UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE-IASI
SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE
PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

REFERAT LA DISCIPLINA
TEHNOLOGIA VALORIFICĂRII
BĂUTURILOR

BUSUIOACĂ DE BOHOTIN-HUŞI

Îndrumător:
Prof. univ. Valeriu V. COTEA

Student: MOCANU Mădălina

Grupa: 303

Anul: III

Iaşi 2016
1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE………………………………………………………………………….3
1.1. Sinonime
1.2 .Origine
2. ISTORIC…………………………………………………………………………………..4
3. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR ROZE………………………..............6
3.1.Schema tehnologică de obţinere a vinurilor roze
4. DESCRIERE………………………………………………………………………………8
4.1.Caracterele ampelografice
4.1.1. Descriptorii ampelografici pentru soiul Busuioacă de Bohotin
4.2. Însuşirile agrobiologice
4.2.1.Descriptorii agrobiologici pentru soiul Busuioacă de Bohotin
4.3. Însuşiri agrotehnice şi tehnologice
4.3.1.Descriptorii agrotehnici pentru soiul Busuioacă de Bohotin
4.4.Principalele caracteristici agrobiologice şi productive ale soiului
Busuioacă de Bohotin
4.5.Variaţii şi clone
4.6.Zonare
5.BIBLIOGRAFIE……………………………………………………....…………….…….17

2
 INTRODUCERE

Sinonime: Busuioacă, Busuioacă

Vânătă, Tămâioasă de Bohotin – în
România.

Origine: face parte din acelaşi

sortogrup cu soiul Tămâioasă
românească şi este adaptat foarte
bine la condiţiile ecologice din
centrul viticol Bohotin situat în
podgoria Huşi. În Franţa există un
soi asemănător numit Muscat violet
de Frontignan, din care se pare că
provine şi soiul Busuioacă de
Bohotin.

Fig. 1 Sticlă de Busuioacă de Bohotin

Sursa: www.google.ro

3
 ISTORIC
De la Ştefan cel Mare si Sfânt până la Alexandru Ioan Cuza mai toţi marii voievozi ai
neamului şi-au avut reşedinţa domnească, aşezământ creştinesc şi lăcaş pentru vinurile bune –
“în reşedinţa” domnească de la Huşi. Instituţiile şi personalităţile acestor locuri au desăvârşit
dărnicia naturii şi strădania băştinaşilor confundându-se cu aceasta, strălucirea lor dând strălucire
emblemei cetaţii. Oraşul Huşi şi împrejurimile sale sunt din acelea aşezări în care locuitorii şi cei
care s-au consacrat faimei lor au adus ţinutului renumele de “ţara a vinurilor” prin rodul viillor şi
vinurilor inconfundabile. Nu mai puţin de 300 de nume de mare prestigiu pentru istoria şi cultura
noastră sunt fii ai acestor meleaguri fertile. Marele om de stat si cărturar Dimitrie Cantemir,
“rege între filozofi şi filozof între regi” (aşa cum l-a declarat Academia din Berlin), s-a născut în
satul Silişteni în apropiere de Huşi (azi comuna ce-i poartă numele). Menţionând în “Descriptio
Moldavae” vinurile Moldovei, el constată că … “vinul cel mai bun se face la Cotnari, îndată
după acesta vine vinul de Huşi” …
Huşii-oraşul şi podgoria- formează o entitate de străveche vatră de cultură şi civilizaţie
românească. Mărturie stau numeroase obiecte – cu caracter viti-viticol descoperite pe aria
Podgoriei Huşi, ce sunt adăpostite în comorile a două muzee – cel etnografic şi viticol.
Numeroasele vestigii arheologice şi documente scrise de vestiţii domnitori şi cărturari vin
să întregească continuitatea podgoriei până în zilele noastre. Merită amintit aici faptul că mai toţi
domnitorii moldoveni au avut însemnate vii şi pivniţe de vin şi la Huşi, “decorând” dealurile şi
colinile din zonă cu această avuţie strămoşească – via şi vinul.
Astfel pe lângă Zghihara de Huşi, Busuioaca de Bohotin de Huşi şi Feteasca Albă şi
Neagră – ca soiuri locale, au început, în timp, să se introducă şi soiurile ca: Rieslling Italian,
Aligote, Oporto, Merlot, Cabernet, Sauvignon, Muscat Ottonel cu producţii mari şi de calitate
superioară.
Podgoria orasului Huşi cuprinde cca. 3000 ha de vie cu producţie medie de 10.000 kg/ha.
Calitatea produselor a înregistrat o ascendenţă continuă, iar în ceea ce priveşte competitivitatea
produselor vinicole s-a reuşit în superioritate, spre originalitate, atât ca preţ, dar şi calitate.
Vinul de mare marcă - din glorioasa Busuioacă de Bohotin- Huşi a căpătat, exprimându-
ne metaforic, blazonul de vin muscat – aromat, trandafiriu colorat şi organoleptic- pe deplin
optimizat. I se mai poate- numai poetic şi filozofic “reproşa” ceva- cum afirma poetul:

