1 Cuprins Din partea autorului....................... 1 1.

Putina teorie si cerintele de bazá pentru un invertor

de sudura ........2 2. Tipuri de convertoare de înaltá Irecventá, cele mai Irecvent utilizate pentru
construirea de invertoare de sudura. ............................5 3. Cross Bridge, sau convertorul cu un
singur tact si iesire directa ...................11 4. HalI-bridge invertor push-pull cu PWM, rezonant, cu
drosel de imprastiere.16 5. Full-bridge invertor push-pull cu PWM, drosel de împrástiere,
rezonant.......27 6. Alegerea tranzistorilor de putere ....................................................................39 7.
Idei de proiectare si variante de lucru in punctele cele mai importante..........41 8 Protectii utile si
circuite de¨pornire la cald¨,¨antilipire¨si .aprindere usoara¨45 9. Parametrii miezurilor de
Ierita.........................................................................50 10. Exemple de circuite imprimate si
amplasare componente ............................51
BibliograIie...........................................................................................................55 in partea autorului.
Aceasta carte este o extensie logicá si o completare la prima mea carte - " Invertor sudura- e simplu"
Acolo veti gási ráspunsuri la cele mai multe dintre problemele cu care se conIruntá constructorii de
invertoare de sudura in regim de 'home made¨. Si dacá prima carte a Iost aproape în întregime
dedicatá invertoarelor de sudura in regim rezonant,in aceasta carte, voi încerca sá surprind si sá
descriu întreaga gamá de invertoare de sudura, incepand cu cele mai simple si terminand cu o sursá
puternicá rezonantá¨HalI bridge¨! Pe parcursul anului trecut, dupá prima mea carte si publicarea pe
internet a proiectului de invertor de sudura rezonant , am primit sute de scrisori cu întrebári si
sugestii. Toate scrisorile au Iost analizate cu atentie de mine, solutiile tehnice veriIicate în mod
repetat in practica, si numai dupá aceea, trimise catre tine, dragá cititorule,- instanta de iudecatá.
Toate textele sunt prevázute cu scheme electrice detaliate si desene. Sunt date Iormele deundá în
punctele cheie, dezvoltate si testate în practicá tehnica construirii de aparate de sudura cu PWM,
MFP sicontrol al curentului si tensiunii de iesire. Poate cá am omis ceva, sau nu am descries
suIicient procesele ce se petrecin aceste aparate, dar cum se spune - nu existá nici o limitá pentru
perIectiune. Cred cá aceastá carte poate Ii utila atât pentru constructorii cu experientá ce vor sa 2
experimentezenoi sisteme de convertoare de putere, si pentru cei care au doar de gând sá se apuca
de treabá în domeniul electronicii de putere. Încercati sa invatati din greselile altora , din experienta
altora, si Ioarte curând veti observa cá succesul este întotdeauna mai mare decât înIrângerile si
dezamágirile! Le multumesc tuturor celor care au trimis scrisori cu observatii si sugestii, rugaminti
sau iniuraturi, sau doar un simplu semn de atentie. Faptul cá aceste scrisori au Iost scrise, aratá cá
munca mea nu a Iost în zadar. Vá multumesc tuturor! Mult noroc! Autor, proiectant, inginer,
electronica VY Negulyaev, Kiev, 2006 1. Putina teorie si cerintele de bazà pentru un invertor sudura.
Mie, ca multora dintre voi nu-mi place teoria. Dar pentru a intelege principiile de constructie a
surselor de tip invertor sudura , trebuie sa va prezint cateva procese ce aIecteaza arderea si sudura
cu arc. Sper ca acest capitol nu va va aIecta dorinta de a citi pâná la capát. De aceea voi Ii scurt si
imediat voi începe cu caracteristicile curent-tensiune a arcului. (VAC) Curentul de sudare(A) Figura
1 prezintá caracteristica curent-tensiune a arcului, în general. Dupa cum se poate observa la curenti
mici, de exemplu la 80A caracteristica arcului este puternic cazatoare, sau mai explicit ,odata cu
cresterea curentului de sudare ,tensiunea scade. Aceasta este o proprietate Ioarte interesantá a
arcului, care poate si ar trebui utilizata! Pe baza graIicului de mai sus se poate trage o concluzie Iárá
echivoccu cat este mai mare tensiunea aplicatá la electrod, cu atât mai usoreste 3 procesul de
aprindere a arcului, arcul va arde la un curent mult mai mic decât în cazul în care vom încerca sá-l
aprindem într-o sectiune dreaptá de VAC! In scopul Iacilitarii aprinderii arcului ,au Iost Iolosite
oscilatoare si diIerite dispositive de crestere a tensiunii de iesire a invertoarelor de sudura.Tensiunea
standard de iesire in gol pentru invertoarele de sudure se incadreaza intre 70V si 95V ,si depinde
numai de constructia ridicatoarelor de tensiune. Sursa principalá are de obicei o caracteristicá usor
cazatoare cu o cadere abrupta la sIarsit ,limitata de curentul maxim de scurtcircuit .Forma
aproximativa a caracteristicii VA pentru invertorul de sudura trebuie sa arate ca in Iig.2. Asa cum
vom vedea tensiunea de iesire marita asigurá aprinderea usoarasi mentinerea stabilitátiiarcului
electric in toate regimurile de lucru. Cu o astIel de caracteristica VA de invertor de sudura ,este usor
de aprins si ars în mod constant electrozi de toate márcile, inclusiv electrozi pentru sudarea otelurilor
inoxidabile, metalelor neIeroase si Iier. Asa cum am spus mai devreme, în Figura 2 este prezentata
caracteristica aproximativa VA, intre teorie si practica pot Ii diIerente mari, dar în mod ideal, ar trebui
sá se încerce sá se obtiná o caracteristica similara de iesire a invertorului. Am considerat doar
sectiunea de caracteristica pentru curenti mai mici de 100A, dar este vorba de masura in care Iorma
caracteristicii din aceasta zona va imbunatati stabilitatea arcului, si ca o consecintá,calitatea sudurii.
Deci, am Iormulat prima conditie a unui invertor de sudura- o caracteristica VA puternic cazatoare.
Acest lucru este necesar, în cazul în care nu este îndeplinit, atunci vom obtine cu greu o serie de
optiuni pentru o sudura de calitate. Luati în considerare urmátoarea sectiune a VAC a arcului, care
începe dupá 80A, si se extinde la aproximativ 800A. Pe aceasta portiunecurba este stabilizatoare de
4 tensiune, ca locatie, este cea mai potrivitá pentru transIerul de metal topit de la electrod la
produsele sudate. Tensiunea arcului în aceastá regiune nu depinde de curentul aplicat, ci depinde
numai de lungimea arcului. Valoarea acestei tensiuni poate Ii calculata prin Iormula: UD ÷ a ¹ b * L în
care: UD - tensiunea arcului, V; a -coeIicient, care exprimá suma cáderilor de tensiune pe anodul si
catodularcului, care nu depinde de lungimea arcului; b - cáderea de tensiune medie pe unitate de
lungime a arcului, V / mm; L - lungimea arcului in mm,. Pentru electrozii de otel in medie a ÷ 10V si
b÷2V/mm. Reiese ca, tensiunea arcului de lungime L ÷ 4mm, este: U ÷ 10 ¹2 * 4 ÷ 18V. La presiunea
atmosIericá, electrozii de sudura in arc ,de metal, ard bine la o tensiune de 18 - 28V. Acest lucru va
Ii urmátoarea cerinta la sursa noastrá. În toatá gama de lucru, de la I ÷ 80A la Imax, tensiunea ar
trebui sá Iie nu mai micá de 18V, precum si pentru stabilitatea sa sa nu depaseasca22-24V! . Acum
gândeste-te la cea de-a treia portiune a caracteristicii VAC, sectiunea din coada VAC a invertorului
de sudura. . Acest segment de curba este Ioarte important pentru un arc stabil,pentru limitarea
curentului de scurtcircuit , pentru a limita puterea invertorului, pentru Iunctionarea în sigurantá a
switch-urilor de putere! In diIeritele modele de convertizoare ea se Iormeazá în moduri diIerite, si, în
consecintá, are o pantá diIerita. Într-un invertor cu PWM,limitarea curentului maxim prin switch-uri se
Iace prin sistemul de operare, ca traductori Iolosindu-se transIormatoare de curent. La atingerea
curentului limita,un impuls din transIormatoarele de curent,aiunge la intrarea regulatorului de curent
din unitatea de control, care taie impulsurile de comanda la switch-urile de putere.Pe oscilograma
aceasta apare ca o ingustare a impulsurilor de comanda.Cu cat creste sarcina cu atat mai mult se
ingusteaza impulsurile de comanda. Tensiunea de iesire începe sá scadá, desicurentul creste.
Panta caracteristicei depinde de timpul de reactive a controllerului la schimbarea sarcinii. Pentru
invertorul rezonant, aceastá sectiune a VAC este dotata cu o pantá mai blânda, amploarea acesteia
depinde numai de calitatea circuitului resonant,si cu cat aceasta este mai buna ,cu atat mai 3 abrupt
este aceasta panta. Dupá cum puteti vedea ,dacá unitatea este conIigurata corect, nu aveti nevoie
de regulator de curent! Limitarea puterii se va realiza în mod automat. Prin urmare, se considerá cá
convertoarele rezonante, nu se tem de regimul de scurtcircuit! Si este adevárat! Si iata ca am stabilit
si cea de-a treia cerinta principalá - limitarea curentului maxim prin switch-urile de putere! Aceasta
este cerinta cea mai importanta! Aceste trei conditii trebuie îndeplinite Iárá gres! Toate celelalte
cerinte pentru sursa de sudare nu sunt atât de importante, dar ma simt obligat sá va spun despre
ele. Acestea sunt: a) de securitate- sudorul trebuie sá Iie sigur cá nu va Ii expus la o tensiune
periculoasa pentru viatá; b) disponibilitateaprotectiei Iatá de regimul de scc. pe termen lung ; c)
protectia împotriva supraîncálzirii pieselor de putere; d) protectia la umiditate si praI; d)
disponibilitatea de aprindere si stabilizare a arcului. Cred cá acest lucru este suIicient, desi sudorii
Iirmelor stráine au o varietate de moduri suplimentare, care Iac viata de sudor mai usoará . Dar asta
este altá poveste, noi luam in considerare acum doar partea de putere, vreau sá spun ,convertizorul
de inalta Irecventa, deoarece de modul cum este construit acesta,depend speciIicatiile tehnice ale
dispozitivului, adicá puterea, gabaritul, greutatea. Capitolul urmátor va aborda tipuri de
convertoarecel mai Irecvent utilizate ca surse de energie pentru sudare. 2. %ipuri de convertoare de
înaltà frecventà. cel mai frecvent utilizate pentru construirea de invertoare de sudura. Cel mai
adesea,in construirea de invertoare de sudura, se aplicá trei scheme clasice, cum ar Ii convertoare
de înaltá Irecventá: HalI Bridge, Cross Bridge si Full Bridge. Subcategoriile de HalI Bridge si de Full
Bridge, sunt convertoare de rezonantá. În Iunctie de sistemul de control al parametrilor de iesire,
convertoarele sunt cu PWM (latime puls), cu MFP (control de Irecventá), cu reglare de Iazá, si
combinatii ale acestor trei. Toate aceste tipuri de convertoare dispun de propriile lor avantaie si
dezavantaie. Sá începem cu un PWM HalI Bridge. Schema bloc a unui astIel de convertor este
prezentatá in Iigura 3. 6 Fig.3 Aceasta este cea mai simpla Iamilie de Convertor cu dublu tact, dar
nu mai putin de încredere. Dezavantaiul acestui sistem este cátensiunea aplicata pe înIásurarea
primará a transIormatorului de putere este egalá cu iumátate din tensiunea de alimentare. Dar, pe
de altá parte, acest Iapt este un avantai, aveti posibilitatea sá utilizati un miez de dimensiuni mai
mici, Iárá teama de a intra în regim de saturatie. Pentru un invertor de micá putere (2-3 kW), acest
convertor este Ioarte potrivit. Cu toate acestea, controlul PWM necesitá o atentie deosebitá atunci
când montam circuitul de putere,pentru comanda tranzistoarelor de putere trebuie montate drivere.
