt pane si ruijlocele vietiel in aceste parti. Cu drepta cuvente dar rugama
12
www.dacoromanica.ro
90 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
tatibus meis, omnino hisce in partibus haud sustentationis media habuissem. Merito ergo
Deum ter Opt. Max. ardentissimis precamur precibus, ut quae dona largiter usque adhuc
Sermae Ce1d V" exhibuit, servare, tueri et augere dignetur, ipsamque sospitem semper ac
incolumem conservans, continuis tropaeis adversus inimicos omnes splendide triumphantem
efficiat. Meque sciat quod sim ac perseverem. Smae Celnis Vae Obsequentissimus servus
Datum Stetini 23 Iunij A° 1666. GEQRGIUS STEPHANUS Princeps Mold.
XVIII
Fridericus Wilhelmus ad G. Stephanum.
Illustrissime Princeps Amice plurimum colende.
NON est quod Illustrissima Dominatio Vestra de gratia, pro qualibuscunque benefi-
ciis nostris ipsi exhibitis, nobis referenda, sit anxia vel sollicita, Dolemus potius vicem Eius,
et iniquae sortis injurias, animitus voventes, ut Deus pro immensa bonitate sua omnibus, qui-
bus hucusque conflictatur malts et incommodis, mederi gratiose dignetur.
Reluitionem oppignoratae crucis quod attinet, cum intra trimestre spatium bono cum
Deo Berolinnm redire constituerimus, poterit illa tune ibidem commodissime fieri, ubi quoque
simulatque adamantem ilium, de quo scribit, viderimus, et de pretio certiores facti fuerimus,
mentem nostram explicabimus. De caetero Illustrissimam Dominationem Vestram Divinae
comendamus prgtectioni. Dab. Cliviae d. A Iulii 1666.
XIX
Serenissime Elector, Domine ac Fautor gratiosissime.
PERGRATAE Serenitatis Vestrae literae praeterlapso sunt mense mihi insinuatae, ex qui-
bus singularem eius erga me affect= pluribus intellexi : Quapropter Serenitati Vestrae per-
petuas ago gratias, quod me servum addictissimum hucusque benigno eius favore et patro-
cu ferbinti rugatiuni pre pre-bunula si marele Dumnedieti, ca bunurile cu care v'a daruita pa-
ns acumti cu mans larga , sa binevoidsca a vi le pastra, apera si immulti , sa ye tins sane-
tosti de a pururea si fericita, stralucita si invingetoria tota-deauna asupra tuturoril inimicilora.
Stetinti 23 inniti 1666. Alti serenitatei v6stre pre-supusti servti
GEORGIE-STEFANU voevodil.
XVIII.
F,'idericii-Vilelmii ceitrei Georgie-Stefano.
Pre-luminate principe, multa onorate amice.
Nu trebue sa ye ingrijati luminarea vostra, pentru multiamita ce ni s'ar cuveni din ca-
usa micelora n6stre binefaceri. Ci ne dare de nedreptatea sortei, si ye dorima din inima,
ca Dumnedieti, dupa nemesurata sa bunetate, sa binevoiesca cu indurare a vindeca tote re-
lele si neplacerile cu care ye luptati.
In cata pentru rescumporarea cruces, de Ora ce suntema decisI a ne intorce in ft-el
luni la Berlina, cu ajutoriulti Domnului: acesta se va pute face acolosi, unde ne voma es-
plica apol totti-odata si in privirea acelui diamanta despre care ne scrieti, indata ce-lii vomit
vede si-I vomit afla protiulti. Recomendanduve protectiunei divine. Clivia A iuliti 1666.
XIX.
Pre-luminate electore, dOmne si patrOne pre-indurate.
IN luna trecuta am priimita pre-scumpa scrisOria a serenitatiI vOstre, din care am in-
tielesa deosebita vOstra bunh'-vointia catra mine. Pentru care ye aducti multia,mita, perpe-
tua, ca m'at1 gasitti demu pana, acuma de favorea si patrociniula vostru, pre mine pre-su-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINII 91
cinio dignurn judicaverit. Caeterum posteaquam fama diuturnum Serenitatis Vestrae adventum
sum edoctus, consentaneum duxi hisce humillimis literis meis met Ipsi praestare obsequia.
Praeterea quoque haec de Adamante officiose nunciare volui, quod ipsum quidem Serenitati
Vestrae, prae caeteris omnibus, lubentissime divendere velim, prout antea etiam scripsi; ve-
rum necessitate admodum urgente, si variis impedimentis negotiisque Serenitatis Vestrae
longius retardetur adventus, quod mihi nolenti allaborandum sit de venditione eiusdem in main
imminentibus Sacratissimae Caesae Maiestatis nuptiis : Faxit tamen Deus ter Opt. Max., ut
quantocyus praesens Serenitati Vestrae pro innumeris Eiusdem erga me beneficiis condignas
habere Gratias queam. Quod mearum rerum attinet statum, fateor me nunquam adhuc vixisse
in tam miserando, et adeo a sorte iniqua aggravate), partim quod de multis heic milli pro-
missis pauca vel potius nihil obtineam, partiin quod infesto affligar morbo. Proinde Sereni-
tatem Vestram, patronum semper mihi benignissimum, supplex oro, ut pro nunc etiam fru-
mento aliquo subvenire mihi dignetur ad sublevationem durissimi exilii mei, quo me decursis
jam aliquot annis uberrime impertivit : De me enim actum plane fuisset, eritque , ni innata
Serenitatis Vestrae liberalitas erga me effulgeat. Quod reliquum est, clivinum numen animitus
oro, quatenus Ipsam quam diutissime incolumem conservet, omnique felicitate prosperet, per-
severaturus Serenitati Vestrae Servus Obsequentissimus
GEORGIUS STEPLIANUS Princeps Moldaviae.
XX
Fridericus Wilhelmus G. Stephano.
Illustrissime Princeps, Amice plurimum colende.
NON parum Nos afficit cum morbus, turn iniqua sors aliaque tarn diuturna, quibuscum
Illustrissima Dominatio Vestra hucusque conflictari cogitur , incommoda : Nos uti, quantum
pro ratione temporum licuit, Eidem lubentes subvenimus, ita et post nostrum in Marchiam
pusuld vostru servo. Dar de era ce am aflatti din faima ca venirea serenitatii vostre are
sa fie mai tarditi, am &an de cuviintia a ve aduce prin acesta inchinatiunile mole. Afar&
de acesta , in cad pentru diamantu , am vrutti sh ye incunoscintiezti , ca asia fi doritti
din tot& inima sa-la vendu serenitatii vostre, mai bucurosti decAttt veri-cui altuia, asia pre-
cumii ve scrisesem si mai nainte ; dar dad, venirea serenitatei vostre ar intardia mai multii
din causa deosebitelorti pedeci si trebi, eti , impinsti de necesitate forte urginte , \mitt fi co-
strinsti sa incercii vendiarea lui cu ocasiunea nuntei cei apropiate a maiestatei sale impe-
ratesci. SA dea hid pre-bunulu si marele Dumnedieu, ca cad mai curenda sa ye potti mul-
tiami in persona dupe cuviintia pentru nenumeratele vostre binefaceri. Ce se tine de sta-
res lucrurilorti mele, calla sa marturisescu ca nisi odata n'am vietiuitti intr'o stare mai demna
de tanguitti, si apesatti de o glad mai nedrepta, parte eh din cele multe ce mi se promi-
sera pucinti sett mai bine nimid nu obtinti, parte ca, suferti de o bola forte grea. Dreptti-
care, rogti pre serenitatea \rostra, patronulti meu de a pururea binefacetorin, ca sa binevoiti
a-mi usiura si acumti greutatea, esiliului meu, ajutorandume cu pucine bucate, asia precumil
cu mans large me impartesirati de sunt acumti cats -va ani trecuti. Ca-ci intru adeverii e-
ram si asia fi pierdutti, fart liberalitatea cea innascuta a serenitatei vostre. Remane ca sa
rogit cerulti O. ye tint dal mai indelungatti intru tea fericirea.
Ala serenitatei vostre pre-supusti servo GEORGIE- STEFANU voevodci.
xx
ccitrci Georgie-Stefanie.
Pre-luminate principe, multi onorate amice.
Nu mint' ne -au intristatu, atatti bola catu si sorta nedrepta si alto atatO de indelun-
gate rele cu care ye luptati inca luminarea \rostra. In alit pentru noi, asia precumii pant
acumA, precatti a fostti prin putintia dupa impregiurari, cu placere v'am ajutoratO: de ase-
www.dacoromanica.ro
92 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
adventum, propediem bono cum Deo futurum, certam frumenti, quod petiit, quantitatem, II-
lustrissimae Dominationi Vestrae dari curabimus, liberum interea Eidem permittentes, si Vien-
nae Adamantem divendere voluerit; quam de caetero divinae protectioni commendamus. Da-
bantur Cliviae die 1-2ff Oct. 1666.
XXI
Herr Oberpraesident Freyherr von Schwerin an den Charliirsten, in Kopeinich.
Durchlauchtigster Churftirst gnadigster herr.
Ew. Churf first. Durchl. gnadigste meinung , dass der Furst von der Moldav aufm
Schlosse logirt werden solle, babe ich vom Barbier Philippen unterthanigst vernommen. Muss
aber darauf E. F. Durchlaucht unterthanigst berichten , dass Sie den gesambten Batten
allezeit in Instructione gegeben , in dero Abwesenheit Niemanden von Ftirstlichen Personen,
Ja auch keine Reichsfiirsten aufm Schlosse zu logiren , Und wird sichs also meines unter-
thanigsten erachtens nicht woll schicken, diesen Ftirsten herauf zu nehmen. Es seind auch
noch mehr Ursachen, warumb es nicht woll geschehen kOnne , die E. Cf. Durchlaucht ich
hernach unterthanigst berichten werde. Wenn E. Cf. Durchlaucht mir nicht ferner andern
gnadigsten Befehl werden lassen will ich ihn mit dero erlaubniss in der Stadt logiren und trac-
tiren lassen und kan er bey E. Cf. Durchlaucht anwesenheit iedesmahl herauf geholet wer-
den. Stelle alles zu E Cf. Durchlaucht gnadigsten Beliehen. Coln an der Spree, den 29 No-
vemb. 1666.
XXII
Berlin, am 4. Decembris 1666.
ANFANCIUCH bedancketen sich Ihre Fiirstliche Gnaden Herr Georg Stepbani Furst zur
Moldau gegen S° Churf. Durchlaucht etc., vor die guadige Audientz , und bissherige erzeig-
te wolthaten, welche der Allerhdcbste vergelten wolle.
minea vomit purta de grige, si dupti ce preste pucinti ne vomit intorce cu ajutoriulti lui Dum-
nediett, ca sa vi se dea o anumita catime de bucate ce ati ceruta luminarea \rostra. Dealtmin-
terea, remane la luminarea vostra, sa vindeti, data voiti, diamantuld in Viena. Recomen-
danduve protectiunei divine. Clivia A octovre 1666.
XXI
Presiedintele baronii de Schwerin, ccitrei principele-electore, in Kopeinick.
Pre-luminate principe-electore, pre-indurate domne.
PRE-INDURATA ordine a serenitatii vostre, ca principele de Moldavia sa fia priimitti in
castelti, cu supunere o-am aflatti dela Filipti Barbier. Cauta insa sa faca cunoscutu sereni-
tatei vostre cu tota supunerea, cumti serenitatea \rostra ati data tote-deauna instructiune tu-
turorti consiliarilorti, ca, in nefiintia \rostra', de facia, nici unit principe, nici macarti principl
imperials, sa nu se priimesca in castelti; prin urmare, dupa plecata 'Astra parere nu s'ar
pre potrivi ca pre acestu principe sa -lit priimima al. Mai sunt apol si alte multe cuvinte
pentru care math nu s'ar pute face, care mai in urma cu tots supunerea le voia face cu-
noscute serenitatei vostre. Deci, data nu-mi yeti tramite alts gratiosa ordine, ed, cu voia
serenitatil vostre, am sa -la asiediu si sä-la tratezt1 in orasiti, era dupa venirea serenitatei
vostre, va pute fi poftitti in suss veil-si-candil. Remane insa totuld la gratiosa vointia a se-
renitatei vostre. Colonia langa Spea, 29 nouemvre 1666.
XXII
Berling, 4 decemvre 1666.
MAC Wain, multiand gratia sa domnulti Georgie-Stefanti, principele Moldaviel, sereni-
tatii sale principelui-electore, pentru gratiosa audiintia, si pentru binefacerile de pan' acumti,
care Dumnedieu sa le resplatescii.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 93
1. Erwehnten dabey, dass Sr. Churf. Durchlaucht sonst wissend were, dass Ihre Fiirstl.
Gnaden zu Wien bey einem Juden , Jacob Frankel' einige Kleynodien; welche vor 10000
Rthlr. versezet, davon auch die Interessen biss verwichenen Septembris abgetragen seyn, ste-
hen haben; Dieselben Kleynodien wolten Ihre Fiirstl. Gnaden nunmehr verkauffen, weill sie
dieselben nicht langer halten konnen, Sondern zu Ihrem unterhalt looss schlagen miissen.
Weill Sie aber selbst desshalb nicht reisen, auch keinen Schicken konnen, So bitten Sie de-
miithig, Se Churf. Durchlaucht wolten Ihro die gnade erweisen , und lhrem Residenten zu
Wien befehl geben, dass er solche verkauffen wolle , Jedoch dergestalt , alss wan dieselbe
Kleynodien Sr. Churf. Durchlaucht von Ihr Fiirstl. Gnaden schon 'angst uber]assen weren,
und Solche Sr. Churf. Durchlaucht eigenthamlich zugehoreten.
2. Sr. Churf. Durchlaucht were Direr Fiirstl. Gnaden miserabler Zustand genugsam be-
kant, worinnen Sie so lange Zeit , zu Stettin unter der KiMigl. Mayst. zu Schweden pro-
tection gelebet, die Ihro zwar Jahrlich 2000 Thin zum unterhalt versprochen, auch anfang-
lich die ersten Jahre erlegen, Numehr aber in zweyen Jahren nichts reichen lassen.
Und hetten Sie Sr. Churf. Durchlaucht hohe gnade zuriihmen, dass Sie Ihr die hififfli-
che handt offters gebohten, und nicht trostloss gelassen. Weill nun am frembden orte vor
einen bahren pfennig zu leben sehr schwer fait, Alss haben Sie Se Churf. Durchlaucht de-
miithig bitten wollen, Sie geruhen Ihro, in dero Landen alhier ein Ambt arendsweise, gleich
andern arendatoren, zutiberlassen, damit Sie also bey Ihrem alter und schwacheiten , Ihren
unterhalt umb etwas geringer suchen und erlangen mogen. Der Ktinig in Schweden, hette zwar
versprochen, Ihro ein gutt einzuretimen, man hat aber biss izo nichts erlangen konnen, Ist
auch keine hoffnung darzu.
3. So ist auch Sr. Churf. Durchlaucht in gnaden erinnerlich , dass bey deroselben ein
Kreytz mit Edelsteinen vor 1800 Thlr versezet ist, Weill sich nun Kauffietithe finden, die
solches Kreytz kauffen wollen , So schlagen Ihre Fiirstl; Gnaden vor, dass, wan Sr Churf.
Durchlaucht beliebete, wie dan Ihre Fiirstl. Gnaden darumb demtithig bitten, einen Demant,
1. ApoI mentions, ca, precumil scitl serenitatea vostra, gratia sa principele are depuse
amaneta nisce scule in Viena la una Evrea Iacoba Frankel, pentru 10 mit taleri impe-
riall, din care amanetti ati de a se scote si interesele pans la trecuta lung septemvre. A-
celesi scule gratia sa principele vre acuma sa le vendia, fiindti nevoita sa faca acesta pen-
tru trebuintiele subsistintiel sale. Dar flindti-ca nu Foote sa caletoresca insusi pentru acesta,
nicl nu are pre tine sa tramita, pentru aceea ye alga cu supunere, sa -1 facetl serenitatea
vostra gratia de a da ordine resiedintelul vostru din Viena, ca sa le vendia, asia insa, ca-si-
cuma acele scule gratia sa principele de multil le-ar fi trecutti catra: serenitatea vostra, si
ca-si-cumit arti fi proprietate a serenitatii vostre.
2. Ca serenitatea vostra cunosceti de ajunsti miserabila stare in care traesce gratia sa
principele de atatti timpa in Stetinti sub protectiunea maiestatil sale regelul Svediei, care,
de si i-a promisti o ajutorintia de 2000 taleri pre anti, cariT la inceputti in anil eel d'antaiii
i-a si priimitti, er acumti de doi ani nu-I mai priimesce.
Si ca nu are decatil a se laud's de gratia serenitatil vostre, ca l'ati ajutatti mai adesti
si nu l'atl lasatii faca mangaiare. Fiindti deci ca in strainotate vine forte cu grew a teal numal din
banl gata, se rota cu supunere de serenitatea vostra, sa bine-voiti a-I da aid in tiers unit
domenia in arenda, intocmai ca si la alti arendatorl, pentruca astfeliti acumti la betranetiele
si slabitiunile sale, sa se pots sustine cevasi mai usiora si sa pita castiga ceva. Adeverata
ca regele Svediei i-ar fi promise de a-I da o mosia in arenda, dar pans acumti n'a pututti
capeta nimicti, nici ca este vre o sperantia de a mai capeta.
3. Ca,, de aseminea, yeti binevol serenitatea \rostra a ye aduce aminte, ca, se .afla la
serenitatea vostra o cruce cu pietre scumpe, amanetata pentru 1800 taleri. Decl, fimda-ca
acumti se afla negutiatorl caril aru dor' sa cumpere acesta cruce, gratia sa principele pro-
pune ca, data ar fi cu placerea serenitatil vostre, pentru care gratia sa principele cu supu-
nere ye rega, de a cumpera acumti unit diamantti care cumpanesce 111 carate, si care dealt-
www.dacoromanica.ro
94 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU In
welcher 11% Karat wiegt, und sonst 7000 Rthlr wehrt aestimiret worden, Izo vor 5000
Rthlr an sich zu nehmen, Ihre Furstl. Gnaden denselben Sr. Churf. Durchlaucht gem fiber-
lassen wolten, Davon konten die Interesse von den vorgeschossenen 1800 Rthlr. einbehal-
ten, auch die Arende von dem verhoffenden Ambte decurtiret werden.
XXIII
Wir Georgius Stephan Ftirst zu der Moldaw etc.
VHRHUNDEN mit dieser Vnserer Quitans, wie das wir von Ihrer Churfiirstlichen Durch-
laucht zu Brandenburg, Unser versetztes Creutz, nach Erlegung der achtzehnhundert Rthlr,
so wir von Seiner Cf. Durchlaucht zu Vnserm Nutzen angewendet , ohne schaden und vn-
verletzt empfangen haben. Die Interesse aber von Seiner Cf. Durchlaucht geschenckt be-
kommen, diese oben bemelte achtzehen hundert Rthlr, haben wir erleget von den vier tau-
send Rthlr. so wir vor den deamant bekommen haben, haben auch gegen zuruckgebung Ih-
rer Cf. Durchlaucht Versicherung Vnser Obligation wieder zu uus genohmen. Solches zu
mehrer Versicherung haben wir selbst subscribiren, und Vnserm Insigel bekraftigen wollen,
so geschehen Coln an der Spree den 7. Decembris Anno 1666.
rEopriE qiE4)AN fioEgoA. (L. S.)
XXIV
SEINE Churftirstliche Durchlaucht befehlen hiermit gnadigst, dero Proviant Co-
missario zu Ciistrin, Jobst Langen, dass er dem Herrn Georg Stephan, Fiirsten in der Mol-
day zwanzig Wiespel Roggen, aus dem Magazin hierauf und gegen hochgedachtes Fiirsten
Quittung, liefern und abfolgen lassen solle. Signatum Coln an der Spree, den 7. Decem-
bris Anno 1666.
minterea este pretiuita in valore de 7000 taleri, gratia sa principele bucurosti l'ar trece CA-
tra serenitatea vostrA pentru 5000 taleri. Din acesti bani s'arti pute opri atatti interesele
pentru cel 1800 taleri imprumutati, catu si arenda pentru domeniulti ce sperA a i se incuviintia.
XXIII
Noi Georgie-Stefanti, principe ale Moldaviel etc.
ADEVERIMU prin acesta quitantiA, cumti nol, dupa ce amu respunsii serenitAtil sale prin-
cipelui-electore de Brandeburg, suma de una mie optit sute taleri ce-i imprumutasemu in
folosulil nostru dela serenitatea sa, amti priimitu &Asi innapol crucea nostia cea ama-
netatA, intrega si nevetemath'. Interesele ni le-a ertatil serenitatea sa. Era mai susti disa
suma de una mie optil sute taleri o-am respunsti din acele patru mil taleri ce le-am
capetatil pentru diamantil. Si restituindti cartea asiguratoria a serenitatil sale, amti priimitu
si nol inderetti obligatiunea nostra. Spre mai multa incredintiare anti subscristi acesta nol
insine, si o-amti intaritit cu sigilulti nostru. Data in Colonia laugh' Sprea, 7 decemvre 1666.
GEORGIE-STEFANU voevoda. (L. S.)
Obligatiunea e tiparita la No XV, dr cartea asignratdria a electerelui, 1a N° XVI.
In eats pentru sigilula lui Georgie-Stefanil, sa insemnamil cA represinta capulii de bouril, cu o stea de o
parte a gurel, si o semiluna, de cealalta parte; o alta stea intre come ; de asupra capului o corona, si de asu-
pra cordnei anal 16+60; Or in circonferentia, nrmatoria inscriptinne ; GREGOR1US. STEPHAN. PRINCEPS. MOLDAVIX.
en litere majuscule. Una alta sigila mai mica porta urmatdriele patru litere : G. S. P. M. si nici o circon-
scriptiune.
XXIV
Serenitatea sa principele-electore, dA prin acesta, ordine gratiosa, comisariului see de
proviantu in Custrinti, Iob Langen, ca sa elibere domnului Georgie-Stefanti , principerui de
Moldavia, 20 m6suri de secara din magazine, pre tanga quitantiA din partea sust-numitu-
lui principe. Colonia langA Sprea, 7 decemvre 1666.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 95
XXV
Durchlauchtigster... Churftirst...
...WERDEN sich E. Cf. Durchlaucht allergnadigst erinnern, wie wir das Gliick gehabt, E. Durch-
laucht aufzuwarten, dass wir unterthanigst gebeten, uns ein Ambt zu tiberlassen, vor billige
Pension, uns damahls auch ein gnadigst Antwort geworden haben derohalber uns erkaluat E.
Cf. Durchlaucht zu Offterm ersuchen, wie denn jetzo' in sonderheit durch unseren Bedienten.. .
demilthigst bittend, Uns dock die drosse Grind zu erweisen, weilen wir von den beyden Amtern
als Hartzig und Satzig ersehen, da wir unser muhsames Leben und Elend desto geftigelicher und
ruhesamer fiihren kennen, weilen wir hier nicht haben da wir bleiben konnen, auch jetzo die
zeit herannahet, da man wieder etwas zu dem Frahjahr in das Erdreich bringen konte, and
etwas anfangen mogte. Was nun E. Cf: Durchlaucht aus dehro gnad und Otte uns werden
zulassen wollen, wollen wir uns in Unterthanigkeit bequemen, entweder dass wir selber kommen,
oder jemandt wegen der Pension zu accordiren , da vor wir dem verbleiben nach unserm
Vermogen E. Cf. Durchlaucht jederzeit in allem dem zu gehorsamen , was sie uns befehlen
werden, bitten nor nochmahlen Uns ein gut resolution zu ertheilen. Stettin 2. Februarii 1667.
Vnterwillig und Gehorsamster Diener
FEwpriE 41E4an RoEu4.
XXVI
Friedrich Wilhelm dem Georg Stephan.
VNSERN etc. E. Ld. Schreiben ist Uns durch dehro anhero gefertigten Bedienten wohl
iiberbracht worden Vnd bedanken wir Uns fiir die darinnen geschehene Erktindigung
unseres zustandes, far welchen wir dem annoch zu danken haben. Betreffend
dero desiderium wegen der Pension der Ambter Wartzig und Satzig, so seind wir zwar wil-
lig Ew. Lbd. in dero Weil wir aber fast nicht smehr gemeinet sein unser Ambter zur Arren-
de auszuthuen, auch in sonderheit bey den benandten Ambtern Wartzig und Satzig verschie-
XXV
Pre-luminate Principe-electore.
binevol cu indurare a ye aduce a minte , cuma , cu ocasiunea visitel ce avid
norocirea de a ve face, rugasemu cu tots supunerea pre serenitatea \rostra, de a ne da, unit
domeniti in arena., pre Maga o cuviinciesa pensiune, si ea atunci ful norocitti de unit gra-
tiosa respunsti... Mi-am luatu, deci, voia de a ye rugh mai a dese ori pentru acesta , si a-
nume acuma, prin acesta servitora aid nOstru, cu supunere ye rugama, sa ne faceti acesta
mare gratia, ca-ci in aceste chine domenie, Hartzig si Satzig, amu pute sa ducemt cevasi
mai liniscita necajita si misera nostra vietia, era aid n'avemii unde sa stamti, apol acumil
se apropia si timpula semenaturilorii de primavara canda anat pute sa ne apucama si nol
de ceva. Aceea ce veti binevol a decide dupa gratia si bunetatea serenitatii vostre, vomit
priiml cu supunere, soli mergenda nol insine in persona, seta' tramitienda pre cineva, pentru
determinarea pensiunei. Remainda cu de a pururea supunere intru tote ce ne yeti poronci,
si repetindune rugamintea pentru o buna resolutiune. Stetinti, 2 fevruaria 1667.
pre-supusil si ascultatoriti servii GEORGIE-STEFANU voevoclii.
XXVI
Fridericd-Vilelmd cdtrd Georgie-Stefano.
SALUTAREA nOstra etc. Amu priimitd scrisoria dilectiunei vostre ce ne-ati tramisa prin
servitorula vostru, si ye multiamima ca ne intrebati de starea sanetatii nostre, pentru care
pana acumil, nu putema decata sa multiaminia celui pre-innaltit. In ceea ce privesce do-
rintia dilectiunei vestre, de a lila in arenda domeniele Wartzig si Satzig, nol anau ave Vita
buna-vointia de a implini cererea dilectiunei vostre; fiinda insa di nu mai avemt de gandii
de a da in arenda domeniele nostre , si cu deosebire in privirea demenielorit Wartzig si
www.dacoromanica.ro
96 TES/WRIT DE MONUMENTE ISTORICE TOMU IIl
dene Bedencken vorfallen , sonderlich weil Sie auf den Grentzen liegen und Wildt bahnen
sind, Als konnen wir deroselben ansuchen hierunter far diess mahl nicht willfahren. Gleich
wir hoffen E. Lbd. werden dieses in Unguttem nicht aufnehmen, auch dafar halten dass Sie
bey Stettin und dort in der Nahe wohl besser und fuglicher Gelegenheit zu Ihrem Zweck
zu gelangen finden werden. Also verbleiben wir deroselben mit allem freundlichen Willen
wohl zugethan. Cain an der Spree den 8. Februarii 1667.
XXVII
Idem ad eundem.
UNSERN etc. Hochgeborner Fiirst, besonders lieber Freundt. Wir haben E. Liebden
freundliches Schreiben vom 2 Februarii empfangen , und daraus ersehen was Ihr desideri-
urn wegen der beyden Ambter Gartzig und Satzig sey, Ob wir nun gerne E. Liebden in
Ihrem suchen fugen wolten, so kann jedoch daher nicht sein , Well das eine Ambt an der
Grentze liegt, und das Andere Wir zu Unserm Jagdhause wegen der daselbst gelegenen Wild-
bahnen zu gebrauchen pflegen, hoffen also, E Lbd werden es nicht vor ungut aufnehmen,
dero wir sonst zu freundlichen Willen zugethan verbleiben. Cain den 9. Februarii 1667.
XXVIII
Serenissime ac Potentissime Princeps Elector Domine Domine mihi Clementissime.
SINE ullis meis (fateor) merit's, ex innata duntaxat ad clementiam promptitudine, ac-
cisam sortem meam, in quam Turcarum me detrusit tyrannis, saepe numero Electoralis V ia
Sertas, cleinenter juvit, mediaque ad vitae sustentationem necessaria, singulis annis intra tri-
ennium suppeditari et elargiri jussit, sine quibus statum meum, vel mediocriter tueri, mi-
nime potuissem. Quamobrem nisi ignara pudoris necessitas impelleret, et grata clementiae
Electoralis Vestrae Serenitatis recordatio auimaret, sane, hoc libello supplici, in conspectu ejus
Satzig, mai sunt si alte consideratiuni, fiinda aceleasi la margine : astfeliii de o camdata nu
putemil implini cererea dilectiunel vostre. Speranda insa ca dilectiunea vostra nu yeti Ina
acesta in nume de rea, si crediendu ea la Stetina si in vecinetate ath pute gasi ocasiune
cu multa mai buns spre acesta scope. Suntema al dilectiunel vostre cu amicabile buna-
vointia. Colonia langa Sprea, 8 fevruaria 1667.
XXVII
Fridericii-Vilelm4 edtrei Georgie-Stefanie.
, Salutarea nastra. Inualtii-nascute principe, pre-multa iubite amice. Amii priimita a-
micabila scrisoria a dilectiunel vostre dela 2 fevruariii, si amu vediutt dorintia ce aveti in
privirea domenielora Wartzig si Satzig. De-si ama aye Vita placerea de a face pre voia
dilectiunel vostre, acesta insa nu se pote, fiinda acele domenie la margine, si fiinda-ca acolo
este locula nostru de venatoria. Speramil ca nu ne yeti lua acesta in nume de rea, si re-
manemil cu amicabile buns-vointia. Colonia, 9 fevruaria 1667.
Scrisoria de a supra, precumil si acdsta, sunt copiate din conceptele originale; se pare insa a acesta
din urnia se espedi.
XXVIII
Pre-luminate si pre-putinte principe-electore, dOmne pre-indurate.
FARA de nici unit merita din partemi, o marturisescii, ci numai din innascuta \rostra
bunetate, m'ati ajutata a dese oil, de canal. me asupresce sortf, nedrepta in care me arunca
tirania Turcilora, si in curse de trel and de dile miati data mijlocele necesarie spre susti-
nerea vietiel, fara de care cram de parte de a me pute sustine dupa, conditiunea starch mele.
Dreptu -care, dad nu m'ar impinge necesitatea care nu scie de rusine, si nu m'ar incura-
gia memoria bunetatif serenitatel vostre, dieu, n'asia cuteza, sa me presinta cu acesta ru-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULII DIN BERLINtr 97
Serenissimo comparere neutiquam auderem. Sed quia fere, omnia quae habui, vel consumsi ;
vel in pignore sub aere alieno passim latent, quae nisi fortuna rebus meis meliorem induat
faciem, vix unquam propriis viribus redimere potero : destitutus itaque et omnibus vivendi
subsidiis exhaustus, in hac quam duco vitam satis miseram cogor. Electoralis Vestrae Se-
renitatis clementiam implorare. Pecuniam non peto, sed ex frugibus, et its quae ad cibum
et potum, Divina benedictio in Electoralis Vestrae Serenitatis Dominiis abunde prospexit,
supplico humillime ac servo suo clementer succurrere dignetur. Faciat El. Vestra Stas rem
ut Christianae compassioni congruam ita omnigena Dei benedictione remunerandam; Quae
ut super Elect. Vestram Sttcm Ejusque Domum Augustissimam semper floreat, Deum ar-
dentissin2is precibus oro. Datum Stetini 8 Sept. A°. 1667.
E. Vestrae Serenitatis Serves humillimns
GEORGIUS STEPIIANUS Terrarnm Moldaviae Princeps.
XXIX
AUF gnadigsten Befell Seiner Cf. Durchlaucht zu Brandenburg hat der Furst aus Mol-
daw, cuss hiesigem Magazin empfangen.
Wspl.
20 Roggen besage Seiner Cf. Durchlaucht gnadigste ordre sub dato Coln an
der Spree, 26, Julii 1664. und des Fiirsten Quittung.
10 Gersten vermtige S. Cf. Drlcht ordre sub dato Coln an der Spree, 7. Decem-
bris 1666. und des Fiirsten Quittung.
50 Citstrin, am 18. Septembris 1667.
JOBST LANGEN. m. p.
gatiune in fagia serenitatel vostre. Dar fiindu-ca, mai tota ce am avutti , parte am consu-
matti, parte am amanetatil, asia incatu, dad sorta mea nu se va mai imblandi cuma-va, de
abia voila mat rescumparit cAndti-va amanetele cu propriele mele puteri ; lipsitir astfelti si
storsa de tote ajutoriele de vietiuire, in acesta vietia destula de misers ce ducti, me vedia
silitu de a invoca dementia serenitatel vostre. Ban! nu cert, dr din frupte si dintru ale mall-
ard' si beuturet cu care a binecuventatti Dumnediefi tierile serenitatii vostre, ye rogti pre-
muilitil, sa veniti cu indurare intro ajutoriulti servului vostru. Veti face serenitatea vostra
o fapta de compatirnire crestin6sca, si demna de Vita binecuventarea cerulul, carea, cu fer'-
binti rugatiuni rogu pre Dumnedieti, sa se reverse de a pururea asupra serenitati vostre si
asupra a tOta, augusta \rostra cash. Stetina 8 septemvre 1667.
Aid serenitiltil %/Mitre pre umilitu serve
GEORGIE- STEFANU, voevodd. principele tieriloru Moldaviel.
XXIX.
IN urmarea pre-gratiosului mandata alu serenitatel sale principelul- electore, principele
de Moldavia a priimita din magazinula de aid:
Kane
20 secara, conforma gratiosei ordini a serenitatei sale, date din Colonia laugh
Sprea, la 26 iuliit 1664, si pre langa quitantia principelul.
10 ordiu, conform]] ordinei serenitatei sale principelui-electore, date din Colo-
nia langa Sprea, la 7 decemvre 1666, si pre langa, quitantia principelui.
50 Custrin, 18 septemvre 1667.
JOB LANGEN. m. pr.
13
www.dacoromanica.ro
98 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
XXX
Frid. Wilhelmus ad Georg. Stephanum.
Illustrissime Princeps Domine Amice plurimum coleude.
REDDITAE nobis fuerunt Illustrissimae Dominationis Vestrae literae d. S Sept. exaratae,
ex quibus eiusdem durantem etiam num sortem, temporisque injuriam merit() dolendam illu-
bentes percepimus, Divinum simul implorantes numen, ut pro immensa sua dementia in pri-
stinum statism Illustrissimam Dominationem Vestram restituere quantocyus dignetur. Interea ne
Illustrissimae Dominationis Vestrae petito rebnsve deesse videamur, dedimus Regimini nostro
Neomarchico in mandatis, ut ad Illustrissimae Dominationis Vestrae requisitionem tantundem
frumenti siliginis extradi faciat, quantum anno praeterito Eadem accepit nempe modii 480.
De caetero Illustrissimam Dominationem Vestram bene valere cupimus, Eidemque meliorem
sortem ex animo apprecamur. Dabantur Wolupi d. 21. Sept. 1667.
XXXI
Seremssime Elector Domine ac Fautor benignissime.
QUONIAM afflictissima valetudo mea adeo excrevit, ut etiam baud procul abesse videar a fa-
tali meta omnibus attingenda. A deoque praesentibus hisce Serenitati Vestrae ultimas pro
dementia ac NIagnificentia sua, qua me Exulem recepit atque beavit, persolvere grates con-
stitui, submissis precibus Deum animitus venerans, ut ipsam Serenitatis Vestrae in me pro-
pensionem largissime remuneretur, ac multiplici foenore clementissime resarciat. Caeterum,
quoniam res meae adeo sunt imminutae, ut nee impensae mihi sufficiant in recuperationem
sanitatis pro medicis faciendae, ideoque ad Vestram confugere Serenitatem me fatalis ad-
egit necessitas, legem nesciens. Proinde Serenitatem Vestram supplex oro, ut aliquali sub-
sidio, Serenitati Vestrae non molesto, admodum mihi nunc periclitanti subvenire, meque
mortis faucibus eripere dignetur. Quod si vero mihi fato cedendum foret, ut dilectissimam
XXX
Friderieet-Vilelmi ecitrd Georgie-Stefano.
Pre-luminate principe, domne si amice multti onorate.
PRIIMIRAMU scrisoria pre-luminatei domniel vostre dela 8 septemvre, din care ama in-
tielesti cu durere sorta yostra cea demna de plansti si indelungata nedreptate a timpului, ru-
gandti Cerulti, ca, dupa nemarginita sa bunetate, sa se indure catil mai curendit a ve resti-
tui in statulu vostru de mai nainte. Intr'aceea nu lipsimu a implini cererea Ituninarei vostre,
dandii ordine guyernatorelni nostril din Neomarchia, ca la cererea luminarei vostre sa ye res-
pundia si acumil atatea bucate cite ye dedese in anulu trecutti, adeca 20 mesuri. Dealt-
mintrea, ve poftimil sanetate, si ye uramii din imma o Oita mai buna. Wolup. 21 septem-
vre 1667.
Se mai damsel-1 prineipelul de Moldavia alte 20 me'suri 1Vspl., care tacit 480 SchefTel.
XXXI
Pre-luminate electore, dOmne si patrone pre-indurate.
FIINDU-CA starea sanetatii mele din cc in ce merge 'nal spre reit, incatil se pare ca nu
swat departe nici de ora fatala ce ne ascepta pre tot: m'am decisit ca sa implinesca prin
acesta, cea din urma datoria de multiamita, pentru gratia si marinimia cu care, serenitatea
yostra, m'ati priimitti si m'ati fericita in esiliulu meta, ruganda din sutleta cu plecate ruga-
tiuni pre Dumnedietl, ca sa ye remunereze cu mama larga pentru bunetatea ce ati aretatii,
serenitatea vostra, catra mine. Dealtmintrea, finuld-ca starea mea atatit este de impucinata
incatti nu-mi ajunge nici spre intimpinarea speselorti necesarie pentru medicil ce me ingri-
gescu: necesitatea fatale care -nu cunosce nici o lege, me impinge sa recurgil la serenitatea
vOstra si sa ye rogil, ca sa binevoiti a me ajutora cu ceva in periclulti in care me aflu, si
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 99
conjugem meam, tum'relictam viduam, non solum tuendam velit suscipere, sed etiam per di-
tiones suas libere in patriam transire sinat (quo tutius funus meum illinc deducere queat)
aliaque clementiae et hospitalitatis monumenta in ipsam conferre dignetur, est quod submisse
atque obnixe in hoc ultimo mortis agone a Serenitate Vestra efflagito cum annexo voto :
Ut Deus Opt. Max. Serenitatem Vestram quam diutissime sospitet, huncque currentem an-
num, aliosque innumeros subsequentes quam felicissime decurrere ac perficere, tandemque post
lougam annorum seriem placide in Christo respirare concedat. Id quod animitus voveo, qui
manebo donee vixero.
Serenitatis Vestrae Hiunillimus ac devinctissimus Servus
Dabantur Stetini Die 21 Iannarii. A° 1668. GEORGIUS STEPHANUS Prineeps Mold.
XXXII
Serenissime Princeps Elector, Domine ac Fautor Clementissime.
QUONIAM singularis providentia divina, omnibus metam exactissimam praescribens, Ma-
ritum meum longe dilectissimum ex hoc mundo avocavit, numeroque coelitum junxit, ideo-
que tristem hunc casum Serenitati Vestrae denunciare decrevi. Voluissem equidem ad Sere-
nitatem Vestram quendam expedire, qui lulu praematurum beatumque mariti mei obitum
citius et quidem more debito Ipsi deferret. Veruin inopiae luctusque magnitudo qua premor,
pio huic conatui obstitit. Proinde Serenitatem Vestram supplex oro, ut propterea mihi ig-
noscat, mearunique nunc fortunarum miserescat, meque compassione sua, auxilioque et pa-
trociuio dignana judicet. nec non clementiam atque Magnificentiam Suam (qua me meumque
piae memoriae charissimum Thalami consortem ditavit) erga me etiani famulam suam addi-
ctissimam, ab omnibus nuns plane desertam, effulgere sinat. Postremo Vestram quoque Se-
renitatem humillime rogo, ut per ditiones suas, qua in patriam transire ftmusque deducere
oportet, liberum milli transitum ab omni incursione latronum tutum praestet, aliaque hospi-
talitatis ac Christianitatis monumenta in me conferat, meque totam tuendam suscipiat. Quam
XXXII
Pre-huninate principe electore, donne si patrOne pre-indurate.
KUNDU-CA provediutia divina a push margine anumita tuturora creaturilora, chiama la
sine din acesta lume pre pre-iubitula meii barbata, si-la asiedia in numerulu celora ceresci.
Am voila decl sa aducil la cunoscintia serenitatii vostre acesta intemplare. Dorita-asia fi sa
tramita pre cineva la serenitatea vostra, care sa incunosciintieze mai curendu si inteuntfl
modu cuviinciosa despre acesta premature si fericita trecere din vietia a barbatulul mea,
insa miseria si marimea gelei ce me apasa, me impedeca intru implinirea acestei datorii de
pietate. Ve roga, deci, sa me ertati, si sa me gasiti demna de compatimirea ajutoriula si
patrociniula vostru, lasandit sa stralucesca gratia si marinimfa vostra (cu care ati fericita pre
pre-iubitula mea consorte de pia memoria) si asupra-lm, serva vostra pre supusa, acumu de
toff parksita. In fine, roga cu umilintia pre serenitatea vostra, ca, avendu sa me intorca in
patria en trupula reposatului prin Staturile serenitati1 vostre, sa -m1 dati voia de trecere li-
bera si sigura de tot facetorii de reit, priimindume sub protectiunea vostra si aretanduve
catra mine cu ospitalitate si cu alto binefaceri crestine. Care binefacere roga neincetata pre
www.dacoromanica.ro
100 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
benignissiniam clementiara ut Deus centuplo foenore resarciat, parem vero luctum a Sereni-
tate Sua, totaque domo sua Illustiissima quani longissime avertat atque propellat, quotidianas
preces ad Ipsum fundere non desinam, quae Ipsam protectioni divinae, comprecata omnigena
felicitate, animitus commend°, quoad vixero. Dabantur Stettini die 1 Februarii Anno 1668.
Serenitatis Vestrae Famula devinetissima
STEPHANA MICHELOVA, Celsissbni Mold. Principis relicts \Una ac prineipissa.
mm
Frid. Wilhelmus ad Stephanant lifichelowant.
Illustrisima princeps Domina Arnica plurimum colenda.
Ex Dil. Vestrae literis 1. Fehr. datis obitum charissimi sui thalami consortis piissi-
nme memoriae condolenti percepinius animo, in quo luctuoso et tristi autem statu hale jam
versetur praesertim peregrinis in locis, facile conjectu est. Verum cum supremo vitae necis-
que nostrae arbitro visum, Dilectionem suam ex aerumnoso hoc ac inquieto mundi exilio
ad aeternam evocare tranquillitatem, Christianae patientiae par erit ac conveniens, ut Dile
ctio Vestra sapienti Ipsius voluntati pie acquiescat et ab emus divina dementia solatium et
opem omnem expectet. Qui, ut Dilect : Vestrae duros et adversos exantlatos casus laetiori-
bus imposterum compenset atque iter quod ingredi constituit, prosperet animitus vovemus.
Ad cuius commodiorem securiorenique per nostras regiones progressum passus hic adjunctus
Dil. Vestrae inserviet. Cui arnica et benevola officia hisce offerimus. Dabantur Coloniae ad
Spream 11 Febr. 1668.
XXXIV
Pass auf Vorspan, Futter uncl Maid fiir die Fiirstin von Moldan tvelche _Ares Herrn
Leiche in Ihr Vaterland fultret.
DEMNACH Seiner Cf. Durchlaucht zu Brandpnburgl: in Preussen zu Magdeburg, Jtilich,
Dumnediefi a vi o respla.tesca apoi insutitti, si asemine gele sa o departeze tutu mai hide-
lungt dela serenitatea vOstrA si dela OM pre-luminata vestra cash. RecomendAnduye prote-
ctiunei divine, si poftinduve din iniina tots fericirea. Stetinti 1 fevruarifi 1668.
A serenitatil vestre serve pre-obligati
STEFANA MICHAILOWA, rijmasii vilduva si prineipesal a preinnailtiat. principe alai Mold.
XXXIII
Fridericti-Vilel»zei catra Stefana-Midailova.
Pre-luminata principe, domnA si arnica pre-multfi onorata
DIN scrisoria dilectiunel yostre dela 1 fevruariu, am aflatfi cu durere de inima trece-
rea din yietia a pre-itibitului vostru consorte de fericita aducere aminte, si este usiora de
intielesti trista stare de gele in care ye aflati acumfi, mal alen ni locuri straine. Dar fiindii-
ca asia a fostA voiutia supremului arbitru alu vied' si mortil nostre, ca sa chiame pre iu-
birea sa din mijloculil uecazuriloru acestei vieti neliniscite, la pacea cea de a pururea, cu-
vine-se ca sa fiti iubirea vostra, cu rabdare crestinesca, si sa ye supuueti cu pietate pre-in-
naltel lul vointie, si tota mangaiarea si totu dunk' celu bunu sa-lu asceptatl dela dumne-
dieesca sa gratiA. Cai-ele dorimit din inima, ca sa ye compenseze cu fericire pentru grelele
suferintie de pang. actin* si sä ye petreca cu bine in cAletoria ce ati intreprinsfi. Si pentru
mai comoda si mal sigura trecere prin Staturile nostre ve va servi alaturatult Past. Ofe-
rinduye prin acesta ainicabilele si binevoitoriele nostre servitie. Colonia langA Sprea, 11 fe-
yruariti 1668.
XXXIV
Pasii pentru cat de postd, provisiune, si nuincare, pentru principesa de Moldavia, care pe-
trece in patria sa trupulti ripciusatului ei, dontnti.
DE oa ce gratia sa, yeduva principesa de Moldavia, a facutil cunoscutil amicalmenete,
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 101,
Cleve, Bergs, Stettin Pommern etc Hertzogen etc. Unserem guitdigsten Herrn, Ihre Furstliclie
Gnaden die verwittibte Ffirstin von Moldau, frl. zu vernemen gegeben, welchergestalt Sie
willens nach dem todtlichen Abgang Ihres Herrn Gemahls hochseligen Geditchtnuss sich wie-
ierumb in Ihr Vatterlandt zu begeben und die Leiche mit sich zu taken , und dannenhero
umb einen freyen und sicheren Pass durch dero Chur. und Ftirstliche Lande ansuchung ge-
than; welchem auch hochstgedacht Seine Cf. Durchlaucht deferiret ; Als befeklen Sie Al-
len dero Regierungen hohen und Niederen Kriegs officiren auch gemeinen Soldateu zu Ross
und Fuss, Beampten, Magistraten in Stildten und Flecken , Schultzen auf den Dorffern und
alien dero befehlichs habern so hiermit bertiliret werden guadigst und ernstlich hochgedachte
Ihre Furstliche Gnaden nebst dero Comitat und bey sich habenden Sachen nicht allein til-
ler Orten frey sicker und unaufhaltlich Passiren zu lasseu, sonderu auch nebst reichung frey
flitter und Mahl, Min benothigter Postfuhr und Vorspann von Orth zu Orth zu Ihrer desto
besseren Fortkommung alien befOrdersamen guten \Villen zu erweisen. Signatum Coln an
der Spree am 11. Februarii 1668.
xxxv
LA 22 fevruariti 1668, Stefan Michailova scrie din Stetinti principelut-electore: di, du-
pa mortea principeltu Georgie-Stefanti, remaindti singurti si veduva, e nevoita a sta inch' aid
in strainittate din causa multelord datork, si nu scie curnit va puts transporth in ',atria tru-
pulti repAusatului ; cä a afiatil eurnu unit amune Marianowicz are de gandfi sa sequestreze
clenodiele rOpitusatulul principe.
XXXVI.
Perillustris et Geuerose Domine observande,
PRAECLARUM medium ad confirmaudam familiaritatem, renovandam amicitiam , ac noti-
tiam refricandam est occasio : Ego saepe numero ad me ex diversis partibus plurbnos ad-
ventantes de Persona Generosae Dominationis tuae et statu interrogabam: tandem a Sere-
nissimi Brandeburgici Electoris Domino Residente, te esse in servitijs , te esse in Anla, te
esse in condigno honore, apud eundem lubens audiui, gratulor laetorque, et majora tuis me-
XX.XVI
Pre-stralucite, pre-uobile si pre-stimate doumule.
Em o ocasiune frumos'a spre intarirea familiaritfitii, si spre rennoirea cunoscintiei si amici-
tie!. Adese ort intrebam pre multi ce venia la mine din deosebite part!, despre domnfa-ta si sta-
rea in care te atii; in fine audil cu plitcere dela domula-lui resiedintele serenitatil sale prin-
cipeld-electore de Brandenburg, cumck" domnfa-ta te afli in servitiulti, in curtea electoreltu,
in °dire demnil, de tine. MO bucurti de acesta, si-ti gratulezii, si-ti urezti la maI mare dupa
meritele tale 1 Dela acelasi domnii resiedinte in Viena, precuml si din alte scrisorl ce prii-
www.dacoromanica.ro
102 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
rids precor ! Ab eodem Domino Residente Viennae, turn per literas mihi missas, Dominum
Principem Georgium Stephanum, vitam cum Morte Stetinij commutasse summo pro-certo sen-
su , ac cordis dolore illubens, ob multas rationes percepi. Haec enim Mors tarditatem ne-
gotijs meis, non parvam attulit, cram namque itineri proximus Constantinopolim versus , quia
res meae ad haereditarium Principatum sunt fere inter utrumque Imperatorem pro me feli-
citer compositae, eo eundum est, ubi reuocamur ad Dominium tenendum et regendum: Mo-
ram facere aliqvam cogor, ob praefati Principis mortem, et cum legitima Causa, sed cum i-
bi nullum talem, qui negotia tali a pro me peragere valeat, habeam : Tuam Generosam Do-
minationem, turn propter antiquarn cum quondam meo Parente , et notitiam , et Amicitiam ;
tuni propter prudentiam, ac rerum notitiam, turn etiam propter Characterem, et officium, quo
praeest, unite interpello et peramanter rogo, velit hoc onus in mei gratiam suscipere, pru-
denterque perficere , dabit mihi Deus, cui seruio, ut Tune Generositati in majoribus reseruiam.
Notae stint Dominationi Tuae Generosae Provinciarum Moldaviae et Valachiae leges
constitutiones et Consvetudines , ut moriente Principe uno , res quae ad Principem in Aula
spectant ; uti Clenodia, vel quid simile, non ad fratres , vel propinquos deuolvuntur : sed
immediate ad Principes successores, Consangvineos: Notum est item Tuae Dominationi, quod
Stephana Michaeloua Vxor vocata Stephani Principis, non sit per leges legitima Vxor, nec
per leges potest haeres esse in bonis, et Clenodijs relictis, ergo nullo modo se ingerere de-
bet: Vxor autem vera non est, hic praesens : Notum est quoque qvod mea Principissa Ma-
ria Turzana Gylia est vera Nepos Dicti Domini Stephani Principis in cujus Aula ilia cre-
vit, educata est, et tanqvam ejus propria filia mihi in legitimum matrimonium data est: mo-
do Principissa est hic mecum ilia legitime intrat at succedit haeres, ad qv= Clenodia, quae
fuerunt Principum Antecessorum legitime pertinent : Audivit fortassis Tun Generosa Domi-
natio, saepe-saepius defunctum Principem, de mea Vxore , et me disserentem et dicentem,
nos habuisse pro filiis : frater ipsius in similibus non audet se ingerere satis est, quod fun-
dum, Villas et similia obtiuuerit.
mil, aflai cu mare durere de mOrtea domnulul principe Georoie-Stefana : si acesta din mai
multe cause : ca-ci acesta morte nu pucina intardiare aduse ti.ebilora mele. Eo eram sa plecii
la Constantinopoli, de era ce ambil imperatorl stint aprope de invoire in privirea domniei
mele ereditarie, si actunii, dupa chiamarea ce ni se face, trebue sa mergemu in domnia a-
celel tierl. Insa, din causa mortil umnitulut principe, causa sa intardiii pucina, si nu fart cu-
yenta legitimu. Dar fiiinda-ca acolo nu am pre nimene care sa pots indeplinl asemini trebi
in loculu meu, te invita pre domnfa-ta si te roga cu tots amabilitatea, atatu in temeiulti ye-
chet cunoscintie si amicitie cu fericitula meu parinte, catu si pentru intieleptiunea si cuno-
scintia de trebi, si pentru caracterula si oficiulu in care te atii, sa binevoesci a priimi pen-
tru mine aceSta sarcina, si a o indeplini cu intieleptiune. Si Dumnediefi caruia servesca, va
da ca sa ye pota servl si ea in mai marl.
Domnia-ta cunoscl legile constitutinnile si datinele Moldaviei si Tierei-Romanesci, curnti,
murinda unit principe, lucrurile principelui ce se thin de curtea lot, precumii odors si alte
asemini, nu treat la frati si alti de aprope aI sei, ci immediatu la principil sucesori, la con-
sangenii sei. De aseminea ennosci domnia-ta, emit Stefana Michailova, disc soca a princi-
pelui Stefanti, nu-I era socia legitima, prin urmare, dupa legi nu-I pote fi erede in bunurile
si sculele remase, nici pete a se amesteca la acestea in vreuna chipti ore-care. Era adeve-
rata socia, nu e ad de facia. Nu mai pucina 'ti este cunoseutt, cumca principesa mea, Ma-
ria Sturza Ghica, e adeveratii nepota a numitulul domnit principe Stefanti, in a card curte
cresca si se educa, si in urma mi se dete mie in ca'sb. toria legitima ca si o flit a sa pro-
pria. Principesa este aci en mine, si dupa legi ea intra si sucede ca erede, si el se cuvinti
dupa legl sculele care au fosta ale principilora antecesori. Domnia-ta ye! fi audIta negresIta
si pre-adese orl, pre repausatula principe, vorbinda despre soda mea, si dicenda cuma ne a-
vet pre not dreptu fii al sei. Fratele principelui nu cuteza, a se amesteca in asemini lucrurI;
destula ca a priimitu sate si mosil si alte asemini.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCERVULUDIN BERLINU 103
Nunc itaque ne Domina Stephana Michayloua quae se jactat Vxorem Principis , cum
nullo modo potuit esse prima vivente, cujus fait rederuptum Mancipium , relictas res , et
Clenodia distraheret, vel alteri per fraudem, et seductionem nuberet , aut alio commigraret,
Dominationem Tuam Generosam vehernenter rogo, authoritate Serenissimi Electoris, vel al-
terius magnatis, aut etiam propria, tanqvam meus Procurator, qvem hac praesenti, instituo:
omnino omnia haec inhibere velit, et arrestare ; Et, si Dominationi Tuae placuerit in Imam
gratiam cum facultate Tui Superioris, ad illam Stettinum descendere, omnia obsigillare. Te-
stamenti veram copiam transmittere, et dictain Dominam Stephanam Michaylouam, paterne
hortari, et persvadere, qvatenus accepto de-mortui funere versus Patriam veniat cum tota fa-
milia, et famulatu, et si noluerit Provinciam Moldaviae intrare , permaneat cum honore pe-
nes meam Vxorem, et Principissam, quae illam tanqvam sororem habebit, et tenebit, et suo
tempore egomet Deo dante, ipsa aimuente. collocabo optimo, et honesto Matrimonio et par-
tern rerum dabo:; Aliter si eadem Domina secuta fuerit sum Caput, suas imaginationes, vel
aliorum seductiones, ubicunque fuerit insequar illam , et spero me in tali Casu, ab omnibus
Priucipibus Cluistianis rectam Iustitiam inventurum et habiturum.
Haec rogo quam primum perficere dignetur ne cum damno a meo itinere pro Chri-
stiano nomine tam proficuo, desisterem : nain post haec occasio Calva. Rogo item Genero-
sam Dominationem Tuam prout notum est tibi, de clenodijs a Domino Principe apud Hae-
hraeum oppignoratis, cum magno damno recipientis ac recuperantis SUM multi multa supra
illa praetendunt praeter magnain sumniam Capitalemn, quae ad 22 millia florenorum et ul-
tra ascendunt. Scripserat milli Dominus Princeps (literas illas penes me habeo) ut recupe-
rarem, et penes me tenerem, non tamen credebam mortem tam cito intercessuram, modo re-
cuperanda sunt, ne omnino perdereutur, sed qvia dictus Haebreus prefata Clenodia nullo ino-
do dare inteudit absque scheda ab ipso scripta , et Principi Domino data , quae est apud
Dominum :Residentem Serenissimi Electoris Viennae ad manus missa a Principe Stephano,
velit modo Generosa Tua Dominatio informare , diet= Dominam Stephanam Michaylouam,
Dect, pentruca nu cumti-va Stefana Michailova care pretinde a fi soca principelul, (pre-
canal nU putea fi nicl inteunti chip. intru eau cea de antaiit era inca in vietia, in a caret
casa se afla ca serva, er in urma tit rescumperata) sa vendia lucrurile remase si sculele, or!
sa se marite dupa altulu prin frauds si amagire, au sit tr6ca si sa se asiedie in alte part!,
rogil en de-a-dinsulu pre domnia-ta, ca, prin autoritatea serenitath sale electorelui, verl altul
magnate, sea prin chard autoritatea to propria, ca procuratore alu mea, pre care te si in-
stituescu prin acesta de facia a mea carte, ca sa binevoesci a opri numat decatti si a se-
questra tote aceste lucrurl, si data domnia -ta mi-al face placerea de a merge, cu voia mat-
marelul ten, la (Musa la Stetinu, sa le sigilezi tote, si sa-mt tramiti copia adeverata dupa
testamentu ; era pre disa, dolma Stefana Michailova, facendu-i parintesci luari a minte, sa o
indupleci en, luandu en sine trupulti repausatulut, sit se intorca in patria cu tots familia si
servitoril; si dad nu ar vol sa intre in Moldavia, sa remand cu °mire pre langa socia mea
principesa care o va ave si o va tine ca pre o sora, si in timpulu sett, -eu insumi, cu voia
In! Dumnedieti, si cu invoirea ei, am sa o asiedifi in casatoria buns si onesta, si-I void da
si parte din lucrurl. Altmintrea, dad acea domna se va Ina dupa capuld si inchipuirile sale,
or1 dupa amagirile altora, sa stir~ ca.' am sa o urmarescti verl -unde va fi, si, in asemine casti,
speru ca voiu afla si voift capeta dreptate la tott principil crestini.
Acestea te rogfi sa biuevoescl a le face eau mat curendit, ca sb, nu fit! impedecatti in
caletoria mea, intreprinsa in folosulti crestinetatii ; ca-ci mat in urma asiti perde ocasiunea.
De aseminea te rogii, si in privirea sculelorti amanetate de domnulu principe, la Evreulti, si
care, precumd scil, stair la acesta cu mare datnnti pentru rescumperatoriii, de Ora ce multi
multe pretinsiuni formeza asupra acelorfi scule, afara, de suma capitale, care sue in 22 mit
forint si mat bine. 'MI scrisese domnulti principe (si-1 pAstrezit scrisoria) ca sa le rescumperu
si sa le tlnd la mine, dar nu-ml aduceam a minte ca are sa-I vina mortea atatu de cu-
rendti. Acura(' trebue rescumperate, ca sa, nu se perda cu totulit. Fiindu insa ca numitulti
www.dacoromanica.ro
104 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
ut scribat praefato Domino Residenti, Claret ad mantis meas scedam illam ab Haebreo con-
scriptam , qvatenus Ego tangy= legitimus Haeres possim a Domino Haebreo oppignorata
Clenodia recuperare et rehabere, si res erunt tauti valoris, et possibilitas media suppeditaverit.
Serenissimo Electori nostro, devota mea obseqvia, servitia , vicinitatem , et amicitiam,
tam hic, qvam alibi (Deo sic iubente) voveo, et dedico , et humiliter saluto: Qvis enim scit
ne vel ego, vel mei filij, Serenissimo, vel ipsius filijs inservire poterimus. His me Donn-
nationi Tuae Generosae commendo, et fausta quacque apprecor. Vale et felix vive. Datum Vien-
nae 12 Aprilis 1668.
Gener. Domin. Tnae Addietus Amiens .TOANNES GREGORTUS GYKA utrius Valaeltiae Princeps m. p.
(Ex vera Copia).
Evreti nu vre sa le dea nici de emit, fart cartea scrisa de densuld si data, in manile dom-
nulul principe, care carte se atla la domnult resiedinte alit serenttatil sale electorelul in Vi-
ena, fiindu-I fostu tramisa de principele Stefanti; domnia-ta sa binevoesci a o informs despre
acosta si a poftl pre disa (Minna Stefana Michailova, ca st suit domnului resiedinte sit -mi dea
in maul acea carte scrisa de Evreulu, pentruca apoi en, ca erede legitimu, sa potu rennin-
perk dela domnulit Evreti sculele amanetate. dna volt fi de atata volore, si void pute ave
mijlocele necesarie.
Serenitatil sale principelm-electore °felt si inchinii supusele mele servitie, bunt veci-
netate si amiciti,t, atatti. acl, catd si aiurea (cu voia lul Dumne-died), si-ld salutd cu umilin-
tit. Ca-cI tine pote st scia dad sett eft orl copfit mei n'amu pute sa aducemu vreunit se -
vant, serenitatii sale ati copfilord sei. Cu acesta, me recomendti domniei tale, si-ti urezil tote
cele fericite. Fil stinetosit si ferice. Viena, 12 aprile 1668.
Ald domniei tale Amicii ION GRIGORIE GHICA principe aid tiereloril romane m. pr.
loan Neculcea la Nr. 29 alit Cuvintelorii sale, scrie: Georgie-Stefand voda, efindil era boiarifi, murindu-i
jupandsa, au rdmasii veduvoiii; si telnindil o Alp:11168a sdraca, frumosa tenet* anume Safta, de net:mild Boe-
.scilord, ad timpinat'o pe drumil mergendil en radvanuld la Iasi, si an popritfi radvanulti cu sila, t4 s'afi suite
.fara de voie in radvanu, si ad intorsil radvanuld innapoi la casa lui. Si pre tirmil au priimitti si ea, si sad Cu.
nunatil cu densuld, care ad ajunsfi de ad fostu si &ma. Era la No. 35, dice; Era pre domna lei Georgie-
Stefand yea, pe Safta ce o luase Cu sila, precumit s'ail scrisa mai susu, o wise Georgie Stefand voda amblandil
prin tieri straine, si au trimis'o in Hera aice pita a nu untri chi; si eln si-au fostu luatti o slujnica tliteria din-
.trn acele tieri straine. Er demna Safta aii tialtd aice in tiers, cu multa vretne si dupa mertea Jut GeorgieStefand
avoda. Intru adeveru clemna Safta train inca pre la anulu 1687, candil, la martie 4, inebina Santului-Mor-
mentfi monastirea Bistritia. Chrisovuld a tiparitu in Uricai lei [V. 240.], si incepe asia: .Ed, DOmna Safta, Dom-
.na a reposatului Georg,ieStefand vv. ce ad fostil dintru mila liti Dumnedieu Domnd tierei Moldovei. Nu se
arata insa, de unde e acestit chrisovil.
Despre Georgie-Stefanil voda sa mai insemnautii ea, domnulfi 0. Attach' se servise in procesuld scolelord
din Iasi si cu unit ehrisovu dela G. Stefand voda, scosil dupa o eondica vechia si dupa aceea tipatitu in card-
eica intitulata: Reclamatia epitroplei scaelorfi ; reprodusil si in Uricariii, III, 279. In acesta ehnsovu dice Ge-
orgie-Stefanu, eä; Vasilie voevodd vddiendil marea lipsa, de dascali bunt invetiatort in tiera ndstra, girl de care
forte multfi pa'mentulti nostru patimesce si se intuiteei faro invdtiatura cartii, dreptu-aceea, numituld Ctitoril so-
.cotindii impreuna cu tote sfatuld tierel, si dorindu a face bine intro pomenirea parnentalui see, ad asiediatd [la
monastirea Trei-Erarchi in Jas1] prin a sa ehernare dascali bun! si rivnitori la invetiaturi, dela Kiev Pecerski a
. sfintei Lavre, dela Preosfintituld si de Dumnedied temetoriuld parintele Petratwo Moghila, archiepiseopuld Kie-
vului, on sa fie spre invetiatura si luminarea mintier copiilord pamentului nostru, er pentru acesta le-ail lasatil lord
.trel sate, anume; Rachiteuii, Tamasienii, si Iuganii, ca sa fie pentru indestularea si hrana aceloril dascali bunt
.invetiatorl. -- Er apol nu de multil acumu, nici nnu folosil bunt"' nu s'au facutil dupre acelii ask diamentfi,
ica.el dupa, aceea dascalil aceia s'au izgonitu dela monastire , si in loeulil lord s'au adusti din tiers greeesea.
Dreptii-aceea noi Cu sfatuld nostru eereetandu, catu de bunt au fostd ace! dascali dela Kiev in invdtiaturi, ce
fusese la area Sf. Monastire, si multd lucru si mare folosd remaindil dela densii pamentului nostru din a lord
invetiaturt, si fiincia-c4 acumu calugarii greet Mel unu folosti de invetiatura ca aceea pamentului noptrn nu a-
.ducu ; pentru aceea domnia mea cereetandu si vedienda netocmala si lipsa lord, i-am milnitfi pre densil en cele
.mai snail scrise tree Bute. Subserisii Georgie-Stefand W. si boiarif, la 7164 (1656) aprile 2.
Archivuld Statului inea posede (Mud documente dela G. Stefand voda, multi datatil din Viena, 1660, aprile
11; altuld, din Stetind, 1667, decemvre 24; publicate am'endoue in Archiva Merkel a Romiiniel, la No. 151 si 153.
In fine, ea mai insemnamil ci posedemii si and portretil contimporand, taiatil in arama, in 4", pre care la
vomit' comunica in Tesaurii. Pre acestii portretil stn tiparitti; STICFANO GIORGIZZA vnifteire DI MOLDAVIA. A. Bloem
del : B Bianchi scut:
-4+11**4--
www.dacoromanica.ro
PRINCIPELE RADU CANTACUZINU
In septemAna rusaliloril anulul 1716, in dioa de 7 iunia, di de dumineca, la patru ore
din nopte, fit sugrumatu, din ordinea sultanulul, in inchisoria Bostangi - basil, principele Ste-
farm Cantacuzinu, cela din unna dornnu romanu innainte de a apnea Fanariotil scaunulu
domniel romane. De aseminea se sugruma si tats -seu betranulii, contele Costantinit Canta-
cuzinu. Domna Parma, cu fiii set. Radu si Costantinu, schimbandu-si hainele si ascundiendu-
se in Costantinopoli cu ajutoriulu unorit crestini, scapa de furia paganilorit; si dupa ce ajun-
se sa cersiesca in piatiele Costantinopolii, fu ferice sa fuga puindu-se, prin ingrigirea am-
basadorelul olandesu, contelui Collier, pre o naie, alit' caret capitanu, dupa o navigatiune pe-
riculesa, de patru septUmani, o conduse cu norocire la Mesina. Ajunsa, in tiers crestine,
impreuna cu fiat set, &mina Pauna, treca la Neapoli, de ad la Rotna, apol la Florentia, a-
pot prin Bolonia si Ferara, ajunse la Venetia, unde fit prihnita bine si servita in casa lul
propria de Nicolae Caragiani, si dupa dui dile, pled. spre Viena, de ad la Sabiiu, si in
fine, la Petroburga, unde se si asiedia, sub protectiunea ciarului.
In tiers, asiediandu-se domnii Nicolae Mavrocordatu, cela de antaiu si celu mat barbara
dintre Fanariotl, incepit sa persecute intermit modu infricosiatu pre boiarii romani, si cu de-
osebire, familia Cantacuzinilorti. Contesa Maria, feineea lul Toma Cantacuzinu, care trecuse
la Rust pre timpula principelui Brancoveanu, travestinduse in haine de tieranca, impreuna cu
unicula seu copilasiu, sciit sa amagesca pre plaiast, si scapa, in Transilvania la Nemti, carii
o priimiea bine si-I stetera intr'ajutoriu ca sa se pots duce la barbatu-seu in Ucraina. Pre-
cumu facuse cu puginif mat innainte, Stefanu Cantacuzinu cu Brancovenii, asia acumit Fana-
riotulit Mavrocordatit, sufleta urn si reu, ssi dusmanu de morte alu Romanilora, cerca sa
stings, nu numal pre Cantacuzini, ci, data putea, pre Ott Ron:1bl Li se cerea si li se stor-
cea sume enorme; inchisorile si bataile, era cele mai mid pedepse; a fi Cantacuzinu era o
crima de morte; li se luara satele si mosiele, si se impartira Grecilorti adusi din Costan-
tinopoli; mama principelut Stefana, dupa ce-st perduse barbatulit Si fiiulu, la atata miserie
ajunsese, incatu nu avea ce sa manance: eram de facia eu insumi, dice Del Chiaro, si serval de
interprete, candit seraca &mina trimise sa roge pre unulu din aces Greet ce-I ocupase mosIe-
le proprie, ca sa aiba tnila sa-I trimita pucintica faina. eGrecil tote de a una fury fatali
pentru Romania. adaoge Del Chiaro.
