Sunteți pe pagina 1din 16

FOAIE DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONAR SCHMIESCHEK P.A.

Numele şi prenumele ________________________________________________________

Sexul : ____________________________________________________________________

Vârsta :___________________________________________________________________

NR. DA NU NR. DA NU NR. DA NU NR. DA NU


1. 23. 45. 67.
2. 24. 46. 68.
3. 25. 47. 69.
4. 26. 48. 70.
5. 27. 49. 71.
6. 28. 50. 72.
7. 29. 51. 73.
8. 30. 52. 74.
9. 31. 53. 75.
10. 32. 54. 76.
11. 33. 55. 77.
12. 34. 56. 78.
13. 35. 57. 79.
14. 36. 58. 80.
15. 37. 59. 81.
16. 38. 60. 82.
17. 39. 61. 83.
18. 40. 62. 84.
19. 41. 63. 85.
20. 42. 64. 86.
21. 43. 65. 87.
22. 44. 66. 88.

SINTEZĂ

GRU NR. NR. COEFICIENT REZULTA


PA ÎNTREBĂRI RĂSPUN DE TE 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
SURI ÎNMULŢIRE
I 12 2
II 12 2
III 12 2
IV 8 3
V 8 3
VI 8 3
VII 8 3
VIII 8 6
IX 8 3
X 8 3
EXPLORAREA „PERSONALITĂŢII ACCENTUATE”

În psihologia aplicată, diagnosticarea personalităţii are, astăzi, o pondere deosebită,


încercându-se diverse corelări între comportament, activitate, performanţă şi „trăsăturile
personale”. Neuropsihiatrul german Karl Leonhard insista asupra exploatării „personalităţii
accentuate”1 pentru nevoi clinice, iar colaboratorii săi au elaborat diverse instrumente de
lucru pentru facilitarea investigaţilor.

MATERIAL

În acest sens, dr. H. Schmieschek, de la clinica de boli nervoase Charité a Universităţii


Humboldt din Berlin ( unde profesorul Leonhard a funcţionat ca director ) a întocmit un
„Chestionar pentru depistarea personalităţilor accentuate”, tradus , experimentat şi adaptat
pentru ţara noastră de psihologul I.M. Nestor2, în 1975.

Chestionarul cuprinde 88 de întrebări, prezentate amestecat, formând zece grupe (I –


X), fiecare grupă urmărind explorarea / evidenţierea unei anumite trăsături „accentuate” :

I – 12 întrebări vizând firea demonstrativă ;


II – 12 întrebări vizând firea hiperexactă ;
III – 12 întrebări vizând firea hiperperseverentă ;
IV – 8 întrebări vizând firea nestăpânită ;
V – 8 întrebări vizând firea hipertimică ;
VI – 8 întrebări vizând firea distimică ;
VII – 8 întrebări vizând firea ciclotimică ;
VIII – 4 întrebări vizând firea exaltată ;
IX – 8 întrebări vizând firea anxioasă ;
X – 8 întrebări vizând firea emotivă .

În versiunea românească, acest chestionar are 4 pagini (format coala ministerială ). Pe


pagina I (pagina „copertă”) sunt menţionate :

 indicaţiile care formează titlul acestor instrucţiuni ;


 datele personale ale subiectului ;
 o sinteză pentru uşurarea efortului psihologului şi a intuirii operative a rezultatelor
(cotelor). În sistematizarea aceasta (care revine traducătorului), trăsăturile de
personalitate sunt redate prescurtat, pentru a nu influenţa pe subiect în răspunsurile
sale.
La acest chestionar, subiectul răspunde în scris, subliniind sau încercuind pe DA sau NU
în dreapta fiecărei întrebări. Pentru aceasta are, deci, nevoie de creion sau stilou.
1
Chestionarul H. Schmieschek
2
Textul acestui material reproduce manuscrisul „Explorarea personalităţii accentuate – Chestionarul H. Schmieschek” aparţinând
lui I.M. Nestor.
TEHNICA

Chestionarul Schmieschek poate fi aplicat în 4 variante metodologice :

1. dacă sunt posibilităţi de tipărire, fiecare subiect îşi primeşte exemplarul sau (cele 4
pagini), urmând să lucreze după instrucţiunile psihologului / psiho-metricianului
experimentator. În această variantă, este indicată o literă tipografică destul de mare,
testul fiind suficient de spaţiat (îndeosebi paginile 2-4 ), ştiind că pentru anumiţi
subiecţi lectura unui text „îngrămădit” este mai dificilă, indispunând uneori.