Tranzistorii din HalI Bridge lucreaza intr-un regim greu de comutare, astIel ca impulsurile de
comanda au cerinte crescute. Trebuie sá Iie prezent"timpul mort" între impulsurile antiIazá , lipsa
pauzei sau insuIicienta precizie privind durata acesteia, duce întotdeauna la o circulatie de curent de
scc.prin tranzistoarele de putere. Consecintele sunt previzibile - tranzistorii de iesire se ard. Un tip
Ioarte promitátor de convertizor HalI Bridge este cel in rezonantá . Schema bloc a unui astIel de HalI
Bridge este prezentatá în Iigura 4. 7 Fig.4 Dupá cum se vede din schema bloc, HalI Bridge-ul
rezonant iumátate este mult mai simplu decât un HalI Bridge cu PWM .Este usor deconstruit un
convertor cu o astIel de schemá din cauza Iaptului cácomutatia tranzistorilor se Iace la curent zero
sautensiune zero.La asamblare inductantele parazite trebuie automat luate în considerare, curentul
maxim prin tranzistori este limitat de circuitul rezonant Dr.rez .- Crez..Curentul care circula prin
circuitul de putere are Iorma sinusoidala, si aceasta inlatura necesitatea condensatoarelor de
Iiltrare.Pentru comanda tranzistorilor de putere nu sunt necesare drivere!TransIormatorul de
impulsuri este suIicient pentru a comutatranzistoarele de putere. Calitatea impulsurilor de
comandanu este la Iel de importanta ca si în circuitul cu PWM, desi pauza (" Timp mort") ar trebui sá
Iie. Un alt avantai, acest sistem permite eliminarea protectiei de curent,iar caracteristica VA are o
Iorma cazatoare si nu necesita modiIicari parametrice. Curentul de iesire este limitat doar de
inductivitatea de magnetizare a transIormatorului si poate aiunge la valori semniIicative la scc.,
acesta trebuie sá Iie luat în considerare la selectarea diodelor de iesire, dar aceastá proprietate are
un eIect pozitiv asupra aprinderii siarderiiarcului! De obicei, 8 parametrii de iesire sunt controlati prin
modiIicarea Irecventei, dar controlul prin modiIicarea de Iazá oIerá avantaie mult mai multe si sunt
cele mai promitátoare pentru invertorul de sudura, deoarecepermite evitarea regimului de rezonanta
la scc., iar gama de reglare a parametrilor de iesire este mult mai larga. Aiustarea Iazei vá permite
sá modiIicaticurentul de iesire de la aproape 0 la Imax. Urmátoarea schemaCross Bridge. Schema
bloc a unui astIel de convertor este prezentatá în Iigura 5. Cross Bridge - un convertor cu un singur
tact si Iunctionare directa. Convertorul cu aceasta conIiguratie este Ioarte popular in randul
constructorilor de invertoare de sudura cat si in randul radioamatorilor. Primele invertoare de sudura
au Iost construite cu aceasta schema. Simplitatea si Iiabilitatea, oportunitáti ample pentru a regla
curentul de iesire,imunitatea la paraziti - toate acestea atrag constructorii de invertoare de
sudurapâná în prezent. Aceasta cu toate ca neaiunsul cel mai mare al unui astIel de convertor este
curentul mare care circula prin tranzistori,cerinte inalte pentru impulsurile de comanda, ceea ce
implicá Iolosirea de drivere puternice pentru switch-urile de putere , cerinte ridicate pentru instalarea
circuitelor de putere, curentii de impuls mari implica necesitatea unor condensatori mari de Iiltrare la
intrare, condensatorii electrolitici neIunctionand usor la impulsuri de curent mari. În scopul de a
pástra în tranzistori un regim normal este necesara montarea de snubbere. Fig.5 Dar, în ciuda
tuturor acestor neaiunsuri si a eIicientei mici ", Cross Bridge" pâná în prezent este utilizat în
invertoarele de sudura. Tranzistorii T1 si T2 opereazá în 9 Iazá, împreuná se deschid si impreuna se
închid. Energia nu se înmagazineaza în transIormator , ci în bobina de iesire a droselului inductiv.
Ciclu de utilizare este mai mic de 50°, de aceea pentru aceeasi putere la iesirea invertorului este
necesar un curent dublu prin tranzistori.Detalii mai multe despre modul de lucru a unui astIel de
convertor vor Ii prezentate pe un exemplu de astIel de invertor de sudura real.Urmatorul tip de
convertizor- Full Bridge cu PWM. Convertizor clasic dublu tact! Schema bloc Full Bridge este
prezentatá în Figura 6. Fig.6 Circuitul Full Bridge da posibilitatea de a obtine de 2 ori mai multa
putere decat HalI Bridge sau Cross Bridge, atunci când, aceleasi valori ale curentilor si puterilor
circula prin tranzistorii în comutatie. Aceasta se explicá prin Iaptul cátensiunea aplicata pe
înIásurarea primará a transIormatorului de putere este egalá cu tensiunea de alimentare. În
consecintá, pentru a obtine aceiasi putere de exemplu ca la schema HalI Bridge(undetensiunea la
transIormator este egalá cu 0,5 Ualim.) va necesita un curent prin tranzistori de 2 ori mai mai mic!
Tranzistori Iinali lucreaza pe diagonalá, în cazul în care T1 - T3 sunt deschise, T2 - T4 sunt închise,
si invers. TransIormatoarele de curent monitorizeazá valoarea de vârI a curentului care curge prin
diagonal de inchidere. Reglarea curentului de iesire la un astIel de convertor se poate Iace în douá
moduri: 1) prin modiIicarea durateiimpulsului de control, lásând neschimbatá tensiunea cutoII, si 2)
prin modiIicarea tensiuniicutoII provenind din transIormatorul de curent, lásând neschimbatá durata
impulsurilor de control. Ambele metode vá permit sá obtineti un curent de iesire într-o gamá destul
de largá. 10 Dezavantaiele si cerintele la un convertor Full Bridge cu PWM,sunt aceleasi ca si la
convertizorul HalI Bridge cu PWM . (Vezi mai sus). Si ,in sIârsit, sa analizam cea mai promitatoare
schema de convertizor de Irecventa pentru sudura, podul rezonant. Schema bloc este prezentatá în
Iigura 7 Fig.7 Dupa cum poate párea la prima vedere, podul rezonant nu este mult diIerit de podul cu
PWM, si este adevárat. Practic, sa introdus în plus, doar circuitul rezonant LC, conectat în serie cu
transIormatorul de putere. Cu toate acestea, introducerea acestui lant schimba complet procesul de
pompare a puterii. Pierderile scad, creste eIicienta,scade nivelul de interIerente electromagnetice,se
reduce sarcina pe condensatorii electrolitici de intrare. Dupá cum puteti vedea aveti posibilitatea sá
eliminati complet protectia de current, driver pentru comanda tranzistorilor de putere poate Ii necesar
numai în cazul in care se Iolosesctranzistori MOSFET cu capacitatea pe poarta mai mare de5000pF
. Pentru tranzistoare IGBT este suIicient doar un transIormator de impulsuri. O descriere mai
detaliatá a Iunctionarii si reglaielor se va Iace un pic mai departe, la exemplul deinvertor de sudura
real. Reglarea curentuluide iesire la acest tip de convertizor se poate Iace in douá moduri.Acestea
suntdeIrecventá si de Iaza. Ambele dintre ele au Iost mentionate anterior în descrierea HalI Bridge-
ului rezonant. Si ultimul tip de convertizor de IrecventaFull Bridge cu drosel. Schema sa practic nu
diIerá de podul rezonant (iumátate de pod),este inclus doar lantul LC in serie cu transIormatorul, dar
nu este in rezonantá.C÷ 22µF/63V Iunctioneazá ca un condensator de echilibrare, si droselul L , ca
reactanta a cárei valoare este liniar dependenta de Irecventa. Controlul unui asemenea convertizor -
Frecventa. Cu o Irecventá sporitá, reactanta droselului L, creste. Curentul prin transIormatorul de 11
putere este redus. Simplu si Iiabil. Cele mai multe invertoare industriale sunt construite pe baza unui
principiu de reglementare si de restrictionare a curentului de iesire. Cred cáprincipiile generale de
Iunctionare a unui invertor puternic de sudura s-au înteles. Principalul lucru este de a decide ce vreti
si sa selectati respectivul sistem . Prin urmare, putem trece la concret,la schemele electrice
experimentate in mod repetat . .Cross Bridge. sau convertorul cu un singur tact si iesire directa. În
Iigura 8si 8a, se prezinta schema electrica completa a unui invertor de sudura Cross Bridge pentru
curentii intre 5 - 160 Amperi. Planurile sunt destul de simple si de încredere, cu simplitatea ei,
asigurá o perIormantá buná. Singura diIerentá între aceste sisteme, estegeneratorul de tact. Primul
este cu uc3845, iar al doilea cu uc3825. Mai ios sunt dati parametrii de bobinai ale transIormatorului
si droselului . Tr.1- E65 N 87, EPKOS, intreIier de 0,1 mm I - 18-20 spire PETV-2, cu diametrul de
1.96 mm, într-un singur strat, II - 6 spire, PETV-2, cu diametru de 2.24 mm, bobinat in doua straturi.
Primul strat, apoi izolatia,si al doilea strat. ÎnIásurárile sunt conectate în paralel. În general, ar trebui
ca sectiunea transversala sa Iie de aproximativ 16mm patrati. Izolatia între straturi este mai bine sa
Iie din cauciuc conducator termic"NOMAKON, dar se poate Iace si din teIlon. Tr.2 E7x7, 2000µH.
Toate înIásurárile au35 spire, SEW-2, 0,35 mm. pas de 0,5 mm T.tr. 2xK20x10x5 2000 µH ,100
spire SEW 0,2 mm Dr. pe E 20x28 2000N µH 12-16 mm pátrati, cablu multiIilar, 6-8 spire, un pas de
0,5 mm, selectat pentru un arc de durata. Tr.3 B-22 2000 µH înIásurarea primara 60 spire, sarma
SEW-2,cu un diametru de 0,3 mm,inIasurarea secundara 8 ¹8 spire, diametrul Iirului de 0,55 mm.
Frecventa invertorului este de 100- 120kHz. Tuningul începe cu unitatea de control- generatorul de
comanda. Alimentam 12 Uc3845, uc3825, cu12-15V si vizualizam Iorma semnalului pe portile
tranzistorilor de comutatie.Pe ambele porti trebuie sa Iie semnale identice, perIect
dreptunghiulare,ca în oscilogramele din Iig.9.Daca semnalele diIerá mult decele prezentate in Iig.9,
neaparat trebuie Iacute sa arate la Iel.Fara aceast conditie indeplinita nu putem sa alimentam cu
energie tranzistoarele de comutatie! Dacá totul merge bine, se trece la etapa urmátoare de reglaie.
În primul rând, veriIicati linearitatea regulatorului rotind rezistorul variabil.Pe ecran ar trebui sa vedeti
o modiIicare linear a latimii impulsurilor de control de la 50° la 0 °(doar pentru Uc3825). Nu este
Ioarte convenabil, ca Uc3845 nu ráspunde la aiustare, în cazul în care la pinul 3 nu este un
semnalOS (trapez de la un transIormator de curent, sau poate Ii conectat pinul 3 cu pinul 6 printr-un
calaret1 / 100 pentru aceasta pinul 6 Iiind legat la masa printr-un resistor de 5kO si acest rezistorsa
Iie decuplat cu o capacitate de 0,01 µF, aceasta Iiind o linie de întârziere primitiva). Personal, preIer
Uc3825, este usor sa lucrezi cu el! Totul este clar. 13 14 13 Fig.9 Mai departe inchidem alimentarea
modulului de putere si incepem sa ridicam treptat tensiuneala 20-40V. În acest timp, puteti conecta
un osciloscop intre colector si emitor la un tranzistor de comutatie din punte, (10V/div), si veti obtine
o imagine similará cu cea din Fig.10 Apoi, trecem osciloscopul pe înIásurarea secundará, sá
veriIicam Iaza înIásurárilor transIormatorului de putere. Mergem mai departe. VeriIicam limitarea de
curent. Osciloscopul se va pune pe sensibilitate mica . Reglati tensiunea de20-40V la minim si
vizualizati impulsurile.Puneti iesirea in scc. Latimea impulsurilor ar trebui sá scada brusc. Dacá nuse
va veriIica Iaza la inIasurarile transIormatorului de curent. Treceti cablul prin inel în directia opusá
(pentru uc3845) Conectati cablul de Iorta de iesire cu un cleste, astIel încât sá puteti Iace scurt-
circuit. Pe iesire puneti un aparat cu shunt, pentru a masura curentul. Osciloscopul pe sensibilitate
mica . Reglarea curentului la un nivel minim.La iesire scurt-circuit. Ridica usortensiuneaurmariti
impulsurile pe transistor si cresterea curentului prin cresterea tensiunii.Daca curentul minim este intr-
adevar mic,si nu este sursa insasi mica ,atunci se poate si cu o sursa nu prea puternica sa aiungem
la tensiunea maxima.Faceti totul incet si cu atentie!Priviti si ascultati!Crestereatensiuniitrebuie cand
si cand oprita si incercat sa adaugati rezistente in circuitul de curent si deasemenea sa priviti si sa
ascultati.In cazul existentei unor sunete straine in spectrul audio,cautati cauza lor.Atunci cand
protectia de current lucreazaapare un sunet suierator,acest lucru Iiind 16 normal.Curentul de
scc.poate sa Iie mare daca constanta RC la pinul 3 este prea mare-de obicei optim este de 200-250
nsec, adica 100O si 2,2 nF.Aplicati tensiune normal.Asteptati sa lucreze releul de pornire si pe
diodele antiretur conectati osciloscopul.Imaginea trebuie sa Iie ca in Iig.11. Dacatotul a mers bine si
nu a explodat nimic, vá puteti conecta în sigurantá la iesire o rezistenta ballast de 0,5 Ohm, care
este suIicienta pentru a eIectua experimente în continuare si másurátori. În cazul în care pe
orezistenta de 0,25 ohmi a-ti reusit sá obtineti 26-30V, care este destul de realist,in conIormitate cu
datele de bobinai ale transIormatorului,puteti cu usurinta sa aprindeti arcul,si regland intreIierul pe
droselul de iesire,sa obtinem o ardere stabile a arcului. Curentul de scurt-circuit poateIi reglat din
circuitul RC de la pinul 3(9) ,de obicei acesta aste de la 30-50 A in sus pentru toate regimurile.
