INSEMNARE

. A

CALATORIEI MELE

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN GOLESCU

INSEMNAR E

CALATORI.EI MELE
IN ANII

1824, 1825 SI 1826

CU 0 PREFATA, INDICE DE LUCRURI BSI DE CUVINTE

DE

PETRE V. HANES
PROFICSOR SECUNDAlt

BUCURESTI
MINERVA", INSTITUT DE ARTE GRAFICE 51 EDITURA
B-DUL ACADEME!, 3. - STRADA EDGAR QUINET, 4.
1915

www.dacoromanica.ro
 DE PETRE V. HANES:
1. Alexandru Russo, o paging ignorata din literatura romans
(tiparita cu cheltuiala Fundatiunii Universitare Carol Wu), Bu-
curesti, 1901
2. Din ineditele lui Nicolae Balcescu
man, Bucuresti, 1902 . . . .
3. Desvoltarea limbii literare In prima jumatate a secolului al
. . . . . . ...... .
Manualul Bunului Ro-
1-
xix -lea (premiata de Universitatea din Bucuresti cu prerniul
Hillel de 1.000 de lei), Bucuresti, 1904 . . . . . . . . . 3
4. Alexandru Russo, Scrieri (tiparite cu cheltuiala Academiei Ro-
mane), Bucuresti, 1908 . . . . . . . 5.-
5. Studii de literatura romans. (Cum trebuie scrisa isforia lit
rom. Editiuni de texte rom. Din ineditele lui Gh. Asachi.
M. Kogalniceanu. -- N. Balcescu. 0 polemics intre Ardeleni
gi Moldoveni. B. P. Hasdeu. Iliada in romaneste. ion
Ghica si Ion CreangA. Delavrancea portretist literar. Scrii-
torii gi rasboiul independentei. -- C. Negruzzi gi prozatorii de
astazi. Vlahuta gi limba literara. Motivele lit. pop. in lit.
cult.A. Al. Lahovari ca orator). vol. 1-iu, Bucurcsti, 1910. . 2.-
6. Evangeliarul romdnesc din 1561 In comparatie cu cel slavo-
nesc, Buc. 1913 1
7. Curs de limba romans pentru invAtamantul secundar al bale-
tilor (cl. Ivin), Bucuresti, 1904-1914 . . . 26.50
8. !dem, pentru invatamantul secundar al fetelor (el. 1-1v), Bu-
muesli, 1910-1913 12.
IN BIBLIOTECA SCRI1TORILOR ROMANI (Minerva).
10. M. Kogalniceanu, Scrisori (1834-1849) . . . .
20. B. Katargiu, Discursuri Parlamentare . . . . . . . . . .
... . 3

nomice . . ....
30. Ion Ghica, Scrieri, vol. 1-iu. Partea I -a din Convorbiri Eco-
40. ldem, vol. al ii-lea.
. . . . . . ........ .
Partea 11-a si a Ill-a din Convorbiri Eco-
. 9--
nomice . . . . . . . . . . . . . . . 2
50. (dem, vol. at iii-lea. Scrisori catre V. Alecsandri. . . . . . 9._
61. ldem, vol. al 1V-lea. Amintiri din Pribegie, Academice, 0 cuge-
tare politicA, PkmAntul gi omul, Ocliire asupra stiintelor, Despre
caile noastre de comunicatie, InvatAtura Publics, etc 2 50
7°. Antim Ivireanu, Predici Cuvantari funebre 2-
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

VREMEA CAND A SCRIS

Constandin Radovici din Go-
C. GOLESCII. le§ti sau Dinicu Golescu cum
i se zice de obiceiu sau Con-
stantin Golescu cum prefera el s'a nascut la
7 Fevruarie 1777 §i a trait pang la 5 Octomvrie
1830. E contemporan cu Gheorghe Lazar §i In
parte cu Eliad Radulescu §i cu Gh. Asachi. A
vazut sfar§itul epocei fanariote §i a pus cu Uric
umarul la ridicarea culturall, In seas romanesc,
de dupa 1821.
Din cauza revolutiunii dela 1821, s'a retras, ca
§i alti boieri ai vremii, la Brasov, pe care-1 mai
vazuse °data to 1802. De acolo a facut calatorii
In Ardeal, Banat, Ungaria §i In Europa centrala
§i nu s'a intors In tara decal dupa 1826. Calato-
rifle acestea au Inraurit adanc asupra sufletului
sau §1 a facut din boieru] bun, marinimos, iubitor
de tara lui, dar oriental In cugetare, un spirit
www.dacoromanica.ro
 VI PREFATA

niai occidental, sau cam 1-a numit Pompiliu Eliade

«cel dintaiu Roman modern» 1.

Cat timp au stat la Brasov}

SOCIETATEA LITERARA. .

