Istoricul sistemului bancar din Romania

Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul Romaniei au

fost descoperite intre anii 1786-1855 . Pricipiile activitati a bancilor erau acordarea
imprumutului in numerar si perceperea dobanzilor .
In secolului al XIX-lea au avut
loc primele incercari de creare a unei banci.
Unul din cei mai entuziaşti şi consecvenţi promotori ai întemeierii unui
aşezământ de credit naţional a fost I. C. Brătianu: în 1859, în Adunarea Electivă a
Ţării Româneşti, declara cu convingere: "Nu vom putea face nici un pas înainte, ne
trebuie bănci, până nu vom constitui aceste bănci, nu putem zice că trăim"; la 10 mai
1861, în discursul rostit în Cameră cu prilejul discuţiei la Mesajul tronului, insista:
"atâta timp cât nu vom avea o bancă naţională nu vor dispare crizele financiare, iar
guvernul trebuie să vină cât mai repede cu un proiect de lege pentru înfiinţarea unei
bănci de scont şi circulaţiune"; la puţină vreme după proclamarea independenţei, tonul
său devenea şi mai hotărât: "Să constituim o bancă de circulaţie, ca să devină un
rezervor pentru timpurile grele". Cele două temelii care aveau să asigure libertatea şi
independenţa BNR, autonomia şi capitalul naţional, au reprezentat elementele
esenţiale ale concepţiei lui I. C. Brătianu despre funcţionarea unei bănci naţionale. 1
La data de 27 februarie 1880, presedintele Consiliului de Ministri , I.C.
Brătianu a depus in Parlement proiectul Legii constitutive a Bancii Nationale a
Romaniei. Intregul sistem al organizarii si administratii a Bancii Nationale a
Romaniei au fost luate din legea organica a Bancii Nationale a Belgiei. In Parlament
la sfarsitul lunii martie 1880 a fost votata legea pentru infiintarea unei banci. Legea a
fost publicata in Monitorul official la 17 aprilie 1880. Acesta a fost inceputul
dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern. Infiintarea B.N.R. a creat premisele
pentru aparitia si altor banci si pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc, din
care rezulta importanta institutie destinata creditarii activitatii economice si

1 http://www.bnr.ro/Inceputurile--1053.aspx
1
comerciale. Alaturi de Banca Nationala a Romaniei sistemul mai cuprindeau patru
banci specializata in vederea finantarii anumitor sectoare economice: investitii-Banca
de Investitii, comert exterior-Banca Romana de Comert Exterior, agricultura- Banca
Agricol, economiile si creditarea populatiei- Casa de Economii sei
Consemnatiuni(CEC)2

Dupa 1989 a inceput procesul restructurarii sistemului bancar din Romania. S-

au desprins activitatile comerciale desfasurate pana atunci de Banca Nationala a
Romaniei, aceasta activitate a fost preluata de Banca Comerciala Romana. Trecerea
la economie de piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici
privati, astfel a inceput procesul de organizare a unui sistem bancar modern, de tip
occidental, proces la care a contribuit intr-o proportie substantiala Banca Nationala a
Romaniei. Acest proces a prevazut in principiu doua directii esentiale:
a) modificari si adaptari ale reglementarilor legislative, in concordanta cu bunele
practici si cu standardele europene in domeniu
b) constructii institutionale noi, prin care sistemul monobancar specific economiei
cu planificare centralizata a fost intocmit cu un sistem organizat pe doua
niveluri:
 BNR si-a asumat responsabilitatea de a conduce
politica monetara si de a exercita toate celelalte
functiile specifice unei banci centrale
 Bancile specializate au fost transformate in banci
comerciale
Aspecte introductive
Sistemul bancar cuprinde ansamblul entitatilor specifice domeniului bancar
care functioneaza in economia nationala si care au ca obiect de baza al activitatii lor
moneda. 3 In ceea ce priveste notiunea de moneda are o acceptiune lato sensu a