Aceastá rezervá este necesará pentru a Iacilita aprindere a arcului, dacá nu supravoltati. Nuantele
de proiectare si instalare de putere vor Ii discutate mai târziu, acestea Iiid comune pentru toate
tipurile de invertoare. Mai ios sunt Iormele de undá pe înIásurarea secundará a transIormatorului de
putere, careilustreaza procesul de reglare a curentului. . Half Bridge invertor push-pull cu PWM. cu
drosel.resonant. Convertoare HalI-Bridge sunt utilizate în invertoarele de sudura suIicient de des.
Ele sunt indeosebi agreate de producátorii chinezi. Slţ deslţ penLru a obLlne puLerl 17 decenLeţ
esLenevole de curenLl dubll prln modulele lC81 ţ permlL consLrulrea unor lnverLoare de suduracu
performanLe decenLeţ care se bazeazá pe schema HalI-BridgeŦ SlmpllLaLe sl un mlnlm de pleseţ
flablllLaLe sl eflclenLa rldlcaLaŦ 1oaLe acesLea aLraa dezvolLaLorll de echlpamenLe de sudurá. În
acest capitol am descris combinat trei tipuri de convertoare HalI-Bridge, schemele sunt Ioarte
similare, diIerind doar în principiile de gestionare a curentului de iesire, limitarea curentului prin
switch-urile de putere si de transmitere a energiei la sarcina. Diagrama schematicá completa a
invertorului de sudare HalI-Bridge cu PWM este prezentata în Figura 12. Invertorul construit pe un
astIel de sistem este în másurá sá dea un curentîn arc de pâná la 130A, la o Irecventá de 30-
40kHz,determinat Iiind de tranzistorii Iolositi. Datele de bobinai sunt prezentate mai ios. Tr.1 E65, N
87, EPKOS I - 9-10 spire PETV-2 , cu diametrul de 2,5 mm; II - 3 ¹3 spire (6 spire cu prize mediana),
PETV-2,cu diametrul 2,24mm.x4Iire. Tr.2 B-22,2000 µH I - 60 spire, SEW-2, cu diametrul de 0,3
mm; II7¹7 spire SEW -2, cu diametrul de 0,56 TTF. 2K20x12x6, 2000 µH o singura înIásurare 50
spire PEV-2, cu diametrul de 0,3; Dr.1 K28x16x9, 2000 µH 15 spire cu sectiunea 1mm pátrat. Tr.3
K28x16x9, 2000 µH Toate cele 4 inIasurari bobinandu-se simultan, 30-35 spire, MGTu-0, 12.
Inceputul inIasurarilor Iiind marcat cu punct pe schema. 18 19 Ne întoarcem acum la circuitul
electric. Oscilator master este construit pe un cip US3825 , este unul dintre cele mai bune drivere
push-pull, are toate protectiile,de curent, tensiune, la intrare, la iesire. În timpul Iunctionárii normale,
este aproape imposibil sa se arda! Dupá cum se poate observa din schema GF ,sistemul este un
clasic push-pull convertor, cu un transIormator care comanda puntea de iesire. Reglam GF
astIel:alimentam blocul,si din potentiometrul de reglare a Irecventei reglam aceasta Irecventa la 30-
40kHz, punem o rezistenta de sarcina de 20-30O pe inIasuratea de iesire a transIormatorului Tr.3, si
iata Iorma semnalului care trebuie sa Iie ca in Iig.13. timpii morti sau de pauza pentru tranzistoarele
IGBT trebuie sá Iie cel putin 1,2 microsecunde, iar in cazul tranzistorilor MOSFET, pauza poate Ii
mai micá de aproximativ 0,5 microsecunde. De Iapt pauza determina capacitatea de control de
Irecventá a driverului, si pentru valorile indicate in schema , este vorba despre 2µs. Conectam
latransIormatorul Tr.3 driverele tranzistorilor de putere si pe ei insasi. Semnalele pe poarta trebuie
sá Iie similare cu cele din Iigura 14, dar în antiIazá. Prin rotirea rezistorului de aiustare a curentului
maxim (pin 8 ), durata de impulsurilor de comandatrebuie sá varieze de la 0 la max 50° (minus
timpul mort).Prin aplicarea unei tensiuni pozitive la pinul 9 in intervalul 0-1,5V se pastreaza gama de
reglai a curentului dar se modiIica panta de reglare.. În schema noastra limitarea curentului maxim
se Iace la pinul 9,iar linearitatea reglarii curentului de iesire la pinul 8 al UC3825. Metoda 20 de
punere in Iunctiune a convertizorului este de extrem de simpla,alimentam cu tensiune blocul de
control iar in blocul de putere inchidem autotransIormatorul reglabil. In locultransIormatorului de
putere conectam un bec 200Wx110V, si veriIicam existenta impulsurilor pe poarta tranzistorilor de
comutatie. Incepem sa crestem treptat tensiunea aplicatá la modulul de putere. Periodic ne oprim si
veriIicam pe osciloscop,ce avem pe becul electric. uacá lampa se aprlnde usor sl se observá pe
lmaalnea de pe ecranul osclloscopulul ceva slmllar cu flaura 13ţ incearcám sá realam curenLulŦ
Þrln asLa ţlampa ar Lrebul sá ráspundá la rândul sáu fárá probleme la roLlrea poLenLlomeLrululţ
sLraluclrea Lrebule sá se schlmbe de la 0 la max! uacá nu Ŷ Lrebule sa aflam de ceŦ Þrobabll va
Lrebul sa cauLam in [urul rezlsLenLel de realare a curenLululţ penLru cá de ea deplnde aama de
realare a curenLulul de leslre! 1enslunea la plnul 8 ar Lrebul sá varleze de la 3 v la 4 vţ in acesL
Llmp vom avea o modlflcare a duraLel de lmpulsurllor de leslre de la 0 la 30ƷŦ ln oplnla mea mea
LoLul esLe clarŦ urmáLorul nosLru pas va flsa dezleaam lampaţ sl sa conecLam ln locul
sáuLransformaLorul depuLere ţ ln lnfasurarea secundara leaand o lampa de 100Wx36v Ŧ 1oaLe
Lrebule reluaLe de la incepuLţ LrepLaL auLoLrafo rldlca Lenslunea la 220vŦ 1oLul ar Lrebul sá
funcLloneze in mod slmllarŦ uacá asa sl esLeţ in condlLll de slauranLá puLem conecLa dlodele de
puLereţ sl scoaLem auLoLrafo el nemalfllnduŴne de folosŦ AllmenLam dlrecL de la reLeaua de
220vţ fara sarclnaţdupa o secunda Lrebule sa lnchlda releulţcare shunLeaza lanLul sl allmenLeaza
cu LoaLa Lenslunea blocul de puLereŦ 8eleul esLe deasemenea un ml[loc de proLecLle impoLrlva
sccŦ pe Lermen lunaŦ uacá in momenLul allmenLarll aparaLulul leslrea sa va fl lnsccŦţ 8eleul nu se
va lnchlde sl consumul de enerale al aparaLulul nu va depásl 30W sl aceasLa sLare se va menLlne
pâná ln momenLul in care sccŦ La leslre va fl lnlaLuraLŦ lncluderea lanLulul 8C llmlLeazá consumul
de curenL de la reLea la 230mA la sccŦLoLalŦ AproxlmaLlv acelasl lucru se inLâmplá la llplrea
elecLrodululţ condensaLorul leaaL ln paralel cu releul ţ deLermlná Llmpul de lnLarzlere la
deschldere al releululŦ Meraem la urmaLoarea eLapa de realareţ penLru aceasLa avand nevole de
un rheosLaL cu puLerea de 3kW sl rezlsLenLa de 1ţ0UŦ SeLaLl reaulaLorul de currenL la maxŦ sl
leaaLl rezlsLenLa de balasL (reosLaL) pe leslreŦ Másurand Lenslunea pe eaţ aceasLa Lrebule sá
fle in [ur de 33Ŵ40vţ roLlLl inceL buLonul de scadere a curenLululŦ 1enslunea ar Lrebul sá scadá
LrepLaLŦ Apolţ acLlunea noasLrá cea mal 21 lmporLanLa Ŷ sLablllrea curenLulul de vârf (cuLoff
)pe LranzlsLoarele de comuLaLle(de proLecLle)Ŧ Þunem poLenLlomeLrul de reala[ al proLecLlel
lnLrŴo pozlLle medlanaţ sl mlcsorand rezlsLenLa reosLaLulul de sarclna cauLam sa aaslm puncLul
de funcLlonareţacesL momenLpoaLe provoca un fluler in LransformaLorul de puLereŦ lácând
lnversţadlca dln poLenLlomeLrul de realare sa aaslm pozlLla de funcLlonare a llmlLarllţ rezulLaLul
nu esLe slaurŦnu proceda asaţde oblcel acesL lucru duce la arderea LranzlsLorllor de puLere!
A[usLarea rezlsLorulul de proLecLle se poaLe lncepe numal aLuncl când sarclna esLe mlca! Ll blneţ
cam asLaŴl LoLŦ ln cazul in care pe o sarclná de 0ţ23 ohml reuslLl sá obLlneLl 26Ŵ28vţ sl la 0ţ13
U maxŦ va lucra proLecLla la supracurenLţ aparaLul va avea rezulLaLe mlnunaLe ţ dar numal cu
dublor sau drosel la leslreŦ 20 urmáLoarea schema ŴlnverLor suduraPalfŴ8rldae rezonanLcu
reaulaLor de faza a curenLulul de leslreŦ Schema compleLa esLe prezenLaLá in llaŦ13Ŧ AcesL
slsLem permlLe sa obLlnem inarcţ un curenL de la 3 la 120Aţ acesL lucru esLe desLul de mulL
penLru elecLrozl normall cu un dlameLru de 1ţ6 Ŵ 3ţ0 mmŦ cu Lenslunea de 210Ŵ240vŦ Mal [os
sunL deLalllle cu prlvlre la LransformaLoare sl droselleŦ 1rŦ1 L63ţ N 87ţ LÞkCSţ l Ŵ 9 Ŵ 10 splre
ÞL1vŴ2ţ cu dlameLrul de 2ţ3 mmŤ ll Ŵ 3 +3 splre (6 splre cu prlza medlana )ţ ÞL1vŴ2ţ 2ţ24
mmŦdlameLrulţ paLru flre slmulLanŦ 1rŦ2 8Ŵ22ţ 2000DŽP l Ŵ 60 splreţ SLWŴ2ţ cu dlameLrul de
0ţ3 mmŤ ll Ŵ 7 +7 splre SLW Ŵ2ţ cu dlameLrul de 0ţ36mmŤ 11rŦ 2xk20x12x6ţ 2000 DŽP o slnaura
infásurare 30 splre ÞLvŴ2ţ cu dlameLrul de 0ţ3mmŤ urŦ1 Lx20x28ţ 2000 DŽP12 splreţ ÞL1vŴ2ţ cu
dlameLrul de 2ţ3 mmţ lnLreflerul de la 0ţ3 la 0ţ9 mmţ esLe ales experlmenLalŦ urŦ2 k28x16x9ţ 2000
DŽPţ 13 splre cu secLluneaflrulul de boblna[ de 1ţ0mm páLraLl Ŧ 1rŦ3 k28x16x9ţ 2000 DŽP 1oaLe
cele 4 boblne sunL ldenLlceţ boblnaLe in acelasl Llmpţ30Ŵ33 splreţMC1lŴ0ţ12 22 lncepuLul
lnfasurarllor esLe marcaL prlnLrŴun puncLŦ uupá cum puLeLl vedea clrculLul esLe foarLe
asemánáLor celul precedenLţ dar deslanulunlLáLll de puLere esLe mulL mal usor! AceasLa se
expllcá prln fapLul cá inLreaul slsLem lucreaza in rezonanLá sl penLru comanda LranzlsLorllor de
puLere esLe blnelnLeles nevole de enerale mal puLlna de caL ln clrculLul cu comuLaLle de puLere
Ŧ Comanda LranzlsLorllor la Lenslune sau curenLzero esLe blnelnLeles mulL mal usoaraţ ceea ce
expllcá fapLul cá la acesL slsLem nu veLl vedea drlvere penLru swlLchŴurlle de puLereţ nu exlsLá
nlcl lndlspensabllele lanLurl8Cu (snuber) de proLecLleţ nlcl o proLecLlede suprasarclná curenLţ
llmlLarea de curenL fllnd indepllnlLa de droselul rezonanLsl lnducLlvlLaLea ln slne a
LransformaLorulul de puLereŦ Þrocesul de punere ln funcLle de asemenea nu dlfera mulL de
punerea ln funcLle a unul lnverLor cu ÞWMţ desl incepe exacL la felţ pâná la apllcarea lmpulsurllor
de conLrol la porLlleLranzlsLorllor de puLereŦ ueoarece nu avem drlvereţ aLuncl forma de undáa
Lenslunll pe porLlle LranzlsLorllor va araLa dlferlLţ a se vedea llaŦ16Ŧ llaŦ16 23 24 Asa cum se
vedeţ fronLul de leslre are o cadere desLul de bunaţacesLa esLe apllcaL pe poarLa LranzlsLorllorŦ
ÞenLru schema precedenLaţ o asLfel de formá a lmpulsurllor de comanda ţ ar fl uclaaLoare 100Ʒ!