2. dacă nu este posibilă tipărirea chestionarului, atunci urmează să se imprime, pe o


singură foaie, toate datele necesare aplicării şi corectării, adică : datele personale ale
subiectului, 88 de rânduri punctate şi numerotate pe cinci coloane ( şi arab, şi roman :
V – 1 …), precum şi tabelul „Sinteză” (în josul paginii). În această variantă
metodologică, subiectul primeşte un exemplar din chestionar, pe care nu are nimic de
scris, el fiind numai pentru lectura întrebărilor. Răspunsul (DA sau NU ) este scris de
către subiect pe foaia – protocol, pe linia punctată din dreapta fiecărui număr.Este,
deci, de la început, necesară recomandarea expresă de a nu se scrie nimic pe
chestionar, el fiind dat numai pentru consultare.

3. dacă nici protocolul indicat la 2 nu poate fi multiplicat, atunci experimentatorul invită


pe subiect să-şi confecţioneze singur protocolul, înscriind toate datele pe patru pagini
(nedetaşate) luate dintr-un caiet de dictando. În eventualitatea unui examen psihologic
colectiv, protocoalele pot fi pregătite din vreme, cu ajutorul monitorilor sau al
psihometricienilor ajutori.

În toate aceste trei variante, s-a dovedit absolut necesar ca fiecare subiect să
primească câte un exemplar din chestionarul cu cele 88 de întrebări, pentru consultare.
Pre-experimentarea chestionarului ne-a arătat că numai cu o asemenea tehnică subiectul
poate lucra eficient, el având de înţeles unele fraze mai lungi, care, eventual, cer o lectură
repetată.
4. sunt cazuri când experimentatorul socoteşte util să citească el întrebările , subiectul să
mediteze, eventual să ceară explicaţii, şi să dea verbal răspunsul, acesta fiind înscris de
către experimentator în protocolul personal pregătit din vreme. La această tehnică
(pentru cazurile clinice, dar care cere un volum de timp mai mare ) este necesar, deci,
doar un exemplar din chestionar şi un protocol, datele personale fiind cerute
subiectului şi înscrise de către experimentator. La această formă de lucru se pot face
observaţii caracterologice suplimentare asupra subiectului ( ezitări, tensiune, anumite
mişcări, un anumit joc al privirii, …). De asemenea, varianta 4 are şi avantajul că
experimentatorul poate prezenta / citi întrebarea în termeni adecvaţi nivelului mintal şi
gradului de instrucţie al subiectului. Un alt avantaj mai poate fi acela ( care, de altfel,
poate fi reliefat / exploatat chiar şi la celelalte variante de aplicare) al exploatării în
adânc, în lumea motivaţiilor şi a situaţiilor. Pentru a se realiza acest deziderat (extrem
de util în unele cazuri clinice sau în cazuri de stres puternic ), la anumite întrebări la
care subiectul răspunde simptomatic (afirmare pozitivă, „accentuată”)
experimentatorul poate cere explicarea acelui simptom, acelei situaţii, acelui DA pe
foaie separată ( sau pe verso-ul protocolului ). Ex. „De ce vi se pare grea viaţa ? (nr.
43), „De ce nu vă plac petrecerile ? (nr. 53 ), „De ce priviţi viitorul cu pesimism ? ( nr.
75 ), … Asemenea indicaţii suplimentare, solicitate imediat după formularea
răspunsului DA (simptomatic ), pot permite organizarea, pe anumite linii, a unei
psihoterapii eficiente, plecând de la cauze sau stabilindu-se o corelaţie cu structura
biotipologică a subiectului.

Indiferent de forma de aplicare, sarcina principală a subiectului este aceeaşi : răspunde (în
scris sau verbal ) prin DA sau NU.