2 Razvan Caracota , Sistemul Bancar din Romania: Realizari si perspectice. Editura

universitara Bucuresti 2011 pg.19
3 Lucian Sauleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu: Drept Bancar, Ed. Universul

juridic, Bucuresti, 2009, pg. 16

2
termenului respectiv una care include atat intelesul clasic de moneda sub forma de
bancnote si monede, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei, cat si moneda
electronica.
Referitor la componentele sistemului bancar in etapa contemporana, de regula,
sistemele bancare nationale sunt structurate pe doua paliere, respectiv:
implica existenta a unei autoritatii bancare, aceasta fiind Banca Centrala Nationala a
fiecarui stat ce indeplineste atributii diverse, cat si a unor entitatii de tipul institutiilor
de credit.4

Cadru legislativ
Cadru legislativ care guverneaza sistemul bancar cuprinde:5
1. Legea privind Statutul Bancii Nationala Romaniei - Legea nr. 312/2004,
potrivit legii Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a Romaniei avand
personalitate juridica, este o institutie publica independenta6 si are ca obiect
fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Legea mentionata
prevede si principalele atributii7 ale BNR privind:
 sprijinirea politicii economice generala a statului: Banca
Nationala a Romaniei colaboreaza cu Ministerul Economiei si
Finantelor in vederea stabilirii indicatrilor macroeconomici in
baza carora se va elabora proiectul anual de buget
 aplicarea legislatiei in materia activitatii bancare: Banca Centrala
trebuie sa asigure conditiile necesare pentru realizarea schimbului
de informatii cu autoritatile competente din statele membre
 supraveghere prudentiala: Banca Nationala a Romaniei in calitate
de autoritate responsabila cu supravegherea incheie acorduri
scrise de coordonare si cooperare cu autoritatile competente din

4 Site web: www.ligiagolosoiu.ro/content/curs01.pdf

5 Carmen Adriana Gheorghe: Drept bancar comunitar. Ed Ch. Beck, Bucuresti 2008, pg.61
6 Publicata in Monitorul Oficial nr. 582/30.06.2004, art.1, cu moficicarile si completarile

ulterioare
7 Lucian Sauleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu: Drept Bancar, Ed. Universul

juridic, Bucuresti, 2009, pg. 20-22

3
 alte state membre si/sau state terte, in aceste colaborari se asigura
necesara exercitarii competentelor BNR
 intarirea stabilitatii financiare si pastratii integritatii sistemul
financiar: in acest sens BNR poate sa colaboreze inclusiv prin
realizarea schimbului de informatii cu autoritatile ssau
organismele ce au competente legale in domeniul depistarii si
investigarii incalcarilor legislatiei privind societatile comerciale
 asigurarea functionarii coresponzatoare a sistemelor de plati: BNR
poate transmite informtii de natura secretului profesional caselor
de compensare sau altor structuri similare in vederea asigurarii
serviciilor de compensare si decontare pentru orice piata din
Romania sau dintr-un stat membru
 autorizarea, reglementare si supravegherea prodentiala a
institutiilor de credit: BNR poate realiza schimburi de informatii
cu autoritatile monetare, bancile centrale sau organismele cu
functii similare responsabile cu monitarizarea sistemelor de plati
in cadrul indeplinirii atributiilor ce le revin acestora
 in materia operatiunilor in contul statului: antreneaza colaborarea
BNR cu Ministerul Economiei si Finantelor prin incheierii
prealabil a unor conventii specifice precum sunt cele reglementate
normativ de stetutul bancii centrale pentru functionarea contului
curent general al Trezoriei Statului si inregistratea operatiunilor in
respectivul cont, activitatea Bancii Centrale in calitate de agent a
statului in stabilirea institutiilor de credit eligibile a primii
depozite ale Trezoreriei Statului si desfasurarea operatiunilor cu
titlu de stat
2. Ordonanta privind institutiile de credit si adecvarea capitalului - OUG nr.
99/2006 apobata prin Legea nr. 227/2007 8: reglementează condiţ iile de acces
la activitatea bancară ş i de desfăş urare a acesteia pe teritoriul României,