In catu pentru principele Radu, pre la anula 1736 vedemit colonelu de husari in
armata austriaca; era pre la anula 1741, veninda la neintielegere cu ducele de Lotaringia, cerca,
dar in desiertu, sa intre in servitiulu lul Friderica celu Mare, precumit se vede din docu-
mintele nostre din Berlina, ce urmeza mai giosit. Era contele Dadich, scrie cumca in urtna,
Radu ar fi fostu gonita din Viena, si ca acumil umbla ratecindit in lumea larga; er Costan-
tinu, fratele seu mai mica, fit condamnatu, in urmarea cererel Rusiel, la inchisoria pre vie-
tia intr'o cetate austriaca, sort& ce ar fi naeritata pentru o crima grea ce ar fi comisu. In
fine, domna Parma, dupa mat multe fatalitati, muri in Transilvania intr'o stare miserabile.
Vedi, Del Chiaro, Istoria delle moderne Rivoluzioni della Valachia. Venezia, MDCCX1r111.. Cronica Bd.
lifcenescd, la Sincai. tltiativelov Kavvcistje stye/141(os rijc MoAdaillac 6vicfleflgxuza TO3-1, EV T fi Mcczi9t Kawrot-
gov4tp,(7,1, ;cal, Beariofi'civwv, arrayAtorrusairccs Aiv ex 'Clic reektaVIXIi9 r).01661g Els 'nil, tjlaTie alt oindryr deciAix-cov
troseci vo6 Aoyiwvcirov xvglov rew(tylov locivitov Zici9lea rou gx 2'eavi6vtis. 1795. in 24°. 58 pag.; publicati in
Archiva Romanescii, II, 207, in traducerea facutA la 1811 de banulfi Vasilie Varnavii. Denkwairdigkeiten von
Constantinopel room J. 1710. bis 1751. geschrieben durch den Grafen Franz Dadich, vormals Secretair eines GI ie-
chischen Farsten, hernach privatisirenden Gelehrten in Venedig, in ( es Hr. Gatterer allgem. historischer Biblio-
thek, Halle, bei Gebauer. 8. Band IX XV. 1769. folg. zerstiickelt and unvollendet. In Engel. pag. 98. A-
pot, Sincai, Engel, Laurianu.
Bucureaci 16 ianuariii 1865.
A. P. I.
14
www.dacoromanica.ro
I
Wir Carl
BEKENNEN offentlich und than kund jedermanniglich dass Wir des Durchlauchtig hoch-
gebornen, Unsers lieben Oheimb und Fiirstens Rudolphs Fiirstens Cantacuzenus von Walla-
they Liebden in Ansehung deren Uns und Unserm Durchlauchtigsten Ertzhauss von Dero-
selben Ftirstlichen Familia so wohl, alss ihme Selbsten geleisten und ferneres anhoffenden
treu, eyffrig und ersprieslichen Diensten, in militaribus besitzenden stattlichen Erfahrniis, und
andern angebohrnen fiirstlich sehr riihmlichen Aigenschafften , dann aus dem in deco Per-
sohn setzenden Vertrauen, das Iilyrische Hussaren Regiment gnadigst verliehen, und diesel-
be dariibe fur Unsern wiircklichen Kaysserlichen Obristen bestellet haben : Befehlen hier-
auff Unsern Obrist Lieutenanten, Obrist Wachtmeistern, Rittmeistern, Lieutenanten, Cornet-
ten, und alien Officiren, wie auch gemeinen Hussaren , die sich unter gedachten Regiment
befinden, oder kiinfftig einlassen werden, hiermit gnadigst und ernstlich, dass ihr ermeldtes
Fiirstens Cantacuzenus Liebden fiir Unserm euch vorgesetzten Obristen erkennen, ehren, und
respectiren, nicht weniger in alien, was Dieselbe zu Fortsetzung Unserer Kriegsdienste von
einer Zeit zur andern anbefehlen, und verordnen werden , gebiihrlichen und schuldigen Ge-
Noi Carlu
MARTUR1SIMU prin acesta, si facemti cunoscutti tuturora, cumca noi, considerandfi cre-
dinciosele zelosele si folositoriele servitie, facute none si pre-luminatet nostre case archidu-
cale, atatti de Ultra familia domnesca a iubirel sale, luminatului, innaltu-nascutulul, scumpu-
10 nostru unchitt, principelul Radu Cantacuzenti din Tiera-Romanescl, CAW si de Ultra iu-
birea sa insusi; nu mat pucinti, servitiele ce speramti si in viitoritt dela iubirea sa ; de ase-
minea, si insemnatele sale cunoscintie militarie, si alte innascute si forte laudate insuslri
domnesct, si in fine, increderea ce avemil in persona sa : amu conferitil cu Mut are iubirel
sale regimentulu iliricu de husarl, si Tama numittt colonelti alu nostru actualu imperatescit
in acesttt regimentl Dreptti-care, poroncimii gratiosa prin 4cesta si seriosti, locotenentilorti no-
stri colonel, majorilorti, capitanilorti, locotenentiloru, sublocotenentiloru, si tuturora oficerilorti
precumil si husarilorti de rancid, ce se alla in disulti regimentit, sett carii volt intra de acl
innainte, ca sä recunosceti sa onorati si sti respectatt pre iubirea sa numitulti principe Can-
tacuzenti de colonelti aid vostru pusti de ciltra noi, si sa-I dati tots caviinciOsa si datorita
ascultare, intru tote ate ye va poronci si ordina dupa, timpti si impregiuraVi, spre continu-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 107
horsam leisten sollet, allermassen Each vermog alten Kriegs-Gebrauch und Herkommens zu
thun gebtihret, auch ehrlichen Kriegs Leuthen wohl anstehet , und Wir Uns keines andern
gegen Euch versehen, und Ihr vollziehet hieriunen Unsern gnadigst auch endlichen Befehl,
Willen und Meynung. Geben in Unserer Kaysserl. Residenz Stadt Wien den 20 Monaths
Tag Septembris in 1736. Unserer Reiche des Romischen im 25. Derer Hispannischen im 33.
Derer Hungarisch und Boheim. aber im 25 Jahre
CARL (L. S.)
Eg zu lionigseeg
Ad Mand. Sac. Caes. Reg. Cath. Mtis proprium
Aug. Thom. Fh. v. Wtiber.
1.1
area servitiului inostru ostasiescii. Si de Ora ce acesta sunteti datori a face in virtutea ye-
chiuluI usu si datini militarie, si ca ostasi de onOre se si cuvine a urmb, astfeliti, nici ca ne
asceptamu la alta ceva din partea vostrit. Prin acesta veti indeplini gratiosa nostra ordine
si vointia. Data in resiedintia nostril imperatesca, Viena, la 20 ale lui septemvre, 1736, in
anula 25 alit domnirei nostre ca imperatti alu Romaniloril, 33 ca rage all!. Ispanielora, 25
ca rage alu Ungariei si Boemiei.
CARLU (L. S.)
La mandatulii propriii
all maestatil sale Ces. Reg. si Catholice
Aug. Tom Barone de Wober.
II
Noi Carlu ec.
VOUE tuturora si fiasi-citruia, generalilorti locotenenti, maresialilorfi de campti, genera-
Mott de cavaleritt, generalilorti de artileria, locotenentilorti maresiall de campii, colone]iloru
majors, coloneliloru, locotenentilorti coloneli, ruajorilotu, capitanilorti de cavaleritt, capita-
locotenentilorti, sublocotenentilorii, si preste totu, tuturorti ostasilorti nostri, calit-
refi si pedestri, de ver-si-ce natiune, demnitate si stare, gratia 'Astra imperalescit si
totu binele. Gratiosii ye facema cunoscutu prin acesta, cumca nos, consideranda eredin-
ciOsele zelosele si folositoriele servitie, facute none si pre-luminatel nostre case archiducale,
atata de ultra domnesca familia a iubirei sale, luminatulu1, innalta-nascutului, iubitului no-
stril unclliu si principelul Radu Cantacuzenti din Tiara-Romanesca, eatu si de ultra iubirea
sa insusi; nu mai puginil servitiele ce si de acs innainte speramu dela iubirea sa, si frumo-
sele sale cunoscintie militarie, emit si alte ale sale innascute insusiri domnesci : Paint nu-
www.dacoromanica.ro
108 TESAURU DE MONIIMENTE ISTORICE TOMU III
ten, zu Unsern wurcklichen Kaysserlichen Obristen zu Pferd, gnddigst ernennet und declariret
haben ; Befehlen dannenhero Euch obbemeldten allen-und jeden Unseren hohen und Niederen
Kriegs Officiern und gemeinen Soldaten zu Ross und Fuss, dass Ihr ermeldten Fiirstens von
Cantacuzenus Liebden hinffihro fiir Unsern wurcklichen Kayseri. Obristen erkennen , und zu
aller Begebenheit also respectiren, und ehren, auch Deroselben alien guten befordersamben
Willen, Vorschub, und Assistenz erweissen lassen sollet , hieran vollziehet Ihr Unsern gild-
digsten Befehl, Willen und Meynung. Geben in Unserer Kaysserl. Residenz Stadt Wien den
20 Monaths tag Septembris im 1736. Unserer Reiche des ROmischen im 25. Derer Hispan-
nischen im 33. Derer Hungarisch und Bohmischen aber im 25. Jahre.
CARL (L. S.)
Ilg zu Konigsegg
Ad Maud. Sa. Caes. Reg. Cath. Mttis proprium
Aug. Thom. Fh. v. W6ber.
III
Wir Carl
ENTBIETHEN N. alien und jeden Unseren General-Lieutenanten, Feldt-Marschallen, Ge-
neralen der Cavallerie, Obrist-Feldt-Zeug-Meistern, Feld-Marschall-Lieutenanten, Obrist-Feldt-
Wacht-Meistern, Obristen, Obrist-Lieutenanten, Obrist-Wacht-Meistern, Rittmeistern, Haupt-
leuthen, Lieutenanten, Fahnrichen und insgemein alien Kriegs-Leuthen zu Ross- und zu Fuss,
was Nation, Warden, Standes oder Wessens die seynd, Unsere Kaysserl. Gnade , und alles
gutes, und. geben Euch hiermit gnadigst zu vernehmen, das Wir des Durchlauchtig hochge-
bohrnen Unsers lichen Oheimb, und Ffirstens Rudolph Ffirstens Cantacuzenus von Walla-
chey Liebden in Ansehung deren Uns- und Unseren Durchlauchtigsten Ertz-Hauss von sei-
mit(' gratiosti si Pam(' declaratit de colonel(' actual(' aid' nostru impeatescd de cavaleria.
Dreptu-care, poroncimil voue tuturord si fiasi-ch'ruia, oficerilord nostri military superiori si
inferiors, si soldatilord de ranch'', caldreti si pedestri, ca de acs innainte sd, recunosceti pre
iubirea sa numituld principe Cantacuzenfi de colonel(' adeveratd all nostru imperdtescd, si
sa -lit respectati si onoratI ca atare in tote impregiurtbrile, si sa -1 aretati tot(' buna-vointia si
asistintia. Intru acesta yeti implini pre-gratiOsa nostril ordine si vointid. Data in resiedin-
tia 'Astra imperat6sca, Viena, la 20 septemvre 1736, in alii 25-lea and alit domnirei nostre
ca impdratd all Romanilord, 33 ca rege all Ispanielord, 25 ca rege aid Ungariei si Boemiel.
CARLU (L. S.)
La mandatulti propriti
alit =lest. sale Ces. Reg. Cat.
Aug. Tom. barone de W6ber.
III
Noi Carla
VouE tuturord si fiasi-cdruia, generaliloril locotenentl, maresialilord de camp(', genera-
Mord de cavalerid, generaliloru de artileria, maresialilord locotenenti de campit, coloneliloril
majors, colonelilord, locotenentilord coloneli, majorilord, capitaniloril de cavaleria, cdpitanilord,
locotenentilord, sublocotenentilort, si preste totii, tuturord ostasilort nostri caldreti si pedestri, de
ver-si-ce natiune demnitate si stare, gratia 'Astra imperatesca si tot(' binele. Prin acesta ye facem
cunoscutd cu indurare, cumcd, nos, considerandil credinciasele zelosele si folositoriele servitie, facute
none si pre-luminatei nostre case archiducale, atku de card domnesca familia a iubirei sale,
lurninatuluI, innaltu-ndscutului, iubitului nostru unchit, principelui Radu Cantacuzend din Tiera-
Rominescd, cat(' si decata iubirea sa insusi; nu mai pucind, servitiele ce si de acs innainte
www.dacoromanica.ro
DIN ARCIIIVULU DIN BERLINU 109
ner Ffirstl. Familia so wohl alss ihme selbsten gelesten und ferners anhoffenden treu-
eyffrig- und ersprieslichen Diensten, in militaribus besitzenden guten Erfahrnus, and andern
Deroselben beywohnenden Fiirstlichen Aigenschafften , zu Unsern wiirchlichen Kaysserl. 0-
brist Feldt-Wachtmeistern gnadigst ernennet , und declariret haben ; Befehlen Derohalben
Euch obbemeldteH alien und jeden Unseren hohen und Niederen Kriegs Officieren, und ge-
meinen Soldaten zu Ross und Fuss, dass Ihr ermelten Ffirstens von Cantacuzenus Liebden
hinfiihro ffir Unsern Wiirckl. Kaysserl. Obrist-Feldt-Wachtmeistern erkennen , und zu aller
Begebenheit also respectiren und ehren, auch Deroselben alien guten befiirdersamben Wil-
len, Vorschub und Assistenz erweissen lassen wollet ; hieran vollzichet Ihr Unsern gniidigsten
Befehl , Willen und Meynung. Geben in Unserer Kaysserl. Residenz Stadt Wien den 16
Monaths tags Julij im 1737. Unserer Reiche des Romischen im 26. Derer hispannischen im
34. Derer Hungarisch und Bohmischen aber im 26. Jahr.
CARL (L. S.)
Ilg zu Konigsegg
Ad Maud. Sae. Caes. Reg. Cath. Mttia proprium
Aug. Thom. Fh. v. Wober.
IV
VON Seiner Konigl. Mayestat in Hungarn und Boheimb auch Ertzhertzogin in Oester-
reich etc. Unserer allergnadigsten Frauen , werden alle und jede Geistliche und Weltliche
Obrigkeiten, Landsassen, Unterthanen und getreup , wie auch alle hohe und niedere Befeh-
lich und Kriegsleuthe zu Ross und zu Fuss, was Nation, Warden, Standes oder Wesens
die seynd hiermit erinnert, dass Vorweisser dieses Dero Rom. Kayseri. und Konigl. Catho].
Majestat hinterlassener General-Feldt-Wachtmeister und wiircklicher Christer Aber ein Hu-
saren redncir tes Regiment p. Tit. Iliro Fiirstl. Durchl. Herr Rudolph Furst Cantacuzenus von
speramii dela iubirea sa; precumli si bunele sale cunoscintie militarie, si alte ale sale in-
nascute insusir! domnesci: Para' numitu gratiosil si l'am declaratu colonelti majorii actualti
allit nostru imperAtescii. Dreptti-care, poroncimti voue tuturora si firtsi-criruia, oficerilorfi no-
stri militarl superior! si inferior!, si soldatilorit de randu cfilareti si pedestri, ca sa recund-
sceti de aci innainte pre iubirea sa numitulti principe Cantactizenti de adeveratii colonela ma-
jolt alit nostril imperatescii, si respectati si sti-ld onorati la totA impregiurarea, si sa -lit
intimpinati cu tota buna vointia si asistintia. Intru acesta veti implini pre-gratiOsa nostru
online si vointia. Data in imperiltesca nOstr6. resiedintih, Viena, la 16 dile ale MI iuliu 1737,
in anulti 26 aid domnirel nostre ca imperatti alit Romanilorti, 34 ca rege alit Ispanielorti, 26
ca rege alit Ungariel si Boemiel.
CARLU (L. S.)
La mandatulii propriii
aln Maiestatei sale Ces. Reg Cat.
Aug. Tom. bar. de Wol er.
IV
Din partea maiestatel sale, reginel Ungariel si a Boemiel, archiducesel Austriel, pre -
indurate! nostre domne, se face prin acesta cunoscutti tuturorti autoritatilorti bisericesc! si
civil!, si tuturorti credinciosilorfi supusi, precumit si tuturord oficerilorti militari, superior!
si inferior!, si ostasilorti, calareti si pedestri, de ver-si-ce natiune delimitate si stare, cumca,
infacisiiitoruht acesteia, generalu majorit alit maiestiltii sale cesaree regie catholice, si
actualti colonelti asupra unul regimentii redusti de husari, luminarea sa principele Radu
Cantacuzenu din Tiera-Romiln6sca, cugeta sit caietorescit de aim prin Dresda la Petroburgt.
Dreptti-care, tot! mai susu numitil si firtsi-care, sunt poftiti amicalmente, er celoru ce sunt
supusi onorabilelui consilitt belied de curte, li se ordina seriosti prin acesta in numele maie-
www.dacoromanica.ro
110 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
der Wallachey von bier nach Sanct Petersburg fiber Dressden zu reyssen gedencket ; Dem-
nach an obbemeldte alle und jede freundlich gesinnen denen andern aber dem loblichen
Konigl. Hoff-Kriegs-Rath untergebenen in htichstgemeldter Konigl. Majestat Nahmen ernstlich
befohlen, class sie gedachten (Tit) Herrn Fiirsten von Wallachey samt beyhabenden Bedienten
und Sachen, nicht allein alter Orthen zu Wasser und Land gantz sicher,, ungehindert , un-
aufgehalten, durchkommen und passiren zu lassen, eine Verhinderung Beschwerde oder Wie-
dersatz nicht zu fiigen, weniger von andern solches zu beschehen verstatten , sondern viel-
mehr zu solcher seiner Reysse alien guten geneigt und befordersamen Willen Vorschub
and Assistenz erzeigen und beweissen lassen wollen und sollen. An deme wird mehr hochst-
gedachter Konigl. Mayst gnadigster Befehl Willen und Meynung vollzogen. Krafft dessen
Dero Konigl. Secret Innsiegel hierunter gestellet worden. Actum Wien den zwolfften Mo-
nathstag Juny Anno 1741.
(L. S.)
Ex consilio Bellico die et anno ut supra
Ig v. Koch.
V
Madame
LA bonte naturelle que j'ai experiments dans toutes les occasions de V. M. me donne
le courage de presenter a V. M. mes instances, et tres humbles suppliques, et en meme tems
de lui remettre les copies des Patents que S. M. Imp. et Cht. m'a honors, comme aussi la
copie du Passe port, que le supreme Conseil de Guerre m'a donne a mon depart de Vienne.
Je n'en doute point Madame que V. M. en sera pleinement informs du grand changement
de la cour de Vienne, d'abord apres la moi t de 1'Empereur, que Dieu aft pitie de Son ame,
c'est pour quoi que je recoure presentement a la souveraine Protection de V. M. en lui re-
resentant, que ne pouvant plus souifrir les nouvautes journailles de la cour, et pour me
statil sale regesci, ca nu numai sa lase a trece, pretutindenea. pre uscatti si apa, libera,
sigura si neimpedecatu, pre numitula domnu Principe de Tiera-Romanesca, impreuna cu ser-
vitoril si lucrurile ce va ave cu sine, si sa nu-i fach nici o pedeca, greutate seu improti-
vire, nici sa suferia a i se face de ultra altii, ci mai vertosti sa-lu intimpine cu tota buna-
vointia si asistintia in acesta a sa dile:toil& Intru acesta se va implini pre-gratiesa ordine
si vointia a maiestatii sale regie. Pentru care, s'a pusu sigilulu secreta alit maiestatit sale.
S'a data in Viena, la 12 dile ale lunel iuniti, anulti 1741.
(L. S.)
Din consilinlii belicil
dioa si anuld de mai suet Koch.
Maiestate
Bunetatea cea firesc'a ce am incercatil tota de a una din partea maiestatii vOstre, 'ml
da curagiula de a ye presinta pre-umilita mea rugaminte, si a ye tramite tota de o data
copiele patentelorti cu care m'a onorata maiestatea t` a imperiale si catolica, precuma si co-
pia pasaportulul ce-mi dete consiliulu suprema de resbela la plecarea mea din Viena. N'am
cea mal mica indoela cumca maiestatea vostra sunteti informata despre marea schinabare ce
a urmati la curtea de Viena dupa mortea imperatului, Dumnedieu sa aiba misericordia de
sulletula sea. tta pentru ce recurgu acuma in pre-innalta protectiune a maiestatil vostre,
aretandu- ye, ca ne mai putendu suferi preschimbarile de tote dilele ale curtii, si spre a sca-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 111
tirer aussi de la perplexite dans laquelle j'ai ete reduit par le changement du nouvau gou-
vernement ; J'ai pris la resolution de demander la permission du Supreme Conseil de
Guerre pour aller a la cour de Russie joindre mon frere determiner les interesses de ma
maison, et par cette invention j'ai obtenu pour Six moil l'agrement de partir; et c'est au-
jord'hui Six jours, que Je me trouve a Dresde ; comme mon intention seroit de ne retour-
ner plus a Vienne, je souhaiterai de pouvoir m'etablir en Prusse et entrer au Service de Sa
Majestd le Roy pour etre avance, n'ayant pas pen persuader S. A. R. le Due de Lor-
raine a m'accorder l'avancement dans la promotion passee de plusieurs Generaux aussi je
supplie tres humblement V. M. de vouloir me procurer l'honneur d'etre selon mon desir em-
ploye au Service du Roy, et Je me contenterai avec l'equivalent de ce que j'ai jusqu'ici a
Vienne, quand it ne plairoit pas a Sa Majeste de m'en dormer d'avantage et plutot je sois
content de servir S. M. avec les memes conditions que j'ai servit 1'Empereur, que de retour-
ner a Vienne ou de chercher service dans quelqu'autre cour, Je me flatte que V. M. m'ho-
norera de Sa Grace Royale en consideration de tants de calamites et de travaux que j'ai souf-
fert avec la perte de mon Pere et de ma Patrie pour le bien et Service de la chretiente pour
1'Empire et pour la maison d'Autriche J'ose me flatter ainsi done de trouver dans la clemence
de V. M. ma veritable consolation, c'est pourquoi que j'attendrai la gracieuse reponse de V.
M. pour savoir prendre mes messures. J'ai llonneur d'etre avec un profond respect et sou-
mission a Jatnais. Madame
www.dacoromanica.ro
112 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
VI
Sire
JE ne doute point que Votre Majeste sera informs des malheurs que j'ai sonffert apres
la mort de mon Pere, du sacrifice de ma maison et de la perte du Domaine, que pour le
seul service de l'empereur et de 1'Empire, et par consequent pour le bien de la chretien-
nete, suivant qu'il est avers dans toute l'Europe et aux infideles merne, qui nous out fait
tomber victime a leur rage et a leur cruaute ; et quoique Sire, depuis Pannee 1716, nous a-
vons eu le sort, ma mere et mon frere cadet de jouir de l'auguste Protection de S. M. Imple
et Cath., etant de notre devoir de chercher l'asile aupres de l'Empereur nous etant devoue
a sa Cour durant l'espace de vingt cinq ans ; cependant ni la reflexion d'avoir tout perdu
pour le service Imp,- ni la consideration des merites de mes ancetres qui dans les Siecles
recules etoieut les Souverains absolus de l'empire d'orient et du S. R. Empire, ni le sou-
venir d'une maison qui avant vingt ans n'a pas ete l'inferieure parmi les plus illustres de
l'Europe et qui durant le tems da sa gloire et souverainite n'a rien epargno pour le
bien universel de la chretiennete, n'ont pu produire apres le deces de l'Empereur de glo-
rieuse memoire, In pitie du Due de Lorraine, desorte que par le subide changement du sis-
011ie de la Cour de Vienne et par les journelles nouvautees du gouvernement present, et
apres avoir ete pretere dans la derniere Promotion des Generaux, sans obtenir de S. A. R.
de Lorraine l'avancement qui de justice me devoit convenir, it m'etoit fort aise a concevoir
qu'il n'y avoit rien a esperer en ma faveur, mes sollicitations ayant ete toute fois infructu-
euses. j'ai jugs a propos de m'eloigner sans bruit de cette Cour, alleguant d'aller en Russie,
VI
Maiestate
Nu me indoesca cumca maiestatea vOstra sunteti informatil, despre nenorocirile ce am
suferitti ea dupa mortea parintelui mea, despre sacrificiula easel mele si perderea domnfel,
tote acestea, numal pentru servitiula facutil imporatului si imperiului, si prin urmare, pentru
binele crestinetatil, precuma o scie acesta Europa tad, si necredinciosil insist, caril aft fa-
cutti sa cademil viptinia r.biel si crudimei lore. De-si not, mums -mea si frate-men mai mica,
avuramil fericirea, dela 1716 incoce, de a ne bucura, de augusta protectiune a maiestatii sale
imperiall si catolice, fiinda de datoria nostra de a calla asila la imperatula, ca unit ce ne
devotaserama curtii sale in cursu de 25 ant; cu tote acestea, nici consideratiunea ca air&
perduta tau pentru servitiula imperatesca, nici aceea a meriteloril mai marilorti met caril
in seculii trecutl era suverain absoluti al imperiului de resarita si ai sacrulul imperiti romanti,
nici memoria unei case care innainte cu 20 ant nu era mai pre giosti intre cele mai illustre
ale Europel, si care in tau timpulu glories si suveranitatii sale n'a crutiata nimicti pentru
binele universala alu crestinetatil: tote acestea, dupa mortea imperatulni de gloriosa aducere
a minte, n'ati pututa sa stoma compatimirea duceltn de Lotaringia. Astfelia, prin schimbarea cea
neasceptata a sistemel curtii de Viena, si prin novitatile de tots dioa ale guvernamentului
presinte, si dupa ce ful trecuta cu vederea cu ocasiunea celei din urma promotiuni a gene-
rarilora, fail a obtine dela altetia sa regesca de Lotaringia innaintarea ce dupg dreptate mi se
cuvinik, 'ml fa pre-usiora a intielege ca nu mai era nimicti de sperata in favorea mea, re-
mainda fara efeptti tote de a una tote staruintiele mele. Pentru care am &ail de cuviintia
a m6 departa fara sgomota dela acesta curte, sub cuventa ca asiti ave sa merge in Ru-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCIIIVULU DIN BERLINU 113
joindre mon frere cadet, a terminer avec lui les interets prives de ma famille; a cet effet
Sire, j'ai obtenu du supreme Conseil de Guerre la permission pour six moil. Comme cepen-
dant mon intention est de ne retourner plus a Vienne et de chercher ma fortune et l'eta-
blissement de ma famille ailleurs, etant arrive a Dresde, je nai pas manqué immediatement
de recourir a Sa Majeste la Reine mere de Votre Majeste, et par mes treshumbles suppli-
ques j'ai implore de Sa Clemente Royale qu'Elle daigne m'appuyer et me recommander a
Votre Majeste, dans l'esperance de n'etre pas destitue des effets de sa magnanime genero-
site qui etant naturelle a Son coeur Royal et bienfaisant, est averee par tous coax qui ont
l'honneur de l'approcher. J'ose me flater Sire que la Reine Mere de Votre Majeste l'aura
prevenue en ma favour, lui ayant remis par ma lettre les Copies des Patentes Imples que
j'avois dans l'actuel services de ces trouppes, et j'ai lieu de croire que Votre Majeste ne
voudra pas me vier l'honneur de Sa Royale Protection . en m'employant dans Son service.
je me contente Sire de servir h Votre Majeste avec les monies conditions que j'ai servi S.
M. l'empr en attendant que Votre Majeste pourra me drainer dans un autre tents le moyen
de m'etablir avec ma famille sons ses Auglistes auspices, mon inclination me portant de ser-
vir Votre Majeste, plutot que de ehercher Emploi ailleurs avec plus d'avantage, ayant eu le
bonheur Sire, de recevoir beaucoup de graces et de politesse de S. Majeste la Reine et de toute
l'auguste famille Royale de Votre Majeste, pendant mon sejour a Berlin quand je partis pour
la Moscovie. Si Votre Majeste me jugera digne de Sa grace et de Sa Protection, Elle n'a
qu'a disposer de ma personne par les gracieux ordres moyennant les quels j'attens ma des-
tin& je quitterai alors le service de la Cow de Vienne et faisant sortir ma famine des E-
tats d'Autriche, je courrerai aux pieds de Votre Majeste, ou it lui plaira m'imposer
les loix de Ses Royales commendemens. j'espere Sire, pie Votre Majeste m'honorera d'une
gracieuse prompte reponse categorique pour ne perdre point mon tems inutilement en Saxe.
et de prendre mes messures avant quo in saison m'empeche de procurer mon etablissement.
sia, Cu scopit de a me intAlni en frate-men mai midi spre a pune in cale interesele private
ale farailiei. Spre acestil scopu, maiestate, obtinui dela eonsiliulit supremit de resbelti permi-
siunea pre siese lens. Fiindn rasa ca intentiunea mea e de a nu me mai inturna la Viena,
si de a cercit noroculu si asiediarea familiei mole aiurea, sosindit la Dresda, nu lipsii de a
recurge indata in maiestatea sa regina maica maiestatit vostre, cerendit prin pre-umilitele
mole suplici dela dementia sa regale, ea sa me spriginesca, si sit' me recomende maiestatii
vostre, in sperantia ca, nu voitt fi lipsitti de urmarile nia'rinimosei sale generositati, care
fiindit innascuta inimei sale ces regale, e cercatii de tots aces cc ati onorea de a se apro-
pia, de 'maiestatea sa. Cutent a me magult, maiestate, ca regina maica maiestatii vostre
ye va fi prevenitu in favore-mi, avendu-i eft comunicate prin scrisoria mea copiele patentelorti ce
posedeam in servitiulti actuale alt trnpelorti imperatesci, si speru ea maiestatea vostrit nu-mi veti
nega onorea regalei vostre protectiuni, priimindu-me in servitinlit vostru. Eft sunt multiamitit,
maiestate, de a ye servi tote in conditiunile in care servii maiestatii sale imperatului, asceptandii
ca, maiestatea \rostra 'mi vett dit la timpulit sett mijlocil de a me asiedia, cu familia mea sub augu-
stele vostre auspicie, flinc"' efi plecatil mai bine de a servi maiestatii vostre, decatit sit cercit a me
stabili aiurea fie si cu mai multil folosti, de Ora ce am avutu feri circa, maiestate, de a me impartes1
de multa gratia si politetia din partea maiestatii sale reginei si a Wit augusta familia regale a ma-
iestatii vostre, pre candit me aflam in Berlinti cu ocasiunea plecaril mole in Moscovia. Dace
maiestatea vostre me veti judech demnit de gratia si protectiunea \rostra, n'aveti decatil sit
dispuneti de persona mea prin gratiosele vostre ordini, dela care 'mi asceptti sorta.. Atunci
dr void parasi servitiulit curtii de Viena, si ehiamandu-mi familia din Staturile Austnei, voiti
alerga la piciorele maiestatii vostre, spre a me supune ordinilorti ce veti binevol a-mi dh.
EC spent, maiestate, ca me veti onora cu unit respunsit gratiosti promptti si categoricii, pen-
truca sa nu-mi perdu timpulit in Sasonia fart de nits unit folosit, si pentruca sa Rid de
15
www.dacoromanica.ro
114 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
j'ai l'honneur d'etre avec le plus soumis et le plus respectueux devouement pendant toute
ma vie Sire de Votre Majeste
le tres humble et tres obeissant serviteur
RUDOLPHE Prince CANTACUZENE
de Vallacbie.
VII
An camp de Streblen ce 8 millet 1741
J'AI biers recu votre lettre par la quelle vous avez voulu m'informer de vos longs des-
astres et de ceux de votre maison en me marquant l'Envie que vous avez d'entrer clans mon
service, stir le pied ou vous avez etez a -Vienne. Comme j'ai ete touché de ce temoignage
de votre affection et confidence, je suis facile de ce que n'ayant a cet heure aucun Regiment
vacant, je ne saurois vous accommoder selon votre merite mais en cas que vous puissiez
trouver les moyens de lever pour moi tin Regmt de Huzards a des conditions raisonnables
je vous le coniererois avec plaisir en travaillant d'ailleurs a vos avantages. Je vous prie de
m'en dire vos Sentimens et d'etre persuade de la parfaite estime et consideration avec la
quelle je suis etc.
Au Prince Cantacuzene de Wallachie.
VIII
Madame
C'EST avec tout le profond respect, que j'ai regu l'honneur, qu'il a phi a Votre Ma-
jeste me faire par la gracieuse lettre en date du 8. du courrant, et suivant Ses Royales
bun. Ora a-mi luh, mesurile necesarie pentru asiediarea mea. Am onorea de a fi cu celit mai
supusit si mat respectuosit devotamentfi pentru tots vietia mea
Alit maiestatii vostre cell"' mai umilitu si mai ascultilloriti servitorri
RADU CANTACUZENU
principe de Tiera Rom:11168cl
VII
Castrele dela Strehlen, 8 iuliu 1741.
At prihnitil scrisOria vostrit prin care ati voitit a 1n6 informs, despre indelungatele des-
astre ale vostre si ale easel vostre, arOtilndu-mi dorintia ce aveti de a intro in servitiulu
mein, in conditiunile in care v6 aflati la Viena. Am remasti miscatit de adsta proba a afec-
tiunei si contidintiei vostre, dar 'ml pare reu di in acestit momenta no am nici unti regi-
mentit vacantfi, si nu v'asiit pate asie.dia dupa, meritulti vostru. Cu tote acestea, dac. att pu-
te gasi midi-loce de a ridica unit regimentu de husari pre sema mea, in conditiuni cuviin-
ciOse, eti vi l'asiti conferl cu placere, lucrb.ndii dealtmintrea iii interesele vostre. Ar" rogfi
sfi-mi aretati parerea vostrfi, intru adsta, si sa fiti incredintiatit despre deplina mea stimit
si consideratiune cu care sunt ee.
Principelui Cantacuzenu din Tiera-Romiinescii.
VIII
Maiestate
Cu profundit respectit am priimitti onorea ce ati binevoitit a-mi face maiestatea vó-
stra prin gratiosa scrisoria dela 8 ale curentei, si dupg regescile vostre instructiunl si
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 115
IX
Dresde le 4 Aout 1741 P. S. 2 ad No. 44.
Aussi Sire !
J'Al rep avec un tres profond respect in lettre de Cachet que \Nitre Majeste m'a fait
la grace de m'ecrire le 28 du mois passé.
Je n'ai pas manqué de remettre l'incluse au Prince Cantacuzene de Vallachie, et j'ai
l'honneur d'envoyer la reponse A Votre Majeste : je joins aussi tine lettre que le General d'In-
fanterie de Diemar m'a remis pour Votre Majeste, et j'ai l'honneur d'être
lit in humill. Rel. AMMON.
ordini, 'ml fach onorea de a scrie maiesthti1 sale regelul. Asia insa precumii eh am de a luh
in consideratiune impregiurarile familiei mele din Viena, de 60 ce eu n'am esIth inch din
servitiulh maiestatiI sale reginel Ungariel, este neaperatu ca sa mgt.]. pre maiestatea \rostra,
sa binevoitl a-mi spriginl rugamintea pre langh maiestatea sa regele, ea sa nu transpire ce-
va, innainte de a fi obtinuth gratia ce am cerut dela maiestatea sa, neputendu parhsi ser-
vitiuld nici a -mi retrage familia din Austria, pang a nu fi asigurath ca voiti fi priimith. Me
magulesch ca maiestatea \rostra, dupd firesca \rostra, bunetL te, yeti comunich regelui copiele
ce am avutil onorea de a ye presinth prin scrisOria mea precedinte, si recomendandu-me cu
umilintia bunethtif vostre regale, ye rogir sa binevoitl a me protege si de ad innainte, firndti
cu cea mai deplina supunere A1u maiestatii v6stre
Dreads 13 Wirt 1741 pre-umilith si pre- ascultatoriii servitoril
Reginei-muine din Prusia. RADU CANTACUZENU
principe din TiOra-Romilnesca.
IX
Dresda 4 augustd 1741 P. S. 2. la Nr. 44
Maiestate
AEI priimitii cu profundti respectir scrisOria secrets ce ati binevoitu a-mi scrie la 28
ale trecutei.
N'am lipsith a remite cea alaturatt principelul Cantacuzenti din Tiera-Romanesch, si
am onorea de a ye tramite respunsulit chtra, maiestatea vestra. De aseminea ye alhturu o
scrisOria ce -ml remise pentru maiestatea \rostra, generarulh de infanteria, de Diemar, si am
onorea de a fi AMMON.
www.dacoromanica.ro
116 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
X
Sire
LES gracieuses expressions dont it a phi a Votre Majeste m'honorer en date du 28 passd,
m'ont -tellement touche que je puis dire sincerement a Votre Majeste que je n'ai pas une
goutte de sang dans mon corps que ne soit pret, pour la sacrifier aux avantages et fideles
services de Votre Majeste, Ainsi selon Ses ordres et Royales commandements, je me donne
l'honneur de Lui representer mes sentimens dans la suivante explication de mes pensees. 11
plaira done it Votre Majeste d'en decider selon qu'Elle jugera It propos, vu qu'il n'y a au-
cune voye d'interet, mais la seule ambition et la Gloire qui m'anime, de servir a un si digne
Monarque. C'est ce qui m'engage It Lui presenter ce projet pour tenir en bride et mettre
un frein aux hussars et Bandors, qui ne cessent de harceler et de piller, et qui ne laissent
pas par les suites d'incommoder extremement une armee ; C'est pourquoi Sire, connaissant
le fort et le foible de cette troupe, joint a ses brigandages, j'ose promettre a Votre Maje-
ste d'en areter le Cours, pourvit qu'Elle daigne m'accorder un Regiment des Husars sur le
pie que j'aurai Phonneur d'expliquer a Votre Majeste.
Premierement, comme j'ai ete a in teste d'un Regiment, qui sans blamer autres a ete
le plus brave, dans toutes les actions, et qui ne cedoit en rien aux Hongrois, quoique j'en
eusse fort pen dans mon Regiment, qui etoit compose de Vallacs, de Moldaviens et de Dal-
matiens, ayant beaucoup de pouvoir dans le pais, je me flatte, que si Votre Majeste pent
obtenir de In Republique de Pologue le passage, je parviendrai it Lui lever un Regiment qui
repondra en tout a son attente, et mettrai par ce moyen a la raison tout hussar Ennemi, pour-
vft que Votre Majeste daigne m'accorder les Brevets en blanc, affin de les distribuer a des
officiers qui ont servi dans le Regiment, que j'ai ed l'honneur de commander, comme aussi
une place dans la Prusse Polonaise pour y pouvoir faire l'arboration du dit Regiment qui
sera compose de douze Compagnies, et un Etendart par Escadron, cent hommes par Com-
X
Maiestate
GRATIOSELff cuvinte prin care ati binevoitti maiestatea \rostra a me onora, la 28 ale tre-
cutei, m'att miscatti astfeliti incatu potil sh dicu in sinceritate maiestatil vostre, ca nu e o
pichtura de singe in trupuld men care sh, nu fitt Bata a o sacrifice pentru interesele si in
credinciosele servitie ale maiestatii vostre. Astfelid, dup, regalele vostre ordini si comande,
am onorea de a ve presinta piirerile si ideile mole in urinatoriele. Maiestatea vostra yeti
binevol apoi a decide asia precumii vets judeca de cuviintih, con siderandti eh et nu am vre-
unit alit' interest', ci singurit ambitiunea si gloria care me insufletiesce de a servi unul mo-
narcd atatu de denim. Eth, ce me indentutt sit ye presintii acestii proieptu, cu scopti de a
tine in frend pre husari si pre pandurl emit nu inceteza en hiirtiuirile si jacurile lord, a in-
comoda a rmata. Pentru care, maiestate, cunoscendit et' thria si slabitiunea acestel trupe, si
moduld brigandagielord ei, cutezti a promite maiestath vostre, de a-I sci .pune un d fret', nu-
maI dach maiestatea vestal, yeti binevol a-mi acordg unit regimentd de husari pre picioruld pre
care void ave onarea de a area raaiestatii vostre.
Mal Antall'', fiindti lost(' eti in capuld mud regimentit care, Eva A defaimii pre altiI,
era cad mai bravd in tote faptele sale, si care nu ceded intru nimicd Ungurilord, cu tote
eh Unguri era pre-pucini in regimentuld med, care era compusti de Roman!, Moldoveni si
Dalmatian!; avendd en mare influintia in tiers, me milgulescti ca, dad. maiestatea vostrh atI
pute obtine dela republica Poloniel trecere liberh, asid isbuti a ye ridich unit regimentd care
va respunde intru tote asceptari1 vostre, Si cu chipuld acesta asid margini pre toti husariI
inimici, numai dach maiestatea vostra vett binevoi a-ml acorda brevete albe, spite a le dis-
tribui oficerilord caril ad servita in regimentult ce avul °area de a comanda, precumd si
unit anume post(' in Prusia polka, pentru recrutarea acestuI regimentti, care va fi compusd
de doue'-spre-diece companie, si unit stindardd de escadronti, o suth Omen! de compania, so-
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLINU 117
pagnie, comptant le fourier trompete, et Marechal, et un Chariot par Compagnie, pour con-
duire les malades et blesses dans l'occasion, chaque Compagnie aura Capitaine, Lieutenant,
Cornette, deux marechaux de Logis, quatre Corporaux, douze Carabiniers par Compagnie.
L'etat major sera forme d'un Colonel, un Lieutenant Colonel, un Major, deux aides Majors,
un Oberauditeur, un quartier maitre, un Aumonier, un Chirurgien et un Prevot. Au cas que
Votre Majeste daigne m'accorder la capitulation suivante, afin que les officiers etrangers s'en-
gagent a venir avec plus d'ardeur au service de Votre Majeste, je suis persuade que chacun
se piquera d'honneur pour faire eclater son amour et son zele en cette occasion.
Que si dans l'espace de dix ans Votre Majeste vienne a reformer le Regiment, les chefs,
et tous les officiers du Corps ne perdent aucune prerogative, ni dans leur rang, ni dans leur
paye, le commun soldat puisse s'en alter ou bon lui semblera avec un honorable conge et
ceux qui ne voudront point sortir des etats, soient incorpores dans d'autres Regiment de Ca-
vallerie an Service de Votre Majeste. Or comme it s'agit Sire de tout abandonner et perdre
pour jamais a Vienne, et qu'indispensablement, je dois faire sortir sans delai ma famille, je
suplie Votre Majeste, d'y reflechir, vu qu'Elle n'ignore point, qu'apres une telle resolution je ne suis
pas en etat de subsister sans [Son assistance, convenablement a ma naissance, et a la charge de ma
famille. C'est pourquoi j'ose attendre de la Clemence de Votre Majeste qu'Elle daignera en cette
consideration me gratifier d'une pension pour me soutenir dans le monde. La troupe que je me pro-
pose de lever pour le service de Votre Majeste viendra a touter, de cent, dix Ecus par homme,
mould, arme et habille, et en tout cas, que Votre Majeste en vouldt faire la depense Soi-
meme, Elle aura la botte de me dormer un Commissaire qui en prendra le soin, et de mon
cote, je ne negligerai rien de ce qui pourra concerner les interets de Votre Majeste. Les of-
ficiers seront en obligation de se monter et de faire leur uniforme. L'habillement de soldat,
sera deux chemises, une Culotte, des sauvegardes, Camisolle, Pelisse, bonnet, manteau, Cra-
vate noire, botte avec les eperons. L'armement du soldat, sera un sabre, une Carabine, deux
bons pistolets, nue Cartouche avec 24 coups a tirer, une Bandoliere pour la Carabine
cotindu si unit furierd, unit trambitiarid, si unit maistru de cuartire, si unit card, de fie-care
compania, pentru transportuld bolnavilorti si vulneratilord. Fie-care companiA va ave, unit
capitanti, unit locoteninte, unit sublocoteninte, dol maistri de cuartire, patru corporali, doI-
spre-diece carabinierl de compania. Statulti-majorti va fi compusti, de unit colonel', unit lo-
cotenentd-coloneld, unit majord, doi majors- adjutants, unit auditor' - general', unit maistru de
cuartire, unit preotti, unit chirurgii si unit prevostd. Daca maiestatea vostra ati binevol a in-
cuviintia capitulatiunea ce urmezt, pentruca oficerii strains sit se indemne a veni cu mat
multi caldurt, in servitiuld maiestatif vostre, ed sunt incredintiatt ca, fie-care si-ar tine de
°nom aretandu-s1 Ott zelulit intru acesta.
Dad. in curs' de diece ani, maiestatea vostra ati reforms regimentuld, capii si toff o-
ficeril corpulul nu volt perde nici una din prerogativele lord, nici ranguld nici lefa lord, sol-
datii de rand' sit Ott merge unde le va place cu mid congediti onorabild, er acel ce n'ard
vol sit se duct, sit fie incorporati in alte regimente de cavalerit in servitiuld maiestatii vo-
stre. Acumd, in cat' pentru mine, de Ora ce eft asiti ave st pArAsescil si sit perdu totulit
la Viena pentru tot'-deauna, si ct neaperatti ar trebui sit aducti fart intardiare si familia
mea, mg pre maiestatea vostra st Matt acesta in consideratiune, de timpti ce cundsceti ca
et, dupt o asemine resolutiune, n'asiti mai fi in stare de a subsiste, fart asistintia maie-
statii vostre, potrivitti nasceril si greutatii fanailiei mete. Pentru aceea eu asceptd dela de-
mentia maiestatii vostre, cA, in acesta consideratiune, yeti binevol a me gratifica cu, lo pen-
siune spre a me pute sustine in lume. Trupa ce-mi propuid a ridick pentru servitiuld mate-
statil vostre, va costa una sutt diece taleri de omd, formati, armati, imbrAcati; si in tot' Ca-
suit, dact maiestatea vostra ati vol a purta singurd spesele, veti aye bunetatea de a-mi da
unit comisariti care va ingrigi de acesta, er ed din parte-mi, nu void neglege nimicu intru
ceea ce privesce interesele maiestatil vostre. Ofigeril volt fi datori a se uniforms el singuri.
Imbracamintea soldatului va fi, doue camesi, o parechit pantaloni, peptariti, cojocit, cAciula,
www.dacoromanica.ro
118 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE TOMU III
avec une giberne pour le sabre, le Cheval sera leger et bon, it faut qu'il ne soit, ni trop jeune
ni trop vieux, car le bon cheval fait le bon Hussar. it lui faut une selle avec les fontes, une
sangle, ill surfaix, un poitrail, une Croupiere, bride et bridon fort leger, et une housse, L'ha-
billement sera de la Couleur qu'il plaira a Votre Majeste l'assurant qu'aussitot que l'on saura
que j'ai leve un Regiment de Vallacs et de Hongrois pour le service de Votre Majeste l'on
verra beaucoup de deserteurs qui ne manqueront pas de venir a Son service. C'est pourquoi
j'espere que Votre Majeste daignera regarder d'un oeil de commiseration un Prince infortu-
ne qui n'au (sic) d'autre ambition que de vivre et de mourir an service du plus grand Roi
de notre Siecle. Votre Majeste daignera gracieusement m'honorer d'une lettre de recomman-
dation a Sa Majeste le Roi de Pologne par rapport a la confirmation de l'indigenat de Po-
logne qui m'est due comme Piasta, suivant que l'empereur en deux occasion de la Diete A
recommande mes interets tres fortement au Roi defunt qu'a la Republique dont j'ai presente
les Copies an Roi. Avec cette ocasion Sire et sur tels pretextes, je puis encore demeurer
ici quelque peu de tems, sans donner lieu d'aucun soubcon. Jespere que Votre Majeste or-
donnera aussi a Son Ministre, afin qu'avec chaleur it recommande mes interets an nom de
Votre Majeste an Comte de Bruhl comme encore au Grand et Vice chancellier de la Cou-
ronne les derniers ayant outre cela beaucoup de bonte pour moi, et a l'egard de Votre Ma-
jeste je suis assure d'obteuir au plutot la consolation que je demande, apres quoi je suis tout
pret d'obeir aux gracieux ordres et commandements de Votre Majeste. Cependant an cas que
mes affaires ne fussent pas agrees, Elle ne permettra du moins qu'elles soient duvulgees,
pour ne as causer mon entiere mine. je me soucris avec le plus profond respect et tres fi-
dele attachement
Sire de Votre Majeste le tres humble devoue et tres fidel serviteur
Dresde ce 4 d'Aoust 1741. RODOLPHE Prince CANTACUZENE
de Vallachie m. p.
mantel ", cravats negra, ciobote cu pinteni. Armatura soldatului va fi, o sabia, o carabina,
(toile pistOle bune, o cartusiera pentru 24 focuri, o curea pentru carabina, o teed pentru sa-
bia, Wulf' va fi usiora si bunt', nici pre-june nici pre-betrana, calulu bunt' face husariula
bunt' ; o siea cu tocuri pentru pistole, o chinga, o impregiuratoria, o presura, pofilti, fret' si cape-
stru forte usiora, si o coperta de siea. Imbracamintea va fi de colOrea ce va place maiestatii
vostre. Asigurandu-ve ca, indata ce se va aflA ca am ridicata unit regiment(' de Romani si
Unguri pentru servitiulu maiestatii vostre, multi se volt vede desertanda spre a alerga in
servitiulu vostru. Pentru care spelt ca maiestatea vostra veti privi cu ochia de compa-
timire pre unu principe nenorocita care nu are alts ambitiune de cat" a teal si a muri in
servitiulu celui mai mare rege al(' acestui seclu. Maiestatea vostra veti binevol gratiosu a
me onora cu o scriseria de recomendatiune catra maiestatea sa regele Poloniei, pentru con-
firmarea indigenatului met' in Polonia, ce mi se cuvine ca Piasta, asia precuma imperatula,
cu ocasiunea a &me diete, a recomendata forte multi repausatului rege si republicei, inte-
resele mele, trimitienda si et' copiele regelui. Cu acesta ocasiune, maiestate, si sub asemirl
preteste, et' pot" inca sta aid cat' -va timpti, fart a descepth vreunti prepusa. Ea spelt, maie-
state, cumca vet ordina ministrului vostru, ca sa-mi recomende in numele maiestatii vostre,
interesele, cu caldura, contelui Briihl, precuma si marelul si vice-cancelarinlui col-6nel, ea-
rn acesti din urma si altmintrea se arata cu multa buna-vointia, catra mine, era in consi-
deratiunea maiestatii vostre, sunt incredintiata ca voia obtine indata mangaiarea ceruta, dupa
care eft sunt gata ascultatoria la gratiosele ordini si comande ale maiestatii vostre. tra in
cast' ca propunerile mele n'ara fi incuviintiate, maiestatea vostra cell" pucina nu vets permite
a se divulga, pentru a nu-mi causa ruina cea mai din urma,. Me subscrisa cu telt' mai pro-
fundu respect' si cea mai credinciesa, alipire
Alu maiestatii vdstre Pre-umilitd devotatil si pre-credinciosii servitors RADU CANTACUZENU
Dresda 4 August(' 1741. principe din Tiara-Romfinesci.
www.dacoromanica.ro
DIN ARCHIVULU DIN BERLTNII 119
le 13 Aout 1741
XI
Monsieur le Prince
J'AI vtt par votre lettre du 4 de ce mois les bons sentimens que vous continuez d'avoir
pour mes interets, et l'envie d'entrer dans mes services, moiennant une pension et les fraix
necessaires pour la levee d'un regiment de Huzards. La maniere dont vous pensez y reussi
ne sauroit que me plaire. Mais pourvu que vous voudriez bien reflechir un peu, sur la pre-
sente situation des affaires vous trouverez vous memes que ce projet est encore sujet a bien
des difflcultes, qui me paroissent en partie presque insurmontable. C'est aussi en cette con-
sideration que je ne voudrois pas exposer vos propres interets et vous faire risquer un eta-
blissement certain contre des avantages qui dependent d'une essuie incetaine des conjonc-
tures. Au reste vous seez bien persuade d'un juste retour des sentimens sinceres pour tout
ce quil vous egarde, et dont je me ferai plaisir de vous donner des peuves dans les oc-
casions qui se presenteont pour cela etant etc.
13 august(' 1741.
XI
Principe
DiN scrisoria vostra dela 4 ale acestei luni, am vediutii bunele simtieminte ce continuati
a 'Astra pentru interesele mele, si dointia ce aveti de a intra in servitiulti met'', pre Tanga
o pensiune si pre langa spesele necesarie pentru ridicarea unui regimenta de husari. Modula
si clripulu prin care cugetati a isbuti n'ar pute sa nu-mi placa. Lisa, dad. yeti binevol a lila
in cea mai mica consideratiune staea de facia a lucuilorti, usiorti ye veti incredintia insiv'e,
la cate dificultati e supusti asemine proieptu, dificultati care mi se para aprope neinvinse.
Acesta e consideratiunea pentru care n'asiti vol a ye espune interesele vostre proprie, si a
face sa ye puneti in periclu o positiune sigura, pentru nisce avantage ce depindti dela atftte
impregiurari incerte. Dealtmintrea, fiti bine incredintiatti despre sincerele mele simtieminte
intru tote ce ye pivesce, si-mi voia face o placere danduve probe despre acesta in ocasiu-
nile ce mi s'art pesinta.
Nora. Alte documente sense din arehivulti din Berlind voril mina in Tom. IV aid Tesaurului nostrn.
www.dacoromanica.ro
******IIMET,VILNIMMVEWMECT-WK115tATIMEMEit
GIORGIU de REICHERSDORF
Sasa din Transilvania, era omit insemnatit pre timpula set, invetiatit in legile biseri-
cesci si imperatesci. Pre la 1522-4 era notaria alit magistratului din Sabiiii ; pre la 1525, se-
cretaria alu Mariei reginel Ungariel; er dupa mOrtea regelui Ludovicit, treca in servitiula
lul Ferdinanda, ca secretariti regescii, si in fine, ca tesauraria in Transilvania.
E sciuta ce parte insemnata lua Petru Raresiti domnula Moldaviel la luptele si eveni-
mintele cele marl ce se petrecea pre acelti timpit in Ungaria si Transilvania intre pretindintil
bane Zapolia si Ferdinandit. Petru trimitea dese solil la curtile acestorti dol rivali, si ace-
stia la Petru. Asia, pre la 1527 maia 20, unit ambasadora alit lul Petru se afla in Pressel
in Silesia, si, precuma se vede dintr'o scrisoria a agintelui diplomatica englest, lohn Wal-
lop, catra cardinariultl Wolsey, propunea regelul Boemiel ver-ce servitie si indatorirI din tote
puterile sale.') Pre la 1536 septemvre 6, se afla trimisa la curtea regelul bane in Urbea-
mare, tesaurariulit lul Petru voevoda ; despre acesta soli" alit lul Petru, spune bane episco-
pula de Lund, ambasadorula imperatului Cult V la curtea Ungariel, cumii venia de-la visita
adese-ori in secrete, si staruia, de a nu se incheia, pacea cu Zapolia; alit promitea, ca, la ver-ce
cerere a ambasadorelui imperiale, domnu-set Petru voevoda va veni cu 30 sea 40 mil ostasi
alesi, si va supune Transilvania sub ascultarea regelul Ferdinandit; dr data imperatula Carle
va intreprinde ceva pre uscatit incontra Turcilore, domnulit sett se va presinta la servitiulit
imperatulul cu 60 pan' la 80 mil ostasi din cal mal bine deprinsi la arme. Ambasadorula
imperiale adaoga ca, s'a data in mare amicitia cu acesta soil romanit, dicenda ca era in
1) Please yowr Grace moreover to understond, that here is an Embassadour frome the Waywda of Mulda
via, whiche contrey lieth betwene Pole and Turkye. And, as he hym self tolde me by an interpreter, his lorde
offerith the Bing of Beeme all service and pleasure to the uttermoste of his power. Monumenta Hungariae Histo-
rica. Deo °sadly : Okmdnytdrak. V, 304.
16
www.dacoromanica.ro
122 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU m
adevera, unit barbata. forte modesta, forte umant, si cu deosebire, intielepta, si atata de a-
ged' in trebi precuma nice ca se alla altula asemine lui in Ungaria, si ca preocupatt numai
de cele mai sus" dise, puginti 'I 'Asa de misiunea pentru care venise, in causa unul castru
ce i-lb luase unula din supusii lui Ioane2). De aseminea si acesti regi si imperati onora
pre Petru prin ambasadoril ce-I trimitea.
Unula din eel' mai insemnati din acesti ambasadori, trimisti de Ferdinand", in secre-
tariula si consiliariula sea, Sasula Giorgi" de Reichersdorf. Acesta in done randuri fa tri-
misa sola in Mold.avia.3)
Cu acesta ocasiune, insoginda pre Petru voevodti, visits tots Moldavia, si, insarcinata
de regele Ferdinand', fad' o descriere a tierel, care o publics in Viena la 1541 in limba
Latina, sub titlulti : 214-oldaviae, quae olim Daciae pars, Chorographia.
Carticica, in acesta prima editiune dela 1541, e numai de diece fol nepaginate, in 4°,
si e atatu de rard in cat", afard de esemplariula ce posedemu noi, numai celebrula Corni-
les mai avea, dupa att.' se scie, unit esemplaria care astadi, este al" bibliotecel din Pesta,
impreuna cu tots colectiunea de raritati a lui Cornides.4)
2) ...Praeterea hic adest thesaurarius Vaywodae Moldauiae principis certe potentissimi, qui dominium suum
habet inter Transiluaniam et Confinia Turcarnm Imperatori subjecta. Hie idem thesaurarius secreto me sepias
eonuenit et rogat, ne pacem C11111 into Ioanne vaywoda concludam. Dominum suum ad quamcumque meam re-
quisitionem enturnm cum triginta ant quadraginta millibus militum optimorum et Transiluaniam dabit in mantis
Romanorum regis, et quando Maiestas vestra contra Turearum terrestri itinere aliquid incipere velit, obtulit do-
minnm suum Maiestati vestrae inseruiturum cum sexaginta aut octoginta milibus militum optime instruetorum.
Contraxi cum hornine isto magnam amicitiam, et dedi ordipem vt vnus alteri continuo scribere possit. Est in ve-
ritate homo modestissimus, optimus, praeterea prudens et satis circumspeetus in rebus gerendis, ita vt sibi simi-
lem in hic regno non invenerim. Nichil studet, quam vt hint hastiue expediatur ; jdeo quod venerit, slue non,
illj inditferens est; venerat enim pro recuperatione cujusdam Castrj, quod vnus ex subditis istius vayuodae hijs
diebus proximis a domino suo interceperat, Moldauiae dominus praefectus christianus est, sed fidej grecae, slue
sancti Paullj. It!onunienta Hungariae Historica. Elsd osvtaly : Ohnuinytdrak. 1, 367-8.
3) Regis, Legati perfunctus munere, iussa,
Bis per Moldauiae barbara regna tuli.
Perque Getas vexi patriae mandata Dacosque,
Qui modo de syluae nomine nomen habent.
Reichersdorf, Chorographia Transsylvaniae.
4) Clarissimi Danielle Cornides in Regia Universitate Hungarica quondam Diplomaticae et geraldicae Pro-
fessoris ac Bibliothecae Custodis Bibliotheca Hungarica. sive Catalogue Scriptorum de Rebus omnis generis Hun-
gariae adnexarum Provinciarum, Gentiumque finitimarum tam Typis publice editorum, quam Mann exaratornm.
Pestini 1792. pag. 201.
www.dacoromanica.ro
REICHERSDORF CHOROGRAPHIA MO DAVIAE 123
rografia Moldaviel, indreptata si adaosa, alaturandil si charta tierel, 5) cea mai vethil din
cote crinoscema pana acumil. 6)
La 1595, Reichersdorf se publica a treia óra, impreuna cu charta, dupa editiunea dela 1550,
cu operele lui Possevina iesuitulu, in oficina Birckmaniana. 7) Deaseminea se publica, insa faro
charta, si in colectiunea Bongarsiana a scriitorilorti unguresci, la 1600. ) Se afla in prescur-
tare, si in _Republica Hungariae _Elzeviriana. Tote aceste editiuni sunt forte ran . In fine,
se afla, tiparitti, impreuna cu charta, si in colectiunea lui Schwandtner (MDCCXLVI), totu
dupa editiunea dela 1550.
Cu tote aceste editiuni din seclil trecuti, atatti de rare pentru noi, editiunea Principe
dela 1541 nu si-a perduta valorea. Asta, editiune difere de cele acute in urma, fiinda-ca in ace-
stea lipsesce, figura lul Harpocrate ; dedicatiunea autorelul catra episcopulu Nicolau de Ge,-
rend, dedicatiune care in editiunea dela 1550 se puse in fruntea Chorografiel Transilvaniei,
indreptata catra archiepiscopulu Nic. Olah ; lipsesce, mai incolo, poesin lui Giorgiii Logi Si-
lesianula ; si in fine, sterna Jul Reichersdorf. De alts parte, editiunea dela 1550 si celelalte
facute dupa acesta, au ore-care indreptari si adaose.
Noi vomit lua de base editiunea prima dela 1541, si o vomit reproduce intocmai, insa,
impreuna, si cu adaosele din editiunile posteriore, care, sere deosebire, se voru tipari cu
italice. De aseminea (lama si charta Moldaviel dela 1541, dupa editiunea dela 1595. Astfelia,
5) Dap/ Catalogulu Bibliotecel Szechenyiane (torn. II, part. IL) editiunea dela 1550 porta urmatoriulu titlu:
Georgii Reychersdorff Saxonis Transylv. Chorographia Transylvaniae, quae Dacia ohm appellata, aliarunique Pro-
vinciarum et Regionum succincta descriptio et explicatio, cunt icon. Vienna° 1550. Georgii Reychersdorlf, Cho-
rographia Moldaviae, quae ohm Daciae pars, nunc denuo renovota, ac nonnullis necessariis adnotationibus in
priori descriptione omissis, feliciter adaucla. Viennae 1550. Chorografia Transilvaniei are 27, a Moldaviel 12
fol in 4°. --- Astd editiune e mai tote atiltii de rard ca si editiunea dela 1541 ; noi nu o avemu, dar ni se pare
a o fi vAdiutii la onorabiluld nostra amicil D. Dim. Sturza din Miclausiani.
6) In atlautele lui Lelewel : Geographic du ntoyen age. Atlas compose de citiquante planches granges par
auteur. contenant 145 figures et cartes generates on sp6ciales de 88 geographes orates et latins de di fferentes
époques. Breslau, 1851., la nr. 102, se alid o caarti dela 1513, intitulatii ; Tabula moderna Sarmatie sive Hungarie Po-
Ionic Russie. Prussic et Valachie. (e supplemento Geographiae Ptoletuctei at Maine, et Esslero 1513 Argentinae
vulgato); insa acesta charta e mai mita o curiositate de clad unit lucru de ore -care valore, de abiit are cateva
locari nepotrivitd insemnate, precumd: Moncasiro, Istropolis, Chelia, Stapenei, Braila, nemyega (Nerntin), Tri-
goforurn (Tergovisce). In Rastawiecki, Mappografia Dawney Polski, Warszawa 1846. se metnorez:1, dup. min
privilegid alit regelul Sigismundd, o chartil dela 1526, corn sd de istoriculd Wapowski, si editata de librarinlii
Floriand Ungler, calcografd din Cracovia ; Tabula particularis nonnulla loca regni Poloniae et etiant Ilungarie,
ac Valachie continens. Insa, nici not, nici chiard istoricii poloni nu puturd descoperi acesta charta. Atlantele
lul Lelewel, si carticica polond a lui Rastawiecki, le vdditirdmii la D. HAjdaii.
7) Autonii Possevini Societatis Iesu, Moscovia, et alia opera. Quibus nunc recens, propter materipe simili -
tadinem, et regionum, quarum historias explicat, vicinitatem, adtuncta sunt, Martini Broniovii de Biezdzfedea, bis
in Tartariam nomine Stephani Primi Poloniae Regis Legati, Tartariae Descriptio, antehac nunquam in lucem e-
dita, cum tabula geographica eiusdem Chersonesus Tauricae Transsylvaniae, an Moldaviae, aliarumque vicinarum
regionum succincta descriptio Georgii a Reichersdorff Transsylvani , cum tabulis geographicis tam Moldauiae,
quam Transsylvaniae. Item Georgii Werneri de admirandis Hungariae aquis hypomnenaltion, addita tabella lacus
mirabilis ad Cirknitz. In ofdciva Birckmannica, sumptibus Arnoldi Mylij. Anno C13.I3.XCV. fol. Bronioviu
impreund en Reichersdorf si Werner, tail in acesta editiune, se afld si in deosebi de operele lut Possevinii.
8) Reram Hungaricarum Scriptores varii. Ex veteribus plerique, sed iam fugientibus edttionibus reuocati
Quidam nurse primum editi. Francofvrti apud heredes Andreae Wecheli M.DC. fol.
www.dacoromanica.ro
124 TESACTRII DE MONUMENTE ISTORICE TOKII III
editiunea nostra, speramA ca va fi cea mai deplina, din care numal figura lul Harpocrate
si stema lui Reichersdorf volt lipsi, ne avendti acestea vreunti interesii pentru not
In lipsa in care ne aflamil de asemini descrier)[ contimpurane, vede ori-tine de cats im-
portantia este acesta, scurta chorografiA a lui Reichersdorf, pentru cunoscintia Moldaviel si
a vechielord ei datine. In curendil vomu aye ocasiune de a o alatura cu descrierea ce totii
pre acelil timpti tacit VeranciA asupra Moldaviel.
Dealtmintrea, amit cercatti sä damii o traducere cAtil s'a pututu mai adeverata din la-
tinesca cea cam confusA a lui Reichersdorf.
Despre Reichersdorf au scrisii mal antaia Horanyi in Memoria Hungarorum et Provincialium scriptis edi-
tis no ((mum, Posonii, 1777.; dar cu multa mai esactfi si mai deplinu, Seivert in Nachrichten von SiebenbUrgi-
schen Gelehrten and ihren Scliriften. Pressburg, 1785.
A. P. I.
www.dacoromanica.ro
MOLDAVIAE CHOROGRAFIA
EXCIIIRRE TIPAPITA
VIENNAE PANNONIAE PER IOANNEM SINGRENIUM IN VIENA PANONIEI PRIN IOANE SINGRENIII
M.D.XLI. M.D.XLI
www.dacoromanica.ro
INCLYTISSIMO ET POTENTISSIMO PRINCIPI ET DOMINO DOMINO FERDINANDO,
ROMANORUM PANNONIA, BOHCEMIXQUE REGI ETC.
DOMINO SUO CLEMENTISSIMO.
www.dacoromanica.ro
128 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
intermittere non potui, Quin tandem in publicum emitterem pluribus exemplaribus excusum
opusculum, maiore a me fide quam elegantia conscriptum. Quod sacrae Maiestati tune denuo
offerendum ac dedicandum duxi, vt admonerem Moldauiam minime contemnendam Regni Hun-
garim quasi Ramum non infimum, Insidijs callidissimi atrocissimique Tyranni nuper a totius
Christianae Reipu. et iregni veluti corpore auulsam, omnibus viribus conatibusque esse
vindicandam, terram sane omnium rerum copia affluentem, vt inde aditus sit hosti industrio
et aliena appetentissimo, expeditissimus ad reliqua Christiani nominis regna inuadenda occu-
pandaque, ardet sane nobis nimium vicinus, vel noster potius pries ardet. Nisi vnanimi con-
sensu concordes Christiani Principes confestim accurrerint ad restinguendum tam atrox in-
cendium, Vereor ne longe lateque :grassata fiamma, Quod dij procul prae foribus nostris
auertant, simul omnium opes hauriat Quod meum quamuis tenue officium, ab optimo tamen
deditissimoque animo profectum. Sacra Maiestas tua Boni vt consulat, supplex rogo, meque
humillimum clientulum suum commendatum habeat.
E. Sacrae Maiestatis tux.
Humillimus servitor
GEORGIUS REICHERSTORFFER
Secretaries indignus.
mai multe esemplarie, scrisd cu mai multd credintid death. elegantia. Acestd lucrare &if
de cuviintil a o inching, maiestatii tale, pentruca sä ye aducit aminte, cumva trebue lucratii
din tote puterile spre a recasciga Moldavia, care nu e nisi de cumil celu mai din urma rarnii
alu regatului ungurescii, si care acumii de curendii o smulse prin insielAtiune viclenulu si
cumplituht tiranii, din corpulii crestinetatii si alu regatului. Acestii pdmentii e avutu cu pri-
sosintiA de tote lucrurile. De aid inimiculti neadormitii si rivnitoriii de ale strainuluf, are cea
mai comodd intrare, spre a atack si ocupa celelalte tiers ale crestinilorh. Arde casa vecinu-
lui, seu mat bine dicendit, arde chiara casa nostra, si de nu volt alerga indatd si in unire
toll principii crestini, spre a stinge unit focii atatu de infricosiatd, me temd nu cumva, ld-
tinduse flacara in tote *tile, care Ddied .sa o departeze de vetrele nostre, in urma sa ne
inghitid pre tots si tote ale nOstre. Acestd implinire de datorid din parte-mi, fid, ver-catfi de
mica, ea insd vine din cea mai sincerd si mai devotata inimd; pentru care, rogii cu supunere
pre maiestatea ta, sa o iei in nume de bine ; recomendandu-me cu umilintia in servitiulu
vostru.
Alu maiestatei tale
celu maI urnilit5 servitore
GIORGIU REICHERSTORFFER
nedemnn14 vostrn seeretariti.
www.dacoromanica.ro
REVERENDISSIMO DOMINO DOMINO NICOLAO DE GEREND, TRANS ILVA NEN. EPIS CO PO
SACRE ROMANORUM, HUNGARI/E ET BOHCEMI/E. ETC. REGIIE MAIESTATIS.