ConverLorul rezonanL ln prlvlnLa asLa esLe al nalbll de bun! Þrln urmareţ verlflcaforma de
lmpulsurllor de comanda pe poarLa sl opresLeLeŦ 8eaulaLorul de curenL va expune o duraLá
maxlmá a lmpulsurllor de conLrolţ dacá nuţ a[usLarea ulLerloará nu va schlmba nlmlcŦ SeLam
oscllaLorul masLer la frecvenLa de 43kPzţ impreuna cu LransformaLorul de puLereţ in serle
cuclrculLul rezonanL 8C leaam un un bec pe 100Wx36vŦ ln locul allmenLarll de puLere foloslm un
auLoLrafo realabllţ unlLaLea de conLrol fllnd allmenLaLa de la o sursá separaLáţ sl vomcresLe
inceL Lenslunea de pe unlLaLea de puLereŦ La aproxlmaLlvţ 40Ŵ30vţ dacá lumlna nu esLe
aprlnsaţ sau arderea nu esLe foarLe lumlnoasaţ se opresLe cresLerea sl se modlflca
frecvenLaoscllaLorulul de comanda pana ce becul va aLlnae lumlnozlLaLea maxlmáŦ lnLreflerul
nonŴmaaneLlc la droselul de rezonanLá ar Lrebul sá fle de 0ţ4Ŵ0ţ3 mmţadlca de aproxlmaLlv 4Ŵ6
sLraLurl de bandá de hârLle decoraLoareŦ uacá LoLul merae blneţ schlmbambecul cu unul de
100Wx110v sl conLlnuám sá rldlcamLenslunea la 220vţ ţ ocazlonal realand frecvenLaţ in cazul in
care frecvenLa de rezonanLá va fl plerduLaŦ AceasLa a fosL o a[usLare prellmlnaraŦ ScoaLem
becul sl conecLam LransformaLorul de puLere incárcaL cu un bec 100Wx36vŦ Se repeLá inLreaul
proces de la incepuLţ crescând LrepLaLLenslunea sl frecvenLa de rezonanLá de adapLare la
puncLul de ardere lumlnoasa a lámpllŦ 1oaLe acesLea sunL necesare de fácuL penLru a ldenLlflca
defecLele sl erorlle dln monLa[ ţspre deoseblre de slLuaLla ln care am da dlnLrŴo daLa Lenslune
de 220vţceva se va ardeţsl nu vom inLeleae de ceŦ laza urmáLoareţ se scoaLe lampa sl conecLaLl
dlodele de puLereŦueasemenl scoaLeLl auLoLrafo sl allmenLaLl dlrecL de la reLeaŦ ÞesLe caLeva
secunde ar Lrebul sá funcLloneze releul de pornlre sl Lenslunea de leslre va fl 46Ŵ30vŦ ln prlma
fazaţ am recomanda sa conecLaLl un bec 100Wx36v sl sá faceLl LoLul sa mearaa slaur sLabllţ nu
suneLe sLrálneŦ 8ealemenLareŦSLraluclrea lampll sa fle llnlara sl curenLul sa varleze usor de la
max la mlnŦ uacá LoLul esLe blneţ inloculLl becul cu un rezlsLor de balasL 1Ŧ0 ohml la 3 kW sl
conLlnuaLl reala[eleŦÞe scurLţ conecLarea sarclnll (1ţ0 Chm) a[usLarea frecvenLel la puncLul in
care volLmeLrul monLaL pe sarclna prezlnLaLenslunea maxlmaţ sl roLlnd poLenLlomeLrul de
conLrol al frecvenLel in 23 orlce dlrecLleţ Lenslunea va scádeaŦ AproxlmaLlvţfrecvenLa poaLe fl de
30 de 33kPzţ lar Lenslunea maxlmá va fl de aproxlmaLlv 38vŦ 8educem sl mal mulL rezlsLenLa de
sarclná la 0ţ3 ohmlţsl prln cresLerea frecvenLel aáslmLenslunea maxlmáţ apol repeLam LoL penLru
sarclna de0ţ23 ChmŦ lnca odaLa va repeLţ LoaLe operaLlunlle penLru sLablllrearezonanLel se fac
doar penLru a produce o duraLá maxlmá a lmpulsurllor de conLrol! 8ezulLaLul flnalť ar Lrebul sá
obLlneLl o Lenslune pe leslre de 26Ŵ28v la sarclna de 0Ŧ23 ohml slţdaca ln conLlnuare scadem
rezlsLenLa sarclnllţLenslunea Lrebule sa scadaŦ AsLfelţ in cazul in care rezonanLa va fl
conflauraLa penLru o sarclna de 0Ŧ23Ŵ 0Ŧ2 ohmlţin acesL loc vom obLlne sl puLerea maxlmá!
CurenLul maxlm de leslre deplnde in inLrealme de droselul rezonanL mal exacL de lnLreflerul
nonŴmaaneLlc dln mlezŦ lnLrefler mal arosţ curenL sl frecvenLá mal mareŦ 1rebule amlnLlL lar ca
mlezul droselulul resonanL Lrebule ansamblaL asLfel incâL acesLa sa poaLe fl inláLuraL usorţsl sa
se a[usLeze usor lnLreflerul in cazul in care aroslmea necesará e dlferlLaŦ Croslmea de lucru a
lnLreflerulul poaLe a[unae la 1 Ŵ 1ţ3 mmţ dar esLe mal blnes a lncepem reala[ul cu 0ţ3 Ŵ 0ţ3 mmŦ
un asLfel de lnLrefler va llmlLa curenLul maxlm prln LranzlsLorlţ sl in cazul aparlLlel unel avarll ţ nu
va inaádul sáŴlardáŦ C cresLere supllmenLará a sarclnllţ la o frecvenLá consLanLá va duce la
scáderea Lenslunll sl puLerllŦ CurenLul de sccŦ poaLe depásl curenLul maxlm de arc de 1ţ2 Ŵ 1ţ3
orlţ dar Lenslunea de leslre scade la 2Ŵ3v slţ asLfelţ puLerea nu va fl semnlflcaLlvaŦAcesLa esLe
un plus lnconLesLabll alnverLorulul rezonanL o llmlLare a puLerll ţ naLuralaŦ Cu aceasLá
conflauraLleţ aparaLul nu se Leme de modul de lucru ln scurLŴclrculLţvlLeza de llmlLare a
curenLulul esLe cu un ordln de marlme mal maredecâL cea mal rapldáproLecLle parameLrlcaŦ lar
prln foloslrea de dublare a Lenslunll de leslre se poaLe aprlnde sl susLlne un arcin cele mal dlflclle
condlLll! llaura 17Ŵ19 prezlnLa formele de undá de Lenslune pe porLlle LranzlsLorllorţla sclmbarea
curenLulul de leslre ln sensul scaderllţ cu reaulaLorul de fazáŦ 26 Sl lnca un mod de a
realarezonanLaţ penLru elecLronlsLll avansaLlŦ ln clrculLul prlmarlncludeLl un LransformaLor de
curenLŦ ue exempluţ 30 splre pe un lnel ţ k28 ţ2000DŽPŦ lncárcaLl aparaLul la llmlLa de sarclnáţ
de exempluţ 23v sl 130 Aţ care esLe de aproxlmaLlv 0ţ17 UŦLaLlmea lmpulsulul o sLablllm la
maxlmţfrecvenLa de rezonanLa ln mod evldenL va cresLeţln cazul nosLru aceasLa va flde
aproxlmaLlv 43Ŵ30kPzŦAllmenLam prln lnLermedlul auLoLrafo cunu mal mulL de 40Ŵ60vŦ
ueslaurţ unlLaLea de conLrol esLe allmenLaLa separaLţ conecLaLl osclloscopul la LransformaLorul
de curenLŦ lmaalnea va araLa ca o slnusolda lnLrerupLaŦ lnceL ţvarlem frecvenLa pana cand
slnusolda se va unl lnLrŴo llnle conLlnuaŦ AsLa e LoL! ƍ Aproape acelasl lucru se poaLe observa
conecLand osclloscopul la condensaLorul de rezonanLáţ sau conecLand in serle un rezlsLor de 0ţ1
Chml ln clrculLul prlmarţsl conecLandosclloscopul in paralel cu acesLaŦ Al Lrellea Llp de
PalfeŴ8rldae cu balasL de imprásLlereţ esLe un hlbrld inLre converLorul cu ÞWM slcelrezonaL cu
reaulaLor de frecvenLa sau faza Ŧ SlsLemul nu dlferá de slsLemul de converLor cu ÞWMţ sa
lnLrodus numal un lanL 8C in serle cu LransformaLorul de puLereţ ca sl la slsLemul cu rezonanLáŦ
uar acesL lucru nu esLe un clrculL rezonanLţcl un lanL slmplu de llmlLare a curenLulul maxlmŦ
CondensaLorul dln acesL lanL esLe pur sl slmplu penLru echlllbrare sl capaclLaLea sa esLe
22DŽl/63v ţ de Llp k73Ŵ16vŦ uroselul poaLe puneexacL la fel ca in converLlzorul rezonanL ţ de
marlmea lnducLanLel sale deplnde puLerea maxlmá a converLlzorululŦ 27 5ŦIu||Ŵ 8r|dge ÞWM
pushŴpu|| |nvertorţresonantţcu drose| de |mprast|ereŦ AcesL caplLol esLe dedlcaL in
inLrealmeconverLlzorulul cel mal puLernlc Ŷ lullŴ 8rldaeŦ ln ceea ce prlvesLe uLlllzarea la
capaclLaLe maxlma a parameLrllor LranzlsLorllor sl opLlmlzarea puLerll ţ acesL Llp de lnverLor de
inalLá frecvenLá esLe cel mal bunŦ Asa cum am scrls mal susţ spre deoseblre de lnverLorul
PalfŴ8rldaeţ curenLul prln LranzlsLorl la lullŴ8rldae esLe in másurá sá dea de 2 orl mal mulLa
puLereŦ uar desLul cu Leorla! ne inLoarcem la acesL Llp de lnverLor de suduraŦ ln prlmul rand
avemun lullŴ8rldae cu llmlLarea prln ÞWM a curenLulul maxlm prln LranzlsLorlţ sl o realare usoara
a curenLulul de leslreţ prln reducerea duraLel lmpulsurllor de comandaŦ ln flaura 20 se prezlnLa
schema de clrculL compleLa penLru un lnverLor de sudura cu o aama de curenLl la leslre de 3 Ŵ
200AŦ 1enslunea maxlma esLe eaala cu 668ŦLa aceasLa Lenslune ard usor sl cel mal arosl
elecLrozlŦ ŦMal [os sunL deLalll cu prlvlre la LransformaLor sl droselŦ 1rŦ 1 Ŷ 2xL20x28ţ 2000DŽP
l Ŵ 14 splreţ ÞL1vŴ2ţ cu un dlameLru de 2ţ36 mmŦ lnducLanLa de 2ţ3Ŵ3mPŦ ll Ŵ 3 +3 splreţ
ÞL1vŴ2ţ un dlameLru de 2Ŧ24 mmţ in paLru flre (16mm ²) 1rŦ2 Ŵ k28x16x9ţ 2000 DŽP 1oaLe
infásurárlle sunL la felţ 30Ŵ33 splreţ MC1lŴ0ţ 12mmŦ Se boblneaza LoaLe odaLáŦ 1rŦ3 Ŵ 822ţ
2000 DŽP Ŵ 60 splreţ SLWŴ2ţ cu dlameLrul de 0ţ3 mmţ llŴa7 +7 splreţ SLWŴ2ţ cu dlameLrul de
0ţ3 mmŦ 11rŦ k28x16x9ţ 2000 DŽPţ 30 splreţ SLWŴ2ţ cu dlameLrul de 0ţ3 mmŦ urŦ1 L20x28ţ
2000 DŽP Crlce conducLor16 Ŵ 20mm paLraLlţ 6Ŵ7 splreţ pas de 3Ŵ3mmŦ SLranse blne penLru
un arc de duraLaŦ lnducLanLa aproxlmaLa 10Ŵ 30 DŽPŦ ulodeleu1Ŵu3 marca l8ţ 130L8u04Ŧ
8eleul de pornlre 8 la 24vţ 30A AC230vŦ 28 Schema prezenLaLá in flaura 20 esLe desLul de dlflclla
sl neceslLá o mare experlenLá in producLle sl reala[Ŧ uacá credeLl cá nu aveLl o asLfel de
experlenLáţ eu nu va recomand sa va apucaLl de lucru Ŧ Adevárul esLe cá cu caL esLe mal mare
puLerea converLorulul ţ cu aLaL ar Lrebul sá flLl mal aLenLl la execuLarea leaaLurllor
elecLrlceţlaslsLemul de ráclre sl asa mal deparLeŦ uar asLa e poezleţsa Lrecem la pracLlcaŦ
CscllaLorul masLerţ ca sl in clrculLul de Palfe Ŵ8rldae esLe consLrulL pe un clp uC3823ţsl
consLrucLla sa nu se deosebesLe cu nlmlc de consLrucLllle anLerloareŦ LsLe o schema slaura sl
slmplaţ dovedlLa in LoaLe apllcaLlllemeleŦ ueclţsLablllLl frecvenLa la leslre la33 Ŵ 40kPzţ verlflcaLl
forma de undá la infásurárlle de leslre ale 1rŦ3 (punand ca sarclna rezlsLoare de 36 ohml sau bec
3Wx12v)Ŧ Þrln roLlrea poLenLlomeLrulul "reaulaLorulul de curenL"ţ duraLa lmpulsulul ar Lrebul sá
varleze de la 0 Ŵ 30ƷŦÞenLru sudura nu Lrebule sa facem reaulaLorul lncepand de la zeroţ nu se
lnchlde releul de forLaţ recomand o láLlme mlnlmá a lmpulsurllor de comandaţexperlmenLal
obLlnuLa sl flxaLe la nlvelul de 10Ŵ13ƷŦ LLapa urmaLoareţverlflcarea fazarll(LranzlsLorll