8 Monitorul Oficial nr. 480 din 18 iulie 2007

4
 supravegherea prudenţ ială a instituţ iilor de credit ş i a societăţ ilor de servicii de
investiţ ii financiare ş i supravegherea sistemelor de plăţ i ş i a sistemelor de
decontare a operaţ iunilor cu instrumente financiare;9 se aplică instituţ iilor de
credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalelor din străinătate ale
acestora ş i instituţ iilor de credit din alte state membre, respectiv din state terţ e,
în ceea ce priveş te activitatea acestora desfăş urată în România. 10
3. Legea pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este
actionar – Legea nr. 83/1997: prezenta lege stabileşte procedeele de privatizare,
dreptul de rezervare a unui număr de acţiuni sau de păstrare a acţiunii
nominative de control şi drepturile pe care aceasta le conferă statului, legea
reglementează de asemenea constituirea comisiilor de privatizare a societăţilor
bancare şi stabileşte condiţiile pe care membrii acestora trebuie să le
îndeplinească. 11
4. Legea 207/2011 privind aprobarea OUG 37/2010 pentru modificarea si
completarea OG 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit. Potrivit
noului act normativ, institutia de credit debitoare este obligata sa solicite Bancii
Nationale a Romaniei, in termen de maximum 10 zile de la data la care a
intervenit starea de insolventa, aprobarea prealabila pentru introducerea cererii
de deschidere a procedurii falimentului. In acest caz, BNR poate decide
instituirea administrarii speciale, in masura in care sunt indeplinite conditiile
legale pentru instituirea acestei proceduri. De asemenea, BNR poate sa respinga
aprobarea in cazul in care considera ca institutia de credit nu se afla in
insolventa. Decizia BNR trebuie sa fie motivata, existand si posibilitatea de a
o contesta in instanta; totodata, OUG nr. 37/2010 prevede plata cu prioritate a
datoriilor pe care institutiile de credit aflate in insolventa le au fata de
deponenti, in marja garantiei legale. Aceste datorii vor avea un rang de
preferinta superior.
5. OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru

9 OUG nr. 99/2006, art.1, alin 1

10 OUG nr. 99/2006, art.1, alin. 2
11 Site web : www.bnr.ro/Legea-nr.-83-din-21-mai-1997-2044.aspx

5
 obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale
in domeniul bancar modifica OUG 39/1996 privind infiintarea si functionarea
Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. La data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe se înfiinţează Fondul de garantare a depozitelor
în sistemul bancar, denumit în continuare Fondul. Fondul se constituie ca
persoană juridică de drept public. Organizarea şi funcţionarea Fondului se
stabilesc prin statut propriu aprobat de Banca Naţională a României, la
propunerea Consiliului de administraţie al Fondului. Sediul Fondului este în
municipiul Bucureşti.

Banca Nationala a Romaniei si institutiile de credit

Sistemul bancar romanesc este constituit, pe de o parte, din Banca Nationala a

Romaniei - Banca Centrala a Romaniei a carei activitate este reglementata de statutul
BNR si pe de alte parte, din societati bancare constituite ca societati comerciale in
temeiul legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a O.U.G. nr.99/2006 12. Cele
doua nivele sunt rezulatul inceputului reformei bancare in Romania, anul 1990.
Activitatea bancara actuala este reglementata, ca principal act de regleentare, de
O.U.G. nr. 99/2006.

Banca Nationala a Romaniei

Primul element component al sistemului bancar romanesc, BNR, istitutie cu

personalitate juridical, are ca obiect fundamental asigurerea si mentinerea stabilitatii
preturilor, elaborand, aplicand si raspunzand de politica monetara si de politica
cursului de schimb, de autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a
institutiilor de credit, de promovarea se monitorizarea bunei functionari a sistemelor
de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare, de emiterea bancnotelor si a
monedelor ca mijloace legale de plat ape teritoriul Romaniei, de stabilirea regimului
valutar si supravegherea respectarii acestuia, de administrarea rezervelor international

12 Carmen Adriana Gheorhe: Drept Bancar, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2014
6
ale Romniei. 13

In procesul edificarii in economiei de piata, a fost consolidate independent

Bancii Centrale si credibilitatea ei. In ceea ce priveste idea de independenta aceasta
asigura bancii centrale o pozitie distincta in cadrul institutiilor publice. Necesiatatea
independentei unei banci centrale rezulta din imposibilitatea de a subordona
Guvernului care la un moment dat in anumite conditii economice dificile poate avea
interese subiective straine de asigurarea pe termen lung a stabilitatii financiare. 14
Necesitatea independentei este data tocmai de rolul si atributiile unei banci centrale
intr-un stat cu economie de piata, anume de a asigura si mentine stabilitatea preturilor.
Din acest motiv printre atributiile stabilite prin lege se regasesc elaborarea si aplicarea
politicii monetare, politicii de curs valutar, autorizarea institutiilor de credit etc.