4
“Busuioacă-Bohotină,/ Cu aroma ta divină/ şi culoarea ce lumină,/ Viaţa noastră prea puţina/ Ce
se duce să nu vină./ Eşti sublimă!/Dar puţină!”
Produsele podgoriei se bucură de o preţuire tot mai largă în rândul consumatorilor, fapt
confirmat de cele peste 100 de trofee – medalii şi diplome de onoare obţinute la concursuri de
vin – judeţene, zonale şi naţionale. Cele mai multe medalii au obţinut, cum era şi firesc – vinurile
de Busuioacă de Bohotin, Fetească Regală, Fetească Albă, Muscat Ottonel şi Fetească Neagră, şi
nu în ultimul rând distilatele de tip cogniac şi şampania de Huşi.
“Busuioaca de Bohotin – Husi, cea fin aromata şi distins colorată este o adevarată purpură
lichidă şi parfurmată”. (Louis Orizet, Franţa)
“Vinul de Busuioacă de Bohotin – Huşi – e gloria podgoriei şi blazonul şi prestigiul şcolii care
l-a redescoperit şi botezat cu acest nume nepieritor”. (C. Hogaş)
“Busuioaca de Bohotin – Huşi este un vin rafinat de prezenţa a 7 buchete pluri-florale, foarte
bine integrate în ansamblul buchetului de muscat.” (Louis Orizet, oenolog expert, Franţa).
“Busuioaca de Bohotin – Huşi te smereşte cum îl pui pe limbă. Parcă ar intra aici, acum,
Eminescu. Toată lumea ar surâde dar cu o deosebită admiraţie”. (I. Teodoreanu).
“Vinul de Busuioacă de Bohotin – Huşi este atât de delicat şi de rar încât o sticlă mică se
destupă foarte rar şi în casele foarte mari, este deci un vin eveniment.” (Mihai Ralea)
“Vinul de Busuioacă de Bohotin – Huşi este ca o fată frumoasă, pe care, dacă o priveşti te
încălzeşti şi dacă o şi săruţi, te-mbată.” (Avram D. Tudosie)

5
 TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR ROZE

Atât din punct de vedere al culorii, cât şi în ceea ce priveşte celelalte caracteristici,
vinurile roze sunt considerate ca vinuri intermediare între cele albe şi cele roşii, de cele mai
multe ori apropiindu-se de ultimele. Se caracterizează prin plinătate dar şi prin supleţe,
prospeţime şi fructozitate, fiind consumate ca vinuri tinere. Se obţin prin două procedee: fără
maceraţie prin vinificarea în alb a unor struguri coloraţi sau printr-o uşoară maceraţie (circa 24
de ore) după tehnologia de preparare a vinurilor roşii.