INSTRUCŢIUNI

Fie că utilizarea chestionarului este individuală, fie că ea are loc în colectiv, este
necesară o încăpere adecvată şi fără presiuni fonice (maximum 20 – 30 dB ) ; pe uşa (partea
dinafară) se agaţă un anunţ, cu litere mari : „Nu bateţi ! Nu intraţi ! Se examinează”.

În cazul unui examen colectiv, subiecţii sunt aşezaţi distant, preferabil fiecare cu
masa / banca lui.

Ajutorul examinatorului (sau unul dintre subiecţi ) împarte chestionarele (este vorba de
caietul cu 4 pagini ), cu recomandarea prealabilă de a nu se întoarce pagina decât la
comandă. Sau, în lipsa chestionarelor tipărite, se împart foile – protocol, urmând ca
exemplarul de chestionar să fie dat ulterior. Datele personale sunt înscrise de către subiecţi pe
liniile punctate respective, după indicaţiile experimentatorului ( cu litere majuscule se scrie
doar numele, restul se scrie cu litere obişnuite ).
După această secvenţă, experimentatorul atrage atenţia subiecţilor că este vorba de un
chestionar ( cu 88 de întrebări ) la care ei, subiecţii, vor avea de răspuns prin sublinierea lui
DA sau NU, în dreapta, după lectura atentă a întrebării. În cazul protocolului ( variantele
metodologice 2 şi 3 ), subiectul îşi înscrie răspunsul pe linia punctată respectivă. Pentru
înţelegerea instrucţiunilor, se pot da exemple la tablă.

Subiectul este invitat să nu lase nici o întrebare fără răspuns, el putând cere
experimentatorului explicaţii suplimentare, prin chemarea acestuia lângă banca lui, discuţia
având loc în şoaptă.

Nu se lucrează pe sărite, ci la rând. Nu se citeşte mai întâi totul ( şi apoi să se


răspundă), ci se citeşte întrebarea şi se răspunde imediat.

Subiecţii nu sunt presaţi sau invitaţi să lucreze repede.

Schmieschek recomanda ca subiectul să fie atent că la acest chestionar nu este vorba


de examinarea unei atitudini oarecare, ci de precizarea – în interesul subiectului – unor
situaţii comportamentale.

TIMP

Timpul de lucru este liber. Nici o presiune. Nici o constrângere. Cine termină, predă
materialul la catedră şi părăseşte în linişte sala / clasa.
În linii mari, timpul de lucru (exclusiv pregătirile şi instrucţiunile ) variază între 30 şi
60 minute, după ritmul gândirii şi gradului de înţelegere al fiecărui subiect. Întregul
experiment pretinde cca. 90 – 100 minute.
Ca perioadă a zilei, chestionarul poate fi aplicat în orice perioadă între 7 – 18, dar
numai dacă subiectul nu se află într-o stare de oboseală, tensiune sau grabă. Oboseala,
tensiunea, graba falsifică situaţiile de răspuns.
CORECTARE

Pentru facilitarea realizării acestei secvenţe, redăm mai întâi, în tabelul de mai jos,
cheia răspunsurilor simptomatice pentru fiecare din cele zece grupe (I – X ), numerele din
tabel referindu-se, deci, la numerele întrebărilor din chestionar.

Se preconizează că, la unele din întrebări, răspunsul NU este cel simptomatic, contând,
deci, drept DA ( simptomatic ). El va fi, astfel înglobat printre răspunsurile pozitive
(simptomatice ). Numerele acestor întrebări (cu răspuns NU , dar contând DA ) sunt
menţionate în tabel la rubrica NU ( în dreapta ) :

GRUPA DA NU
I – DEMONSTRATIV 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88 51
II – HIPEREXACT 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83 36
III – HIPERPERSEVERENT 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81 12, 46, 59
IV – NESTĂPÂNIT 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86 -
V – HIPERTIM 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77 -
VI – DISTIMIC 9, 21, 43, 75, 87 31, 53, 65
VII – CICLOTIM 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84 -
VIII – EXALTAT 10, 32, 54, 76 -
IX – ANXIOS 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82 5
X – EMOTIV 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79 25

Aşadar, dacă la întrebările 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 şi 65 subiectul subliniază /
scrie NU, răspunsul este simptomatic şi va fi socotit drept DA .
„Corectarea” propriu-zisă a chestionarului se operează prin examinarea, cu atenţie, de
către experimentator, a răspunsurilor DA (în care se înglobează şi NU – urile socotite drept
DA , cărora, din timp şi înaintea oricărei alte operaţii, li se face un semn special ).