INTIMO CONSILIARIO, DOMINO ET PATRONO PRIMARIO, ET OBSERUAN-
TISSIMO ETC. GEORGIUS REICHERSTORFFER EIUSDEM
MAIESTATIS REGIE, SECRETARIUS, ET CONSILIA-
RIUS, FCELICITATEM OMNEM PRECATUR.
www.dacoromanica.ro
130 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
perientiaque contentis, gut alia tanquani exilia aspernantibus ad particularium locorum situs,
moresque describendos defuit. Quod etiam inde apparet multa Erathosteni, Straboni, Ptolm-
meo, atque adeo ipsi Vesputio incognita fuisse, gum nostra memoria e tenebris in lucem pro-
deunt. Ita sane etiam de Moldauia dici potest, qua hactenus non aliter, quam solo nomine
cognita fuit, et fortasse si eius regionis situm, fortitudinem, et quasi reipub. Chistiana pro-
pugnaculum scriptores relata dignissima in literas retulissent, maiore cum Christianorum Prin-
cipum vtilitate, minoreque iactua, ac quasi vt ita dicam ignominia non ita impurissimis re-
ligionis nostrm hostibus praedae nuper cesisset. Quam ob rem cum superioribus annis iussu
potentissimi seenissimi Romanorum etc. Regis sane duissimam legationis prouintiam ad 11Iol-
dauim Dynastam, quern ipsi Waywodam appellant, obirem , capta occasione ex varia totius
istius prouincix assiduaque dum Principem ilium assectabamur, perlustratione, decreui non
incommodum nostris hominibus, huiusque aetatis memoria, atque adeo R. D. T. cognitione di-
gnum fore, si omnem tractum sane munitissimum, omnique rerum (Apia vbertim affluentem,
quam breuiter et veluti in tabella exhiberem. Hoc autem de me citra inuidiam ingenue fa-
teri possum, me nihil aeque, ac veritatem, quae historim quam ab inspectione dictam volunt.
Caput ac fundamentum est spectare voluisse, orationis enim florem, ac exoticum decus non
minus a vera rerum narratione abesse decet, quam ab honest ce matron& facie cerussant, ac
purpurismuin, atque id genus limos. Proinde recte prudentecque milts Tragicus ille Philosophus
dixisse videtur, veitatis orationem simplicem esse, neque muftis Rhetoicis exornamentis, ac
phaleris, Qum Lectorem magic delectaturn demittunt. quarn cognitione implent. Debet vero
hoc maxime nostram hanc foeturam, vel opellain commendare. Quod omnium earuin rerum
quas memorim prodimus ipsimet spectatores, non tam interfuimus, quam nomine Serenissimi
domini Principis nostri interdum praefuerimus. Quid. enim ad prodendarn rei veritatein pra)-
stabilius ? Quid ad omnem posteritatis memoriam illustrius ? quam res a se perspectas cogni-
tasque, Si non admodum magnifica dicendi ratione, saltem mediocri stilo perscribere, tardius
enim irritant animos dimissa per aures, quam quae stint oculis commissa fidelibus. Proinde
www.dacoromanica.ro
REICHERSDORF CHOROGRAPHIA MOLDAVIAE 131
etiam veteres maxime eos historicos laude et cognitione dignos esse censuerunt, qui earum
rerum quas scripsissent ipsimet inspectores, et vt ipsi appellant akontat fuissent. Quorum
in numero quanti fiat Thucidides, Polybiusque, tua Reuerendissima D. quae tam Graecorum,
quam Latinorum monimenta plurima percurrisse, diuersasque regiones et prouintias per-
lustrasse, perspectissimum est, hand ignorat. Nulla igitur laudis spe aut ea expectatio-
ne, quam aftectare in tam paruo opusculo ineptum et penitus absurdum foret, adductus.
Sed solo vtilitatis publicae studio quam in minima etiam re uelle promouere, viii boni est
officium Hoc sane subinde consilio fretus et quasi animosior factns, hanc nostram perfun-
ctoriam descriptionem in public= edere constitui. Arbitratus in eo cuiuis peregrinanti. Si
modo a vera istius terrae Moldaniae descriptione prorsus non aberrarim, haul ingratum me
praestaturum obsequium. Itaque Reuerendissima D. tua, hunt meum laborem et studium ae-
quo iudicio metiri, meque (vt solet) pristmo amore complecti non cesset. Quam Deus Opt.
Max. ad aunos Nestoreos foelicissime conseruet. Datum Posonij. Ca len. Febru. Anno post
Christum natum supra Millesimum Quingentesimum. Quadragesimo primo.
www.dacoromanica.ro
UM plerique diuersarum terrarum nationum, gentium et prouintiarum situm, ac regi-
ones, ipsaque adeo clymata absque vera et integra perspectaque locorum cognitione suo sal-
tern privato studio aut opinione potius quo caeteris etiam longe peritioribus sese ilia sua
minus indagata descriptione, ingenio tauten, praestare, cupiunt describere soleant, atque in-
de citra veram ipsorum experientiam, non parui quandoque errores committantur, quae non
mediocria proficiscentibus viarum discrimina adferunt, adeo vt alias multarum rerum sane
peritis, in eiusmodi exactissimis annotationibus fides certa non multum adhibeatur. Ego igi-
tur cum superioribus annis, in regno Moldauiae diuersis et arduis sacrae Maiestatis regiae
legationibus versatus et perfunctus sim, totamque hanc regionem satis diligenter et vsque ad
vltimos eius prouintiae terminos perlustrauerim. Constitui quantum vel per ingenij mei te-
nuitatem aut temporis angustiam liceat (nisi me mea fallat opinio) terrae illius situm et am-
bitum breui quodam compendio recta Geographicaque methodo ita depingere et conscribere,
vt nihil prorsus ab integra, et exquisita cum locorum, turn fluminum onnium cognitione et
descriptione, intermissum fuisse videatur. Quo tandem quiuis eiusmodi itinera suscipiens am-
pliore sane iudicio, certioreque cum ratione istius regionis Moldauiae situm et ambitum, nec
non circumiacentia regna vndequaque magis perspecta et cognita habere, hancque meam vel
minus bene politam, aut non satis omnibus approbatam descriptionem cognoscere et iudicare
queat facilius.
IINT multi carii se apuca sa descria, situatiunea, tinutele, si insasi clima, deosebi-
telord provingie si tiers, natiuni si popore, fart a fi visitatil intro adeverd ei insist locurile
descrise, ci numal dupa cunoscintiele si studiele lord private, sell mai bine, dupa inchipui-
rile lord, voindii cu acesta sa intreca si pre altii cu multd mai iscusiti, dad, nu prin de-
scrierile lord cele pugind acurate, celd-puginu prin talentulti lord ; si cu chipuld acesta, lip-
siti cumu sunt de adeverata cunoscintia a locuriloru, comititt a desti erori destulu de insemna-
te, care aducu in ratecire pre caleton; astfeliu in catti apoi, alts data, nu se mai da credie-
mentit deplinit nici descrierilord celord mai esacte racute de adeverati cunoscetori. Dreptil-
aceea, eft, insdrcinatti mai anii tie cuti de cats maiestatea sa regesca cu mai multe si grele
solil in tiera Moldaviei, si caletorindu cu acesta ocasiune prin tota tiera, si cercetandu-o cu
t6ta luarea a minte pan' la marginile ei estreme : am decisti, sa insemnezti si sa descrit, in
scurtti si dupd adeveratulti inethodd geograficd, dupa catit mintea si tirnpuld me ertara, si-
tuatiunea si coprinsulu acelul pamentd, astfeliti incatd, dacd nu me insield cumya, sa nu lip-
sesca nimicu dela deplina si acurata descriere si cunoscintia, a tote locurile si riurile ; pen-
truca, in fine, ver-ce caletorid sit pOta cunesce mai bine positiunea si coprinsulii acelei tiers,
precumfi si a tierilord vecine, si as pota, judeca cu dreptate si acesta lucrare a mea, care
pote sa nu kid, destulti de polita, aid ca o voru a,probit pote toti.
www.dacoromanica.ro
TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE.
48 49 . 5i
1111.1
W:'n-:-..:.-.-
Wi
IM
9 ® ®E®
MI I 10 115 W ll'IM.11:11
,
I I
,:;--.
Veit
'Po DoLI4L 49
CI-dory
P 9
r '.
a ,
47 47
P
N
rralyord
)
P
, .
VANLPAR5 ,-,
0
r
_>4d
, 4
e --.
1 OLDAVLE __
,
N FINITIMAR= s'
I NVM TYPVS.
1.:*& ,s1
MV \VIM: ,WWWW, &AIM= slt\. N1111WWW.INAIslW ,
47 48 49 go Si 52 54 55
.._ .... .. ... ... ,.. ... ... .., .. ... ... .---- ... .- Za. -C.,,--",,L,'",---..Z._ , ..-7.-Zr- ''',.. ". ft. r .."..0.... r ...- , a- .=. I.
www.dacoromanica.ro
PNRIMIS igitur exordiendo a confinibus regni Poloniae, dum scilicet ex eadem satis
vasta regione, iter versus Moldauiam spectat, plana est terra atque rebus vsui, et uictui ne-
cessarijs accommodatissima, Montibus et Alpibus minim impedita, donee per Russiam pro-
pemodum desertam, vsque ciuitatem Leopolim, Russiae Metropolim insignem, quae quinqua-
ginta milliaribus ab vrbe Cracouia, distat, ad propiores Moldquiae metas acceditur, Subinde
non ita procul duo sunt flumina hand absimili latitudine et nauigabilia, et profundissima,
quae quidem totam hanc regionem naturali suo fluxu ingentibus vndequaque ambiunt anfra-
ctibus, vtpote Nester, qui Boristhenes amnis dicitur, et Moldauus, a quo regnum istud prim -
aeuum nomen accipit, illic ab eius Boristhenes flurninis portu Arx quaedam sita est, Cho-
tijna dicta, qui quidem fluuius primo statim in Moldauiam traijciur aditu, atque in Mare al-
bum prope arcem Nester Feijerwar munitissimam continuo suo curse iufluit. Tandenique non mul-
to itineris interuallo quoddam oppidum Snatijna vocatum, quod videlicet Moldauos terminos
a finitimis Russiae metis prope seiungit, attingitur, Isthic Moldauiae limites prima fronte
apparent. Inde recto tramite, totius regni Moldauiae ambitus in longitudine certo milliarium
spatio ad calculum reuocato vsque ad alpes Transsyluanos, vbi illius terrae Moldauiae extre-
ma meta est, ad sexaginta et quatuor milliaria satis longa protenditur, et terminatur, hint
per praeclictas alpes, et asperam admodum et saxosam angustarnque viam, qua vix commode
currus vnicus progredi potest, per vnum et alterum diem non multo uegotio ad ciuitatem
Brassouiensem per Ciculiae metas finitimas in terrain Bartza deflectitur. Quae quidem ciui-
tas Brassouiensis circumquaque contiguis cincta est montibus, atque satis firmata moenijs
praedictis alpibus a Transsyluana regione, proximo, Moldauosque seiungens vicinos terminos,
peruenitur in Transsyluaniarn. Huic regioni vera Septentrionali plaga ipsa Valachia, quae a-
lio nomiue Transalpina dicitur, et Bulgaria Ponto contermina sunt, inter Istrum et Thyram flumina.
sdt LECANDU, deci, dela marginile Poloniei, tierti destulu de intinsii, sere tiera Mol-
daviei, locula e siesti pot'ivitu pentru tote cele necesarie vietiel, fAra munti si alp!, pang ce,
trecenda prin desierturile Rusiel, Omit la Leopoli, capitala Rusiel, in distantia, de tine!-died
miliarie de Cracovia, to apropii de marginile Moldaviei. De aci nu departe, sunt cloud riuri,
de aceeasl largime, si forte adduct, amencloud navigabili, care incinga tots tiera, si in cur-
sula lord formeza marl cotiturt; acestea sunt, Nistrulu, si Moldova dela care 'si imprumuta
tiera vechiulu seu nume. LAnga Nistru e situata cetatea Hotinului ; indata ce treci riulu, esci
pre pamentula Moldaviel ; era Nistrulti continuandu-st cursulii, aprope de Cetatea-Alba se
varsa in Marea-Alba. Preste pucinu ajungi la Sniatinu care desparte marginile moldovenesci
de cele rusesci. Aci se ivescti mar Antaiu marginile Moldaviel. De ad, in Enid drdpta, pAna
la alpil Transilvaniei, Moldavia se intinde in lungime de siese-dieci si patru miliarie. Tre-
cenda apol prin acestl alp!, writ formeza marginea estrema a Moldaviei, pre o tale forte
aspra, stancesa, si atatt de Augusta incAtil de abia pote sa treca una cart, si arida pre la
marginile secuimei, iutr'o di doue ajungi fart multi greutate la Brasiova in tiera Bars&
Brasiovula este o cetate incungiurata de munti si intarita cu muri; cea, mat aprOpe in Tran-
silvania dupa ce treci alpii ce despata acdsta tiera de Moldavia. Tansilvauia zace chiaril la
partea de media-nopte a Tieret-RomAnesci si a BulgarieT ce se rnarginescu cu Marea-Negri
intre Istru si Nistru.
www.dacoromanica.ro
136 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
VALACIIIA autem longe lateque diffusa, et patens regio a ripis Danubij Thurcis finitima.
Quae olim Hungarix regibus obnoxia fuerat, et tributaria. Nunc vero (proch dolor) simul cum
Moldauia Thurcarum Tyrannidi magna cum Christianorum iactura subiecta est.
Fuit et olim Waywoda Moldauus, Hungarice Regibus, iuramento astrictus. Eius enim
Prouintia quasi regno Hungarite addicta, ingruentibus bellis contra hostes publicos, in defen-
sionem et conseruationem illius praesidia a Regibus Hungarice obtinuit necessaria.
IPSA autem Valachia Transalpini nominis originem ex re sortita alpibus enim et mon-
tibus continuis, et his quidem altissimis ab Huugaria et eius potissima Transsyluaniae par-
te, nemorosis passim amoeuisque interuenientibus syluis diuiditur, et conterminatur.
PRAETEREA Valachia appellatur a Flaccis quiritum gente , Romani enim Gethis supe-
ratis et deletis. Flacci cuiusdarn duct(' cos Coloniam traduxere, vncle primum Flaccia, deinde
corrupta voce Valachia dicta, adstipulatur iliac opinioni Romanus sermo, qui adhuc in ea
gente durat, verum adeo ex omni parte corruptus, vt vix ab homine Romano intelligatur. I-
gitur Valachi Italicum genus a veteribus (vt aiunt) Romanis derivatum, praeter quod histo-
rijs traditur, in Coloniam Dacicam a Traiano Imperatore, deductos esse, qui plane in Getha-
rum mores abierunt, atque nihil antiquae originis, suique monimenti retinent, praeter na-
tivam linguam quae admodum barbara et corrupta est.
POPULUS itaque Moldauicus conformi fere vestal' maiorum veterum more et instituto
incedens, non dissimilibus Hungarorum armis vtitur, vtpote hastis militaribus et Clypeis, ta-
men illis parum succinctioribus, et his quoque modo ensibus ac frameis ad vsum belli de-
seruientibus, non multuin discrepantes. Quique ad militarem industriam satis apti sunt et
expeditissimi.
MOLDOVENII porta inbracamintea mai-marilora sec; armele lora sunt ca si ale Ungu-
rilora, adeca land militarie care sunt cevasi mai scurte, si scuturi, si sabii de resbeltt care
inca nu se deosebescu multa de ale Unguriloru. El sunt destulit de iscusiti si forte ageri in
trebile militarie.
www.dacoromanica.ro
REICHER8DORF CHOIZOGRAPHIA MOLDAVIAE 137
Praeterea gees ista Moldauica ferox est, et admoduin barbara rebus tamen thilitaribus
et bellicis, vt praedictum est, suo more eximie instructa. Christum et diuos Apostolos agno-
scit, ac S. Pauli, vt ipsi volunt religionem hactenus iam inde ab initio non sine summa ye-
neratione, et pietate coluit, istic diuersee sectua, et diuersa quoque religion= et nationum
genera habentur, vtpote Ruthenorum, Sarmatarum, Rascianorum, Armeniorum, Bulgerorum et
Tartharorum, non minor denique pars Saxonum Transsyluanorum, hanc terrain passim inha-
bitantes, Imperio Moldaui wayuoda; obnoxia varietate tamen ceremoniarum et dogmatum sine
contentione vtuntur, et quaelibet secta, siue natio solitis suis ritibus et legibus pro suo fruitur
libitu. Eodem quoque modo et oi dine, Monachi Christianam religion= illic profitentes, sacris
suis ceremonijs, et officijs iuxta monasterij et ordinis sui consuetudinem sine regulam vtun-
tur. Postquam autem de Ruthenis supra mention= fecimus, eos Moldauiae confines consti-
tuentes, par est, et alios finitimos ipsi populos, paucis clamo perstringere.
TAR MARI vero cam regionem inculentes, quingentas (quas vocant) sessiones proprias
habent, i,j pariter Waywodae ipsi sua fide astricti, atque in expeditione bellica, contra ex-
ternos quoque Tartharos, a quibus ista pronincia non raras sentit incursiones, suis instructis
copijs proficisci coguutur. Gees admodum etrera, quae carnibus equinis quotidiano vescuntur
cibo, reliqua obsonia etiam delicatissima minium curantes.
RVTHENI olim prouintife Narbonensis populi finitimi erant Aueruis et Sanctonibus, vnde
Caesar in common. Et post eum Plinius lib. 3. cap. 4. Galliae populos esse tradidit. Ideal
lib. 4. cap. 19. Aquitanis eos adnumerauit, modo inter Moldauos. I'olonos, Tartharos, et Car-
pathiorum montium accolas habitant, eorum logic) Russia vocatur, quam Sylua Hercinia me-
diam fere diuidit, rani apud eos Christiani sunt, Pauli sectam profitentes, sermonem a Po-
lonico parum discrepant= proferunt.
PRVTHENI vero vltimi Germaniae populi, quos Mela Herniones appellat, vltra Pomera-
nian illis occiduam incolunt, ad Septentrionem littore mails Oceani, partim ad orientem Li-
uonia, partial vero Lithuania clauduntur. Meridianos locos Masonitae ac Poloni teneut, eius
Moldovenil sunt unii popora feroce si forte barbara, er in trebile militarie si ale res-
belului,precuma se dise, sunt forte bine deprinsi. Recunoscu pre Cristil si ddieescii apostoli, si, pre-
cumu pretinda densii, dintru inceputu liana acumu urmeza cu multi pietate si veneratiune
religiunea lui S. Paula. In acesta, dell locuesca impreuna, sub ascultarea voevodului, popOre
de diverse nationalitati si religium, preen= : Ruteni, Poloni, Serbi, Armeni, Bulgari si Ta-
tail, si in fine, multi Sasi din Transilvania, fail ca in acesta varietate de rituri si dogme sa
se certe intre sine. Fiecare secta sea natiune 'si urmeza ritulu si legea dup. buns, placerea
sa. De aseminea, si calugerii catolici ce se Oa aid, urmeza sautele lora cerimouie conformti
regulei manastirei sea ordinelui de care se tint". Dar de ors ce vorbiramu mai susu despre Rutenii
din acele margini ale Moldaviei, cuvine-se ca sa insenmainti pucine si despre alte popore vecine.
.TATARII locuitori in Moldavia posedu chid sute sesiuni ; ei suet supusi cu juramenta
domnului tierei, si obligati a lua, parte cu ostile lora la espeditiunile belice intreprinse chianti
si incontra Tatariloru dinafara, de ale carorti incurse a dose on sufere acesta tiers ; suet o
natiune forte selbateca; mancarea lora de tote dilele este carnea de cala, despretiuinda alte
mancari on -catu de delicate.
RoTErin odiniora locuitori al provinciel narbonese, vecini cu Avernii si Sanctonil, de
uncle Cesar, si dupa acesta, Pliniti, 'i numesce poporu alu Galiel, si-I nurnera intre Aquitani,
astadi sunt asiediati intre Moldoveni, Poloni, Tatari, si intre locuitorii Carpatilorti ; tiera loru
se chiama Rusia, pre care o taia, in (Moue padurea Ercinia; ei se anti de secta lui Paula, si
catolici sunt pre-pugini la densii ; vorbesca o limbs pucinti deosebita de a Polonilorti.
PRUSII sunt la partea estrema a Germaniei. Mela 'I numesce Ernionl; ei locuesca din
colo de Pomerania care remane la apusuld lora, la media -nopte vine Oceanuld, la itsaritil
18
www.dacoromanica.ro
138 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Livonia si Litvania. Partea de media-di o tied Masonitil si Polonii. Capitala lore este Dan-
tiscti, cetate litorale, langa Vistula si Oceanu, renumitd prin piatia si comerciulu seu din afara.
SARMATIA este la marginea estremd a Europel. Mela o numesce parte a Germania, er
scriitorif recentiorl sunt de alts parere, din causa ca Mela tine ca Vistula, er acestia ca 0-
dera face marginea Germanial. Ptolomeu dice ca sunt done Sarmatie, una in Europa, care
astadi se chiama Polonia, acesta se marginesce la media-nopte cu marea, la apusti cu Ger-
mania, la media-di cu Iazigif, Metanastil si locuitorif Carpatiloru, aid era Oliba celoru vechi,
astadi Rusia si Tataria; cealalta Sarmatia, este parte a Asiei scytice, din cold de Tanai,
unde se innaltid manta' caucasiani. De uncle Sarmatii, astadi Polonii, se numescu Ernioni de
Pliniii si Mela, sea Omeoni, de Ptolomeu; Tacito '1 numerd intre Germani, ca unii ce deters
ajutoriu contra Svevilora carii goniserti pre Vaniu regele lora. Nol suntemu de alta, parere,
fiinda-ca Sarmatii manta came de call'', ca si Tatarit de astadi, preening aratd Mart ; vedi si
Claudiang si Tranquilu. De altmintrea, Sarmatii in locti de aura si arginta se servia cu alte
lucrurl in comerciulu loru. Vedf celelalte la Mela. Grecii 'I numia Sauromati, pentaca avea
ochi ca de siopirld; er Romanif, Sarmati.
ACUMIJ sa insemnamii si anume cateva cetati si orasie mai alese. Acestea sunt: Suciava,
Hotinula, Nemtiula, Romanu-notti, Tergu-Iasi langa Bachluiti, Vasluiti, Soroca, si Orheiti ; apoi
Husii, Trotusiula, Barladula, si Tergulg-Romano, si alte mai multe opide si castele, care, spre
a fi scurti, nu le insirama Wei le descriema tote de a randuld.
Dombium sea Voevodula acestei tiers, pentru splendOrea cartel sale tine trel mil call-
rat' Cu lefa dela sine pre OW. dioa, Acestia in tota-deauna sunt gata in arme, si insocesca
www.dacoromanica.ro
REICHERSDORF CHOROGRAPHIA MOLDAVIAE 139
in regno suo generali habito delectu ad sexaginta millia equitum et peditum exercitum con-
scribere.
EADEM quoque regio Moldauica, alit insignes equos Thurcicos, Valachicos, item asturco-
nes optimos, aliosque in magna copia, Illos tamen raro ob Waywodae edictum ex ea regione,
nec nisi nunctijs et Oratoribus publicis educere libere permittitur.
Elvs generis equos nobilissimos et strennuissimos numero quingentos et deinde trecen-
tos quoque insignes Falcones ipse Moldauus praeses. nec non ingentenz Ducatorunz summam.
Thurcarum Caesari, quo ab illius inuasione, suit sit pacatior prouintia, quottannis in tributum
pendere solet. Et quoniam hystoria non debet non esse verissima, licebit et illud adijcere,
quod legittimi simullet illegittimi indiscriminatim regno succedunt. Verum quamprimum illius
terrae haeres aut Princeps nascitur, eius corpori stygma quoddam ignito imprimitur ferro.
Vt de vero demum stemmate natus princeps, ad virilem euectus aetatem certo dinoscatur
intersignio.
ASSVEUIT namque haec propago oh imperandi libidinem et futurum capessendum im-
perium, alter alteri necem machinari praematuram, omnesque mortis struere insidias. Ideo
plerumque inter fratres, obtinendi imperij causa, suboriuntur bella quam perniciosissima. Quod
itidem in Transalpina prouincia ficri solet, et contingit frequentius.
In hac prouincia nullae sunt naues, quibus flumina traijciuntur, praeter rates, quae ex
compactis trabibus et applicatis asseribus extructae sunt, quas nostrates nautae Germanica
lingua Prucicschiff appellant; quibus eo potissimum consilio vtuntur, ne vel hostes earn prouin-
ciam celeri motu, ant impetu obruere ant inuadere queant. Sed interdum etiam in traijci-
endis illis fluminibus, dum aliunde Principum Oratores ant nuncij ad Waywodam veniunt,
quibusdam paruulis utuntur naiciculis, ne vel a portu fluminis aliquandiu remorari videantur,
quibus satis commode vna cum equis simul et curribus traijciuntur quam celerrime.
Praeterea Moldauienses simul et Transalpinenses Waywodae, vires Turcarum Caesa-
ris non semel magno suo malo experti, suoquc imperiQ et regno depulsi sunt. Quemadmodcon
pretutindene pre voevodulti cu &tea. Dealtmintrea voevodulti, in cash de necesitate, pote fart
greutate sit alega in tiara sa si SA stringA o oste pan' In siese-dieci mil' de chlitrett si pedestri.
MOLDAVIA nutresce in sinulit sea cal forte distinsi, turcesci si romanesci, precumti si
cal' de Asturia forte bunt, si alti, in mare numerti. Inst din ordinea lui vodiz, numai sold
si ambasadorii art voiti de a scote din tidrt cal turcesci si romanesci ; altri-cineva a rare
on se bucura de asemine voiti.
SPRE a-si schpa tiara de invasiunile Turciloril, domnulti Moldaviel tramite sultanului
pre tote anulu, unit numeric de cinci sute cal: din cei mai nobili si mai ageri, si trei sute
sioiml din cei mai alesi, precurnti si o mare suma de galbini. Si fiindu-cA ash\ se cuvine ca
istoria sa arete totu adeverulii, cautii, sit adaugemti si acesta ca, fiii, legiuiti art nelegiuiti,
urmezA in domnirt fart vre o deosebire. Dar indatii ce se nasce principele-erede alit tierel,
i se imprime pre coypu un semnit cu fern arsti, pentruca, ajungeudit in etatea bArbAtescA, sit
se scit dupa acestit semnii, fart vreo indoelR, cumcii este adeveratti flit de domnit.
PENTRUCA, atatu este de nemesurata pofta de domnia a acestel semintii de principl, incatu
nu se indoescit a cerch pururea tote chipurile si mitestriele de a se perde si a se ucide unit
pre altii pentru domnia. De ad se nasal dose si perniciose resbele intre frati pentru dom-
nil. Totti asia se face si in Tiera-Romanesca, i inca mai adesil.
In acesta tiara nu stint cordbie pentru a trece riurile, ci nunzai poduri treatorie, .com-
puse din bdrne si scanduri, si acesta cu scopet ca nu cumva ininzieuhl prin o repede mzscare
sa invades si si calce tiera. Insci, canda vino la voevodula soli dela alti domnitorl, le stet
spre dispositiune ore-care vase mici pentru trecerea riuriloru, pentruca sa nu pars a intcir-
dia solii ccitrz de pitying la male, trecendii pre aceste vase destulei de comochi si forte repe-
de impreuna cu cait si treisurile sale.
Mai incolo, domnit Molclaviei si ai Tierei-.Romalnesci, nu o data cereal* spre mare
reula loru, puterea imperatulut turcescu, fiinda scost din domnia si din tiers; preeunia se
www.dacoromanica.ro
140 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
quondam Petro Waywodae _Molt laic°, Bogdano cognomine, paucos ante annos obtigit, quent
Caesar Turcarum suo priuctuerat dominio, et ablato eitts thesauro in diram captiuitatem Con-
stantinopolim abduxerat, vbi ad plures menses vinculis retentus, tandemque impctrata Caesaris
gratia, pristinae libertati restitutus est. Post cuius obitum filius eiusdem Elias Bogdanus, pa-
trig imperio successit, foeliciterque ac summa cum prudentia et moderatione atque benignitate
subditos suos omnes gubernare, et cum Transyluanis bonant amicitiam et vicinitatem scruare
dicitur : nihilontinus tauten Caesaris Turcarum imperio substrictus, quibusuis annis solitum
tributum pendere solet. In Transalpina autem prouincia quidam Mijrcza qui (vt aiunt) plu-
rib us annis in aula Caesaris Turcarum versatus, et tandem non ntultis ante annis, priori
Wilts terrae Waywoda Wlad nontinato, e medio jam sublato, autoritate Turcarum Caesaris,
in dominium istius provinciae restitutus est, quern sua credulitate et tyrannide praedeces-
sores Waywodas eiusdem prouinciae multo superare ferunt : laic si quidem initio regiminis
sui, potiores seniores, Barones, et Nobiles istius prouinciae, nullcc legitima occasione habita,
partim miserabili nece affici, ac nonnullos in diram captiuitatem redigi iussit: Vnde plures
alij formidine ducti, ne in manus illius inciderent, relictis omnibus opibus, sese clam in fugam
subduxere, et in Transyletaniam, quo tutiores essent, contulere. De cuius Waywodae Mijrcza
tyrannide, rebusque tam seueriter et erudeliter gestis quispiam otiosior iongam posset edere
historian, quae singttla breuitatis gratia, cum videbantur non adeo esse necessaria, potius prae-
terntittenda fore duximus.
intemplci innainte de acesta etc cciti-va and, lei Petru-Boydanzi voevodulti Moldaviei, pre care
imperatuld turcescd scose din domnici, si lucindu -i tesaurii, 'lti dose etc sine la Constantinopoli,
si-la puse la asprd inchisorid; ac's stele begatii mai multelunt; pond ce in urnut cdscigd gratia inane -
ratului si libertatea sa de mai nainte. Dupd nuirtea acestuia, ur ma in dontniei flitt- sat' Elia-Bog dand.
Acesta se dice cei cu multei intieleptiune si cu»tpetei, si cu bunetate si fericire guvernd pre tott su-
pusit set, peistrcinda bund amicitiei si vecinetate cu Transilvanii; dar cu tote acestea, supusti im-
peratului turcescd, '1 respunde pre totii anttizi obicinuitulu tribute. Era in Tiera-Romdnescci,
will (mum Mircea, care petrecuse mai »mita timpil in curtea imperatului turcescii, in urmii,
nu multi ant innainte de acesta, scotendu-se Vlad ei vodd, fit asiediatui in scaunuld domniei
ezt puterea si autoritatea imperatulut turcescil Despre acestti Mircea vodti se spune Get in-
trece farei asemenare in crudimi si tirdnie pre tott predecesorit set : de Ord ce indatd la in-
ceputulti domniet sale, parte omori inteund mold miserabila si lard nict o causd legitimd,
parte puse la cele mai aspre inchisori, pre cei mat de frunte boiari si nobili ai tierei ; multi,
impinst de spaimd, sei nu cadia cumva in nuizzile lu1, pctrdsindu -st tout avutuld, sccipard cu
fuga inteascunsd, si venirei in Transilvania, ca sd fide mai siguri. Despre ale ccirui Mircea
voevoda tireinii si crudimi, avendli cineva timpa ar pute sd serid lungs istorici, erci not, pen-
truca sd final molt, si negasindu-le atdtic Fie necesarie, crediurcimd a le trece mai bine on
vederea.
Nu se 'Ate Janda de ajunsti acestii tierti, mai cu semis pentru aceea ca, principele pe-
depsesce forte aspru pre fiticetorit de reu, si inca cu pedepse diverse dupa varietatea crime-
lori1 ; tote asia de aspru pedepsesce adese on si cele mat mid abated, pentruca cu atatii
mat bine sa pota imblandi cerbicosia Rut. De acl se intielege ceta cea mare de omens orbs,
www.dacoromanica.ro
REICHERSDORF CHOROGRAPHIA MOLDAVILE 141
corum catherua, qui ob patrata exoculantur facinora, aut suis mutilantus membris, quique in
dies elemmosinae ac victus gratin, suis lam orbati luminibus, Principis sectantur curiam, Quos
etsi flagitia designarint, nihilominus Waywoda ipse, pro sua liberalitate et pietate, fouet be-
nigneque sua in curia sustentat. Ac extraneis omnibus tam sacrilegis quam adulteris et id
genus perditissimis nebulonibus ad se fugientibus tutissimunt pracbct asylum.
PER totam hanc regionem vetere saltem moneta Hungarica, item asperis argenteis, et
florenis tarn Hungaricis, quam Thurcicis vtuntur, neque aliam quamcunque monetam ipsis in-
cognitam admittunt.
'psi autem Principes illius terrae Moldauiae, quadam Tyrannide in suos subditos, ma-
gna cum seueritate et crudelitate continuo exercere, Mosque pro minimo etiam delicto, vt
paulo ante praedictum est, quam acriter punire solent. Indiesque in publico omnium con-
spectu quo magis in eos suam foerocitatem ostendant, extremis afficiuntur supplicijs. Hine
summa in Principem subditorum et obseruantia et obedientia.
RARISS1ME vero hij Waywodae vtriusque prouinciae tam scilicet Moldauiae quam Trans-
alpinae, ob eorundem subditorum ocultas pheruuque conspirationes, et insidias, quibus ut plu-
rimum suos Principes adeo seueros, et ferocientes clam insectantur, diuturno imperio perfrui
possunt. Nec dum etiam ab incursione hostium, tam scilicet Tartharorum quam Thurcarum,
a quibus admodum frequenter infestantur, in regno 3110 satis tuti sunt, nisi cum illis quan-
doque confoederationem, et inducias suscipiant.
PRAETEREA cum ex Moldauica ilia regione per Russiam inferiorem, quae proximis regni
Poloniae metis, et finibus iungitur, a Podolia, iter ad Hungariam versus Marmarusium, Mun-
kacz, et Beregh sumitur, passim amoeni, ac spaciosi sunt campi, nullo amne nauigabili inter-
septi, tantum fluuio Brwth vocato, qui Moldauiae Poloniaeque fines dirimit, qui etiam hu-
midis quandoque temporibus traijcitur. Ilinc tandem continuis et quidem altissimis montibus,
et alpibus per arctissimam ac multo difficillimam viam, qua haul satis commode equus vni-
cus lento quidem passu progredi queat, ad praescripta loca peruenitur in Hungariam.
cdrora li se scOsera ()ail seu li se Ward membrele pentru faptele ce ail comisti, si cariT,
lipsiti acumti de lumina ochilorti, vino de cerh mild si pane in curtea principelui. Si on tote
ca sunt insemnati prin fdriidelegile lord, principele, dupa liberalitatea si pietatea sa, 'I prii-
mesce cu bundvointid si-I sustine in curtea sa. ba si sacrilegit si aclulterit strliint si alti a-
semini omens perdutt si de nimica ce scapa la densulu gasesch ad celu mat Siguru asilii.
IN teta tidra numal moneta vechid, unguresca are curstt, precumii si asprit de arginth
si auru, atatit ungurescI cat" si turcesci, era on -ce alta moneta necunoscutit loru nu se
priimesce.
PRINCIPII Moldaviet se porta cu Urania si cu multi severitate si crudimet eked, supu-
sit set, pedepsindu-I, precumii se disc mat susu, forte aspru si pentru cea mat mica viva, si
mat pre tots, diva se apnea pedepsele estreme in facia a tots lumea, pentruca cu atath mai
vertosh sa-si arete severitatea. De ad vine ascultarea si supunerea cea mare catra prin-
cipele.
DAR a rare orl se intempla ca acesti domni, atatti aI Moldaviet daft si a! Tierei-Roma-
nesci, sa stea multu in domnia, mai cu alma din causa ascunselorti conspiratiuni si insidie
prin care supusil urmaresch pre domnit set eel sever! si feroci. Desele incurse ale Turdlorti
si Tatariloru inea nu-1 lasa in pace, fara a se confederd si a se impach pre unit timph cu
densii.
PLECANDU din tidra Moldaviel, prin Rusia inferiore ce se marginesce in apropiare cu Po-
lonia, dela Podolia spre tidra unguresca, catra Maramuresiti, Muncaciu si Bengt, sunt cam-
pie intinse si placute, fara riuri navigabili, afara de nultt ce se chiama Prutu, care desparte
Moldavia de Polonia, si care si pre timph de ploi si ape incd, se [loth trece. tr de ad in-
nainte treci prin alp1 si munti intinse si innalti, si pre o tale forte strimtd si dificile pre care
de Aid unit calti pOte sa treca si ma, ineetti, ajungi in Ungaria la locurile mai sush disc.
www.dacoromanica.ro
142 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
EST autem illa prouintia Moldauica satis amoena tam planitioe quam vallibus, oppidis
etiam et varijs possessionibus vndecuuque refertissitna, nullis tamen arcibus aut ciuitatibus
industria, aut ante munitis, excepta sola arce Nempczs, quae in altissimo monte sita, cincta
est moenijs alias solum fluminibus, quasi a natura adhibitis, munita praesidijs.
SVNT et praeterea duae Arces Va]idis exstructae muris vtpote. Romaniwijwar, quam pla-
nicies quaedam ad flumen Zered, quod in danubium flectitur sustinet. Alteri vero Romani-
wasar nomen est, haec vt vtrinque duo occupant latera, Sic vtrasque danubius ipse secat at-
que interfluit bifaria vtrinque dominia discernens, Altera etenim Moldauiam, Altera Transal-
pinam suis contuentur prospectibus, habet et is Danubij decursus duo vtrinque a portu flu-
minis sita oppida, videlicet Barilla et Galaczs quae pari ipsius Danubij inteiluuio, amoeno
quodam naturae beneficio, elegantique seiungit ordine.
IN qua quidem regione nil deesse comperitur quod vsui human° conferre possit. Ad
haec diues, auri, argentique ac Whim fodinis. Item agrorum, vinearum, pecorum, Piscinarum-
que et stagnorum ac selectorum et variorum piscium genere, longe omnium locupletissima,
adeo vt rerum omnium copia vbertim affluat, alioqui etiarn aeris clementia victus commodi-
tate, ipsaque politia sane quam nobilis et speetatissinza.
HACTENVS, REX SERENISSIME viuis veluti coloribus Moldauiam regionem longe omnium prae-
stantissimam, quantum attinet non tantum ad insigniora loca, Flumina, Oppida, montesque, verume-
tiam minimos Pagos Castellaque perstrinximus, graturn quidem Maiestati tuae, (nisi nos con-
cepta spes fallat) in eo praestaturi officium. Multum igitur tuam Maiestatem, caeterosque
Christianos Principes, breuissima haec Moldauiae descriptio admonere debet, quantum hac
amissa regione periculi omnium Christianorum ceruicibus imminent, siquidem humanum vi-
tium est, accepto iam malo turn primum consilia velle capessere.
TEAJ22'.
www.dacoromanica.ro
REICHERSDORF CHOROGRAPHIA MOLDAVIAE 143
AD LECTOREM.
Cum veils fortuna fauet prouecta secunclis, Inque tuis inimica volat fortuna capillis,
Laetaque tranquillae tempora pack habes: Cum tua laurigera tempora fronde tegis.
Dormitas vtranque nimis securus in aurem, Credo equidem, nec vana fides, foelicia nun quant,
Sunt tibi, sunt alio fata cauenda modo. Quae non sint multis obuia fata malls.
.Expende afflicti tristissima tempora belli, Quare si quid habent vatum praesagia yeti,
Et quae sint capiti tela parata tuo. In nostrum venient barbara tela caput.
Forte tibi rerum series adversa ma/arum, Sic Scythicis perijt nimium secura cateruis
Qua minime credis, parte futura venit. Moldauia, et rigido Flaccia pressa iugo.
CATRA LECTORE.
Ccindti noroculzi 'ti zimbesce, ccinclii to legeni liniscitti in plcicerile path: atunci tepuni
si dormi pre antendoue urechile in tots sigurantia. Insd, altmintrea se cade a preintimpina
ursita cea rea. Cugetci asupra nenoroeirilorei resbelului, gdndesce -te la sdgetile ce se geltescii
asupra capului teu. Tote cd sirula relelorti 'It vine chiarti din partea de uncle mai pucinti
credeai; pote ca sorta inimicd atunci chiarei sborci asupra capului tat, ccindzi fruntea-ti cu
lauri e incinsd. Ca -ci cu credti, nici nti-e desiertei credintia, cei sorta cea nzai fence e espusci
la cele mai multe pericle. Asia-dar, dacd predicerile profetilorli coprinclii vreunI adeverii:
arm barbare vorti sa Mud asupra capului nostru. Astfeliti Moldavia, pre-nzzatti incrediutet,
peri prin turmele scytice, si Tiera-.Romanesca ccidia sub apesarea jugulul barbaree.
www.dacoromanica.ro
144 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
NOTE
Pag. 136. unde se dice ca, Moldovenii posh inkritcdmintea mai -marilorti see-, sa se intielega streibunilorn see-.
Pag. 139. Reichersdorf memoreza despre vechia dating a familiei domnesei din Moldavia, di, indata ce se
niiscea prineipele-erede alit tierei, i se imprimea in corpu-i nns semen cu flea.' arsil, pentrnea sa se seal la tim-
puld sett ca e file de domnii. Asia se vede a fi fostii insemnatil Iancu-Sasuld, fluid natural(' aid lul Petru-Ra-
resift, precumil ne incredintiamu din Croniculi contimpurand Frichsio-Lupino-Oltardinunt, Maid la pag. 48 a Te-
saurului nostril. Atari sem° s'ard pare a fi fog(' in usil si la familia regesca a Bulgaro-Romanilorti, do dra
ce Zonara (la Stritter. Tom. II, pag. 653, in Nota) vorbindd despre Alusianu, aid douile flirt' aid Jul Arond,
memoreza despre semnuld aseunsii ce avelt Alusiani la mina drepta, semnu nesupusil indoelii, prin care se pro-
ba ca elf'. era de vitia regesca, flu ald lui Aronu; data micumva acestli semnd era firescu dr nu facutd.
Pag. 142. unde Reichersdorf vorbesce despre cele deme cetati, Romanu -no(' (Romaniujwar), si TOrgu-Ro-
rnanit (Romaniwasar), testula originalti atatfi e de confusd, Wahl mita sa marturisimii ca firs ajutoriuld nnui
vechii si eruditii istoricii alu nostril, n'amd fi fog(' in stare de a da o traducere orecare. Anevoe credemil ca ar
pate cineva sa traduca acelii pasd, mai nemeritu si is intielesil, decumil facuramil not acumd. Aretarea lui Rei-
chersdorf despre dime cetati Romanu, si traducerea nestra, pare a se confirms afara de teta indoela, prin cele
ce afiamd in Descrierea Moldaviei de Cantemird, unde vorbindd despre Tergu-Romand dice: .multi died ca pa-
mentenii nostri Ia intercerea lord din Transilvania, aici s'ait fi :isiediatu mai antaiu ; dar nu toll stint de ace-
.sta parere, pentruca nu departe de Romani' se vede unit alto loch pre maluld resaritenu ale Siretului, care a-
astadi se numesce de locuitori Smedorova, si se dice ca acolo ar fi fosti intemeiatii cea do antaiii si cea mai
.mare cetate. Cu adevdratil este ca, en multi mai iucdee, s'a, innoitil acesta cetate de Stefan(' voevodil tale Ma-
re, si a fort(' plea era in starea el cea de mai innainte. Era apo, dupil multi ani, nu acid din ce eausa Pe-
.tru-Raresid drag ad risipit'o si a poruncitd locuitorilord ca sa se mute in Roman('.. Eta dar cele (Mud cetati
Romanii despre care vorbesce Reichersdorf chiari pre timpuld lei Petru- Raresii. Sa insemnamil ca roe se dice
in traducerea romana a lui Cantemir, Camila in Iasi Ia 1851, Smirodova, in hoed de Smedorova precumii sti in
editiunea germana (vedi Biisching, Magazin, III 552; si editiunea separati de Frankfurt and Leipzig, 1771. pag.
54.) Er din Smedorova, dacii se omite terminatiunea slavdna, si daea enventuld se va pronunvia rotnanesce, vomit
aye Siimedru, adeed San- D
40÷6+.4-4-
www.dacoromanica.ro
PACWWWWVAMMEXKIMPUOMMVXMist46114434gai
ANTONIU VERANCIU
Dalmatianii de origins, nascutd in Sebenied la 1504, si mortii in Ungaria la 1573, omit f6rte insemnatii
pre acelit timpd priu sciintia elocintia si intieleptiunea sa polities, a !bed archiepiscopii de Strigond, si loctl-tii,
thrift regesed in Ungaria. Servindii rual /India lui Ioane Zapo lia, apoi In! Ferdinandil, fit trimisii adese on sold
la mai multi principi, si cu deo3ebire In Porta Otomana. Lash' mai multe wrier): istorice, de multa impintantia
si pentru Romani. Manuscriptele In! original! se aft astadi in Almeida Nationale din Pesta. Ele se publicara in
Monurnenta Hungariae Historica: Scriptores. No! reprodueemd de o cam data d6u6 tratate, unuld intitulatd : De
apparatu Joannis regis contra Solimanum caesarem in Transsylvaniam invadentern (1536-1538); altuld : De situ
Transsylvaniae, Moldavian et Transalpinae. Amendoue se atla in citatele Monumenta, torn. II, pag. 50-151. Multe
pasuri insa vomd lash afara, ca mai pugind importante pentru not, altele le vomd da in prescurtare si numal ro-
manesce. AmentlOue aceste tratate le publicase si Kovachich la 1798, in Scriptores rerun hunger. minores, insa
nu asia de esactd si depling, ca Szalay in Monurnenta In 1857. Titluld celui d'antaiii tratatil nu e pre-potriritu;
Veranciu singurd Is ineeputuld octal de alit doilea tratatd, intituleza pre cell d'antaid : Despre esperlitiunea muf
Solimanis impiratulei Turcilorri in Moldavia si Transilvania asupra lui Petru si loane. Si acesta titlu ne place a-lii
pune si not.
PARTEA I.
1\\
OINDU a descrie espeditiunea lui Solimanti, imperatulti Turcilorti, asupra Moldaviel si
Transilvaniei, grin care scOse din domnia tieret pre Petru-Bogdanti, principele Moldaviei; grt-
sii de cuviintia a incepe descrierea mai de departe, pentruca, cunoscendu causele Si motivele
acelei espeditiuni, sa putemti ajunge mar usioru la naratiunea propusa, si lucrulu inch sa-lt"
intielegemu mai bine.*)
Dupa nenorocita Walla dela Mehacid (1526), in care caditt si insusi regele Ludovicti
si Urea nobilimei si prelatilorit unguresci, se esch unit resbelu fatale, pentru corona tierel,
intre Ferdinandu Austriaculu, si Ione Zapolia. Resbelulti continua de mai multi am, fait sa
cascige nici o parte nici alta. bane chiamandtt pre Turcil inteajutoru, pre tots diva totu mai
multit ajungeh a fi servulti lui, era Turculu puindu picioril in Ungaria, nu mai pucinti ame-
rintia si pre Ferdinand(' : folosindu-se de luptele acestoru dot rivali, pre totti anulil puneh
mama pre cate o parte a tierel la margini. Ungaria se mina si se perdeit de tail, si peri-
clu awerintia pre tots crestinil. Atunci, Sigismundu regele Poloniel, si unil principi din Ger-
mania, cercara adesti sa-i impace, dar indesiertu, pebtrud nici tutu% nici altulti nu vreh st
coda nimicii, Ferdinandti incrediendu-se in frate-sell Carla ; si bane spriginitti si incuragiattl
de Turcit si de Franceztt
*) Solimani Turcarum caesaris expeditionem in Moldaviam et Transsylvaniam memoraturus, qua Petrum cogno-
mento Bogdanum, Moldaviae principem, genti Buse vaivodam appellatum, patria dominations exegit, altius ali-
quanto milli repetendum ease duxi, ut...
19
www.dacoromanica.ro
146 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Intr'aceea, Aloisiti Gritti Venetianulti, care ajungendii a se face si guvernatore alit Un-
gariei, la atata putere apttcase in curtea regelui Inane, incatt pares a fi, nu supusulti ci so-
Oulu acestuia, aflanduse pre aceld timpil in Costantinopoli in calitate de ambasadore alt Jul
bane, lui asupra-si sarcina, de a merge elti insusi, cu voia lui Solimant, sa se intelnesca cu
Ferdinandtt si inchee in fine o pace adeverata. Eli scriea regelui ca, in fine, Solimang i-a
data vole sa merge la Ferdinandg ; ca Ferdinandg inca i-a data deplina putere in tots purtarea
causes sale la Turcula si la Ibrainati-pasia; ca asia se cuvine safaca si bane, dad voesce a
incheia °data pacea.
De alts parte insa, bane aflase, cumti Gritti l'ar fi denunciatti la Porta, ca voesce a
incheia pace cu Ferdinandil cu ver-ce pretig, spre stricatiunea Turcilorti; si ea din acestil mo-
tive Turculd i-ar fi data putere ca mai bine elti Gritti sa midi-locesca acesta pace, intru fo-
losulti Porte!.
Aceste sciintie, marl prepusuri desceptara in inima regelui bane asupra lul Gritti, pen-
trucA cunoscea de mai nainte ambitiosele planurl ce cocea acestil neastemperatg Venetiang.
Intr'aceea, pre audit bane se afla coprinsg de asemini grigi, eta Gritti intorcenduse
din Turda, fit omoritg in Transilvania.
bane scapase dar la timpil de acestg nog rivalti, dar grin acesta provoca asupra-si ma-
nia Turcului care nu putea sa erte omorulil unul barbatil atatu de celebru, cu care impreuna
perisera atati ianiciari, si se pradara atate avers, atate petre si alte lucruri scumpe, atate
haine pretiose, cite avuse Gritti cu sine.
Solimang aprinsti de mania, insciintia indata pre bane, ca preste puginti are sa vine
elil insusi sa, cerceteze acesta injuria. Toth de odata 'I ordina cu severitate, ca, data nu vre
sa perdu si ver-ce sperantia de gratin, sa innapoesca fare intardiare tote lucrurile predate
dela Gritti.
Incredintianduse bane de mania si vointia lul Solimang, nu se mai indol unit momenta
de a cerca tote midi-locele de impacare cu Ferdinandti. Cufundatti in aceste grigi, nu trece
multi timpg, si eta vine scirea despre uciderea lui Ibraimii-pasia, ca complice alt lui Gritti.
Eram de facia in consiliulg dela Oradea-mare, duff). veni la bane solululg turcescg, si salu-
tandulti cu nume de irate si amicu, 'lit invite in numele sultanului, ca sa dea uitarii solia de
mai nainte, ca Solimand s'a incredintiatti ca Gritti pre dreptti a fostu ucisg, ca unit perfidg
si ingrate care in unire cu Ibraimti-pasia lucre atatil in contra sultanulul catti si in contra
lul bane. Cu tote acestea, cerea si acumg, dar cu multi modestia, innapoirea averii lui Gritti,
pentru multiamirea cratorilorti acestuia, calif nu inceteza de a-si solicits cu lacremi datoriele.
bane de-si se linisci pucing, dar deplinti crediementa nu putea sa dea Turcilorg, a d-
roll perfidia si maestril pre-bine le cunoscea. Pentru aceea, indemnatil si de consiliaril sei,
si mai cu semi de ruina estrema a tierei, care pre densulg ca Ungurit 'lit atingea, mai de
aprope decatti pre strMnulit Ferdinanclii, nu inceta de a lucre pentru o pace cu conditiuni
oneste, sperandg multg in liberalitatea imporatului Carla, fratele Jul Ferdinandg, si crediencla
ca o conditiune mediocre dar sigura, e de preferitu si celei mai innalte start, candg acesta e
impreunata cu atate spese, temeri si grigi.
In fine, la propunerea Jul bane, se invoira amendol, bane si Ferdinandg., ca sa se re-
tell la dreptatea imperatului Carla ca elti sa-I impace.
Dreptd-care, bane si teamise soli la Carlti care se afla atunci in Neapoli. Dar Cult!,
intielegendg de acesta solia, 'si inchipul ca acumti e timpuld de a pune mina si pre corona
unguresca. Eia credea ci bane, lipsitt de ver-ce ajutorti, amerintiatg de Tung din causa
lui Gritti si altele, redusg la cele din urma, nu-I mai remase alts scapare decatg a recurge
la arbitriula set, nici vii cuteza a se opune la ver-si-ce propuneri ale sale. Deci, priimincla
pre soli cu multi more, 'I espedi incarcati de daruri si promisiuni, trimitiendit impreuna si
din parte-4 in calitate de legatii, pre bane archiepiscopuld de Lund, pentruca acesta sa
trateze in numele set la amendoi regii. Audinduse in Ungaria de venirea solulul imperb.lescu,
totl se implura de bucuria, incredintiatl ca aduce cu sine o pace sigura. &lulu fit priimitg
nitre aplausele poporulul ungurescti cu mare pompa. Dar de abia trecura trel dile, si fiindg
ascultatg de regele bane, se vediA cu mirare ca, departe de a fi adusd pacea dorita, elg
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 147
propunea lucruft de care pans atunci nici Thane nu aflase. bane simulandu machnirea diferi
incheiarea Vaal, asceptandt totult dela impregiurari. Intr'aceea, fericitele sucese ale 1111 Carla,
atatt in Africa asupra Turcului, cats si in Italia si Galia asupra lui Francisct, implura de
sperantie pre partizanii lui Ferdinandt, ca marile invingeri ale lui Carla, vort intari si no-
rocirea frate-set Ferdinandt asupra lui Thane. bane machnitti, vediendil ca nu i se propunea
nici o conditiune onesta, de o parte tines cu vorba pre soli', de alta, ascepta totult dela
cursuit evenimintelort. Nici se insiela in sperantiele sale: nu treca multi] timph, si se lad
faima despre perderile lui Carla si despre retragerea sa din Galia. De alta parte, Casovia,
cetate insemnata a Ungariel superiore, se supuse lui bane. Tote acestea descuragiara
preste tots mesura factiunea lui Ferdinandt, care, dupli promisiunile ce i se facuse, cre-
dea ca Cult, supuindu Galia, are sa se apropie in curendu cu neinvinsele sale osti de
marginile Panoniei, si facendt resbelt Asiei intregi, are O. asigure libertatea si pacea lumei.
Dar de ors ce lucrurile urmara, cu totult altmintrea, se intempla ca inimele mai tuturora
Ungurilort se instrainara de catra ambit frati, si incepura sa uresca pre Ferdinandt, vedien-
da-lt despoiatil de ajutoriele sperate ale frate-set, immultindu-se f6rte pre Vita diva parti-
zanii lui bane. Insusi Moldovianuld se pled in partea lui. Acesta, atitiatt de al lui Fer-
dinandt, si informatt cu de a meruntulti despre tote, se pregatise cu mare resbelt asupra
Transilvaniei. Aflandu ins6, de sucesele lui bane in Ungaria, se lass de asemine plant, si
trimise soli la Oradea-mare, ca sa se escuse. Regele de-si cunoscea pre-bine cugetele Ro-
manultti, priiml insa escusarea in nume de bine, ca sa nu dea ocasiune la none turburari ce
se ivia atunci de tote partile. Priimi dar solii romanl si -I dimise cu vorbe amicabili. Dar
ceea ce merits Moldovianuld se espia cu mortea lui Francisca Lazar, pentruca acestu omu,
cell mai de frunte intre Secui, se unise cu Romanulti, si voia sa-I deschida calea in Transilvanial
Astfelit mergendii lucrurile, bane incept a se purta tail mai cu inima si mai preten-
siosil in facia adversariului set. Solula imperatescil inca, vediendil cumt Thane se intarise
preste Ora asceptarea, si ca lucrurile urmara cu totult altmintrea de cumt se sperase, ast-
fen incatt conditiunile ce adusese cu sine era departe de a se mai potrivi cu positiunea
norocita in care se afla acumt bane, ne mai avendt sperantia de a pute incheia asemine
pace, cera voia de a se intorce a cast. Ione dimise cu multi' onore.
Tote acestea se intemplara in anult 1536.
In anult urmatorit, Ferdinandii perdu bataia memorabile dela Esect cu Turcii. Intr'a-
ceea Turcil acoperise cu vasele loll de resbelt marea Ionics si Siculica, devastasera prin
foes si sabia Corcira insula Venetianilort, pradara Dalmatia, dupA aceea calcara Italia, ar-
diendii, pradandil, omorindt si robindt. Groza se intinse pan' la Roma, si se inspaimenta tots
crestinetatea.
La 1538, prin intervenirea Papil si altort crestini, se incheia o pace de 10 ant intre
Carla si Francisct.
Acumt incepura a se lua in consideratiune si sucesele lui bane, si se gAsi a fi in in-
teresult crestinetatii de a se impact si cu densulti in conditiuni mai tolerabili.
Astfela se tramise erasi la densulti archiepiscopulti de Lund.
Multe dificultatl se ridicara si de o parte si de alta, si indelungt se desbata asupra
conditiunilord pacii. In fine se incheia tratatula secrets, * *) numai in presintia a siepte persone,
*) Accessit pondus et a Moldavo regulo Joannis rebus. Is enim adversae partis hominnm stimulis exagitatus ple-
rumque vero eliam tuna validius, quum nova aliqua vim in elm calamitas intendisset, quare ea qnoque tem-
pestate affabre de his omnibus instructus machinis, bellum magno conatu in Transsylvanos edixerat. Verum ac-
cepto nuncio de Joannis in Hungaria successibus, destitit ab inceptis, et nitro misit ad Joannem oratores, qui se
excusaront, et animum ems erga se mitigandum curarent. Levitati hominis facile indultam, quod graviora negotia
suadebant. Francisci tantum Lazari nece expiatum, quicquid Moldavus mernerat, quocum file, homo inter Seculos
authoritate facile princeps, et inimico in Joannem ab adversariis, quod creditum est, imbutus spiritu, consilium
junxerat, et aditum Valaccho in Transsylvaniam praebere volnerat. Michail Veranciu Inca memordza de ace-
sta, dicendil: Eodem anno 1536 nonnihil trepidatum est in Transsylvania : vaivoda cairn Moldavus nunciabatur
cam magnis copiis et ingenti numero Tartarorum, Transsylvaniam velle invadere, fretus etiam qnorumdam pro-
ditionibus Monumenta Hungariae p. 43.
**) In aceatil tratatd se diceh, ca bane cu titluhl de rege sã tine Transilvania si ore -cart comitate vecine ale
Ungariel pant{ la indite, Or duP4 mertea lui Otis aceste tier! sa villa sub potestatea regelul Ferdinandb.
www.dacoromanica.ro
148 TESALTRU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
legate prin tare juramento, ca nu cumva Turcula sit afle ceva de acesta impacatiune, inna-
inte de a fi asigurata s6rta lul bane si a tierei unguresci, nici eh se indoia despre acesta,
incredintiati precumti era, ca, espeditiunea ce se proiepta pre' aeelti timpti in contra Turcilora,
era sa aiba una sucesa mai fericitu.
Acumil sa trecema la descrierea espeditiunei lui Solimenti asupra Moldaviel si Tran-
silvaniei.
Quum de Solimani caesaris expeditione circiter nonas Julies anni 1538. allatus esset
ad Joannem regem nuncius, affirrnareturque Transsylvaniam primum, dein Moldaviam occu-
patum venire, non parum trapidatum est, multumque ac din, quaenarn causa ipsum impel-
leret, sollicite agitatum. Alii iratum Joanni regi, quod cum Ferdinand° Romanorum rege pa-
cer fecisse diceretur, existimabant, venturumque, ut eum regno privaret, affirmabant, vei.
ritum, ne christiani principes ipsius opera atque duetu expeditiorem contra se aditum ha-
berent. Alii, quod in gratiam Sigismundi PoloniEe regis Petrum vaivodam, qui ilium assiduo
et iniquo bello vexabat, inhibendum, puniendumque in animo statuisset. Plures, quod Aloysii
Gritti, ac duorum ejus filiorum Antonii et Perini interitum ulturus, bonaque ipsius tune tem-
poris direpta repetiturus esset, opinabantur, idque quum a Transsylvanis, turn vel maxime ab
ipso Moldavo , qui et necandi Aloysii Gritti Transsylvanorum animos accenderat, quem su-
spectum appetiti regni Hungariae, et Moldaviae habuerat, et liberos ejus innoxios ad se per
suos adductos necari jussisset. Tandem adveniente jam caesare, et omissa Transsylvania ac
Transalpine, recta in Moldaviam pergente, liquido constitit turn hoc ejus itinere, turn lega-
tor= Transalpinensium testimonio, et multorum exploratorum relatu, neque interfecti Aloy-
sii Gritti causa inductum venire, quern sciebat cum Ibraino olim primario passe multas res
novas molitum, et potius, ex sententia sua esse occisum, quod hand ita multo post Ibraini
mors confirmavit; neque Poloniae regis vocatu, cum princeps ille ea sit integritate, ea pru-
dentin, ea modestia, atque in rempublicam, et fidem christianam amore, ut nunquam armis
infidelium contra suum christianum hostem, quamvis infensum, atque adeo cervicibus immi-
nentem, uteretur : verum sole Joannis et Ferdinandi regem concordia, quae licet nondum e-
rat publicata, vehementer tamen ea angi ferebatur, quam suspectam habuerat propter Caroli
imperatoris oratorem, qui superiore anno bis pro ea componenda ad Joannem regem in Hun-
Canda se aduse lui Thane scirea despre acesta espeditiune a lui Solimani, cam pre la 7
si se diceh ca vine O. ocupe mai antaiu Transilvania, si apoi Moldavia, multi" se in-
grozira cu totii, si se intrebh, ce causa a Rana' sa-la indemne la acesta. Unil credea ca, s'a
maniatti pre regele Thane, din causa pacii incheiate cu Ferdinandi", si dices ca, vine sa-lti
scota din tiers, pentruca nu principil crestini sa se folosesch de ajutormlit si conducerea lui
in contra sa. Altii dices ca, vine in gratia Jul Sigismundit regele Poloniei, cu gandit sit in-
freneze si sa pedepsesca pre Petru voda care nu mai lash in pace pre acesta rege cu ne-
incetatele si nedreptele resbele ce-I faces. Altii eras', si acestia era mai multi, era in phrere
ca, va sa resbune mortea lui Gritti si a fiilorti lui, Antonia si Perini, si sa pretindia resti-
tuirea averilorn lui celora pradate, si acesta, atata dela Transilvani, cats si mai vertosa dela
Moldovianula care acesta atitiase si pre Transilvani ca sa omoria pre Gritti, avendu-la in pre-
pusa ca aspire la corona Ungariei si Moldaviei, si tote ela luase cu sine si pre fiii lui Gritti
si-I omorl. In fine veninda imperatula, si lasanda la o parte Transilvania si Tiera-Roma-
nesca, mergenda dreptit in Moldavia, se invedera, atata din dromula ce apnea cats si din
marturia solilora din Tiera-Romanesca si din relatiunile mai multorti esploratori, ea nu ve-
nia, nici ca sa resbune mortea lui Gritti despre ale carui aspiratiuni si uneltiri cu Ibraima-
pasia, era bine informata, si ale ca',rui omora era mai multi duph vointia sa, probe mortea
lui Ibraima ce urma preste pueina ; mid venia la chiamarea regelui Poloniei, principe cu multi"
mai integru si mai intielepta si cu mai multi" amore cats crestinetate, pentruca sit se fo-
losesca vre odata cu armele necredinciosilora chiari si asupra celul mai neimpacata si mai
periculosu inimica crestinti ci venia din causa pacii intre bane si Ferdinanda, care de-si
nu era inch publicata, implea de grigl si o prepttuea din causa oratorelui imperatultn
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDMO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 149
gariam venerat, et odio Petri vaivodae, quo jam inde in ilium a multis annis contracto
ardentissime deflagrabat; nonnihil etiam sua ipsius causa, ac potissimum, quemadmodum pro
comperto affirmatum est, bojaronum, ita enim Moldavi proceres nuncupantur, petitione assidua.
Nam ut plura praeteream, pauca dumtaxat, re ita poscente, quod haud libens facio, ne potius
maledicta serere, quam historian texere videar, de ejus non adeo sinceris moribus ac vitae
institutis attingam, quae ipsum pessumdederunt et irae Solimani caesaris obnoxium fecere.
Quippe adeo mobili varioque ingenio extitit, ut nulla res magis in eo desideraretur, quam
integritas ; illudque commode in ipsum torqueri potest: quod alia stantis, alia sedentis erat
sententia. Duplexque et obliquus in omni re ferebatur, ne in amicos quidem rectus. Fidei
vero candorem tam frequenter labefecerat, ut nulli jam vicini, nulli socii principes juramen-
tis ejus crederent, tumque magis ab eo cavebatur, quum majus prbebaturjusjurandurn, quid
vel ex foedeibus Sigismundi Poloniae regis, quae saepius infregit, et his belli temporibus, quae
inter Joannem regem et Ferdinandum viguerunt, cognovimus. Es enim ambobus se se fide, more
majorum, quum Moldavia in ditione regem Hungariae censeatur, obstrinxerat, ac moclo Joanni,
modo Ferdinando, pro cujusque prosperioris fortunae momentis, alterutro tamen, quod ipse puta-
bat, ignorante, studium, favorem atque operam pollicebatur. Legatos apud utrumque continuos ha-
bebat, et utrique arbitrabatur verba se daturum posse. Sed magis ad Ferdinandum inclinabat. Joan-
nem etiam maledictis proscidit, et apud Turcum saepe detulit. Quod vel in Aloysio Gritto, verum
fuisse, egregie demonstravit. Is enim quum proximis annis ex Turcia in Transsylvaniam per Trans-
alpinos infaustis fatis veniret, metueretque tun a Transsylvanis turn ab ipso Moldavo, a quo
dudum tendi sibi insidias, ob causam, gum superius memoravimus, perceperat, amicitiam
ejus, puto arguente conscientia, quod multa, ut vulgo ferebatur, pernitiosa mente agitabat,
poposcerat. Qui visa potiundi voti sui occasione, haud cunctatus, nullam fidei partem, nullum
jusjurandum, nullum sanctorum numen, apposita evangelio dextera, praetermisit, quo se illi
in omnem amicitiam obnoxium non fecerit, ad securitatem eum non animaverit, et non w-
him non nociturum, verum etiam omnibus rebus suis auxilia praestaturum, affuturumque
Carla, despre care scia ca anulu trecuta in dente randuri venise la regele bane spre a o in-
cheia ; si din ura ce de mai multi an! ferbea in peptula sea asupra hit Petru voda; in fine,
invitata cu neincetare si de catrh boiarii moldoveni. Ca-ci, thcenda altele mai multe, pen-
truca sa nu pars a tiese mai multa injuratun decata istoria, cauth totusi sa atingti catude
pucina despre purtarile lei Petru cele pueinu sincere care-lit perdura si-la supusera manfei
lui Solimana. Drepttt- aceea, atata era de usiora si de schimbhtoria la minte, incata nimica
nu-I lipsih mai multa decatii sinceritatea, despre ela cu adevera se putea dice : ca una dices
stands si alta siedienda, duplice si stramba intru tote, nici catrh amicii sei nu era adeverata.
Credintia de atate oti si-o calcase, incatt nici unula din principil vecini si soei nu mai pi-
tea crede juramintelora ]tai; si atunci se feria mat multa de densula Cana faces juraminte
mai marl, lucru despre care ne incredintiarama si din leghturile ce faces cu Sigismunda re-
gele Poloniei, legaturi care de atate on le infransese, precuma si din purtarea lui care regele
Thane si Ferdinanda, in cursula acestorti timpurl de resbelt. Pentruch, conformt datinel strh-
bunilort sei, pre canal Moldavia se tines de Ungaria, catrit amendoi regif se legase cu cre-
dintia, si dupa cumu merges mai bine norocult unuia set altuia, acumii promiteh ajutoria
si favore hi! bane , acumti hit Ferdinandti , credienda ela ca unulit nu scia de pur-
tarea sa catra celt- laltA. Tines soh de a pururea la amendoi, si credea ca pOte pro-
mite totula si unuia si altuia. Cu tote acestea, inclina mai multa in partea lui Fer-
dinandti. Pre bane 'la si injura si-lti denuncia Turcului mai de multe ori. Catti era de du-
puke si de pucina sincere, se vedit mai cu semi arida cu Aloisia Gritti. Intru adeverti, pre
dada acesta, mai in ant. trecuti, venia din Turcia prin Tiera-Romanesca, purtatu de ursita
sa cea rea, si se temea atatu de Transilvani, precuma si de Moldovianula insusi despre care
scia ca mai de demultit 'I tindea curse, din, causa ce mai susa o atinseramti ; atunci Gritti,
indemnata, credit, de mustrarile cugetului, pentruch multe rele frementa in capula sea, ce-
ruse at ucitia 114 Petru, carele, vedienda acesta, fart sit se indoiescii unit momenta, pumdti
www.dacoromanica.ro
150 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
etiam praesentia sua pollicitus est. Atqui postea, quum ob interemptum Emericum Cibacchum,
episcopum Varadiensem ac turn temporis Transsylvaniae locumtenentem et oratorem publi-
cum, qui ad excipiendum ilium honorifice regio nomine tam longe profectus fuerat, virum
certe clarum et militarem, affines ejus atque amicos, turn opibus turn authoritate in eo regno
praevalidos, contra se ad arma concitasset, vimque ipsorum in campo non sustinens, in op-
pidum Meggies sese recepisset, ac inde post acrem magis quam longarn occupationem, accep-
to oppido, in agmen Moldavi, quod muris suberat, praelato erecta manu fidei chirographo,
Grittum se esse vociferans, et salutem implorans profugisset : ille omnium sacramentorum obli-
tus, divis spretis, ac religione posthabita, fefellit infelicem. Quandoquidem nec ipse, ut pro-
miserat, in persona venerat, et mox a suis militibus, quibus id flagitii praeceperat, fuit com-
prehensus, spoliatus, ac in vincla ignominiose conjectus. Exactis dein hand multis diebus,
quum Joannem regem, cujus interim crebris literis et mandatis de conservando a morte non
paruerat, per se Buda, liberandi ejus gratia in Transsylvaniam maxim is itineribus festinare
intellexerat, quam citissime fieri potuit, necandum tradi imperavit.
