UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Numele disciplinei: Sisteme Integrate de Protectie si Automatizare

An universitar: 2017-2018

Nume si prenume student: Halici Andreea

Master: Managementul Sistemelor Energetice (MSE), grupa 6505

Descarcarea automata a sarcinii (DAS)

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Cuprins:

1. Notiuni introductive………………………………………………………………3
2. Metode de DAS utilizate în SEE…………………………………………………4
3. Necesitatea DAS. Principiul de functionare a DAS……………………………..11
4. Metodologia de calcul al numarului si volumului diferitelor transe de sacrificiu in
cadrul DAS………………………………………………………………………13
5. Concluzii…………………………………………………………………………16
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

1. Notiuni introductive

Atât timp cât se mentine echilibrul dintre puterea electrica activa generata în sistem si
cea consumata, frecventa ramâne în jurul valorii de 50Hz. La conectarea unor consumatori
mari, sau la deconectarea unor grupuri generatoare (sau centrale), acest echilibru se pierde
determinând scaderea frecventei inadmisibil de mult.

Scaderea frecventei în SEE determina scaderea productivitatii, sau chiar iesirea din
functiune a unor consumatori. De asemenea, scaderea frecventei determina si importante
reduceri ale tensiunii la nodurile generatoare (deci si la consumatori).

În consecinta, este posibila aparitia unui deficit de putere reactiva, însotit de scaderea
în continuare a tensiunii în diferite puncte ale SEE. Se produce astfel, un fenomen de
avalansa de frecventa si tensiune. În aceste conditii, unica soluie pentru evitarea unei avarii
generalizate în SEE ramâne sacrificarea anumitor consumatori, mai putin importanti, prin
întreruperea automata a alimentarii lor.

Dispozitive de automatizare care realizeaza deconectarea automata a consumatorilor

la scaderea frecventei în SEE se numesc dispozitive de descarcare automata a sarcini (DAS).

Pentru a se evita scaderea majora a tensiunii de alimentare a consumatorilor cu

consecinte grave asupra stabilitatii functionarii se recurge la sacrificarea unor categorii de
consumatori. Aceasta actiune poarta numele de descarcare automata de sarcina (DAS).

 DAS - U la scaderea tensiunii;

 DAS - f la scaderea frecventei;
 DAS – P la scaderea puterii;
 DAS – I la scaderea curentului.

Este ultimul resort care poate duce la evitarea unei avarii majore a retelei electrice.
Este activata de relee de minima frecventa si minima tensiune si actioneaza asupra
intreruptoarelor

Necesitatea unor mijloace "inteligente" de DAS este data de diverse provocari ale
retelelor actuale:

 Deregularizarea pietei de energie ;

 Generarea distribute;
 Cresterea consumului residential.
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

2. Metode de DAS utilizate în SEE:

Scopul unor DAS inteligente este să asigure o producție uniformă, care să corespundă
permanent cererii. In caz contrar sistemul poate deveni instabil.

Metode/Tehnici utilizate de dispozitivele DAS:

 Comanda directă asupra sarcinii pentru reducerea consumului sau chiar oprirea
consumatorilor;
 Folosirea unor sisteme de control cu comutatoare de ploturi in sarcină (on-load
tap-changer (OLTC) pentru a câștiga timp pentru alte acțiuni de remediere;
 Utilizarea unor prețuri diferențiate, pentru diverse niveluri de asigurare a
alimentării;
 Creșterea cantității de energie produsă din surse regenerabile pentru a mări
producția de energie activă/reactivă (cel puțin pentru moment scade presiunea
pe rețeaua de transport).

Fig. 1.a. Schema dizpozitivului de DAS-U< pentru circuitele de curent alternativ

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Fig. 1.b. Schema dizpozitivului de DAS-U< pentru circuitele de curent continuu

a) DAS-U realizat cu IED

Sistemele RAT actuale masoara tensiunea pe partea de joasa tensiune a

transformatoarelor pentru a comanda poziţia comutatorului de ploturi. Dispozitivele IED
utilizate pentru reglare automată au capacitatea de a măsura tensiunea pe ambele nivele ale
transformatorului: înaltă şi joasă tensiune.