Operaţia de corectare ( de fapt, precizarea răspunsurilor pozitive simptomatice şi care


vor caracteriza pe subiect pe linia „accentuărilor” ) poate fi efectuată în două secvenţe :

a) cunoscând cele 10 întrebări la care răspunsul NU contează drept DA, se examinează


mai întâi aceste răspunsuri şi, în cazul sublinierii lui NU, în stânga cifrei romane
respective se marchează semnul ^ (plus ) , preferabil cu un creion colorat ( sau se
încercuieşte cifra romană).

b) Odată această secvenţă terminată, se examinează atent răspunsurile DA, care, de


asemenea, duc la marcarea cu semn ^ ( sau la încercuire ) a cifrei romane din stânga
întrebării. Vom avea, deci, un număr de semne ^ ( sau de încercuiri ), dispersate pe cele
zece grupe ( I – X ).
COTARE

În continuare, se face calculul simplu al frecvenţei simptomelor pentru fiecare din cele
10 grupe, calcul care este uşurat prin marcarea ( prealabilă ) cu semnul ^ ( sau cu încercuire )
de la operaţia „corectare”.

Parcurgând numai şirul cifrelor romane, se adună numai acele semne ^ ( sau
încercuiri ) de la cifra romană I ( grupa I – demonstrativitate ), examinând cele trei pagini ale
chestionarului ; cifra rezultată este înscrisă imediat în tabelul „sinteză”, în coloana a 3 – a
(„nr. de răspunsuri DA”), în dreptul grupei I. Se adună, apoi, semnele ^ de la cifra romană II
(care indică grupa II – hiperexactitate ), apoi de la cifra III, ş.a.m.d. În cazul când la vreo
grupă nu apare nici un semn ^ (nici un simptom ), atunci în coloana a 3 – a din „sinteză” se
trage liniuţă ( -, adică „nimic” ).

Psihometricianul grăbit / neglijent i se poate întâmpla să sară / să treacă peste un


simptom (răspuns DA ) marcat, totuşi, cu semnul ^ (sau încercuit ), ceea ce poate duce la
rezultate finale inexacte, mai ales în cazul grupelor cu număr mic de întrebări. Pentru a fi
sigur că totul a fost operat corect, atunci când se extrage / calculează frecvenţa semnelor ^
semnul respectiv este tăiat cu alt creion colorat sau cu stiloul ; după întreaga operaţie,
tehnicianul reexaminează testul şi observă imediat semnele ^ rămase netăiate.
Răspunsurile înscrise astfel în coloana a 3 –a din „sinteză” reprezintă, totuşi, date
primare. Întrucât grupele I – X nu au, toate, acelaşi număr de întrebări, cifra primară (din
coloana a 3 – a ) se înmulţeşte cu coeficientul din coloana a 4 – a ( valorile coeficienţilor sunt
: 2 pentru grupele cu 12 întrebări, 3 pentru grupele cu 8 întrebări şi 6 pentru grupa cu 4
întrebări ), iar rezultatul se înscrie în coloana a 5 –a („rezultate”). Cifra maximă, rezultată
din multiplicări, este astfel aceeaşi pentru toate grupele, şi anume 24. Cu cât rezultatul / cota
se apropie de 24 , cu atât se face marcată direcţia de „accentuare” a personalităţii.
Coeficienţii ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucât prin înmulţirea
efectuată se obţin valori standard comparative.