Porro et Petrus Moldaviae vaivoda tanta audacia atque arrogantia sumpta, jamque et
vicinis principibus et caesare Turcarum spreto, in suos quoque crudelius desaevire, quam pro
dominii sui magnitudine incepit. Consiliariis enim ac bojaronibus honor debitus non habeba-
tur, sententiae ipsorum non admittebantur, immitibus imperiis regebantur, gravissimis exa-
ctionibus premebantur, et in bella assidua contra vicinos non necessitate, sed superbia, act
lucri gratia, dum provinciales conferre cogit, excitata, cogebantur. Multos praeterea regno,
plures officio ac dignitate summovit. Quosdam etiam, non illorum vitiis infensus, neque ca-
pitali crimine offensus, sed natura sua mala corruptus, interfecit. Omnibus denique primori-
bus juxta ac plebeis dominatione erat injurius, congressu difficilis, elatus, inexorabilis, pro-
nusque in gravissimas illorum poenas etiam pro levissimis commissis. Proinde et consangui-
neorum mariurn vitae turn dolo turn aperto satellite insidiatus est; neque a fraterno sangui-
ne manus abstinuit, quo securus ab aemulo solus dOminaretur. Nam duo, caeteris ademptis,
drepta pre evangeliti, nu e credintia nici santir in cerurl, pre care sa nu fia juratit, promi-
tiendu-I tote amicitia, si asigurandu-lii ca necumil sa-I fad, vreunti red, dar si in persOna
are sa vine spre aI da tote ajutoriuld. Er dupe aceea, canal Gritti, din causa uciderel lul
Emericti Cibacti, (episcopuld Oradiel si locti-tiitorulti Transilvaniel, care-1 mersese innainte
intru intimpinare spre a-lu priimi cu OVA onOrea), provocase asupra-si pre consangenil si a-
micil acestuia, si neputendti sta cu densii la lupta in campil, se retrasese la Mediasid, si
dupe ocuparea Mediasiulul, fugise in ostea Moldoveniloru, care se alla sub zidurile ceatit,
tiindg in suss cartea de credintiti a lin Petru, cerea si strigh scapare in gura mare : atuncl
Petru, uitanda tote juramintele, despretiuindd credintia si cele sante, insiela pre nenoroci-
tulti ; de ore ce, necumil sa fia venitu in persona, preening promisese, spre a-ld schpa, ci
inch soldatii set, carora poroncise acesta crime, 'Id prinsera, '1g despoiard, si-ld pusera in fere
cu rusine. Si preste pucine dile, intielegendil ca Inane vinia cu past jut spre a-lu scapa de
morte, neascultandd de scrisorile si ordinile ce-i tramitea ca sa -1 pastreze vietia, poronci ca
sa-lti ucida calf" mat curendg.
Petru voevodu facendu-se atata de cutezatorig si arogante, despretinindir si pre vecini
si pre insusi imperatulg turcescii, cu supusit set inch incepuse a se purta forte crudit. Bo-
iarilorti nu da onorea cuvenita, consiliele lord nu se considers, tots se guverna intr'unit modg
fOrte aspru, si se storcea prin darile cele mai grele, si prin resbele de a pururea in contra
vecinilorti, fart vre o necesitate, ci numal din sumetia sea pofta de cascigii. Multi esila din
tiers, alts si mai multi '1 despoia de dregetoriele si demnit'atile lord. Pre multi 'I dete mortiI,
nu pentru vreo crime, ci numal din reutatea sa proprit. Cu unit euventti, era nedreptit catra
tot!, boiarl au tierani, fart deosebire, era neapropiatit, sumotiu, neinduplecatti Si gata a pe-
depsi si cele mat mid gresieli cu cele mai grele pedepse. Pant si asupra vietii consangeni-
lora set inch tinse curse, atatti inteascunsti CAW si pre facia, nu se sfil a versa si sangele
fratilord sel, pentruca remaindii singurit cu atatti a a mat sigurfi in domnia. Doi din frati,
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 151
in Turcia latebant, quorum alterum blande ac specie fraternae pietatis evocatum, tamquam
inopiae illius misertus, daturusque esset locum conditionis ejus honestandae dignum, et vi-
tae sustentandae modum, naso prius mutilari, dein strato tapeti impositum honorifice magna
astante procerum corona, luctumque ac moestitiam prae se ferens, et poculo pro felici ejus ad
superos itinere propinato, fecit jugulari; postea gloriose faeinus efferens, neminem ad illud
temporis ex familia sua diem solennius obiisse jactatus est. Quod certe scelus sicut est plus
quam barbaricum, et ab ipsis etiam brutis alienum, ita hujus gentis Moldavae ac Transalpinae
proprium est, et usu jam non improbatum. Id ipsum etiam a multis Turcarum caesaribus fa-
ctitatum accepimus, quemadmodum de Selimo et aliis prioribus historiae prodiderunt. Alterum
vero, commisso per fraudem hoc flagitio, perinde atque admonitum, ut caveret, nunquam
decipere potuit, et semper suspectum habuit. Isque est ille, quem nunc caesar ei substituit.
Quapropter, dum sic saevire non cessat, indiesque magis ac magis insolescit, et regno,
cui, ut bonus princeps, pace, quiete, lenitate, justitia ac reliquis ejusmodi commodis prospicere de-
bebat, ut spolio abutitur, bojaronum paulatim ab se turn studia tum amorem avertit. Et quam-
quam agrestes homines sint ac barbari, faciliusque serviunt, quam caeterae nationes, quae
politice vivunt : in odium tamen et metum commutato amore, quum alioqui et ipsi libertate
sua gaudeant, ac suis certis quibusdam legibus continentur, nee penitus ordine ac decoro
honestoque, potius a natura quam a scientia demonstrato, careant, coeptum est secreto prius
inter paucos eosque potiores, mox inter plures agitari, quonam pacto ipsius tantam tyranni-
dem opprimerent, segue a servitute vindicarent. Dehinc super haec longa ac varia consul-
tatione habita, nullum opportuniorem modum, quo id consequerentur, excogitare potuerunt,
quam si cum caesare Turcarum de his ageretur ; quippe cui sicut stipendia quotannis pen-
derent, ita quoque sub imperio et in potestate ipsius se se esse non ignorarent, neque du-
bitarent, hanc ilium liberandi se curam facile suscepturum, praesertim quum et ipse male
atque hostiliter apud eum audiret.
Itaque quum a multis jam retroactis anuis saepius de his caesarem clam certiorem
pre ceilaltl 'I stinsese, sta. ascunst in Turcia. Pre unuld din acestia magi cu vorbe Man-
de st se intOrct a cast, O. nu duct lipse in strainetate, a are st-1u asieze inteund modd
demnti de conditiunea sa. Frate-sed intorcendu-se, elu '1 WA mat Wald nasuld, dupa aceea
culcandu-lii giosti cu Ott onorea pre unu tapetii intinsti, in facia unlit mare numerti de boiari,
si prefacendu-se ca-ld plange cu lacremi, inchina cu pdcharulu pentru fericita-t ciiletorit la
cet cerescl, si poronci omoria ; ltudandu-se cu acesta faptd si dicendd et nimine Mel
pant ad din familia sa nu murise cu atata solemnitate. Faradelege care ver-catti este de
barbart, dar la Moldovent si Muntent e in usu si nu e reprobatt. Tad asia facet si unit din
imperatil turcescl, preciund Selimu si altii. Er pre celd-laltd Irate care audise de acesta fart-
delege si scia st se feresct, nu-lti mai path amagi la sine, si pururea '14 mit in prepusti.
Si acesta este prin care 'lti inlocul acumil imp6ratulti.
Deci, continuandti Petru in cruclimile sale, si tratandti tiera ca o pradt, in locti st o
guverne in pace si dreptate, instraina cu incetulti inimele boiariloru, carii de-si sunt omens
fart culturt si barbari, si sufere jugulti mai usiorti decatti alte natium civilizate, cu tote acestea
urindu-lti tote mat multu si temendu-se de densuld, si flindu-ca se bucurt si et de ore-care
libertatt si legi, nice sunt lipsiti cu totuld de regulele cuviintiet si ale civilitatii, si acesta
mat multu dela natura decatti prin sciintla, ineepurt a se consulta intre sine in secretti, la
Inceputd mat pugini, apoi totti mat multi, dintre cei mat de frunte at tierel, in ce chipti aru
pute sa punt ()data wad acestet tirtnit si acestet servitutl. Dect, dupt lungt desbatere, altd
modd mat oportund nu &irk decatu a se indrep tit la imperatuld Turcilorti, ca la unuld et-
ruia 'I respundet tributti pre totti anulti si sub a ca.rut putere sta, nict se Molt et imp6-
ratuld are sa -t scape, mat vertosti pentruct si densuld privia. pre Petru ca pre unu inimicu
aid seti.
Astfeliti, de mat multi ant deja incunoscintiandii inteascunst pre imperatuld despre
www.dacoromanica.ro
152 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
fecissent, inuno quotidie pene de omnibus etiam minimis, quae vel contra se crudelius egisset,
vel in ipsum elatius fuisset obloquutus, admonuissent, petiissentque supplices, ut ilium a
tanta saevitia cohiberet, neve pateretur, sic eos pro libidine sua, quoquo modo collibuisset,
affligeret, et simul cogeret, ut unum quernque pro conditione ac libertate sua more majorwn
haberet, segue mitius ac benignitis erga illos gereret; nihil magis indecorum esse asserentes,
nihil quod minus deceat hominem principem, quam crudelitas: caesar ipse tametsi initio his
non mediocriter offenderetur, cognita tamen vesania mentis ejus et procacitate linguae, quodque
magis animi morbo laboraret, quam judicio duceretur, non magni faciebat, quaecunque ab eo
in se dicta intellexisset. Nihilominus tyrannidem, qua erat in populos, graviter et iniquo
ferebat animo, ac interea temporis, medio legatorum suorum frequenter ilium monuit, petiit,
rogavit, vellet suis lenius presse, tam acerbe in subditos non animadverteret, crudelitate
non extingueret, justitia regeret, in amore et officio contineret, sciretque vitam mortalium
beneficiis, amore atque concordia constare, labefactari dissensione, odio ac terrore, nihilque
pernitiosius esse principibus, quam a suis populis non amari.
Id ubi caesar semper frustra fecisset, et nil aliud legati soliti essent referre quam ver-
ba, Petrus vero ab iustituto suo non discederet, iratiore tandem animo hominem aggressus:
belle etiam persequuturtun se, ni furere desisteret, minatus est. Jamque, ut accepi, dudum
bane, fortunam tentavisset, vel solius Transsylvaniae gratia, quam omnes Turcarum caesa-
res propter soli foecunditatem, ac auri, argenti, ferri, plumbi et salis uberrimarum fodina-
rum copiam plurimum inhiaveruut. Sed veritus Solimanus ne, quwu aut Transsylvaniam, ant
Transalpinam, aut Moldaviam occupare niteretur, omnia haec regna in unum coirent, segue
partim per insidias, partim, quod itidem baud dubie credendum, per vim oppriunerent. Quan-
doquidem asperrimis montibus, impeditissimis sylvis, maximis rupibus, rapidis fluminibus ac
dubii vadi torrentibus, viisque ac semitis angustissimis munitissima sint, habeantque equi-
tatum prope ad admirationem numerosum, et gentem rusticam ad afiligendurn hostem in e-
jusmodi locorum difficultatibus adeo expertam, adeo strenuam, ut qui non videre, difficile ad
acestea, ba mai pre tots diva aducendu-i la cunoscintia tote si cele mai amenunte, ate faced
mai cu asprime incontra lora, sett vorbia cu sumetfa incontra imperatului, rugandu-lfi cu su-
punere, ca sa-lti marginesca in crudimile sale, si 'sa nu-Iii mai suferia a-i maltrata, dupa Ca-
priciele sale, ci sa-Iii constringa a respects obiceiele strabunilorti, a considers pre fia-care
dupa starea si libertatea sa, si a-I trata mai cu blandetie, ca-ci nimicti nu este mai until
pentru unti Principe si mai necuviinciosti, ca crudelitatea: audindti acestea imperatulti, nu
pucinu se machnia, dar cu tote acestea, cunoscendu-r nebunia mintil si reutatea limbei, si
ca, nu atath lucreza din judecata cats din nebunia, nu multu baga, in serna on-cate afia ca
bocia in contra sa ; dar 'la supers forte multti Urania, cu care se purta ultra supusi, pentru
aceea adese or! admoni, 'lit invita, '1u rugs, prin solii sei, ca sa domnesca mai cu blan-
detie, sa nu fib,' atath de aspru cu supusii, sa nu-t stings prin crudime, sa-i guverne cu drep-
tate si amore, sa-si aduca =hate ca vietia omenesca sta', numal in binefacere, in amore si
concordia, si ca slabesce prin neintielegere , prin ura si terore, si ca nimicti nu e mai pe-
riculosh pentrii principi, ca a nu fi amati de supusii lord.
Vediendti imperatulti ca tote acestea era numai in desiertu, si ca solii nu-I aducea alts
decath vorbe, er Petru nu-sr schimba, purtarea de loch, imperatuld se mania si-lu amerin-
tia si cu resbelti, de nu va inceta cu crudimile lui. Si precumti am aflatti, era sa si fats
acesta, chiard si din causa Transilvaniei care Petru nu o lash in pace, si care tots imperatil
turcescl o-au rIvnith pentru fecunditatea pamentului, si pentru multimea aurului, argintului,
plumbulul si sane!. Dar Solimanti se temea, nucumva, voindti a ocupa, sea Transilvania sea
Tiera-Romanesca sea Moldavia, sa se unesca tote trel tierile, si sa-ld sfarme, parte prin in-
sidiele, parte si prin puterea loru, lucru ce fara indoiela se si putea crede. Ca-ci aceste tier!
Bunt cele mai tar!, prin muntii lord cel innalti, prin padurile loth cele dese, prin stancile cele
marl, prin riurile cele repedi si fara vaduri sigure, prin chile si cararile cele Auguste; nume-
rulu calarimel lorii to pune la mirare, si tieranli atatti stint de depring de a ,infests ini-
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANt Ifd MOtDAVIAM 153
tredendum induci possint. Vestiti enim panno quodam fttsco, viii ac supra modum villoso,
galeroque ejusdem generis in formam metae acuminato tecti, et perone calceati, vultibus
vero nigri propter barbam crinemque promissiorem -et impexum, soloque armati sparo et falce
sudi alligata, incredibili agilitate per cos saltus ac montes late magno numero discurrunt, et
hostiurn primis, mediis ac ultimis agminibus juxta passim inferuntur, noctes etiam totas,
quibus impensius turn furtis, turn parvis praeliis lacessunt, vigiliis cngunt exigere. Neque
praeteribat eum, quae et quanta ex Ilungaria, quam nondum totem deleverat, et ex Germa-
nia, ab aliisque vicinis nationibus auxilia venire potuissent, quidque efficerent, si its unitis,
ipsi quoque adjungerentur. Quare in hung modum haec secum expendens, nunquam aggre-
diendi hanc expeditionem satis habuit aninn, maluitque honeste sub praetextu amicitiae
Joannis regis, Transsylvania carere, et ejus ac Moldavi muneribus dumtaxat frui, Transalpini
vero quotannis tributa legere, quam intempestive, non observata occasione apta et secure,
eas provincias penitus subjugandas attenta re. Verumenimvero, permotis bojaronibus contra
Petrum vaivodam ultimo odio, ira ac dolore, quod adeo ipsius superba imperia diutius per-
peti nequirent, aggressi sunt rem, quaecunque fortuna succederet, serio agere, tandemque
placuit ad Solimanum caesarem occultos legatos mitti, idque saepius, qui edocerent, eos non
jam instare, ut Petri scelera ac perversum vitae institutmn monitis aut minis impostcrum
compescere et errata emendare laboraret, quandoquidem frustra id conaretur, utpote qui in
hoc detestabili genere morum jam pridem occaluisset, sed supplices orare, petere, implorare,
totis viribus contendere, ut si opis auxilii ve, seu beneficii apud emu quid consequi possint,
neque velit illos aut sedibus suis emigrare, et alii nationi eas tradere, aut externum prin-
cipem quaerere, qui se ab intolerabili hominis hujus dominations vindicet : veniret in per-
sona, et non tantum eos libertati restitueret, sed suas quoque ipsius injuries ulcisceretur.
Caeterum sciret eum indies belli vires comparare, nec in ilium quam in Ottomanum genus
miculu in acele locurl dificile, incatti celu ce n'a vediutti, cu anevoe ar puts sa crgdia a-
semine lucru. El porta imbracaminte de o pAnura prosta, intunecata si forte per6se,, acope-
rift cu o caciula in forma conics, totu de asemine materie, incalciatI cu opine!, negri la fa-
cia, cu pelt si barbs lungs si nepeptenata, armati numai cu wit si cose ; astfeliti alerga
in mare numertt si cu o necrediuta indemanare dealungulti si latttlu acelorti paduri si munti,
si isbescu de odata din tote *tile, in fruntea , si coda Ostel inimice, si mai
cu soma noptile nu lass de locu in pace pre iuimicu prin neincetatele lort1 nevali si pradI. Bine
scia mal incolo Solimanti, ce ajutorie putea sa le vina din Ungaria care inca nu o nimicise tots,
si din Germania, si dela alte natiunl vecine, si ce aril puts sa Lea in unire cu tot! acestia.
Considerandti decl acestea intru sine, nici odata nu se incumetase a intreprinde asemine
espeditiune, ci a preferitu, ma! bine a se lips! de Transilvania intr unit modti onorabilft
sub pretestulu amicitiei regelui bane, a se folosi numai de presentele acestuia si ale Mol-
dovianulul, a strings pre tote anulu tributulti Tierel-Romanesci, decatu a incerch fara timpd
si fara ocasiune oportuna si sigura, subjugarea deplina a acestorti provincie. Intr'aceea insa,
boiaril moldoveni, miscatl de o estrema ura, mania si durere asupra lul Petra, incatti nu pu-
tea sa rabde ma! =Hu sumetia Jul domnire, se apucara seriosti de lucru, orl-ce ar educe
soda asupra capuluI lora. Tramitea, soil ascunsi si des! la Solimanti, ca sa-1 spunk ca a-
cumA, nu vinu sa -lit roge ca sa mal admonesca au sa amerintie pre Petru pentru faradele-
gile si perversitatile vietil si indreptarea guvernarei luI, pentruca acesta ar fi indesiertu,
de ors ce °multi e inreutatitt fara sperantia de indreptare ; roga cu ova supunerea si
cu tau de a dinsultl, ca, data potil sa ascepte dela densulti vreunti ajutorift seu binefacere,
dad. nu vre sa se ridice cu totif din tier& si sa faca locti vreunul altft poporti, au sa roge
vreunti altti principe din afara care sa-I scape de nesuferita domnia a acestul omit : sa vi-
n& insusl Solimantt, in persona, si nu numal sa-1 restituia in libertatea avuta, dar sa -si r6s-
bune si insusl, de injuriele suferite ; dealtmintrea sa scia, ca Petru aduna oste pre tOtit diva, si se
20
www.dacoromanica.ro
154 TESAURU DE MONUMENTE IBTORICE TOMU III
illas iusumpturum passim jactari. Se vero in ipso praecipuam spem habere, ejus clemen-
tiae constanter fidere, polliceri se duces itineris futuros, illumque in regnum summa fide,
unauimi consensu, omnium studiis ac votis recepturos. Nullas insidias, nulla cujuspiam arma
formidaret, Traussylvanos inparatos esse, et hujus negotii peuitus iguaros. Ad ilium se uni-
versos ventures, et imperata ejus facturos, atque in ipsius potestatem omnia oppida, arces,
munitiones, demtun arma, militem et totam Moldaviam daturos. Ab eo haec tantum cupere :
Petrum pro hoste haberet, dominio pelleret, alium vaivodam, gentis suae virum illis prae-
ficeret, a caede abstineret, fortunas non diriperet, reguum pro se non occuparet, uxores ac
liberi essent inviolati, et a captivitate tuti, suisque juribus, legibus ac fide uti sineret ; tri-
buta vero et dona pactis majorum suorum sancita acciperet, hisque contentus esset.
Solimanus, quamvis sub illud tempus cura omnium maxima occuparetur, quum ab una
parte armis regis Persarum, quem Zophy nostra aetas appellavit, distineretur, contra quem
filium natu maximum cum ingenti milite dimisisset, augeretur ; ex alia, expectatione belli
omnium Christianorum, qui, cognita eo anno inter Caroltun Romanorum iniperatorem et Fran-
ciscum Galliarum regem pace, in quibus summa rerum christianae unitatis constabat,
erectissimis animis, propensissimoque voluntatum ac desideriorum consensu in mutuum foe-
dus atque amicitiam Paulo III. pontifice maximo authore concesserant, expeditionemque uni-
versalem adversus Turcas conceperant, et magna celebritate edixerant, jamque numerosam
in Graeciam classem habebant; illi vero delectioribus ac non parvis praesidiis esset Constan-
tinopolis firmanda, classis apparanda, et terrestres copiae instruendae, quae omnia uno tem-
pore perficere, magni certe negotii res esse videbatur. Mata tauten etiam ilium hortaban-
tur, quare quae ultro a fortuna offerebantur, non segniter suscipienda sibi putaret, et in
eam curam tota cogitatione incumberet: imprinis injuriae, quas a Petro vaivoda acceperat, de-
inde bojarouum tanta contra ipsum odia, in se tam propensa studia, et adveutus ejus tam
ingens desiderium. Considerato postea partim bellandi usu ac ratione, intellectoque, quod
laud/ ca, nu asupra altul cuiva ci asupra Otomanilorti se inarmeza ; ca numal intrensulit mal
all sperantia, nwnal in gratia lul se incredintieza, si-I promitti cii au sa-1 fia calauzi si au
sa-lti conduca in tiers si sa-111 priimesca cu tots credintia, in unanimitate cu totil. Sa nu se te-
m& de cursele nici de armele cuiva. Transilvanil sunt nepregatitl, Wei ca scitt ceva despre
acesta. Cu totil all sa vina intru intimpinarea lul, si all se, -I implinesca tote ordinile, si au
sa-1 inchine tote orasiele, cetatile, intariturile, in fine, armele ostea si tota Moldavia ati sa
i-o supuna. Nicl nu certi alts, dechAtt: pre Petru sa-la aiba de inimicti, sa-la scotia din dom-
nia, sa asiedie altu voevodti in locu-I din midi-loculti pamentenilortt, sa nu fad omorti, se,
nu rapesca avert, sa nu ocupe tiara pentru sine, sa nu se atinga de femei si cop, sa nu
robesca, si in fine, sa-1 lase in usulti drepturilorfi legilorti si crediutiel lord; dar de alts parte,
sa priimesca tributulti si darurile dupa vechile legaturi, si sa se multiamesca cu atata.
Solimanu, cu tote ca pre acelu timpti era coprinsti de forte marl grigl, pentruca de o
parte avea resbelu cu Persil asupra carorA trimisese pre fiiu-seu cu este Cara numeric; de
alts parte era amerintiatu de resbelulti tuturoru crestinilorti caril, aflandu de pacea incheiata
intre Car% si Franciscil, dela can't depindeh tots unirea crestina, se insufletira cu totil, si
la staruintia marelul pontefice Pauli' III, toll se aretara gata a se uni si confederh, si a in-
treprinde o espeditiune universale incontra Turcilorti ; flota loru pluthia deja putinte pre
apele Greciel; era Solimanti avea trebuintia de este ales& si nu mina pentru inthrirea
Constantinopolil, avea sa gatesca vase de resbelu, sa strings ostl de uscatu, care a le face
tote de odata, nu era lucru pucinti. Dar cu tote acestea, mite 'Iti indemna ca sh, nu respinga
cu nepesare aceea ce-I °feria norocultt dela sine; deci, considerandti injuriele ce-I Meuse
Petru, si ura boiarilorti incontra lul, de alts parte plecarea ce-I manifests acesti boiarl si
dorintia de a -lt vede in midi -loculti lorti; considerandfi apol si moduli' si practica purtarei
resbelelorti, si intielegendd ca in cursulti acestul anti crestinil n'au sa pita face altti decata
pregatirile necesarie si pate ore-care mid inceputurl ale resbelulul ce avea sa intreprindia ;
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 155
instanti anno praeter apparatus ac praeludia quaedam dumtaxat futuri belli essent processura ;
partim quum regna sua fortiora, tutioraque fore arbitrabatur, si occasionem complecteretur,
praesertim Christianis res novas tune temporis molientibus, ac si ita, quod diu optavit, et Trans-
sylvaniam propius aliquot gradus accederet. et undique in earn patentem aditum haberet, sicut et
in Transalpinam et in fines totius inferioris Hungariae habebat, Moldaviam vero, quemadmodum
hactenus altero pede, nunc utroque pressam atque adeo pugno correptam teneret ; ratus itaque
id tot= e re sua; et a consiliis ac votis suis baud esse alienum, illudque Christianorum latus
prorsus infirmum, et armis ipsius semper apertum ac opportunum fore: bojaronum petitionibus
acquievit, et benigno atque optato responso confirmatis omnium animis, et se venturum, ac Petri
vaivodae tyrannidi finem facturum pollicitus, si adhuc semel revocandum a pertinacia tentaverit,
legatos dimisit, jussitque in patriam celeriter contendere, neu operi ac fidei promissae de-
sint, et quam maturrime, ubi id consilii placuit, facto, quum ad rem ventum erit, exequantur,
sedulo commonuit. (ad lipsescil trel foi din originalti)... magno Hectore aut Hercule di-
gna, neque christiano principi adversus Turcum indecora, sed ipsi impar, calamitosa, exi-
tialis. Nam sub haec legatorum alter, prolatis e sinu literis, conversusque ad bojarones, qui-
nam inter eos principem post vaivodam locum et authoritatem obtineret, percontatur. Cui
Theodorus Logoffeth, sic enim Moldavi supremum cancellarium appellant, qui primae apud
eos authoritatis censetur, respondit, se ilium esse. Et is : sume, inquit, has literas ; caete-
rum Solimanus caesar potentissimus imperat, ut mox cum reliquis its bojaronibus, tecum hie
assistentibus Petrum vaivodam comprehendatis, et vinctum ad ilium perducendum curetis.
Nihil vitae, regno, libertati ac fortunis vestris metuentes, quandoquidem sciretis, sublato
hujus durntaxat capite, Petrum ostendens digit°, vobis per caesarem universa caetera inte-
gra ac salva fore. Secus si faciundi est animus, vos quoque nam cum ipso luetis poenas.
Ad haec bojarones, et pro principis praesentia honeste, prudenterque, ne quid insidia-
rum, quas struxerant, iucaute detegerent, et pro iracundia caesaris satis venerabundi ac
paucis responderunt. Hostili se animo erga caesarem non esse, paratosque et nunc et impo-
luanda in fine a minte, cu cata tierile imperatlei sale vora sa fia mai taxi si mai sigure,
dace, folosindu-se de ocasiune, acuma mai alesti pre candti crestinil sunt preocupati de no-
Wit resbela ce medita, s'ar apropia de Transilvania la care de atata timpti ofta, si si-ar des-
chide printeensa drumula in tote partile, asia precumit twat drumit Bloat in Tiera-Roma-
nesca si in marginile a OM Ungaria inferiore, era Moldavia care si pane acumit o avea mai
supusa, sI o-ar supune deplina ; vediendit, deci, ca tote impregiurarile stint in favorea si dupa
placerea si dorintia sa, si ca acesta lath alit crestinetatil va sa fia slaba de tote, si de a pu-
rurea deschisit armelora sale ; priiml cererea boiarilora, si dandu-le respunsa binevoitoria si
doritit, incuragiandit pre tots, si promitendu-le ca are sit, vine, si, dupa ce va mai face o sin-
gura incercare cu Petru, are sa puna capeta tiraniei lui, dimise pre soli, poroncindu-le, a
se intOrce curendit in patria, a remane credinciosi precumit se legara cu totii, si de ora ce asia
le-ati placuta si as cerutit sa fia, '1 invita cu staruintia ca la timpula sea sit se grabesca a
se areta, si cu fapta. (aci lipsescai trei )... Intr'aceea, unulu din soli, scotienda din sink o scri-
sOria, si intorcendu-se catra: boiari, 'I intreba, care din ei ocupa antaiula loci si ranga dupa prin-
cipele. Respunse Teodora logofetulti, ca densula este acela. Era solula, eta, dise, acesta carte,
priimesce-o : porunca preputintelui imperata Solimanii este, ca, impreuna cu cei-lalti boiari ce se
alla aci cu tine, sa puneti mana pre Petru voevoda, si sa-lit trimiteti legate la densulti. Sa nu duceti
nici o frica de vietia, nici de tiera, libertatea si averile vostre, de Ora ce sciti ca,, ridicanda numal
capulti acestuia, aretandu cu degetulti pre Petru, tote cele-lalte ale vostre vorti remane neatinse
din partea imperatulut Er altmintrea facendti, vets fi pedepsiti si vol impreuna cu densula.
La acestea boiarii respunsera in gcurtti, si cu cuviintia pentru principele ce era de fa-
cia, cu intieleptiune in privirea insidielorit ce pregatisera, precuma si cu respecta in privi-
rea mantel imperatului: Ca ei n'ait cugete ostili catra imperatula, si aunt gata si acumit si
www.dacoromanica.ro
156 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
sterum facere ipsius imperata, ac si delicto quopiam ilium offendissent, pro venia supplices,
tamquam apud clementissimum principem instare. Verum capere et vincire Petrum princi-
pem scum legitimum, nulla illis ratione per lidera, per honorem ac jus gentium licere, nisi
jn perpetuo ludibrio et abontinabili dedecore vitam, quae superest, velint agere, posteritati-
que suae nationis sempiternam notam relinquere, quod alioqui creclunt tam prudentem ac
benignum caesarem ab eis non optare, in cujus manu tam ipsi, quam eorum princeps sem-
per existant, neque se arena ipsius effugere posse.
Dimissis legatis, Petrus ubi cognovisset caesarem infestum sibi adesse, vitam suam in
extremo sitam discrimine, fortunas item ac statum periclitari, eoque processum esse, ut re-
gnum ant per ignaviam relinquat, aut strenue armis retineat : ratus, christiano principi nihil
antiquius, nihil laudabilius esse debere, quam pro fide pugnare, et fortuna volente etiam
cadere, copias quas duclum ad primos rumores paraverat, in unum cogit, et caesarem Soli-
manum arcere ab ingressu Moldaviae omnino decernit, ac etiam, si contingeret, impigre se
cum illo pugnaturum profitetur. Quod alioqui necessario quoque faciundum erat, quem scie-
bat jam nec precibus nec muneribus placari posse, tautam ilium in se iram atque indigna-
tionem concepisse, intellexerat.
Mature itaque pro re ac natura locortun omnes vias ac semitarum angustias, quibus hostis
transitum in regnum arbitrabatur habere posse, quandoquidem Moldavia summis et asperrimis
montibus undique circumvallatur, intercisis arboribus per longissima spatia et latissimos tractus
complet ac praecludit. Annonam praeterea ex agris subducit. Reliquum quod tempus non
sinebat, comburit. Pecora, armenta atque equitia, quorum ingentem habet Moldavia copiam, in de-
serta loca abigit, etvicos omnes disturbat. Ipse delecto sibi aequo, et ad expectandum hostem op-
portuno loco, cum instructiore milite consedit, reliquam turbam, quae non mediocris erat, pecori
agendo quam colendis belli artibus aptiorem, per montium ac vallium anfractus, aliaque impedita
ac saltuosa dispertit ; jubetque, ut ingredienti hosti nullibi non desint, dentque operam, quo
eum crebris ejusmodi transversis invasionibus passim diducant ac divexent, et quantum possint,
in viitoriti a implini poruncile lui, si dad l'au superatii cumva prin vre o viva, cu supunere
se rogA de ertare ca la principele celti mai induatti. tr sa prinda, Si sa, lege pre Petru,
principele lort legitimu, acesta nu li-o ertg, credintia nici onorea si dreptulfi gintilorg, dad.
nu vont a petrece de a pururea in desonore vietia ce le mai remane, si a rasa o pat& sem-
piternA posteritatii si natiunei lorg ; si credit mind unit imperatil atatii de intieleptu si bi-
nevoitoriti in a drui putere se atla ors-si-candti atatil demi' catti si principele loru, nici cA
le va cere asemine luau
Cu acestea solii fura dimisi, er Petru afiandti cA imperatulg se apropiA ca inimicii, ca
averea, tiara si vietia sa e in periclu, si ca lucrurile ajunseserA acolo, incatti nu-i mai re-
mand, alta decatti, seg aparasi tiara cu lasitate sett a si-o apera cu taria; considerandfi ca
nimicti nu e mai de laucla pentru unu principe cresting, ca a se lupta pentru credintitt, si a
cade cliiaru, dad. asia i-ar Ii sOrta; stringe indatA la unu loch ostile ce pregatise la cele d'an-
taiu stirs, si se decide seriosti a opri pre Solimang de a intra in Moldavia, si la case de ne-
cesitate, a se lupta barbatesce cu densulu. Aceea ce si cauta sa facA, bine sciindu cumg
nu-Iti mai putea imblandi prin rugatiunile nici prin darurile sale, de atata mania si nachnire
era coprinsg.
Deci, de bung era pune de imple si inchide tote caile si strimtorile pre o mare in -
tindere de loch, cu arbori thiati din inuntit si padurile cele marl ce apera. Moldavia de tote
partile, crediAndu ca va pute impedeca cu acesta, trecerea inimicului in tiara. Stringe apol
bucatele de pre campl, si arde cate nu putt]. sä, stringa, adult& din tote partile turmele de
vite si cab, cars in Moldavia sunt fara numeru, si ruineza tote satele. Era densulti, cu par-
tea cea mai buna a ostel sale, se asieza la unit locu potrivitu, asceptandil ad pre inimicg ; ce-
lelalte cete, destuln de numerose, dar omens deprinsi mai multu la vite decatu la resbelu,
be imparte prin munti si paduri, sa privighieze pre inimick infesteze neincetatti si de
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAAI 157
caedant ; fore, ut minus ipse negocii acciperet, si cum integro exercitu non congrederetur, se-
cumque etsi non virtute, militum numero, parique apparatu bollico certare nequeat, dolo sal-
tem et adversis locis contendat ; vel, si fieri possit, ita obstet, distineat ac remoretur, ut
in hyeinem, qttae jam appetebat, praelium differret, sperans ilium turn frigore et nivibus, turn
incongruo ad bellandum tempore, locortunque difficultatibus adactum, infecta re reversurum.
Interim autem pene quotidianis nunciis Ioannem regem, in quern plurimum spei collocave-
rat, quod fortunae socius erat, nam et illi Solimanum caesarem iratum ob paean cum
Romanorum rege Ferdinando, ut tliximus, factam, affirmabant, consilium petebat : quidnam
esset acturus, et, ut etiam auxilio esset, orabat, quandoquidem omnino magnitudine tanti
hostis terrebatur.
Ille, ut erat princeps animo christianissimo, ingenio magno, prudentia singulari, et rei
bellicae experientia summa, caesari facultatem praelii nequaquam faceret, suadebat ex eo,
quod per se illi non sufficeret, quern certis authoribus acceperat amplius centum quinqua-
ginta millia Turcarum habere in castris, Tartarorurn parem ferule numerum, ac non medio-
crem Transalpinorum manum, quos uti tributarios, et quos in potestate jam pridem habuerat, in
bellum coegerat, bombardas vero CCXXV.; (plum ipse Petrus vix LXX. millia hominum con-
scripsisset, et illos hebetes, rudes, male vet saltem sagittis ant solo gladio armatos, et tho-
racatos admodinn paucos, reque militari Turcis aequiparandos minime, bombardas autem nul-
las. Sed bojaronum ac militum uxoribus, liberis caeteroque populo, inutili hello ac praedae
apto, in loca tuta transmissis, quorum copiam in finibus Transsylvaniae liberaliter faciebat,
uxori etiam ipsius ac filiis Bistriciam civitatem egregiam et reliquarum in Transsylvania
prope munitissimam offerens, dupliciter consulebat. Imprimis ut aut cum toto milite suo in
Transsylvaniam mox, appropinquante jam caesare, veniret ; aut si id minus deceret, ne re-
gnum deseruisse accusaretur, parvo intervallo antecedendo ilium, fugienti similis, capessenti-
que agendae rei opportunitatem, praelio nequaquam concesso, sed velut pugnaturuis, quamdiu
fieri possit, fatiget post se, et ubi demum hoc stratagema procedere desierit, dimisso eo
tote partite, si la ocasiune sa -ltt taie; crediendtt ca va fi mai bine a opune inimiculul frauda
si adversitatea locurilortt, decatil a se incinge lalupth en tots 6stea care, nici in.virtute Met
in numerh nici in ghtiri le belice, nu se puteh asemena cu inimiculu ; astfelitt spec h ca -lit va
tine pre loch, si va pute amens, bataia pang in timpuld ernel ce se apropria, chuff', invinsh
si de MO si de °meth si de dificultatile locuriloru, imperatulu se va vette costrinsu a se
intorce fara isprava. Intr'aceea, insphimentatti de marimea inimiculul, pre ton diva trimitea,
soli de consulth pre bane, ce ar fi de facuth, cerendu-1 si ajutoriu, de ors ce Inane inca
era amerintiatii de asemine sorts, purtandu-i mania Solimanii, din causa paciI, se die* ce
incheiase cu Ferdinandii regele Romaniloru.
bane, principe cu sufletu de crestinu, cu minte si intieleptiune mare, si cu multi es-
periintiA in trebile resbelulul, vediendil eh Petru n'aveh sa pOth sta. facia cu Solimanti, despre care
aflase de siguril ca aveh cu sine mai bine de 150 mil Turc'i, mai toth atati Tatari, si nn mica
numeril de Romani pre carii ca tributari 'I luase la resbelii, er tunurl, 225 ; &Ida Petru
de abih strinsese 70 mil omens, si acestia inca prosti si neinvetiati, armati rein, numal cu
shgeti sett sabii, loricatl (imbracati in za) pre-pucinT, si caril in artea resbelului nu era de
asemenatti cu Turcil, er tunurl nu aveh de loch; pentru aceea 'lit sfatuia ca, trimitendh la
locuri sigure femetle boiariloru si ale ostasiloni si copiii lortt, si multimea nefolositoria in
resbelh, si bud, numal pentru ganh. si prada; gata fiindtt si densulu a prihni cu liberalitate
pre cei retrasi in Transilvania, oferindu-I pentru donna si copii, Bistritia, cetate a Transil-
vaniel forte insemnata si aprepe cea mai bine intaritA ; elh, Petru, sett sa se retraga si elh
in Transilvania cu tots ostea, indath la apropiarea imperatutuf ; sett dad acesta nu i-ar
convent spre a nu fi acusatil ca si-a phrasittt tiera, sa se retraga puginti cite pucinti
de innaintea inimiculul, ca-si-cumu ar causa ocasiune si loch mai potrivitil, far lush a priiml
eurava bAtaia, dar ca-si-cumii ar vre sa se bath, si cu chipulti acesta, pre alit ar fi prin
putintia, sit-ltt ostendsch duph, sine, er in fine, ne mai putendu urma acesta stratagema, sa
www.dacoromanica.ro
158 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
lase pre inimica in cela mal red loci' ce s'ar pute, si sa grabesca la densula in Transilva-
nia, si ad sa se intaresca si sa se apere cu arme si puteri unite; atunci, inimicula, intiele-
&Ida de acesta, sea se va intorce acasa, necutezanda a se lupa, sea voincla a innainta si
a-I ataca, la vorti pute priimi mai cu sigurantia si mai cu inima, de era ce priimise sci-
intia ca tote astfeliti avea sa faca si donmulti Tierei-Romknesci, flinch"' amerintiatii si acesta
tail de asemine periclu. Er data sultanula ar ocupa Moldavia, desiertata astfeliti de este
si Omni, si n'ar voi sa esa dintr'ensa, 'I promitea ca are sa merga asupra-1 cu tot& pute-
rea si inima cu care la ascepta in Transilvania, si va lua cu sine si pre Petru, si-la va a-
siedia eras! in domnfa cu ajutoriulti lu! Ddiea ; incrediendu-se multi' si in aceea ca, pre
acelii timpti se unisera intre sine principii crestini, si de cu vary cugeta sa dea Turcului
de lucru.
Placir lui Petru consiliuli, si dicey ca va sa urmeze intocmal precumti la sfatuia Io-
ane; dar in urma, nu flea nimicti din cate i se propusera, sea din cutezarea si sumetia
barbara de care era miscata, deprinsti ore-cuma a despretiui puterile Jul Solimand si a le
defaima fara incetare; on din neincredere catra Transilvani, pentruca multi' 'I superase alta
data prin resbelele sale, multi din cei mai de frunte omorise, si char stair in domnfa atate
injurii facuse la tots nobilimea Transilvaniel, incatti n'ar fi lucru usiorti a le numera tote ;
era marginile Bistritiel si ale Brasiovului si totti pamentula Secuilora in mal multe randuri
le devastase prin foci' si sabia; Sabiiulti, din cele mai de frunte cetati ale Transilvanie!, pre
candy se opunea lui Ione, aflandu-se acesta pre atunci refugita in Polonia, Petru cercase
a-la ocupa pentru sine prin marl promisiuni.
Deci, precumti adese on se intempla ca, intirdiarea sa, fia insocita cu nesciintia, asia
consiliele unora (mini ca acestia merga din red in mal red, si la case de nevoid nu sciti de
uncle sa apuce lucrula dupa impregiurarile ce se ivesca. Sorta voise ca Petru, avea deja in
facia pre Solimant, la spate Iii intetia Sigismundu regele Poloniel, de ambe laturile 'hi
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 159
alpini, illinc premebant 'naafi, et in quem prius arma proferret, dubia deliberatione con-
flictabatur ; tandemque contra Sigismundum regem prodire decrevit, eo potissimum, ut ferunt,
consilio, quo secum sine dimicet, et bello, quod minime, ut ajunt, justum, et pro quibusdam
exiguae frugis finibus, adversus ilium diu gesserat, ultima victoria aut Glade, sea pace per-
petua finem faciat. Quod equidem magis affirmarim, quia Ioanees rex, turn quod amicus pa-
cis semper extitit, turn ut Petrus vaivoda, pacatis cum Polono rebus suis, contra Turcam
valentior efticiatur, legatum suum Emericum Bebek, vinun eximium et nobilem ad Poloniae
regem pro ea componenda dimiserat, quam si Petrus obtinere potuisset, nihilque a Polonis
formidaret, sciebat se majore conjunctioreque milite in Turcas posse converti. Verumenimvero,
obtenta ea ex animi sententia citra omnem controversiam, secus quam cogitaverat, accidit.
Nam rex Poloniae quod nulli dubium est, omnino ab illo abstinuisset, quamdiu rem cum
Turca transegisset; sed hoc interim, dum ille male consultus et ignarus bojaronum fraudis,
intempestive circa haec dies magis necessario open impendendos tefit, cognitis caesar, quae
legati a Petro retulerant, illico movit castra, et prius lacu quodam e ramo Danubii effect°,
deinde amne Pruth ponte conjunctis, et pertransitis, spe omnium, praesertim Petri vaivodae,
celerius, ad arcem Zuchwam, caput Moldaviae ac vaivodarum sedem, in ulteriore ripa fluvii
Zereth positam, nec natura, nec opere, nec viris munitam pervenit, et mature in ordines a-
cie exornata, nihilque quod ad praelium ineundum opportunum videbatur, praetermisso, dilata
arcis oppugnatione, misit exploratum, an aliquis hostis reperiretur, essetne quispiam factu-
rus pugnandi copiam ? Verurn ubi null= et ne unum quidem armatura invenisse cognovit,
positis castris et communitis, circum Zuchvam consedit, et ibi promissorum, quae bojarones
ei feceiant, visum est finem expectare. Interim vero qua Turcae qua Tartafi, ut fent mos mi-
litaris et victorum jus, principio passim discurrere, abaria ac pabulum quaerere, loca discere,
postea omnia obvia igue consumere, onmia vastare, replere caede, praedam agere, nulli rei
integrae parcere. Perlatis tamen his ad caesarem, tanta integritate ilium esse dicunt, tametsi
amerintia, de o parte Muntenii, de alta Tat.arii, incatit nu scia asupra cal sa prindia arma mai an-
thill. In fine se determine sa esa mai antaiii asupra regelui Sigismundu, cu acela cugeta, precumu
se dice, ca, invingendit on perdiendit, sa puie odata capeta aceluiresbelii, pucinu juste, precumu
se spune, purtatu de atata timpu pentru nisce locuri de nimica dela margine, si sa incheie
o pace perpetua. Si intru adevera acesta pare a fi fosta causa, mai alesit ca bane, si ca
amid' ce era alit pacii, catii si cu scopit ca Petru, impaclindu-se cu Polonulit, sa pota fi mai
tare asupra Turcului, si trimisese din parte-si la regele Poloniei, soli' pre Emerica Bebect,
pentru a midi-loci pacea, care obtinendu-o Petru si ne mai avenda a purta frica din partea
Polonilorit, putea sa se intorca cu puteri mai mars si unite asupra Turcilora. Inca, casciganda
acesta dupe dorintia inimei si fare vre o dificultate, lucrurile se interaplara totusi altraintrea
decumil cugetase. Pentruc& regele Poloniei, nu incape indoela ca l'ar fi lasata in pace pan&
ce ar fi terminate cu Turcula; dar pre canda elti, Petru, in necunoscintia de insielatiunea
boiarilora , Aral de-si perdea timpula cu aceste trebi , in loci' si se ocupe cu alle-
le mai necesarie, eta, imperatula aflandit cele ce -i adusera solii dela Petru, arunca poda
preste una lace formatu dinteunit rama ale Duna'ril, si preste Prutt, trece cu tote ostirile,
si preste asceptarea tuturora si mai cu sera& a lui Petru, si ajunge d'innaintea cetatii Su-
ciava, capitala Moldaviei si scaunulit domnfei, intemeiata pre malula Siretului, dar nici dela
natura nici prin ante nici Omni intarita; aci asieza Ulla Ostea in ordine de bataia, si ame-
nandii baterea cetatii, trimite de cerceteza, data este vreunit inimica care sa cugete a i se
opune ? Incredintiata cam se afia nici macara unt singurit omit armatu, se intaresce in castre
impregiurulu Suciavei, asceptanda ad pre boiari sä Nina sa-si implinesca cuventulit data.
Intr'aceea, Turcil si Tatarii, dupe datina militare si dreptula invingetoriloru, incepura mai
antaia a divaga in tote partile, 'spre a cauta provisiuni, spre a invetia, positiunea locurilora,
dupe aceea a da focit la tote ce le sta in tale, a devasta tots, a ucide, a prada, a nu lash
nimica intrega. Aducendu-se acestea la cunoscintia imperatului, se spune ca, de-si e paganit,
www.dacoromanica.ro
160 TESADRU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
paganus sit, ut revocato in memoriam, quod a depopulando regno et vastitate edenda, tern-
peraturuin se recepisset, extemplo acerrimis edictis prohibuit eos a damnis inferrendis, jus-
sitque omnes intra munitiones sese continere, donee quid facto vellet, ediceret
Atqui, ut facilius reliqua prosequamur, pauca sunt hic inserenda de Valacchorum ma-
trimoniis, quam scilicet parvi ducunt turn eorum, turn caeterarum necessitudintun consan-
guinitatumque vincula. Licet enim eis omnibus communiter et dims et tres uxores habere,
nobilibus ac potioribus etiam plures ; vaivodis vero quot volunt, liberum est. Quare quum ii
unam habeant, quam et individuam sociam appellent, et turn dominationis titulo, turn autho-
ritate dignitateque sua, ac praecipuo honore ante alias dignent, eodemque contuberi:io ser-
vent, tamen illarum quoque liberi, uihil obstante, quod concubinarmn speciem prae se ferant,
aeque chari sunt atque hujus, et omnes pro legitimis habentur, successionesque domina-
tionis sortiuntur. Verum °nine hermit vaivodarum genus, praesertim Transalpinensium, per-
petuo in sanguine crudelitateque versatur. Nam ubi quis eorum in emit apicem evaserit, cae-
teri, qui esto, quod fraterno aut quovis alio affinitatis gradu ipsos contingant, parentes dum-
taxat soli filiis, filii parentibus parcunt, ad unum, nisi velint mori, in alienas tetras dilabuntur.
Qui vero intercipi possuut, aut necantur per hunt, aut si pietas forte parricidio abstinere
suadet, uaso saltem mutilantur, qua nota insigniti, paterni dominii successione privantur.
Ea autem tempestate erat in aula Solimani caesaris Stephanus quidam nomine, filius
Stephani olim Moldavorum vaivodae, magni et strenui inter Valacchos viri, qui Matthiae Hun-
gariae regis temporibus egregia contra Turcas facinora ediderat, Petri vero hujus ex patre
gerrnanus frater, diversa matre genitus, quern dinnjs, percitus libidine dominandi, neu suos
de occupando regno suspectos habeat, ad necem quaereret, Constantinopolim adegerat. Quando-
quidem haec duo utriusque Valacchiae dominia ea barbarie, ea feritate sunt, ut et fratribus,
quemadmodtun diximus, a fratribus et reliquis necessariis omnibus, aliis ab aliis plurirnum
est metuendum, ne aut perditorum homintun ductu, aut cujuspiam vicini hostis suasu seu
auxilio freti, vitae ipsorum insidientur, et scelere hujusmodi viam ad dominium occupent.
plata de omenosit se areta, incatii, aducendu-s1 aminte ctunti promisese ca, nu va prada tiera,
poronci indata cu tota asprimea, ca sa, inceteze ver-ce pradA si sa stea cu tali inlaintrulft
castrelonl, pan' ce le va ordina ce este de facutii.
Dar, pentru mai buns intielegere, sa insemnaind ad puciue despre casatorfele Roma-
nilorft, catil de pucinti adecil sunt socotite la densii asemin1 legaturl. Pentructi sunt libert
a ave si doue si trei muerl, cel nobili si avuti, inca si ma! multe ; dr voevodiT, ate voru.
Pentru aceea, si candn au una care le e soda nedespartita, pre care o gasescii demna din-
tre tote a purta titlulu domnfel si a se bucura, de o autoritate si onore maT distinsa, cu tote
acestea copfii celorti-lalte concubine, sunt tote atatil de iubitl ca si a! celel d'antaia, si totT
se considera, de legitimi, si sucedu in domnia. Dar semintia acestora voevodl, mat cu sema
a celorti din Tiera-Romanesca, petrece numai in crudimi si versarT de singe. Pentruca indata
ce apuca vreunulti a se face domnii, cei-lalti, de-1 si sunt frati aft in altil gradti de afinitate,
totT cauta sa fuga din tied dad nu volt sa molt; nurnaT parintii erta pre fir, si flu pre
; er ccl ce potu fi prinsT, au se ucidti, or`!, cite °data, din pietate, li se taia celt-
pucinii nasulti, si prin acesta devinti incapabili de domnia.
Se aft& pre acelu timpti in curtea imperatulu! Solimanti, unit anume Stefanii, fiiil alit
lul Stefand voevodA, acelul mare si vitezA Romanti care pre timpulti regelul Mathia se dis-
tinsese prin fapte atata de stralucite incontra Turciloru, si fate bunt' luT Petru dupe tats,
dar nascutil din alta, mums. Acestit Stefanu fugise la Constautinopoli, pentruca sa scape de
Petru care, spre a fi maT Sigurd in domnia si spre a nu fi nevoitu de a ave pururea in pre-
pusA pre at sel, cerca sa-lti omoria. Pentruca atatti sunt de barbare si ferose domnfele
acestoru Uwe tier! romane, incata si fratil trebue sa porte frica de frati si de altI mat de
aprepe aT lore, ca nu cumva, sea condusi de Ore-carl omen! perduti, orT indemnatl as aju-
tat1 de vre-una dusmanii vecinti, sa, le Linda curse vietiei, si prin asemine crime sti-s1 des-
www.dacoromanica.ro
VERANCII gXPEDITIQ S01,111ANI IN MOLDAVIAM 161
Quod, ut alios Turcarum caesares praeteream, Bajazetto quoque ejus nominis secundo acci-
disse, memoriae proditum est, quern Se limas filius, janizariorum studiis ac favore elatus,
imperio depulerat et veneno extinguendum curarat. Quare hunt Stephanum Solimauus caesar
vaivodam treat, vel, quod esset a Moldavis expetitus, quod non constat, quum ubinam gen-
thun ageret, iguoraretur, vel quod res suns firmiores, ac provinciam illam semper in ejus
manu fore existimavit, si postquam ipsi Turcam, ob datain fidem, non licebat praeficere,
eum saltem hominem praeficeret, quern plane sciret memorem gratitudinis fore propter ac-
ceptum beneficium, et onmia juxta voluntatem ipsius facturum, atque a quo non magnopere
vereretur, quod in turcicos ritus ac mores degenerasset, dominari non didicisset, ambire ne-
sciret, neque christianorum principum amicitias sibi paravisset.
E vestigio itaque ad omnes ordines missis nunciis, legitimum se illis vaivodam designas-
se, significat, cui ut universi, Petro vel extincto vel derelicto, adhaereant, ad propria redeaut,
arma deponat, jubet, et ut nihil timeant, fidem facit. Ad haec vitam et impunitatem omnibus,
si qui hostiliter contra se quaepiam egissent, condonat. Libertatem insuper, jura, fidem, pa-
triam ac fortunas, uti prius habuere, salva atque integra fore promittit, affirmans se solius
puniendi Petri vaivodae gratia venisse, cujus superbiam, caeteraque flagitia ulterius ferre
rtequivisset; et simul perquirendum summa cum diligentia quam plurimis provinciam injungit,
quique occisi caput attulisset, magna praemia, qui vivum adduxisset, maxima pollicitus. Ac
cum haec ita per hostem geruntur, Petrus horum minium penitus ignarus, ratusque caesa-
rem adhuc apud Danubium sedere. lentius quam periculum postulabat, rei suae prospiciebat,
et a Polono regredienti mox passim nuncii alii post alios occurrere incipiunt, omnia luctuo-
sa, funesta omnia, Turcas in visceribus Moldavige esse, Zuchvam obsessam, novum vaivodam
designatum, solum Petrum ad mortem quaeri, Solimani gratiam atque edictum narrant. Nec
prius ille inops animi ad credendum induci potuit, quam Turcas hue illuc populabundos
circumcursare, miseros colonos vagos ac palatos, quo dabatur in re tam trepida diffugere,
chidt, (Oumulti la domnid. Ceea ce se intemplase si lui Baiazeta II, (ca sa tacu de alti im-
perati turcesci) pre care fiiu-seti Selimu, inaltiatu prin favorea ianiciarilora, 'lu scosese din
trona si in urma 'lu ucise prin venina. Deci, pre acestii Stefana 'It their Solimanti ,
seu pentruca 'lu cerura Moldovenit, ce insa nu e positive, de Ora,' ce in Moldova nici ca se
scia mule putet sa se afle Stefana ; sea pentruca cugeta ca, churl legaturile facute, neputenda
pune unu Turcu in fruntea Moldaviel, asta tiers numai asia va remane mai sigura a sa,
data 'I va pune incai unu dolma. de a cam recunoscintia pentru binefacerea priimita sa pOta
fi sigura, care tote sa le fats dupa vointia sa, si de care cu atatii mai pucintr n'avea sa se
terra, pentruca adoptase in totulu, ritulti si datinele turcesci, care a donna nu invetiase, am-
bitiuni nu avea, nici amicitia si legaturi cu principil crestini.
Asia-dar, insciintieza indata pre tot' de tote starile, ca le-a numitu domnir legitimti, ca-
ruia sa se supunk cu totil, pardsindti sett omorindt1 pre Petru. SA se intorca deci fiesi-care
la ale. sale, si sa depuna armele, incredintiandu-r ca de nimica n'ati de a se teme. Agratiezt
pre toti cats incercasera ceva incontra sa. Afars de acesta, promite a respects drepturile si
credintia tierel, si averea tuturord. ill tots intregimea, prectunti le avura mat innainte, dicenda,
cat elu venise ntunai sire a pedepsi pre Petru, ne mai putendti suferl sumetfa si reutatile
Jul. Totu de o data pune omeni in tote partile, sa-la caute si sa-la urmaresca pretutinde,
promitendu marl premie celui ce i-ar aduce capulti, si mai marl, data i l'ar aduce viu. Pre
candu ininuculu lucra astfelu, Petru, in deplina necuuoscintia de tote acestea, crediendu ca
imperatulti se afla, inch standu la Duna're, ingrigia de ale sale mai incetti decuma erta ma-
rimea periclului ; candu intorcendu-se din Polonia, eta 'I vine scin de tote partile, una dupa
alta, in ce stare trista si funesta se afla tote, i se aratii, ca Turculu e in sinulft Moldaviel,
ca Suciava e incongiurata, ea', s'a numitu nou domnu, ca pre elu Petru 'In cauta la torte,
i se spune de gratia si edictulu lui Solimanu. Si omulu lipsita nu vrea totusl sa credit, pan'
ce nu vedia Gu ochii, pre Turd alergandO si pradandti , pre bietir locuitori ratecindu si
21
www.dacoromanica.ro
162 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
se ab suis, audita caesaris gratia, paulatim deseri, ac dissipari copias vidit, omnesque etiam
reliquos Pesci° quid tale, abjecta solita alacritate, tacitos vultibus significare animadvertit.
Circumventus itaque tot difficultatibus, ac pavore perculsus, quum et pedem referre pericu-
losuni esset, et progredi contra hostem, qui jam oinnia compleverat, praecipue sic diminuto
exercitu, bojaronibus etiam ad defectionem nutantibus, secure nequiret : tune demum pro-
ditum se esse, cognovit, et convocatis ad se potioribus, nulla hujus suspicionis mentione ha-
bita, verebatur enim, ne si ipsorum hoc flagitium scire se detexisset, pudore adducti interi-
tum ejus accelerassent, sed astu communem calamitatem adesse, quoque modo propulsare-
tur, memorans, haec ad eos verba fecit.
Quo nunc, inquit, res nostrae sint loco, juxta vos atque ego, cernitis. Casus ne, an con-
silium, an divina voluntas in has angustias nos perduxit, non satis scio. Illud certe non ambigo,
me una vobiscum in extremo rerum communium limite a fortuna esse collocatum. Verum,
quum virtus humana in rebus arduis plerumque magis enitescit, et consilium dubiis casibus
opportune adhibitum saepe salutem parere, ignavia etiam securis perniciem afferre consuevit:
agite, consulite, quid agendum sit, prospicite, communis res agitur ; milites qui exercitum de-
serunt, continete, spe meliore omnes erigite, promissis majoribus confirmate, et, si ita vide-
tur, paulum pedem referamus. En hic mecum thesaurus est. Non parcamus rei, etiam si ndn
utemur, periturae. Augeamus militibus stipendia, novos et plures couscribamus. Multa adhuc
restant, quae nos his malis eripere poterunt. Deus imprimis, et virtus vestra; deinde hyems,
nives, frigora, loconun iniquitas et annonae inopia, quam ex industria corrupimus, quo ho-
stes facilius frangentur, et quidem frangentur, si diutius, non:habito praelio, in hac terra nostra
perseverabunt. Quid vero auxilii nobis ex Transsylvania sperandum sit, neminem vestrum latet.
Legati nostri attulerunt, quantum Joannes rex ex Sclavonia, ex Croatia, ex Hungaria, ex
Germania, ex Hispaniis, ex Slesia et Moravia, tit Bohemos ac Polonos praeteream, jam apud
fugindii, er pre ai set, dupa, ce audita de gratia imperatului, ph'rasindu-lu unulu cute unulu,
si &tea risipindu-se, si pre toti cats mai remasera, coprinsi de o tacuta intristare si descu-
ragiare In midi-loculti atatorti dificultati, si lovitu de spaiina, de Ora ce nici a se intorce
nu putea 'Ara periclu, nici a innainta cu sigurantia, mai alesu cu &tea atatu de scadiuth si
cu boiarii gata a-14 parasi, contra unui inimicu care coprinsese totu : atunci in fine se in-
credintia ca era trhdatti. Chiatuandit, deci, la sine pre eel mai de frunte, fart sa den a intie-
lege prepusulu seu, pentruca se temea nu cumva descoperindu-le faradelegea, de rusine sa se
grabesca a-14 ucide, se prefacii a dice ca calamitatea e comune si in ce chipu sa, o respinga,
si le tinu urmatOria cuventare.
In ce stare au ajunsu acurnit lucrurile ndotre, dise, vedeti si voi intocmai ca si mine.
Dad, .mtemplarea, au precugetarea, seu vointia divinA ne aduse la acesta strimtorare. nu potti
sa, scm. De unu lucru nu me indoescti, ca sena pre mine impreuna en voi ne mulch la
marginea peiret. h st, precumu virtutea omenesch a dese on atunci stralucesce mai frumosu
candii periclele sunt mai grele de invinsti, si de multe on unu consiliu bunti la timpulu seu
scapa din peire si cele mai desperate lucruri, er descuragiarea arunea in periclu si cele mai
sigure: st ne apticamti de luau, sa Be consulthinti cu totii ce este de filcutil; causa e co-
mune pentru not toti. Tineti pre locil soldatit ce parasescu &tea, inimati-i pre tot, inth'ri-
ti-I prin promisiuni mai marl, si data vi se pare, sa ne retragemd pucinti. Eta ac] tesau-
rula med. SA nu crutiamu nimicu ; de nu le vomu intrebuintia, bine. tota ad sa pert tote
lucrurile nostre. SA marimu lefile soldatilord, sa adunamii si alti mai multi. Multe midi -loce
ne mai remand spre a scaph din aceste rele. Cu deosebire, Dumnediea si virtutea vestra;
apoi erna, neua, geruld, dificultatea locurilorti, si lipsa bucatelord care inteadinsti le strica-
ramd, ca cu atata mai usioru st pert dusmanulu, si va pen de va stn in tiera mai indelungd
si fart bataid. Apol cundsceti cu totii ajutOrie]e ce sperarnu din Transilvania. Solii nostri ne
incunoscintieza, cats oste are regele bane impregiurulti sed, adunata din Slavonia., din Cro-
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 163
se militern habeat. Et quid nobis salubrius esse aut consultius potest, quam ejus uti consilio :
ne scilicet cum caesare Solimano contlictum habeamus, utpote ipsi impares, sed astu tantunt
circumducamus, fatigemus mora et spe pugnae, ac locorum asperitate distineamus, fore, ut
aut opinione sua deceptus recedat, aut pads, induciarumve conditiones nobiscurn nobis baud
incommodas Meat.
Haec et similia in hunt modum postquam disseruit, bojarones responderunt : Nimis sero
id jam esse, nec posse fieri, quum omnes milites dilapsi essent; quod nulli novi, quamvis
majora stipendia adderentur, essent venturi, qui una cum reliquis populis jam novo vavodae,
turn meta turn gratia caesaris adducti, adhaesissent, se vero solos dumtaxat secum esse et
pariter periclitari, ac una seu in fuga seu in caesaris misericordia salutem reliquam habere,
malleque in patria vel mediocrem fortunam tolerare, et suae gentis domino subesse, quam
in externis regnis novam et earn dubiam quaerere, alienisque principibus, turn lingua ignoti,
turn ingrati moribus, servire. Petrus ubi ex hac oration bojaronum rein suam in angusto
esse clarius percepit, fixumque esse in ipsorum animis, nullis aliis remediis huic periculo velle
occurrere, quam positis armis sese dedere, et novum vaivodam communibus studiis complecti;
janique instanter ab eo veniam, si quid in ilium commisissent, rogarent, discedendi commea-
turn peterent, ipsi quocunque ire, servandi sui gratia, placeret, liberum esse, se vitae, liberis,
domibus ac fortunis ccnsulturos dicerent: in majorem sollicitudinem atque etiam in dubiam
vitae venit, veritusque, ne se novo vaivodae ad supplicium, quale ipse de aliis consanguineis
suis sumpserat, gratificaturi turn ipsi vaivodae turn caesari Solimano, traderent, ad genua pro-
labitur, et flebili voce, habituque subjectissimo ac demississimo unumqueinque nominatim ap-
pellando, ita loquutrun ferunt :
Vos, inquiens, bojarones, numquam me offendistis, neque nunc patrio regno vos me depellitis,
sed fatum mem, sed fortune, iniquior, immo et mores mei, quod equidem peraegre refero,
atia, din Ungaria, din Germania, Spania, Silesia si Moravia, pentruca sa nu dice nimicil (le
Boemi si Poloni. Si ce pete fi pentru not mal salutaria si mai consulta, de cata a urma con-
siliuht lul: ca sa nu incepenut adece lupta cu imperatula Solimanu, netiindit egall in pu-
ten, ci se-lu purtema cu insielatiune, o_tenima cu intardiarea, diversiunea si sperantia
luptel, si cu asprimea locurilora; astfelia 'In vomit vede, on inturnandu-se amegitit preste
beta asceptarea sa, see impricandu-se cu conditium mat folositorie noire.
Dupe ce dise acestea si altele aseminea, respunsera boiarii: Tote acestea aunt pre-tar-
die, nici se mar potu, pentruca ostash s'ail risipitu tot!, alts flour Wail se vine, ver-cata de
man left li s'al u promite, pentructi tote poporulu se supuse deja, noului domnu, ind.emnatu
parte de gratia parte de fiica imperatului ; ea numal densh mar remasere impregiuru-I, ame-
rintiati de acelasi periclu, nici le remane alto scapare decata sea fuga on misericordia im-
peratului, si ca preferu a remane in patria intr'o stare mai de suferita, suptit unit domna,
pamententi ca si &emir, decatti a-st cauta norocula prin tiers straine, si a servi in principl
strain!, el, omen! de alts limba, si de alte dative neplacute ceelorti din afarit. Petra, in-
data ce intielese mal bine din aceste cuvinte ale boiailoru, in ce strimtorare se afle, si ca,
et era pre-decis" de a nu mal cerch nici unit altu midi-lout de a infrunta p3riclulu, afara de
a se supune, depuindu armele si recunoscenda cu toth impreuna pre !multi principe; vediendu
cumu 'in nigh sa-1 erte dace i -au gresitu inti a ceva, si sa le dea void sa piece; incatu pen-
tru densula, diced, liberit este sa-sl caute scaparea incotro '1 va place, er el 'si voce pazi vi-
etia, copiii, casa si averea ce au: atunci Petru cadift la marl grip chiarti si in privirea vi-
etil sale ; temealu-se deci, nu cumva boiarii, spre a face placere atatu noului voevode cata
si imperatultil Solimanu, se-la pindie si sa-la dea pre mane acestora, sa-lu on'Oria precumu
omorise si densula pre altl consangeni al sei, se dice ca, cadiende in genuchi, si cu voce plan-
gentle, si cu multi umilintia chiamandu pre fie -care pre numele seu, astfeliti se le fie, vorbite:
Vol, dise, boiarilora, nici odata nu mi ati facutti vreunti reu, acumu ince nu vol me goniti
din tiera stramosiesca, ci serta men cea nedrepta, si chiaru purtarea mea, care, cauta sa
www.dacoromanica.ro
164 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMO In
minus laudabiles et magis vobis infesti. Utcunque tamen successit, quum cum surgente for-
tuna affluunt homini opes, honores, favor, amici, laus, famulitium, gratin, authoritas, cum ca-
dente seu abeunte, etiam quae privato aderant, .dilabuntur, miserique pro derelictis semper
haberi solent: video jam vos novo vaivodae adhaesuros, me vivum ne, an extinctum malitis,
vestri juris et in vestra potestate esse. Sed oro atque obsecro, consulite honori vestro, con-
sulite et fidei, qua me hactenus sedulo observastis. Haec enim sola est, quae servata, laudem
et gloriam horainibus immortalem, violate, dedecus sempiternum affert. Equidem hand nego,
iracundum me nimis, nimis durum, saepe inexorabilem, plus quam decuit, imperiosum, vobis
multorum laborum, bellorumque authorem extitisse, publiceque ac privatim multos offendisse ;
sed id, quaeso, non arbitremini aliam ob causam, quam quod, ut ego putavi, majus emolu-
mentum ex severitate principum populi caperent, quam ex nimia lenitate et dementia, propter
quam turn apud subditos, turn apud hostes fieri contemptibiles, nemini dubium est. Nam ma-
xima regna, latissima imperia, florentissimae civitates, potentissimae respublicae, ubi primum
remissius, quam pro mole ac magnitudine sua, et non ea fortitudine neque severitate guber-
nari, regique incepere, qua institutae atque auctae fuerunt, crebras certe, inconstantes ac
iniquas vicissitudines subierunt, nonnunquam etiam a stirpe interiere. Si itaque consilium
bonum male et in perniciem mihi cessit, vos pii ac prudentes viri, postquam fortunam meam
cum animis vestris reputabitis, cujus nequitia nunc rerum humanarum spectaculum, mihi
profecto funestissimum exhibeo, postquam aerumnarum mearum deformitatem ac miseriarum
voraginem, in quam ex tanta felicitate sorditatus, exul, inopsque cum uxore ac liberis meis
charissimis abjicior, peto, boni consulite et misero ignoscite, meque vivum saltern abire si-
nite, postquam infelicem desenitis. Vobis ego commeatum nec dare jam, nec auferre valeo.