DELA 1820.
boieri refugiati s' au o cup at
de mijloacele prin cari s'ar
putea aduce Imbunatatire In starea de atunci a
Tarii-Romane§ti. Din preocupArile fora ie§it pro-
iectul unei «societati. literare», care cu tot titlul sau
urmaria, la inceput In deosebi ehestiuni de agricul-
tura, Si convert. Din ea faceau parte, intre altii, epis-
copal Ilaiion at Arge§ului, poetii Nicolae Gi Ifflacu
Vacarescu, apoi Gr. Baleanu, C. Campineanu, Con-
stantin Golescu §i altii. Societatea a devenit reali-
tate abiN, In 1827, dupa, intoarcerea in tarn a lui
Golescu, Aufletul ei, Gi dupa ce a patruns in ea ca
secretar Eliad Radulescu. Sedintele se tineau la,
Goleseu in casa pe locul uncle e acum. In Bu-
cure§ti palatul regal. Scopul societatii era : Infiin-
tarea de §coli, a unui teatrtt, a unui ziar §i in
genere incurajarea literaturii. La §edintele ei §i-a
citit de pilcla Iordache Golescu gramatica lui §i
Eliad Radulescu primelelui tracluceri din La marti
1 Pentru datele din acest capitol, a se vedea,: Pompiliu Eliade,
.Histoire de l'eprit public en Rountanie au dix-neuviene siecle, Paris
1905, pag 171 ;i urm. (a se confrunta ea Gh. Bogdan Duick «Istorio-
grafi° literarily in Cony. lit. 1906, pag. 779 §i 787 - 792); prefata lui
Nerva Hodo§ la Inseinnarea lui 0. Golescu Buc. 1910,
pag. xxxvn; Pompiliu Eliade, La Rounianie au xlx-enze siecle,
Paris 1914, pag. 218, 221 ; N. Iorga, 1st. lit. ront. in veacul al
2cm-lea, t, 80, 87, 88.
2 N. Banescu, Vieata scrierile niarelui vornic Iordacke Golescu,
-Nerd, 1910 §i N. Iorga, op. cit., pag. 79, 80, 101, 104.
www.dacoromanica.ro
 PREPATA. VII

PREGA.TIREA UNIR PUBLIC

Ca literatura roma neasc5,
FAVORABIL LITERATURII. sa se desvolte, trebuiau nu
numai talente, dar §i un pu-
blic care sa le Inteleaga §i sa le Incurajeze. In
secolele al xvir-lea, §i al xviri -lea, publicul era,
foarte restrans : voevodul tarii §i acela nu tot-
deauna, clerul superior §i cativa boieri. La In-
ceputul secolului at xix-lea, calitativ publicul era,
acela§; iar cantitativ, cevh mai numeros. Dar cu
cel malt. 100 de cititori nu se stimulau taLentele.
In acest moment intervine activitatea grupului de
scriitori format din Gh. Lazar, Eufrosin Poteca,
C. Golescu, Gh. Asachi Si Eliad Raclulescu, earl
rilspandesc gustul de citit In paturi mai largi §i
pregatesc publicul care va gusta poezia unui Gr.
Alexandrescu on Alecsandri §i proza unui Kogal-
niceanu, Negruzzi, Russo on Balcescul.
Intemeiere de §coli, de tipografii, de ziare §i
traducere din scriitorii straini acestea au fost
mijloacele prin cari scriitorii de mai sus §i-au
realizat opera for folositoare progresului literar.
In adevar, cuuoa§tem §coala lui Gh. Lazar, des-
chisa In 1818 ; dar mai ales dupa 1 Julie 1822
data reIntronarii dornniilor prtmantene §colile
devin mai numeroase. Poteca, Asachi §i Eliad
sent profesori ; iar boieri ca Dinicu Golescu, pro-

1 Am insistat mai mult asupra acestui curent in Carte de 1. ro-

vidnet p. clasa vil-a secundard, ed. in-a, Buc. 1912, pag. 377, capi-
tolul (Cireiarea unei atmosfere favorabile literaturii. Lazar, Asachi,
Eliad,. Tentru rolul acestor trei in formarea limbii literare, a se
vedea ce am spus in Desvoltarea 1. lit., Buc. 1904, pag. 40-54.