Valori standard ale cotei Procentaj simptomatic


24 100 %
18 75 %
12 50 %
6 25 %

Cu referire la interpretarea cotelor, Schmieschek, bazându-se pe unele date experimentale,


avansează ideea că se poate vorbi de o „accentuare” în cazul în care numărul de răspunsuri
DA trece de 50 %, adică mai mult de jumătate din numărul de întrebări specifice fiecăruia
din cele 10 grupe de simptome. Credem că este indicată şi o confruntare a rezultatelor
obţinute de la cele 10 grupe, pentru o mai adecvată caracterizare a „accentuării”, unele
simptome corelând clinic cu altele. În acest sens, propunem fie alcătuirea unui profil pentru
fiecare subiect examinat ( care, prin prezentarea sa grafică, prilejuieşte intuirea mai operativă
a personalităţii ), fie calcularea procentajului respectiv la fiecare grupă I – X, care apoi poate
fi înscris în coloana a 6 – a din „sinteză” în dreptul grupei vizate.
În vederea economisirii timpului şi a raţionalizării operaţiei, am întocmit un tabel cu
procentajele respective, plecând de la formula cea mai simplă. Dacă luăm, de pildă, grupa I
(demonstrativitate), care are 12 întrebări simptomatice, un răspuns DA echivalează cu 8,3% (
1 x 100 : 12 # 8,3 ), două răspunsuri DA echivalează cu 16,6% ( 2 x 100 : 12 # 16,6 ) ş.a.m.d.

Grupele cu 12 întrebări Grupele cu 8 întrebări Grupa cu 4 întrebări


( I, II, III ) (IV, V, VI, VII, IX, X ) ( VIII )
1 răspuns 8,3 % 1 răspuns 12,5 % 1 răspuns 25 %
simptomatic simptomatic simptomatic
2 răspunsuri 16,6% 2 răspunsuri 25 % 2 răspunsuri 50 %
simptomatice simptomatice simptomatice
3 răspunsuri 24,9 % 3 răspunsuri 37,5 % 3 răspunsuri 75 %
simptomatice simptomatice simptomatice
4 răspunsuri 33,2% 4 răspunsuri 50 % 4 răspunsuri 100 %
simptomatice simptomatice simptomatice
5 răspunsuri 41,5 % 5 răspunsuri 62,5 %
simptomatice simptomatice
6 răspunsuri 49,8 % 6 răspunsuri 75 %
simptomatice simptomatice
7 răspunsuri 58,1 % 7 răspunsuri 87,5 %
simptomatice simptomatice
8 răspunsuri 66,4 % 8 răspunsuri 100 %
simptomatice simptomatice
9 răspunsuri 74,7 %
simptomatice
10 răspunsuri 83 %
simptomatice
11 răspunsuri 91,3 %
simptomatice
12 răspunsuri 99,6 %
simptomatice

Afară de toate acestea şi indiferent de diferenţierile trăsăturilor pe grupe, psihologul îşi


mai poate structura o opinie suplimentară analizând şi numărul total de răspunsuri DA
( sumarea coloanei a 3 – a din „sinteză” ) sau procentajul total ( sumarea coloanei a 6 – a ). În
acest caz, s-ar putea discuta un „coeficient de dezechilibru emoţional” global şi n-ar fi lipsit
de interes un barem calculat şi de pe această poziţie. În principiu, numai activitatea practică,
de teren, va oferi criterii juste pentru o poziţie sau alta.
CONSIDERAŢII FINALE

O analiză atentă a chestionarului Schmieschek ar putea prilejui reflecţia că, în fond, se


urmăreşte depistarea unor „tipuri” umane şi că metoda închide o „tipologie” umană, cu o
orientare mai mult clinică. Dar, indiferent de consideraţiile noastre teoretice sau generale,
psihologul practician nu poate trage decât foloase din utilizarea unor asemenea metode de
descifrare a personalităţii. „Mediul” de astăzi (social, şcolar, industrial, …), cu coordonatele
sale multilaterale şi complexe, cere în vederea unei integrări eficiente o cât mai amănunţită
cunoaştere a structurilor de personalitate.