Independenta bancii presupune ca banca centrala sa aiba libertatea de a decide

cum sa isi atinga obiectivele si ca deciziile ei sa fie puternice fata de orce institutie ce
le ar putea anula astfel de decizii luandu-le reprezentantii alesi ai poporului, si banca
centrala trebuie doar sa aiba independenta instrumentala adica, a instrumentelor, a
mijloacelor pentru atingerea obiectivelor iar nu independenta in stabilirea
obiectivelor.

Pentru definirea gradului de independenta al bancii centrale s-a opiniat ca este

necesara considerarea urmatoarelor coordonate majore ale acestuia, respectiv: 15

 Independenta institutionala: este apreciata in principal in functie de gradul de

subordonre fata de Guvern si Parlament, dar si in functie de natura capitalului
social
 Independenta operationala: este raportata la rolul atribuit normativ bancii
centrala a Romaniei in materia formularii politicii monetare, ca element
component al politicii economice si financiare a statului.
 Independenta membrilor organului de conducere al bancii centrale si al

13 Legea nr. 312/2014, art. 2, alin. 2, lit. a)-e).

14 Lucian Sauleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu: Drept Bancar, Ed. Universul
juridic, Bucuresti, 2009, pg. 18
15 D. Drașu Șaguna, M.A. Rațiu: Drept Bancar, Ed. C.H. Beck 2007

7
 organului insusi: este determinata pe de o parte, de modalitatea lor de
desemnare, acesteia fiind alesi de catre Parlamentul romaniei, iar pe de alta
parte, de seria de incompatibilitati speciale impuse acesteia, concretizata de
exemplu in interzicerea de a detine functia de parlamentar sau alte functie in
administrarea de Stat sau in justitie.
 Independenta financiare: este relevata de existenta unui buget al bancii
nationala a romaniei finantat din surse proprii, aprobat de consiliului sau de
administratie si de asemenea bugetul anual de venuturi si cheltuieli se verifica,
in executie, conform parcticilor si procedurilor controlului si auditului intern.

Societati bancare
Al doilea element component al sistemului bancar romanesc este reprezentat
de societati comerciale bancare, denumite si institutii de credit, datorita uneia dintre
functiile lor principale 16.
Prin acte normative speciale, la inceputul anilor 1990 au fost infiintate in
Romania banci care au luat locul institutiilor financiare cu profil similar existente din
17
timpul regimului comunist . Acestea au devenit societati comerciale cu capital
integral de stat, ca urmare a reorganizarii.
Bancile sunt institutiile de credit cu vocatie universala, care pot desfasura
oricare din activitatil prevazute in actele normative. Bancile, persoane juridice
romane,se constituie sub forma juridica de societate pe actiuni, in conformitate cu
O.U.G nr.99/2006. Bancile se supun reglementarilor generale privind institutiile de
credit si cerintelor specifice. Ele nu se confunda cu Banca Nationala a Romaniei,
bancile fiind persoane juridice distincte, de sine statatoare. Banca Nationala nu poate
participa cu capital direct sau indirect, la nicio societate comerciala, spre a nu
influenta astfel libertatea de decizie in activitatea curenta 18.
Institutia de credit este o entitate a carei activitate consta in atragerea de
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si in acordarea de credite in
cont propriu, precum si ceea care emite mijloace de plata in forma electornica. Alte

16 R.P. Vonica, Dreptul Societatilor comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2000, pg. 280
17 O. Capatana, Societatile comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1996, pg 396
18 Legea nr. 312/2004, art. 54

8
entitati juridice pot desfasura activitati bancare numai daca sunt autorizate prin lege
si daca BNR-ul determina activitate acestora ca fiind de natura bancara.