Folosirea releelor de minimă şi maximă tensiune asigura o mai buna monitorizare a

variatie tensiunii pe parte de ÎT şi influenţează operarea RA T sau alor echipamente
secundare din statie.

 În funcţie de acestea, se pot lua următoarele acţiuni:

 Temporary AVR block (e.g. for 20 s).
 Temporary AVR voltage set point change (typically reduction).
 Complete AVR block. - HV shunt capacitor (reactor) switching.
 Undervoltage load shedding.
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Fig. 1.c. DAS-U cu echipamente de tip IED

Fig. 1.d. Variaţia frecvenţei în sistem la execuţia treptelor de DAS-f<

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Legenda:

f0= frecvența inițială;

fcr=frecventa critică;

fnom=frecvența nominală.

Fig. 1.e. Variaţia frecvenţei în sistem la execuţia treptelor de DAS-f<

𝐾𝑠𝑒 ∆𝑓(𝑠)
1. HSE(s) = 1+𝑠 = ∆𝑃(𝑠)
𝑓𝑎1 −𝑓𝑎𝑞
2. q = + 1  Z, n ≥ 1
∆𝑓1
3. ∆𝑓𝐸𝑀 = 2∆𝑓𝐸 + ∆𝑓𝑠𝑢𝑝𝑙
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

b) DAS-f in UCTE/ENTSOE

Fiecare OTS determina planul de DAS in concordanta cu regulile UCTE. UCTE recomanda ca
descarcarea de sarcina sa se implementeze in 3 pasi si and implica deconectarea liniilor/feederilor
care asigura alimentarea cu o cantitate predefinita din consum.

Frequency Thresholds Load Shedding

49 Hz 10 – 20%
48.7 Hz 10 – 15%
48.4 Hz 10 – 15%

c) Dispozitiv pentru DAS cu doua tranşe:

Fig. 1.f. alimentarea bobinelor releelor de frecvenţă

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Fig. 1.g. schema desfasurata a circuitelor de c.c.

d) Dispozitiv cu RAS

Fig. 1.h. DAS cu RAS

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

e) DAS-f

Fig. 1.i. DAS-f

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

3. Necesitatea DAS. Principiul de functionare a DAS

Atat timp cat se mentine echilibrul dintre puterea electrica activa generata in
SE (PE) si cea consumata (PC), frecventa in sistem ramane in jurul valorii de consemn
f0=50Hz. La conectarea unor sarcini mari, sau la deconectarea unor grupuri generatoare,
carora rezerva de putere intoarsa din SE nu le poate face fata intotdeauna acest echilibru se
pierde si frecventa scade inadmisibil de mult, cu toate consecintele acestei scaderi (deficitul
de putere PE – PC< O impiedica sistemele de reglare automata a frecventei si puterii active sa
restabileasca echilibrul dintre PEsi Pc). Scaderea frecventei in SE determina scaderea
productivitatii sau chiar iesirea din functiune a unor consumatori, ceea ce are ca efect
atenuarea deficitului de putere activa dar, totodata, reducerea frecventei pana la o valoare
fmin (curba 1 din fig. 3) inadmisibil de mica. Se mentioneaza ca scaderea frecventei in SE, ca
urmare a deficitului de putere activa, antreneaza si importante reduceri ale tensiunii la
nodurile generatoare, in special datorita echiparii GS cu excitatoare rotative, cuplate pe axul
generatorului, avand cuplul dependent de patratul turatiei (deci, sensibil influentate de
variatiile de frecventa).

Fig. 3. Variatia frecventei pentru modificari ale deficitului de putere in sistemul energetic

In consecinta, este posibila aparitia unui deficit de putere reactiva, insotit de scaderea
in continuare a tensiunii in diferite puncte ale SE. Se poate spune ca ia nastere
astfel un fenomen de avalansa de frecventa si tensiune care, la valori fmjn in jur de 44 -
45 Hz poate determina iesirea din functiune a intregului sistem energetic SE.