Pentru informaţii mai ample, atât în legătură cu structura celor 10 tipuri, cât şi cu
tehnica de exploatare / depistare a lor, poate fi consultată lucrarea lui Karl Leonhard –
„Personalităţi accentuate în viaţă şi în literatură” ( Bucureşti, editura Enciclopedică Română,
1972 ).

Utilizarea chestionarului H. Schmieschek ar putea fi reliefată şi în cadrul organizării


unei campanii de profilaxie mintală. Este adevărat că Leonhard şi colaboratorii lui au urmărit
depistarea personalităţilor „accentuate”, cu simptome ferme şi, desigur, neliniştitoare şi
( parţial) degradante pentru fiinţa umană.

O restructurare a chestionarului ar putea prilejui articularea unui instrument de lucru


mai simplu, care, aplicat în variate medii, ar putea depista precoce unele tendinţe care,
insuficient considerate, ar putea duce la apariţia simptomelor propriu-zise.
EXPLORAREA „PERSONALITĂŢII ACCENTUATE”

(Chestionar elaborat de H. Schmieschek, tradus, adaptat şi experimentat de I. M. Nestor, 1977)

DATE PERSONALE :
Nume……………………………Prenume………………….…………..Vârsta……................
Sexul (F / M), locul şi data naşterii……………………………………………………………..
Profesia…………………………………..Funcţia……………………………………………..
Locul de muncă………………………………………………………………………………….
Instituţia – şcoala…………………………………………………Clasa………………………..
Studii (ultima calificare )………………………………………………………………………..
Ocupaţia tatălui………………………………..Ocupaţia mamei……………………………….
Data şi locul prezentei examinări……………………………………………………………….
Numele şi calitatea examinatorului……………………………………………………………..

INSTRUCŢIUNI

Citiţi cu multă atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi subliniind pe DA sau pe NU.


Nu vă sinchisiţi de cifrele romane din dreapta.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Încercaţi să lucraţi rapid şi să nu vă gândiţi prea mult asupra înţelesului exact al
fiecărei întrebări.
Verificaţi în final dacă aţi răspuns la toate întrebările.
Vă rog să începeţi. Lucraţi repede şi răspundeţi la fiecare întrebare.

NU ÎNTOARCEŢI FOAIA DECÂT ATUNCI CÂND VI SE SPUNE !


Nr. ÎNTREBĂRI
1. În general sunteţi un om voios şi fără griji ? DA NU V

2. Sunteţi sensibil(ă) la jigniri ? DA NU III

3. Vă dau, uneori, repede lacrimile ? DA NU X

4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întâmplă, câteodată, DA NU II


să vă îndoiţi, totuşi, că aţi făcut bine şi nu aveaţi linişte până nu vă
convingeţi încă o dată ?

5. În copilărie, aţi fost tot atât de îndrăzneţ ( îndrăzneaţă) ca şi ceilalţi DA NU IX


( celelalte) de o vârstă cu dumneavoastră ?

6. Dispoziţia dumneavoastră este schimbătoare – de la mare voioşie la mare DA NU VII


deprimare ?

7. De obicei, într-o reuniune amicală, sunteţi în centrul atenţiei celorlalţi ? DA NU I

8. Sunt zile în care, fără motiv aparent, sunteţi îmbufnat(ă) şi iritat(ă), încât DA NU IV
este mai bine să nu vi se adreseze nimeni ?

9. Credeţi că sunteţi o persoană serioasă ? DA NU VI

10. Sunteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic ? DA NU VIII

11. Sunteţi foarte întreprinzător (întreprinzătoare) ? DA NU V

12. Uitaţi uşor când cineva v-a jignit ? DA NU III

13. Sunteţi foarte milos ( miloasă) ? DA NU X

14. Atunci când puneţi o scrisoare la cutie, obişnuiţi să controlaţi, cu mâna, DA NU II


dacă scrisoarea a intrat cu adevărat ?