Durata de maturare şi învechire recomandate de I.C.V.V Valea

Calugarească pentru vinurile roze produse în România
Categoria de vin Durata de maturare Durata de învechire
(luni) (luni)

Vinuri roze Maximum 12 Fără

Consum curent

Fig. 2 Sticlă de Busuioacă de Bohotin-Dealurile Huşilor (Sursa: www.google.ro)

6
 Schema tehnologică de obţinere a vinurilor roze

Recepţia strugurilor

Sulfitarea

Macerare clasică
Zdrobirea şi
Evacuarea
desciorchinarea
ciorchinilor
Macerare cu
microunde

Macerarea-
fermentarea pe
boştină
Macerare cu
ultrasunete

Separarea vinului de
Criomacerare boştină Evacuarea
tescovinei

Definitivarea
fermentaţiei alcoolice
a vinului

Fermentaţia
malolactică

Stabilizarea vinurilor

7
 DESCRIERE

Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este de culoare verde cu nuanţe de

culoare galbenă arămii, scămoasă; frunzele tinere şi vârful lăstarului sunt lucioase, aproape
glabre de culoare galben bronzat. Frunza adultă este mijlocie (17-18 cm lungime), aproape
orbiculară tri sau pentalobată, cu sinusurile laterale puţin adânci şi închise, iar sinusul peţiolar
deschis în formă de V. Limbul frunzei este de culoare verde intens, gofrat, uşor peros pe faţa
inferioară. Dinţii ascuţiţi şi deşi de culoare gălbuie.
Floarea hermafrodită normală, de tipul 5-6, cu polen fertil. Strugurii mijlocii (150-170 g
în medie), cilindro-conici, uneori aripaţi, deşi în boabe. Boabele mijlocii, sferice, cu pieliţa
subţire, de culoare violet închis cu nuanţe vineţii, acoperit cu un strat fin de pruină; pulpa
zemoasă, cu aromă specifică soiului.
Lăstarii de vigoare mijlocie, meritale verzi cu striuri roşietice pe partea însorită şi la
noduri. Coardele au scoarţa striată, de culoare maro gălbuie (tab. 4.1).

Fig. 3 Butaşi viţă de vie soi Busuioacă de Bohotin (Sursa: www.agerpres.ro)

8
 Tabelul 4.1 Descriptorii ampelografici pentru soiul Busuioacă de Bohotin

Nr.crt. Descriptorul Cod Notaţia caract. Expresia

O.I.V caract.
1. Lăstarul tânăr
1.1 Forma vârfului lăstarului 001 Deschis 7
1.2 Distribuţia pigmentaţiei 002 Absenţi 0
antocianice pe vârful lăstarului
1.3 Intensitatea pigmentaţiei 003 Foarte slabă 1
antocianice
1.4 Desimea perilor lungi, etalaţi, 004 Slabă 3
pe vârful lăstarului
1.5 Desimea perilor scurţi, erecţi, 005 Slabă 3
pe vârful lăstarului
2. Lăstarul adult
2.1 Poziţia lăstarului pe butuc 006 Semierectă 3
2.2 Culoarea internodiilor pe 007 Verde 1
partea dorsal
2.3 Culoarea internodiilor pe 008 Verde 1
partea ventral
2.4 Culoarea nodurilor pe partea 009 Verde 1
dorsal
2.5 Culoarea nodurilor pe partea 010 Verde 1
ventral
2.6 Desimea perilor scurţi, rigizi, 011 Absenţi 0
pe noduri
2.7 Desimea perilor scurţi, rigizi, 012 Absenţi 0
pe internodii
2.8 Desimea perilor lungi, etalaţi, 013 Absenţi 0
pe noduri
2.9 Desimea perilor lungi, etalaţi, 014 Absenţi 0
pe internodii
2.10 Pigmentaţia antocianică a 015 Foarte slabă 1
mugurilor
2.11 Distribuţia carceilor pe lăstar 016 Discontinuă 1
2.12 Lungimea cârceilor 017 Mijlocii 5
3. Frunza tânară
3.1 Culoarea frunzei 051 Verde cafeniu 2
3.2 Intensitatea pigmentaţiei 052 Foarte slabă 1
antocianice la primele frunze 9
3.3 Desimea perilor lungi, etalaţi, 053 Rari 3
între nervuri
3.4 Desimea perilor scurţi, rigizi, 054 Rari 3
între nervuri
3.5 Desimea perilor lungi, etalaţi, 055 Absenţi 0
pe nervurile principale
3.6 Desimea perilor scurţi, rigizi, 056 Foarte rari 1
pe nervurile principale
4. Frunza adultă
4.1 Mărimea frunzei 065 Mijlocie 5
4.2 Lungimea frunzei 066 Mijlocie 5
4.3 Forma limbului 067 Orbicular/cuneiformă 4/1
4.4 Numărul lobilor 068 3-5 lobi 2/3
4.5 Culoarea frunzei 069 Verde 5
4.6 Pigmentaţia antocianică a 070 Absentă 0
nervurilor, pe faţa superioară a
frunzei
4.7 Pigmentaţia antocianică a 071 Absentă 0
nervurilor, pe fata inferioară a
frunzei
4.8 Gofrarea limbului 072 Slabă 3
4.9 Ondularea limbului între 073 Absentă 0
nervuri
4.10 Profilul limbului 074 Drept 1
4.11 Umflături pe partea superioară 075 Foarte puţine 1
a frunzei
4.12 Forma dinţilor 076 Cu margini concav/convexe 4
4.13 Lungimea dinţilor 077 Lungi 7
4.14 Mărimea dinţilor în raport cu 078 Lungi 7
lăţimea
4.15 Forma sinusului peţiolar 079 Uşor deschis 4
4.16 Forma bazei sinusului peţiolar 080 În formă de V 2
4.17 Particularităţi ale sinusului 081 Absente 0
peţiolar
4.18 Forma sinusurilor laterale 082 Închise 2
superioare
4.19 Forma bazei sinusurilor 083 În forma de V 2
laterale superioare
4.20 Desimea perilor lungi, etalaţi, 084 Absenţi 0
între nervurile principale, pe