Caeterum ex hoc thesauro, qui mecum est, quantum cuique vestrum placeat, sumat, parte
aliqua, si libebit, mihi relicta, ne penitus alienas opes apud alienos egenus expectem.
marturisescti cu durere, a fog(' pucinu laudata si mat alesd catra vol destulu de aspra. Od-
cumii a fostd insa, de Ora ce Candi" °multi se innaltid favorite de norocti, i curgd aver!, o-
nod, favOre, amid, lauds, servitor!, gratin, autoritate, er apuindu -1 noroculd, se risipesce
pans si ceea ce era propritt ale sett, si eel miser! totti-deauna sunt pariisitI de tot! : \redid
ca vol avet! sa ye supunett noulul voevodti, si acumtt este in dreptultt si puterea vOstra de
a me lash via sett moral. Dar ye rogti cu staruintia, sa cugetatt la onorea vostra, precumd
si la credintia cu care mi- at! nrmatti pans actual. Acesta este singura care, observandu-o,
educe lauds si gloria nemuritoria, er violandu-o, rusine sempiterna. Adeveratd este, nu negti,
multi) eram pornitd la mania, pre-aspru eram, si a dese neinduratti mat multd de catu se
cedes, fost'am poruncitoriu, cu multe lucrurl v'am ostenitti si in multe resbele v'am purtatti,
superarl v'am fiticutti multe, publice si private; dar tote acestea, credeti, rogu-ve, le-am fa-
cutu, nu din alts causa, ci numai pentructi credeam ea severitatea Demnilord maI multu fo-
losesce poporulul, decatti pre-multa indulgintia si indurare, prin care, este cunoscutd cumil
und Demnd cade in despretiuld atatti ald supusilord catu si aid dusmanilord se!. Ca-c!, in-
tru adeverd, cele mat mar! domnil, cele mal intinse imperatiI, mat infloritOrie cetati, maI
putintl republic!, indata ce incepura a fi guvernate cevasi mat liberd decumt erta intinderea
si marimea lore, si nu cu acea WA' si severitate cu care fuserd instituite si adause, incer-
card de indata cele mal dese mat inconstante si mat nedrepte prefacer! si vicisitudini, si a
dese orl dtdiura din temelia. Dec!, data cugetuld med celu bunti se intorse spre reultt si
peirea mea, vol, barbati bunt si intielepti, vet! considers in inimile vostre soda prin a ca-
re! nedreptate am ajunsd acumti de a fi tristulti spectaclu alit omenirel, vet! lea a minte uri-
ciunea nenorocirilord si grope miserie! in care me vediu aruncatti cu rusine din culmea fe-
ricirel, ratecindti, si lipsite de tote, impreuna cu muierea si copiii met pre-ittbiti; ye rogd dar,
sa fit) bunt si sa ertatl si vol mie miserulul, si, dupa ce m'atl parasitti in nenorocire, lasa-
ti-me a me desparti de vol celu-pucind viu. Dealtmintrea, eta tesauruld med: Mat! care rata
ye place, lasandu-ml, data voiti, Si mie o mica parte, pentruca in strainetate, seracu lipsitu
de tote, sa nu ajungu de totti a cersi dela strain!.
www.dacoromanica.ro
''/FRANCA tXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 1'65
Facile his ex sententia impetratis, praebita omnibus remanendi secum, qui vellent, Pa-
cultate, a singulis manus porrectae, et vicissim dato vale atque accepto, illinc ab utrisque
digreditur, ac ii Mihule tune temporis Moldavi exercitus praecipuo duce ad caesarem Soli-
manum discedunt. Die comitatus centum circiter et quinquaginta equitibus, qui pene dome-
stici servi ac omnes adolescentes, fide cogniti et domini casum miserantes, fuerant ilium pro-
sequuti ad arcem taupe Hothyn, in finibus Russiae, quam Podoliam vocant, ac in ipsa ripa
fluminis Nester collocatam, a qua non milt= is locus, in quo haec transacta sunt, aberat,
se se recepit, eo quidem inductus animo, ut ex ea, si urgeretur a caesare, tutum ac breve
perfugium in Poloniam, fretus pace, recens cum illo rege facta, habere posset. Nam uxorem
et liberos jam pridem in Cyczo Transsylvaniae arce conservaverat ; ipse, forsan turn quod
longe erat constitutes, et omnia jam circum hostilibus armis infecta fervebant, turn quod
etiam nonnihil metuebat a Transsylvanis, quos sciebat antiquarum injuriarum meminisse, eo
se conferre animi non satis habuit. Nam et bojarones, ut pro re certa affirmari percepi, subi-
to clam armatos dimiserant, qui omnes vias ad Hotym ducentes obsiderent, et ilium per
insidias interficerent. Vide insigne scelus, egregiam proditionem, dolum supra quam exco-
gitari possit, artificiosum. Et honorem suum salvum esse volebant, et dominum, quern odio
prosequebantur, regno pellebant. Verum ipse non ignarus gentis suae morum, ac omnia mente, ut
solent, qui cum ultimis difficultatibus confligunt , quid obesse, quid prodesse, quid evitari
possit, animo expendens, exacta lute ac declinatis viis publicis, noctu per invia, secretis callibus
ad praefatam arcem inoffensus evasit, et evocato praefecto, Petrum se vaivodam esse dicere,
intromitti petere, ac vehementer, ut portas patefaceret, instare. Tile sedulo negare, et non so-
lum nolle eum se in arcem admittere, verum etiam maximis probris, calumniis, irrisionibus-
que afficiendo, nisi illinc propere vellet abscedere, capturum se alt propulsurum magno cum
suomalo, acerrime minari. Quare hint etiam sic ignominiose repulsam passus, ubi paulo ante
imperabat, flexit iter ad manum dexteram, secundum flumen Tyram, ut ab tergo circuitis
Usiorti se invoira boiarii in acestea. Patine: Petru, audit veri-si-cui voia de a-lh in-
soci, tindiendti mama fidsi-caruia, 'si luart dioa bunt' si se despitrtirit unit de altii. Boiarii
plecarit spre Solimanil, trimitiendh innainte pre Michulti. cell mai de frunte capitanti alt" es-
tei moldovene. r Petru, insocith de vr'o stilt cinci-dieci citlareti, mai toti servitor' al se' si
copfi din cash cunoscuti prin credintia si compatimitori sortei domnului lorti, pleca spre cetatea
Hotinului, la marginile Podoliei, intemeiata pre malulti Nistrulm, nu departe do loculh unde se
petrecurt acestea. Mergeh acolo cu scopti ca, la cash de a fi urnitritti de imperatulti, sit
poth, schph mai usiorti si mai sigurti in Polonia, incrediendu-se in pacea ce acumti facuse cu
regele. Muierea si copiii, inca de mai nainte se aflh deja la Ciceti in Transilvania ; era den-
suiu nu aveh curagiulil de a merge acolo, si din causa departhrii pote, si pentruct tote lo-
curile impregiurh era coprinse de inimicii, dar mai vertosti pentruca se temeh multh de Tran-
silvaniani, despre carii sea et nu usioril puteh sa dea uithrii injuriele ce le Meuse. Pant
si boiarii, precumii am aflatu cu incredintiare, trimisera indath intr'ascunsu omens armati in
urma lui, ca sa tint tote chile ce duct" la Hotinti, si sh-hl °merit,. EtA, faxiidelege ne mai audits,
tradare fart esemplu, insielatiune mh'estrith mai pre susu de tots cugetarea. De o parte voia
sa -si scape onorea, de alta gonia din tiers pre domnulti ce-lu uric, si voia sa-lii ucidh. Dar
Petru, cell ce cunoscea pre-bine natura gintei sale, si ca toti cel ce se luptt cu cele din
urma, considers intru sine tote cu tots luarea a minte, de unde ce bine ce ref' puteh sa, a-
scepte, si ce trebuia sit fact si ce sa incongiure, si asceptandh apunerea sOrelui, si incon-
giurandti drumurile si chile publice, merse noptea pre locuri neumblate, si pre cal ascunse,
si astfelti ajunse nevtthmath la disa cetate, unde, chiamandh pre paralabulti, incept sputa
ca elf' este Petru voda, cerendu-1 cu staruintit sit desehidit portile si sa -lu lase in oetate.
Er parchlabulti nu numai cit-i mega acesta favore, nevrentlti rt-lu lash ss intre in cetate, ci-la
incarch si cu cele mai marl injurhturi, calumnie si batjocurr, amerintiandu-lt en asprime, et
do nu se va depitetit indatit, are eta prindia aft s&-7t" goOsea spre mai mare multi 1t f. Res-
www.dacoromanica.ro
166 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
hostibus minime opinantibus, magnoque until moratus ambitu, obliquo progressu, si se forte
insequerentur, falleret, ad Prutum rediit, in Transs3.1vaniatn, postquam sors ita cogebat, sese
proriperet.
Et adhuc ea ipsa nocte, major pars eorum, qui ilium sequebantur, sublata parte pa-
cuniae, quam ferebat, deserunt. Insequenti die, dum non intermisso ilium eadem via per-
git, in sylva quadam ru'tici et montani homines ilium adoriuutur, ac suffosso equo, quem
insidebat, non mediocriter aftligunt, ibi etiam non exigua parte pecuuiae, a qua nusquam ab-
esse volebat, direpta, sociisque aliis occisis, aliis fugatis, vix cum XXV. adolescentibus, diu
habito certantine, ad claustrum quoddam Karachon lrew appellatum effugit. Ubi quum pro-
ximam noctem esset habiturus, diffidens jam etiam its paucis, qui scum perseveraverant,
voluit ipsis quoque catere, et in oninem eventum sese solitudini committere. Raptim itaque
excitato circa mediam noctem tumultu, manes expergisci, consurgere, et ad ingain ,sese ac-
cingere jubet, quandoquidem permultos, qui se persequerentur, jam jam adesse inclamaret.
Illi ditto audientes, quia aeque metuebant sibi ipsis, quad emu fideliter fuerant prosequuti,
cuncta momenta temporis fugae expediunt. Ipse vero selecti duobus equis, caeterorum, quos
habebat, praestantissimos, alteium, quem Aloysii Gritti fuisse tradunt ad Meggy es oppiclum,
ipsius Glade notissimum, in quo ad Valacchos profugerat, conscendit, alterum, ut vacant, de-
sultorium, oneratum pretiosioribus rebus, quae ex tot naufragiis superfuerant, per manum
accepit, eo usurus, si prior fessus de via fugae non suffecisset. Pueris delude. consilium dat,
ut illi alia via omen s una seorsum cant, ne si secum reperirentur secum una interirent. Ali-
am ipse ingreditur, et simul locum assignat, in quo convenire debebunt. Monet praeterea
obnixe, ut, si a satellibus consequerentur, dicerent ilium proxima adhuc superiore nocte ip-
sis dormientibus sese subtraxisse, et tibinam locorum esset, ant quibus latebris abditus de-
litesceret, penitus se ignorare ; quodque ad no\ um vaivodam, ne ejus indignationem incur-
rerent, properarent. Nam a persequendo cessa tures, aut non reperturos se existimabat. lis
pinsu astfelu cu batiocura si de ad, uncle cu pucinu mai nainte da ordini, apuca drumulu
in drepta, de a lungulu Nistrulur, ineongiutandu pre inimiculd dela spate fail s-lu observe,
si dupa unit mica incongiuru, se intOrse la Prutu, pentruca sa trech in Transilvania. de Ora
ce nu aveh ce altu sa faca.
Iuch in acea, nopte, a mare parte din omenit ce-id insocih, luandu-i o parte din ba-
nd ce aveh Cu sine, '1u pat asirh. In dioa urniatOria mergendu lard repaosti totu pre acea cale,
intr'o pAdure eta '111 ataca nisce tierani Omen! de mute, si omorindu -i caluld pre care
siedea, 'lu batu destulu de reu, rapescu o mare parte din band ce pururea '1 aveh, la sine,
ucidu a parte din omenit set, pre cei-lalti fugaresed, incatu reinaindu de abih cu 25 co-
p11, dupa o lungh lupta, scapa la o mandstire la. Petra. Noptea unnatoria avendu s'o
petrech ad, si ne ma1 incrediendu-se tile' in aces puginI ce-i remaseserii credinciosI, voi
sa se lipsesca si de acestia, si sit remtudi singurd pentru t6ta intemplarea. Dect, lacendu
de o dath, sgomotti pre la mediulu noptit, descepta pre tot, "I scOla si-i invite sa fu-
ga care ineatrau, strigandu ca persecutorii se apropia si sunt in numerti pre-mare. Audindti
acesta copiii, si temendu-si si ei vietia pentruca 'hi urmasera cu ataca credintiu, se si ga-
tescu caress de fugh. Er Petru alegendu-st doui cal din cc! mai burn, din cafil unulti ce-
lebru, pentruca fusese alit lut Gritti, pre care se afla, incalecatu, candil la Mediasiti cercase sa
scape in castrele Moldoveniloru, pre acesta inealeca si Petra, er pre, celu -laltit inchrcandu
lucrurile preti6se ce -i mat rOmasera din atate naufragie, 'lu lua de capestru, voindu a se
folosi de acesta alit docile calu, data celu d'antaiu ostenitu de drumti n'ar mai pute sa tina
fuga. Duph aceea dice copfflord, ca el sh, a puce o aka cale, si densulit alta, spre a ajunge
apoi at totil la acelasi locCt anumitti, si acesta, pentruca nu gasindu-I cumva pre o cale cu
densulu, sa pera cu tot impreunh. Mat incolo, '1 I'm luatori aminte, ea, dad, i-aru ajunge
cei-lalti, sa le spuna ca elu, Petru, inca din noptea din urma se furisik, pre candu el dor-
mia, si nu sciu de locu unde pOte sa se afle acumu, on uncle sta ascunsd, si sa se grabesca la
noulu voevodu, pentruca sa nu-lu interite asupra lord. In catil pentru sine, Petra credea ca
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 167
itaque hac arte summotis, solus quoque per deserta abstrusis semitis in Transsylvaniam ver-
sus arcem Chycho iter intendit, ac sic emenso magno angulo Moldaviae, Prwth etiam ac Ze-
reth fiuminibus eo loco, quo ipse caesar illa trajecerat, miro modo ac magna audacia per-
transitis, in diversos saltus at alpium solitudines devenit, ita ut jam ubi asset, minime ipsi
constaret. Qua quidem dum ferarmn magis jam, quam hostium timore perculsus nocte in-
tempesta, vorando, ut dicunt, viam properantius fertur, et nec catis occurentia discernens,
turn propter coeli obscuritatem, turn ob oculorum gravedinem, quum jam tertian noctem
insomnem ageret, arbori cuidam impingit, ramus vittam auream, quam apud Moldavos soli
proceres deferunt, capiti detrahit, at frenum equi desultorii, quem ducebat, circa illius trun-
cum se se convolvit, ac pugno ipsius elabitur, equusque hoc strepitu pavefactus, ut erat im-
piger ac recens, resilit, et in sylvam penitus abiens, capiundi sui facultatem non praebuit.
Intentus conservandae vitae magis, quam equi insequendi. aut quaerendae vittae, seu rerun amis-
sarum, quibus onustus erat equus, cura retardates, fugae nullam intermissionem facere, cur-
sui celeritatem addere, omnia demum, quae Deo placuissent. intra se boni consulere. Dein baud
multum progressus. quoniarn tam continenti labore vis corporis ac naturae deficere videba-
tur subducit sese paulum a via, at somno, ut quod itineris restabat recentior postea coati-
ceret, indulget. Verumenimvero fortuna, quae in ilium tota conspiraverat, volens in unum cu-
mulum omnia, quae amittere poterat, comportare, et ultima jactura universarum rerun sua-
rum. ea demum nocte afficere, is quoque equus vet pabuli gratia, vel quod vitii esset ejus-
modi, freno sensim capita subtracto, recedit ab eo, et quidem longius evagatur. Ille exper-
rectus, ubi at hunt. qui caeteris rebus omnibus superfuerat, ereptum a fortuna vidit, surgit
consternatus, et pedester. nec enim secus poterat, ct alioqui maturancla erat fuga, ulterius
prodire coepit, magisque huc iliuc oberrabat, quam quo intendebat, progrediebatur, quando-
quidem in tarn vastis alpihus rectum iter tenere nesciebat.
ail sh inceteze de a-lu mai unnari ski volt gasi. Desfacendu-se de omenii set cu acesta
mdestria, pieta singurit spre Transilvania la Ciceu, pre locurt neumblate, pre potect ascuuse.
Mesurandu astfeliu marele ungititt alit Moldaviet, trecendu acele Prutulut si Seretulul. cu mare
cutezare si ca prin minute, cltittru pre uncle le trecuse si itnperatulu, ajunse in codri intunecati si
in singuretatile alpiloru, incatit nu mat scia de locu uncle se alfi. In mediulti noptit, coprinsu
acumti matt ultu d^ frica fereloru selbaticc de catu de armele dusmaniloru. merged repede,
miincandu, precumu se dice, piimentulu, si ne mai putendu distinge lucrurile din causa in-
tunecimel noptit, precumu si a slabiciunet ochiloru, pentruca era a treia nOpte de Ganda nu-t
inchisese, eta se lovesce de mat at bore, cerculii de aunt (ce porta in Moldavia numat boia-
rit) i se acata de unu ramu si i se smulge din cape, ft eula caiulut ce trageit dupa sine
se inverte impregiurulu trunchiulul si-t scaph din manit, calulu iuspaimentatit de sgomotu.
sare, si alerga in padure, Binh sit-la mai pita prinde. Ingrijatu mat multu de vietia, lasa
si calu, si cercu. si tote lucrurile ce era pre mitt, si fara sit se oprkutt unu momenta
pearl' a le mai chuta, 'si armezit fuga si cu niai multa celeritate, lasiindu-se en totulu in
sperantia si voia lei Ddieu. Mergendu pucinti innainte, si simtindu-se pre-ttudith de drama
si storsu de ostenelk se abate paginii din tale si se lash soninalui, pentruca cu atatu mai
bine sh-st 'ita urma apoi drumulu. Dar sorta cea rea care conspirase ea totulu incontra
lui, vol sa-t rtipesch si sh-la despeie in acesta nepte si de talc din urma litentri ce-1 mai
remhsesera : eta si alu doile calu, on pentruca sa 'rota paste sett pentruca asia era, dedatu,
s-arunca, Cu incetulti frealu din capu, si se deptirtezh in midi.loculu muntiloru. Deseeptandu-
se Petru, si vediendu ch i-a scapatu si acestu din urma calu cu totu restulu lueritriloru ce
avek pre densulii, se scold cu intristare, si se vede neNoitti a-st urma ealetorfa si pedestru,
si inca cu past cat') se putea mat iota ; char mai multu ratecia intro parte si alta, de catu
se apropia de loculti nude cinthia, de Ora cc nu scia sit Una drumulu drepth in acele N aste
singuretatt ale alpiloru.
www.dacoromanica.ro
168 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Forte sub his Stephanus May lad vaivoda Transsylvanus, vir acer et bellicosus, ex man-
dato Joannis regis cum milite Transsylvano aditum quendam Oythoz norninatum, de quo suo
loco dicemus, propter eaesaris Solimani ingressum, observabat. Is itaque factus certior per
exploratores, quos passim per totam Moldavian habebat, quod Petrus vaivoda in hunt mo-
dum fuisset regno pulsus, erraretque ibidem non longe a castris ejus, confestim in omnes
partes alpium dirnissis hominibus, qui earum notitiam probe callerent, perquircndutn, vivum-
quo, ac inoffensuin ad. se adduci jubet, voluntatem regis esse dicens, ut a morte conserve-
tur, tutusque in regno suo, cujus fidei sese sive casu, sive consilio agat, credidisset. Nec
regium esse in infelices ac fractos malis saevire. Satisque poenarum esse misero, quas for-
tuna irrogasset. Eli profecti. haud milt° post unus eorum, qui natione Siculus erat, reperit
hominem, nulla ratione gradientem, solum, pavidum, sine decore, nudo capite, laceris calceis,
et prope exanimem, ac pedibus tatubantern, quod jam quatriduum esse diceret, quo Dec cibum
humanum degustasset, neque corpori quieten', aut somnum oculis permisisset. Reducto ita-
que in viam: Stephanus, inquit, Maylad, cognito, quod hie ita a fortuna afflictus errares va-
gus, misertus tui, plures misit ex suis qui te perquirerent, et inventum ad se deducerent.
111e, quoniam memoria tenebat, saepe alias Maylad vaivodam conatibus suis obstitisse, atque
ab irruptione Transsylvaniac prohibuisse, lacessitum edam ab se injuriis, multasque ob id
simultates inter se mutuo aluissent, veritus ne ulcisci de se per hanc opportunitatem vellet,
evasisque tot casibus ac pciriculis in ipso limine perfugii interiret: Siculum blande, ac supplex
aggressus, rogavit obuixe, ut ad Maylad potissimum non duceretur; tantumque apud eum
tun precibus , tun promissis egit , ut ilium quibusdam aliis Siculis prope eum locum
commorantibus tradiderit, qui postea, ut non exigua suspicio circumferebatur , aeceptis
donis et magna petunia ad arcem Chycho, ad quarn deduci optaverat, quod ipsius esset, et
in qua uxorem jam cum liberis habebat, inoffensurn perduxerunt. Bojaroues vero interea tem-
poris profecti ad caesarem, pro libertate imprimis restituta, ac dato novo vaivoda, gratias
egerunt; facta deinde potestate arcis Zuchwae, et reliqua.rum omnium ultro oblata, quemad-
Din intemplare, chiarti pre atunci se afla trimisa Stefa,na Mailatti voevodula Transil-
vaniel, din ordinea regelui Ione, cu ostea transilvanica, ca sit observe si sa, pazesca pasulu
Oituzului. Itcredintiandu-se acesta din inseiintiarile esploratorilorti ce aveit prin tart Mol-
davia, cumit Petra voda fir gonitu din Hera si cii, se afla ratecindti prin munti si paduri nu
departe de castrele lei, trimise indata omen' cunoscetori in tote partile alpilorti, cu porun-
ca ca sa-lu canto si sa i -lu aduca vin si nevetematu, dicendu ca acesta este vointia regelul
ca sa fia pastrata vietia °multi' care sou din intemplare oil intr'adinsit vine si se inere-
dintieza. pre sine in manile nostre, Mc' este fapta demnil de una rege a lovi pre ce' neno-
rociti si infranti, si cit-i este de ajunsa pedepsa sortei lul. Plecandu trimish, nu trece multi',
si eta unulti din el, de natiune Secuiti, intelnesce unit omu, singuru, spariata, cu capula golu,
cu incalciamintele rupte, care de abia mai puteh, respirit, piciOrele-f tremura si nu mai pu-
tea merge, dieenda ca, de patru dile mancare n'a gustatu, trupulu odichnit n'a priimitu, o-
chi' de loci' n'a inchisit. Itunci °multi let Mailatu dise Stefanu Mailatti aflanda, cumu tu,
astipritu de sorta, umbli ritecindit prin cesti munti, compatimindu-te, trimise mai multi din
at set, ca Sil, to cane, si gasindu-te sa te duca la densulti. Er Petru aducendu-si a minte,
de cite or! Mailatu se opusese tendintielorri sale, si-lii oprise de a irrumpe in Transilvania,
precumil si de injuriele ce -' Meuse, si de alto mai multe dusmanii ce avusera intre sine, temen-
du-se nu cumva sa-si resthme cu acesta ocasiune, si sit pera chiaru acuma, dupd co trecenda
prin atite pericle era aprope sit scape : se indreptit cu blandetie si ruga frumosu pre Secuiti,
ca 'rinal la Mailatu sit nu-ht duca; si prin rugatiunile si promisiunile ce-1 fiat, 'Inn indu-
pleca in fine, ca sit-la incredintieze unorti Secuf ce nu siedea departe de acolea, carii apof,
dupit mina se spune Cu incredintiare, priimindu marl damn si multi ban, '1u condusera la
cetatea Cicett, uncle doria, pentruca era cetatea sa si acolo se afla muierea cu copiii sei. In-
tr'aceea boiarii mergendii la imperatula, multiamirii pentruca le restitui libertatile si le
dote unit nott voevoda. Dupa aceea 'I inchinara de buns void Suciava si tote celp-lalte ce-
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 169
modum polliciti fuerant, fidelitatem illi juramentis obstrinxere, proque voto caeteris rebus
omnibus impetratis et compositis, Stephan° vaivodae, recens per caesarem creato, adhaese-
runt. Petro autem tam foede ac misere patria dominatione exacto, rebusque omnibus suis complo-
ratis, fortuna quantum in human° judicio est, eum, qui et exiguus et imbecillis comparatione tanti
caesaris erat, cognitione tamen, ac vana sui fiducia omnia summa, majoraque, quam ferre
poterat, complectebatur, voluit hoc malortun experimento, quautulus esset edocere, et in sui
notitiam adducere. Quandoquidem tune demum mortales sese agnoscere incipiunt, cilium ad-
versam experiuntur. Quantoque satius sit in ingenti felicitate modicum ac temperatum esse,
quam in omne nefas cupiditatesque fern licentia, declaravit ; quippe quae saepe numero gra-
vioribus malis servat illos, quibus nihil unquam extorsit, neque aliquando difficilis apparuit.
tati, asia precumti se legasera , si-I jurara credintia ; asiezandu astfelia si intocmindii
tote dupa dorintia , se supusera cu totii Jul Stefanti voda pre care Iti numise impe-
ratulti. Er Jul Petru, care era gin de micu si atatti de imbecilti in compartiune cu mm lin-
Oran"' atata de mare, si care totusi intru desierta" ciunea sa credea ca putea sa aspire la lu-
crurl mai man decumu i se cad* fiindti acuma scosti cu atata rusine din doninia Orin-
tesca, si despoiata de tote ale sale : se vede, pre eau putemu judeca cu mintea nostra cea
ominesca, ca sOrta a vrutil sa-1 arete, prin atate rele ce-I trimise, CAW' elf' era de mica si
neputinciosti, si sa-li1 aduca in cunoscintia de sine, de Ora ce muritorii atunci mai antaiti
incept"' a se cunosce, canal incerca adversitatile sortei ; invetiandu-lu totu de °data, cu
dal e mai bine, a fi cu cumpeta si in cea mai mare fericire, decatu a se arunch in licen-
tia faradelegilora, pentruca adese on sorta cele mai marl rele le pastreza chiarti pentru a-
ceia pre calif nicl o data intru nimicti nu-I superase, Mel li se aretase vre o data dificile
intru ceva.
22
www.dacoromanica.ro
CARTEA u.
tht.)'t,
itfc
RE cttnda acestea se petrecek astfelia in Moldavia, se latise faima in tots Tran-
silvania si Ungaria, ca indata ce Solimana va fi ocupata Moldavia, are sa invada si Tran-
silvania si tiera unguresca. Din norocire, regele bane chiara pre atunci venise sa vadia
Transilvania. Curenda trimise soli la sultanula, poroncindu-le sA-la wife in Costantinopoli
innainte de plecare, si sa-I dica : ca Inane nu a data uitarii multele binefaceri ce a priimita
dela densula, pentru care ela si toti urmatorii lui pururea as sa-i remand recunoscetori; si
ca multi"' se mirk ce cans& a pututa sa-lti indemne de a se inarma incontra lug, ca ela nu
scie in ce a pututa sa-I gresiesca. Dupa acestia alti si alti soli 'I mai trimise, ca sä-la in-
telnesca in cale si sa-I tins tat asemini cuvinte, ca dora vora pute abate dela propusulu
sett Dar numal vorbe frumose putea sa -I aduca soliI drepta respunsti. De alta parte, spu-
nea, ctima era intrebati cu staruintia de citra PasI si de citra toti eat intelnia, cumti de ba-
ne se impaca cu Ferdinanda, si ce insemna, acele gatirl belice cu care se ocupit ? as dora
incontra lui Solimanti se pregatesce? tr speculatorii pre tail momentulti nu-I mai aducea alts
scire,decita ca toti Turcil cu o gura art fi dicenda, ca imperatulti va sa ocupe Transilvania,
si ca in fruntea ei va sa asieze pre unulti din flit sei care tota de o data are sa guverne de
ad si Moldavia si Tiera-Romanesca ; er Ungaria are s'o devaste prin neincetate escursiuni
pina ce sei o va supune on o va stinge prin foci si sabia.
bane incredintiatt prin tote acestea ca Santana nu va sa-st schimbe cugetulti, se de-
cise a muri mai bine in resbelti pentru patria, decita a mai solicita, indoiosa amicitia a acestut
tirand nesaturata. Si avea buna sperantiA de isbanda, pentruca-la incredintiasera amendout
domnii tierilora routine, ca all sä vin& sa se unesca si ei cu densula in Transilvania, ca cu
puterl unite sa se apere; dr ajutoriele din Ispania si Germania se ascepta sa sosesca pre
tots momentulti. Inca pita a nu trece Solimanti Dunarea, se inarma incontra lui tots Un-
garia si Transilvania. Insufletire a era generale.
Intr'aceea, bane ocupa si intaresce tote intririle si strimtorile tierei, de care putea sa
se folosesca inimiculti. Cu deosebire, ocupA pasula Oittizultn, la marginile Transilvaniet si
ale Moldaviei, singurula putt prin care putea sa intre Solimana din Moldavia. Lungimea
acestui pasti este cale de o di, er in largime de &Ai pots merge aliturea doui calareti, intre
stand repedi si innalte, acoperite cu arbors deli si marl, en la gura strimtoril se deschide
unit siesa intinsti, care 'Ate sa coprinda o este call de numerosa. Aid trimise sa se asieze,
pre Stefana Mailata voevodula Transilvaniel, cu toti Secuii, vecinii Moldovenilora, si cu o
mare parte de Transilvani, ca sa apere strimtoria, si sä observe tots ce se petrece in Mol-
davia. De aseminea intaresce si alte locuri si fortaretie despre Moldavia; si cu deosebire,
Sabiiult si Brasiovulti, amendoue la marginile despre Tiera-Rominesca, nucumva inimicula
puinda mina pre aceste cetatl, sa, se asieze inteensele ca intennt cuiba, de unde sa ame-
rintie apol tiera lira incetare. Corpulti principalti ala ostei unguresci si ardelenesci 'Iti a-
sieza la loch oportuna in midi-locula tierei, de unde usioni sa pita alerga inteajutoriti ver-
unde trebuintia ar cere. tr elti remase in Clusia, asceptanda ajuteriele ispane si germane.
Multimea tieranilorti si orasianiloru ce hid se inarmase in numerd forte mare, o lass sa se
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 171
interca la ale sale, ca sa-si strings bucatele de pre camp!, dar cu ordine, ca vereanda ariz' fi
chiamati, sa fie, gata a sari cu totii la arme.
Intr'aceea '1 venia sciintiele una intr'alta, ca Moldavia e ocupata, voevodula gonita, ca
in locu-1 se asieza altula not", si tote cele-lalte pre randii, precumu le aretarama nol ma! susa ;
ca, in fine, Solimand Ears cea mai mica indoela e gata sa intre si sa ocupe si Transilvania.
Pre Cana bane se prepare, cu atata zela, cuma sa priimesca pre Solimand ; eta unit
arnica turca, barbatu de frunte, si consiliaria intimg alit sultanului, insciintiezn pre Thane, ca
in esti' ana, n'ar fi lucru grey de a face pre Solimand sa lase Transilvania in pace, dad. i-ar
tramite una presentu mai insemnata, lucru ce s'ar pute pune la tale printeensula. Nu se
scie ce a pututtl fi causa acestel repede schimbari a imperatului, mai alesti, dupa supunerea
Moldaviel, in cursula invingerel: pofta de aura, au frica ? Pentruca nu mai incape indoela. ca
Turcil usiorti se cumpera, numai cumperatoria se, fin. Er altil diced, ca din causa apro-
piarei cruel vrea sa se retraga; altil, ca de frica preparativelora principilora crestini, despre
a carora flota aflase ca era deja in Poloponesa si aved sa erneze acolo ; si in fine, multi
sustinea ca-la spariasera chiara a! sel din Ungaria, cu aceea, ca mai tots Germania, tots
Italia si Ispania aved sa, vine, in ajutoriula lui home, (cu tote ea de abia venia pucine aju-
terie din partea lul Ferdinand); si se, nu uite imperatula, ea intranda in Transilvania, lass
in urma-si atatia erestinl, cant, de-si sunt tributari unit, din dreptula resbelulu!, altil amid
din necesitate, el insa sunt crestinl, Mimic! natural! a! Moametanilora. Dar on -care se, fia
testa causa, bane nu vrd sa perda acesta ocasiune neasceptata, ma! cu sema vedienda cumil
Moldovenil, parte prin ticalosia lul Petru, parte prin perfidia si vointia lora, supuindu-se lul
Solimanti, nu venire, in Transilvania, preening fusese intielesula de mai nainte ; ca Muntenil
de aseminea, urmandil hnperatulul, nu se tinura de cuventa; Ispanii si Germanii rota intar-
did ; er inimicula asia era de aprope incata de abia avea sä se opresca in done locuri pan'
in Transilvania ; consideranda tote acestea, afla ea e ma! consultu, a nu respinge ocasiunea
ce i se infacisia, si a nu se arunce en usiurintia in eventualitatile unia resbelu nesigurri, ci
mal bins, a-si 'Astra puterile pentru espeditiunea cea mare a crestinilora ce avea sä se face,
in anulu urmatoriu. Astfelia, cu hnpreuna-intielegerea tuturoru mal-marilora tierei, intocmi
in scurta totu lucrulti, prin acela amica turca despre care vorbiramil, si triinitienda impe-
ratulul man dartul si multe promisiuni facendu-1, cu o rare, iscusintia la abate. dela Transilvania.
Qui caesar recepto ingenti thesauro ac petunia, quam, ut accepimus, Petrus vaivoda
vinariis aliquot capacissimis doliis in imo arcis Zuchvae defoderat, ac numerosa lanea, se-
ricea, atque auroclavata veste, quam ibidem repererat, illatisque toti Moldaviae niaxirnis dam-
nis, hisque non tam a Turcis, quos adhuc caesar initio prohibuerat, quam a Tartaris, qui
nati ad res humanas delendas, in ipso ingressu validissimos ignes passim excitabant, et e-
debant caedem : tamen et ii, quoad ejus fieri potuit, fuere prohibiti. Postea occupata ea
parte Moldaviae, quae ab amne Pruth usque ad fluvium Nezter sese extendit, et arci ejus
nominis Albae Nezter attributa, quod et pecore multo abundaret, et ut ad cervicem illius
provinciae semper manum haberet, recepit se Constantinopolim.
Drepta-care, Solimanil luanda cu sine Vita acea nemesurata vistieria care Petru si-o
ingropase, preening audirama, in fundula cetatil Suciava, in cateva but! de vine, forte marl,
precuma si numerosele vestminte de lane, si matasa, tote incarcate cu aura, ce gas! acolo ;
dupa atate damne aduse Moldaviei intregi, nu atata din partea Turcilond pre can! tots 'I
mai infrena imperatulti, catii din partea Tatarilond, caril pail a fi nascuti spre a stinge tote
lucrurile omenescl, si cant intrasera in tiera aprindienda si omorinda, pan' ce 'I mal putit
dumerl incata-va imperatula; dupa ce in fine, ocupa pre sema sa, partea Moldaviei ce se
intinde dela Pruta pans la Nistru, alaturandu-o catra Cetatea-Alba, atata pentru multimea
vitelora ce are, dal si mal vertosa pentruca de ad mai cu inlesnire sa "iota tine in free,
pre Moldoveni; avenda indeplinite, dicemt, tote acestea, imperatula pleca inderetti spre Co-
stantinopoli.
www.dacoromanica.ro
172 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Joannes rex solutis castris, sociis atque amicis, qui a longe auxilio venerant, actis gra-
tiis, omnes donis oneratos dimisit. Nec quispiam credat, Joannem regem expeditionem hanc
suam aut studio suscitasse, aut ex industria dissolvisse ; nam illud necessitate factum, hoc
casu evenisse, constanter, quoniam interfuimus, testamur, neque ullus defectus, in composi-
tionem ilium cum Turca adducere, nec vis a pugnando secum adducere potuisset, si uter-
que Valacchus, qui hominum copia plurimum pollent, in sententia perstitissent. Verum non
Transalpino, sed Moldavo id sceleris ac perfidiae adscribitur. Qui quum jusjurandum suum
lefellisset, neque, uti inter eos et Joannem regem decretum erat, in Transsylvaniain sese il-
fius copiis juncturus venisset, ipse quoque Transalpinus fuit coactus mutare consilium, mox-
que per legatos apud regem et improbitatem Moldavi damnavit, et se ut excusatum haberet,
petiit. Caeterum erant in Transsylvania duae arces, Chycho et Kykellew, ilia circa fines Mol-
daviae, non longe ab amne Zamoso, haec in media ferme Transsylvania, in ripa minoris Ky-
kellew fluminis posita, a quo etiam nomen accepit. Eas rex Matthias olim vaivodis illius pro-
vinciae dederat hac de causa : Pacta quaedam inter eum et Mahomettum Turcarum caesarem
de induciis intercesserant, et a quibus tam in finibus Hungariae, quam Moldaviae existenti-
bus, utrique esset abstinendum, fides etiam mutua accesserat. Cum autem Petrus quidam
Strigoniensis archiepiscopus, summus per illud tempus cancellarius, nomen arcis Albae Nez-
ter, a flumine, juxta quod sita est, sic appellata, et Chiliae, quae solo Istro a Moldavia est
discreta, vicina huic, et Moldavae ditionis utraque habita, in literis induciarum una cum
caeteris per errorem non adscripsisset, caesar Mahomettus, animadversa potiundarum hujus-
modi arcium occasione, mox occupavit, ut exclusas ab induciis. Moldavi hoc aegre ferentes,
a Mathia rege de industria profectum suspicari, et tamquam de injuria illata acerrime pas-
sim queri, ausi etiam prorsus defectiiros se ad Turcam, neque posthac solita illi tributa da-
turos, nisi aut ablatas arces reddi curasset, aut aliis damnum hoc pensasset, denunciare. Quare
bane inca-si desfacii castrele, si multiamindd socilorti si amicilord ce din departare '1
veniserd inteajutorid, incarcatl cu daruri '1 tramise acasa pre tote. Nici sa credia cineva ca
aceste marl preparative ale lui bane, ad fostd Ideate cu usiurintia, ail desfacute inteadinsd :
pregatirea urira din necesitate, desfacerea din intemplare : marturisiniti acesta cu costantia,
ca mail ce amii fostii facia si amti luatft parte la tote. Nici ea l'ar fi manta ceva abate dela
lupta si a-ld aduce la impacarea cu Turculti, data se tines de cuventu amendoui Romanii,
ca cei ce se bucura de. unu num6rd de omens atatti de mare. Si nu atatd Munteanului catti
Moldovianulul e de a se ascrie acesta trims si perfidia, carele cdicandu-si juramentulti, si
neveniudti in Transilvania cu trupele sale, asia precumil se legasera amendoui catra regele
Inane, Munteanulu inca se \redid nevoitt a-si schimba cugetulu, si tramise indata soli la re-
gele, condamnandil perfidia Moldovianulul, si escusandu-se pre sine. Era insti in Transilvania
dale cetati: Ciceuld, spre marginile Moldaviei, nu departe de apa Somesiului, si Cetatea-de-
Balta, mai in midi-loculd Transilvaniel, situate pre maluld Tarnavei-micl. Aste cetati. regele
Mathia le dedese doinnilorti Moldaviei din urmatoria causa% : se incheiase o incetare de arme
intre Mathia si Moametd imperatuld Turciloru, prin care cu juramentd se determinasera a-
nume locurile atatti dela marginile Ungariel catu si ale Moldaviei, care sa remand neatinse
si de o parte si de alta. Fiindii ins& ca Petru, archiepiscopu de Strigond si pre aceld timpu
cancelariu supremd aid tierel, lasase din erore netrecute in cartea de pace, Cetatea-Alba de
Tanga Nistru, si Chilia de Tanga Dunare, amendoue ale Moldaviel : imperatulu Moametti ob-
servandu acesta, se folosi de ocasiune, si le °cup& indata, sub pretestit di nu se coprindea
in acea tocinela. Moldovenil se machnira forte, si se plangea cu amaru, prepuindd ca intea-
dinsti Matbia le facuse acesta nedreptate, ba merged, cu cutezarea pan' acolo, de amerintia
ca at sa trdca, la Turculti, nici ad sa mai respundia coronel unguresci tributuld de pan' acumti,
dad Mathia nu va face a li se intorce acele cetati, ad dad nu -i va despagubi intealtd chipd.
Atunci Matbia, ca sa scape de acesta infamia, si sa arete ea din erore, er nu intr'adinsd se
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 173
Matthias, ut ab hac infamia tutus esset, et quod errore, non consilio id accidisset, 'demon-
straret, neve tanta provincia. privaretur, hand moratus, illico mancipato Petro cancellario
sempiterno carceri, damnum Moldavorum his duabus arcibus, Chycho scilicet et Kikellew,
rependit, et a rebellione convertit. Nunc Joannes rex data recuperandarum earum comnnoda
opportunitate, et qua ne a Deo quidem immortali melior optari potuisset, extemplo Georgiutu
Utissenium, de quo superius dictum est, cum aulicis et mercenariis copiis ad Petrum vai-
vodam, qui erat in Chycho, jussit contendere, datque mandata, ut eum admoneat, de reliquis
quoque malls, deque ultimo ejus vitae periculo, quod ipsi prope jam imniinebat, si in vai-
vodae novi potestatem veniret, dicatque omnino, ilium alia ratione minime evasurum, nisi et
se protectioni ejus committeret, et de his arcibus potestatem illi faceret ; alioqui si id ne-
gare pergeret, oppugnare eas vi quanta maxima possit, imperavit. Timebat enim vehementer,
ne Turcarum caesar, utpote victor jam Moldaviae, et qui arma in Transsylvaniam ac furo
rem suum intendebat, eas a novo vaivoda petiisset ; sibique antevertendum esse existimavit,
quod per hostem accidere facile poterat. The itaque cernens se non esse tantarum virium,
ut Joanni regi refragari posset, quia et suis nihil jam fidebat, et, quod perderet, nihil for-
tuna reliqui fecerat, citra negotium voluntati illius annuens, arcem Chycho dedidit, et se quoque in
ipsius gratiam fiducialiter contulit. Postea vero et Kykellew intra paucos dies in deditionem
fuit accepts. Ac nisi Joannes rex id attentare maturavisset, pulcherrimam hanc occasionem
amisisset. Quandoquidem et Petrus a praefecto arcis illa ipsa die, qua obsidione cincta est,
procul dubio, quod postea ab ipso intelleximus, in gratiam novi vaivodae necabatur, ant vi-
vus ad eum cum uxore ac liberis in captivitatem abducebatur, et arces ipsas aut nunquam
aut maximo cum labore imposterum obtinuisset. Ferunt, quod quum haberet colloquium cum
Georgio Utissenio, dixissetque Georgius, inter primos censeri se, qui apud regem suum summo
loco essent, ac praecipua authoritate fungerentur, quo fidem majorem ipsi ad securitatem
faceret, et ad arcis deditionem facilius adduceret, sic respondisse: Et ego in Moldavia primes
et maximus paulo ante eram. Sed scito, omnes, qui ab alio dominium ac summam rerum
facuse, spre a nu perde cumva o provingia atata de insemnata, fara intardiare puse pre Pe-
tru cancelariuln la inchisoria perpetua, 6r pre Moldoveni '1 impaca cu aceste doue cetati, Ci-
ceulu si Cetatea -de-Balta, in loculti celoru ocupate de Turco. Acumil deci, bane, dandu-i-se
acesta minunata ocasiune de a le recasciga, decatii care mai Nina nu putea sa doresca dela
Ddien, trimise indata pre Giorgiti Utiseniti, cu trupe de curteni si mercenarl, asupra lui
Petru care se afla in Cicet, cu ordine, ca sa-1 aduca a minte de tote relele ce-la aseepta,
at de chiarfi periclulii vietiei ce-la anterintia, de va cade pre manile noulul voevodii, si ca
de tote aceste rele nu avea altd chip de scapare, afara numai incredintiandu-se protectiunel
sale si cedendu-1 aceste cetati ; er data s'ar opune, Giorgiu avea ordine sa bath, cetatile din tote
puterile. Pentruca se temea forte Inane, nucumva imperatuln, ca invingetoriu ale Moidaviei,
si care cugeta, sa-si intOrca armele si asupra Transilvaniel, sa cera pentru sine aceste cetati
dela noula voevodir, asia-dar cugeta, sa previna aceea ce dusmanulii usiora putea sa faca.
Er Petra vkliendil ca nu avea puteri de ajunsti spre a se pute opune lul bane, pentruca
nid intetti lul nu se mai incredea, de loco si sorta inca nu-I mai lasase nimicu alto de per-
dutii, se invol fara, vreo dificultate, inchinandti Ciceulu, si incredintiandu-se si pre sine in-
susi in gratia regelul. Preste cite -va dile de aseminea se supuse si Cetatea-de-Balta. Si de
nu gratia bane, era pre ad sa perda acesta pre-frumosa ocasiune; de ors ce, precumil a-
flaramil mai in urma dela insusi Petru, chiarii in dioa incengiurarel cetatii, parcalabulu, fara
cea mai mica indoela, sea era sa-lii omoria in gratia noulnl voevoda, ori sa-It trimita legato
impreuna cu muierea si copiii; er cetatile see nici candA ori numai cu mare greutate le mai
putea cascigh bane vre °data. Se dice ca, pre canda vorbia Petru en Giorgio Utisenia, spu-
indu-1 aeestacumu elfi este dintre cel mai de frunte Omeni ce ocupa locula antaiti pre laugh regele,
pentruca sa -1 inspire mai mita incredere si ca mai usiorti sa-la induplece a inching cetatea;
Petru astfeliu sa-i fig, respunsfi: Si eu inca, cu puginu mai innainte, eram celu d'antaia
si celti vial mare in Moldavia. Dar afla ca, totl cati priimesca si Unit domula din mans stra-
www.dacoromanica.ro
174 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
tea, data se mandrescii si surnetiescd, as sa patia tote acea rusine si nenorocire in care me
vedi astadi cadiutu pre mine. Marturisire adeverata dar pre-tardia.
Inane, dupa ce depart& pre Solimanu, si linisci Transilvania, si recasciga. Ciceuld si
Cetatea-de-Balta, &Ludt" Wadi tote strambetatile ce-i facuse Petru, aruncatd actual prin
mina sOrtei din cultnea fericirei in cea mai de pre urma conditiune a lucrurilord ominescl,
'14 priimi cu bund-vointia in numeruld clientilord sei. Visitandu dupd aceea tote cetatile si
locurile mat insemnate ale Transilvaniel, le intdri din nod, cu deosebire dete ordine cumd
sa intaresca zidurile si siantiurile Sabiiului si Brasiovulul, cele d'antaitt" cetati ce ard sta, in
calea lul Solimauu venindu din Tiera-Romanesca. Turnuld-Rosiu, in departare de diece mil
pasi de Sabiiu, in cea mal angusta strimtorid a alpilord, ruinatti, de Turd, de timpti, si mai
multi" prin neingrigirea 'Astra, de aseminea poroncI sa-lu in taxesca mai bine. Pentruca a-
cesta pasti alta data totu-d'auna putea sa impedece intrarea Turcilord din Tiera-Romanesca
in Transilvania. Lasandu cele necesarie pentru a indeplini tote acestea, cu inceputuld
anului 1539 pled, la Buda, unde se insura cu Isabela fiia lut Sigismundd regele Poloniel ;
trimitiendu intr'acestea pre Statiliu sold la regele Romaniloru, in Ponteficele si la regele
Galiel. Eta totu ce aduse cu sine anuld presinte 1538 care acumd este spre finitu, asupra
Moldaviei si Transilvaniel; si se petrecura acestea in cursuld luniloru Iuliu Augusta si Sep-
temvre. Cele ce va aduce pritnavara anului viitoriu credd ca, vord fi marl si multe; dar pie a-
celu tiinpu crestinetatea intrega 'sl intemeiase tota sperantia, si isbanda, in confederatiunea
Papil Paulo III, imperatului Carla V, regelui Francisco, si senatului venetiand.
FINE.
www.dacoromanica.ro
VERANCII EXPEDITIO SOLIMANI IN MOLDAVIAM 175
NOTE
Nimen nu se va mira, vediendd pre Veranciu vorbindti attitd de nefavorabilti despre Petru: elti era con-
siliariulg si soluld regelui bane, si acesta, ginerele regelui Sigiamnndti, si nu puteh decatil sit innaltie pre acesti
doui regf, si sä defaime pre Petra care atate rele Meuse la amendoui regii. Pre Sigismundil pre-multd '111 escusa,
lui Mane '1 da pre -multi importantia, on ca frica Ardelenilord era pre-mare, candil dice, ad se preface a crede,
ca Solimand, nu atatti venire asupra lui Petra inimiculd seil declaratd, catti asupra lui bane, care impreuna cu
Sigismundd acusase pre Petru Ia Solimanil si -Id provocase incontra-f, si care nu perdea Did o ocasiune de a-I
simula tots, supunerea. Dealtmintrea a mare paguba ca lipsescti tree fol, chiard la loculd unde se vorbih despre
solia lui Solimand catra Petru, si despre rhspunsuld ce-i dete Petru, rhspunsti despre care Veranciu dice : ca era
demnti de marele Ectore si Ercule, si care faced more unui principe cresting asupra Turculuf, dar care pentru
Petra eel nepotrivitd, perienlosg, si aducetorid de peire. [magno Ilectore aut Hercule digna, neque christiano
principi adversus Turcum indecora, sed ipsi impar, calamitosa, exitialis.]
Despre Petra si anume despre acesta espeditiune scrisera intre altii, Si episcopuld Ioviu, din care vomit
estrage en alta ocasiune, si Hammer dupi istoricii turcesci.
La Hammer [Geschichte des osman. Belches, Pest, 1828. III, 698.] se gasesce si Diariult1 espeditiunel lui
Solimanii asupra Moldaviel in anulti 945 (1538). Sa estragemil aci sate -va date din acestti diarig : *La 9 iu-
*lig, Padisiachuld pleca ett fericire din Costantinopoli, si tabari la Halkali binar. - La 6 augustg, nu era departe
*de apa Duna. La 7, popasti; divand; solii voevodului Petra ving de saruta maim; Sinan-celebi se espedesce cu curieri,
*ca sa poftesca pre Petru voda la sarutarea manilord. La 17, Sinan-celebi care fusese trimisd sa chiame pre Dom-
*nulti Moldaviet aduce sciintia ca, Petra nu vre ad asculte. La 21, la Isakdschi lskelesi (schela Jsaccei), se arunci
*podia preste Dunare, si se trece in Moldavia. La 22, popasu. Iahiapasiaogli din Semendria sosesce la este. La 23,
*divanti. Begii de Rumelia vinti de saruta mina. Vezirulu Mohamed pasia priimesce ordine ca pan' la sosirea lui
*Rustem-pasia, beglerbegulul de Anatolia, sa iea eld comanduld supremu aid armatei ; dr Haider celebi Isacci-
*dede, fu insarcinatii cu priveghiarea podului de preste Dunare. La 24, trupele anatoliane treed Dunarea. La
*25, se pornesce cortulg imperatescti. La 26, imperatulil trece pre podd. La 27, marti, popasii. La 28, Melt-
ewebaschi. La 29, Kisilgol. La 30, popasit La 31, tabaresce In Falcif preste Prutd. - La 1 septemvre, la
*Prutti. La 2 el 3, popasti. La 4, la satuld Sepan. La 5, Ia Degirmenlii XSji. La 6, Budan gbh. La 7, Kuri
.eldschi. La 8, podulu dela Wise. La 9, in Iasi. Sosesee chanuld tatarescii. La 10, Woiwoda binari. La
.11, Ferrous baghi. La 12, Chirmenur ktii. La 13, Ia o mink:130re vechia. La 14, la Oroschen. La 15, in Su-
*ciava, capitala Moldavia La 16-27, popasii. Divand ; domnia Moldaviei se da thului lui Petru. Ordine de
retragere. La 22, plded din Suciava, si tabaresce In Jandoscha.. La 23, Agoschan. La 24, Ispin. (her se ter-
mina diariuld, si Hindu -ca Solimand ajunse in Costantinopole en inceputuld lui aprile 1539, lipsescii siese luni
intregi, dice Hammer). Din Hammer mai insemnamil, ca atunci si lasilord se dete food ; palatuld domnescil rein-
temeiatil de Petru Raresid se preface in cenusia, impreuna cu tote beserecile. Tatarif si calaretii sangiacului
de Semendria priimira ordine as urmardsca si sa prinda pre Petru care fugise. La Suciava, impreuna cu tots
vistierfa lui Petra, Miura in manile luf Solimand, si cruel si evangelic ferecate cu aura.
In Magyar tiirtenelmi td, III, publicatu de academia unguresca, cetimil nisce memorie contimpurane, mese
din manuscriptele bibliotecei San-Marco din Venetia, relative la vietia al mertea lui Gritti. In aceste memorie inch
se coprincid drecari insemuari iuteresante despre Petru, timid si despre stares der atunci a tieriloril nestre, precumg
vomit vede alts data.
Despre Cieeti Si Bistritia, cetimu and interesantii articlu in Archie des Vereines fur siebenbiirgische Lan-
deskunde. Sechster Band, 1 Heft. Kronstadt, 1863, pag. 63-106, sub titlu : Geschichtliche Vorbedindungen zur
moldauischen Lehnsherrschaft an der Distrito, eon W. Wenrick, k. k. Hauptmann in Pension.
In Uricarin (IV,422) inch std und chrisovil ald lui Petru Raresid dela 1546 (scosti de pe condica mg-
nast. Bistritia r in care se dice: *am datu si am miluith at am intarita sta'ata rugs manastirei Bistritiel cu null
asatti anume Mojescii... i-am miluitti candii pucing se poruise mania lui Dumnedied asupra mea si pre tiara ner
*arra a Moldovei, iruphratuld ciarigradului Solimanu Sultana s'au pornitil ca sa vile cu teta puterea sa in pamen-
*tuld nostru, pentru pdcatele nostre, Or mai vertosd ale mele. Atuncea am vediutg ca an voiu pute sa le stag
*improtiva, si lasandu ostile mele am fugitu, si am ajunsu la manastirea Bistritiei, si intraudd in stanta. biserica
*am cadiuttl la pamentd ivaintea sfinteloril icone, si multu am planar', asijderea si Egumenulti si totd Soboruld
*plangeh impreuna cu mine cu ferbinti lacrimi, si am data fagaduintia lui Ddied si pre-curatei bit maice ea, de
*me void intorce drag In scaunuld meg en bine si biruitorig, Ounce din temelie void innol sf. manastire a A-
*dormiref Pre-curate Fecierel, er parintii inch ad immullitil raga eatra Ddied dandil multe laude, facendil denie
*pentru mine, si dandu-le sarntare am dish: parinti sfinti, rugati pre Ddied si me ertati, si m'am despartitu de
olensif, si m'am dusd prin locuri pusthif ; Si am esitil la Iasi Si cu mila lei Ddied... biruindb am Math, &AA
*scaunulti med, si miam adusii aminte de fagaduintia mea, si indati trimitiendil am innoitu din temelie sf. ma-
angstire
I am
www.dacoromanica.ro
ANTONIU VERANCIU DALMATIANU DIN SEBENICU DESPRE STAREA TRANSILVANIEI
MOLDAVIEI SI TIEREI-ROMANESCI.
VENDU descrisa in cele d6u6 de mai susu cart, espeditiunea Jul Solimant imp6-
ratulu Turciloru in Moldavia si Transilvania asupra lui Petru si bane; gasil de cuviintia sa
areal acuma in acesta carte si starea acestora tiers, precumu si a Tierei-Romanesci: adeca
raporturile in care se afla ele intre sine, datinele si legile acestora natiuni, orasiele si riurile,
si alte asemini. *)
Care lucrare, de va pare cuiva de pucina importantia, si in parte chiarit temeraria,
intru catu ea uncle lucruri le aretit cu ore-care deosebire de eel ce scrisera mai namte :
'lit rogit sa nu se pre-supere pre mine ; de era ce ea, petrecenda mai multa timpu in Tran-
silvania, multe lucruri stria din propria mea vedere, er altele mai multe, aflandu- le din lungs
petrecere si relatiune ce avul cu indigenil. Scriitorii vechi qi moderni inca nu-mi von% lua
in nume de reu, data nu me von% pute uni intru tote cu dL lsil, pentruca cunoscenda ea Si
limba unguresca care o invetial in urma, si teat ilirica care 'nil e materna, si dela care multe
imprumutara ata,ta Ungurii cato si Romanis; usioru se intempla ca ort-cars lucruri sa le cu-
noscit mai de aprope de catii aceia ce nu se bucura de asemini cunoscintie. Niel volt% imita
pre aceia caril preferu a scrie mai bine lucruri straine, in locu sa insemne cu lauds pentru
posteritate cele ce scia despre ale loru proprie.
Scris'au despre aceste tiers mai multi autorl, veal si noul, precumu Strabone si Pli-
nio, dintre eel vechi; Enea Silvia, Sabelicu, Volaterana, precumu si alti, dintre cei moderni.
Eu von% insemna, in scurta, numal cele mai memorabile lucruri, mai cu sem& cu acea inten-
tiune, ca vediendu apunerea crestiniloril, desbinati pre tots diva si agitati prin noue seditiuni,
sa fact% luatorl a minte pre aceia dela carii spenzura causa si mantuirea crestinetatii, la pe-
riclulu estrema ce amerintia Europa intrega perderea acestora provincie, si sa-I roga, sa
priveghieze si sa se adopere din tote puterile, ca cela-pucinii Transilvania sa nu cad& cumva
si densa in manile Turculta, de ota-ce cit Tiera-Romatiesca si Moldavia de multit sta lucrula
reu de toot. Ca-ci de se va intempla, si una ca acesta, ce Ddiea sa feresca, atunci, precumu
cuiultt se priude in lemna, asia Turculti prindienda radecina% in Transilvania, va aye cea mai
comoda intrare incatrati 'I va place in tierile vecine ale crestinilora, si innaintanda pre Du-
nare in susu in Germania, 'si va intiude imperiulu mai departe: atata de bine ar prinde Tur-
*) Antonius Wrancius Sibenicensis Dalmata de situ Transsylvaniae, Moldaviae et Transalpinae. , . .quum
expeditionem Solimani Turcarum caesaris anni %XXVIII. supra M. D. in Moldaviam at Transsylvaniam contra
Petrum vaivodam at Joannem regem superioribus duobus libris fuissem complexus, situm quoque earum provin-
ciarum, adjecta his necessario Transalpina, de quibus mihi passim dicendum fuit: quo scilicet pacto habeant sese
invicem, qui mores gentibus, qui ritus, quae urbes, quae flumina, et id genus reliqua, quemadmodum res pOstn-
lare videbatur, volui hoc tertio libro explicare ...
www.dacoromanica.ro
VERANCII DE SITU TRANSILV. MOLD. TR ANSALP. 177
culul acesta Transilvania. Pentruca, nu numai inlauntru o intari natura cu munti si riurl si
cal dificile, dar si inafara e aperatit prin eel mai innalti munti ca-si prin cele mai tari zi-
; si care, cuteza a dice, ca singurrt prin sine ar fi in stare sit intretina in mare parte
ostirile turcesci, atata este de avuta in bucate si in vinu si in vite, si plina de diverse me-
tale si sare. Si apol Turcii aru set sa lucreze mai bine si sa traga mai multe folose din si-
nulu unui pamenta ca acesta, decatti ai nostri, caric sunt storsi acuma mai de tote, si de
omens si de bans si in fine de tots puterea, prin state resbele din afara si seditiuni din launtru.
Dacia celora vechi astadi se imparte in trel tieri deosebite : Transilvania, Tiera-Roma-
nesca si Moldavia. Si asta divisiune pare a se trage inca de pre timpurile Getiloru si Da-
client
Apusenii dati Moldoveniloru si numirea de Dani, er Muntenilora, aceea de Draguli, nu-
mini necunoscute Romanilora, cull pre sine se chiama Romani; ba nici vecinilora nu sunt
usitate aceste numiri, ci le audit si ei, adeca rru altii ci numai literati! lore, dela apusem. *)
Er aceste numiri se credo ca venira prin Tura dupa numele unoru principi at acestoru tieri,
calif illustrandu-se si inlaintru prin administratiunea tiered si inafara prin marl fapte de
resbelti, si esumendti in sine gloria tutuloru antecesorilorti set, numele loru inc'a, se intinse
asupra natiunel intregi ; si astfeliu mai antaiu Turcii incepura a chiama pre Romani Dra-
gulf, de la Dragulu, acelu principe pre-vitezti. Dela Tura numele treca la Italian!, carii
priimindu-la in scrierile loru, '111 priimira si cele-lalte natiuni, necunoscencla altu nume.
Tota asia se intempla si cu Moldovenii, pre carii Turcii '1 numiri Bogdan! dela Bogdana
voevodil, principe tofu atata de mare in resbelele cu Turcii, ca si Dragulu voda.
Insa e bine a sci ca amendOue aceste nume stint de origine ilirica, aceea ce se intern-
pla si cu alte mai multe cuvinte ale limbei unguresci si romanesci. Asia-dar, nu Dan! ci
Bogdani s'ar cade a numi pre Moldoveni, de la Bog, Ddieti, si Dan, data, adeca , de-Dum-
nedieti-data. Asia si Dragulu, este diminutivu mitgulitoniu de la Drag, cuventa ilirica.
Transilvania o voia descrie din vedee, er Moldavia si Tiera-Romandsca, numal din au-
dite. Attu dar, ca aceste din urma, done tieri nu sunt midi, dar unit tine ea Moldavia [a
Molda fluorine, quasi molae Davorum] e mai mica, altii crass, ca e mai mare de catu Tiera-
Rom., si ca pans la Prutti e mai ocupata de munti si paduri, er de act innainte, pans la
mare si gurele Dunarii, cu cart se maginesce, e numai campla, plina de vite si pastor' ;
vitele se adapa la fantani care hid, sunt rare. Riurile Moldaviei. Tiera-Romanesca e pla-
ns Aeru sanotosa in ambe tierile, pamenta fecunda, vinu, bucate, vite si cal multi. 01-
tuld navigabilu.
Locuitoril acestora tieri sunt Romani, emit se traga din Romanii cei vechi.
Sala multi ca numele de Vlacti s'ar trage dela unit ore-care Find, duce Romani', sub
a carat conducere s'ar fi asiediatu colonia Romanilora in Dacia. (Autorulii aratei act pre
largo ccitel de desiertei e acesta opiniune.) Sesta Rufu aratii, mina Traianti imperatu invinse
pre Dad, si prefaca Dacia in provincia romans, intemeiandu cetati si aducendu colonii la-
tine. Pentru ce dar dela Flacu care nici nu e cunoscutti istoricilorti vechi, si nu mai vetosti
dela Traiant, intemeiatorula Daciel romane, sa-si flit imprumutatti Romani! numele ?
Dacia remase a Romanilorti Oa, pre timpulti imperatului Auelianti, care parasinda Dacia,
treca coloniele romane in Mesia, facenda clou6 Dacie, ripense si mediterana',. Descindintii
acestorti colonie trecute in Mesia, se arata pans astadi prin totit Iliriculu, incependa din
Moldavos Danos, Transalpinos Dragulas omnes pene occidentales vacant, quippe quibus nee ipsi Valacchi
utuntur, gm ao Romanos nominant, nee vicinis ea aunt satin trita, sed audits tantum, omnino aliis, quam cis, qui
Uterus legunt.
23
www.dacoromanica.ro
178 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Macedonia, prin Panonia inferiore, 'Ana la Istru, si pan' la litoralulti dahnaticu, locuinda mat
cu sena la munti si padun, sub numirea de Vlahl si Vlasi. De acestia se ting Martolosii,
pre caril Turcil 'I numescg astfelig din causa vicleniei si agerimei lora la pradl ; prin la-
trociniele acestora a crescuta, fara indoela, imperatia turcesca in Europa si s'a latitu. Pentru
aceea el si sunt scutiti prin diploma imperatesca de ver-ce dare ca,tra impera,tia.
Cuenca Romanil intru adevera se traga din Romani, void aduce numai done argumene.
Antaiii: lasanda la o parte nenumeratele vorbe ce le au Romanii intocmal ca-si in limba
Latina si italiana de astadi ; canal intreba el pre cineva data cunosce limba lora, nu dial
data scie limba valaca, ci data scie romanesce ? nici, data e Valacu, ci data e Romani?
Cu tote acestea, au si multe cuvinte unguresci si slavonesci; dar acesta vine din multele a-
mestecaturl si schimbari de domnii, si din vecinetatea cu Rutenii si Polonii, si cu Bulgaril
si Serbii. Ala douilea : tote natiunile slavice, preening Dalmatianii, Croatil, Sclavii, Bosnia-
nil, Serbii, Bulgaril, Stirianil, Rutenii, chiarg si Polonii si Boemil, nunaesca pre
Italiani, Vlahi sea Vlasi, ca si pre Romani. Unguril inca dela, Slavi inaprumutara numele de
Olasz pentru Italiani, si Olah pentru Romani. *)
Urbes in illis nullae, nulla politia, nulla eximii operis aedificia. In Moldavia dumtaxat
tres arces sunt lapideae: Zwchwa, imprimis, principum sedes in ripa fluminis Zereth, dein
Hothyn et Nemuz, haec in finibus Siculiae, illa in Poloniae posita. Vicus ut pastoriciae ca-
sae hint inde sparsus, et oppida nullis sepibus communita, domos vero agrestes modiee hu-
mo evectas, materia sylvestri compactas, limo illitas, et culmo sive paleis tectas inhabitant
In Transalpina Tergovistum unicum insigne oppidum est, satis ingens, et caput pro-
vinciae, ac duae arces lapideae non tales, ut nominentur. (Bukorest.... castellum prope Dom-
bowissa, Joynar (sic) prope Argias fl ) Reliqua omnia pene ut in Moldavia. Nec alioqui licet apud
eos, veterum atque adeo jam et Turcarum imperatorum decretis, fortalitia aut arces condere,
neque civitates munitionibus et propugnaculis cingere, solain regni fortitudinem in militum
numero ac robore ponentes.
www.dacoromanica.ro
VERANCII DE SITU TRANSILV. MOLD. TRANSALP. 179
(In Moldavia tamen ecclesiae multae, amplae, et magnifico aedificio, impensisque ma-
ximis, opere generoso aedificatae sunt. Pudna, locus in quo sepeliunt.)
Sermo utrique nationi idem est, et fides christiana, Graeci tamen sacrorum ritus, puto ex
eo, quod secundum Strabonem, Graecis erant notiores, quibuscum potissimum conversationem
habebant. Mores etiam inculti stint, et vestis haud par. Nam Transalpini in Turcarum turn
mores, turn vestiendi modos penitus degenerarunt Moldavi vestes mordicus observant, qui-
que aped eos seu Turcicam, seu alterius nationis vel vestem, vel gladium, et id genus quip-
piam assumpserit, capite punitur.
Principes eorum vaivodae, hoc est, militiae ductores a Voy, seu Voyniza, quod Illyrice
militia, et Vody, quod ducere est, appellantur. Unde et Voynici milites, et Voievati militare
dicunt. Iu dominia legitimi haeredes juxta ac illegitimi succedunt. Causa est: quod impune
plum matrimonia contrahunt, unum tantum, legitimum, quod alioqui, si minus placuerit, etiam
susceptis ex eo liberis, dato repudii libello, et pecunia quadam admodum modica, in signum
dissolutae desponsationis uxori reddita, dirimere nullum est nefas.
Olim autem per Hungaros reges confirmabantur, aliquando etiam dabantur alii, vel
expulsi reducebantur, Joannes rex reduxerat Radulem et Wladum, eisque fidelitatem
jure jurando solemniter obstringebant, et quotannis pendebant census, aut, ut subditi mul-
torum veterum regum armis Hungaricae ditioni adjuncti, vel restituti potius, parebant. Nam
saepe numero antiquae adhuc potentiae spiritus nonnullos in se sentientes, cupientesque pri-
stinum imperium statuere, ad rebellionem recidebant. Cui et Caroli, et Ludovici, et Sigis-
mundi regum temporibus, maxim Transalpini studuerunt, quod Hungarorum imperium su-
pra quam dici possit exosum habebant. Nam ii male Graecorum principum imitati exem-
plum, Turcas imperante Amurate II. contra Sigismundum in auxilium sibi evocarunt, cum
Cu tote acestea, in Moldavia sunt multe besereci, zidirl maretie si frum6se, ridicate cu
multi arte si marl spese. Putna este locula unde se immormenteza Domnii.