lullŴ8rldaeŴulul lucreaza pe dlaaonalá) penLru a conecLa LransformaLorul de comanda la
drlverele comuLaLoarelor de puLereŦ La lncepuLţpe o dlaaonaláţ in loculLransformaLorulul lnserlaLl
o lampa la 12vţallmenLaLl punLea cu Lenslune de 12Ŵ13vţ penLru aprlnderea lamplŦ La 12 Ŵ 13v
allmenLareţ lampa se va aprlnde la [umaLaLe de lnLenslLaLeŦ uupá ce am aaslL fazaţ conecLaLl
dlaaonala a douaŦ uaca LoLul esLe corecLţ lumlna se va aprlnde in depllná sLráluclreŦ 8oLlnd
poLenLlomeLrul reaulaLorulul de currenLţ vom observa o schlmbare conslsLenLa alumlnozlLaLll de
ardere a lampllŦ ln aceasLa sLare verlflcam forma semnalulul de comanda pe porLlle
LranzlsLoarelor de puLere Ŧ AceasLa ar Lrebul sá fle slmllara cu cea dln llaura 14Ŧ Apolţ faceLl LoL
ce am recomandaL penLru PalfeŴ8rldae cu ÞWMŦ Mal [os sunL osclloaramele de a[uLor luaLe ln
dlferlLepuncLe ale lnverLorulul lullŴ8rldae cu ÞWMŦ 29 ln flaura21Ŵ fronLul faLaa lmpulsulul de
comanda de pe poarLa LranzlsLoarelor de puLere llaura 22 fronLul spaLeţ de inchldere a
comuLaLorululŦ 0ţ3 DŽs / dlvlzluneţ 2v/dlvlzluneŦ llaŦ23 Ŵlorma de unda pe infásurarea secundará
a LransformaLorulul de puLereţ maxŦ 13v/dlvŦlţ 2DŽs/dlvŦ llaŦ24Ŵ de asemeneaţ sub sarclnáţ
curenL de 10AŦ SunL clar vlzlblle pauza inLre lmpulsurlţ frecvenLa 39kPzŦ llaŦ23 llaŦ26llaŦ26a
llaŦ23Ŵ curenL de 30A pe sarclna de 0ţ23 ChmŦ 2DŽs/dlvŦţ 13v/dlvŦ llaŦ26 ŴcurenL de 70A pe
sarclna de 0ţ23 ohmlţ 2DŽs/dlvŦţ 13v/dlv llaŦ26aŴ curenL de 120Aţ forma de Lenslune pe
infásurarea secundaráţ 2DŽs/dlvŦţ 13v/dlvŦ Asa cum vom vedea cu cresLerea ln laLlme a
lmpulsurllor de comanda cresLe curenLul de leslreţ ceea ce de fapL Lrebule sa se sl lnLampleŦ Sa
revedem schema converLorulul lullŴ8rldae cu drosel de lmprasLlereŦ Schema 30 elecLrlcaesLe
prezenLaLá in llaŦ30Ŧ AcesL slsLem dlferá de cel anLerlor numal in fapLul cáţ in clrculLul de
puLere am lnLrodus un lanL 8C ţ care llmlLeaza curenLul maxlm sl formeaza caracLerlsLlca abrupL
cazaLoare a dlaaramel vAŦ 8ealarea curenLulul de leslre Ŷprln modlflcarea frecvenLelŦ Cu o
frecvenLa de 10kPz Ŷ curenLul esLe maxlmţ plafonul sáu esLe llmlLaL de slsLemul de proLecLle a
ÞWMŦ Modlflcand frecvenLa la 30kPzţcurenLul ţusor sl lln va scadea la mlnlmŦ AcesL lucru se
daLoreazá fapLulul cá reacLanLa droselulul urŦ2 cresLe llnlar cu frecvenLa in cresLereŦ 1enslunea
pe infásurarea prlmará a LransformaLorulul de puLere la frecvenLe dlferlLe are formaţ cain
osclloaramele de mal [osŦ llaŦ27Ŧ llaŦ28Ŧ llaŦ29Ŧ Cu acesL slsLem poL fl consLrulLe lnverLoare
de pâná la 10 kWŦ ConsLrulrea unul asLfel deconverLorţesLe exacL la fel ca laprecedenLulŦ
Slnaura dlferenLá esLe cá oscllaLorul de comanda Lrebule sá acopere lnLreaaa aama de frecvenLe
de la 10kPz la 30kPzŦ lnducLanLa droselulul se aleae ln funcLle de puLerea necesará ţde curenLll
admlslblll dln LranzlsLorlţ sl de aama reala[ulul de curenL de leslreŦ AceasLa poaLe fl sl70DŽP sl
30 DŽPŦ Cu caL esLe mal mlca lnducLanLa droselululţcu aLaL mal mare va fl curenLul prln
clrculLul de forLaţde aceea droselul Lrebule sa alba o consLrucLle asemanaLoare cu cel de la
lnverLorul PalfeŴbrldae resonanL penLru a puLea cresLe sau scade lnLreflerulţmodlflcand asLfel
lnducLanLaŦ 31 32 1enslunea la bornele droselulul penLru dlferlLl curenLl de sarclna va araLa ca ln
llaŦ31 sl llaŦ32Ŧ Cred cá neŴam mal lumlnaL un plcţ sl puLem merae mal deparLe la lnverLorul
lullŴ 8rldaecel mal promlLáLor Ŷ cel ln rezonanLáŦ Schema compleLa esLe prezenLaLá in flaŦ 33Ŧ
Schema lul esLe mulL mal slmplá decâL LoaLe lnverLoarele anLerloare de sudura de Llp
lullŴ8rldaeţ dar nu esLe mal puLln aLracLlváŦ lnsasl lucrul ln realm rezonanL permlLe obLlnerea
unul lnverLor cu cea mal mare eflclenLáţ ellmlna suprasarclna dln LranzlsLorlţellmlna drlverele
ţproLecLla de curenL sl droselul de leslreţ foloslnd in schlmb schema orlalnala de dublare a
Lenslunll de leslreŦ 8ealarea curenLulul de leslre prln varlaLla duraLel lmpulsurllor de comanda la
frecvenLa de rezonanLáŦ AceasLá meLodá se numesLe Ŵ cu a[usLare de fazaŦ Mal [os vol
incerca sá ofer deLalll asupra modulul de lucru a punLll rezonanLeŦ 1ranzlsLorll inLrŴo punLe
rezonanLa (ca sl in cea llnlará) lucreaza pe dlaaonalá ţ aceasLa lnLamplanduŴse asLfelť in Llmp ce
LranzlsLorll dln sLânaa sus sl dreapLaŴ[os 12 sl 14ţsunL deschlslţln acesL momenL LranzlsLorll
dln dreapLa sus sl sLânaa [osţ 13 sl 11 sunL inchlslŦ Sau lnvers!luncLlonarea punLll
rezonanLeesLe impárLlLa in paLru eLapeŦ Sa vedem ce se inLâmplá in cazul in care frecvenLa de
comanda a LranzlsLoarelor de comuLaLle colnclde cu frecvenLa de rezonanLá a lanLululurŦ1 ŦŴ
CrezŴ1rŦ1Ŧ Sá presupunem cá in prlma fazá sŴau deschls LranzlsLorll 13ţ 11ţ Llmpul caL ele se
afla in sLarea deschls esLe sLablllL de drlverul Cl ţ lar la frecvenLa de rezonanLá de33kPz esLe de
14 msŦ ln acesL Llmp curenLul clrcula prln Crez Ŵ urŦ1 Ŵ 1rŦ1Ŧ CurenLul in acesL clrculL inLâl
cresLerlle de la zero la valoarea maxlmaţ sl apolţ pe masura ce condensaLorul Crez se lncarcaţ
scade la zeroŦ ConecLaL ln serle cu CrezŦţ droselul urŦ1 formeaza un fronL slnusoldalŦ 33 34
uacá ln serle culanLul de rezonanL lncludem un rezlsLorţ sl conecLaL la acesLa un osclloscop
puLeLl vedea forma curenLululţ care amlnLesLe de o semlperloada a slnusoldelŦ ln a doua eLapáţ
cu duraLa de 2 msţ porLlleLranzlsLorllor 11ţ 13 sunL conecLaLe la pámânL ţ prln rezlsLorll de 36
ohml sl boblnele LransformaLorulul de lmpulsurl1rŦ3ţ acesLa fllnd asaŴnumlLul ƍLlmp morLƍŦ ln
acesL Llmp capaclLaLea de poarLa aLranzlsLorllor 11ţ 13 esLe compleL descárcaLaţ sl LranzlsLorll
sunL inchlslŦ uupá cum relese dln cele de mal susţasa cum am malspusţ in momenLul de LranzlLle
de la sLarea deschls la inchlsţcurenLul prln cel dol LranzlsLorl esLe zeroţ deoarece condensaLorul
Crez esLe lncarcaLsl curenLul prln aceasLa nu mal clrculaŦ vlne a Lrela fazá Ŵ deschlderea
LranzlsLorllor 12ţ 14Ŧ 1lmpul peLrecuL de el in sLare deschls esLe de 14 msţ Llmp ln care
condensaLorul CrezŦse descarca sl apol se relncarca cu polarlLaLe lnversaţformând cea deŴa
doua semlperloada a slnusoldelŦ 1enslunea pana la care se reincarca CrezŦ deplnde de rezlsLenLa
de sarclná dln infásurarea secundará a 1rŦ1ţ sl cu caL rezlsLenLa de sarclná esLe mal mlcáţ cu
aLaL mal mare esLe Lenslunea la care se lncarca CrezŦŦ ÞenLru o sarclná de 0ţ13 ohmlţ
Lenslunea pe condensaLorul de rezonanLá poaLe a[unae la valoarea de3kv Ŧ A paLra eLapaţ
incepe ca sl a douaţ in momenLul ln care curenLul de colecLor alLranzlsLorllor 12ţ 14 scade la
zeroŦ AceasLá fazá dureazáţ de asemeneaţ 2 msŦ 1ranzlsLorll sunL inchlslŦ Apolţ LoLul se
repeLáŦ lazele a doua sl a paLra de lucru sunL necesare penLru ca LranzlsLorll dln colLurlle punLll
sŴar puLea inchlde inalnLe de a se deschlde anLerlorll dacá Llmpulfazelor a doua sl a paLra va fl
mal mlc decâL Llmpul necesar penLru inchlderea compleLá a LranzlsLorllor comandaLlţ apare un
varf de currenL ce esLe de fapL un sccŦ pe lnalLa Lenslune lmpacLul fllnd prevlzlbllţ de oblcelţ
dlspare compleL ramura punLll (LranzlsLorul superlor sl lnferlor )ţ plus punLea redresoare de
puLereţ plus slauranLa de la un vecln ! ťŴ)))Ŧ ÞenLru LranzlsLorll care sunL foloslLl in slsLemul
meuţ ƍLlmpul morLƍ ar Lrebul sá fle cel puLln 1ţ2 mlcrosecundeţ dar avand ln vedere dlspersla
parameLrllorţ am dellberaL aceasLať am crescuL Llmpul morL la 2 mlcrosecundeŦ Csclloaramele
punLll rezonanLe sunLla fel ca penLru semlpunLea rezonanLaţ a se vedea flaurlle 16 Ŵ19Ŧ 1ehnlca
de reala[ esLe aceeaslţ de aceea nu o vol repeLaŦ Mal [os sunL daLl parameLrll de boblna[ a unul
lnverLor de sudura lullŴ8rldaeţcu dublor de Lenslune pe leslre sla[usLare fazápenLru curenLul de
3Ŵ200AŦ 1rŦ1 L63ţ N 87ţ LÞkCS 33 l Ŵ 18 splreţ ÞL1vŴ2ţ cu dlameLrul de 1Ŧ96 mmţ inLrŴun
slnaur sLraL pe o carcasa sLandardŤ ll Ŵ 3 +3 splreţ ÞL1vŴ2ţ cu dlameLrul de 2Ŧ24 mmţ paLru
flreţ doua sLraLurl de douá flreŦ ÞenLru a faclllLa schlmbul deLemperaLuraţ banda de lzolaLle
dlnLre sLraLurl se face dln Leflonţ sau dln caucluc slllconlc LermorezlsLenLţ cum ar fl ƍnCMAkCnŦ
1ransformaLorul esLe de dorlL sá se puná pe ráclre forLaLa cu aerŦ 1rŦ2 822ţ 2000nM l Ŵ 60
splreţ SLWŴ2ţ cu dlameLrul de 0ţ3 mmŤ ll Ŵ 7 +7 splreţ SLWŴ2ţ cu dlameLrul de 0ţ3 mmŦ 1rŦ3
k28x16x9ţ 2000nM 1oaLe infásurárl sunL ldenLlceţ boblnand in acelasl Llmpţ 23Ŵ30 splreţ MC1lŴ
0ţ12mmŦŦ urŦ1 L20x28ţ 2000nM 12 splre ÞL1vŴ2ţ cu dlameLrul de 2ţ24 boblnaLe cu aol de aer
inLre splreŦ lnLreflerul nonŴmaaneLlc dln mlez esLe sLablllLv lnLre 0ţ4 la 0ţ9 mm penLru curenLul
de leslreŦ lnducLanLa orlenLaLlva a droselululť de la 100 la DŽPŦ urŦ2 k28x16x9ţ 2000nM 12Ŵ16
splre inLrŴun slnaur sLraLţ boblnaLa cu cupru cu secLlunea de 1mmŦpaLraL lzolaLle ÞvCŦ ulodele
de puLere u1Ŵu2 130L8u04ţ ulodele dublorululu3Ŵu6 dlode raplde cu curenLul de mlnŦ10Aţ sl
Lenslunea de mlnŦ200vţ cum ar ku2997AŤ u7ţ u8ţdlode rapldeţde exemplu PL8208 Ŧ
CondensaLorul de rezonanLa 0ţ22DŽl x2000v companla WlMAţ alcaLulL dln paLru condensaLorl de
0ţ22DŽl x1000v leaaLe serleŴparalelŦ ÞuLeLl folosl k73Ŵ16vţ 0ţ1 DŽlx1600v 10 bucaLlţ douá