10
 faţa inferioară a frunzei
4.21 Desimea perilor scurţi, rigizi, 085 Rari 3
între nervurile principale, pe
faţa inferioară a frunzei
4.22 Desimea perilor lungi, etalaţi, 086 Foarte rari 1
pe nervurile principale, pe faţa
inferioară a frunzei
4.23 Desimea perilor scurţi, rigizi, 087 Mijlocie 5
pe nervurile principale, pe faţa
inferioară a frunzei
4.24 Desimea perilor lungi, etalaţi, 088 Absenţi 0
pe nervurile principale, pe faţa
superioară a frunzei
4.25 Desimea perilor scurti, rigizi, 089 Absenţi 0
pe nervurile principale, pe faţa
superioară a frunzei
4.26 Desimea perilor lungi, etalaţi, 090 Absenţi 0
pe peţiol
4.27 Desimea perilor scurţi, rigizi, 091 Absenţi 0
pe peţiol
4.28 Lungimea peţiolului 092 Scurt 3
4.29 Lungimea peţiolului în raport 093 Mai scurt ca N1 3
cu nervura principal
5. Coarda
5.1 Secţiunea transversal 101 Eliptică 2
5.2 Suprafaţa exterioară a coardei 102 Striată 3
5.3 Culoarea generală a scoarţei 103 Brun inchis 3
5.4 Prezenţa lenticelelor pe coardă 104 Absente 0
5.5 Desimea perilor scurţi, rigizi, 105 Absenţi 0
pe noduri
5.6 Desimea perilor scurţi, rigizi, 106 Absenţi 0
pe internodii
6. Inflorescenţa
6.1 Tipul florii 151 Hermafrodită normală 3
6.2 Inserţia primei inflorescenţe pe 152 Nodul 5/6 3
lăstar
6.3 Numărul de inflorescenţe pe 153 1-2 inflorescenţe 2
lăstar
6.4 Lungimea inflorescenţei 154 Mijlocie 5