Sistemul bancar romanesc este alcatuit din doua mari categorii de societati
bancare, luand drept criteriu capitalul social, activul net bilantier si fondurile proprii:
 banci cu capital majoritar romanesc
 banci cu capital majoritar strain
Structura sistemului bancar romanesc in 2016 este alcatuita dintr-un numar de 37 de
banci dintre care 29 de banci cu capital majoritar romanesc si 8 cu capital majoritar
strain.
In relatia cu bancile, ca institutii de credit, BNR efecueaza operata de creditare
a acestuia, stabileste conditiile si costurile de creditare, deschide cate un cont pentru
fiecare banca, monitorizeaza sistemele de plati si poate asigura servicii de
compensare, de depozitare, decontare si plata precum si servicii de colectare si
difuzare de date si informatii, in scopul prevenirii si limitarii riscurilor.
Una dintre cele mai importante activitati ale Banca Nationala a Romaniei in
relatia cu societatile bancare o reprezita supravegherea prudentiala a institutiilor de
credit prin competenta exclusiva de autorizarea functionarii bancilor si pron faptul ca
raspunde de supravegherea prudentiale a institutiilor de credit pe care le-a autorizat
sa functioneze.
Controlul prudential este un termen modern de origine anglo-saxona se
reprezinta controlul regulilor prudentiale, decise sa garanteze soliditatea sistemului
bancar. Dupa ce au fost supuse controlului constituirii si autorizarii functionarii,
bancile trebuie sa fie controlate in continuare 19.

Conducerea şi organizarea BNR20

Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie.

Acesta este alcătuit din 9 membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea conducerii

19 I. Turcu, Controlul prudential al bancilor europene si garantarea depozitelor, in R.d. C nr.

7-8/1999
20 Site web: www.bnr.ro/Conducerea-si-organizarea-BNR-705.aspx

9
executive, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii
Consiliului de administraţie nu pot fi parlamentari şi nu pot face parte, potrivit legii,
din justiţie sau din administraţia publică. Structura executivă permanentă a Băncii
Naţionale este formată din guvernator şi 3 viceguvernatori, dintre care unul este prim-
viceguvernator. Ceilalţi 5 membri nu sunt salariaţi ai BNR. Preşedintele Consiliului
de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.
Consiliul de administraţie este organismul cu drept de decizie în ceea ce
priveşte politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea,
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea
sistemelor de plăţi, organizarea internă a băncii. Consiliul de administraţie hotărăşte,
de asemenea, care sunt atribuţiile ce revin structurilor executive şi personalului Băncii
Naţionale a României.
Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional, în cadrul BNR funcţionează
4 structuri operative cu responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale unei
bănci centrale:
• Comitetul de politică monetară,
• Comitetul de supraveghere,
• Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale
• Comitetul de audit

Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol

consultativ şi decizional, este alcătuit din 10 membri şi este condus de guvernatorul
BNR. Principalele atribuţii se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii
monetare, caracteristicile cadrului operaţional al acesteia, obiectivele şi liniile
directoare pe orizonturi diferite de timp, precum si masuri de imbunatatire si de
crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului sau operational, inclusiv din
perspectiva armonizării acestuia cu cerinţele Băncii Centrale Europene.
Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter
deliberativ şi decizional. Este compus din 10 membri şi este condus de guvernatorul
BNR. Atribuţiile şi competenţele sale vizează activităţile de evaluare şi monitorizare
a funcţionării instituţiilor de credit din perspectiva calităţii activelor, a performanţelor
10
financiare şi a încadrării lor în nivelul reglementat al indicatorilor de prudenţă
bancară, dar şi a asigurării bazei de reglementare, conform legislaţiei specifice şi
practicilor internaţionale în materie.
Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale este o structură
permanentă, alcătuită din 11 membri şi este condusă de guvernatorul BNR.
Principalele atribuţii ale acestuia sunt legate de îndeplinirea orientărilor strategice
adoptate de Consiliul de administraţie în domeniul administrării rezervelor
internaţionale. Comitetul stabileşte lista entităţilor cu care se derulează tranzacţiile, a
emitenţilor pentru investiţiile în titluri şi a activelor acceptate pentru investire, face
propuneri privind implementarea şi utilizarea instrumentelor financiare (inclusiv
instrumente financiare derivate), analizează evoluţia pieţelor şi formulează propuneri
de strategie pentru perioada următoare.
Comitetul de audit analizează şi propune direcţiile strategice şi politica BNR
în domeniul controlului intern, managementului riscurilor, auditului intern şi extern.
Este format din 5 membri ai Consiliului de administraţie care nu fac parte din
conducerea executivă a băncii.