15. Aveţi ambiţia ca, la locul de muncă, să faceţi parte din cei mai buni ? DA NU III

16. Vă este frică (sau v-a fost când eraţi copil) de furtună şi de câini ? DA NU IX

17. Cred despre dumneavoastră, unii oameni, că sunteţi puţin pedant(ă) ? DA NU II

18. Dispoziţia dumneavoastră,depinde ea, de întâmplările prin care treceţi ? DA NU VII

19. Sunteţi totdeauna agreat(ă), simpatizat (ă) de către toţi cunoscuţii DA NU I


dumneavoastră ?
20. Aveţi, uneori, stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternice ? DA NU IV

21. De obicei vă simţiţi apăsat(ă) de ceva, deprimat (ă) ? DA NU VI


22. Aţi avut, până acum, crize de plâns sau crize nervoase, şoc nervos ? DA NU I

23. Vă vine greu să staţi pe scaun timp mai îndelungat ? DA NU V

24. Când cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru interesele DA NU III
dumneavoastră ?

25. Sunteţi în stare să tăiaţi un animal ? DA NU X

26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau faţa de masă sunt puţin cam DA NU II
strâmbe şi le îndreptaţi imediat ?

27. Când eraţi copil, vă era frică să rămâneţi seara singur(ă) acasă ? DA NU IX

28. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv ? DA NU VII

29. În activitatea dumneavoastră profesională, sunteţi totdeauna printre cei DA NU I


mai capabili ?

30. Vă înfuriaţi repede ? DA NU IV

31. Puteţi fi, câteodată, cu adevărat exuberant(ă), voios(ă) ? DA NU VI

32. Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină ? DA NU VIII

33. Aţi fi de acord să fiţi invitat(ă) la o reuniune veselă ? DA NU V

34. De obicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dumneavoastră ? DA NU III

35. Vă impresionează cumva dacă vedeţi sânge ? DA NU X

36. Vă place o activitate cu mare răspundere personală ? DA NU II

37. Sunteţi înclinat(ă) să interveniţi pentru oameni cărora li s-a făcut o DA NU III
nedreptate ?

38. Vă simţiţi prost când vă duceţi în pivniţa (cămara) întunecoasă ? DA NU IX

39. Vă plac mult activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact – în locul DA NU II
celor care trebuie făcute repede şi fără migală ?

40. Sunteţi o persoană foarte sociabilă ? DA NU VII

41. La şcoală, vă plăcea (vă place) să spuneţi (să recitaţi) poezii ? DA NU I

42. Aţi fugit vreodată de acasă când eraţi copil ? DA NU IV

43. Vi se pare grea viaţa ? DA NU VI


44. Vi s-a întâmplat să fiţi atât de tulburat(ă) de conflicte sau de supărări, DA NU I
încât v-a fost imposibil să vă mai duceţi la lucru ?

45. S-ar putea spune despre dumneavoastră, că în general, nu vă pierdeţi prea DA NU V


repede buna dispoziţie atunci când aveţi un insucces ( când nu vă reuşeşte
ceva) ?

46. Dacă v-a jignit cineva, faceţi dumneavoastră primul pas spre împăcare ? DA NU III

47. Vă plac mult animalele ? DA NU X

48. Vă întoarceţi, uneori, din drum ca să vă convingeţi că, acasă sau la locul DA NU II
de muncă, totul este în regulă şi că nimic nu se poate întâmpla ?

49. Sunteţi câteodată chinuit(ă) de o frică nelămurită că dumneavoastră, sau DA NU IX


rudelor dumneavoastră, li s-ar putea întâmpla ceva rău ?

50. Credeţi că dispoziţia dumneavoastră depinde de starea vremii ? DA NU VII

51. V-ar displace cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa publicului? DA NU I

52. Când cineva vă necăjeşte rău de tot şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi DA NU IV
din fire şi să vă încăieraţi ?

53. Vă plac mult petrecerile ? DA NU VI

54. Vă simţiţi adânc descurajată când aveţi decepţii ? DA NU VIII

55. Vă place o muncă unde dumneavoastră trebuie să organizaţi mult ? DA NU V

56. În mod obişnuit, urmăriţi cu tărie scopul pe care vi l-aţi propus, chiar dacă DA NU III
întâmpinaţi multă rezistenţă ?