In aceste conditii, unica solutie pentru, evitarea unei avarii generalizate in SE ramane
sacrificarea anumitor consumatori, mai putin importanti, prin intreruperea automata a
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

alimentarii lor, esalonata, in trepte, astfel incat, prin reducerea deficitului de putere, sa se
restabileasca cat mai repede egalitatea PE = Pc si frecventa sa revina la valoarea de consemn f
= f0 sau in vecinatatea acesteia (curba 4).

Dispozitivele de automatizare care realizeaza deconectarea automata a consumatorilor

la scaderea frecventei in SE se numesc dispozitive de descarcare automata a sarcinii (DAS).

Se poate aprecia ca DAS constituie cea mai larg folosita automatizare din sistemul
energetic. In sistemele dezvoltate, descarcarea automata a sarcinii la scaderea frecventei este
folosita si pentru usurarea resincronizarii unor parti din SE care in urma unei perturbatii
oarecare ajung sa functioneze nesincron.
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

4. Metodologia de calcul al numarului si volumului diferitelor transe de

sacrificiu in cadrul DAS

In general, interventia DAS este temporizata; numai la scaderea frecventei sub

valoarea critica fcr = 45 Hz, actiunea DAS trebuie sa fie instantanee. In timpul descarcarii
esalonate, pe trepte de sacrificiu, a consumatorilor, frecventa variaza in timp dupa legi
exponentiale. Astfel, variatia extrema de la fnom = fo la f = fmin are loc dupa curba 1, conform
relatiei:
1
𝑓𝑚𝑖𝑛 = 𝑓0 (𝑓0 − 𝑓𝑚𝑖𝑛 ) (1 − 𝑒 −𝑎 ), 𝑎 = 𝑓0 ,

(1)

unde 𝑓0 .este constanta de timp a SE si se determina prin subtangenta la curba 1 in punctul
ao.

La deconectarea consumatorilor din prima transa, in punctul a1 se deconecteaza

puterea Pdec 1 si se reduce deficitul total de putere la valoarea

∆𝑃1 = ∆𝑃 − 𝑃𝑑𝑒𝑐1

(2)

In consecinta, frecventa variaza dupa curba 2, pana in punctul a2 unde se aplica o noua
reducere a consumului, conform relatiei:
1
𝑓1𝑚𝑖𝑛 = 𝑓𝛼1 − (𝑓𝛼1 − 𝑓1𝑚𝑖𝑛 ) (1 − 𝑒 −𝑎 ), 𝑎 = 𝑓1𝑚𝑖𝑛 ,

(3)

Recurgand la un nou sacrificiu in a2, se deconecteaza alti consumatori, insumand o

putere Pdec2 si se reduce astfel deficitul de putere ∆P, sau se anuleaza acest deficit (PE=PC). In
cazul in care echilibrul puterilor generate si celor consumate nu s-a restabilit ca urmare a
deconectarii consumatorilor din cea de-a doua transa, frecventa va scadea, dupa alta curba, de
exemplu curba 3. Daca se atinge echilibrul PE = PC, ceea ce inseamna ca valorile transelor de
sacrificiu au fost bine determinate, frecventa revine spre valoarea de consemn, dupa curba 4

la o valoare finala f0 (cazul ideal) sau la o valoare acceptabila (linia intrerupta), dupa
o evolutie exponentiala data de relatia:
1
𝑓2𝑚𝑖𝑛 = 𝑓𝛼2 (𝑓𝛼2 − 𝑓2𝑚𝑖𝑛 ) (1 − 𝑒 −𝑎 ), 𝑎 = 𝑓2𝑚𝑖𝑛 ,

(4)
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Deoarece, comportarea dinamica a unui SE in raport cu variatia frecventei poate fi

descrisa, aproximativ, printr-o functie de transfer de forma:
𝐾𝑠𝑒 ∆𝑓(𝑠)
HSE(s) = 1+𝑠 = ∆𝑃(𝑠),

(5)

unde,
1 1
Kse = 𝐾𝑒 + 𝐾𝑐

(6)

este constanta SE reglat in frecventa si s este constanta de timp a SE, dependenta de suma
momentelor de inertie ale maselor in rotatie din intregul SE, de pulsatia de consemn si de
constanta de amplificare a regulatorului de viteza al turbinei (KRAV).