Moldovenii si Muutenii vorbescu acecasi limba, si sunt crestini de ritula grecescti, p6te
din causa ca, precuma arata. Strabone, cu Grecii avea maI multi cunoscintia. In datinele
lore inert sunt necivilizati, si nu porta aceeasi imbracaminte : pentruca Muntenii se turcira
de tau atatu in datinele catu si in moduli imbracaminteI lore, er Moldoveni1 tine rnortisi
la straiele loru, si cu morte se pedepsesce la el ver-cine ar adopts orI imbracaminte ori sa-
bia sett ver-ce altu aseminea, dela Turd seu alta natiune.
Prineipii lora se chiama voevodi, adeca conducetori de oste, dela Voy sea Voyniza, care
in limba ilirica va sa dica', Este, si Vody, a conduce. De unde, militariI se chiama VoinicI,
si Voievati insemneza a mina. In domnia urmeza copiii nelegiuiti intocmal ca-si ceI legiu-
iti. Causa e: ca pota sa incheie fart pedepsa mai multe casatorie, insa numal una legi-
tima, care dealtmintrea, data, nu le place, potu s'o desfaca far a comae vreo faradelege, chiarti
si avendt copil dinte ensa, danda in manile sociei carte de despartire, mutt si o pre-mica
sums de ban!, in semna de desfacerea casatoriei.
Mai de demulta acesti principi se confirms de catra regiI Ungariel ; cite odata regil
punea chiarti altI principi, sett reasieza pre ceI gonitI, astfeliu facuse regele bane cu Radulu
si Vlada. Er jure, credintia regiloru, si le respundea tribute pre tote anula, sea cela-pucina ca u-
nit ce prin armele mai multorti rep din vechime, fusers alipiti, sea mai bine dicendii, resti-
tuitI demi unguresel, se indatora cu supunere si ascultare; pentruca forte adesa, reinviianda
inteensir spiritulu anticeI loru mariml, in dorintia, de a-sr restabili imperatia de mat nainte,
Oda in rebeliune. Cercara sa faca acesta si pre timpurile regilora, Carla, si Ludovicti, si
Sigismundu, cu deosebire Muntenil, ca nu se 'Ate spune cata le era de urita domnia ungure-
act. Din care causa, imitandu cu reutate esemplula Greciloru, chiamasera inteajutorit asu-
www.dacoromanica.ro
180 TESAURU DE MONUMENIE ISTORICE TOMU III
pra lui Sigismundu pre Turd, imperatindu atund Amurate II, cu care dandti resbelu Sigis-
mundu la Nicopoli, casciga invingere, si coprinse si Nicopolea. Aseminea facurd si altd data
mai adesd; pan' ce mai in urma, conspirandd si Moldovenil si Muntenii, si rebelandit din
nou dupd datina lord, legard definitivu amicitia cu Amurate, dar fura intorsi eras' la cre-
dintid prin bane Huniadi, barbatu celeberimil pre acele timpurt, si costrinsi de a se supune
regelui Inane, si a respunde tributele de mai nainte.
Dupa aceea, imputerindu-se Moametti imperatulu Turcilord, nu-i mai trebui amicitia
Munteniloru, voindu a-i ave mai bine servi de cad amid, si gasindu usiord ocasiune si pre-
testu, care nici odata nu lipsesce principiloru barbari si tirani, supuse mai antaiu pre Mun-
teni, apoi pre Moldovern, si ertandu-le tote cele-lalte, costrinse de a respunde Turcilord
tributele ce mai nainte da Unguriloru, asia in catu astadl de abia mai recunosdi pre regil
Ungariei prin o specie de credintid si ascultare, si acesta inca numai data se temd, precumd
se veal cu acestu Petru pre care '1u goni acumu Solimand. In facerea si observarea eh-
satorielord tott urinezd intr'unulu si acelasi chipti; tieranil inca, cu mai multa licentia. Pen-
trued verginile ce doresca a le aye de socii, mai multu le rapescii decatu le priimescu, cre
dienda ca lisih este mai cuviinciosu, si ca cu chipuld acesta si leghtura intre sod inch- va fi
mai tare, decatu avendu-le dela pdrinti de bung void seu la prima petlre; er lucruld ()data,
ispravitu, se prefacu ca le pare reu, si se impact fart greutate prin midi-locirea amiciloril
si rudelord de ambe partile. De altmintrea omenii sunt departe de a fi ospitali, nu se de-
prindu cu nicl o culturd, au intru nimicit a face morte de omit, sunt iubitori 'de argintil,
nascutI pentru furte, la facia, nu sunt frumosl, negriciosi, perosi, ba'rbosi, si de o ch'utatura infipta,
forte rabdatori la lucru, sufere ver-ce lipse. La resbelu se luptt mai multii calari, cetele
pedestre, nedisciplinate, nu le intrebuintiezd de catu spre a infesta inimiculu din muntf.
www.dacoromanica.ro
VERANCII DE SITU TRANSILV. MOLD. TRANSALP. 181
Arma Moldavis clypeus, lancea, gladius, sagittae, ut Tartaris praecipua, nemini arma-
tura solida, paucis, et its potioribus, lorica hamata dumtaxat, et galea chalybea, verum om-
nibus sagi quidam linei, repleti xilino trium vel quatuor digitorum crassitudine, ea praeser-
tim parte, qua humeri adusque cubitos, quemadmodum in antiquissimis auleis est videre, in-
duuntur, qui crebris liciis, sesqui digiti inter se distantia consuti, pro armatura habentur,
nulli gladio pervia. (Hic addas, de equis parvis: laboris et inediae. patientes, neque curan-
tes nimiam culturam, praesertim si humecti fuerint.) Vestitus et ornatus bojaronibus, quia s-
pud utramque nationem proceres sic appellantur, proprius, et ad praescriptum est. Ornantur
autem annulis pluribus, serica veste et aurea, variis coloribus distincta, praeterea torquibus
et armillis, aliisque id genus ornamentis, quae simul ab sinistro humero, sub dextro brachio
ad femur usque, per transversum pectus, demittuntur. [Cum marsupio panni.... cum aliquot
aureis.]
Transalpini, nullis de re vestiaria, aut militari legibus obnoxii, omnia cum Turcis habent
promiscua, propter mutuam consuetudinem. Ii ferme omnes principes suos, innata quadam
insania agitati, consueverunt seu clam, seu aperte occidere, et omnia bona ejus diripere :
(Moldavi servant successori ad obulum,) quique ad tertimn saltem annum in dominio super-
fuerint, vel morte naturali in lecto decesserint, maximo miraculo est. Aliquando intra bien-
nium duos et tres absumpsere, nee ullus ex eorum progenie est, qui nesciat se ad manife-
stam mortem ire, quum vaivoda creatur. Sed ea opinione sunt persuasi, ut si mille una
die ad id dignitatis eveherentur, eademque necarentur, mox alii mine interriti succederent,
existimantes bene ac beate cum his actum, si vel semel in parentis solio assedissent. Tanta
gloriae cupiditas insit etiam genti barbarae.
[Moldavi sunt bellicosiores, quam Transalpini, qui etiam cedunt eis, et Transalpini sunt
Moldavis hospitaliores.]
Armele principall ale Moldoveniloril, sunt : scutula, lancea, sageta, ca la Mari ; arma-
tura solida nu are nimenea, pugini din cei mai avuti all za si coda de °geld ; dar in locti
de armature imbracd a-care o hainl de ina, impluta cu bumbacil in grosime de trel -patru
degete, mai ales(', in partea umerilora si pan' la cote precumil se pote, vede pre tapetele
celora vechi; si cu cuseturi in igie dese, tad in distantia de unit degetil si jumetate: sa-
bia nu petrunde acesta haind. Sa memoramil si caii lora cei mid; carii rabdd luau si fornea
far sa core multd ingrigire, mai ales(' pre timpa umedu. Boiarii all imbrachnintea si orna-
mentele lorti proprie si prescrise ; se impodobesca cu inele multe, cu haine de mato,* au-
rite, si distinse cu colori diverse, apoi cu catene de OW si cu alte asemini ornamente care
tote se lass in giosa dela umerula stangil preste peptil sub bragiula dreptil pang, la copse; cu
o punga de panura... cu cats -va galbini inteensa.
Muntenii n'ail nici o regula propria in privirea uniformei sea altora lucruri militarie, imi-
tanda intru tote pre Turd cu carii petreca impreuna. El, ca-si-cuma aril fi coprinsi si agi-
tati do unit felu de nebunia, 'si omoru mai tots Domnii, canal inteascunsil canda pre facia,
si impart(' intre sine tail ce a remasa dela Domnulti omorlta, (Moldovenii pastrezd cu ri-
gore averea domnesca pentru succesoria), si e mare minune candu cineva ajunge stt domne-
sca celu pugina trei ani, on sd more in scaunil morte &emu,. Cate ()data in curse de duoi
ani stinsera si cate doul si trei Domni, nici este vreunulfl care sa nu scia de mai nainte
ca, facendu-se Domnu, merge la o mode sigurd. Si cu tote acestea, dada s'arti face o miie
de Domni intr'o singurd, di, si dada s'ara omorl tots tot(' intru acea di, innata le-art suce-
de alti o miie, crediendil cu totii fericitti pre celd ce apuca scaunula domniei fill 'Tamara
pre unit singura momenta. Atata poftd, de gloria si la o ginte barbara.
Moldovenii sunt mai belicosi decattl Muntenil carit si cede Moldoveniloril, er Muntenil
sunt mai ospitall decatti. Moldovenii.
www.dacoromanica.ro
182 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Moldavi mitiores, nec ita in principes saeviunt, quum enim semel evexere, suscepere-
que aliquem in dominum, summa fide colunt, et amore prosequuntur, nisi in tyrannidem
lapsus fuerit, et se ab eo contemni cognoverint. Rune sine dubio tollendi e medio opera
intendunt, aut pellunt dominio, ut hac nostra aetate Petrum vaivodam Solimano Turcarum
caesare depulerunt.
Moldovenil suet ,rnal asiezati la minte, si nu asia crudi asupra principiloru sei, pre ca-
riI innAltiandu-I odata, in scaunulii domnfei, 'I °flora si le urmeza cu credintia si amore; afar&
numai candu se filch tirani, si pre sine se vedii despretiuiti, ca, pre unit ca acestia negresitii
ca cerd, a-I perde, seti a-I suite din domnia,, precum scOserb. pre Petru vocla prin Solimanu
imperatulu Turciloru.
Cele ce urmezci acumii despre Transilvania mai pre largii, si se vadid la autoriclii, in
citattle monumente ale Ungariei.
Nota. Despre cilsatoriele Moldovenilorii totil astfeliii dice si Sommer in Viftia luf Despolii yodel, precumil
vomn yen la timpulti sed.
I n :CIEQ
www.dacoromanica.ro
AM** trOMMIIMAlktrAltrt5CIMMCVAMEM
PH. AVRIL
Iesuitd francezd Si misionarid, intreprinse la 1685, din ordinea superiorilord Bei, o calkoria spre a des.
coperl o and tale la China, pre nscatd, mai* alma decfitil cea de pan' acnmd pre mare si prin Indie.
Eli' pled din Livorno cu incepntuld anului 1685, insocitil si de and and misionarid.
Data vro dont ant de ch.lkorid si petrecere in Oriinte, trecura la Moscna, pentruca apot de ad sa -st nr-
meze drumuld innainte spre China, prin Moscovia, Siberia, si prin Tartaria mare. Cabinetuld de Moscua josh,
plinii de prepusurl asupra scopuriloril ascunse ce puteh ad alba acesti iesuitt franca!, nu Is date void de a trees
prin Staturile moscovitice.
Asta era dejh pre la finele anului 1688, si inceputuld anului 1689.
In primhvara acestui and, 1689, misionarit se interserd dela Moscua la Varsovia. El se adrosard catra
soluld imp6ratescd Jerowaki, ce se afla atunci in Varsovia, cerendii pasaporte pentru Viena, de unde apol sa
treed la Buda, si de aci la cea mat de aprope cetate tureesch. Austriaculd insd '1 trath de spiont, si le refuel
cererea. Atunci et reenrserd is Jablonowski, beliducele snpremil aid Poloniel. Acesta '1 priiml cu o nemarginita
buns-vointia , '1 lua en sine la Leopoli, si in fine, daps o petrecere de ddu6 luni de dile, 'I espedi, proveliuti
en tote tale necesarie, prin Moldavia la Costantinopoli.
Avril treed prin Moldavia in vara anului 1689, precumd resulti din datele calgtoriel sale prin Moscua,
Varsovia, Leopoli so. Eld era insogitil de and aka iesnitil francezd, Beauvollier ; celd-laltd sogid de misiune, Bar-
nabe, on dont ant mat nainte, 1687, 'si pierduse vietia printeund naufragiii. In Iasi petrecurd 8 dile. De acl
plena la Costantinopoli, si cn finele anului 1689, Rjunserd in Francis, lard sa fia aunts norocirea de a vede
China.
Cu inceputuld annlui 1692, Avril 'Si publicfi caleloria intro carte intitulatd: Voyage en divers Etats d'Eu-
rope et d'Asie, entrepris pour dicouvrir un nouveau chemin a in Chine. Contenant ptusieurs remarques curieuses,
de Physique, de Geographie, d'Hydrographie et d'Histoire. Avec une Description de in grande Tartarie, et des
differens Peuples qui l'habitent. A Paris, III. DC. XCII. 406 pagine in 4-'3; on portretuld Int Jablonowski caruia
este dedicata ; cu charte si desemne ; impartith in tine' cart!, (Voyage d'Orient. Voyage de Tartarie. Voyage de in
Chine. Voyage de Moscovie. Voyage de Moldavie.) Pre not ne intereseza numal cartea a cincea: Voyage de Mol-
davie. (p. 323 382).
Cartes 1111 Avril rdmase necnnoscnta scriitorilord nostri. Not hid numal de vro einel an! o cunoscemil.
Voind estrage tad ce tontine despre Moldavia.
www.dacoromanica.ro
184 TESAURU DE MONUMEMTE ISTORICE TOMU III.
Iesuituld Avril, ca toll Iesuitii, era omg, nu numai invetiata, dar si forte agera intru a descoperl secrete
de Statil. Intend intervals scurta de opta dile ce petrecit in Iasi, ela descoperl Juni tratata secrets ineheiata
intre Cantemird voda si Leopolda impgrata incontra Poloniei, tratatii despre care nici cronicarii contimpurani
nici scriitorii posteriori nu scia nimica. Moscovitil si Austriacil pntea dar sa aiba cuvinte, de a rgspinge din
tierile lord pre acesti Iesuiti si misionari francezi.
Spre a intielege mai bine cele ce spune Avril despre Moldavia, si anume despre tratatg, despre nesigu-
rantia drumurilora tierei scl., fig se consulte cronicele contimpurane ale Moldaviel; cu deosebire, 8i ne aducema
aminte, de planula ce avei Polonil pre atuneT, sa ocupe tierile romane si sl le intrupeze cu Polonia, pentru
care si intrasera in negotiatiuni Cu Austria ; preening si de invasittnile si pradile ce fleura in Moldavia. De ase-
mine se acie din cronicarI, ce !made de telhari se formasera de cutriera. tots tiera in acele nenorocite ffmpuri;
Miron Costing, despre care Avril insemni cats era de devotata intereselora Poloniei, seinsarcinase en stirpirea
acestora telharT.
www.dacoromanica.ro
L1VRE CINQUIEME,
VOYAGE DE MOLDAVIE,
Autoruln, dupa ce spune enmu, insoeilli de Beauvollier, ajunserI Is Leopoli, resiedintia ordinari5 a Int is-
blonowski, astfelii continua :
Nous n'y fames pas platot arrivez, qu'il depecha deux Courriers l'un an Hospodar de
Moldavie, et l'autre au Bacha de Kaminiec, qui pouvoient le plus favoriser notre passage,
dans un terns aussi clangereux que celui oft nous Riot's alors.
Les deux Courriers que nous attendions depuis long -toms etant arrivez avec les re-
ponses les plus favorables que nous pouvions esperer, le Grand General jugea a propos de
nous faire prendre la route de Moldavie plat& que celle de Kaminiec, soit qu'il la trot moms
dangereuse que celle-cy, soit qu'il comptat moms sur la fidelite du Bacha qu'il ne connoissoit
guere, que sur celle du Hospodar, qu'il regardoit comme son Ami particulier.
Nous connames bien dans la suite, que cette determination etoit un effet tres particu-
lier de la Providence de Dieu sur nous : Car quelques jours apres notre arrivee a Yasse,
CARTER A GINGER.
CALETORIA DE MOLDAVIA.
Indata ce ajunserama la Leopoli, capitanuht-generalu Iablonowski, trimise douT curler', mail
la domnula Moldaviei, si altulu la Pasia din Camenitia, carit puteit sa ne inlesnescli mai multu
caletoria, in impregiurari atatil de periculose ca acelea in care ne aflainu not atunci.
Dupe o lung& asceptare, curieril fiindu reiutorsi amendoui, cu cele mat favorabili res-
punsuri ce puteamit spera, capitanulii-generala gasi de cuviintia ca, mai bine sa trecema prin
Moldavia decatt prin Camenitia, sea pentruca acesta cale i se para mai mina periculosii,
on pentruca avea mai pucina incredere in Pasia pre care nu-la cunoscea, decata in voevo-
dulit pre care-la dna de arnica alti sea intimii.
In ulna ne incredintiarama ca acesta determinatiune fit pentru not o ingrigire speciale
a provedintiet dumnedieesct: ca-ci indata la cote -va dile dupe sosirea nostra la Iasi, capitala
24
www.dacoromanica.ro
186 TETAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III.
qui est la capitale de la Moldavie, nous apprimes que quelques Armeniens, qui n'avoient pit
se joindre a nous, pour passer de Pologne a Constantinople, avoient mal-heureusement ren-
contre aupres de Kaminiec, tin parti des Tartares, qui apres lour avoir enleve tout ce qu'ils
avoient, les chargerent de coups, et les laisserent a demi-worts sur la place.
Outre ces sages precautions, qui marquent assez le zele de notre incomparable Bien-
faiteur pour le succes de notre voyage, it nous donna d'autres preuves encore plus sensibles
(le la bonte de son coeur avant notre depart. II ne se coutenta pas de nous equiper, et de
nous fournir tout ce qui pouvoit nous etre necessaire pour les fis de notre voyage ; mais
it nous obligea encore, de prendre un de ses domestiques pour nous servir de Conducteur
et d'Interprete jusqu'a Constantinople, et une escorte de trente Cavaliers Moldaves, a
qui it ordonna de ne nous point abandonner qu'il ne nous eussent mis entre les mains du
Hospodar. Il ecrivit a ce Prince et aux autres personnel, qui pouvoient nous faciliter le
passage, en des termes si forts, que nous avons ete resits partout, comme ses propres enfans.
Mais quelque considerables que fussent toutes ces faveurs, nous en fiuneg moins tou-
chez que de l'air affectueux et tendre, dont it nous congedia : Nous en fames si penctrez,
qu'il nous fut impossible de lei temoigner la reconnoissance que nous lui devious pour toutes
les marques de bonte qu'ils nous avoit donnoes, que par nos soapirs et nos larmes, aus-
quelles cet aimable Seigneur nous fit assez couuoitre, sans nous parler, qu'il n'etoit pas in-
sensible.
Ainsi chargez des liberalitez du grand Palatin tie Russie, et accompagnez tie plusieurs
de ses Domestiques, nous traversames tine pantie de in Podolie et de in Pocutie, et arri-
vasmes enfin au Chateau de Jablonow, qui a donne le nom a l'illustre fainille de Jablonow-
ski. Ce fut la que nous primes l'escorte, qui nous accompagna jusqu'it une petite Ville de
la Moldavie, nominee Compolongo, dont le grand General s'est saisi depuis le commencement
de in guerre que font les Polouois aux Tures, pour tenir en bride les Moldaves, et les em-
pecher de faire des incursions stir ses terres.
Moldaviei, aflaramit, cumu niscari Anneni earn' nu putusera a se insoci cu nol sere a dile-
son impreuna din Polonia la Costantinopoli, detera din nenorocire, aprOpe de Camenitia, pre-
ste o seta de Mari, can!, dupa ce-i despoiara de tote ce avea cu sine, 'I batura cumplitu
ti-1 lasara pre jumetate morti la pamentu.
Afars de aceste intielepte precautiuni care arata indestuld zelulu neasemenatului nostru
binefacetoriii pentru sucesulit caletoriei nostre, eh"' innainte de plecarea nostril, ne dote si alto
probe si mai suntite, de bunetatea inimei sale. Ca-ci, nu se multiami de a ne da numai cal
si tote cele necesarie pentru caletorfa nostril; ci ne indatora inca si mai multu, dandu-ne
unit omit alit' sea care sa ne servesca de calauzil si interprete pan' in Costantinopoli, si o
escorta de trei-sliest calitreti moldoveni, poroncindu-le sa nu se despartia de noi pang ce nu
ne vont incredintia in manile voevodului. Er voevodulul, precumit si altorit persOne ce pit-
tea sa ne inlesnesca cilletoria, le scrise in termini atatit de tar], incatu pretutinde fuainii prii-
miti ca nisce copli al se! proprii.
Dar on -cats de considerabill era tote aceste favor!, pre not ne misca mai multii afec-
tiunea si tiueretia cu care se desparti de no] : acesta ne petrunse in asia mesura, incatu ne
fit preste putintia de a-I area altmintrea recunoscintia ce-1 datoriamit pentru atAte bunetatt
ce ne face, decatit prin suspinele si lacrimele nostre, in care vediuramit de ajunsil ca nit re-
mase nesimtitoria acestit domnit demnit de tots iubirea.
Astfeliii, incarcati de liberalitatile marelui palatind alit Rusiel, si insociti de mai multi
servitori al lui, trecuramit o parte a Podoliei si a Pocutiei, si ajunsemit in find, la castelulu
Jablonow, dela care se trage numele illustrei familie a Iablonowscilorit. De aci priimiramit
escorta, care ne insoci pan' la unit orasielu alit Moldaviei, numitit Campu-lungii, ocupatit de
capitanulu-generalit inca dela inceputulti resbelului ce 'Arta Polonil cu Turcil, pentru a tine
in freit pre Moldoveni, si a impedeca incursiunile lord in palatinatulit Rusiel.
www.dacoromanica.ro
AVRIL VOYAGE DE MOLDAVIE 187
Nous filmes obligez avant que d'y arriver de nous engager dans la fameuse Forel des
Bakoviaes, qui a plus de quarante lieties d'etendiie, et qui est devente celebre par les gran-
des Victoires qu'y remporta it y a quelques annees, le Grand General de Pologne sur les
Tures et les Tartares, qui venoient avec des Troupes fort nombreuses, commandoes par le
Sultan Galga, dans le dessein de faire une irruption dans la Pologne.
Le passage de cette Fork est extremement difficile, les chemins y sont fort rudes et
fort serrez, et Ia terre y est partout imbibee d'une eau sale et marecageuse, qui les rend
quasi impraticables: Nous Mines pourtant obligez de passer par la, et de suivre ces routes
obliques et desagreables, dont je crus que nous ne verrions jamais la fin. Mais l'incommo-
dite des chemins n'etoit pas ce qui nous faisoit le plus de peine; In surprise des voleurs
nous allarmoit incomparablement cl'avantage: en effet quand nuos fumes tin peu enfoncez
dans cette affreuse solitude, nous en decouvrimes plusieurs bandes separees ; mais comme
ceux qui nous escortoient ne leur etoient pas inconnus, ils ne se fluent pas platot pre-
sentez a lours Compagnons, qu'il les eurent bientot dissipez.
De cette sorts nous sortimes sains et sauves des Boukovines, et entrames dans les Plai-
nes de la Moldavie, of nous marchames quelque-terns avec plus de plaisir, que nous n'a-
vions fait dans ces epaisses Forots que nous venions de quitter.
La Moldavie est lute des plus belles et des plus agreables Provinces de l'Europe. On
y volt de grandes Campagnes, qui sont arrosees de diverses rivieres, dont la principale est
la Moldava, qui serpente it-peu-pros comme la Seine, et qui soluble par toes ces detours
vouloir porter l'abondance partout. Toutes ses eanx rendroient en effet les Campagnes tres-
forties, et contribileroient assiement a faire de cette Province, une des meilleures et des
plus riches de l'Europe, si elle etoit moins exposee qu'elle n'est aux insultes des Tures et
des Tartares; mais les Troupes que les uns et les mitres y font passer incessamment pour
defendre Kaminiec, l'ont si fort desolees, qu'elle demeure en friche en bien des endroits, parce
qu'il n'y reste pas d'llabitans pour la cultive, et sourtout clans Ia Partie Orientals, qui con-
Pan' sit ajungemu hist la Campu-lungt, furamit nevoiti a trece prin faimosulit codru
anti Bucovinei, de 0 intiudere mai bine de patru-dieci lege, care deveni celebru prin ma-
rile invingen ce casciga acolo, de stint acumii coal -va ani, capitanulit-generalit alit Poloniei
asupra Turcilord si Tatarilort, venal in Burnett forte mare sub comanduld sultanului Galga,
cu scopu de a irrumpe in Polonia.
Trecerea a cestut codru nu se rite spune coati e dificile, chile sunt forte strimte si grele,
si de apatosu si mocirlost cc este loculit, e ca si impracticabilu ; cu tote acestea, furamit
nevoitt a trece pre acolo, urmandt pre acele chi atatil de strambe si mite, incatt credecmt
cit n'aveamit sa mai esimu de acolo nict odata. Dar nu incomoditatea drumultn ne ad'icek
con mai mare superare : tenni rostra, cea mare era sit nu dea hotii presto not. Intru ad' t er
(MO ce no afundartand pucinit ill acea fiorOsa solitudine, indata si vediuramt mai multe bal tit
despiirtite, car fiindu-ca eel ce ne escorta pre not le era pre-bine cunoscutI, de able, de, fit
pia telharii cu consocii loft, si indata se si risipia.
Astfeliti scapardmil din Bucovina intregi si sanetost, si intraramit in siesurile Molda-
yid, si ne urmardina drumula catu-va timpit mai cu placere decumit ne fusese trecerea prin
cele intunecose ptduri ce le lirsaritmu in urniit -ne.
Moldavia este una din cele mat frumose si mai placute tiers ale Evropei. Aid vedi
canwie intinse, adtpate de diverse rind, intre care e mai insemnatu riu u Moldova, care sier-
puesce aprOpe ca Sena, incatu se pare ca prin aceste cotiturt ale sale ar vol sit porte abon-
dantia in tote partile. TOte aceste ape alit face campiele Moldaviei cele mai fertili, si art
contribul de bunt soma,, a face din acestt tiera, una din cele mai binecuventate si mai avute
Cell ale Evropei, data ar fi mai pucinu espusut decumu este insulteloru Turcilort si ale Tit-
tarilorit ; tear trupele ce trimitil candt unit ca du altii, de trecit de a lungult tierd, la aperarea
Camenitiei, at desolat'o in asia mesurt, incatit in 'unite parti stii, neeultivatt, pentruct nu
remanii locuitori cant st o cultive, mai alest in partea orientate ce se miirginesce cu Tar-
www.dacoromanica.ro
186 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
fine a la Tartarie, of les Pa Isms et toes cob; qui ne demeurent pas dans quelques Villes
de defense, sont contraints de se faire des loges sous terre, pour eviter la fureur de ces
ennemis implacables du nom Chretien.
Apres avoir passé ces plaices sans aucune fAcheuse avanture, nous arrivames a Corn-
polongo, oft nous primes uric nouvelle escorte, qui nous conduisit avec autant de bonheur
et de fidelite que la premiere, jusqu'a la Capita le de la Moldavie. Quand nous en files proches,
nous fines prendre les devans a mitre Interprete, scion les ordres que nous en avions nos
du Grand General de Pologne, pour aller assurer par avarice le Hospodar de nos respects,
en attendant que nous fussions en etat de le faire nous-metnes.
Nous esperions a la verite beaucoup de la recommendation du Grand General de Po-
logne, et des Lettres qu'il nous avoit donnees pour ce Prince; mais si nous eussions pu
prevoir l'effet qu'elles devoieut produire, nous n'eussions pas manqué de prier ce Palatin, de
se moderer davantage, et de nous epargner un peu plus. Le Hospodar qui avoit plus d'egard
aux Lettres pressantes du Grand General, qu'a nitre Etat de Religieux, exceda de beaucoup,
dans les honneurs gull nous fit, et je ne scai s'il eat pit en faire davantage aux Ambassa-
deurs du plus Grand Prince du monde.
A peine fut-il averti de mitre arrivee, qu'il nous assigna tine maison commode pour
nous loger, et it nous envoya des le meme jour un de ses Secretaires, pour nous niarquer
la joye qu'il avoit de nitre arrivee, et 'Impatience oft it Relit de nous voir an pliitot. En
effet des le lendemain niatin, it nous envoya son Carrosse escorte de cinquante soldats, a-
vec le Fils du Grand Chancelier pour nous servi d'Interprete. Nous fumes conduits de cette
maniere jusqu'au Palais, oft le Hospodar nous attendoit. Toute la milice sous les armes, etoit
rangee en haye en fort be! ordre jusqu'a ''entree de la Cour, oft nous descendimes. Nous
trouvAmes la deux Gentils-hommes qui nous attendoient pour nous conduire a 1'Audiance.
Aussi tot que nous dimes mis pied a terre, ils nous prirent sous les bras pour nous aider
a monter un degre d'environ trente marches, an haut duquel nous rencontrames la grande
taria, unde tieranii si toti eel' cc nu locuescti in ore-cari A rasie intarite, sunt nevoiti a-Si
face colibe pre sub panienta, spre a scapa de furia acestorti inimici neimpacati al numelui
crestinti.
Dupil cc trecuraina en noyocire si aceste siesuri, ajunseniti la Campu-lungti, de undo
Mantilla o alta escorta, care ne conduse tutu cu asemine norocire si eredintia ca si cea d'an-
taiii pAn la capitala Moldavia Apropiandu-ne de capitalii, asemenatt instructiuniloru priirnite
dela capitanulti-generalti alu Polonim, trimiseramti innainte la voevodulii pre interpretele nostru,
ca, si pawl ce i -aniu face in persona inchinatiunile nostre, sit-lt asigure de respectele ce-I
purtaum.
Noi, ce e dreptil, asceptamii multu dela reconiendatiunea capitanului-generalti alt.' Po-
loniel si dela scrisorile cc no dedese pentru acestti principe; dar data prevedeamti noi efeptulu
ce era sit produca acele scrisori, negresitti ca nu lipsiarnii de sa fie pticinti mai
moderata, si sa nu ne dea o importantia chiara asia do mare. Voevodulti care cauta mai
multit la recomendatiunile tole staruitorie ale marelui-capitanti, decatti la statulii nostril preo-
tieseti, trecit tote marginile in onorile cc ne face, nici nu sciti dacii patch chit sa face mai
multi pentru ambasadoril celui mai mare principe din lume.
De indata ce fit insciintiatu de venirea nostril, ne dote o cash de locuintia, si inch in
acea di trimise la noi pre mail din secret:Hit sei, ca sa no arete bucuria cc tivea de sosi-
rea nostril, si impatiintia in care era de a ne vale cant mai cut endti. In adeverti, a Une
di diminetia, si trimise dupe noi careta doinnesca, escortata de cinci-dieci soldati, cu fiiulti
marelui logofeta spre a ne servi de interprete. Astfelti furamti coming liana lapalatti uncle
ne ascepta Domnulti. TOM militia era in arme, insirata in cea neat frumosa ordine pana la
intrarea palatului, undo descinseamti. Aci ne mtimpinaa doni boiari cari ne ascepta sa ne
conducil la audiintiti. Indata ce ne deterAmti josh, ei ne luara la bragiti spre a ne inlesni
urcarea scares care ave4 vro trel-dieci gradurl, si ducca in sala cea mare undo se aduna
www.dacoromanica.ro
AVR1L VOYAGE DE MOLDAVIE 189
Salle oa s'assemblent ordinairement les Barons de l'Etat. Es y etoient alors en assez grand
nombre ; nous les saluarnes en passant, et allames ensuite jusqu'au Cabinet du Prince, a la
Porte duquel nous trouvames le Maitre des ceremonies qui nous y introduisit.
Nous n'etlines pas plat& pare, que le Hospodar se levant de son Throne, vint an le-
vant de nous, pour nous recevoir, et pour nous faire les caresses dont it nous combla thins
la suite, durant plus de deux heures d'entretien que nous (Alines: avec lui.
Nous lui limes notre compliment, auquel it repondit de la aniere du monde la plus
bonnete, apres quoy nous ayant ordonne de eons asseoir, it nous jetta sur les Conquetes tin
Roy, dont nous lui limes le detail avec Bien du plaisir, et dont it parut lui-meme extrkte-
ment touche: ce qu'il nous fit assez comoitre par les paroles obligeantes qu'il nous dit a-
vant quo de nous congedier: Car pourlors semblant avoir tout-a-fait oublie son rang et sa
. dignite, Mes chers Peres, nous dit-il, puisque le Roy a qui Irons avez l'honneur d'appar-
tenir, et sons les auspices duquel vous allez precher l'Evangile jusqu'aux extremitez du
monde, est tin Monarque si accompli, qu'il fait lui soul l'admiration de toute la terre, je
'Nous demande par grace votre amitie, pour me donner la consolation de compter desor-
mais parmi mes autres Amis, deux Sujets, et deux Mathematiciens du plus grand Monar-
que de l'Uniyers.
Nous ne nous attendions pas a recevoir tant d'honneur a la Cour de ce Prince ; mail
il nous out etc impossible, quand nous eussions preveu tout ce qu'il vouloit faire, de l'obliger
a en faire moms apres les fortes recommandations du Grand General de Pologne, qui lui
avoit ecrit aussi-bien, (pea tous les Officiers de sa connoissance, de nous considerer comme
ses propres enfans, et de nous conserver, cotnme la prunelle de ses yeux.
Il etoit memo de l'interet du Hospodar d'en user ainsi, pour couvrir par la la conju-
ration gull tramoit alors contre la Pologne, et quo nous decouvrimes d'abord apres notre
arriyee, m tlgre toutes les precautions qu'on avoit prises pour la tenir cachee. Vpici en pen
boiarii tierel. Mare parte din ci se afla atunci nolo ; trecendit pre langa densil '1 salutarilma,
si merserh'ma innainte pan' la cabinetula principelui, unde la usia ne intimpina magistrula de
ceremonie care ne introduse.
emit intrarama, Dommtla sculandu-se de pc trona, veni intru intimpinarea nostril, spre
a ne priimi, incependa cu amabilitati cu care nu mai inceta apol in cursu de done ore si mai
bine catu tint conversatiunea nostril eu densula.
Nol Meuriima complimentulu nostru, la care elu ne respunse in moduli' cell"' mai fru-
mosit ce so pote. Poroncindu-ne apol sit siedema, aduse vorba asupra cuceririlorti Regelul,
despre care Doi cu placere 'I nararainu en de a meruntulii, er elii ascultanda parea a fi forte
miscata coca cc puteamii sit cunoscemu dupit cuvintele inclatoriterie cu care ne congedia,
ca-ct in acela momenta, parendit a-si fi uitatii en totula rangultt si dernnitatea sa, ne disc :
Inbitt parinti, de ora cc Regele al earut supusi aveti onorea tie a fi, si sub ale anti an-
spicie mergeti sit preclicati Evangclinlit pan' la marginile lumel, e una monardi atatu de
perfectu incatil totit piimentulti se minuneza de densula, ve roga dati ml plitcerea amieitieT
vostre pentruca sa am niangitiarea de a numorit de acuma innainte intre cci -laltl amid ai
mei, doui supusi, si dent matematici at celul mai mare monarcit alu universului.
Not nu no asceptartiti a priimi atata onore la curtea acestui Principe; dar chitin" si
do amfi fi preyediutti tote cite fink ne-ar fi lostu presto putintia de a-lu obliga sit faca mai
mina ; atatil tie tare ne recomenclase capitamtlit generale alit Polonici, care 't scrisese,
lui mina si la toti cunoscutil, ca sa ne considere ca pre nisce copli al sei proprii, si sit no
pazescii ca lumina ochiulul.
Dealtmintrea, era in interesula Doninului de a ne trata astfelia, spre a acoperi prin
acesta, o conjuratiune cc tiesea elf" atunci incontra Poloniel, conjuratiune care not o desco-
perirruna indatit dupa sosirea rostra, cu tote precautiunile luate spre a o tine anunsa. Eta
www.dacoromanica.ro
190 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
de mots la verite de cette intrigue, dont l'Envoye Jerowski avoit vouln nous derober la con-
noissance, en nous empechant de passer par la Moldavie.
Constantin Cantemir Hospodar de Moldavie, apres le chagrin qu'il fit it y a quatre oa
cinq ans an Roi de Pologne, craignoit avec sujet, que si ses Etats etoient soilmis a cette
Couronne, le Roi ne se vangeat de l'intidelite qu'il commit pendant la campagne du Budziac:
Il avoit promis au Roi qui s'etoit avance jusqu'a Yasse, capitale de ses Etats, de lui preter
le serment de fidelite, de reconnoitre solemnellement sa dependance de la Pologne, et de
four= a son Armee toutes les provisions necessaires: Mail tandis qu'il amusoit le Prince
a une lieue de la Ville par les Deputez qu'il lui envoyoit coup sur coup, it s'enfuit d'un autre
cote avec tous les habitans, qui emporterent tout ce qu'ils parent avec eux. Le Roi entra
ensuite dans cette Ville avec son armee, qui y fit beaucoup tie degats, et la mit dans retat
pitoyable oft nous l'avons yea nous memo.
Cette violence des Soldats Polonois, quelque juste qu'elle fut, n'a pas pen contribiie
a animer les Moldaves contre la Pologne, et particulierement un grand nobre de Grecs,
qui sont les principaux Boyars de cette petite Cour. Its ecouterent volontiers les propositi-
ons que leur vint faire de la part de 1'Empereur, un Depute, qui y fut envoys expres, et ils
prominent un secret inviolable, qu'ils jurerent sur les Saints Evangiles. Le Hospodar obligea
aux memes sermons l'illustre Miron Grand Chancelier de l'Etat, lequel avec toute sa famine,
et le Grand General tie Moldavie son parent, paroissoit extremement attaché aux inte,rets de
la Pologne; mais it ne pat l'obliger a signer ce Traite qu'apres l'avoir menace bien des fois
de lui faire trancher la tete, et d'exterminer toute sa famille, qui est la plus considerable de
cette Province.
Ce Traite qu'on venoit de conchire, et qu'on avoit deja fait signer a tons les Boyars,
consistoit en cinq Articles.
Le premier portoit, que la Moldavie seroit sous In protection et de la dependance de l'Einpe-
reur, en vertu de quoy le Hospodar seroit oblige de lui payer cinquante mille ecus de tribut.
in scurtil, adeveruht acestei intrige care, solulu Jerowski voise a o ascunde de innaintea fie-
sta, cercanda a ne impedech trecerea prin Moldavia.
Costantinit Cantemir Donmulti Moldaviei, in unna superarii ce Meuse, stint mina pa-
tru cinci ant, regelui Poloniel, avea cuvCntu de a se tome, nu cumva, supuindu-se tiera, ace-
stei corone, regele sa-si resbune de necredintia cu care i se aretase in campania de Bujacu :
atunci Domnulu promisese regelui, care innaintase pana la Iasi, capitala tierei, de a i face
juramentu de credintia, tic a recunosce on solemnitate dependintia sa de Polonia, si a in-
lesni armatci polone tote provisitmile necesarie ; dar de altit parte, pre dada tinea pie re-
gele cu vorba, prin split ce-1 trimiteh pre totu momentula, in distantia de o lega dela ora-
sift, fugi impreunit en tott IOCliltoril, carp luaserit cis sine tau cc putuiii. Regele intra apof
in Iasi Cu toth armata, care man stricatinni fact' orasitiltn, aducendu Id la miserabila, stare
in care 'In vediumu si not 111S11ie.
Asta violintiii, a soldatiloru polom, fia fo5tu ver-catu de justa, nu puchni contribui spre
a interith pre Mohloveni incontra PolonieI, si mat alesti pre numerosh Greet cavil bunt bo-
iarii principali la acestii mica elute. Et ascultara cu phicere propunerile ce veni sit le faca
din partea hnperatultn, unit sohe trimisil innadinsu yearn acesta, si se legard cu jurihnentit
pre santele evagelie cfi, vorti tine secretuld neviolatu. Domnulu storse attire juramentu si
dela stralucitulti Miron arele logofetu alit Statului , carele , impreunit cu tota familia
bi cu frate-sett ciipitanultt-generalti aid Moldavia, parch a fi pre de tutu data intereselorii
Poloni61; si -lit costrinse a subscrie si tratatula, dar minim dupii ce-lti aenintia in mai
multe randuri, ca-I va tai u capulti de llil va subscrie, si-i va stinge tota familia; cea mat de
frunte in tota tiOra.
/1cestil tuttatii, incheiatii astfelu, si subsemnatti deja de tot' boiaris, coprindea chief articli.
titans, Moldavia sa stea sub protectinnea imperatuld, si sit depinda dela eltt; dreptit-
care Domnuht sit respundia cinci -disci mit gall ini tributti.
www.dacoromanica.ro
AVRIL VOYAGE DE MOLDAVIE 191
Le second, que l'Empereur lui fourniroit des Troupes suffisantes pour chasser les Po-
lonois de Conipolongo, et des autres Places de la Moldavie, on ifs tiennent garnison, et qu'il
lui envoieroit du secours toutes les fois qu'il seroit en guerre avec in Pologne.
Le troisieme, que le meme Empereur, dais le Trait7 de paix qu'il feroit avec la Porte,
feroit rendre au Hospodar son fils aine, que le Grand Seigneur tient eu Otage a Constan-
tinople.
Le quittriente, que In Pi ineipaute de Moldavie seroit hereditaire aux Descendans du-
Hospodar.
be cinquieme enfiu, que l'Empereur laisseroit aux Schismatiques It fibre exercice de
leur Religion, et qu'il ne presseroit jamais les Moldaves, de se reiluir avec l'Eglise Romaine.
C'est lit ce qu'on venoit de conclure, lorsque nous arrivames a Yasse, ou I'Agent qui
etoit venu pour conclure le Traite, fut hien embarrasse de nous your, dais la crainte oa it
etoit, que nous ne desabusassions in Cour de tous les faux bruits qu'il avoit fait courir con-
tre in France, pour velar plus aisement a ses fins. C'est aussi ce que nous ne manqua-
mes pas de faire avant meme que d'avoir rien appris du Traite, en faisant voir le ridicule
de la nouvelle qu'il avoit debitee d'une defaite entiere des Francois aupres du Danube, pour
dormer, a cequ'il croyoit, plus didee de in puissance de l'Emperenr.
Nous dunes meme le plaisir de voir entierement revenir cette Cour a l'egard de Ia France,
durant le peu de tams que nous y demeurantes, et preudre des sentimens hien ditlerens de
ceux ou l'on y etoit avant nitre arrivee. C'est sans doute pour cela que le Hospodar nous
fit a Mitre Audiance de conga, encore plus d'honneur et de caresses, qu'il n'avoit fait a la
premiere. II est a croire que les demarches qu'il fit alors l'embarassent maintenant beau-
coup : mais le mil est fait, et je ne stay s'il tardera long-tents d'en porter la peiue, et si
les Polonois ou les Turcs, pour le punir du dessein qu'il a eu de se soustraire de leur do-
mination, n'acheveront point de ruiner cette naalheureuse Principaute, qui, sans avoir eu
guerre avec personne, se touve maintenant la plus desolee de toutes its Provinces de 1'Europe.
Alit douile, imperatulu sa des trupe de ajunsit spre a suite pre Poloni din Campu-
lungu si din alte cetatt ale Moldaviel, si sa trimita ajutoriit de cate or! Domnulu ar fi in res-
belu cu Polonil.
Alit treile, prin tratatula de pace ce va incheia imperatulu cu Porta, sa o indatoreze ca
sit intorch Domnului pre fiiulu seu mai mare, pre care sultanulu '1u tine dreptit ostaticit in
Con stantinop oli.
Alit patrule, domnia Moldaviei sa fit ereditariii, in familia Domnului.
Alu duffle, in fine, imperatulu sa lase pre schismatic' in liberulit esercitih alit reli-
giunei lora, nisi sa costringa vre odata pre Moldoveni de a se uni cu besereca Rome!.
Eta tratatulti ce era incheiatit deja in momentulu sosirei nOstre Ia Iasi, unde agentulu
venitu pentru a incheia acestit tratatit, era forte nechjitu vediendu-ne pre no!, temendu-se
nu cumva sh, desamagimit noi curtea asupra tuturorii scirilorti false ce lhtise asupra Fran-
ciei, spre a ajunge mai usiord la scopula set". Ceea ce no! nu lipsirarnu de a face, inch pant
a nu fi atlatu ceva de tratatit, arotandu catu de ridicola era nuvela ce re'spandise acelit a-
gent(' despre o perdere totale a Francezilorit la Dunare, spre a da, o idea, mai mare, pre-
cumit spent elu, despre puterea imperatului.
Not avurhmit plhcerea, de a vede pre acesta curte, in scurtulit intervalit alit petrecerii
nostre acolo, schimbandu-si cu totulu ideile ce avea pan' ad in privirea Franciel. Si fart
indoell acesta era causa pentru care Domnulit, la audiintia Rostra de despartire, ne facts" inch
mai multi, more si complimente, ca in cea d'antaiti. E de crediuth ca ceea ce Mei" atunci,
acumit incurch forte : dar reulit se face, si nu sciit dach pedepsa va intardia multti, si
dach Polonii au Turcil, spre a-lu pedepsi pentru, incercarea de a se subtrage de sub domi-
natiunea lora, nu vorit mina acesta nenorocitii tiers, care, fart sa alba' resbelu cu cineva, asthdi
e cea mai desolata intre tote tierile Europe!.
www.dacoromanica.ro
192 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
11 y avoit huit jours que le Hospodar nous retenoit a Yasse, pour nous faire expedier
les Lettres et les Passe-ports, dont nous avions besoin pour nous rendre aupres du Seraskier, qui
etoit campe sur le Danube dans les confins de la Moldavie. El les furent enfin scellees, et on nous
les remit entre les mains h la sortie de 1'Audiance de conge que le Hospodar voulut nous Bon-
ner avec les memes ceremonies que nous avions ete reps a la premiere.
La consolation que nous causerent les genereuses assurances que nous dounoit le grand
General de Pologne, de la continuation de son amitie, nous soutint durant le reste du Voyage.
Nous partimes d'Yasse avec l'escorte que nous donna le Hospodar; et apres quatre jours
de marche, nous arrivames a Galatz, qui est une petite Ville situde sur le Danube, oh
nous trouvAmes une Barque toute prete , qui nous conduisit heureusement au Camp des
Tures, qui n'en etoit eloigne que de dm heures de chemin.
..--S-tc..5:01C;?25:ra----
Era a optua di de &Ida ne Una. Domnuld in Iasi, pentru a ne. espedi scrisorile si
pasa-portele de care aveamti nevoid spre a merge la Seraschierulti, care era in castre Tanga
Dunare la marginile Moldavia In fine, fired sigilate, si ni se deters in miinh' la esirea
'rostra dela audiintia de despartire ce ni-o acorda Domnulti cu acelesi cerimonie . cu care
fusesemti priimitl si la cea d'Antaiti.
Plecaramu din Iasi cu escorts ce ne dete Domnulti, si duph o chletoria de patru dile
ajunsemu la Galati, orasiu micu, asiediatti pre malulit DuiArer, nude ghsiramu o barch gata
a ne priimi, care ne conduse cu norocire in castrele turcesci, tale de chid ore de acolo.
www.dacoromanica.ro
P4 WorasiTAXME WANZglida,XZWKNIW=WWK,C4i .
Ion Grigorie Alexandru Ghica Woevoda Boj. milst. Gspdar. Zemli Moldayscoi.
114.,
0{4 fitiE vreme ce la inpArttrile de cigani, se &ea multe amestecaturt cu nedreptate, si
despArttrea copfilorti de parintii lore, cu alegirea, ce s'ail facutu cu soboru la sfanta mitro-
polie de catra preo sfintia sa parintele mitropolitulu tierel, si Mt' archterei, si episcopt si
egumeni, si de catra toti boerit, si cu priimirea a tuturoru de obscie s'au 'socotitu, si s'au
asiediatA cu diece ponturi ce suntu scrise intru acesta anafora, aretandu-se la fiesce-care pri-
cilia in ce chipu sa, se urmeze. Care socotindu-se cu ameruntulit si de ,cats t. domnie mea,
am aflatit a fi cu cale si cu dreptate, si dupa acesta sobornicesca alegire, hotarimtt si dom-
nia mea ca sa se urmeze la tote pre deplinii, si nestramutatA dupa cumu arata in anaforaoa
acesta fiesce-care pricini la pontulft sett Er catu pentru cei ce suntu corciti cu parte mol-
dovenescd, adeca unit moldovanti de a fi luatti gigancA, sad giganu moldovanca, cant dupa
urmare obiceiuluI pAmentuluI ce au fostu intaritu cu chrisove domnesci era robs ca si alti ci-
ganl. Pentru unii ca acestia hotarimA domnie mea, sä se urmeze intr'acestu chipu. Adeca
parte moldovenescA sa nu fie superatA cu slujba intru nimica ce S. fie sloboda, er parte
giganesca sa se numasca sloboda, insA supust la tOta slujba stApaniloru sel in tota vietia lora
ca si giganil, si de s'arit si strAmuta sA, fie volnici stapanit a-1 trage la slujba loru, si a-I
lua on de unde art fi, si cu acesta, slujba a lorit volt cascigh rescumpet ate si soblodue co-
plilorit lord, adeca cad din copfil acestora volt fi in versta copilaresca pan' la siepte ant,
si cat se volt nasce de acumu innainte volt fi de totu slobodl ca fiesce-care din moldoveni, si
volnicl a merge unde-I va fi voia. Er cati din copfil acestora voru fi in versta dela siepte
25
www.dacoromanica.ro
194 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
an' in sustl, a fie supusi in toth vietia lora la slujba stapaniloril lora, Asemene duph cumin
s'ati dish pentru parintil loru, si acestia sa fie popriti a nu se cununa cu nemti ciganescil,
dupa cuma se arata la pontulil alit optule pentru moldoveni, si copfii acestora voru fi slo-
bodi ca fie-care din moldoveni, si volnici a merge uude le va fi voia. Si aceste pricini ale
acelora corciti se voru cerceth numai de pe tata, si de pe mama, er duph, most si mosie,
hothrimu domnfe mea sa nu se socotesca, nicl sa se caute, si intarima anaforaoa acesta,
si cu a nostra domnesca, iscalitura si pecete.
ION GRIGORIE GHICA W. (L. P.) 1766 Genctrie 25.
Lasc: Cost: procit : ftor. logofetti.
Pre-inneiltiate Datnne.
Dintru a innaltimeI tale poronca prin iscalita gedula ama fosta randuiti, ca sä ne a-
dunamu la sfanta mitropolie cu totil, si sa socotimil pentru inpartirile de ciganI, care ho-
tarIri a judecatiloru de cigani ce se facea pan acmu, neavendu alte chipuri de indrepthrl
remaneh de a pururea, numai la maiturfile giudiloru. Carii cu puginti oresee dare martu-
risia dupa pofta, si voia fiesce-caruia, si attitu cei ce aveh sa iea, eau si cel ce aveh sa
dea, prin giuramentun si carte de blestemu, cu punere de suflete vrea ca sit se indrepteze.
Care la acesta unui adeverata crestinu dupa dreptate s'ar Cade si vietia lui sa o cumpane-
sea sere pierdiare, si giuramentu la o pricina ca acesta de mai susti, aretata sa nu faca. Ch-ci
ca unit crestinu ca sit iea unu sufletu robti sa se indemne a giura far de cale lucru era, si
in loch de unu pecatu ce dobandia celu ce giura se mai adaogia si altulu, ca precumil celu
ce giura far nice unu adeveru asia si giudecatoriulti se inpartinia flindu ca randuia la giura-
mentu, nefiindu la midi-locu altu chipu de indreptare sau de dovada. Si flindu ea cei ce a-
yea, cigani cu chrisove de moscenire, cu randuiela inpartlril ce urma pan acmu remanea
numai cu chrisovele, si ciganil aces de moscenire remaneh suptu stapanirea streinilora, si cel
cu chrisovele erasi cu ciganil altora, si unu lucru necuviosu ca acesta flindu o unta fapta,
si lui Dumnedieil, si firii omenesci, care nu se pricinuia dintr'alta far numai din partea mue-
resca. (adeca) din ciganca unui stapanu ce o lua unit ciganu streinu, si nu numai ca staph-
nula cigancii se pagubih de slujba ei, ce inch trebuia sa ascepte pan se vorti face copfii de
versta si apol sa se inparta. Cunoscendu-se acesta mai amaru si mai cumplitu si decatil
robia streinilora vrajmasi, despartindu-se parinte de ficioru, si frate de frate, ca de se nu-
mescu el cigarn dar a lui Dumnediett zidire suntu, flindu unu lucru forte far de cale a se
inpartl el ca nisce dobitece. Decf innaltimea to vrenda ca sit se taie acesta fapta necuviosh,
si cu totulu far dreptate, poroncindu-ne ca sa luhmu sama cu ameruntulu si in frica lui
Dumnedieti, si sa hotarimu cu ce chipu si dreptate a. fi ca sa nu se mai faca inpartiela de
cigani de aicea innainte. Care dupa a mariii tale luminath poronca adunandu-ne la sfanta
mitropolie, (WO, cea cu ameruntulu cercetare ce ama facutt, si dupa, cumu au data a fiesce-
caruia cunoscintih la acesta, asia, amu socotitu, ca de astadi innainte inpartiela de copli de
ciganl sa, nu mai fie ce sa se urmeze intfacestasi chipu.
1. ciganu domnescu, on boerescu, sau on a cm va luh, ciganca domnesca, boeresca,
sau on a cut a fi sa fie datord antaiti stapanulu ciganului a da alta ciganca in locti, er
candu stapanulti ciganului nu va ave ciganca, ca sa dea in loculti cigancii ce au luat'o ci-
ganulu lui, sit fie volnica staphnula cigancii sit dea ciganu pentru ciganti, si candu nu va
ave nicl acelu cu ciganulu sa dea alta ciganca, cumn si aceln cu ciganca sit dea alta ci-
gaud, atuncea sa fie volnicn stapanult ciganului sit dea 30 lei pretiula cigancii, Or de
nu va vre celu cu ciganulu sit dea acei 30 lei pretiula cigancii sit fie volnicii" stapanulti ci-
gancii sit dea pentru ciganu 40 lei, si on la ce parte va remane vendiarea sau schimbula
sa se dea si zapisu incredintiatu la mh,na, cumperatoriulul.
2. De se va intempla on ciganulti, orl ciganca cu vrunti mestersiuga si stapanil lora nu
se vord pute invol pentru pricina mestersiugului, atuncea la ce parte va remane salasiulu
www.dacoromanica.ro
ANAFORA DESPRE CIGANI 1766 195
ss merga innaintea giudecatil, si giudecata dupd cumii va socoti. va hotdri pretiuld mestersiu-
gului (afar din pretiuld ce s'ati socotitti pentru sufletti) si va plati acela la care va remane
salasiuld mestersiuguld cel -lalte OM.
3. Candu se va intempla, vreund gigand sd, iea vreo gigancd, a cuiva nesciutd, cumti
si giganca sa iea giganuld cuiva nesciutd, si trecendu ani la midl-locd, de se va afla cu do-
vada stapanuld giganulul, sad a gigancii, si de voru fi apucatu a face si copii, sa lie vol-
tried antaid stapanulu ciganului sa dea bani pretiulti gigancii la stapanulti gigancii, dupd cumti
arata, mat susu adecd, 30 let si pentru copit cats se voru veni in partea cigancii, dela 16 ant
in giosti sd se dea bani pe giumetate, adecd, pe ficiord 20 lel si pe fath, 15 er cati se voru
afla dela 16 ant in susu pretiulu ciganului sa fie 40 lei si a cigancil 30, si de nu va vre
stapanuld ciganului sa intOrch, pretiuld gigancii, sa intorca stapanuld gigancii dupd hotdrirea
mai susu aretatd.
4. gigani domnesci, on boeresci, sad a altora on a cut arti fi O. nu fie volnici a lua
gigance manastiresci, cumti si gigani manastiresci sa, nu fie volnici a lua, gigance domnesci, boere-
scl, sad a altora, er de s'ar intempla cumva cu vrund chipti de mestersiugu, sad viclesiugd far scirea
stapanilord si se faca inpotrivire hotaririi, atuncea ad aiba a da stapanuld ciganului, gigancd., pen-
tru giganca, on despre ce parte s'ar intempla giganuld, dar invoela cu bani nici de curnd sa nu
se faca, er de s'a si face vre unu lucru ca acesta de vre unu igumend, sa nu se tie in &and
si aceld ce va apuca de va da ham sa fie ca canal, u'au datu remaindu pagubasid, si ma-
nastirea ss aiba a -si lua giganca, dupd cumti s'ati hotdritti mai susu, si pentru ca sa nu se
intemple la acesta vreo gresiela ss se dea poronca preotilord, ca nici de cumti sa nu-1 cu-
nune, er piste poroncd, aceld preotti ce va cununa sa dea pretiuld gigancit la mandstire ca
o glad.
5 gigani domnesci, sad boeresci, cavil suntu obicinuiti a anbla cu sietre prin fifth', si
suntu obicinuiti a furs fete de gigani, sau gigance, si le tend far de cununie, dicendu ca
suntu cununatl cu densele, pentru acesta sa se dea tare poroncd, la giudi de acmu innainte,
nici de mind unile ca aceste ss nu se faca, er dovedindu-se c'ati urmatu inpotrivd, si nu va
ave pecetluituld protopopului de cununie, antaid giudele si cu giganuld acela sa se pedepsesca
cu mare pedepsa, er giganca cu toti copiii ei se va da la stapanuld et.
6. Stapanuld vre unui cigantt de va indemna pre ciganuld sea sa fure vreo gigancd
din casa boerescd, mazilesca, negutidtoresca, sau on a cui, fiindu ca a se despdrti nu slo-
bode pravila, si stapanuld gigancii a se pagubi de slujba ei nu este cu dreptate fiindu inve-
data la slujba casii, s'ail socotittl candu se va dovedi cumcd stapanulti ciganului au fdcutu
unu lucru ca acesta cu indemnare spre pagubirea cet-lalte 0111, de slujba gigancii, sd, remae
giganulu suptu stapanirea stdpanului gigancii, dandu-i-se si carte domnesca de stdpanire, er
candu giganulti va face unu lucru ca acesta far scire stapanuluI sea, sa se socotesca cu di-
vanulu domnescu pedepsa ciganului, si pierdiarea slujbei a stapanulul gigancii.
7. Unu gigand ce de copal mica '1u va lua stapanulti sea in casa lui si va sluji cu
credintia, si cu dreptate pan va veni la verstd ca aceea, si apof stapanuld lul pentru cea cu
credintia, si cu dreptate slujba, ce au avutd dela densuld intru atatia ani, se va milostivi a-
supra lul va erta de robie, dandu-1 si carte la mama, iscalita de densuld cumca Pad er-
tattl, unulti ca acela sa, fie slobodu de robie in Oa vietia lui, si nici domniea, nici ficiori)
stapanulut seti, nici alta, rudenie sa nu fie volnici a-hi trage la robie, nici pe densulu nici pe
ficiori, nici pe nepoti, nici pe stranepotil lui, ce cu totuld sa fie slobodi. Asemene sa se ur-
meze si la parte femeesca.
8. Unit moldovanu de va vre sa, iea gigancd, sad unti giganti sa iea moldovanca, pre-
cumd pard acmu red si far de lege, se obicinuise a se lua, dintru care multe si marl pricini
se ndscea, fiindti-cd copiii lord remaneh robi, la care se cunoscea o mare strambetate la co-
pfli acestia, de vreme ca nici pravila bisericescd, nici cea politicescA, pe ficiori nu-1 pedepse-
sce pentru gresiela parintilort, precumii si pe parinti pentru gresiela ficiorilord, si fiindu a-
cesta unu lucru far de lege, si far de tale si mai vertosti in potriva pravililoru, amti soco-
titd de astddi innainte, nici decumti moldovanu gigancd sa nu iea, nici giganuld moldovancd,
si la o pricinA, ca acesta s'ail socotita atatu preotil a eparchiei mitropolfei, catil si a epar-
www.dacoromanica.ro
196 TESAURU DE MONUMEMTE ISTORICE TOMU
chiilord episcopilorti sa nu alba voe ca aceea ca sa cunune pe unil ca acestia ce sit fie ar-
gosi, Dam de s'a intempla cumva vreunti preotti, sad sa cake poronca archieres4, sad cu
vreo insielaciune, ca sa cunune pe unii ca acestia, fiindu ca preotuld acela este argosti ca sa
nu cunune far de lege sa, se socotesca cununfa aceea si sa se desparta, si preotuld carele
va fi cununatti ca unu calcatoru de legile dumnedieesci, si pricinuitord de scandals, sa se
catherisesca de vredniciea prootfei, si sa se fad birnicti visterfei domnesci.
9. Candti s'a intempla vre unu preotd pre nesciintia si cu amagela ca sa cunune vre unu
moldovanu cu giganca, sau pe giganu cu moldovanca, si voru trece ani la midi -locd, de volt
fi facutu ei si copii, totu sa se desparta fiindti cununfa poprita si copfil sa, remae in parte
moldovenfei, si sa, fie volnica partea moldovenesca, sa rescumpere parte giga'nesca, (adeca)
unu moldovanu ce au facutu 4 copii, doui se cuvinti in parte moldovanului, si doul in parte
gigancii, pe acei doui ce se voru veni in parte gigancii se volt rescumpere cu pretiulti a-
cesta. (adeca) partea barbatesca ce va fi in versta de slujba, 80 lei, er de va fi parte femee-
sca in versta de slujba 60 lei, dqr de vorti fi copfii mai giosil de 15 ani pretiult pe giumetate, dr
candu nu voru aye cu ce sa se rescumpere parintele parte moldovenesca sa slujesca pentru res-
cumporarea copfiloru lui pe stapanulu gigancii, sad a giganului, si cu copiii inpreuna ce volt
fi de versta, socotindu-se slujba fiesce-caruia, cate 12 lei pe anti simbrfe, pan duff' se va
inplini pretiulu rescumperarii, on sa, dea zapisti cu chezasie buns, si cu vade pan inteund and
ca va da barn si sa fia, slobodu.
10. Insa pentru moldovenii, cei ce vorti fi luatti gigance, si giganii moldovence, pan
acmu la acesta hotarire, de vreme ca au fostu chrisove domnesci, ca mit moldovand de va
priimi sa iea giganca, sau moldovanca de va priimi sa iea giganti sa remae robs ca nisce
gigani, si acesta de vreme ca dintru'nceputti si pan acmu asia s'ati urmatd, si poprire n'ati
fostu a nu luh moldovanulu giganca, si giganulti a nu lua moldovanca se va urma, si se va
pazi dupa cumu au fostu obiceiulu si dupa, chrisovele domnesci. Si la tote aceste cite s'au
aretatu mai susu, de astadi innainte atatil pentru gigance, catil si pentru gigani, si cei ce
se voru era de robfe, curati si pentru moldovenil ce vorti lua gigance, si gigani ce volt lua
moldovence sa se urmeze si sa se pazesca neclintitu si nestranautatd de a pururea, si in OM
vreme intro acestu chipu. Atata numai pentru inpartirile giganilord, caril au apucatil de
s'au luatu pan acmu la aceia se va urma totu dupa oranduiela si obiceiuld celti dintaid care
au fostu si pan mum. Pre innaltiate Winne dupa cumii ad luminatd sfantuld Dumnedieti la
acesta asiediare de gigam cugetuld nostru ce cu sfatti de obscie, si cu soborti s'ati socotitt
de catra not tots asia amu socotitti ca este cu tale si cu dreptate a se tine si a se pazi de
catra tot, care fiindu cu invoiela si cu priimirea si pentru odichna tuturorti de obscie sa
reinae ca unu capu de pravila, statornicii, nestramutatti, si neclintitii, Ir cea de sevirsitu
hotarire remane la innalta si lesne cunoscetOre intielepciunea marfii tale:
Vlet. 1766 lanuarie. 22.
AI innaltimei tale catra Dumnedieti fierbinti rugatori:
Gavriil mitropolitii Mold. Ionichie episc. Romanului. Dositheti episcopti Radautiului. Ino-
chentie episc Husi. (mai urmezci subscrierile a vro patru-cinoi egu'menl, ce nu se pot des-
cifra).
Plecate slugi a marfii tale
(urmezet subscrierile a vro 13 boiari, ce nu se pots descifra).
www.dacoromanica.ro
N-4*TAX4W04***************AMEMEKIXIME
CETATEA TROESMIS
N anil trecuti s'au descoperita langa Dunare la satulfi Iglitia, intre Macinfi si Char-
siova, ruinele vechii cetati Troesmis, de cad. unu Francesu (domnula More) care deschise
in acele locuri o miners de granitfi, si intre ruine s'ail aflata mai multe obiecte antice, vase,
caramidi, monete, si siepte petre cu inscriptiuni latine. De pe aceste inscriptiuni s'afi tra-
mist' copie la diversele guverne straine, si cu modulu acesta au pervenitd in manila inve-
tiatilora. Numal guvernulfi nostru care era mai de aprope interesatfi la asemine documente
istorice, n'a primitit nici o copid. Insd unit amicu alu nostru, domnulti Friedlander, cance-
lariulfi consulatului prusia.nil, a avutti particularia bunavointia, a ne comunica privatim aceste
copie interesante.
Nol properamti a le face cunoscute publicului romanfi.
(a)
1. IMP. CAESARI. M.
2. AVRELIO. ----...TO
3. t,tO. PIO FEL. AVG.
4. DIVI
5. DIVI ANToNINI
6. CANTE. T. FL. NOVIO RVFO
7. LEG. AVG. PR. PR. M. VLP ANTIPATER
8. SACERD. PRoVIN. ET BISDV
9. VMVIRAL. OB. HON. PONTIF. *)
Nol o cetimti:
Imperatori Caesari Marco Aurelio Antonin° Pio Felici Augusto, divi Severi Maximi
filio, divi .Antonini nepoti, dedicante Tito Flavio Novio .Rufo Legato Augusti Propraetore,
_Marcus Ulpius Antipater Sacerdos provinciae et bis duumviralis ob honorem Pontificatus.
Romanesce:
Imperatoriului Cesare Marcu Aureliti Antoninu Pifi Felice Augusta, fiiula divului Se-
verfi Massimo, nepotult divului Antonini', dedicandfi TitA Flavin Noviti Rufu loct-tlitorula
Imperatoriului in calitate de Propretore (a pusii aceste monumentti) Marcu Ulpiu Antipatru,
sacerclotele provinciei, si de done on duumvirti, pentru onorea pontificatulul (ce i s'a con-
f eritti).
*) Locurile puntate aunt rase, unele litere transpard suptil rdsdturI. In linia 4-a in Severi VE e contrast;
in linia 5-a in Antonini NT e contrast; asemine in dedi e contrast DE; in linia 6-a in cante e contrast ANTE;
in linia 7-a in pr. pr. e contrast aid doilea' PR; apoi in Ulp. e contrast VL, in Antipater ANT si ATE; in
linia 8a in Sacerd e contrast ER; in linia 9-a in Viral AL, si in Pontif NT, precumd nu se did Mere in ii-
pogradd ere a le reproduce,
www.dacoromanica.ro
198 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Aid e vorba de Antonini' Caracalla fiiulii lui Sever% care a domnitii de la anulfi Chr.
211-217. Prin urmare, intre acestl aril s'a pusti acesta monumenta de catra Marcu Ulpiu
Antipatru, era dedicatiunea s'a Malta prin Titu Flavin Novia. Rufu guvernatoriulu provinciei
Moesiel. Marcu Ulpia Antipatru era sacerdotele provinciei si duumvirii (Primaria) aid colo-
niel Troesmis, si acuma se inaltiase la demuitatea pontificale, cu probabilitate a provinciei,
nu numal a colonies.
(b)
1. L. ANTONIO
2. L. FIL. ARNENSI
3. FELICI. KARTHA
4. GINE.>. LEG. III.
5. AVG.>. LEG. .X. GEM
6. LEG. I ITAL. VIXIT
7. ANNIS. LVIIII. DIDIA
8. MARCELLINA. CoN
9. IVNX. CVM ANTONIS
10. MARCELINA. ET. DI
11. DIANO. FILLS. ET
12. HER. B M. FACERE
13. CVRIVERVNT.*)
Nol o cetimil :
Lucio Antonio Lucii folio Arnensi Felici Karthagine centurioni Legionis III Augu-
stae, centurioni Legionis X Geminae, centurioni Legionis I Italicae, vixit annis L V1III,
Didia Marcellina conjunx cum Antoniis Marcellina 6t Didiano filiis et heredibus bone me-
renti facere curaverunt.
Romanesce:
Lul Lucia. Antonia fiiulii lul Lucia. Arnense Felice, nascuta la Cartagine, centurionele
Legiunil III Auguste, centurionele Legiunil X Gemine, centurionele Legiunil I Italice, care a
traita 59 aunt, ail procuratil a-I face (acesta mormenta) Didia Marcellina soda cu Antonia
Marcellina si Antonia. Didianu fiil si eredil binemeritatului.
