Sunteți pe pagina 1din 7

ECHOGRAFIE PEDIATRICA

Dr. A. SANTA

SISTEM NERVOS

Echografia sistemului nervos al copilului cuprinde echografia


structurilor intracraniene si a maduvei spinarii. Neinvazivitatea, lipsa
iradierii si repetabilitatea echografiei, precum si paleta larga de date pe
care le aduce fac din echografie metoda de electie in examinarea
imagistica a SNC la nou-nascut, sugar si copilul mic (inainte de
inchiderea fontanelei anterioare).

A. ENCEFAL

ANATOMIE NORMALA
- TRANSFONTANELAR
Examinarea structurilor intracraniene se face cel mai adesea prin
fereastra oferita de fontanela anterioara. Se folosesc traductori cu frecventa
mai mare (5 sau 7,5 MHz), fiind obligatoriu traductor curviliniar sau sectorial,
imaginea data de acesta fiind larga, insa obtinuta printr-o fereastra ingusta
(fontanela ant.). Mult mai rar se folosesc alte ferestre de examinare
(transtemporal sau prin fontanela occipitala).
Structurile anatomice observabile prezinta detalii acurate, putindu-se
diferentia substanta cenusie (mai hiperechogena), substanta alba (mai
hipoecoica), structurile liniei mediene (talamusi, nuclei caudati, corp calos),
ventriculii laterali, ventricul III, precum si tentoriumul si structurile fosei
posterioare (cerebel, ventricul IV).
Traductorul se orienteaza coronal sau axial, baleindu-se continutul
cutiei craniene antero-posterior, respectiv latero-lateral. Folosirea
Dopplerului permite evidentierea vaselor intracraniene iar Power
Doppler poate fi util in demonstrarea prezentei sau a lipsei
vascularizatiei in structurile inlocuitoare de spatiu intracraniene.

1. ANOMALII CONGENITALE

- ARNOLD- CHIARI (tip I, II, III)


- DANDY- WALKER
- AGENEZIA CORPULUI CALOS
- HOLOPROZENCEFALIE
- LISENCEFALIE, PACHIGIRIE
- ALTE ANOMALII (Schizencefalie, Neurofacomatoze -
Bourneville, NF, von Hippel-Lindau, Sturge-Weber)

Exista mai multe entitati patologice congenitale ce pot fi evidentiate


echografic la nivel intracranian, unele avind aspect patognomonic, altele fiind
utile in stabilirea diagnosticului, alaturi de alte tipuri de examinari.
Malformatia Arnold-Chiari reprezinta un grup de patologii ale caror
numitor comun il reprezinta deplasarea caudala a structurilor fosei
posterioare, cu hernierea lor prin foramen occipitale magnum, cu grade
variabile de hipoplazie cerebelara si hidrocefalie variabila in amonte. In tipul
I, se evidentiaza o simpla elondare si deplasare caudala a tonsilelor
cerebeloase; tipul II (cel mai frecvent) asociaza aproape intotdeauna mielo-
meningocel spinal si reprezinta hernierea in canal a vermisului, a puntii
inferioare, ventricolului IV si a medulei, iar tipurile III si IV sint reunite
actualmente intr-un tip III unic, cu rachischizis cervical superior si herniere a
structurilor fosei posterioare la acest nivel. Echografic se evidentiaza pozitia
joasa a cerebelului si hidrocefalia in amonte.
Sindromul Dandy-Walker consta in dilatatia pseudochistica a
ventricolului IV, secundara atreziei orificiilor Magendie si Luschka si
hipoplaziei vermisului cerebelos. Echografic se evidentiaza hipoplazia
vermiana, dilatarea ventricolului IV si hidrocefalia in amonte, aceasta putind
prezenta grade diferite.
Agenezia corpului calos prezinta urmatoarele modificari echografice:
ventricoli laterali dilatati situati paralel si indepartati intre ei, ventricol III
elevat, situat intre ventricolii laterali, cu aspect pseudochistic, precum si
intrepatrunderea girusurilor la nivelul liniei mediene. Corpul calos poate lipsi
sau poate fi hipoplastic, iar hidrocefalia prezinta grade variabile.
Holoprozencefalia prezinta trei forme diferite (alobara, semilobara sau
lobara). Manifestarile clinice sint determinate de anormala dezvoltare a
telencefalului, determinind nesepararea emisferelor cerebrale. Echografic, in
forma alobara se evidentiaza un singur ventricol unic, central, fara
evidentierea coasei cerebrale si cu talamusii fuzati. Substanta cerebrala se
prezinta ca un rim periferic subtire. Forma semilobara prezinta un ventricol
central unic mai mic, substanta cerebrala fiind mai bine dezvoltata. Forma
lobara este greu de diagnosticat, elementul determinant de diagnostic fiind
fuzarea substantei albe si cenusii si lipsa coasei cerebrale, celelalte structuri
fiind aproape normale.
Lisencefalia si pachigiria reprezinta malformatii rare, patologia fiind
determinata de tulburari de migratie neuronala. Lisencefalia prezinta
echografic cortex fara giratie, cu hidrocefalie marcata asimetrica (coarne
anterioare inguste, coarne posterioare dilatate), iar pachigiria se prezinta
asemanator, insa giratia este grosiera, neomogena.
Alte anomalii evidentiabile echografic sint sindromul Sturge
Weber (angiomatoza encefalo-trigeminala), cu evidentierea ariei
hiperechogene a angiomatozei cerebrale, boala Bourneville (scleroza
tuberoasa) - cu evidentierea “tuberculilor” subependimari
periventriculari alte facomatoze (neurofibromatoza tip II - cu tumori
gliale, cel mai frecvent neurinoame de acustic).