11
7. Strugurele
7.1 Numărul de struguri pe lăstar 201 1-2 struguri 2
7.2 Mărimea strugurelui 202 Mijlocie 5
7.3 Lungimea strugurelui 203 Mijlocie 5
7.4 Compactitatea strugurelui 204 Foarte compact 9
7.5 Numărul de boabe pe ciorchine 205 Mare 7
7.6 Lungimea pedunculului 206 Scurt 3
7.7 Lignificarea pedunculului 207 Lignificat 7
8. Bobul
8.1 Mărimea bobului 220 Mijlocie 5
8.2 Lungimea bobului 221 Mijlocie 5
8.3 Uniformitatea mărimii 222 Uniformă 2
boabelor
8.4 Forma bobului 223 Sferică 3
8.5 Secţiunea transversală a 224 Circulară 2
bobului
8.6 Culoarea pieliţei 225 Roşie violet 5
8.7 Uniformitatea culorii 226 Neuniformă 1
8.8 Pruina 227 Mijlocie 5
8.9 Grosimea pieliţei 228 Mijlocie 5
8.10 Punctul pistilar 229 Aparent 2
8.11 Coloraţia pulpei 230 Necolorată 1
8.12 Intensitatea coloraţiei pulpei 231 Foarte slabă 1
8.13 Suculenţa pulpei 232 Nesuculentă 1
8.14 Randamentul în must 233 Mijlociu 5
8.15 Consistenţa pulpei 234 Tare 2
8.16 Gradul de consistenţă a pulpei 235 Semicrocantă 7
8.17 Gustul pulpei 236 Muscat 2
8.18 Aroma pulpei 237 Puternică 7

12
8.19 Lungimea pedicelelor 238 Foarte scurte 1
8.20 Separarea bobului de pedicel 239 Uşor 1
8.21 Gradul de separare a bobului 240 Mijlocie 5
de pedicel
8.22 Prezenţa seminţelor în bob 241 2-3 seminţe 3
8.23 Lungimea seminţei 242 Mijlocie 5
8.24 Greutatea seminţei 243 Mijlocie 5
8.25 Striaţii transversale pe partea 244 Absente 0
dorsală a seminţei

Însuşirile agrobiologice. Faţă de soiul înrudit (Tămâioasă Românească), care el

însuşi are plasticitate ecologică limitată, Busuioaca de Bohotin este un soi cu cerinţe şi mai
restrictive faţă de factorii ecologici.
Are perioadă mijlocie de vegetaţie (170-175 zile), vigoare mai slabă de creştere şi
fertilitate mai mare, 70% lăstari fertili. Sub raportul rezistenţelor biologice, Busuioaca de
Bohotin este şi mai sensibil. (tab. 4.2)
Tabelul 4.2

Descriptorii agrobiologici pentru soiul Busuioacă de Bohotin

Nr.crt. Descriptorul Cod Notaţia caract. Expresia
O.I.V caract.
1. Fenologia
1.1 Epoca dezmuguritului 301 Târzie 7
1.2 Epoca înfloritului 302 Mijlocie 5
1.3 Pârga strugurilor 303 Mijlocie 5
1.4 Maturarea strugurilor 304 Mijlocie 5
1.5 Maturarea lemnului 305 Slabă/bună 3/5
1.6 Coloraţia frunzelor toamna 306 Galbenă 1
2. Creşterea (vigoarea)
2.1 Vigoarea lăstarilor 351 Mijlocie 5
2.2 Creşterea copililor 352 Slabă 3
2.3 Lungimea internodiilor 353 Mijlocie 5
2.4 Diametrul internodiilor 354 Mijlocie 5
3. Rezistenţa la factorii abiotici
3.1 Rezistenţa la cloroza ferică 401 Foarte slabă 1
3.2 Rezistenţa la săruri 402 - -

13
3.3 Rezistenţa la secetă 403 Foarte slabă 1
4. Rezistenţa la factorii biotici
4.1 Rezistenţa la mană 451 Foarte slabă 1
4.2 Gradul de rezistenţă la mană a 452 Foarte slab 1
frunzelor
4.3 Gradul de rezistenţă la mană a 453 Foarte slab 1
strugurilor
4.4 Rezistenţa la făinare 454 Foarte slabă 1
4.5 Gradul de rezistenţă la făinare a 455 Slab 3
frunzelor
4.6 Gradul de rezistenţă la făinare a 456 Foarte slab 1
strugurilor
4.7 Rezistenţa la putregaiul cenuşiu 457 Foarte slabă 1
(Botrytis sp.)
4.8 Gradul de rezistenţă la putregaiul 458 Slab 3
cenuşiu a frunzelor
4.9 Gradul de rezistenţă la putregaiul 459 Foarte slab 1
cenuşiu a strugurilor
4.10 Toleranţa la filoxeră 460 Foarte slabă 1
4.11 Gradul de toleranţă la filoxera 461 Foarte bun 9
galicolă
4.12 Gradul de toleranţă la filoxera 462 Foarte slab 1
radicicolă