Functiile Bancii Nationale a Romaniei

 elaborarea ş i aplicarea politicii monetare ş i a politicii de curs de schimb;

 autorizarea, reglementarea ş i supravegherea prudenţ ială a instituţ iilor de
credit, promovarea ş i monitorizarea bunei funcţ ionări a sistemelor de plăţ i
pentru asigurarea stabilităţ ii financiare;
 emiterea bancnotelor ş i a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României;
 stabilirea regimului valutar ş i supravegherea respectării acestuia;
administrarea rezervelor internaţ ionale ale României.

Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

11
 Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii
financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate
monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt
exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate
sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de
politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi
şi decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor
şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele
sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi
dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi
ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică.

Sistemul bancar românesc în etapa de postaderare

După aderare în Uniunea Europeană cu caracter de noutate este reglementarea privind
constituirea unei sucursale a unei instituții de credit autorizate și supravegheate într-
un alt stat membru. O astfel de instituție poate înființa o sucursală în România pe baza
notificării transmise Băncii Naționale de către autoritatea competentă din statul
membru de origine21.
Instituțiile de credit din alte state membre care au deschis o sucursală pe teritoriul țării
noastre trebuie să raporteze periodic Banca Națională date și informații privind
activitățile desfășurate în România. În cazul în care se constată că o astfel de instituție
nu se respectă dispozițiile legale prevăzute în România, Banca Națională a României
solicită instituției în cauză să ia măsuri de remediere a situației. B.N.R are obligația
de a informa autoritatea competentă din statul membru de origine în vederea
dispunerii de către aceasta a măsurilor considerate corespunzătoare. La final, dacă se
persistă în încălcarea legislației românești, poate dispune măsuri pentru prevenirea
sau sancționarea faptelor de încălcare a legii și pentru împiedicarea instituției de credit
să inițieze noi tranzacții pe teritoriul României22.

21 Art. 48 pct. 1 din O.U.G. nr. 99/2006

22 Art. 60 pct. 1-3 din O.U.G 99/2006
12
Dacă B.N.R. este informată de autoritatea compententă din statul membru de origine
asupra faptului că autorizația unei instituții de credit care desfășoară activitate pe
teritoriul României a fost retrasă sau și-a încetat valabilitatea, are dreptul să
întreprindă măsurile necesare pentru a împiedica instituția de credit să mai inițieze
noi tranzacții pe teritoriul României și pentru a asigura intereselor deponenților și altor
creditori.
Bănci din state terțe
În ceea ce privește regimul instituțiilor de credit din state terțe, aceasta pot desfășura
activități în România dacă împlinesc următoarele condiții:
a) activitatea se desfășoară prin înființarea unei sucursale
b) sucursala este autorizată de Banca Națională a României
c) autoritatea competentă din statul de origine nu se opune înființării sucursalei în
România
d) sunt respecte dispozițiile legale din O.U.G. nr. 99/2006
Orice autorizație acordată unei sucursale a unei instituții de credit cu sediul într-un
stat terț va fi notificată Comisiei Europene și Comitetului Bancar European.
Bănci din România cu activitate în state membre
Instituțiile de credit autorizate și supravegheate de Banca Națională a României pot
desfășura activitatățile specifice, fie prin constituirea de sucursale, fie în mod direct,
fără a fi necesară autorizarea lor de către autoritatea competentă din statul membru
gazdă. Modalitatea este de a trimite o notificare către Banca Națională a României,
care să cuprindă informații privind: statul membru pe teritoriul căruia urmează să fie
înființată sucursala; un program de activitate al sucursalei, incluzând cel puțin tipurile
de activități care urmează să fie desfășurate de aceasta și structura organizatorică a
sucursalei; adresa sediului sucursalei de unde pot fi obținute documente; identitatea
persoanelor desemnate să asigure conducerea operativă a sucursalei și informații
privind reputația ți experiența profesională a acestora 23 . B.N.R. va transmite
informațiile primite, în termen de 3 luni, la autoritatea competentă din statul gazdă,
dacă nu se opune înființării acesteia.