Sermanula Antonia Felice nascuta la Cartagine dupa ce a servitu in patria sa in Le-
giunea HI, apol in Panonia in Legiunea X, si in fine in Moesia in Legiunea I Italica, tail
in calitate de centurione, a murita la Dunare in etate aprope de 60 annl
Numele romans Dediii se vede figuranda inca de pre timpula Romaniloril.
(e)
1. TIB. VETVRIO
2. TIB. FIL. AEMILiA
3 MAVRETANO. FN
4. DIS. PRAEFECTO
5. CASTRORVM
6. LEG. V. MAC
7. ORDO
8. TRoESMieNSIVM. t)
Nol o cetimii:
Tiberio Vetwrio Tiberii olio (tribu) Aemilia Mauretano (nato) Fundis, Praefecto ca-
strorum Legionis V Macedonicae ordo Troesmensium.
*) In linia 3-a in KARTHA literile TH stint contrase. In linia 10-a Marcelina e numal cu mill L. Contrase
mal sent Antonis si fitis, ins/. asemine contractiuni se Odd dese si in manuscripte.
f) In linia a 3-a in Fun literele VN aunt contrase; in linia 8 in Troesmensium literele VDI stint contrase.
www.dacoromanica.ro
CETATEA TROESMIS. 199
Romanesce :
Lui Tiberia Veturia Mauretanu, fiiula lui Tiberia din tribula Emilia, nascuta la Fundi,
Prefectula castrelora Legiunii V Macedonice, (at pusa acesta monumental) ordinea (senatula)
Troesmensilora
Pe o caramida aflata tad in acela loco se citesce LEG. V. MAC.
Din iscriptiunile Daciei scima ca Legiunea V Macedonica stations in Dacia. Vine a-
cuma intrebarea, candy s'a pusa acesta inscriptiune. Inainte de Traiana canal Legiunea V
Macedonica se afla in Moesia, saa mai pe urma dupe ce Legiunea V Mac. se stramuta erasi
din Dacia ? Si canda se face acesta stramutare ?
(d)
1. !N. PONTIO
2. !:::AELIANO
3. V. PATRI PON
4. 1:1:LAELIANI
5. 'TG. AVG. PRPR
6. :ii:RDO. TRoEsm.
Noi o cetima :
Marco Pontio Laeliano clarissimo viro, patri Pontii Laeliani Leg. Augusti Propraetor6
ordo Troesmensium.
Romanesce :
Lui Marcu Pontia Laelianu barbata clarissima, parintele lui Pontia Laelianu, locil-tiito-
Hula imperatoriului in calitate de Propretore (a pusa acesta monumenta) ordinea (senatula)
Troesmensilora.
Titlula de vir clarissimus pre timpula inainte de Constantino se da consularilora. Pen-
tru ce se adauge ca M. Pontia Laelianu este parintele lui Ponta Laelianu ? Si care din ace-
sti doui a fosta Propretore in Moesia ? Se pare ca fliula, era monumentula s'a pusu in onOrea
parintelui care avea o demnitate mai inalta, era vir clarissimus.
(e)
1. P. VIGELLIO. RA
2 IOPLARIO. SA
3. TVRNINO. ATILIO
4. BRADVANO. CAV
5. CIDIO. TERTVL
6. LO. LEG. AVG.
7. ORDO. TROESMEN
8. EX DECRETO. SVO.*)
Noi o cetima :
Publio Vigellio Batoplario Saturnino Atilio Braduano C. Aucidio Tertullo, Legato
Augusti, ordo Troesmensium ex decreto suo.
Romanesce :
Lui Publia Vigellia Ratoplaria Saturnine Atilio Braduanu C. Aucidia Tertulla locii-tilto-
riula imperatoriului (a pusa acesta monumental) ordinea Troesmensilora din decretula set.
Acumularea numelora lui Publia Vigelliu este una esemplu rare. Se pare ca acestea
sunt nume imprumutate dela familiele cu cad elt sty in legatura, spre a daimportantia nu-
*) In linia 2.a in 10PLARIO nu se pate distinge dacd liters dintaid este I sad T; in linia 3a liters din-
did T e jumatate rupti, in Atilio literele TI aunt contrase ca o cruce; in hula 4-a in CAP nu se pate distinge
dacd dupd C a fort'' and punt'', AV este contrail, apoi winded ruptura; in linia 7-a in Troesmen, literele ME
stint contrase.
www.dacoromanica.ro
200 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
melul sea (Vigelliu) care era farrinsemnaate. Din familia Atilia Bradua fil Marcu Ati
Bradua consule supta Traiana la an. Chr. 108; altulti Appitt Atiliu Bradua supta Antonini'
Pitt la an. Chr. 160; altulti M. Ati litt Metilia Bradua supta Commode in &ilia randurt la an.
185 si 195; Vigellia Saturnine faimosula proconsule ale Africel care persecute mat antaia
pre crestint e cunoscutti din operele lul Tertullianu: Vigellius Saturninus, qui primes gla-
dium in nos egit, lumen amisit. Pote ca elf' este identica cu ale nostru, si poke ca din Moe-
sia a foga tramisa in Africa pre la anal 200.
(1)
1. L. IVLIO. FAY'
2. TINIAN°. LE'"""
3. AVG PR
4. ORDO. MEE:
5. NICIPI. TI:.
6.
Not o cetima:
Lucio Julio Faustiniano Legato Augusti Propraetore Ordo Municipii Troesmensium.
Romanesce:
LuT Lucid Julia Faustiniana loci-tiitoriula imperatoriulut in calitate de Propretore (a
puse acesta monuments) ordinea (senatula) Municipiulul Troesmensilorti.
Din acesta inscriptiune vedema ca cetatea Troesmis se bucura de dreptula de muni-
cipia pe timpulu candy Faustiniana guverna Moesia. Din monetele dela Marcianopoli se vede
ca Faustinianti figura in calitate de guvernatoria (Legatos Augusti) pe timpulu hti Severs
si Caracalla.
(9)
1. CL. POM=.
2.iii:EIANO. C. V.
3.BIS CONSVLI
4. VAL. FIRMvS
5. LEG. T. ITAL.
Not o cetima:
Tiberio Claudio Pompeiano clarissimo viro, bis consuli, Valerius Firmus Legionis I.
Italicae.
Romanesce:
Lul Tiberitt Claudia Pompeianu barbata clarissimil (a pu' acesta monumenta) Valeria
Firma din Legiunea I Italica.
In fastit consulart vedema pre Tib Claudia Pompeianu figuranda. intre consult la anula
173 supta imperatoriula Marcu Aurelia. Se pare ca monumentulti se puse scurta timpa dupe
acesta epocha. Numele lul Firmu ne aduce a minte de Cornelia Firmu care figureza pe
petra aflata la Gergina, ce se pastreza in cabinetulit dela last, si suna. asia
(h)
1. ET. VICTORIA
2. ET. CONCORDI.
3. A. M. AVRELII
4. ANTONINI. ET
5. T. AVR. VERI. a
6. IMP. CORNELI
7. VS. FIRMVS>
8. LEG. L ITAL. ARAM
9. POSVIT.
www.dacoromanica.ro
CETATEA TROESMIS. 201
Not o cetima :
Et victoria et concordia Marci Aurelii Antonini et Titi Aurelii Veri Imperatorunt
Cornelius Firtnus centurio Legionis I Italicue aram posuit.
Petra e mutilata in partea superiere, si nu putemil coniecturit ce a fosta scristi in frunte,
de aceea ne permitema a o traduce ca si canal antiliele substantive legibile aru ti in dative:
Victoriel si Concordiel lui Marcu Aurelio si a lui Tito Aurelio Vern imperatorilorti a NO
(acestii) altaria Cornelia Firma centurionele LegiuneI I Italice.
Cu acesta ocasiune nu lipsimu a aduce la cunoscintia publicului inscriptiunea de pe petra
cea de curendti aflata la Celei si clepusti In Academia nationale in Bucuresci.
(i)
1. D. M.
2. AEL. VALE
3. RIANO. VET
4. EXDVPLI
5. VIXIT. AN. LX
6. ET. AEL. TITI
7. ANO. VET
8. VIXIT. AN. LXX
9. ET. AEL. VALER. F
10. VIXIT. AN. L.
11. AEL. CNDID1Ns
12. TES. LEG XIII o
13. ET. AEL. VETERA
14. FIL. 1).*)
No/ o cetima:
Diis Manibus. Aelio Valeriano Veterano exduplicario, visit annis LX, et Aelio Titian°
Veterano, visit annis LXX, et Aelio Valerian° folio, vixit annis L, Aelius Candidianus
tesserarius Legionis XIII geminae, et Aelius Veteranus filii posuerunt.
Rominesce:
Sintelorti timbre lul Aeliii Valerianu Veteranu fostii duplicariu (cu salariu indoitii), care
a traitii 60 ant, si lul Aeliu TitianuVeterann, care a traita 70 aril, si lul Aeliu Valerianu
fituluI, care a traita 50 ant, au pusa acesta mormenta Aelia Candidianu teserariulti. Le-
giunel XIII gemine si Aeliu Veteranu Oil.
Numele cetatil Troesmis care se documenteza prin monumentele de mai susu, e forte
vechia, si figureza inca inainte de venirea Ronianiloru. In geografia lul Ptolemeti se afla
scristi TROI/MU, pre tabla Peutingeriana TROESMIS, in Itinerariulu lul Antonint TROS-
MIS, si tota asetnitte in epistola Jul Oviditt de Ponto lib. IV. 9. cea adresata lul Caia
Pomponia G-raecinti, frateluI lul Pomponia Flaccu, care comandase presiediele romane in Moesia,
si reluase cetatea din manile barbarilorti veniti de peste Dunare, (adeca din partea nostra).
Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus ; et illo
Ripa ferox Istri sub duce tuta fuit.
Hic tenuit llysas gentcs in pace (deli,
Hic arcu fisos terruit ense Getas,
Hic captain TROSM1N celeri virtute recepit,
Infecitque fero sanguine Danubium.t)
*) In Jinja 8-a in LXX cele dinfe X din urnig aunt eontrase ai se pare a mai 6 und i mica lend den-
sele; in linia 9-a in AEI. aunt tote trei literele contrast. intr'nna; in linia 11-a nu se potii bine distinge con-
tractiunile in CNDIDINa, pOte c# fia-care N coprinde pe A in sine.
t) Mai stud mai desceptatfi Inarea a mint() asupra acestei Cpiatole in articlulii ce ama publicatil asupra Jul
Ovidid in lnstructivnea publicd Septembre 1860.
26
www.dacoromanica.ro
202 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
A. TREB. LAURIANU.
www.dacoromanica.ro
3011**M1014C44**AMWiatAXXXWASWZXWEUXW
GORECIU 81 LASICIU
Frumod istoria presintamil lectoriloru nostri: istoria lui Ion vodA, DomnulA Moldaviel,
pre care duptt ce -1" omortra Turcii cu atata perfidia si barbaria, osele lul le impArtia intre
sine, cu sangele lui incA caldu 'si ungea armele, si-la da cailorA sA bea, ruganda pre Moa-
meta, sA-1 scape de dusmani atatii de infricosiati, si sd le dea si lora inima si vitejia lui
Ion vodA.
Istoria resbelului ce purta acestA Domnii Roman" cu Tura!, ma! MAW' o scrise si o
publics in limba polona Bart. Paprocki, in Cracovia, 1575.1) Dar asfa vechia airticid po-
lona astAdT nici Polonii nu o mat gasesd.
IndatA la anult, 1576, scrierea lui Paprocki se traduse si se* fipAti in limba nemtiesci
(in 4°, 20 fol nepaginate). Traducerea nemtiesd inert e forte rarA. Posede unA esemplariii
biblioteca SzechenyianA din Pesta; de aseminea si biblioteca regesd din Berlin" ; dupa esem-
plariuld bibliotecei din Berlinil ne scoseramil si not o copia. In lipsa originalulul polonft, vomit
publics aastA pretiosA si rad scriere, si in editiunea nemtiescA.
Leonardil Goreciu, sea ma! bine Gorecki, prelucra scrierea lui Paprocki in limba latinA,
amplificandu-o, si o publics, impreunti cu Istoria lui Lasiciti (Lasicki) despre espeditiunea Po-
Zonilorii in .Moldavia Cu Bogdan ", in Francofurtit la 1578. Acesta e prima si cea mat fru-
mod editiune a lui Gorecki si Lasicki (156 pagine in 8°). Avemit si not unu esemplariti
pre-bine pastratil, din acestA editiune-principe2).
Tail in acestii anti, 1578, Gorecki, impreunA cu Lasicki, se traduse si in limba german/
de Nicola" Honigera). Asta traducere e inchinata junelui nobilu Giorgiu Filipu de Hattstatt,
pentruca s6.-1 fia spre invetiAturA si urmare, minunatele planurl si maestrie de resbelu ce
Et intrebuintiatil incontra Turcilora, cutezAtoriuld end Iuon.4). La pag. 4 si 5, traduceto-
riulil ne da si o pretinsii chartA a Moldaviel si a tierilort invecinate5). Titlulu promite multd,
1) Engel, Literatur der Walach. and Mold. Geschickte. p. 40, dupa Nisiecki Korona Polska. I, p. 132.
2) In esemplariulii nostru se 284 legata impreuna si o MO. scriere a ha Lasicki, intitulata : Clades Dantisca-
norum anno Domini MDLXXVII etc. Accessit Satyra loachimi Bielscii, in quendam maledicum Dantiscanum.
Francofurti MDLXXVIII. (48 pagine).
3) Walachischen Kriegs oder Geschichten warhaffte Beschreibung, so Jnonia der Landtuogt oder Vaywoden,
vber die Walachey, vom Tiircken dahin gesetzt, vnuersehene im Jar M.D.LXXJIII. wider den Tiirckischen Keyser
Selym, damit er die Jochbaren Christen auss seiner Tyranney erlediget, von anfang gliicklich gefiihret, nachmals
aber durch rein vertrauwten Mitgesellen Jeremiam Czarnawieczky schandtlich verrahten, vnnd von den Tiircken
jamerlich gettidtet. Dessgleichen, Von der Polen Zug in die Walachey, ale sie den Bogdan, des Itionie Vorfahr,
widerumb vnderstun einzusetzen, vnnd von der Tiircken Niderlag, so ale in diesem Zug von Polen erlitten. Erat-
lich, durch die Edlen Herrn Leonbarten Gorecinm, vnnd Johann Lasicium in Latinischer Spraach beschrieben,
jetz aber mit hochstem Heise Tcutscher Nation an nutz, in des Tentsch gebracht : Dural, Nicolanm Honiger von
Tauber Kiinigshofen. Mit Rom. Key. Mayestat Gnad vnnd Freyheit. Getruckt zu Basel, Durch Sebastian Hen-
riepetri. M.D.LXXVIII. [4°, 216 pagine.]
4) Sonil aber zum Beschluss diese History anbelangt, seind ffirwar viel herrliche Rahtschhig vnd Kriegspra-
ctick darauss zu lehrnen, die der Kiine Held Iuonia wider die Tiircken gebranchet, vnd offtermals wider sie gesie-
get. Darauss danu E. V. viel nutzliche Kriegslist vnnd Geschwindigkeit wirt mOgen erlehrnen.
5) Landtaffel oder Beschreibung der Walachey nach alter jhrer gelegenheit, an Landtschafften, Wassern, Ber
gen, Stlitten and Platzeu.
www.dacoromanica.ro
.404 TESAURU DE MONUMENTE 18TORICE TOMU III
er charta nu e de nimicti. De abia are insemnate, dintre riuri, Nistrulti si Prutulti, si din-
tre cetati, Suciava in Moldavia, si Tergoviscea si Braila in Tiera-Romanesca. Mai intere-
santa e la pag. 15-23, descrierea intercalate a resbelului dela Obertinh, care nu se aft.
in Gorecki.
Gorecki cu Lasicki e reprodush si in vechia colectiune a lui Pistoriti '). De aseminea
si in colectiunea lui Guagninif2).
Scrierea lui Gorecki pare a fi fosth cunoscuta istoricului Thuant.
La 1672, Inane Haubo ld Kirchbach face o disertatiune publica in Wittenberga, sub pre -
sidiulti lul C. S. Schurzfleisch, asupra lull Iuon, care o vomit publica, mai in urma si nos.
Ureche se folosi in istoria lui Ion voda de Polonii Pascovski si Bielski; Nicolae Co-
stin, de Guagnini, adech tail de Gorecki3).
Gorecki si Lasicki se afla tradusi si in limba polouk acumit mat de curendtt
Descriers atatti de vechi si rare, merits a fi cunoscute si none mai de aprope, si tra-
duce si in limba nostra.
Pre Iuon voda cronicaril '10 numescu bine Ion si loan. Gorecki si Lasicki cercandti a
latiniza numele, scrip Iuonia si Ivonia, adeca Iuon, er nu loon si Ivonia precumti ce-
tesce pane si Sincai alit nostru, pentruca dupe ortografia Latina de atunci, adesti se punea,
v in loch de u, si din contra. De altmintrea, este sciuth ca Slavit si Ungurii pan astadl in
asemini casuri, intre vocale, pronuncia v in loch de u alit Romanilorti. Pentril aceea not emu
tradush Ion si Iuon.
Sa imemna'inti cuinca Gorecki dice adesfi Potoni in loch sä did Cd acs, precumd pre-
bine observe si Sincai. Pre RutenI 7 numesce Rug, si Galitia, Rusia. Pre Ieremia parcala-
buld numesce Czarnawieczius; Hfiniger traduce Czarnawieczky; Engel, Tscharnjetzki, si
Tscharnewitsch4); Cronicarii 'I died simplu, Ieremia; Sincai ni se pare a fi tradush mai bine,
Ieremia Cerneiutianulli ; asia, 'lu vomit MIMI Si noi5). In fine, Gorecki, ca tots Polonii, con-
funda adesti numele Valachia si Moldavia.
Banulii de aroma litografiath pre f6ia titularia a editiunei nostre, la Gorecki nu se afla;
ci-ld puseramti nos, cu voia domnului Cesar Boliacti, care posede unit esemplaritt de acestil
banti, si ash bunavointia de a ne lash, sa-111 publicamt. Acestia butt alit lui Ion voda era.
cunoseuth lus Miron Costinti6). Repausatulti profesorti Saulescu inch avea unit esemplariu.
Daniel Cornides 7) series la 1779, din Sabiih, ca, a v6diuth unit bant, cu anuld 1572, cu chi-
pulti Pre-curatei Mariel cu Isus in bracie, cu inscriptiunea Patronus Moldavie; er de cea-
lalta parte, Iohannes Vaivoda, cu insemnele Ungariei si cu corbil cu inelt in gura. Engel,
crede ca banulfi vediuth de Cornides era falsh8).
www.dacoromanica.ro
LE ONHARDI GORE CII LE ONARDU GORECIU
SWIMS POLONI NOBILE POLONII
10. LASI011 nISTORIA DE INGRESSU POLONORUM IN VA- ISTORIA LUI IOANE LASIOIU, DESPRE ESPEDITIUNEA PO.
LACHIAM CUM BOGDANO, ET CAEDE LONILORU INMOLDAVIA CU BOGDANU, SI TAIAREA
TURCARUM. TURCILORU.
FRANCOETRTI FRANCOFURTU
www.dacoromanica.ro
ILLVSTRI AC MAGNIFICO VIRO, DN. ANDREAE, COMITI GORCAI.NO, CASTELLANO
MIEDIRECENSI, CAPITANEO GNESNENSI VALCENSIQUE, LEONHARDUS GORECIUS,
EQUES POLONUS, ET SE ET OFFICIA. SUA COMMENDAT, PATRONO
AC MAECENATI CLEMENTISS.
TTVLIT mihi, magnifice Comes, Crassouitts, puer fratris Rochi, a te ex castris lit eras:
quibus mihi et gratias agis pro oratione ad te missa, qua Gedanenses ad deponenda arma,
contra principem suum insolenter suscepta, hortatus sum: et ad maiora scribenda me excitas, eaque
in parte operam mihi tuam polliceris. Agnosco, illustris Comes, praestantem ac eximiam vo-
luntatem, tuam, ad iuuandos viros doctos promtam et alacrem : qui personam patris tui, olim in
Republ. nostra florentissinzi, et opibus, auctoritate, acumine, iudicio facile principis, non so-
lum nomine, sed re ipsa repraesentas. Quare, vt me gratum esse tuae huius beneuolentiae de-
clarem: hanc nzeam historian?, Valachicam, in qua scribenda Barthol. Paprocium sequutus sum,
ad te mitto. quam non dubito quin sis eodem, animo quo tibi offertur, accepturus : mihique com-
mentaria rerum gestarum, non solum de hoc Gedanensi bello, sed at quaecunque de rebus ma-
iorum nostroruni babes, suppeditaturus. Quibus ego habitis, et istud Gedanense bellum absoluam,
et historiam meam, ad haec tempora in quibus versamur, pertraham : vbi se nzihi praeclarus
locus mentionem honorificam Stephani, reyis nostri potentiss. faciendi offeret : qui mihi et omni
conformation membrorum, at magnitudine reruns gestarum, illos priscos Reyes Poloniae, Bole-
slaos at Casimiros, repraesentare videtur, qui non solum Prussos cum vrbe Gedanensi, sed at
vicinas gentes perdomuerunt. Singulare carte beneficium diuinum in nos Polonos extitit, quod
post occasuzn Sigismundi Augusti, talem regem habeamus, qualem hoc regnum hac in pertur-
batione rerum omnium, poscebat fiagitabaique. Cuius quae et quantae virtutes sint, initium regni
demonstrauit , exitus post declaraturus est: qui de se viuentibus materiam praeclaram scribendi
relinqu,et, et apud Deum immortalem aeternum, praemium consequetur. Quid enim hac in vita
prodest alios laudare, eos ad stemma sidera euehere , si diuinum, iudicium non accesserit? Sed
ego regem Stephanunz vtrumque habiturum at spero at confido : quern, at consensus totius populi
Zaudabit, (quod iam nunc faciunt principem Germaniae ad eum missi legati) at praeclaris
eximiisque virtutibus suis, Tzabita in Christum fide, aeternam immortalitalem consequetur. Cae-
terum Christiani monarchae cogitent quam longe lateque virus acerbitatis suae Mahometes
propagarit ob haec intestina eorum dissidia: quae vtinam inter eos conquiescant, omnesque simul
iunetis arnzis, eadem huic teterrinto hosti nominis Christiani inferant. quibus vt Deus suc-
cesses det, ex animo precor. Sed iam lege, si placet, hanc historiam. ex qua et cognosces non
www.dacoromanica.ro
208 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
tam validas esse Turcarum vires, vt consensu Christianorum ac concordia debellari non possint:
et praeclaras virtutes Polonicorunz equitum recognosces, quorum opera Iuonia vsus Turcas ad
internecionem persequutus est. a quibus minime degenerasse tui quoque tune nisi, cum pauci
cum multis ad Dantiscum 12 Augusti dimicarent, Sdrowsciusque tuus insignem quendam Hes-
sum cepisset, ex quo permulta rebellium contra regem scum consilia cognita sunt. at vero id-
17 Aprilis maxime apparuit, cum duo nzillia nostrum Hungarorizinque, duodecim Gedanensium
millia ita profligarunt, vt quater mille et quingenti hostes in acie ceciderint, mille viui capti
fuerint, e nostris solunt duodesexaginta caesis : quam historian Lasicius noster, vt vere, ita
breuiter, historico stylo descripsit. Vale, Illustris Conies, Gorecij tui mentor. E Saniki, 15 Octobr.
a. 1577.
CASPAR LINDENERVS,
Medicus et philosophus Posnaniensis.
www.dacoromanica.ro
LEONHARD1 GORECII, EQUITIS POLONI, DESCRIPTIO BELLI IUONLE, PALATINI
VALACHIAE, QUOD IS CUM SELYMO, TURCARUM IMPERATORE, MAGNO CUM
SUCCESSU GESSIT AB INITIO, DEMUM A IEREMIA CZARNAWIECZIO
VALACHO PRODITUS, ET A TURCIS CONTRA FIDEM DATAM AC
SACRAMENTO CONFIRMATAM OCCISUS.
1410,
NOP ELLVM scripturus, quod ab initio ma- a meridie Istrum, seu Danubium: ab occasu
gno cum successu Iuonia regulus Valachiae, Transyluaniae, ad Boream Russiae, seu Ro-
cum Selymo Turcarum Caesare gessit, operae xolanis, contermina. Tota regio in partes dual
precium me facturum puto, vt de situ Vala- diuiditur, in Valachiam Transalpinam, ac Mol-
chiae, incrementis gentis, feracitate soli, mo- daulam. Transalpina quidem, ab Oriente ha-
ribus, et de aliis ad eam rem pertinentibus, bet piscosum lacum, quem Hirassus amnis, ab
ex secunda decade historiae gentis nostrae Polo- accolis Pruthes vocatus, efficit, suis denique a-
nicae, quam viginti libris, vsque ad exitum Sigis- quis adauctum ac late stagnantem relinquens,
mundi primi, regis Poloniae, persecuti sumus, in Istrum euoluitur : ad meridiem vergit termi-
dicam. Valachia, quae ohm Mysia (Situs Valachiae. nata Danubio, atque item ab occasu Transylua-
et Dacia dicta fuit, habet ab ortu Euxinum, nine fines attingens, ad oppidum Seuerinum, vbi
www.dacoromanica.ro
210 3 PASAURU 7/5 MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Traiani pontio adwirabiles pilae triginta qua- amnes secum trahens in Olt= effunditur. Olta
tuor, nequaquam totas obruente Danubio, vi- vero, qui antiquitua Allutus fait, non Tran-
snutur.. Ad Septentrionem autem finitur Hoina, syluaniae modo, cuius partem ab aduersis mon-
ignobili flumine, et directis terrestribus ter- tibus descenders rigat, sed Moldauiae et Trans -
minis ad Istrum, curuata admodum regionis alpinac minora flumina, in orientem reflexus,
ironte contra Paucem insulam, spargente sese ad Nicopolirn in Danubium rapit. Omnium vero
primo in ingentes ramos profluente Istro, an- amplissimus Tyaras, qui ab incolis vocatur
tiquis scriptoribus notam, quam hodie Barn- Nester, ad Aquilonem Moldauiam terminat.
Damibij desert/3- lanam dicunt. Oritur autem Dauu- Ortus enim a Carpatho monte Sarmatiae, et
tio bins in ingis Arbonae moutis Ger- recta in Euxinum contendeus, Russiae et Po-
maniae, ex aduerso Rotwilae oppidi Sueuiae, doliae fines tandem attiugit. Qui primi loca Va-
in Nigra sylua apud pagum Donessing. Vbi lachiae tenebant, nihil potest certi ex tanta
pimum Illyricum alluit, Ister appellatus, se- vetustate scriptorum erui, quam variae gentes,
xaginta amnibus receptis, medio ferme numero vt Vngariam, ubtinebant. Hodiernae gentis Va-
eorum nauigabili, in pontum vastis sex flu- Hodierni Valaelii lachicae originem quidam referunt
ad quern stirpem
minibus, enoluitr. Altera pars Vale chine, a- ad Flamm praesidem Romanum,
seam referent.
grorum et pastionum multitudine major, anen- a quo nomine leniter deflexo et ipsa Valachia
risque et ilitaribus equis opulentior, ab anme nuncupata esse videtur. Ab eo enim tempore
Moldaua, qui mediam intersecat, Moldavia di- quo Flaccus cum imperio Mysiae sine Daciae
eitur. Is ortum habet Paulo infra Hirassi fon- praefuit, qua vltra 'strum ad Scythicam gen-
tes e Trausyluaniae montibus, quibus antique tern extenditur, , Flacciam appellari constat:
Dacia ad ingeutis theatri shnilitudiawn, obuer- quam demum corrupta voce, sensim in Vale-
sa in occasum scena praecingitur. delapsusque chiam abiisse perspicimus. Apud Valachos e-
Soczauiam, quod oppidinn est sedes Palatino- nim non modo Romanue discipline mores certi,
rum, praeterfluit. Atque inde violentus Hoinam, legesque vigent: sed ipsa quoque Latinae
Dobenisam, Argiamque, pantos, sed perennes vocabula pennulta seruantur. Vnde Wlocho-
or mirare ceI trei-dieci si path! pilastri ai in Oltii (sic). Era Oltuld descindiendii din muntt
podului lul Traianti, pre caril Dunarea nu-1 si traversandu o parte a Transilvaniel, dupa
acopere de tot! ; la media-nopte se termink ce inghite mar multe Anti, nu numal ale Tran-
cu Hoina (Pritita?), rim neinsemnacu, si cu mo- silvaniei, dar si ale Moldaviel si Tierei-Mun-
vile de phinentti, dreptii pith la Dunare, facenclii tenesci, facendii o cotitura in partea resari-
o mare cotitura catrd insula Pence, precumii tena, se versa in Dunare la Nicopoli. Celts
o numia eel vechi, ast5.-di nuniii a a BraileI, care mal mare din tote riurile Moldaviei este Ni-
apple Dullard o imparth in mai multe ra- strulii, care o marginesce despremedia-nOpte:
mun. Era Dunarea se nasce in muntele Ger- se nasce din Carpatil Sarmatiel, si plecandil
nianiel, Arbona, in facia opidului Rotvila in drepth spre Marea-Negra, atinge marginile
Suevia, in Pfidurea-Negta, la satulu Donesing. Rusiel si ale Podoliei. Cine au fostti primii
Ajungendh la marginile Iliricului, iea nurnirea locuitorl ai tierei romfinesci, nu se pote a-
de Isn't, si priimindii in sinu-i alte siei-dieci fia, cu certitudine din autori1 eel vechi, pen-
de ritu 1, din care aprope jumetate sunt plu- true& ad ca si in Ungaria au locuitu deo-
titorie, se varsa in mare pre siese guri largi. sebite gintl. Incatu pentru originea Roma-
Moldavia, dela riulti Moldova ce trece prin nilorii de astadi, unit tint. ca originea loin
midi-loculti el, e mai intinsti in agri si in se trage dela Flacu presidele roman!, dela
locuri de pasiune, si mai avuta in turme si alu calla nume pare a se trage si numele Va-
cal militan. Multi Moldova se nasce, cc\ est lachia. Pentruca nu incape indoelit ca, depre
mal giosh tie sorgintile Prutulul, in nth* atunci dna Flacu se alit in fruntea Mysid
Transilvaniei, cant incingit Dacia cea vechia sett Daciel, acesta tiera incept]. a se chiamit
in asemaarea mini teatru maretitz' cu scena spre Flacia, si in urma, grin schimbarea cuventulu1,
apusti, trece apol prin Suciava, scaunulh dom- Valachia. De altmintrea, nu lining' uncle da-
Diet ; de ad inainte curge tote mal repe- tine si leg ale Romaniloni sunt Romane, dar
de, si priiminclii in sine Foina, Dembovitia, si si limba lorti piistreza pre-multe cuvinte la-
Ai gesiulti, riuri mid dar nesecate, se varsa, tine. De unde, duph parerea unora, numele
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 21
rum et Valachorum nomen idem quidam esse inde eiectis, fidelem operant popularibus suis
volunt, quos Wlochos, id est, Italos , etiam nauandam rati: ponte Danubio imposito, ea-
Germani lingua sua Welschen vocant. vtraque dem loca obtinnere. qui in partes duns dinisi,
gens Itala: ideo commune nomen. Qua ratione vti a nobis dictum est, Valachos Transalpinos
autem earn regionem Flaccus occupauit, 1E- ac Moldauos. vtraque pars regulos sues ha-
fleas Syluius, qui post Romanus t F.laeruv qua ra- buit. Nam Transalpina Valachia, qua, a Turcis
pontifex fuit, sic tradit. Tempore rioneoovmataetaarn Carabogdana minor, eo quod nigrum frumen-
Traiani Imperatoris, Daci, seu Gothi, detre- tum ferat, vocatur, prfecipuam cmitatem Tar-
ctantes Romani iugum imperii, misses est en nouizam habet: rpm est regia regulorum Trans-
Flaccus cum triginta millibus hominum, quibus alpina, Valachix, qui continuo pareudi obse-
in coloniam deductis, ibidem ararent, commea- quio, Turcarunt amicitiam tuentur, aureihnque
turn Romano exercitui, qui ibidem semper in nummum myria dem. tributi nomine quotannis
armis contra Scythas ac Sarmatas fait, prae- pendent: eaque vol indecora pace pertruuntur,
berent. Vnde post interiecto tempore pulsis quod impure fideni nmtare nequeant, cum in op-
Gothis, illa tora, regio, gum Valachia a Flacco posita Danubij ripa, Sernim Bulgarireque pra.-
est appellate, Romanis cessit. euius sententiae sidia in antiquis Triballorum se- I Itoblania q din 'o
haud pcenitet me esse. Sect diuersum alios dibus spectentur. Illa quoque pars 1 a Th rev:oren'
scripsisse videmus, qui Syluiuin, in laudem suo- Valachia.,, quam Nester a Podolia disiungit,
rum propensum, falsatraditlisse affirmant. Post a Turcis duce Mahomete Criesare , qui Con-
quern qui scripsere historiam, eadem quidem stantinopolim, olim Byzantium dictum, cep,-
de gentis origine, sed diuersa ratione scribunt. rat, subacta, eisdem tributmn pendebat. std
qui hodiernorum Valachorum stir- a Aliornm de Vala- superiori anno, Irtonia a Turcis per flan kin
pem ad Romanos quidem referunt, elnaeteinneti),is sen- capto, ac crudeliter occiso, vtraque Valachia
sed ad exules, qui eo relegati erant. Quorum Turcarum ditionis facta est. Modicum tun) ab
cum tantus numerus fuisset , vt non tantum initio tributum Turcicis imperatoribus Palotini
contra incolas potentes fuerint, sed et Gothis Moldauice pendebant : co quod Casimirus, pa-
de Vlochi si Valachi, este unuld si acelasi, la putere asupra indigenilord, si in fine alun-
si pre Vlochl adeca Italiani, Germanil inch' '1 gandit pre Goa, spre a-si areta credintia ca-
numescd Welschen in limbo, lord: si unit si trh conationalil lord, aruncard podir pre Du-
altil sunt ginte italiana: de aci si numele lord ni-ire, si ocuparit acele locuri. Si impartiti, pre-
comune. End Flacu in ce modd ocupa acesta emir se dise, in done OM, in Muntem si
tiers, Enea Sylvid, care dupa aceea se fried Moldovem, si unit si altil avea domnii set.
pontefice romand, astfeld aratit. Pre timpulti Tiera-Muntenesca pre care Turcii o chiama
imperatului Traiand, Dacii seu Gotii, nevrendir Carabogdania-mica, thud-It-ea produce grad ne-
sit priimescajuguld imperiului romanti, se tri mi- gru, are de capitals Tergoviscea, resiedintia
se asupra lord Flacd cu trel-dieci mil emeni, pre Donmilord muntenI, carh stau sub ascultare
carii asiedia in colonie, ca so, lucreze oft- Turcilord, si respundu pre fit -car e and umi
mentultt, si sit dea provisiuni ostel romane, tributu de diece mil de galbim, costrinsi a
care de a pururea se aflit acolosl in acme con- pilzi acesta, pace ver-cats de urith, far sit-si
tra Scitiloru si Sarmatilorit. In fine, dupa, pet& edict credintia, de frier', Turciloru de
trecere de cats -va timpd, Gotil fiinclil alun- preste Dundre, asiediati in Bulgaria si Servia,
gati, tots ti6ra se supuse Romanilorti, si dela vechiele scaune ale Tribalilord. De aseminea
Flacd se numl Flacia. Not inch, bucurostt si cea-lalth parte a tierer romanesci, adeca
priimimit acesta opiniune. Er altil sunt de Moldavia, pre care o desparte Nistruld de Po-
alth ph,' rere, crediendil ch. Enea Sylvia, plecatir dolia, fir supush de imperatuld Moametti care
spre lauda celoru de unit singe cu sine, ar fi ocupa Constantinopolea, si respundea tributri
arotatil lucruti false. Cei ce scriserit &pa den- Turcilord ; er in anulit trecutu, chdiendti loon
suit, totd acesta died despre origmea gintel, prin frauds in manile Turcilorti, si hindit o-
lush, intr'alttt chipa: sustinendit ca, de-si Ro- morltti cu crudime, ambe tierile romane ca-
intuit de asthdl se tragd din Romani, insa diurit in puterea Turcilorit. La inceputd, Dom-
din Romani' ce fund esilati acolo, alit diner nil Moldaviei respundea pucinit tributir impe-
numeru crescuse intuit atata iticatil apucara ratilorit turcesti, din sauna cit Cadmirt, tatalti
www.dacoromanica.ro
212 TESAURU DE MONUMENTE isToRicp TOMU III
ter Sigismundi primi regis Poloniae, occupatus nomine appellatos referebat) superioribus annis
bello cruciferio, Petrum iuuare contra Maho- in Valachiam restitutus fuit Eiectoque Alexan-
metem non potuit : cui Mahometes nomine tri- dro, tanti motus bellorum in Valachia exci-
buti, solum duo millia nummitua auream, anno tati fuere, vt a Valachis Despota crudeliter
a Christi regis ortu, supra millesimum qua- occiso, ac Visnieuiecio insigni bellatore capto,
dringentesimum quinquagesimo quinto, impo- et in Turciam misso, (de quo ibidem suppli-
suit. Demum interiecto tempore, imperatoribus cium sumptum est) Lascius Chocimum nonnullo
-Turcicis Asiatico, Persico, Ismaelitico, /Egyp- temporis spatio retentum, post Alexandro re-
ValsehiaVagarie
Poloa isque sub-
j tiaco bello distentis, Valachi par - stituere coactus fuerit. Alexandro filius Bog-
meta. tim imp erio Vngarico, partim Polo- danus successit, Bogdano Iuonia, (lohannem ea
nico subiecti fuere. Qui post in tantas vires cre- vox significat) de quo hic historian scriben-
uere, vt nostris exercitibus aliquoties deletis,Vn- dam sumpsimus. Is armis Turcicis adiutus, e-
garorum iugo excusso, demum ad imp erium Tur- xercitu Bogdani profligato, aliquandiu Valachis
tarum pertracti sint. Iurabant et in verba regum prmfuit. Habuit Valachia insignes ac bello e-
Polonim, se cum eis pacem habituros : quibus Reguli Valanhister regios ante hoec tempora regulos:
temper vectigales fuere. Ac si maior vigilantia in8ignes* in primis vero ilium Stephanum,
demortui Augusti regis fuisset, etiamnum Va- qui swpissime tot exercitibus Moschorum et
lachia vectigalis Polonorum esset: cuius op- Scytharum deletis , ex eis prxclarissimas
pido Chocimo Albertus Lascius, vir consilio victorias reportauit , omnibusque terrori ac
manuque pro mptus, aliquandiu obtento, regem formidini fuit, prxcipue autem Turcis, quorum
Augustum obtestabatur vt sibi daret auxilia. numerosos exercitus proffigauit, ad interneci-
nam se Valachiam totam facile eius adiectu- Dracula. )onemque dedit: deinde Draculam,
rum imperio. per eumque Iacobus Despotes, quern vt Matthias rex Vngarorum in officio
Lascius Mope- I perque Lassocium, Philippouium, retineret, pro amisso Moncastro ad Turcas Czi-
tam in Valachiam ac caeteros (qui genus suum ad
restituit.
zouiam et Cechillum oppida, dono ei dedit.
f antiquos regulos Valachim eodem Ea sunt in extrema Transyluanix parte, qua
lui Sigismunda I regele Poloniei, ocupata in al Romanilora cu acesta nume. Dupa aceea,
resbelula cu cruciatii, nu putii sa ajute pre scotiendu-se din. scauna Alexandru, marl. mis-
Petru incontra lui Moametu; astfelia Moa- cari de resbele se escara in Moldavia: pre Des-
meta impuse unit tribute numal de doue pota 'la ucisera intr'unti moth"' crudela ; Vis-
mil galbini, la anulti una miie patru sute cinci- nieviecki, insemnata omit de resbela, fit prinsit
flied si tint`. Dupa aceea, in curgerea tim- si trimisa in Turcia (care apoi fa omorita a-
pului, distrasi fiindit imperatii turcesci in res- colo). Era Laski mai tinendu-se cite -va timpit
belele, asiatica, persica, ismaelitica, egiptianti, in Hotina, in fine se vedia nevoitti a intorce
Romani' se supuser6. parte Ungurilorti parte cetatea lui Alexandru. Lui Alexandru urma fiiu-
Polonilorti. Si la atata putere apucasera, in- sea Bogdana, er dupa acesta Iuon sea Ioan, a
alit in vreo cate-va randuri nimicira de tote card istoria vomit s'o descriema ad. Acesta
ostile nostre, scuturarajugula Ungurilorti, si in cu ajutoria turcesca sfermanda &tea lui Bog-
fine trecura eras' la Turd. Et jura credintia si dana, domni cata-va timpti asupra Moldove-
regilora Poloniei, ca voru remane in pace cu nilorti. Romanii inainte de acesta avura dom-
densil, ca cel ce totti-deauna le fuser& tributari. nitorl faimosi si insemnati in resbela , cu
Si dad, era mai mare priveghiarea repausatului deosebire pre acela Stefanti, care, de atate
rege Augusta, pan astadi Moldavia ar fi tri- orb stinse atate osti muscalesci si tataresci,
butaria a Polonilora. Pentruca Alberta Laski, cascigandti invingerl stralucite asupra lore,
barbatti intieleptu si viteza, avenda ocupata incata toti 'I scia de groza si frica, dar mai
cata-va timpa cetatea Hotinului, rugs pre re- cu soma, Turcii, pentruca numerose osti ale
gele Augusta, ca sa-I dea ajutoria, asiguran- acestora sfermase si nimicise de tart. Tait
du-la ca usiora are sa-I supuna tots Molda- asia de insemnatti fit Dracula, caruia Mathia
via. Printeensula se asiedia mai in anil trecuti, regele Ungurilora, spre a-la tine in freti, '1
Iacoba Despotti in domnfa Moldaviei, si prin darui, pentru Cetatea -Alba, ocupata de Turd,
Lasocki si Filipova si altil. Acesta Iacobti (Mlle cetati la marginile Transilvaniei despre
Despota dices ca se trage din vechil Domni Moldavia, Ciceulti si Cetatea-de-Balta. Petru
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 213
per saltum Moldauim iungitur. Qui-( Petra& eos interimant, nullaque claritudinis et stirpis
bus virtute bellica ille Petrus haud inferior ratione habita, pecuarios, vel sordidissimos
fuit, violento indomitoqile ingenio prmditus, ob quosque in locum regulorum asciscant. Re-
idque Selymano Turcarum imperatori minus ta- gio adeo ferax, tantaque multitudo bourn in
rns: ex quo Sigismundus memorabilem victo- ilia est, vt et in Russiam, post in Germaniam
riam, autore Joanne Tarnouio, viro omnibus quoque, ij adducantur qui inter alios maximi
imperatoriis virtutibus instructo, ad Obertinum sunt. Habet copiam vini et hordei, nec tritici
reportauit. Mores, religio, sacral' Mores Valacho- indiga. Malmaticum vinum ex Turcia, et id ge-
Valachorum , ad GrEecas Arme- ram. nus alia in Poloniam Armenij per Valachiam
niacasque ecciesias accedunt : spud quos sa- aduehunt : piper item, crocum, preciosa aro-
'cerdotes vxores ducunt.. Gens equitatu pollet. meta, peristromata, quae sunt instrumenta lu-
Nam quiuis, vel egentissimus, domi equum alit, xuriae. Atque haec obiter de Valachia : nos
quo prxdatur ac militat. Scuto, hasta, galea, ad institutam historiam reuerta-{ Inchoat histori-
.quemadmodum Vngari vti solent : nonnunquam mur. Bogd anus igitur, Valachiapost am.
lancea missili atque arcubus rem gerunt. E- mortem Alexandri obtenta, adeo Turcarum im-
qui eorum pectorosi robustique, non perni- perium aspernari visus est, vt cum Augusto
citate quidem in cursu, sed perseuerantia et rege Poloniae, anno MDLXXTT mortuo, fcedere
viribus maxime probantur. Proinde mos est, perpetuo percusso, legatis missis impetrauerit,
tenellis, cum castrantur, nares praescindere, vt sibi ex Valachia in Russiam, quando vellet,
ne angusta respiratione fatigentur, quando nec commeare, domos magnatum vetustae stirpis
mediocris equi laus sit triduo, vel per aesti- inuisere liceret, vt cuius virgo sibi pudore,
nos soles, bellicae agitationis laborem pertu- formaque praestans placeret, earn vxorem du-
lisse. Tanta perfidia gentis est terfidia Valacho- ceret, ac vt ex fcedere belli tempore Augusto
inconstantiaque in regulos suos, regi viginti quatuor millia equorum armis vi-
vt facta in eosdem conspiratione, leui de causa risque instructa mitteret. Omnium de eo vul-
inca nu era mai pre giost de acestia in ver- causa, si apoi, far a considers stralucirea na-
tutea belica, barbatti de o naturA violent& si scerei si a familiei, feat pre verl-tine si din
neimblandita, elt era pucint iubitt lul Soli- cea mai apus& stare, si dela vite, de-111 inal-
maml imperatulti Turcilorti; asupra acestul Pe- tit& in scaunulti domnfei. Tiera e forte pro-
tru cascigase Sigismundti invingerea cea memo- ducetoria, si atata multime de vite are, in-
rabile dela Obertint, prin bane Tarnovski, Wit se aducti si in Rtisia si in Germania
barbatti inzestratt cu tote virtutile unui co- si se numera intre cele mai bune si mai marl.
mandante de resbelti. Datinele, religiunea si Are vinti multu si orditi, si graft nu pugint.
ritulti Romanilort, se agmena cu ale bese- Vinuld de Malvasia, si altele asemini, Armenil le
rice! grecesci si armenescl. Preotil kit sunt aducti in Polonia din Turcia prin Moldavia ; de
insuratl. Au cal5rime bun/ Veri-care, fia cats aseminea, piperid, sofranti, aromate, si covore
de lipsitti, tine a ma unit calf cu care mer- pretiose, si alte obiecte de lust. Si atata in scur-
ge la pradg, si oste. Au scuts, sulitia, con, td despre ti6ra romanesc5 Acurmt sa ne in-
ca-si Ungurii : cate odat& se lupti cu lance torcenni la istoria ce ne propusemil. Asiadar
si arcuri. Caii lort sunt peptosi si tarl, si Bogdant, cascigandd Moldavia dup& mortea lid
sunt laudatl nu atatt de iutimea alergarii Alexandru, cu atatt despretiti se areta catra
cat de rabdarea si puterea lort. Ei at Turd, incata incheia pace perpetua cu Augustt
datin& de a crests narile cailorti ca,ndu 'I ju- regele Poloniel, mortt la 1572, si prin solii
ganescil, ca sä nu se ostenesca prin greutatea sei casciga void, de a pute trece din Molda-
resuflarel, ca-ci nu e vreo laud& nits pentru via in Rusia, verl-candy i-ar place, si a visits
unit calf' de midi-locti, de a ti purtatil oste- casele celorti mai de frunte magnati, pentru-
ale resbelultd in curse de trel dile, fi5, ma- ca s& -si potti alege de nevasta o vergine care
card in midl-loculti cAldurilort de vary. Ace- i-ar mai place prin purtarea si frumusetia el.
80, ginte atatt e de perfidy, si atatt de ne- Er prin pacea incheiata se indatorase a tri-
-constantd Mr& domnil set, incatt, conspirandit mite regelul Augustii, la timpti de resbelt,
asupra lorti, 'I ucidii adesti din cea mat mica doue-diecl mil calareti bine inarmati. Tot!.
www.dacoromanica.ro
214 ' TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE Tomu III
gatior firma fait, eum bona sibi in Russia e- Selymi Turcarum imperatoris, qui iam Sely-
mere voluisse, ac Valachica gente perfidissi- man° patri in imperio successerat, perlata fuis-
ma, si quis ita casus tulisset, vel si a suis pel- sent: in primis vero 511a re offensus, quod
leretur, relicta, in Russia mausurum fuisse. commam soiy- taut= equitatum Augusto ex k-
Augustus Turcicam fidem suspectam habens, nit do Val:whi-
imperio abdicaudo dere in subsidium belli dare de-
(quorum Turcarum si non instinctu, at saltem te Bogdano. bait: tacitis consiliis agitat,' vt
conniuente Selymano, patre Selymi, Scythae, abdicato imperio Valachiae Bogdano, illud ad.
gens hello inuicta, illain pattern Russiao qure quenapiam alium deferret, cogitaus, si quando
lc estrum attingit, saepe ingenti Glade belli af- sibi cum Polonis, gente ail antra nata, belli-
fecerunt, oppida, villas, vicos exusserunt, ma- gerandum foret, cis Bogdani arm, ac totius
ximam multitudinem pecornm, pariter cum ho- Valachiae, maxim° adiumento fore. Enrique
minibus, abduxerunt) vt Bogdan() in fide re- Bogdanus ingenti inuidia apud suos populares
tento, si quando helium contra Turcas sus- tiagrabat, eo quod non &Aunt tot= se ad a-
cipiendum thret , habita Vainchia foederata, micitiam Polonorum contulerat, sect eisdem
aquae inter ditionem regain Poloniae, ac Tur- militari stipendio constituto, eos apud se libe-
cicum imperimn, tarnquarn firrnissimus murus, raliter fouebat, Sborouioque Christophoro, frit-
propugnaculumque quodda tn. est interposita) tri Petri, Palatini Craconiensis , sororem se
omnem barbarorum impetum facilius sustinere suam in matrimonium datum pollicetur, quo-
posset : adhaec, non ignorans, ma iores suos Aduentus Sboro- iniam ante Caspar() Panieuio Russo
saepe cum Valachis religiosissime fwdus con- uij in Valacidarnlalteam dederat. Sborouius ea ex
seruasse, quibus saepe periculosissimis ac dif- re laetus, quoniam ingens aes alien= con-
licillimis temporibus contra vim Turcarum au- traxerat, vt ex eodem sese etiolueret, ad Bog-
xilio fuere : id facile Bogdano concedit. Bog- danum magno comitatu, pulcherrimo habitu ex-
danus igitur, hac tali amicitia tanti regis fre- onato, in Valachiam venit. a quo post elu-
tus, saepius in Russiam venit, summorum domos sus, vindictam auimo spiral's, re infecta in
obit, cos muneribus explet. Quae cum ad aures Russiam, vbi amplas possessiones habebat, re-
credea ca cugetulg Int era, de a -si cumpera Int Sethi& imperatulg tucescil, care urmase in
bunuri in Rusia, si parlisindu pre Moldovenir trona in loculii tfitane-seg Solimanu, se mach-
eel perfidt, sea, dupa, impregiurari, gonitii fiindu ril forte, cu deosebire pentructi, dupii leghtu-
pote de densil, sh se asiedie in Rusia. Regele ra de pace, Bogdanil se indatora a trimite rege-
Augusta usiorit se invol la acesta. Pentruca lut la timpu de resbelu atata chlarime, si in-
in Turd nu se putea increde, de Ora ce, Tit- coil a se shitul intr'ascunsu, ca sit scotia pre
tarii, grate neinvinsh in resbelit, dad nu In in- Bogdanu, si sit dea altuia domnfa tierei, con-
demnulu, dar celfi-pueinu cu incuviintiarea lui siderandtt ca data ar ave vreodata resbelu
Solimanu, tatalu Itu Selling, prildara, infrico- cu Polonit, ginte nascuth pentru acme, armele
siatu adese ort, partea Rusier de pre Mugu. lui Bogdanu si a filth Moldavia le-aru fi de
Nistru, aprinsera orasie si sate, luarh cu sine inane ajutoriti. Intr'aceea Bogdang cadiuse iii
rienihrginita inulthne de vite, prectunu si de mare ura in at set, pentruca se tleduse lir
oment asiadar credea Augusta ca la casii tie totulti in amicitia, Poloniloru, le facuse sti-
resbelti cu Furth, avendu pre Bogdanu cre- pendie militarie, si-t tineit, In sine cu multa
dinciosu si Moldavia federata (care ca-si uuu liberalitate; lin Christoterit Sborovski, fratelo
yidu tare este asiediata intro Polonia si Tu- lui Petro palatinulu Cracovier, 'I promisese in
cia) mat usioria va pute sustine tote navalirea cilsatoriii pre soru-sa ; altii scab, :lc :L..:
barbariloru; dant do acesta, bine sciii, cu cata o =rime cu Casparti Panievski Rutenulu,
religiune observant adese our predecesorh sei Sborovski, imbucuratu de acesta,, tiindn-ca era
legaturile incheiate cu Romanic, pre cavil de plinu de datorfi, de care spera sit scape ea
matte orl 't ajutorarh incontra puteret turce- chipuld acesta, venise la I3ogdanti in Molda-
set in timpurile cell; rum periculOse si mar via, insocitit de multi insr, cu ware pampa
diticile. Dreptil-aceea, Bogdanu, incrediutti in si imbracatir in pretthse haine ; Bogdanu insa
amicitia atarut rege, venia adese ori in Ru- '1 refuse sora, si Sborovski se intorse cu ru-
sia de cercetb, casele celoru mar de frunte, si-i sine a casii in Rusia, undo aveit posesiunt
implea de dorm 1. Venindti acestea la audiulit intinse, jurandft resbunare asupra lui Bog-
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLV.M IVONIAE 215
dit: ac si quando occasio daretur vt Bogda- rouio dat: reliquam pecuniarn se ad certurn
num vlcisci posset, animo intentus erat. Bog- tempus dissoluturum pollicetur: pro quo Pa-
rlanus igitur adornata profectionet,Aduontus Brien- nieuius fidem interponit. Constat id factum
in Russiam ad Ioannem Tarlonem,1 "i in Ruatiain. Sborouij Augustum regent iniquo animo tu-
cuius filiam, virginem specie at pudicitia in- lisse. Valachi igitur, siue fidem Bogdani sus-
signem, in matrimonium ducere statuit, trans- pectam habentes, sine eum in Polonia inter-
misso Nestro in cisiis, quoniain turn glacie iisse rati, Selymum sollicitabant vt ipsis a-
obduratus erat, vno atque altero ministro co- hum, in locum Bogdani, daret. Erat Iuonia
anitatus, longeque a suorum agmine seiunctus, (quern quidam Polonum fuisse, mt Origo inonine
in Sborouij puerum, quern ille cum literis per- Masouia natum, dicunt) stirpis Va-1 'ttri"s*
rare miserat, incidit. qui a Bogdano mitts lachicae, qui se antiquis prognatum regulis Va-
esset percunctatus, dolenter lamentatur se li- lachiae aiebat, vir procerae staturae, facie de-
teras cum sarcinula amisisse, quas herus suns cora, oculis gracilibus, quodammodoque mi-
sibs perferendas commiserit. Quart subditis melbas, toto corpore lacertosus, viribus pol-
equo calcaribus, ad berum redit: vbi Bogda- lens. Is igitur post mortem Alexandri, viuo
num nullo comitatu septum viderit, narrat. Ihi adhuc Selyinano, Palatinus Valachiae fieri vo-
Sborouius cum aliquot ministris, conscensis luit: cui ille Bogdanum, filium Alexandri, prae-
pernicibus equis, ad Bogdanum aduolat: cui tulit. Aliquandiu post haec in Russia at Turcia
a Secignieuio, non impigro iuuene, secundum vna cum Ieremia Czarnieuieczio Valacho, cuius
am= vulnus infligitur. dehinc eum Sborouius in eum hoc in bello insignis perfidia extitit,
serum abducit, et in custodian dat: nec ah- versatus : vt sibi animos Turcarum magis atque
ter dimittere vult, quam sibi satisfaciat pro magis conciliaret, suscepta circumcisione ac
impensis et damnis, quae subierat cum ab ipso religione Mahometana, animum ad amplam
in V alachinin venire iussus esset. .Bowlanus se Sho- copiosamque mercaturam exercendam adiecit.
liogdanus tam inopinato periculol rouio rodentit. Cuius magnitudine ac splendore, non solum
eircuniuentus, sex millia riummfun auream Sbo- in purpuratorum , qui Bassm (id est capita)
danit. Dupa, aceea Bogdanti, plecandit in Ru- mero. lui Sborovski siese mu galbim ; obligan-
sia la loan Tarlon, a carat fiia, vergine lau- du-se de a-I respunde si restula la unit timptt
data prin frumusetia si purtarea sa, se determi- determinatu, pentru care stete garante Pani-
nase a o lua de soda, si trecendil Nistrula cu evski. Se scie cu cata machnire afia de ac6-
sania, fiindu-ca era inglihicatii, insocita Homer sta fapta regale Augusta. Jntr'aceea, Moldo-
de vro doul servitors, si fiiudu departatu forte venii, sea pentruca nu mai avea incredere in
de cei-lalti ai sei tarsi remasesera in urma, eta Bogdana, on pentruca credea ca a peritu in'
intelnesce unit servitoria alu lui Sborovski, pre Polonia, stitruia la Selimil, ca sa le dea alto
care acesta 'Cu trimisese de a cask cu scrisori. Domnu in loculti mill Bogdana. Era pre atunci
Intrebatti de Bogdana alit cur este, servitorula Iuon (despre care dicu unit sa Jib,' fostil Po-
respunse plangendu-se eu ducere, ca ar fi per- lonu nascutu in Masovia,) Romani' de vitia,
data saculii cu scrisorile ce-I incredintiase care dicey ca se trage din Domnii eel yacht
domnu-seu pentru insusi Bogdanit. Multi deci al Moldaviel, barbata inalta de statil, frumosu
pinteni calulm, alerga inderettl la Sborovski, la faqia, cu ()chi mitt si amerintiatorT, vertosu
si-i spune cumti a vediutti pre Bogdanit sin- in trupu si plinu de puterl. Acesta, dupe raw-
gurti 'Ora de nice o paza. Sborovski luanda tea lui Alexandra, traindii inca Solimanti, car-
tat sine call -va servitors, incaleca fall intik- case a se face Domnu alit Moldaviel; Solimanu
diare, si alerga la Bogdantt, pre care ajungen- insa preferi atunci pre Bogdana, !hula Jul
du-la, unit tenerti brava, anume Secignievski, Alexandra. Dupa aceea Iuon petrecii pan la
.1 dete o lovitura cu sabia si-I face o rang anti timpti in Rusia si Turcia, impieuna cu
Tanga urechia. Sborovski 'la lua, cu sine, si-la Ieremia Cernautianula, Romanu, carele 'Id trade
puce sub paza; nici 'I dete drumula mai na- apt)i in acesta resbelu. Spre a casciga, mai
inte de a-la satisface de tote spesele si dam- multa favorea Turciloru, Iuon priimi legea mo-
nele mite, atunci audit Bogdana poftise ametana si se dete la o negutiatorfa mare si
sa vine, in Moldavia. In asemine pericla ne- intinsit. Cu chipula acesta ajunse a se face
-asceptata, Bogdanti se vadia nevoita de a nu- cunoscutu nu primal Pasilorti ci si insusi hp-
www.dacoromanica.ro
216 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
vocantur, notitiam peruenit, sed et ipsius Se- milites Turcis dedere nolunt, sed eam contra
Inonia sollteitat ilymi. Is igitur ex purpuratis co- vim ipsorum strenue defendunt, Bogdanus de
PurPurat°8* fgnito consilio Selymi de imperio rebus domesticis turbulentis certior factus, vt
Valachiae alteri demandando, eos largitionibus se contra vim Turcarum tueretur ac defen-
corrumpit , oratque autoritatem suam apud deret, auxilium sibi ex fcedere ab Augusto dart
Selymum ita interponant, vt ipsum Voiuodam Anglicans taunt postulat: cui quatuor millia equo-
I
Valachiae renunciet. Ostendit fidem Bogdani Bogdanum. rum, plus minus, dantur, ductore
esse suspectam, qui se totum ad amicitiam Nicolao Mieliecio, Palatino Podoliae vigilan-
regis Poloniae contulerit : fieri posse vt Po- tissimo sapientissimoque, vt ipsum in Vala-
lonorum auxilio adiutus, post Turcarum im- chiam reduceret. sed incassum. Nam adea
perium excutiat abiiciatque. Selymus, propensa vires Turcarum in Valachia inualuerant, vt
purpuratorum voluntate cognita, nactus ab- ille totus exercitus, cum Bogdano in Valachiant
sentiam Bogdani, qui in Russia degens ex vul- missus, collocato Chocimi Bogdano, in Russi-
neribus nondum conualuerat, Palatinatum (id am incolumis regressus sit, non tamen sine
SelymusValachi ) est, dominatum)V alachiae ad bo- caede Turcarum. qua in expeditione, prae-
sun ad Iuoniani
defert. I niam defert, eumque per speciem clara virtus cum aliorum , turn vero Nicolat
mercaturae exercendae, in Valachiam, addito Herburti, nobilis ac egregij vifi, belloque clad,
ei numeroso equitatu, vt omnes in verba ip- enituit : qui vndique ab equitatu Turcico sep-
sius, mssu Selymi, iurent, mittit. Dicitur ea tus, eorum acie perfracta, muftis occisis, act
de re Augustus rex cum Selymo expostulasse. suos nullo lethifero vulnere accepto, salmis
At ille respondit Iuoniam in Valachiam causa rediit. Bogdanus vero , aliquandiu Chocimae
mercaturae exercendae profectum esse. Iuonia moratus, eam arcem, quam firmissimo prae-
in Valachiam veniens, facile ab omnibus iu- sidio potest, munit: qua Dobrosolouio, stirpis
ramentum accipit. Est arx in Valachia Cho- Polonicae viro egregio, commissa, ipsemet in
cimum, natura loci munita, quam flrmo prae- Moscouiam fugit, illicque degere dicitur. At
sidio Bogdanus tinnauerat. hanc praesidiarij Dobrosolouius, nonnullo temporis spatio Cho-
peratulul Selimu. Aflanda decl dela Pasi des- tielegenda Bogdant despre turburarile de a
pre cugetulit lui Selima de a schimbh pre cash; spre a se pute apera incontra Turcilora,
Domnulti Moldaviel, '1 corumpe prin daruri, cera dela Augusta ajutoria in puterea legit -
si-I rogh de a se intrepune cu autoritatea lord turilorit incheiate. Augustu 'I dete vro patru
pre langh Selima, ca sa-la numesca pre den- mil de chlareti, sub conducerea lul Nicolaii
sula Domat alt 1VIoldaviel ; aretandu-le, ch. Mieliecki. palatinulu Podoliei, barbatit agera
in Bogdanu nu se mal pota increde, de Ora si intieleptu, ca sa-la duck indereta in Mol-
ce acesta s'a data cu totula in amicitia re- davia. Insa indesiertit. Pentrucit Turcil asia se-
gelui Poloniei, si se pote intempla Ca, ajutatti intariserh in Moldavia, incatit tots ostea aceea
de Poloni, sA se desfach de Turd. Selimit, trimisit cu Bogdand in Moldavia, aducenda
vediencla clorintia Pasilorti, si intielegenda de pre Bogdanu la Hotina , se intOrse erhsi in
absintia lul Bogdanu, care se afla tota in Ru- Rusia, intregh si nevetemath , duph ce lima
sia. eh nu se vindecase inch de rana primith, thia multi Turd si le fact multe damne. Multi
da lul Iuon domnia Moldaviet, si sub chipu se distinsera prin virtutile loru in acesta es-
de negutiatoria, 'la trimite in Moldavia cu unit peditiune, cu deosebire Nicolaa Herburtii, bar-
bunu numeru de calareti, ca sit i se supunit batu nobilu, si stralucita in resbela, care in con-
cu totil, din ordinea imperatultn. Se dice ca giuratil de tote partile de calarimea turcesck
regele Augustu avit esplicatiuni cu Selima a- 'si fact locu prin shuffle lord, Wanda si o-
supra acestei cause. Rr Selimit 'I respunse ca morinda o multime, si se intOrse la al sel far&
Juan pleat in Moldavia in trebi negutia- de nicl o rana mortal& Era Bogdanu, standa
toresci. Ajungenda Ilion in Moldavia, usiorit in Hotina pan la unit timpa, duph ce intafi
i se supusera si-1 jurarA credintia cu totil. cetatea cu oste mai multa, o incredintia lul
Este in Moldavia o cetate, Hotinti, intitritit Dobrosolovski, nobilu Polo* era* densult fugI.
dela natura : Bogdanu asiediase ad bunA Este in Moscovia unde se dice eh petrece pan as-
de aperare, care nu numal nu se supuse dar tadi. Dobrosolovski insa, aperanda cetatea
aphra cu tar% cetatea incontra Turcilora. In- cata-va limp, in fine fa nevoita a o supune
www.dacoromanica.ro
GORECI1 auvm IVONTAE
cimensi arce retenta , earn post(',luontae Choel- iterum Christianam susceperit, ideoque Chri-
honiae tradere, ita iubente Iaslo-,mum traditun stianis apprime faueat: foreque breui vt Bog-
uiecio , magistro equitum campestri, cum id danum secutus, post ad amicitiam Polonorum
Augustum velle (cuius turn mors nondum di- se conferat, quorum auxilio adiutus, Turcicum
uulgata erat) dictaret, coactus fuit. Iam Iuo-
nia omni turbulento statu Valachiae compo-
imperium abiiciat. Purpurati, mal,, amen-
gnitudine tributi pellecti , ac his- tieutur Belymo.
sito, eum pacate obtinebat, tributum solitum ce verbis moti, Selymo suadent vt missa le-
Selymo pendens. ex his quoque supplicium, gatione ad Iuoniam , ipsummet ad se venire
quos sibi aduersari videt, sunlit: praesertim iubeat, illique quem eo mitteret, Valachia ce-
ex propinquis Bogdani, summo loco ortos, o- dere. Quod si ditto ipsius minus pareat , id
pibusque florentes, crudeliter contrucidat, for- se armis consecuturum. Selymus, qui ingenti
tunae suae impendentis immemor, paulo in- cupiditate pecuniae flagrabat, post profusum
solentius victoriam exercet. Erat Palatinus aerarium in classem quae in Ionio mari a
Transalpinae Valachiae, quern non iConilitim Pala- Venetis, post captam ab ipso Cy-( 1571.
mediocriter fortuna Petri fratrisi tinsra °.Valachia'
p in e pram, in alto depressa fait, ad id se facile per-
sollicitabat. Quare de eo anxius, Selymi pur- trahi patitur. Quare legatum ad Itioniam mit-
puratos in regia prensabat, vt, quemadmodum tit. quem sic verba fecisse , quae dies erat
Bogdanum Iuonia, fultus auxilio Selymi, ex Va- vigesima prima Februarij, cum Henrico Gallo
lachia eiecerat: sic Petrus adiutus auxilio eius- a nostris Cracouiae diadema imponeretur, ac-
dem, posset Iuoniam. eiicere. Quare eadem cepimus : Selymus, Turcarum Cae- forst!° legati se.