Însuşiri agrotehnice şi tehnologice. Soiul este adaptat condiţiilor ecoclimatice din NE

Moldovei (Bohotin), cele mai bune rezultate obţinându-se pe terenurile în pantă, cu expoziţie
sudică, însorite, cu fertilitate mijlocie. Se pretează la conducerea pe semitulpină, cordon bilateral,
cu tăiere în elemente mijlocii, sarcina de rod fiind de 16-18 ochi/m2 (tab. 4.3).

Tabelul 4.3

Descriptorii agrotehnici pentru soiul Busuioacă de Bohotin

Nr.crt. Descriptorul Cod O.I.V Notaţia caract. Expresia
caract.
1. Procentul de legare a boabelor 501 Mijlociu 5
2. Greutatea strugurelui 502 Mijlociu 5
3. Greutatea bobului 503 Mijlociu 5
4. Producţia de struguri la hectar 504 Mică 3
5. Conţinutul mustului în zahar 505 Mare 7
6. Conţinutul mustului în aciditate 506 Mijlociu 5

14
 Producţiile de struguri care se obţin la acest soi sunt scăzute, mai mici decât la
Tămâioasă, în medie 6-8 t/ha. La maturitatea deplină soiul acumulează 185-200 g/l zaharuri, nu
are capacitatea prea mare de supramaturare, rareori depăşind 230-240 g/l, dar cu aciditate
echilibrată de 4-5 g/l H2SO4. Acumulează şi puţine substanţe colorante, de aceea vinurile au o
culoare roşie vineţie, cu nuanţe cărămizii, aromă specifică şi zaharuri reziduale, însă culoarea
rămâne deficitară (tab. 4.4).
Tabelul 4.4

Principalele caracteristici agrobiologice şi productive ale soiului

Busuioacă de Bohotin
Specificaţie Bohotin (1) Iaşi (2) Clona – 5
Is (3)
Coeficient de fertilitate absolut 1,0 1,23 1,0
Coeficient de fertilitate relativ 0,35 0,60 0,86
Greutatea medie a unui strugure (g) 209 255 280
Indicele de productivitate absolut 209 190,7 180
Indicele de productivitate relativ 73 93 155
Greutatea a 100 boabe (g) 208 217 235
Conţinutul mustului în zahăr (g/l) 209 188,7 201
Aciditatea totală (g/l H2SO4) 6,41 5,1 5,6
Producţia de struguri (t/ha) 13,2 2,61 (kg/but.) 18,8
1. Gh. Calistru şi Doina Damian, 1988;
2. Liliana Rotaru, 2000;
3. Damian Doina, Calistru Gh., 2004.

Variaţii şi clone. Este o populaţie heterogenă cu numeroase forme, care diferă sub
aspectul potenţialului biologic, de producţie şi al aromei strugurilor. La SCDVV Pietroasa, în
anul 2000 s-a omologat clona Busuioacă de Bohotin-26 Pt, cu producţie de 9,7 t/ha, acumulări
în zaharuri de 211 g/l şi aromă pregnantă. La S.C.D.V.V. Iaşi a fost obtinuţă clona Busuioacă de
Bohotin – 5 Is care se remarcă prin producţii mari şi acumulări ridicate de zaharuri (GH.
CALISTRU şi colab., 2004).

15
 Zonare. Fiind un soi cu plasticitate ecologică limitată, arealul de cultură este limitat la
podgoria Huşi şi podgoria Dealu Mare. O comportare de excepţie are în centrele viticole Bohotin
şi Pietroasa.

Fig. 4 Sticle de Busuioacă de Bohotin (Sursa: www.agerpres.ro)

16
 BIBLIOGRAFIE

1. Banu, Constantin. Tratat de industrie alimentară-Tehnologii alimentare. Editura Asab

2. Rotaru, Liliana. Soiuri de viţă de vie pentru struguri de vin. Editura “Ion Ionescu de la
Brad”

3. http://www.husi.ro/

4. https://www.scribd.com/

17