23 Art. 81 lit a)-d) din O.U.G nr. 99/2006

13
Banca Națională a României poate fi sesizată de autoritatea competetnă din statul
gazdă că o instituție de credit, persoana juridică română, un respectă prevederile
legael ale acestui stat, fiind obligată să ia măsuri pentru ca instituția în culpă să
înceteze comiterea faptelor sesizate. Dacă instituțiile de credit, persoana juridică
română, persistă în încăcarea prevederilor legale, va fi supusă măsurilor sau
sancțiunilor dispuse de către autoritatea competentă din statul membru respectiv, cu
informarea prealabilă a Banca Naională a României. Actele emise de aceste autorități
sunt recunosvute și produc efecte și în România.
Bănci din România în state terțe24
Singura modalitate de a desfășura activități bancare pe teritoriul unui stat terț este prin
înființarea unei sucursale, cu aprobarea prealabilă a Banca Națională a României.
Banca Națională a României poate respinge cererea de aprobare a înființării sucursalei
dacă, pe baza informațiilor deținute și a documentației prezentate de instituția de
credit, persoana juridică română, consideră că:
a)instituția de credit nu dispune de un management adecvat sau de o situație financiară
corespunzătoare, în raport cu activitatea propusă a fi desfășurată prin intermediul
sucursalei;
b)cadrul legislativ existent în statul terț și/sau modul de aplicare a acestuia împiedică
exercitarea de către Banca Națională a României a funcțiilor sale de supraveghere;
c)instituția de credit înregistrează o evoluție necorespunzătoare a indicatorilor de
prudență bancară sau nu îndeplinește alte cerințe stabilite prin O.U.G nr. 99/2006 sau
prin reglementările emise în aplicarea acesteia.
Orice modificare a elementelor care sunt avute în vedere la aprobarea înființării
sucursalei este supusă aprobării prealabile a Băncii Naționale a României.

Supravegherea prudențială în România a băncilor din state membre

24 O.U.G. nr. 99/2006, Secțiunea a 2-a, art. 91

14
Instituțiile de credit din state membre sunt supravegheate din punct de vedere
prudențial de autoritatea competentă din statul membru de origine fără să aduce
atingere competențelor Băncii Naționale a României.
B.N.R. asigură, în cooperare cu autoritățile competente din statele membre de origine,
supravegherea cerințelor de lichidare la nivelul sucursalelor din România ale
instituțiilor de credit din alte state și colaborează cu autoritățile competente din statul
membru de origine și din alte state membre în care instituția de credit desfășoare
activitate.

15
Bibliografie:

1. Constantin Răzvan Caracota, Sistemul Bancar din Romania:Realizări și

perspectice, Editura Universitară, București, 2011
2. Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Ed. C. H. Beck, București,
2008
3. Carmen Adriana Gheorghe, Drept Bancar, Ed. C.H. Beck, Ediția a 3-a,
București, 2014
4. Lucian Săuleanu, Lavinia Smarandache, Alina Dodocioiu, Drept Bancar, Ed.
Universul Juridic, București, 2009
5. Dan Drosu Șaguna, M.A. Rațiu, Drept Bancar, Ed. C.H. Beck, București, 2007
6. Romul Petru Vonica, Dreptul Societăților comerciale, Ed. Lumina Lex,
București, 2000
7. Octavian Căpățână, Societățile comerciale, Ed. Lumina Lex, București, 1996
8. Ligia Georgescu-Golosoiu, Cursuri în limba română
9. Ion Turcu, Controlul prudențial al băncilor europene și garantarea depozitelor,
Revista de Drept Comercial, nr. 7-8 din 1999, Editura Lumina Lex, București
10.Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României
11.Ordonanța de Urgență nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit
și adecvarea capitalului
12.Siteul oficial al Băncii Naționale a României



16
!!sistem monobancar 

bancar novator
moneda electronica pg 16 konyv sarga
indicatorilor macroeconomici
caselor de compensare

17