2. HIDROCEFALIA

Hidrocefalia reprezinta dilatarea sistemului ventricular intracranian si


poate fi privita ca un fenomen dinamic, cu ruperea echilibrului intre productia
de LCR si circulatia acestuia, fie cu supraproductie, fie cu insuficienta
evacuare (relativa sau absoluta - obstructiva).

- OBSTRUCTIVA INTRAVENTRICULARA

Cea mai frecventa cauza de hidrocefalie intraventriculara obstructiva


este obstructia apeductala (Sylvius). De cele mai multe ori etiologia
obstructiei ramine ascunsa, printre cauzele decelabile fiind mase intracraniene
(tumori, chiste, Arnold Chiari II). De cele mai multe ori bilaterala si simetrica,
hidrocefalia poate fi si unilaterala, in obstructia orificiului Monro (rara).
Daca de cele mai multe ori cauza este foarte greu sau imposibil de
demonstrat, hidrocefalia poate fi foarte usor de evidentiat echografic,
dilatarea ventriculara fiind vizibila si masurabila, pentru cuantificarea gradului
de hidrocefalie.

- OBSTRUCTIVA EXTRAVENTRICULARA
Aceasta forma rezulta cel mai frecvent ca o complicatie a hemoragiei
sau infectiei subarachnoidiene, cu obliterarea spatiului subarachnoidian.
Prezenta fluidului pericerebral este usor evidentiabila echografic si, de
asemenea, colectiile LCR inchistate, sau tractionarile asupra ventricolilor
laterali, a ventricolului III sau IV , cel mai adesea asimetrice.
3. HEMORAGIA INTRACRANIANA

Hemoragia intracraniana reprezinta prezenta singelui in cutia craniana,


fie la nivel intraventricular (cel mai frecvent), fie intraparenchimatos sau
extracerebral (ca hematom epidural sau subdural). Cefalhematomul si bosa
sero-sangvinolenta reprezinta acumulari sanguine in afara cutiei craniene si nu
intra in categoria hemoragiilor intracraniene.
- INTRAVENTRICULARA
Exista mai multe cauze de hemoragie intraventriculara la copilul mic,
cea mai frecventa fiind hemoragia prematurului, mai ales a celui cub 35
saptamini si / sau cu greutate sub 1500 g la nastere, frecvent asfixia avind rol
determinant sau favorizant de hemoragie, mai ales in matricea germinala. Alte
cauze, rare la copil sint reprezentate de procese expansive de plex coroid sau
intraventriculare, patologie vasculara etc.
Exista patru grade de hemoragie intraventriculara (I, II, III, IV),
acestea fiind definite astfel:
- GR. I: hemoragie izolata la nivelul uneia sau a ambelor matrici
germinale;
- GR. II: ruperea matricei germinale, cu extravazarea sanguina in
ventricoli, fara modificarea dimensiunilor acestora;
- GR. III: ruperea hemoragiei matriciale in ventricoli, cu
cresterea volumului acestora, datorita volumului hematomului intraventricular;
- GR. IV: extensia intraparenchimatoasa a hemoragiei
Pozitia anatomica normala a matricei germinale este subependimar, de-
asupra nucleilor caudati, in podeaua ventricolilor laterali, ingustindu-se
posterior, spre coarnele occipitale. Prezenta hemoragiei in matricea germinala
determina aparitia la acest MATRICE GERMINALA
nivel a unei imagini
hiperechogene anterioare in ENCEFAL
podeaua cornului frontal
ventricular (ATENTIE! in a nu V. LAT
se confunda aceasta imagine cu HEM. I PLEX
hiperecogenitatea TALAMUS COROID
intraventriculara NORMALA a
plexului coroid, situat in corpul TALAMUS
si cornul occipital al
ventricolulor laterali!).
Celelalte grade de hemoragie
se prezinta echografic prin
prezenta hiperdensitatii in lumenul ventricular sau in parenchim. Echografia
permite si evidentierea evolutiei in timp a hematomului, cu virarea spre
scaderea echogenitatii, formarea de mici pseudochiste si cheag, precum si a
altor modificari hipoxice (leucomalacie periventriculara) sau posthemoragie
intraparenchimatoasa (porencefalie).
- SUBARACHNOIDIANA
Prezenta singelui in spatiul subarachnoidian se traduce echografic
prin evidentierea de imagini hiperechogene intergirale, perifalciforme si
la nivelul cisternelor mari subarachnoidiene (opto-chismatica,
circummezencefalica, pontina, supraselara, ambientala etc.).
- INTRAPARENCHIMATOASA
Hemoragiile intraparenchimatoase pot fi rezultatul tulburarilor de
coagulare (patologice sau chiar iatrogene), a traumatismelor craniene si
mai rar a hemoragiei in tumora sau a altor cauze. Hematomul
intraparenchimatos acut prezinta imagine echografica de proces
inlocuitor de spatiu net delimitat, cu efect de masa asupra structurilor
adiacente (coasa cerebrala, ventricoli lateralietc.), evolutia echogenitatii
sale in timp fiind identica cu a hemoragiei intraventriculare.
- PERICEREBRALA
(Epidurala, subdurala) Hematoame i.c. GIRUS