Dispozitivele DAS sunt prevazute cu element de masura a frecventei (relee de ex.) acordabile
pentru realizarea pornirii selective in functie de frecventa. Selectarea consumatorilor care
urmeaza a fi sacrificati se face cu luarea in considerare a importantei

acestora. Nu se sacrifica, de regula, marii consumatori industriali (otelarii, uzine chimice, de

aluminiu, etc.) considerandu-se ca repornirea procesului de productie la aceste categorii de
consumatori pune probleme grele, preferandu-se circuitele de distributie, de exemplu, cele
din retelele urbane.

Numarul q al transelor pentru DAS se stabileste in functie de valoarea de actionare a

releului de frecventa (corespunzatoare primei transe fa1) si valoarea minima limita impusa
pentru fcr (corespunzatoare ultimei transe fmin = faq).

In cazul SE in care sunt predominante termocentralele, aceste valori de frecventa sunt:

fcr1 = 48 Hz, fmin = fcr = 45 Hz.

Daca predominante sunt hidrocentralele, atunci:

fcr1 = 47 Hz, fcr = fmin = 44,7∼45 Hz.

In SE national se folosesc doua trepte de DAS: prima este rapida, are rolul de a evita
scaderea frecventei sub valoarea critica fcr = 45Hz si are o temporizare de numai 0,5s
(necesara pentru a nu se produce actionarea in timpul fenomenelor tranzitorii provocate de
scurtcircuite, in timpul actionarii RAR si AAR rapide, etc.); cea de a doua are rolul de a
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

restabili frecventa la valoarea de revenire f'0= 4849Hz, fiind temporizata cu 3s. Daca
fcr=45Hz, se adopta drept frecventa minima admisibila pentru un timp scurt (de ordinul
secundelor) valoarea de 45,5Hz. De asemenea, nu se admite scaderea frecventei sub 47Hz
mai mult de 20 ÷ 30s.

Fig. 4. Schema bloc a unui dispozitiv RAS

 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

5. Concluzii

Pentru restabilirea alimentarii consumatorilor sacrificati prin DAS, la revenirea

frecventei, ca urmare a lichidarii defectelor sau a conectarii unor hidroagregate generatoare
cu pornire rapida, se poate folosi reanclansarea automata a sarcinii RAS sau reanclansarea
automata rapida in functie de frecventa. Astfel de dispozitive se folosesc si in statiile fara
personal de deservire, care sunt echipate cu dispozitive pentru DAS.

Eficacitatea RAS este direct legata de durata efectiva a intreruperii.

Astfel, ea este eficace la intreruperi de alimentare care nu depasesc 25 secunde.

Reanclansarea automata rapida in functie de frecventa este comandata tot pe trepte

(sau transe) de consumatori. Dispozitivele care asigura reconectarea automata a sarcinii
contin un releu de frecventa (care lucreaza, de aceasta data la cresterea frecventei), un releu
de timp si unul sau mai multe relee intermediare prin contactele carora se transmite semnalul
pentru anclansarea intrerup- toarelor de la consumatorii ce urmeaza a fi reconectati.
 UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI INFORMATICA

APLICATA

Bibliografie:

[1] Mihoc, D., Iliescu, S.St., Făgărăşan, Ioana, Ţăranu, Gh., Matei, G., Automatizarea proceselor
termo- si electroenergetice, Ed.Printech, Bucureşti, 2008

[2] Vuan, B. L., Hernández, N. E., Mattos, M., Load Shedding Scheme, Proceeding of IEEE EPIM'2010,
Montevideo, 2010

[3] https://www.electrica.ro/wp-content/uploads/2015/10/ST131-DASF.pdf

[4] http://www.transelectrica.ro/documents/10179/3992480/Actualizarea+Normativului+DAS-
fmin/c432bf06-fcf5-4f5a-a4fd-be18b53d026c