arupe de 3 bucaLl leaaLe ln paralelţcele doua arupe leaanduŴse ln serle Ŧ ÞuLeLl uLlllza un
condensaLor de Llp k78Ŵ2ţk78Ŵ18Ŧ CbLlneLl capaclLaLea necesará sl Lenslunea de funcLlonare
de cel puLln 2000v! uacá 200A nu vl se pare suflclenLţ nu Lrebule sa faceLl modlflcárl compllcaLe sl
pracLlc nlcl o schlmbare in clrculLul ln slneţ puLeLl obLlne cu usurlnLá 300A in arcŦ ÞenLru a face
acesL lucruţ esLe suflclenL sá foloslLl LranzlsLorll l8C4ÞS71uu in loc de l8C4ÞC30uuţ sl doua
mlezurl L63 N 87 flrma LÞkCS puse impreunáŦ numárul de splre ale lnfasurarll prlmare a
LransformaLorulul va fl eaal cu 10ţ ÞL1v2 sârmá 36 cu dlameLrul de 1ţ8 mmŦx2 flre lnfásurarea
secundará Lrebule sá conLlná 1ţ3 +1ţ3 splre cu secLlunea de 23Ŵ32mmŦpaLraLlŦ AceasLa poaLe
fl facuLa dln 7Ŵ8 flre cu dlameLrul flrulul de 2ţ24 mmŦÞL1v2 Ŧ 8oblnarea acesLul LransformaLor
nu esLe asa de areaŦuroselul se boblneaza pe acelasl mlez de Llp L63 N 87ţ(1bucŦ) sl are7Ŵ9
splre ÞL1v2 sarma de 2ţ3 mmŦdlameLrulŦlnLreflerul droselulul se sLabllesLe experlmenLal ţsl esLe
orlenLaLlv de 0ţ7Ŵ1ţ3 mmŦ Cu acesLe daLe de boblna[ frecvenLa de rezonanLá va fl de
aproxlmaLlv 40kPzŦ ueslaurţ va Lrebul sá creascá sl suprafaLa radlaLoarelor LranzlsLoarelor de
puLere sl a dlodelor de puLere aproxlmaLlv de douá orlŦ ulodele de leslre sunL leaaLe caLe douá in
paralelŦ ÞunLea redresoare de lnLrare esLeţ de asemeneaţ dublaLaŦ CscllaLorul prlnclpal poaLe
sa rámana neschlmbaLţblocul de allmenLare de 12v deasemeneaŦ CondensaLorul de rezonanLá
nu va mal fl formaLdln 4 plese 0ţ22 h1000v WlMAţ cl dln 9 condensaLorl 0ţ22 x1000v WlMA
MkÞ10Ŧ Schema de leaare acondensaLoarelor esLe daLa in llaŦ 34ŦÞenLru acesLl curenLl Lrebule
sa acordam o aLenLle sporlLa CeneraLorulul de comanda sl LuLuror clrculLelor de
comandaŦClrculLul uc3823 esLe foarLe senslbll la perLurbárlle puLernlceţ de aceea Lrebule
neaparaL ca aeneraLorul de comanda sa fle amplasaL caL mal deparLe de drosel sl
LransformaLorul de puLereţ flrele care duc la rezlsLorul de comanda ar Lrebul sá fle ecranaLeţ
(Ŵ12v) nu ar Lrebul sá Lreacá in aproplerea flrelor elecLrlce de inalLá Lenslune de puLereţ
sLablllzaLorul 7812 nu poaLe fl pus pe acelasl radlaLor cu LranzlsLorll de puLere! C1ŴC9
condensaLorl WlMA MkÞ10 0ţ22 x1000vŦ 8ezlsLenLe de 130kUx2WŦ AcesL aparaL poaLe deblLa
fárá probleme pâná la 9 kW de eneraleţ la 33A Ŵ valoarea curenLulul in lanLul de rezonanLáŦ 37
uar mal exlsLá sl o alLá modallLaLe de a cresLe puLereaţ lar penLru converLoarele rezonanLeţ
esLe foarLe promlLáLoareŦ AceasLa consLa ln leaarea a douá sau mal mulLe unlLáLl de puLere pe
aceeasl sarclnáŦ SchemalnverLorulul de sudura la pesLe 330A esLe daLa in llaŦ 33 AcesL slsLem
a fosL LesLaL sl mlŴa daL rezulLaLe mlnunaLeŦ uupá cum puLeLl vedeaţ slsLemul esLe consLrulL
pe prlnclpluldublarll slmple a puLerllŦ ÞenLru a face acesL lucruţ luaLl douá lnverLoare lullŴ8rldae
ldenLlce conLrolaLe de un oscllaLor masLerŦ AcesL model de clrculL esLe [usLlflcaL doar prln
fapLul cá sunL foloslLe mlezurl L63 N 87 flrma ƍLÞkCSţ câLe unul in flecare lnverLorţ sl LranzlsLorl
l8C4ÞC30uuŦ Cu o asLfel de sursa la 330Aţ realmul Lermlc a celor douá LransformaLoare esLe
mulL mal usor decâL realmul Lermlc al unul slnaur LransformaLor de aceeasl capaclLaLeţ sl sá
consLrulesLl doua LransformaLoare ldenLlce pe mlez L63ţ nu esLe dlflcllŦLa fel cu droselele de
rezonanLa sl LranzlsLorll de puLereŦ 8 LranzlsLorl Llp l8C4ÞC30uu vor cosLa mal puLln de caL 4
LranzlsLorl l8C4ÞS71uuŦ llresLe ţo soluLle ar puLea fl leaarea LranzlsLorllor sl LransformaLoarelor
ln paralel sl nu de conflaurare a unul lullŴ 8rldaeţ dar am pornlL de la proprla mea experlenLáţ sl ea
iml spune cá douá punLl sunL mulL mal flablle pe aceeasl sarclnáţ sl sunL capablle sá deblLeze cu
20Ʒ mal mulLa puLere decâL unul cu elemenLele de puLere leaaLe ln paralel! Schema oscllaLorulul
de comanda a rámas exacL ca ln schemele anLerloareţ sŴau schlmbaL numal daLele de boblna[
ale 1rŦ3 ţ sl a crescuL márlmea lnelulul de ferlLá de la k28 la k32Ŧ CurenLul de leslre esLe realaL
prln schlmbarea duraLellmpulsurllor de comandaŦ A LrebulL sa cresc puLerea bloculul de
allmenLare de 12vde douá orlţ penLru aceasLa am inloculL oala pe 822 cu 828sl am leaaL ln paralel
doua sLablllzaLoare 7812Ŧ Am pus deasemenl doua punLl redresoare de 33 A ln parallel pe
lnLrareŦ8eleul de pornlre esLe mal blnes a fle la 30A ţ dar puLeLl pune sl douá pe 30Aţ
capaclLaLea de lnLrare3 bucŦ de 470DŽlx330vţ dar puLeLl face sl 4x330x400vŦ Mal [os sunL
deLalll cu prlvlre la LransformaLor sl drossselť 1rŦ1ţ 1rŦ2 Ŵ infásurarea prlmara16Ŵ17 splre ÞL1v2
Ŵ dlameLrul de 2ţ0 mmţ lnfasurarea secundara2ţ3 +2ţ3 splre (3 splre cu prlza medlana ) ÞL1v2ţ cu
dlameLrul de 2ţ24 mmţ in paLru flreţ in LoLal 16mm paLraLl secLluneŦMlezLÞkCS L63 N 87Ŧ 38 39
urŦ1ţ urŦ2 sarma de dlameLru 2ţ24 sl 10 splre ÞL1v2Ŧ Mlez L20x28 2000nMŦlnLrefler de 0ţ6Ŵ0ţ8
mmţ esLe flxaL aLuncl când realaLlŦ urŦ313 splre de 1mmŦpaLraL vLÞ? pe k28 2000nM1Ŧ 1rŦ4
numárul de splre nu Lrebule schlmbaLţ doar cresLeLl dlameLrul sarmel dln secundarla 0ţ8 mmŦ
8ealarea unel asLfel de aparaL esLe la fel ca la o punLe unlcá numal ca se face pe randŦLa
lncepuL se realeaza prlmul slŴl oprlm pe al dolŴlea ţapol se realeaza al dolŴ lea slŴl oprlm pe
prlmulŦÞenLru LransformaLorul sl droselul comunţ frecvenLa de rezonanLá va flaproxlmaLlv
aceeasl in ambele cazurlŦ ln cazul in care dlferenLa de frecvenLa de rezonanLá esLe pesLe 1 kPzţ
esLe necesar sá se adapLeze lnducLanLa droselulul dln aarnlLurlle lnLreflerululŦ ulferenLa
admlslblláde frecvenLa esLe de 1Ŵ2kPzŦ 6Ŧ 5e|ectarea tranz|stoare|or de putere 1ranzlsLorll de
puLere sunL lnlma lnverLorulul de sudura! ue selecLla adecvaLá a LranzlsLorllor de puLere
deplndeflablllLaLea inLreaulul aparaLŦ Þroaresul Lehnlc nu baLe pasul pe locţ pe plaLá apar o
mulLlme de dlspozlLlve semlconducLoare nolţ sl sá Le descurcl ln aceasLá dlverslLaLe esLe dlflcllŦ
Þrln urmareţ in acesL caplLolţ vol incerca sá rezum prlnclpllle de bazá de aleaere a swlLchŴurllor
de puLereţ in scopul consLrulrll unul lnverLor de sudura puLernlcŦ Þe prlmul loc penLru a incepe
esLe deLermlnarea aproxlmaLlvá a puLerll necesare a converLorululŦ nu vol da calcule absLracLeţ
sllmedlaL vol Lrece la lnverLorul nosLruŦ uacá vrem sá a[unaem pe arc de 200 Amperl la o
Lenslune de 24 de volLlţ inmulLlnd apol acesLe valorl se obLlne o puLere uLlla pe care lnverLorul
nosLru esLe obllaaL sá o furnlzeze sl sa nu se ardaŦ 24 vţ esLe Lenslunea medle pe lunalmea
arculul elecLrlc de 6Ŵ7 mmţ ue fapLţ lunalmea arculul esLe mereu in schlmbareţ slţ prln urmareţ sl
Lenslunea pe elţ de asemeneaţ se modlflcá sl curenLulŦ uarţ penLru calculul nosLru nu esLe foarLe
lmporLanL! uecl prln inmulLlrea acesLor valorl vom obLlne 4800 de waLlţ orlenLaLlv randamenLul
converLorulul esLe de 83ƷţasLfel puLeLl obLlne puLerea care Lrebule sá fle pompaLa prln
lnLermedlulLranzlsLorllorţ de de aproxlmaLlv 3647 W Cunoscand puLerea LoLalá se poaLe calcula
curenLul la care vor fl obllaaLe sá comuLe acesLe LranzlsLoareŦ uacá vom face aparaLul sá
funcLloneze de la reLeaua de 220 de volLlţ apol pur sl slmplu impárLlnd puLerea LoLalá la
Lensluneţ puLeLl 40 obLlne un curenLţpe care aparaLul ll va consuma de la reLeaŦ AcesLa esLe de
aproxlmaLlv 23 Amperl! Am prlmlL mulLe scrlsorl cu inLrebárlţ poL face un aparaL de suduraţ asLfel
ca el sa lucreze la Lensluneade 12 volLl la baLerla de maslna? Cred cá acesLe calcule slmple poL
a[uLa pe LoLl sa raspunda la acesLe lnLrebarlŦ Am anLlclpaL inLrebareaţ de ce am imparLlL
puLerea LoLalá la 220 de volLl in loc de 310ţ care esLe obLlnuLa dupá redresarea
slfllLrareaLenslunll de allmenLareţ esLe foarLe slmpluţpenLru a obLlne la o valoare a curenLulul de
23 Amperl ţ310 vţ avem nevole de o capaclLaLe a fllLrulul de23000 DŽl! Sl am pus nu mal mulL de
1300 DŽlŦ Valoarea actualá mi ar placea, dar aceasta nu este valoarea curentul maxim prin
tranzistorii selectati de noi! Acum, în datele de catalog ale multor companii sunt reprodusidoi
parametri de curentul maxim, primul la 20 °C, iar al doi-lea la 100° C! Deci, la curenti mari prin
tranzistor,acesta elibereaza caldura, dar viteza de cedare a acesteea prin radiatorul de racire nu
este suIicient de mare si astIel cristalul de siliciu poate Ii încálzit la temperatura criticá, si cu cat mai
puternic va Ii încálzit, cu atât mai mic va Ii curentul sau maxim, si în cele din urmá aceasta poate
duce la distrugerea tranzistorului. De obicei, o astIel de distrugere aratá ca o mica explozie , în
contrast cu supravoltarea, atunci când tranzistorul doar se arde in liniste. De aici putem concluziona
ca pentru a lucra la un current de 20 de amperieste necesar sa alegemastIel de tranzistori al cáror
curent de operare nu este mai mic de 25 Amperi la 100 de grade Celsius! Acest lucru imediat
îngusteazá zona noastrá de cáutare pentrucâteva zeci de tranzistori de putere. La alegerea
tranzistoarelor de putere nu va sunt Iolositori numai parametrii maximi de putere ci si parametrii