57. Poate să vă influenţeze într-atât un film tragic, încât să vă dea lacrimile ? DA NU X

58. Vi se întâmplă să adormiţi cu greutate, pentru că vă gândiţi la problemele DA NU II


zilei sau ale viitorului ?

59. Ca şcolar, aţi suflat colegilor, sau i-aţi lăsat să copieze după DA NU III
dumneavoastră ?

60. V-ar displace să treceţi prin cimitir, în întuneric ? DA NU IX

61. Sunteţi peste măsură de grijuliu (grijulie) ca, acasă la dumneavoastră, DA NU II


fiecare lucru să aibă un loc al lui ?

62. Vi se întâmplă, câteodată, să mergeţi seara la culcare şi dimineaţa să vă DA NU VII


sculaţi prost dispus(ă) şi apăsat (ă), stare care să dureze câteva ore ?

63. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi ? DA NU I

64. Aveţi uneori dureri de cap ? DA NU IV


65. Râdeţi des ? DA NU VI

66. Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta foarte DA NU I
prietenos, încât ei să nu observe adevărata dumneavoastră părere despre
ei?
67. Sunteţi o persoană vioaie , plină de viaţă ? DA NU V

68. Suferiţi mult din pricina nedreptăţii ? DA NU III

69. Sunteţi un categoric prieten al naturii ? DA NU X

70. Întrucât nu sunteţi chiar atât de sigur(ă) – aveţi obiceiul ca, atunci când DA NU II
plecaţi de acasă, sau mergeţi la culcare, să controlaţi totdeauna încă o dată
starea unor lucruri (de ex. dacă gazul este închis, dacă aparatele electrice
sunt scoase din priză, …) ?

71. Sunteţi sperios / sperioasă ? DA NU IX

72. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului ? DA NU VII

73. Colaboraţi, sau aţi colaborat, cu plăcere în tinereţea dumneavoastră, la DA NU I


cercuri teatrale de amatori ?

74. Vă este câteodată foarte dor de depărtări ? DA NU IV

75. În mod obişnuit, priviţi viitorul cu pesimism ? DA NU VI

76. Vi se poate schimba atât de puternic dispoziţia încât să aveţi uneori, un DA NU VIII
mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi, să cădeţi într-o stare grea de
amărăciune ?

77. Vă vine uşor să creaţi buna dispoziţie într-o societate, într-o reuniune ? DA NU V

78. De obicei, rămâneţi multă vreme supărat(ă) ? DA NU III

79. Sunteţi foarte puternic impresionat(ă) de suferinţa altor oameni ? DA NU X

80. În mod obişnuit, în caietele de şcoală, scrieţi încă o dată o pagină dacă se DA NU II
întâmplă să faceţi o pată de cerneală ?

81. Se poate spune că, în general, vă arătaţi, faţă de oameni, mai mult DA NU III
prudent(ă) şi bănuitor / bănuitoare, decât încrezător / încrezătoare ?

82. Aveţi des vise cu spaime ? DA NU IX

83. Sunteţi, câteodată, terorizat(ă) de gândul că, fiind pe peronul unei gări, să DA NU II
vă aruncaţi înaintea trenului împotriva voinţei dumneavoastră ? Sau când
priviţi de la o fereastră, de la etaj să vă aruncaţi în gol ?

84. În mod obişnuit, deveniţi vesel(ă) într-un loc plăcut ? DA NU VII


85. În general, vă debarasaţi (vă scăpaţi) uşor de problemele apăsătoare şi nu DA NU I
vă mai gândiţi la ele ?

86. Când consumaţi alcool, deveniţi, de obicei, impulsiv (ă) ? DA NU IV

87. În discuţii, sunteţi mai degrabă zgârcit(ă) la vorbă, decât vorbăreţ / DA NU VI


vorbăreaţă ?

88. Atunci când trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi putea să vă DA NU I


însuşiţi atât de bine şi cu atâta dăruire rolul, încât pe scenă să uitaţi
complet că sunteţi un altul ?

DACĂ AŢI TERMINAT NU REVENIŢI ASUPRA ÎNTREBĂRILOR, CI PREDAŢI


IMEDIAT CAIETUL !

S-ar putea să vă placă și