am.Itiout-
via purpuratos, qua olim Iuonia, aggreditur. sar, Iuonia, Palatine Valachiae, mei mly
www.dacoromanica.ro
218 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU HI
Ni feceris, est alius qui idem se tributum ipsi Consultatio Ioan.kin hospitium, omnia postulate Se-
sua cum posteritate daturum pollicetur. Sed nis. Ilymi animo pensat: gentem vniuer-
Selymus, memor constantiae, virtutis, fidei tuae, sam Turcicam esse perfidissimam, quae Chri-
non vult tibi in imperio Valachiae molestus, stianis regibus fidem iuramento confirmatam
si id tributum quamprimum mittes, esse. Quod (quamuis ipsemet Christiana fide abiurata, ne-
si id detrectas, cede alien, ac e vestigio si- scio quo pacto iterum Christianus fuerit )
mul mecum ipsemet, ad dicendam causam, non seruet, sed captata ocasione eos in frau-
Constantinopolim proficiscere. Si tibi id mo- dem inductus fallat, decipiatque. Si id tribu-
lestum est facere, Selymus me tibi denuntiare tum, tam amplum, in tanta inopia regni, quod
iussit, se cum firmissimo equitatu, alium ad ciuilibus bellis exhaustum sit, concedat, eo
occupandam Valachiam missurum. cuius vo- Selymum minime contentum fore, sed illud in-
luntati si to aduersaberis, te ad extrema quae- sequenti anno aucturum esse, taleque demum
que adducet : tibique non solum de regno, sed exacturum, quale cum vinuersa gente non pos-
de vita periclitandum erit. Haec legati verba sit dissoluere : nec se iam tutum fore, exorto
Perturbatio loan- lin animum Iuoniae, altius quam alio qui haec imperata sit facturus. Quare
nis. Iquisquam existimare potuit, ascen- vniuerso Senatu ad se conuocato, in hunt mo-
derunt. Quare dissimulata animi aegritudine, dum ad eum verba fecit. Si vnquam de re ar-
legatum suos in hospitium deducere iubet. rem Oratio Inoniae adidua ac difficili vobis consulendum,
esse maioris deliberationis, quam vt eadem Benatum' deliberandumque fuit, hoc certe
die legato possit responderi. ac, cum ad to- tempore est. Nam Selymus incredibili auaritia
tum Senatum pertineat, eum se extemplo con- aestuans, nescio cuius instinctu, non contentus
uocaturum dicit, ac ea de re, tam ardua et eo tributo quod ei pendere soliti sumus, duplo
difficili, consulturum, quidque omnes animi ha- maius a nobis extorquet. Si concesseritis, mea
beant, se ei statim dicturum. Deducto legato nihil refert: vtpote cum non mihi, domino, sed
promite a-I respunde acestil tributo impreuna intru sine asupra tuturord cererilm u ha Se-
cu ton posteritatea lui. Schwa insa, aducendu-s1 lima: dal este de perfidy tota, semiutia tur-
aminte de costantia , virtutea si credintia cesca, care iea intru nimica juramintele de
ta, nu vre sa te supere in domnfa Moldaviel, credintia facute regilora crestini (cu tote ea
dace -ivel trimite acesta tributo indata. Er dad si densuld se lapedase de legea cresting, si
refusi, cede altuia, si numal decatil sa vii im- apol nu sari in ce chipti se faeuse erasi cre-
preune. cu mine la Costantinopoli, spre a te justi- stinti), si nu ascepta decata ocasiunea spre
flea. Si dad nici acesta nu vei face, Selimti a-1 amagi si insiela ; ca de se va invol la a-
mi-a poroncitti sa-ti spuna, ca are sa, trimita cesta tributti, atatti de mare, mai cu sema
in locu-ti pre altulti, cu ajutoriti de multi'', e- in acesta grea nevoid in care se afla tiera,
ste calarime, ca sa ocupe Moldavia ; si data storsa prin resbelele civile, Selima nici cu a-
te vei opune vointei sale, are O. te strimto- tata n'are sa fie multiamita, ci la anula vii-
reze pans la cele din urma, si-ti va fi in pe- toria are sa mal adaoge tributula si sa pre-
riclu nu numal domnfa dar si vietia. Aceste tindia atatii chat n'ar pute sa respundia im-
cuvinte ale solului nu se p6te spune cata de preuna cu OM tiers; ca nici densuld Till va
adenca petrunsera inima lul Ilion. Asiadar mai fi sigura, din momentuld ce s'a ivitti unula
disimulandu- sl machnirea Mime!, poroncesce care va sa implinesca aceste ordini. Drepta-
la al sei, sa petreca pre solo la salasiti, pentru- aceea, stringenda senatuld (pre boiari) ast-
ca lucruld cere o deliberatiune cu multa mai felia le vorbi. Nici odata n'ati avutti de a ye
matura decata sa i se On da respunsa the& consults si delibera despre trebi mal grele si
in acea di ; si fiinda-ca acesta privesee pre mai dificile. Saha, coprinst de o neinchi-
intrega senatula tierei, are sa-la convoce in- puita la,' comfa, nu sciii la alit cul indemnu,
data, si consultandu-se cu totil asupra acestel nemultiamita cu tributulti ce-1 respundeama
cause atata de grave si dificile, are sa-I spu- pan acumti, vre sa ni-lii storca indouitti. Da-
n& gra intardiare cugetuld tuturora. Du- d 'I vet! implinl cererea, pucinti 'ml pastt:
pa ce trimise solula la salasiula sell, cugeta ca-cl nu ea, Domnulti, ci vol si copfil vostri
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 219
vobis liberisque vestris pendendum sit. Quod silentium, vniuersum Senatum eel Maeror Sonatas
si id negamus, extemplo vim, bellum, direp- pit: tandem tanquam graui somno Valachiae.
tionem oppidorum , incendia, rapinas denun- expergefacti, fremunt. Seruitutem sibi a Tur-
tiat. In hac igitur inopia regui nostri, quod cis imperatoribus multiplicari. Iuoniam non
est vniuersum ciuilibus bellis exhaustum, quo- tam luculenter quam vere de tributo loqui.
modo ei illud dissoluere poterimus ? Proinde Mori se malle, quam tantum dedecus, summa
quid omnes animi habeatis, exponite. Ego qui- cum turpitudine coniunctum, pati. Proinde v-
dem illud animo prouideo, si tam amplum an xores , liberos , ac quicquid preciosioris su-
immensum tributum Selymo iam concesseritis; pellectilis habeant, in arcem Chocimensem,
minime eum fore contentum, sed singulis an- cuius munitioni fidant , se importaturos , an
nis maius exacturum, donec opes nostrae plane ibi omnia se collocaturos, pollicentur, segue
exhaurientur. Praestat igitur vitam pariter cum Iuoniae propriis sumptibus militaturos, hosti-
vxoribus paruisque natis amittere, quam tan- que ad Danubium, qua parte ad se delendos
tum dedecus pati. Nec fortuna mea adeo angor: veniat, vna cum illo occursuros, cum eoque ad
cum sciam illud vobis esse pendendum, non vltimam dimicationem congressuros. quae om-
mihi. Quare si hanc indecoram flagitiosamque nia se iureiurando facturos confirmant. Iuonia,
seruitutem non vultis pati, omnes absque vlla omnium constanti voluntate cognita, paucisque
cunctatione dicite. Ego certe diligenter pro- verbis collaudata, fidem ac iusiurandum om-
uidebo atque curabo , vt huic Ethnico cani, nes inter se dare iubet, vt simul secum iun-
non solum hoc nouum, tamque amplum tri- ctis armis , Turcas ad internecionem perse-
butum dem, sed ne vllum plane deinceps pen- quautur. se vero etiam atque etiam diligenter
dam, dummodo vos mihi non defueritis. Scio, curaturum, vt non solum influentes copias Tur-
collegae carissimi, quid ego vobis debeam, quid carum, a ceruicibus Valachiae reiiciat : sed
Reipubl. vestrae: pro quorum salute ac incolu- longe lateque eorum regno euastato, hone-
mitate vitam meam profundere paratus sum. stain pacem ac quietem vna cum eis sibi com-
Haec vbi dixit, tacitus moeror, ac insolitum paret. Accepto ab omnibus iuramento, legatum
ad sa-la plates* dad vets refuse, eld ne a -mI pune vietia. Acestea dise, o intristare ta-
amerintia cu putere si resbelii, cu foal si sa- cuta, si o adenca tacere coprinse intregil se-
bit, cu pradarea orasielord si averiloru no- natuld ; in fine, ca desceptati dinteunti gred
stre. In acesta nevoid si lipsa a tierel, care somuti, trasard cu totil dicendii, ca Turcil pre
e storsa de totil prin resbelele civile, emu 'I dice ce merge 'I cufunda tad in mai Brea
vomit pate respunde acestd tributti ? Spuneti, sierbitute ; ca Iuon a vorbitti adeverulti in pri-
care e cugetulu vostru, ce e de facutd ? In- virea tributului ; ca sunt mai bucurosi a ma-
catu pentru mine, n'am indoeld, ca data 'i rl, decatti a suferi asemine batjocura si ru-
vomit da si acestil tributd nemesuratil, Selimti sine. Asiadar, promitti a-si trimite si asiedia
Aid cu atata n'are sa remand multiamitd, ci femeile, copiii, si tail ce all mai pretiosti, la
la totd anuld tad mai multd are sa pretinda, flotilla. cetate in care se incredu ; ert, densil
pan ce ne va storce de totti de tots averea. volt sa merge;, la oste impreuna cu Iuon cli
Pentru aceea, e cu multd mai bine a ne per spesele lord proprie, sa intimpine inimiculti
de vietia si femeile si copilasil nostri, decatti la Dunare, pre undo vine asupra-le ca sa-I
sa suferimu asemine batjocura. Si nu sorta nimicesca, si ad sa se lupte pre vietia, sed
mea este aceea ce me pune la ingrijare, de morte. Si la tote acestea se legs prin jura-
Ora ce Hid ca, nu et am sa platescd, ci vol. mentu. Iuon vediendu seriosa vointia a to-
Asiadar, dad nu vreti acesta sierbitute rusi- turorti, si liiudandu-I in pucine cuvinte pen-
nosh' si fart de lege, spuneti fie -care fart intar- tru acesta, 'I pune pre tots sa jure intre si-
diare. Ce se tine de mine, void ingrigi. ca ace- ne unuld altuia, ca-si vord uni arwele cu to-
stir cane paganti, departe de a cageta multi tit impreuna, si volt persecute pre Turd pan
tributti ce pretiude, de ace inainte sa nu mai la cele din urma ; er eld, Iuon, se va adopera
capete dela mine chiard nimicd, numai vot sit din tote puterile, nu numai sa respinga din
nu me Orbit. Sciti, pre-iubiti colegl, care - tiers aceste osti turcesci, dar impreund cu
ml este datoria catra vol si tetra beet, pen- densii, sa devaste imperatia turcesca in lunga
tru a cdrorti mantuire si fericire sunt gata si in latti, si sa cascige in fine, o pace one-
www.dacoromanica.ro
220 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
ad se Selymt attire iubet: eui tale responsum dio militari inautorati : quique equo stipendia
luonis legato re-}audiente Senatu dat. Equidem pro merere soliti erant, ad Iuoniam conueniunt.
apontlet. Jveteri fide mea, quam datam Se- qui iuramento se iterum atque iterum obstrin-
lymo domino meo conseruare solitus sum, de gunt, se contra Selymum, tam crudelem domi-
dando tributo libenter parerem, ni voluntatem num, ad internecionem, supremamque dimicati-
meorum ab eo abhorrere scirem : qui quaeque onem, pugnaturos, omniaque potius, patriam, vi-
acerbissima ac durissima ferre malint, quam tam, vxores, carissima pignora liberos, amissu-
eam indecoram seruitutem, nulla ratione fe- ros, quam Palatinum suum deserturos. Tributnm
rendam. Quare, cum id a meis nullo pacto ex- autem se statim exacturos, in idque collatu-
torquere queam, Selymum me, ne in malam ros, vt Iuonia equitibus Polonicis, quorum tum
partem accipiat, vehementer precari: cuius maxima opinio virtutis esset, militari stipendio
amicitiam mihi ornamento et praesidio, non inautoratis, expedita opera eorum in bello con-
detrimento esse velim. ideoque me ea spe Pa- tra Selymum vtatur. Quo consilio Iuonia auide
latinatum Valachiae ab illo et petiisse, et ob arrepto, crediclit illos fideles erga se fore. Ita-
meam singularem fidem in ipsum, obtinuisse. Legatio InoniaelqUe
ad lienrionm re- .
legatum suum Cracouiam ad
Quae spes ne me fallat, etiam atque etiam oro. gem Poloniae. 'Henncum et vniuersum Senatum,
luonia 'eget= flisce dictis legatum, nulla mora
ex Valachis ex-
eum de statu rerum Valachicarum certiorem
codere lubet. Interposita, e finibus Valachiae ex- faciens, mittit, in quo periculo constitutae sint
cedere , eumque nullis muneribus, vti alios demonstrans, auxiliumque ab ipso petens. sibi
legatos solitus erat, ornatum, equites Valachi- enim cum Selymo acerrimum bellum fore. Re-
cos ad ripam Danubij deducere iubet. Quae ges Poloniae cum Palatinis Valachiae semper
res ipsi baud mediocrem suspicionem attulit, foedus religiosissime conseruasse, ac eos contra
Iuoniae animum esse a Selymo alienum. Iuonia, Turcicos imperatores defendisse, semperque
Iuonia exereltumiresponso data legato, ad compa- hos regum Poloniae clientes fuisse : ob eam-
"mPar" frandum exercitum continuo ani- que causam tanto temporis spatio regnum
mum adiecit vbi illico omnes pedites stipen- Poloniae saluum ac incolume stetisse. alioquin,
std, si linisce pentru tots. Dupit ce priimi ju- rt vreo indoidli solului, et inima lul Iuon s'a
rAmentuld toturord, poroncl st, vino solulti instrAinatd decatra Selling. Iuon, dupt ce espe-
imperatescd, ctruia, in facia senatului, acesta di astfeld pre sold, se apuca cu tote de a
respunsti '1 dete. Dupt vechia mea credintia dinsuld de a stringe este. Decl, a si strinstt in-
prin care sunt legatd catrA Selimu domnulti data multime de pedestri cu left, er caltretii
med, si care sunt deprinsti a o pazI, bucu- se adunart impregiuruld lul, si din nod se
rosd m'asiti supune in ceea ce se atinge de legal% prin jurtmentg, ca ad O. se lupte
rEspunderea tributulul, dad. n'asid scl tutu pre morte incontra tiranulul Selimu, si et mat
sunt at mel de determinatl , de a suferl bine 'si volt perde tote, patria, vietiti, femel
mat bine si cele mat marl rele , decatit si scumpii lord cop, decatg sit parAsesca pre
o sierbitute atatt de rustnesa. Dreptii-aceea, Domnuld lord. Er tributulti Id volt scate hula-
de oro ce nu potti sd-1 induplecg la acesta trt si-ld volt da lut Iuon, ca st adune edit-
tucru cu nici unti pretig, rogg multd pre Se-. retI polon1 cu left, cant pre atuucl se bacil-
Thud, st, nu -ml iea acesta in nume de red : li, de mare opiniune, si sit se folosesca cu
amicitia lul asid dorl sa-mI fit spre more si at in acesta resbeld incontra lul Selimu. Se
Wit, dr nu spre stricatiune; cu acestit spe- bucura Iuon de acesta consilid, si credea ca-1
rantia cerusem domnfa Moldaviei, si o et- volt remane fidell. Asiadar trimite sold la
scigai pentru deosebita mea credintit catra Cracovia la Enrico si la intregti senatult,in-
densulti. 'La rogu deci cu tottl de a dinsult, st cunoscintiandu-ld despre starea lucrurilord, a-
nu lid insielatti in acesta sperantit. Acestea retandu-1 in ce periclu se afla Moldavia, si
dim pofti pre sold, ca fart cea mat mica in- cerendu-1 ajutoriuld , pentruca mare resbeId
tardiare sit partsesca, tiera Moldaviel ; si fora are sa aibrt cu Selimg ; ca regil Poloniel totd-
sa -I presinte vreund dart, precumd aved da- deauna pastrara cu religiune legAturile fAcute
tint de a face cu alti soil, poronci unord ca- cu Domnil Moldaviel, aperandu-1 incontra im-
Bret moldoveni, ca st-16 petrect pan Is ma- peratilord turcesci, si totit-deauna Domnil Mol-
Mitt Make. Tote acestea de abia mat lam- daviei at fostu clientil regilord Poloniel, si
www.dacoromanica.ro
GOREC1I BELLVM IVONIAE 221
Valachia armis Turcicis occupata, statim re- tendos censent, vt ad ipsum in Valachiani veni*
gnum Poloniae in summo discrimine futurum. ant, qui eis paratum stipendium, quantum velint,
Nunc se regem maximopere orare, non vt a- dissoluturus sit, modo opera eorum contra Tur-
liquo conducticio milite se iuuet, sed vt Cami- cas, quos ipsi etiam oderint, vtatur. vim totam
enieciae, Leopoli, passimque in reliquis oppi- belli in eo equitatu sitam esse. Iuonia consilio
dis, per praeconem proclamare iubeat, quicun- suorum arrepto, subito vnum atque alterum in-
que in Valachiam ad accipiendum stipendium ternuntium ad illos ipsos equites (qui veli-
militare proficisci velit, Palatinum tantum ei tes optimo sure nominari possent, eo quod
stipendium numeraturum, quantum ipse pos- nusquam in loco certo consistunt , solum ab-
cat. plus enim apud se omnium incolumitatem, acta hostili praeda, huc illuc per loca hostium
quam impensas valere. Hisce Hen-{ Handel's Pala- auia, abdita, occulta, vastamque eorum regionem
ricus auditis, se Iuoniam nullo au- tino respondet uagantur) mittit, vt ad se quamprimum ye-
xilio posse iuuare respondet, nec cuiquam, niant : esse quod cum eis de rebus eorum loqui
vt ad promerendum stipendium in Valachiam velit. Quod si quas occultas insidias pertime-
proficiscatur, permissurum. idque ideo quod scant, eis aperte denuntiare iubet, Palatino
supra centum annos antiqua fcedera regibus graue bellum cum Selymo Turcarum impera-
Poloniae cum Turcicis imperatoribus sint. Iuo- tore imminere. quod cum gerendum suscepe-
nia tristi nuntio ab Henrico de denegatis au- rit, si stipendio militari inautorari velint, Pa-
xiliis perturbatus , fit a suis certior,, leuem latinum velle eis, non solum in vnam partem
armaturam equitum Polonicorum, qui ad Bory- anni, aut semestre, sed et singulis diebus tantum
sthenem et Ponti ostia , causa praedae ac- constituere quantum ipsi poscant. Quae cum
quirendae degunt, esse : gentem tot bellis in- ad aures Cosacorum (sic enim iiiVeUtes in vale.-
duratam, vt eis ad vincendum nihil ardui sit. velites a nostris vocantur) ab in-1 chiarunPtfiurf.leis.
iam eos domum nulla praeda consecuta regredi ternuntiis perlata fuissent , nihil de Henrico
velle. ad eos igitur subito internuntios mit- rege cogitantes , id iter suum in Valachiam
din mesa cause, Polonia remase intrega si fi cascigata vreo prada ; sa trimiti dee' la
neatinsa in curgere de atatil timpti ; ca, de densii si sa-I chiame sa vine, la sine in Mol-
altminterea, cadienda Moldavia in manile Tur- davia, dtcendu-le ca are sa le dea atata lefa
cilora, Polonia va sa fia in cell mai mare cats volt pofti, numal sa se pita folosi de
periclu ; dreptti-aceea, roga cu tau de a din- ajutoriula lore incontra Turcilora, pre caril
suit' pre regele, nu pentruca sa -lit ajute cu si densil de aseminea 'I -arena; ca tots pu-
vreuna numerfi de oste, ci numal sa dea or- terea resbelului razima in acea calarime. Placa
dint sa se fad publicatiuni in Camenitia, Leo- lui Iuon consiliulti, si pre data trimite la densil
poli, si alte opide, ca ver-tine ar voi sa vina soli, unula intealtulii, chiamandu-I sa, vina la
in Moldavia sa intre la oste, Domnulti atata densulti cata mat curenda, avenda sa le vorbosce,
left are sa le numere cats volt cere el in- despre trebile lord. (el sunt calarl armatl u-
sist, pentruca mat multi' tine la mantuirea tu- siora, nici odata nu stall la unit loci', ci luanda
turort, decatil la spesele ce ar pute sa face. cu sine prada ce fact, alerga in suss si in
Ascultanda acestea Enrico, respunse ea nu giosa pre locurl ascunse si neamblate si in
p6te sa ajute pre Ilion cu nimica, nici p6te tote partile tierei inimice.) asigurandu-I sit
sa permita cui-va sa merge in Moldavia la nu se Ulna de vro curse ascunsa, si spuin-
oste, si acesta, pentruca nu-la erta vechile du-le nre facia, ca, Domnulti e amerintiata
legaturl de pace ce at regil Poloniei cu im- de unit mare resbela cu Selima imperatulu
peratil turcesci de mat bine de o mita de ant Turcilorfi, care avenda sa-la p6rte, dad, vora
Multi' se intrista Iuon aflanda cuma regele si densil sa intre la oste cu Mt, Dom -
&rid 'I refuse ver-ce ajutoria. Inteaceea a- nuld are sa le dea catti vorti cere densil, si
fla dela al sal, cumca Cazacii, calarime arma- are se. li o respundia, nu pre semestre, ci, dad
ta usiorti, ce petrecti la gurile Nistrulul si ale volt, si pre fia-care di. Audinda acestea CA-
Marel-Negre, si traescd din prada, omens cre- zacil dela solii tut Iuon, far sa mal gandesca
scuti in resbele, incatd nimica nu-I impeded la regele Enrict, ca acesta mergere A lord
in invingerile lord, se intorcea a case far sa in Moldavia e contra vointiel sale, si p1ecA
www.dacoromanica.ro
222 TESAURU DE MONUMEMTE ISTORICE TOMU III
voluntati ipsius aduersari, ex illis ipsis patenti- chiam simul ad Palatinum omni metu deposito,
bus campis ad Palatinum in Valachiam proficis- profecti fuere. Postquam igitur velites fines
cuntur. qui de more, gloriae ac praedae tam Valachiae attigere, de his Iuonia edoctus, ex-
sibi quam hens suis acquirendae causa, in temple, qui eos honorifice nomine suo, ac li-
illos vastissimos campos, permissu suorum he- beraliter exciperent, commeatumque ac rerum
rorum excurrunt, vt aliquo numero Scytha- omnium copiam, quaeque ad victum necessaria
rum vel Turcarum comprehenso, quid in solo essent, liberaliter suppeditarent, mittit. Cum
eorum agatur, vel quae consilia hostium sint, Mania as volltesiad secundum lapidem a castris Iuo-
scire possint. Nam quamuis Turcae ac Scy- proficiscitur. i Dam velites cum ductoribus Va-
thae pacem cum regibus Poloniae seruare vi- lachicis abessent, de eis Iuonia certior factus,
dentur, eiusdemque volunt cupidi videri : ta- ipsemet cum pulcherrimo equitatu, adiunctis
men ingenti manu suorum coadunata, solum sibi aliquot ex Senatu, obuiam eis proficiscitur:
Podolicum ac Russicum effuse depopulari , vt se exhibito, animique sui in eos voluntate
magnaque damna inferre solent, ni subito veli- declarata, illos post obsequentiores haberet, ac
tes eis occurrant, ac nonnulla manu suorum ad quaeuis pericula adeunda alacriores. vbi
subnixi, numerosas eorum copias fugent. Erant in conspectum eorum venit, prae nimio gaudio,
Dactores exerci-}autem ij praecipui ductores veli- paucis verbis salutatos, singultus vi lacryma-
tus liosacorum. Jtum. Suierceuius habuit sub signis rum impediente, ne verbum quidem proloqui
ducentos equites, vir omnibus artibus, pari- potuit, sed secum ductoribus illorum acceptis,
ter militaribus, instructus, viribusque pollens. eos sese in castra comitari iubet: vt militari
Barsanus ducentos duxit. Braslauiensium quo- conuiuio exceptis, post cum eis de periculis
que giant ducenti. Hi sese omnes Suierceuij imminentibus suis, de belloque sibi Selymi in-
imperio commisere, nec sine ipsius voluntate gruente, liberius loqui possit, reliquis se se-
cum hoste congredi ausi. Coslouius quoque qui iussis. Vbi in castra ventum est, bombar-
ducentos duxit: Stusenius itidem: Iancius cen- darum maiorum artifices ingentem boatum e-
tum, Socolouius totidem. Qui omnes in Vala- dere iubet, sic vt coelum sonitu resonare, terra
indata din midi-locula acelora campuri deschi- viel, Iuon, indata ce fit insciintiata, trimise
se la Domnula Moldaviel. El au datina de a ca sit -i priimOsca in numele sea cu tots ono-
face escursiuni de a pururea, cu permisiunea rea si cuviintia, si sit le dea cu liberalitate
mal-marilora lora, in acele intinse campfl , provisiuni si de verl-ce are aye nevoid. Candy
spre a cascigh gloria si prada pentru sine si ajunsera in apropiate de doue mile dela ca-
conducetoril sel, si prindiendit cite unit nu- strele lui Iuon, acesta, insciintiatit, pled in-
merit de Tatarl si Turd, afla ce face inimi- tru intimpinarea lora, insocita de cea mai
cilia si ce planuri are ; ca -ci, de-si Turcil si frumosa calarime si de vro cats -va boiari de
Tataril pare a pazi pacea cu regil Poloniel, frunte, pentruca aretandu-le astfelia WA bu-
si se arata ca o doresca : cu tote acestea, a- navointia si plecarea inimeI sale, cu atatii sit
dese on adunaudu-se in mare numera, vine si-I face mai ascultatori si mai voiosi de a se
de pradeza pamentula podoliana si rusesca espune la veri-ce pericole. Indata ce ajunse
(rutena) si fact marl damne, dad nu le stair in facia lora, salutandu-I in pucine cuvinte,
in tale Cazacii, caril, ajutati de pugini al sel, de multi bucurfa 'la napadira lacrimele, incatit
fugarescit cetele lora cele numerose. CO mai nice unit cuventa nu putit sit mai graescii, ci
de frunte conducetorI al Cazacilora era: Svier- luanda cu sine pre conducotorft lora, 'I pofti
cevski, barbata putinte, si iscusita intru tote, sit -lit insocesca la tabard, pentruca, ospetan-
precuma si in artea militare, avea (Mite sute du-I mai MICAia militaresce, sit se pots intie-
calari. Barsanl inca era clouO sute. Braslaviani lege apol cu dash mat cu de a meruntula
erasi (Ike sute. Tot' acestia std sub comandula asupra periclelor apropiate si asupra resbelu-
lui Sviercevski. Coslovski conduces dime sute. lui cu Selima. Cei-lalti inca venia mai in
Stusenski totit atatia. Ianci o suta. Socolovski urma. Ajungenda in castre, din ordinea lui
asijderea o suta. Caril toti impreuna plecara Lion incepura sit dea, in semnit de bucurfa, din
in Moldavia la Domnula, inlaturanda verl-ce tunurile cele marl, en atata putere, incata re-
talk Ajungenda Cazacil la marginile Molda- suna ceriula si se cutremura pamentula. Dupit
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 223
strepere visa fuerit. Postquam satis concentui rum, quae in proximo erant, vt ibi stationem
datum fait, tot pedites e numero suorum, quot haberent, innuit. Deinde mittit eis sex gran-
equites velitum erant, egredi iubet, vt singu- dia vasa vini generosissimi, sexcentosque ta-
lorum equis acceptis, quod satis pabuli esset, leros, vt illud in memoriam nominis sui ex-
darent, eosque curarent. Hisce ita imperatis hauriant. Nam alioquin illi militi aqua solum
Kosacos non certe militari prandio, sed ma- in illis vastis solitudinibus perpetuus potus est.
gnifico ac copioso conuiuio excil Iuonia velites Ad haec parochos iisdem, ne quid omnino tam
pit. Ductores illorum suosque pro- tractat.
ipsis quam ipsorum iumentis de- r Inonia ad se se.
1
ceres, secum in tabernaculum, quod in patenti sit, addit. Appropinquante lute, ip-1 sacos omit.
campo erectum erat, ducit, eosque secum e- semet ad ductores velitum venit: quos, vt in
pulari , vbi et Senatus erat, cogit. Reliquos tabernaculum suum veniant vna cum comi-
Kosacos in alia tabernacula ductos simili ra- tatu suo, orat. esse quod ad eos de summa
tione tractare iubet. Postquam epulae re- rei referat, et quid eos facere velit, omnibus
motae fuere, iubet aliquot argenteas patinas exponat. Qui vbi alacres venere, talem orati-
nummis aureis onustas afferri, ac ex eis tantum onem ad eos lingua Polonica habuisse dicitur.
ductoribus Kosacorum, eorumque ministris ap- Si de vestra fide, virtute, constan-joratioluoniae ad
poni, quantum satis esset : dictitans, id eis tia, fortissimi equites, certo mihil Kcisaccs.
eo nomine se largiri, vt longinquit ate itineris non persuasissem, nunquam hoc difficili ac pe-
fatigati, in balneis lauent corporaque curent. riculoso tempore, vos procul e patria vestra
Eli parite pudore ac quadatn admiratione euocassem. Sed cum haec omnium constanti
defixi, se accepturos negant. Sed vi coacti, ac ore celebrata fuisset, vos hue euocaui, vt mihi
precibus non solum Iuoniae, sed et procerum operam vestram et industriam, in hoc bello
Valachicorum fracti, accepere, gratiisque actis gerendo contra Selymutn, infensissimum hos-
pro tanta in se munificentia Iuoniae, omnes tem, praebeatis. pro qua nauata si vobis cer-
assurgentes, in conspectu eius stetere. he tum stipendium militare constituere velim:
dextra eis ad laeuam partem castrorum suo- non mediocriter pertimesco ne meritis vestris
ce se veselira, de ajunse, Eton trimise la ca- stetera dinaintea Jul. lJr elti le arota cu drep-
zaci tote atali pedestri de ai sel pre cati era ta, partea stanga a castrelora sale ce era in
si Cazacii, pentruca luande tail fiasi-caruia, apropiare, pentruca se, se asiedie acolo. Dupe,
se, le dea nutretiu de ajunsu si se, -i ingrige- aceea le trimise, pre langa siese sute de ta-
sea. Dupe aceea, priimi pre Cazaci nu cu una led , siese butt marl', de cele mal alese
prandie mllitarie ei cu unit ospetie magnifice. Vial, pentruca se-le bea in memoria nume-
Pre capitani si cel mai de frunte al lore 'I lui see. Pentruca si de altmintrea Cazacii in
lua cu sine in cortula ce era ridicate in midi- pustietatile lore cele intinse nu as alta beu-
loculu campului, si-I puse la masa impreuna tura afara de ape,. Pre langa acestea, le dete
cu sine si cu boiaril. Pre cei-lalti Mad' 'I du- ingrigitorl carii se, porte grige de tote cele
sere, in alte corturi si lure, tratati tote asia de necesarie lora si =lora lord. In dioa urma-
bine. Dupe ce rnancarile furs ridicate de pre toria diminetia, merse ele insusl la capita -
mash, poronci se, aduca cate-va tipsil de ar- nil Cazacilore, si I poftl sa vine, in cortula
ginta incarcate cu aura, si se, le punk pre set, avendil se, se intielega cu densii despre tote,
masa dinaintea capitanilore cazaci si a ome- si se, le spunk ce are se, face fiasi-care. Dupe,
nilore lore, ca se, iea fiasi-care cu indestu- ce sosira voiosl, Iuon astfele le vorbi in limba
lare, dicendu ca pentru aceea le imparte a- polona. Dace nu eram depline convinse de
cesti banl, pentruca, fiindu ostenitl de Ulla credintia, virtutea, si costantia vostre,, vitejl
drum(' atate de lunge, se, pots merge la bath,' cavalerl, nicl ()data nu v'asie fi chiamate asia
a se scalde si se, -si restabilesca puterile tru- departe de patria vostre, in timpurl atatil de
pesci. tra Cazacil, minunandu-se de atata li- grele si periculose Dar de ore, ce tote, lu-
beralitate, le era rusine se, priimesca Dar mea era plink de laudele vostre, v'am chia-
in fine, costriusi si invinsi, atatti prin staruin- mate, ca se, -ml' dati ajutoriula vostru in pur-
tiele lui Iuon cat"' si ale boiarilora, priimira, tarea acestul resbela incontra lul Selime, dus-
manulul nostru neimpacata. Pentru care a-
si multiamindu-I pentru o munificentia atatti
de mare, se sculara in piciOre cu totii si jutoria, vrendit se, ve determine o anumit4
www.dacoromanica.ro
224 TESAURU t1 MONUMENTE ISTORICE TOMU III
minus dignum praemium detur. sed, quicunque mines ex commutatione rerum doleant, quos
successus nostri contra hunc teterrimum hos- pro scelere eorum vicisci velit, his secundiores
tem erunt, omnia vobis, milites, a me large interdum res et diuturniorem impunitatem con-
suppeditabuntur, commeatus, petunia, equis cedere. Sic Turcae si hactenus felici successu
pabulum, ac id genus alia ad eam rem per- vsi sunt, id ita volente ac permittente Deo
tinentia. Ego vos, pristinae virtutis memores, factum est, vt quanto altius ascenderunt, tanto
ita vos gesturos esse hoc in bello arbitror, grauius corruant. Plura loqui me vis lacry-
prout de vobis (minium opinio est, ac earn marum non patitur. Qui sit animus erga vos me-
in animo meo excitastis. Vobis autem summas us optime et perspicere et intelligere posse vi-
perpetuasque gratias et ago et habeo, quod deo. Quemcunque casum fortuna inuexerit,
ad me, hominem Christianum, ipsi etiam Chri- hunc vobiscum communem ducam. Haec prolo-
stiani veneritis. quorum voluntatis erga me, Suierceuins pro quuto Suierceuiuspauca pro omni-
I
omnibus Iuoniae
semper gratum ac memorem me fore polliceor. respondit.
, bus militari ac rudi sermone sic
Qui etsi pro magnitudine periculi niei pauci respondisse dicitur : Non stipendium tuum,
estis : tamen non minus mihi gratus est con- Iuonia, vt ad te veniremus, nos pellexit : quod
spectus vester, quam si duodecim millia mihi nos semper pro minimo duximus : sed potius
in auxilium aliunde missa fuissent. Quare, qua- virtus nostra singularis, vt contra hunc fce-
lecunque stipendium volueritis, id me vobis dissimura ac acerrimum Christianorum hostem
dissoluturum recipio. Nec vos vires Turcarum pro incolumitate tua dimicemus. Stipendium
ita animo pensare velim, quasi a nobis Vinci non curamus. quails tandem fortuna nostra
non possint. Fateor eos hactenus miro suc- futura est, exitus bell declarabit. satis a te
cessu vsos fuisse , qui a sordidissimo initio remunerati videbimur,, si hoste tuo intra fi-
orti, in tantam amplitudinem peruenere : sed nes regni hisce nostris dextris represso, ho-
quae ab eorum perfidia, non virtute, profecta, nestam pacem cum eo habueris. Tu vero quid
summo cum scelere coniuncta sit. Fateor item postea nobis praestare debebis, fortuna nostra
Deum immortalem consuesse, quo grauius ho- id te docebit. Nec vires Turcarum horremus:
WA, multu me temti sa nu fia nepotrivita lunge, pentruca in cele de apoi cu atatti sa
meritelorft vostre. Dar veri-care aru fi su- simtia mai durerosti schimbarea sortei si res-
cesele nostre incontra inimicului, vol, ostasi, bunarea dumnedieesca. Astfelti Turcil dacA
yeti priimi tote cu indestulare, provisiuni, bani, se bucurara pan' acumA de atAte sucese fe-
nutretiti pentru cal, si in fine, tote cele ne- ricite, acesta se Mit cu vointia si permisiu-
cesarie. N'am indoela ca, aducendu-ve aminte nea lui Dumnedieti, pentruca, cu catti s'ati
de vechia vostra virtute, ye veti purta in a- inaltiatil mai susu, cu Wad sa cadia mai grew.
cestii resbelti cu vitejia de care sunteti cu- Puterea lacremeloril nu me erta a ye gal mg
noscuti in lume, si care o desceptarati si in multe. Sunt incredintiatti ca cunoscett si in-
inima mea. Ve multiamescti din tote sufletulti, tielegeti, cu ce inima sunt dtra vol. Veri-
si de a pururea ve void remane recunosceto- ce internplare sa vina asupra nostra, Oita
riu ca, &lent crestini, nu intardiat 'MI de a a- mea cu a vostra va fi comune. Dupa ce dise
lerga in ajutoriulti meA, crestint'i ca si vol. acestea Iuon , Sviercevski astfelitt se spune
De-si sunteti pugini la numerti dupa maxi- a-I fi respunsti in numele tuturora, in limbs
mea periclulul, privirea vostra mi e mai pla- militaria si aspra : Nu lefa to hone, este a-
cuta decatil unit ajutoriti de doue-spre-diece ceea ce ne indemna sa venimii la tine: ace-
mil, ce asid fi priimittl de aiurea. Pentru a- sta tote-deauna puginti o bagaramii in serna;
ceea, cats lefa poftiti, atata me indatorezti a ci mai vertosu veniramA, indemnati de virtutea
ve respunde. Nici di nu ye inchipuiti ca Tur- nostra, ca BA ne luptamti pentru tine contra
cil arA fi asia de tart ca sa nu-i putemti in- acestui uritti si neimpacatil inimicti alit cre-
vinge. Este adeveru, cumil el din cea mai a- stinilorti. Nu lefa ne ingrigesce pre nol; ceea
pusi stare se ridicara la cea mai mare inal- ce ne va aduce noroculti, se va, vede la fini-
time, insa, nu prim virtute, ci prim perfidia si tulA resbelului, si vomti fi resplatiti nol de a-
farAdelege. Nu mai puginti e adeveratii, ca junsu, numal sA respingemu inimiculu dint%
adese on nemuritoriulti Dumnedieti lass pre marginile tierei cu aceste bragie ale nostre,
cei rei, mai fericiti, si nepedepsitl Mai inde- si to si caseigi o pace onorabile. Cupid ne
www.dacoromanica.ro
lapag.73 TESAL'RIT DE 310NITSIFIN7'E ISTORICE TOW III. N?1.
0
Eu
r.J
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 225
quorum successus quales tandem adhue erunt, quemque fortissimum regem bello lacessere
eos diuinae prouidentiae iam committendos cen- ac vincere. Hine nocturno diurnoque itinere
semus. nos in hostem intenti erimus, vt eum fatigati, vt tam sua quam equorum corpora
a iugulis tuorum auertere possimus. Oratione reficerent, nil de Iuoniae inopinato aduentu
Suierceuij Iuonia confirmatus, ductores Ko- suspicati, in loca herbida, quae supra flumen
sacorum secum prandere iubet, quibus epulum late patent, equos cffuse euagari patiuntur. In-
dat: alteram mensam Logafetus , Veremias terea speculatores ad Iuoniam Iuonia fit de ho-
magister equitum, cum reliquis Senatoribus prandentem veniunt: flumen Mol- I stibue terrier.
occupat. Haec acta suet vigesima die Martij. dauam maximam vim hostium tranasse, quibus
Caeterum Selymus audito responso Iuoniae, Turci simul cum Vngaris intermixti sint :
net eorum certum numerum sciri posse, sed
simul ira indignationeque accen-I Indignatio Sely-
sus, (quam legatus amarulentis I mi is Iuoniam. supra centum millia esse suspicari. nunc om-
verbis, eo quod nulla munera a Iuonia acce- nes equis in pascua laeta missis, se quieti
perat, auxit) sine mora Palatino Transalpinae dedisse. Quos si Iuonia cum parata suorum
Valachiae triginta millia Turcarum, duo Vu- manu aggrediatur, facile ad vnum deleri vin-
garorum mittit, vt coadunata suorum manu, cique posse. Haec tanta alacritate animi a
Iuoniam capiat, eoque ad se misso, ipse to- Iuonia audita fuere, vt Suierceuium cum suis
tam Moldauiam occupet, in eaque Petrum, fra- confestim praecurrere, datis ei sex millibus
trem suum, Palatinum constituat. Exereitus Palen- Valachorum, qui linguae Turcicae gnari, om-
Is mandato Selymi alacriter sus- ValTamuaesatmtirea nia certius cognoscerent, iusserit : ipsemet ve-
cepto, suisque ad arma conuoca- Iuoniam. ro cum suis, quoniam paulo onustiores armis
US, simul cum Turcis ac Vngaris flumen Mol- erant, subsequitur. Suierceuius omnes orat, vt
dauam tranat. Erant fere omnium centumduo si laeta ex hoste victoria potiri velint, quauto
millia fortissimorum virorum. Qui non solum silentio possint, ad hostium castra nullo cla-
Iuoniam e Valachia eiicere poterant, sed et more dissono aut tumultu edito perueniant.
vet resplati apol atuncl, norocula nostru to cu Turcil si Unguril si trece riula Seretulut.
va invetia. Nici puterea turcesca nu ne in- Era de toti vro suta doue mil de ostasi vi-
spaimenta. Veri-care all fosta sucesele lora de teji, cu caril nu numai pre Iuon pita sa -lit
pan acumii : acestea le lasamt in grija lul scotia, din Moldavia, dar era in stare sa bath
Dumnedieti; era not vomit purta grija inimi- si sä invinga si pre cela mai putinte rege. Os-
cului, si ne vomit lupta ca sa -lit alungama tenitl de drama, ca venisera di si nopte fad,
de pre capetele vOstre. Cuvintele lui Svier- repaosii, si neaducendu-si a minte de apropi-
cevski intari inima lui Iuon. Elu pofti la pran- area lul Iuon, lasara cail liberl la erba verde,
dig pre capitanil cazacl, 'I puse impregiurulii pre campia ce se intinde din sust de WI, pen-
mesei sale si-I ospeta; er logofetula cela mare, truca sa, resufle atata (Musa cats si cail lora.
si Ieremia hatmanulii, se asiediara la alts Intr'aceea, pre candy Iuon se afla prandienda,
masa impreuna, cu cei-lalti boiari. Acestea era art vina speculatoril si-I sputa, cuing unit
la doue-died si una martin. Intr'aceea, Selling, mare numert de inimici trecuse Ault Sere-
ascultanda respunsula lul Iuon , se aprinse tului, fiinda impreuna. si Turd si Unguri a-
de mania, si machnire, fiinda atitiata si mai mestecati; numeral lora nu se scie bine, dar
multa prin vorbele cele amare ale solulul, care se cla cu socotela a fi preste una suta, de mil;
era necajita forte ca nu priimise dela Iuon ca 16,saadu-si acuma cail liberl la pasiune, el
nici unit dard; si fara cea mai mica, intardiare se pusera cu totil la odichna; ca, in fine, Lion,
trimite Domnului muntenesca fret -dieci mil danda pre neasceptate asupra lora, usiora i-ar
de Turd si doue mil de Unguri, pentruca, a- pute invinge si ucide pre toti pan la unula. Cu
dunancla si pre al sel, sa merga sa prinda mare bucuria asculta acestea Non, si dete nu-
pre Ilion si sa i-la trimita. la Costantinopoli, mai de catii ordine lui Sviercevski, ca sa alerge
66. ocupe WA Moldavia si a asiedie inteensa innainte cu al sel, dandu-I si siese mil de Ro-
Domna pre frate-seg Petru. Priiminda cu bu- mani, cunoscetori de limba turcesca, ca sh a-
curia mandatulti lui Selimit, si stringendti sub fle tote mai cu de ameruntula; era densula
arme pre al sei, Muntenult pled impreuna cu al sei, caril era armati mai grail, venia
29
www.dacoromanica.ro
226 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
Hisce ita inter se compositis, in speculatores horis stationes vigiliasque taciti agunt, ne vs-
Moldauorum, qui supra castra suorum stati- quam hostis commoueatur, aut quicquam in-
ones, ne quis impetus in quietos fieret, age- cipiat. Quae vbi celeriter ad Iuoniam perlata
bant, incidit. Erant vero hi quadringenti: qui fuissent, statim ipsemet adest, Suierceuium-
omnes a Kosacis circumuenti capiuntur. Quos que suos disponere, ac quamprimum cum hoste
eapiunturspecu.primo benigne, demum minaciter confligere iubet. Ipse vero, quoniam multitu-
latores. alloquuntur, quid consilij hostes dine abundabat, sua acie in longitudinem ex-
habeant, vbi sint, quid agant: si indigna no- Stratagema Ino- (tensa, tribus ex partibus hostium
lint pati, vt exponant, cogunt. Ills supplici- niae. castra, omni praesidio nudata, ag-
ter et ingenue, praesentis periculi meta per- greditur. Suierceuius parte ab altera cum suis
territi, fatentur, Valachos Transalpinos pari- citatissime ad hostem, antequam Iuonia acces-
ter cum Turcis, quibus intermixti Vngari sint, sisset, peruenit : ibique sublato clamore, castra
non tam longinquitate ac difficultate itineris hostium inuadit. Hostes, ignoto et horribili
fatigatos, quieti se dedisse, ac corpora cu- sonitu repente exciti, neque fugere, neque arma
rare, quam vt Iuoniam vegetiores inopinatum capere, neque omnino facere aut prouidere
aggrediantur. Quos si iam securos ac omni quidquam poterant. Ita cunctos strepitu, cla-
cura dissolutos inuadat, eum facile compotem more, et nullo subueniente, Kosacis instanti-
victoriae futurum. Valachorum Transalpinorum bus, tumultu, terrore, formidine, quasi vecordia
non esse amplius septuaginta millia, Turcarum ceperat. Ecce tibi in tanta strage hostium su-
Iuonia de statu 1 triginta, Vngarorum tria. Hisce Prima caedes ho- pito Iuonia cum suis adest: qui
hostium cogno.
sett. I Kosaci cognitis, subito ad Ioannem etium. et ipse stratos ac perturbatos e-
nuntios mittunt, in quo statu res hostium sint, gregie caedit. Fugae nusquam locus est. Nam
eum certiorem faciunt : vt cum suis mature Moldaui procul equos a se in pascua abege-
(in mane enim victoriam esse) approperet. Ipsi rant, net quomodo fugerent habebant. omnes
vero non procul ab hostium castris, duabus nudi inermesque hosti, ad primos successus
mai in urmt. Sviercevski invita pre toti, ca, scepta. Era densil asiediandu-se in deptrtare
dad vorti st se bucure de invingere, st in- numai de doue ore de castrele inimice, ye-
nainteze spre inimicti in tots tacerea, fart ghia, in Were, ca st nu simtia inimiculti si st
strigate si fart tumultti. Intielegendu-se ast- se sae cumva asuprt-le. Iuon, insciintiatti, si
felt, eta dat preste veghia Muntenilord ce se veni indatt, si invita pre Sviercevski ca st
asiediase din sust de castrele loru, ca sA-1 puit, in ordine pre al RI, si st incept numai
pazesca O. nu fit atacati cumva si turburati dealt bataia. Era elf, Iuon, avendt oste mai
in odichna lora. Veghia era in numert de multt, o instil in distantie mai marl, si de
patru sute ; Cazacil 'I incungiura indatt si-I trei parti ataci castrele inimice, lipsite de ve-
prindti pre toti. 'I intrebt mai antaiti cu bi- ghit si de ver-ce aparare. De altt, parte, Svi-
nele, apol cu amerinti'ari, care e planulti ini- ercevski, innaintandu cu past repedi, se apro-
micilorti, unde se aft, ce fact; si-i costringt pia de inimict innainte de sosirea lui Ilion,
st sprint tat, dad nu vord st patiesct, mai si dete na'valt in castre cu mare sgomotti. I-
reit Era ei, coprinsi de flick marturisirt cu nimiculti, desceptatt fart de veste prin stri-
umilintit si sinceritate, ca Romanii munteni, gatele cele necunoscute si infiorttorie, astfe-
impreunt cu Turcii si Unguril ce se aft cu lit se inspaimenta, incatt nici putea sit 1'110,
densil, osteniti de drumult celfi lungti si gra', nici sa apuce armele, nici sea ce e de facutti:
se pusert la odichna, pentruca atatt mai cu toti 'sl pierdusert mintile de frica si groza ce U-
aria, sa lovesct pre Iuon fart de veste ; ea gh intr'insii sgomotulti si strigatele Ctzacilorti
crediendu-se el acumti sigurl si fart de nici ce intrasert in castre si-i taia. Intr'aceea, eta
o grija, Iuon usiort i-ar pute invinge; Mun sosesce si Iuon cu al set, si maceltria infrico-
tenil nu sunt mai multi de siepte-dieci mil, siatt pre inimicii ametiti si turburati. Nu era
Turcil trel-dieci, Unguril trei. Ailandt. Caza- chipt de sctpare. Pentruct Muntenil 'si ltsa-
cil acestea, trimitu indatt la Ion si-lt incu- send call la pasiune in deptrtare, si nu pu-
noscintieza in ce stare se aft inimiculu, ca tea O. fuga, nici le remtne aalta, de catt, des-
BA vint fart intArdiare, ea invingerea 'it a- poiati si desarmati cumt era, a se da, spre junghi-
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 227
victoriae exultanti, iugulum praebent. Fit to- Valachiae Transalpinae inducit. JJ Iamb. Palatini
tis castris planctus gemitusque. Ex tanto nu- castella oppidaque et natura etl ditionem vaatat.
mero hostium nemo, praeter Pa- J Fuga Palatini viris parum munita, adgreditur: quosque ob-
latinum Transalpinae Valachiae, cum ftrrtre Pe- uios nulla fceminei sexus ratione habita, necare,
vna cum Petro fratre, quern in Valachiam fre- puberes interficere, villas et vicos pariter cum
tus tantis copiis dellucebat, fugit. Hi igitur, oppidis igne succendere imperat. Triste ac
conscensis equis, qui in tanto periculo vix eis miserum ibi spectaculum fuit, cum illam par-
oblati erant, pernicibus, per lacum qui ex Da- tern Valachiae Transalpinae omnes fumantem
nubio oritur, tranant, peruenereque ad arcem ac flamma relucentem aspiciebant. Traheban-
Brailouiensem ad praefectum Selymi : reliqui tur senes ad caedem, rapiebantur parui pueri
omnes ad vuum caesi, alitibusque obiecti. Turn ad necem, matronae pariter cum virginibus
spectaculum fuit horribile, in campis patenti- stuprabantur: quaeque crudelissima et acer-
bus omnes yid afflicti : ac multi vulneribus bissima perpetrabantur. Iuonia vniuersos Iau-
acceptis, neque fugere posse, neque quietem dat, atque agit gratias : hortatur ad caetera
pati, niti modo, et statim concidere. Postremo, quae leuia sunt, parent animum pro victoria
omnia qua visus erat, constrata telis, armis, gerant. satis iam pugnatum: reliquos labores
cadaueribus : et humus infecta sanguine. In pro praeda fore. Hac tali populatione victor
castris multum opulentiae repel Caatra capinn- exercitus ad Transyluaniam, sine Sedmigro-
turn fait: quae Iuoniae omnis ces- tar. densem regionem, peruenit: visaque Brasoui-
sit. quam ille militibus, in primis vero Ko- ensi arce, iter ad inferiorem Danubij ripam
sacis dat, qua plurimum ditati fuere. Iuonia deflexit. Ibi cognoscit Palatinum Transalpi-
in iisdem castris quatriduum moratus, vt suo- naeValachiae vna cum Petro fratre esse in arce:
rum corpora caede hostium defatigata, viri- itaque protinus aduersum illud oppidum suos
busque exhausta reficeret, cadauer Palatini ac ducit. Est ciuitas Brasouiensis (sic) supra Da -'
fratris Petri summa cura requirit. Quo haud nubium sita : quae arcem percommodam habet,
reperto, recta exercitum in regionem Palatini et natura loci et firmo praesidio bene muni-
are in manile invingetorulul. Resunh castrele de Jul muntenescd si alit frate-sed Petru, care
plansete si gemete. Din atata numerd de Oste negasindua, intra cu tote ostea in Tiera-Ro-
numal Domnuld muntenescd putd sa scape, manesca, atacandir cetatile si orasiele, care nici
impreuna cu frate-sed Petru, pre care Id adu- dela natura nici de vreo Oste nu era, operate,
cea, cu tote increderea sa -lit asiedie in clom- taiandti si ucidiendii in tad drumulit pre tot! fara
nia Moldaviel cu ajutoriuld acelel numerose alegere de sexti si etate, si (land(' foal satelord
osti. El, gasindit de abia doui cal iutl, inca- ca si orasielord. Era, tristit si de plansti a
lecara amendoui, si trecendti laculd ce curge privi acea parte a tierel acoperita ton, de fumti
din Dunare, ajunsera in fuga la cetatea Bra- si flacari. Se omoria betranii si copiii, se
ila la Pasia de acolo. Cei-lalti, Romani, Turd rusinh matronele si verginele, si se comiteh
si Ungurl, furl ucisi tots pan la unulit si a- crudimi de tote genulit. Iuon 'I laud& pre tot!,
runcat! corbilorit. Era unit spectaclu infrico- he multiamih, si-I iuvith ca tad cu asemine
siatit: pre tots intinderea campului cadavre barbatia sa se pOrte si de aci innainte ; ca de
de omen! moat; multi, tragendu de morte, a- o cam data destuld se luptara, acumit potit sa
coperitl de rane, nici puteh sa fuga, nici sa pradeze pre sema lord. Toth'. astfelid prada,ndil
stea pre unit locd, de &la cerch sa se ridi- ajunse ostea invingetoria pan la marginile Tran-
ce, si cadea drag la pameutd. In fine, ori silvaniel in apropiarea Brasiovulul. De ad se
incatrad privial, -totulit era, acoperitii de arme intorse in giosd spre Dunare, si intielegendd ca
si cadavre, si parnentulti adapatd err singe. Domnuld muntenescti impreuna cu frate-sed Pe-
Multi avutia se gasi in castre, care tout ca- tra se afth in cetatea Brailel, si pled indata
did in manile Jul Iuon, er eld o imparti sol- cu ostea asupra cetatii. Braila este langti, Du-
datilord si cu deosebire Cazacilorti mil se nare, cu o fortaretia tare si prin positiunea
inavutira forte. Remaindir Iuon patru dfle in loculul si prin zidurile sale si ostea aperatto-
castre pentruca ostasii sa-si restaure puterile ria ce se aflh intr'insa. Iuon se asiediase cu
ostenite si storse prin maceluld inimicilord, ostea nu departe de orasid si fortaretia, la
cerc4 cu de a nAruntultt cadavruld Doinnu- unit loci" bine potrivitd, incatti tunurile cetal
www.dacoromanica.ro
228 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
til nu-la superh nicl de cuma. De ad trimi- apoi ce vomi cu totil. Acesta respunsa im-
se Pasil din cetate o scrisoria prin doui Mun- pla de mania, pre Iuon ; deci leg& indata
tent ce-I aveh prinsi, rugandu-la sa-I dea nu- pre toff patru solil, he thia urechile, narile si
mai decatu in maul pre Domnula muntenesca buzele, si porunci apoi sa-I bath cu cuie de
impreuna cu frate-sed Petru, carii, fare a le fern pre o barna innalth, cu piciorele in suss
fi fa' cuta vreunt rea, se ridicara cu resbela si cu capula la pamentii ; astfelia 'I luara
asupra-I, si dupa, acesta nenorocita incercare, soldatil si-I aruncara la portile Brailei. Prin
fugira la densuld ; altmintrea, nu se va de- acesta spectaclu infricosiata, Iuon vol sa arete
parth dela cetate, pan ce nu o va supune lul Pasia, ca tots asemine sort& 'la ascepta
si va pune mina pre tots. Pasia 'I trimise si pre densula impreuna cu fugaril. Dupa a-
r6spunsa prin patru Turd, din carii doul era cesta trista esemplu, dete numal decatd or-
din orasit, doul din fortaretia, trimitiendu-I dine, ca pedestril sa se suia pre zidurile ce-
tots deodata si diece ghiulele marl de tunuri, si tatil, pre scarf anume gatite pentru acesta. Nu
alte diece mai midi, impreuna si cloud sageti, treed multi, si planula se indeplini, pentruca
&duff': Aflu ca esci unula din supusii im- pedestril lul Iuon cu atata energia si repediune
peratului, pentru aceea tiny socotela de tine. se apucara de lucru, incatt,pana a nu observa
Nu negd : aceia pre carii 'I ceri se afla la mi- inca orasianii spre a se puth opune, el era pre
ne; dar de ors ce am intielesil, cats multi- zida, care sfermandu-lii, tots ostea irrupse in
me de 6ste imperatesca al prepedita, care, orasiti. Infricosiata rnacela se fact asupra
supusii mandatelord imperatescI , ducea. in Turcilora, nimerui nu se dh drtare, curgeh
Moldavia pre Petru, fratele Domnulul munte- perea in Dunare shngele din cadavrele celora
nescii, te insciintieza, ca, de nu te vel ridich omoriti, copfil se rapia din sinula maicelora,
de ad indata, cu ast-fela de bucate am sä te os- si intre vaiete -se omoria. Patru dile tind ma-
peteza pre tine si ostea ta, incata sa aveti celula, se taut), omenil prin locurl ascunse,
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 229
mini parsum: vbi ex caesorum cadaueribus hostium territus, confestim Suierceuium cum
sanguis instar riui in Danubium profiuxit : Kosacis, additis ei octo millibus equitum Va-
parui pueri ab vberibus matrum abrepti, va- lachicorum, contra illos mittit. Ad quos vbi
gientes occisi. Quatriduum ibi in caedibus per- is praepropere aduolasset, nullo illis spatio ad
seueratum est : in locis abditis ac occultis la- recolligendas vires dato, cum eis alacriter prae-
titantes homines quaesiti, ex latebrisque ad lium init. Omnes occisi ac perem- victoria Suter.
cent].
caedem tracti: tota vrbs direpta, ac per iram pti, praeter mule equites, quos
incensa, nullo hominum, ac ne carum quidem fuga subtraxit. Quibus Suierceuius insecutis,
inter incendia ruinasque relicto Plurimum multos pallat et caedit. Qui caedi supererant,
ibi auri, argenti, pecuniae signatae, vnionum, fuga ad areal Teinensem, quae ditionis Tur-
margaritarum, repertum est : quae omnia prae- carum erat, delati sunt. Erant in proximo,
dae militum cessere. Erat ea ciuitas in illis non procul ab illa ipsa arce, Tur-I Anise coplae
Tureaturo.
locis omnium opulentissima, eo quod post oc- carum copiae, quibus agmina Scy-
cupatam a Turcis Graeciam, multum diuque tharum intermixta erant. Subito Suierceuius
in pace vixit: qua parta, nullo motu belli con- ad Iuoniam cum laeto victoriae nuntio mittit,
quassata, supremam tum cladem adiit. Nam eertissimam ex hoste victoriam pollicens, mo-
a victore hoste ne vna quidem do- l'unditue deletur
vrbs.
do omissa oppugnatione arcis Brailouiensis,
mus integra relicta fuit : omnia cum omnibus copiis absque more Titania ad Suter-
euersa ac solo adaequata fuere, praeter arcem, adsit. Dle, tam laeto nuntio ac -' ceuium venit.
quae omni praesidio vrbis nudata, sola relicta cepto, arce Brailouiensi neglecta, cuius expu-
fuit. Ad quam capiendam Iuonia suos admo- gnationem et sibi difficilem, et periculosam
uere voluit, ni a praesidio, quo arx valide fir- esse sciebat, ad Suierceuium celeriter venit.
mata fuit, clades poenitenda subeunda foret. Quocum consiliis communicatis, simul illas
Interea Iuoniae in direptione vrbis occupato, ipsas copias aggressi delent, et ad interneci-
speculatores adsunt, qui ipsum certiorem fa- onem dant. Hinc ad oppidum Teimense exer-
ciunt, quindecim millia Turcarum magnis iti- citus admotus. Quo facile, sine vlio oppu-
neribus in subsidium arci Brailouiensi venire. gnationis labore et expugnato et Oppidum
i a too-
Quibus ille cognitis, ac nihil tanta multitudine capto, omnes oppidanos, pariter ma 'it'
si din ascundidtoriele lora se scotea si se mite indata asupra lora pre Sviercevski cu
ornoria, se prada tote orasiula si i se dete Candi si cu opta mit calareti roman!. Svi-
foci, necuma fiintia de omit dar nici unit cane ercevski alerga indata innainte-le, si intilnin-
macara nu scapa vii in midi-locula flacari- du-I, 'I si lovi de o data far sit le lase una
lora si alit ruineloru. )Multi aura se gasi aci momenta de reculegere. Tot1 furs mist, afara
si arginta, si bani batutl, nestimate si mar- de o miie calareti cant scapara cu fuga, si pre ca-
garitarie, care tote ca'diura, pradti soldatilorit. re! Sviercevski luandu-1 la gone parte 'I risipi
Orasiula Braila era edit mat avuta in acele parte 'I ucise. Oat! scapara de mOrte, fugira,
part!, ca-cl, dupa, ce Turcil ocupara Grecia, la cetatea Tighinet care era a Turcilori. Nu de
remasese in pace timpit indelungatti, far sa parte de asta cetate se afia unit corpa de 6-
fi fosta atinsa de vro nenorocire de resbeli, ste turasca, cu care se impreunasera, si cetele
pane acumti ce fit nimicita de tail, pentruca Tatarilora. Sviercevski iusciintianda pre Iuon
nici macar o singura case nu lass inving6to- despre invingerea castigate , i-anunciA ca, o
rula intrega, toti si tote furl resturnate si alts sigura invingere 'la ascepta, numat sa
asemenate pamentului, afara numat de cetate, lase asediuli Brailel, si sa alerge acolo Ara
care remase lipsita de tote apararea orasiu- intardiare cu tote ostile sale. Iuon, priiminda
Jul.Iuon avea de cugeta sa, iea si cetatea dad, o scire atatu de imbucuratoria, bine sciinda
nu se temea ca va suferi pre-marl perderi din cats era de grea si periculosa luarea Brailel,
partea celora dinlaintru calif era destulit de o parasesce si alerga la Sviercevski. Cu care
tart. Intr'aceea, ffinda Iuon ocupata cu pra- intielegendu-se, se rep edit cu puterl unite a-
darea Brailel, priimesce scire Ca cincl-spre- supra acelora ostt inimice si le sfarma de tail.
diece mil Turcl venia cu past iutl intru ap6- De ad pled, cu &tea la Tighina. Acosta o
rarea cetatii. Insciintiatti de acesta, fare a bate si iea fait vreo ostenela ; ucide pre tot!
se inspaimente de multimea inimicilorti tri- orasianil cu muerl cu tota, nelasanda nici
www.dacoromanica.ro
230 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE TOMU III
cum foeminis, crudeliter, ne vno quidem ex cisci, qui in proximo Iuoniam cum exercitu
tanta multitudine relicto, necat. Hosce Iuoniae adesse ignorantes, dispalati hue iliac, reperto
successus Suierceuius cum suis Kosacis ad- vado tranabant. Quos procul Kosaci conspicati,
iuuabat. Nam primus semper cam Turcis hasta- orant Iuoniam vt ipsis potestatem illos inua-
tis praelium inibat: in prima fronte equites cum dendi pallandique det. Ad quos sic Iuoniam
tormentis manuariis locabat: quorum horrendo verba fecisse, vt autor est Bartholomaeus Pa-
sonitu, crebrisque ictibus globorum, Semper Iuoniae °ratio ad Iprocius, intelleximus.Vestra incre-
Turcarum aciem non mediocriter turbabat. A Kosacos. dibilis, Poloni fortissimi, virtus fa-
dextro cornu eis sagittarios opponebat : qui cit, hicque ardor pugnandi, ij vestri successus,
graudine sagittarum immissa Turcicas acies vt vobis nolim quicquam a me denegatum
vulnerabant. A laeua parte erant locati, qui esse. Ite Deo comite, proficiscimini felices
erectis breutoribus lanceis, in omnem occasi- hostinmque exercitus, vt vsu edocti estis, cte-
onem intenti, Turcas eis confodiebant. Quos dite. Tibi autem, Suierceui, hic totus exerci-
Stratagema sui. t Suierceuius ab his conturbatos, tus curae sit: quos ita contra hostem instrues,
erceuij, caedi Valachorum obiiciebat. In- prout occasio rerum gerendarum postulabit.
terea sexceati Kosaci oppidum Bialogroden- Haec vbi dixit , Suierceuio tria millia Vala,
se versus, quod est ditionis Turcarum, ci- suiereeuiu9 Ichorum, vt eorum opera contra
0.
tato agmine proficiscuntur : quo direpto ac suc- nine respondet.
hostem vtatur, addit. Quibus ille
censo, dimidiata pars ipsius foedo incendio acceptis, ei gratias agit, quod de se tantam
conflagrauit. Plurimum ibi praedae non igno- opinionem habeat : quam ne fallat, se etiam
bilis repertum fuit : qua multi obiecta, mul- atque etiam diligenter curaturum. Acceptos
Iuonia exercitum rum ea ditatus fuit. Iuotiia vero
quiete reficit.
igitur Valachos cum Kosacis non miscet, sed
caede Turcarum fatigatus, laeta ab agmine suorum remotos, ex eis nouam a-
quiete, non procul ab arce Teinicensi, quam ciem quandam post terga Kosacorum instruit.
nudam in patentibus campis reliquerat, per Suos vero illos ducentos mille Kosacos, in tria
octiduum suos reficiebat. Vbi iterum repente agmina disponit. Quadringentos in prima fron-
fit certior, Turcarum simul cum Scythis ali- te scutis rotundis tectos locat, ac hastatis
quot agmina, ab oppido Bialogrodensi profi- Turcis obiicit. Ipsemet sibi dextrum cornu cum
unulfi viti din atata multime. In aceste isbandi zacil observandu-i din departare, rugara pre
Iuon fu ajutatti de Sviercevski si Cazacii sei. Iuon sa le dea void de a-I risipl. Carora Iuon
Dealtmintrea Iuon de a pururea era in frunte ast-felia le respunse, dupa cumti ne incredin-
in tote luptele cu Tura Elu asiedia in frun- tieza Vartolomeu Paprocki. Virtutea \rostra
te calaretii cu tunurile, aid carorti sunetu cea neasemenata, vitejl soldatl, asta a vostra
infricosiatfi, si desele loviturl ale glontielorti,ardore de lupta, si tote sucesele vostre, me
turbura multi sirurile Turcilora. La aripa drep- facil sa nu ye potu denega nimicfi. Mergetl
ta puma pre sagetari, caril prin grindina fericiti cu scirea lul Dumnediefi, si taiati pre
sagetilorti vulnera pre Turd. La aripa stanga dusmani dup. datina \rostra. Tie , Svier-
era asiediati lanciarii, caril era gata la tots cevski, incredintiezti acesta oste, pre care o
ocasiunea a turbura si a tb, a pre inimici, pre vel conduce asupra inimiculul asia precumti
caril, in fine, Sviercevski 'I omoria cu Roma- vet gasi a fi mai cu tale dupe, impregiurari.
nil, Inteaceea, o ceta de siese sute de Cazaci Dicendti acestea, dete lui Sviercevski si trel mil
se repedi asupra Cetatii-Albe , care prd- de Romani, cu aiu carorti ajutoriti 0, se serve-
dandu-o si dandu-1 foal, mai bine de jume- sea incontra inimicului. Pre caril priimindu-I
tate o prefacura in cenusid. Multd prada ga- Sviercevski, 'I multiami de buna opiniune ce
sh% si ad, si nu puginti se inavutira solda- are despre densulti, si ca -si va da tota silin-
tit. Iuon cu al sei, ostenitl de macelulti Tur- tia sa nu remand insielatil intru acesta. Pre
cilorfi, se pusera de odichnira optil dile, nu Romani nu-I amesteca cu Cazacii, ci-I asiedia
departe de cetatea Tighinei ; unde priimi é- in deosebita ordine la spatele Cazacilorti. Er
rag scire despre cateva cete de Turd si Ta- pre cei una mile (160 sute Cazaci al sei 'I
tart, caril, in nesciintia ca Iuon cu ostea sa impartI in trel cete. Patru sute, acoperiti
se alb, in apropiare, alerga, in susil si in cu scuturi rotunde, 'I asiedia in prima linid
giosa, si gasindfi una vadti, 'la tr( aura. Er Ca- asupra Turciloril armati cu sulitie, Mnsulti
www.dacoromanica.ro
GORECII BELLVM IVONIAE 231
sagittariis quadringentis sumit. In laeuo toti- ria stetit. Iuonia ex longinquo tam inclytae
dem cum lanceis missilibus locat. Turci eo- victoriae spectator fuit. Hostium castra cum
rum paucitatem conspicati, eamque prae se con- impedimentis et capta et direpta fuere. plu-
temnentes, praelio sese expediunt. Qua visa rimum ibi praedae inuentum : quae viritim mi-
re Suierceuius equites, quos in prima acie liti distributa. Capti erant hostium ducenti:
collocauerat, tormenta in eos displodere iubet. qui omnes ad Iuoniam tanquam pecudes ad-.
Quibus turbatis nimbo sagittarum, in eorum ducti fuere. Quos is inter pedites sclopetarios
agema suis immissis ex laeuo la- (commnaturpugna pellere iubet: qui omnes ad vnum, falcibus
tere, eos hastis vrgere iubet. Sic illi ancipiti maioribus, quibus foenum secari solet, in frusta
praelio distenti, (nam in vnicum tantum ag- conciduntur. Dux illius victi exercitus, in po-
men coadunati erant) egregie a Kosacis cae- testatem Polonorum venit: homo I Opulentla
duntur: quibus, qua vi possunt, Turcae simul tantae opulentiae, vt sexies se li-) duels
conglobati resistant. Ab initio fere horam an- brari atque redimere, modo ne Palatino vi-
ceps praelium stetit: donec Valachi, post ve- uus traderetur, voluerit, bis auro in altera sta-
lites a Suierceuio dispositi, intenti in pugnam, tera posito, ter argento, semel margaritis.
vegetes animo ac corporibus, haud secus quam Fuit egregiae ac procerae staturae, ad prome-
diu retentae ferae concitati, cum ingenti cla- rendamque gratiam habilis. Sed spud Polonos
more ad velites aduolant: qui maxima vi in plus fides quam Iuoniae dederant, valuit. Nam
agema Turcarum turbatum incur-(victoria velitum. ante ex tot spoliis Turcarum, auro et argento
runt, eosque omnibus ex partibus, quibus pe- satiati, omnes pollicitationes eius flocci pen-
dites intermixti erant, aggrediuntur. Pedites dentes, eum viuum in potestatem Iuoniae tra-
nunc equis crura succidunt, nunc ilia suffo- dunt. Quocum ille per aliquot dies colloqui-
diunt : qui in fugam dissipati, omnes ferme um de rebus Turcicis habuit: postinc eum
terga vertunt, a velitibusque caeduntur. Ex peditibus membratim dissecandum obiicit. Hine
quibus solum tres desiderati, ex Valachicis ad Vssam oppidum suum copias mouit: vbi
centum. sic Polonis paruo turn insignis victo- tot praeliis fracti exercitus vires refocillauit.
se puse la aripa drepta cu patru sute sage- cinti costa acesta insemnata si stralucita in-
tad. De a stanga sta, alti patru sute lan- vingere, carea Iuon o privia din departare
ciarl. Turcil vediendu-I pucini si despretiuin- cu multb. bucuria. Castrele inimice si apa-
du-I, se gatir/ de bataiA. V6diendti acesta ratele belice furl ocupate si pradate. Multa
Sviercevski, poroncesce calaretilorti asiediati prada, gasira, care se imparti intre soldati,
in frunte, sa, dea din tunuri asupra Turcilora, priimindil fia-care de o potriva. Done sute Turd
pre cant turburandu-I apol cu ploia sagetilorl furl prinsi, carat tat furl adusi, menati ca vi-
din aripa drepta, in fine se repedi asupra-le tele, innaintea lul Iuon. Iuon poronci s /. -I dea
aripa stanga cu lancile. Ast-felifi Turcii, dis- pre manile