pentru curentii de impuls.Este mai bine sa lasam o rezerva, altIel deIectarea poate apare in cel mai
nepotrivit moment. Natural, pentru a deIini un curent nu putem uita de tensiunea de lucru. Tensiunea
in circuit nu depáseste tensiunea de alimentare, sau mai simplu, nu poate Ii mai mare de 310 volti,
cu alimentarea de la 220 de volti. Prin urmare, alegeti tranzistori cu tensiune acceptabila, nu mai
putin de 400 de volti. Multi ar putea spune sa alegem direct pe 1200, declarând cá aceasta ar Ii mai
sigur, dar nu este în întregime adevárat, tranzistori de acelasi tip, dar la tensiuni diIerite pot Ii Ioarte
diIeriti! Iatá un exemplu: tranzistoarele IGBT produse de IR, IRG4PC50UD - 600V - 55A, si
tranzistorii similari pentru 1200 de volti, IRG4PH50UD - 1200V - 45A, si astea nu sunt toate
diIerentele, cu curenti egali în acesti tranzistori, cáderea de tensiune este diIerita: pe primul 1,65 V si
pe al doi-lea 2.75V! Si la curenti de 25 amperi apare 41 pierderea suplimentara de putere in
Watts,numai cá aceastá putere care este eliberata sub Iormá de cáldurá, trebuie sá Iie disipata,
ceea ce duce la cresterea supraIetei radiatorului aproape de douá ori! Aceasta duce nu numai la
cresterea în greutate, dar, de asemenea, si la cresterea volumului! Si toate acestea trebuie avute în
vedere atunci când se aleg tranzistorii de putere, dar aceasta este doar prima parte pentru a
impresiona! Urmátorul pas este alegereatranzistorilor cu privire la Irecventa de operare, în cazul
nostru parametriitranzistorilor trebuie sá Iie mentinuti la o Irecventá minimá de 100 kHz!Pentru
comutarea grea la Irecventa de 30Khz trebuie sa se reserve o Irecventa de cel putin 3 ori mai
mare.Pentru convertizorul resonant dimpotriva,este posibil sa se utilizeze tranzistori mai 'lenesi¨.
Faptul ca procesul de comutatie la Irecventa de rezonanta nu necesita consummare de energie,ca
la comutatia de putere,Iace ca tranzistorii sa lucreze Ioarte bine la Irecvente de 4-5 ori mai mari
decat Irecventa demaxima de catalog.Firma IR oIera valoarea Irecventei maxime si pentru comutatia
de putere dar si pentru regimul de rezonanta.Cel mai accesibil dintre ele, si cu pretul cel mai bun
apartine companiei IR . Acesta este, în principal IGBT dar existá, de asemenea, tranzistorii cu eIect
de camp cu tensiunea de 500 de volti, acceptabili, care lucreazá bine în astIel de sisteme, dar se
Iixeaza greu pe radiator,nu au gauri de Iixare. Nu voi discuta optiunile pro si contra a acestor
tranzistori, chiar dacá parametrii sunt, de asemenea, Ioarte importanti, pe scurt spun cá, pentru
Iunctionarea normalá a tranzistorilor IGBT este nevoie de o pauzá între închidere si deschidere,
pentru a Iinaliza toate procesele din interiorul tranzistorului, nu mai putin de 1.2 microsecunde!
Pentru mosIet, de aceastá datá pauza nu poate Ii mai micá de 0,5 microsecunde! Acestea sunt de
Iapt, toate cerintele pentru tranzistori, iar în cazul în care sunt toate îndeplinite, atunci veti obtine o
masiná Iiabilá de sudura! Pornind de la cele de mai sus- cea mai buna alegere estea companiei IR-
tranzistori de tip IRG4PC50UD, IRG4PH50UD, tranzistori cu eIect de camp IRFPS37N50A,
IRFPS40N50, IRFPS43N50K. Aceste tranzistoare au Iost testate si si-au dovedit Iiabilitatea lor si
durabilitatea atunci cândlucreazá în invertorul de sudura rezonant. Pentru convertoare de putere
mica,undeputerea nu depáseste 2,5 kW se poate utiliza în conditii de sigurantá IRFP460. Ŧ Ide| de
pro|ectare s| var|ante de |ucru |n puncte|e ce|e ma| |mportanteŦ 42 ln acesL caplLol vreau sá
menLlonez pe scurL prlnclpalele reaull de care Lrebule sa Llnem conL penLru consLrucLla unul
lnverLor de mare puLere sau a unul converLlzor de sudura rezonanLť a) penLru un converLor ÞWM
lnLoLdeauna sa apllcam semnale perfecLe pe porLlle swlLhŴurllor de puLere ţfronLul descrescaLor
al lmpulsulul Lrebule sa nu depaseasca 200 nsecŴaceasLa esLe cea mal lmporLanLa smecherle !!
8eacLla ÞWM ar Lrebul sá fle obLlnuLa numal dlnLrŴun LraducLor de curenLţnlcl o alLfel de
reacLle de curenL nu esLe admlsaţaceasLa esLe a doua smecherleţ lar a Lrelaţsl cea mal
lmporLanLa smecherle Ŵ ƍLlmpul morLƍsanu fle mal puLln de 1ţ3 msť) b) ŴpenLru lnverLorul
rezonanL reacLla ÞWM esLe lnadmlslblla ln aeneralţpenLru aceasLa Lrebule sa avem o Lenslune
de allmenLare blne sLablllzaLa a oscllaLorulul de comandaţ unele varlaLll ale Lenslunll ale Lenslunll
de lnLrare a ampllflcaLorululţ"aresell"(1ţ3)ţLlmp mlnlmţsofL sLarLţmarlrea capaclLaLll la (8)ţblocarea
procesorulul(9)ţproduc o cresLere brusca a Lenslunllţcel mal adesea loalc de la 0 la 3v cu fronLurl
abrupL de cresLere ţlnchlderea dupa aceeasl loalcaţcaderl de la 3v la0vŦ c)Ŵpe porLlle
LranzlsLoarelor de puLere Lrebule neaparaL puse dlode blderecLlonale de Llpul kS213
d)ŴLransformaLorul de lmpulsurl Lrebule monLaL ln lmedlaLa aproplere a LranzlsLorllor de
puLereţflrele care duc la porLl Lrebule rasuclLeŦ e)Ŵpe placa punLll de puLereţ amlnLlLlva ca pe
Lraseele de (+) sl (Ŵ) clrcula curenLl marl de 23 A ţde aceea acesLe Lrasee Lrebule prolecLaLe caL
mal laLe sl coslLorlLeŦ f)ŴLoaLe clrculLele de puLere Lrebule sa alba conexlunl buneţaproape
lnLoLdeauna conLacLele slabe penLru curenLl mal marl de 100AţpoL duce la Loplrea lor sl la un
lncendluŦ a)Ŵcablul de allmenLare Lrebule sa alba secLlunea de 1ţ3Ŵ2ţ3mmŦpaLraLlŦ h)Ŵla
lnLrare esLe necesara o slauranLa de 23AţpoaLe fl sl auLomaLaŦ l)ŴLoaLe clrculLele de lnalLa
Lenslune Lrebule sa fle blne lsolaLe de carcasa sl de leslreŦ [)Ŵdroselul rezonanL nu Lrebule
sLrans cu coller meLallc sl nu Lrebule foloslLa o carcasa meLallcaŦ k)ŴesLe neaparaL de amlnLlL
ca elemenLele de puLere produc o canLlLaLe de caldura mareţde aceea Lrebule LlnuL conL la
amplasarea ln carcasa sl Lrebule 43 prevazuL un slsLem de venLllaLle forLaLa sl naLurala l)Ŵln
paralel cu dlodele de puLere Lrebule puse neaparaL clrculLe 8C de proLecLleţ acesLea proLe[eaza
dlodele de leslre la Lenslunea de sLrapunaereŦ m)ŴnlclodaLa sa nu puneLl ln clrculLul rezonanL
condensaLoare proasLeţacesLea poL provoca avarll serloaseţ foloslLl numal acele Llpurl lndlcaLe
pe schemaţcum ar flŤk73Ŵ168(0ţ1x1600v) sau WlMAŴMÞk 10(0ţ22x1000v)ţk78Ŵ2ţk78Ŵ
18(0ţ13x1000v)ţleaanduŴle serle paralelŦ n)ŴunlLaLea de conLrol cu uC3823 nu ar Lrebul sa fle
aproape de droselul de rezonanLa sl LransformaLorul de puLereŦ 8especLarea S18lC1A A
ACLS1C8 ÞunC1L uL MAl SuS vor aslaura succesul100Ʒ sl slauranLa dumneavoasLraŦ1rebule
LlnuLmlnLe lnLoLdeaunaŴelecLronlca de puLere nu larLaŦ ConsLrucLla LransformaLorulul de
puLere ţdroselulul de leslre sl a droselulul sunL prezenLaLe ln flaŦ36 sl flaŦ37Ŧ ConsLrucLla
LransformaLorulul de puLereŦ 2xL20x28ţ2000nMP sau 1xL63ţn87ţ2000nMP MlezCarcasa 44 llaŦ36
ÞenLru obLlnerea parameLrllor opLlmlţboblna prlmara se va boblna lnLrŴun slnaur sLraLŦ
ConsLrucLla droselulul urŦ1 sl urŦ2 llaŦ37llr CarnlLura dln carLon 3buc penLru urŦ1 0ţ1Ŵ0ţ8mm
(selecLaLl la reala[e) penLru urŦ2 Ŵ 3 mmŦŦ Mlez 2xL16x20 2000nM Carcasa boblnel se execuLa
dln flbra de sLlclá subLlreţllplLaţ monLaLa pe un mlez de lemn sl se boblneaza numarul necesar de
splreŦurŦ1Ŵ12splre CuLm Ŏ 2ţ24 boblnaL cu spaLlu de 0ţ3Ŵ0ţ3mmţse poaLe folosl flr LexLll ca ln
desenŦ 43 urŦ2 Ŵ 6Ŧ3 splre in paLru flreţ CuLm cu Ŏ2ţ24ţsecLlunea LoLala 16mm paLraLl
ţboblnaL splra lanaa splra ln 2 sLraLurlŦ8oblnele Lrebule lmpreanaLe cu o raslna epoxldlcaŦ
2xL16x20 poaLe fl inloculLá cu un slnaur mlez L20x28Ŧ numárul de splre ln acesL caz nu Lrebule
modlflcaL! Desen PCB eu nu dau din cauza ca pentru aceasta trebuie date concrete legate de
carcasa,radiatoare,s.a.m.d.Daca doriti ,acestea pot Ii vazute pe site-ul meu www.vadne.narod.ru Nu
cred ca acum avand un computer,a plati o mica taxa ne e greu.tranzistorii de putere se monteaza pe
un singur radiator,cu Iolie termoconductoare .Pe acelasi radiator se pot monta si CI.stabilizator de
12V,daca acesta este in carcasa de plastic si curentul de iesire nu depaseste 150A! Pe alt radiator
se monteaza diodele de putere si peste pad diodele dublorului.Corpul radiatorului poate Ii Iolosit ca
iesire de putere pe (¹).Pentru o racire mai buna radiatoarele se monteaza cu aripioarele unele intr-
altele,ventilatorul racind asIel intreg ansamblul.Radiatoarele, din motive de securitate ,se recomanda
sa Iie izolate Iata de carcasa si intre ele.Daca aveti nevoie de mai multe detalii eu va pot trimite
IotograIii cu aparatul si pcb pentru aceste blocuri. .Protectii utile si circuite de¨ pornire la
cald¨.¨antilipire¨si .aprindere usoara¨ Mai ios este prezentat circuitul de protectie termica-
Iig.38,pornire la cald si stabilizare arc,Iig.39,desi in urmatoarele realizari nu le
Iolosesc.Termoprotectiile se lipesc de diode si de inIasurarea transIormatorului de putereele Iiind
inseriate cu bobina releului de pornire.Prin declansarea releului de pornire la 80-100grade C,circuitul
de de putere este deschis,curentul circula numai prin circuitul de limitare RC.Intr-un astIel de regim
amorsarea arcului este imposibila,consumul de energie chiar si in regim de scc.nu depaseste 70W.