OS

DURA

PIA

EPI. SUBDUR. SUBAR. INTRAPAR.

De cele mai multe ori postraumatica, hemoragia pericerebrala


poate fi cantonata in spatiul subarachnoidian (discutata mai sus), in cel
subdural sau epidural. Diferentierea echografica a apartenentei de
spatiu se face dupa forma hematomului (lenticulara in cel epidural si
semilunara in cel subdural), echogenitatea fiind aceeasi cu a altor colectii
hematice intracraniene (hiperecogen in cele acute, izo- respectiv
transsonice in cele cronice).
- LEUCOMALACIA PERIVENTRICULARA
Complicatie a hipoxiilor neonatale severe, leucomalacia
periventriculara prezinta ca aspect echografic urmatoarele modificari: in
forma acuta se evidentiaza arii hiperechogene ce radiaza extern de la nivelul
ventricolilor laterali, cu localizare in substanata alba. In timp aceste arii
hiperechogene evolueaza spre hipoecogenie sau chiar arii transsonice cu
aspect de chist, tractionari de ventriculi sau structuri ale liniei mediene si
largirea spatiilor pericerebrale subarachnoidiene.

4. PROCESE INLOCUITOARE DE SPATIU


- CHISTE
Cele mai frecvente chiste detectabile echografic sint chistele
arachnoidiene, aspectul echografic al acestora fiind acela de structuri
transsonice situate in afara substantei cerebrale, cu localizare extrem de
variabila, de la nivel temporal, frontal, perifalciform pina la nivelul fosei
mijlocii, regiunii supraselare sau posterior de ventricolul III.

- TUMORI
Exista un numar de formatiuni tumorale care pot aparea la virste mici si
care pot fi diagnosticate echografic, unele fiind benigne, altele maligne,
localizarea lor fiind fie supratentoriala, fie (mai frecvent la copil)
subtentoriala, in fosa posterioara.
- MALIGNE (SUPRA sau SUBTENTORIALE)
Cele mai frecvente tumori maligne la copilul mic sint eprezentate
de astrocitoame, meduloblastoame, ependimoame etc, aspectul
echografic al acestora fiind de formatiuni inlocuitoare de spatiu
hiperecogene sau cu echogenitate mixta, mai rar hipoecogene sau cu
continut transsonic, ce exercita efect de masa asupra structurilor vecine.
Echografia este mai putin performanta in stabilirea extensiei acestor
formatiuni, pacientii trebuind examinati CT sau RMN.
- BENIGNE
Tumorile benigne decelabile echografic (cel mai adesea descoperite
intimplator) sint lipoamele de corp calos, chistele sau papiloamele plexului
coroid ( pot prezenta elemente de malignizare!). Chiar si atunci cind imaginea
echografica sugereaza un proces benign, pacientul trebuie trimis spre
examinarea CT sau RMN, mai performante in aceasta patologie.

B. COLOANA VERTEBRALA

- ANATOMIE
Echografic, continutul canalului medular (examinabil in spatiile
intervertebrale) se prezinta ca o imagine centrala hiperechogena (canalul
central), imbracata in maduva spinala hipoechogena, aceasta fiind, la
rindul ei, inconjurata de pereti hiperechogeni
Patologia explorabila echografic include:
- DISRAFISM cu / fara MENINGO / MIELOCEL
Aspectul echografic al meningocelului si al mielo-meningocelului
nu difera de cel descris in cursul de patologie fetala. Echografia are rol
limitat, putind totusi stabili daca continutul “tumorii” este LCR
(meningocel) sau si substanta nervoasa (meningomielocel).
- TUMORI (Neuroblastom, Neurofibromatoze)
Si in tumorile neurale rolul echografiei este secundar, cele
intratoracice fiind greu vizibile (ecranate de vertebre si de aer), iar cele
intraabdominale necesitind CT sau RMN pentru a stabili si alte elemente
(extensie, invazia in canal, metastaze, adenopatii), mai greu precizabile
echografic.
- DIASTEMOMIELIA
Patologia este reprezentata de prezenta in canalul medular a unui
spicul fibro-cartilaginos ce determina disrafismul coloanei medulare.
Recunoasterea precoce a acestei disrafii permite evitarea complicatiilor
ce apar odata cu cresterea copilului. Chiar daca dedublarea maduvei
nervoase si spiculul fibro-cartilaginos pot fi evidentiate echografic, este
obligatorie confirmarea acestora prin RMN.