46 Fig.38 Fig.F Fig.39 47 Acesta este un sistem clasic de .pornire la cald¨si antilipire si lucreaza
astIel:masoara tensiunea de iesire si intra in Iunctiune numai atunci cand este topit electrodul,adica
in intervalul 10-28V,in acest moment in arc circula curentul pe care l-ati stabilit din regulator,in restul
timpului,in momentul aprinderii sau cand se sparge o picatura mare de metal in timpul
sudarii,curentul creste automat pana la maxim sau pana la o valoare data din proiectare. De obicei
se admite o crestere de 50° stabilita de rezistorul R legat in paralel cu optocuplorul.Timpulcat este
inclus acest supracurent este dat de capacitatea condensatorului C.Acest sistem este Ioarte eIicient
daca in ivertorul de sudura nu sunt varIuri de tensiune si tensiunea maxima nu depaseste
50V.Sistemul .antilipire¨ stabilizeaza arcul la curenti mici, si nu permite lipirea electrodului.In Iigura
40 este prezentata o schema de .pornire la cald¨ Fig.40 Urmatoarea schema va Ii Ioarte utila pentru
lucrul in regim TIG sau sudura in argon.Acesta este aprinderea usoara.Schema completa este data
in Iig.41.Dupa cum a-ti ghicit acesta este tot un invertor,dar de putere mica.Foarte util atunci cand se
sudeaza la curenti mici.Nu amorseaza arcul,aceasta este imposibil,pur si simplu pui electrodul pe
metal si cand incet incepi sa-l desprinzi,apare un arc de curent mic,care nu poate topi electrodul,nu
are destula putere,dar arde si se intinde Ioarte Irumos.Ei bine ,in timp ce este aprins acest arc, in
paralel cupleaza sursa de putere.Daca brusc se lipeste electrodul,atunci imediat se deschide
curentul de putere,ramanand numai curentul de ardere si pana cand nu se aprinde arcul, curentul de
putere nu se cupleaza.Te sIatuiesc sa-l Iolosesti,arcul va arde in conditii optime, blocul de putere nu
se supraincarca si lucreaza mereu intr-un regim optim de curent,scurtcircuitul este practic exclus-
tesiunea max. va Ii de 80- 48 90V,iar curentul de max.5A. Sistemul de control a blocului de putere
este construit cu optocuplorsi este similar cu schema .HOT START¨.Functioneaza astIel-masoara
tensiunea pe rezistorul de iesire al sistemului si da semnal pentru a porni unitatea de putere numai
in gama55-25V la rezistenta de limitare.Adica numai atunci cand arde arcul.Schema este absolut
autonoma,dar pentru simplu raIinament se poate Iolosi in acelasi timp ca sursa de alimentare(12V)
pentru schema de control,puterea acestui convertizor neIiind mai mare de 250VA.Tranzistorii si
diodele trebuie puse pe radiatoare.Droselul de iesire din blocul de putere pentru conectarea .MP¨
poate Ii eliminat cu totul.Condensatorul C limiteaza curentul de scc.,se Iixeaza prin experimentari,
capacitatea sa depinzand de Irecventa convertizorului si poate Ii intre 0,15 si 0,5µF la 160V, de tip
K78-2 sau similar.Curentul de scc.nu va depasi10A,in lucru 4-5A cand este aprins arcul. Fig.41 Dr.4-
12 spire,CuEm cu sectiunea de 1mm.patrat pe un miez K28x16x9,2000NM 49 Tr.1-miez
K45x28x16-2000NM,inIasurarea primara40 spire CuEm ¢0,55mm, bobinat intr-un singur strat
uniIorm pe lungimea inelului.Secundarul 2x24spire CuEm ¢0,7mm,bobinat in doua straturi uniIorm
pe toata lungimea inelului. Tranzistorii si diodele se vor monta pe radiator. CoeflclenLll de evaluare a
plerderllor in mlezurlle de ferlLa Sper ca examlnarea Labelelor cu parameLrll ferlLelor de producLle
lnLerna va vor a[uLa ln aleaerea unul mlez accepLabllŦLu folosesc L63ţno 87 ūepkos"ŦAcesL mlez
ca parameLrl esLe aproplaL de L20x28 lnLernţ2000nMC1 dar cu plerderl mal mlcl sl execuLaL cu
mal mulLa acuraLeLeŦ8ezulLaLe bune se obLln cu mlezul de 2000nM daca penLru LransformaLor
aleaeLl 2xL20x28ŦAcesL LransformaLor cu usurlnLa poaLe da 230A ln arcŦun slnaur L63 poaLe da
190A ŦAcesLe daLe sunL valablle penLru frecvenLa de 30Ŵ40 kPzŦ 30 9.Parametrii miezurilor de
ferita. 31 10. emple de circuite imprimate si amplasare componente Aceasta este schema blocului
de control cu 1156EY2P ca in imagine.Detalii explicative nu dau dinadins,pentru a experimenta
dv..AltIel nu veti intelege nimic si invertorul nu va Iunctiona.Nu Iaceti tam-tam,experimentati ,ce si
cand a-ti vazut si cum lucreaza!Faceti totul Iara Ianatism.Daca a-ti Iacut blocul asigurativa ca totul
Iunctioneaza cum trebuie.transIormatorul de impulsuri se leaga in colectorul tranzistorilor iar punctul
median la(¹)alimentare aproape de electrolitici. Fig.42 Aceste Iire sunt torsadate si pot avea
lungimea de 10-15 mm.AstIel blocul de control se poate amplasa separate de tranzistorii de putere
si de circuitele de curenti mari pentru a elimina interIerentele.Iar pe portile tranz.trebuie sa Iie trasee
cat mai scurte de aceea chiar si transIormatorul de impuls este amplasat in apropierea tranzistorilor
de putere.Mai ios este prezentata placa de baza pe care sunt amplasate BU.,BA.-12V si sistemul de
'HOT START¨,traductorul de curent cu 32 SS495A.Acest aspect este dat ca exemplu.Schema este
pe site,iar descrierea detaliata este data in prima carte la scara1:1 Fig.43. Aceasta este placa puntii
de putere si BU pe radiator 90x90 mm.plusul diodelor dublorului si stabilizatorul de 12v(in carcasa
de plastic).Tranzistorii de putere semonteaza pe partea cablata a PCB si aceasta este lipita de
radiator.Traseele sunt ingrosate cu sarma de cupru de 1mm.patrat. 33 Fig.44 AceasLa amplasare
are sl dezavanLa[eţpe sursa de allmenLare de 12vţ dln cauza cupla[ulul capaclLlv poL peneLra
semnale parazlLe care poL afecLa slsLemul de llmlLare a curenLululin clrculLul uC3823 Ŧ Cea mal
buná opLlune esLe de a plasa 8a12 vsl 8u pe o placa separaLá sl deparLe de clrculLele de puLereŦ
1oaLe cabla[ele sunL prezenLaLe numal ca un exempluţ dar nu sunL erorlţ sl dacá inLrŴadevár
sunLeLl prea lenes ţ le puLeLl uLlllzaŦ uar eucred cá e mal blne a inLeleae pe deplln ceea ce faclţsl
saŴLl prolecLezl proprllle cabla[eţ in conformlLaLe 34 cu radlaLoare Laleţ in carcasa LaŦ AsLfelţ nu
veLl capaLa un prosL auLomaLlsmţ sl veLl sLl exacL ce aŴLl coslLorlLţ unde sl de ceŦ AceasLa
esLe placa de lnLrare+blocul de pornlre(facuL penLru releu de 12vţpenLru 24v sŴar puLea sa nu
aaslLl)+ alcl se afla condensaLorll penLru dublorul de Lenslune(cu albasLru(oran[)ŦÞrlvlLl ln foLo!
Diodele dublorului se pun pe radiatorul tranzistoarelor de putere ca si stabilizatorul de 12V.Totul e la
scara1:1 Circuitele de putere se intaresc prin cositorire cu sarma de cupru cu sectiunea de
1mm.patrat. Fig.44 33 Bibliografie. 1. 'PanĆȨ N9, 1990r . 2. ' MĆĈpČcxeĊē nĉė ĆĊčyĉĔcċēx
ĆcrČďċĆĈČn čĆraċĆė Ć Ćx čpĆĊeċeċĆe¨, 2001r . HąnareĉĔcrnČ 'POPEKA¨. 3. ' CĆĉČnaė
ĕĉeĈrpČċĆĈa¨, F.Ă. CeĊëċČn, MČcĈna 2001r . 4. ' CĆĉČnēe čČĉyčpČnČnċĆĈČnēe ĈĉĖďƨ,
H.A. BČpČċĆċ, 'POPEKA¨ 2001r . 5.KaraĉČr č/č čpĆôČpČn ¢ĆpĊē NTE. 5.CčpanČďċēe
ĊarepĆaĉē ¢ĆpĊē IR. 6.TOā, H.P .HećĊaċ Ć H.H.KaĉaċrapČn, uacrĔ 2. 7.CnapĈa Ć peąĈa
ĊeraĉĉČn. P.H.IĉĆąĊaċeċĈČ. 8.'MĆĈpČcxeĊē nĉė ĉĆċećċēx ĆcrČďċĆĈČn čĆraċĆė Ć Ćx
čpĆĊeċeċĆe¨, 2001r . HąnareĉĔcrnČ 'POPEKA¨. 9.'TeČpĆė Ć pacďër rpaċc¢ČpĊarČpČn HBā¨.
XċēĈČn A.B. MČcĈna 2004r . 10.'KČĊčČċeċrē nĉė cĆĉČnČć ĕĉeĈrpČċĆĈƨ,DACPOL, 2005r .