www.dacoromanica.ro
 VIII PREFATA

tectori ai lor, ca §i ai lui LazAr. colile au dat

un bun contingent de cititori pentru literatura
romaneascg, de atunci.
Tipografiile be consideram astazi mai mult ca In-
treprinderi industriale. Atunci erau institutii cultu-
rale, fiincica nu se intemeiau pentru Ca§tig, ci ca
mijloc de' cultures. i Asachi §i Eliad Ritidulescu
au fost tipografi, ca §i Kogalniceanu mai thrziu.
Cu ziarele suntein atat de obi§nuiti astilzi...
Dar In vremea de care ne ocupsam nu existau
de loc. Un progres literar fares ziare sau reviste
nu se poate inchipul. Tot scriitorilor de mai sus
be datorAm primele ziare romane§ti.
Dar §i opere la nivelul cititorilor lipsiau. Ope-
rele religioase be gustau doar clericii §i 6ativh
boieri. Pe cele istorice de asemenea numai cativa.
Trebuiau productiuni mai ware. De aici nevoia
traducerilor.
Gh. Lazar Inprefata artii sale Povettuitorul (1826),
C. G-olescu In Insemnarea calatoriei (1826)1, Eliad
RAdulescu In prefata Gramaticii (1828) cer toti In-
t r'un glas Inmultirea traducerilor §i deschid cu
Poteca §i Asachi prin propaganda, incurajarea §i
activitatea for una din cele mai bogate epoci de
traduceri din istoria literaturii noastre. AvAntul s'a
infr'anat doar dela 1840 Inainte, Cand KogAlniceanu
§i Russo protesteaza, contra Ingbu§irii spiritului
original In nrimolul traducerilor.

1 A se armari cua.ntul /a/niacin (v. indicele do lucruri).

www.dacoromanica.ro
 PREPA

ROLUL LUI GOLESCU

Golescu a fost un aprig par-
tNAUNTRUL CUREN-
tizau al raspandirii instructiu-
TULUI DE MAI SUS.
nii. Cu autoritatea lui de mare
boier §i de cu-noscaor al starii
de lucruri din Apus, a Indemnat mereu autoriat-
tile sa sprijine desvoltarea §colilor §i pe boieri sa
contribue din. averile lor. Cu multa, dreptate biti-
nue§te d-1 Toro ea, prin. staruintele lui Golescu
boierul Barbu Vacarescu a, da,ruit §colii dela Sf.
Sava 90 de mii de lei«un dar de regeo, adauga,
d-sa 1. Golescu a §i scris stAruitor In directiu-.
nea aceasta. In Insemnarea caleitoriei noteaza% la
fiecare ora§ mare (a se vedeh de pildrt la Viena §i
Munchen) cele mai fusel-a-nate §coli Si atat prefata
cat §i Incheierea cartii recomanda, InvKamtintul ca
unul din mijtoacele cele mai eficace pentru ridica-
rea noastra,2. Acela§ lucru In notele din traducerile
lui (a se vedeh mai jos citatele din aceste scrieri).
Dar Golescu a mers §i mai departe : a proiectat
§i a infiintat el Insu§i. §coli. A proiectat o Scoala
de fete In Bucure§ti s §i a intemeiat la Gole§ti o
§coala, de lAieti 4, aduCand din Ardeal ca profesor
pe Aaron Florian, istoricul de mai tarziu.
Organizarea §colii §i scopul ei se pot vedea, din
urmatoarele doua, apeluri, unul al lui Golescu, al-
tul al lui Aaron Florian :
I op. cit., I, 102.
2 A se urrnari cuvantul ?coale (v. indicele de lucruri).
3 Iorga, op. cit., I, 113.
4 Din Ingiintarea de mai jos rezulta c6. §coala putea, primi 5i fete
.pentru cari sunt deosebite lacapri), se zice acolo dar nu 5tirn sigur
dug a primit in adevar.
www.dacoromanica.ro
 X PREFATA

Instiintare pentru Scoala din satul Golesti, ce sa aflii, in judetul

Muacelului, catra parintii cei ce vor voi sa invete copii dumnealor
limba romaneasca, nemteasea, greceasca, latineaseil Si italieneasea :
Si mai viirtos sa invete eel dintaiu temein al omului, pentru care
fnvatatura sa Si tiparese cartile cele trebuincioase.
In viiata Inca, fiind raposatul intru fericire banul Radul Nicolaiu-
vici G-olescu, parintele mieu, s'au a§ezat dascal la mosiia Golesti fn
oilaile ce sunt Innaintea bisericii, pentru Itiyatatura copiilor satului
fn limba romaneasca.
Aceasta scoala s'au urmat si dupa ce an venit aceasta naosie in
mostenirea moa, pang, In vremea cunoscutelor Intamplate rasvratiri, cari
att pricinuit toate feliurimile de pagube si stricaciuni, far de a pri-
cinui un cat de mic folos la obsteasca fericire. Dart cu toate aceste
neostenind a lulu' aceasta cugetare spre un folos ob§tesc cat de mic,
si din norocire luminandu-ma mai bine spre acest folos din cea putina
calatorie ce am facut In tari streine,yazand deosebirea care este in-
Wank neamuri §i Intr'ale noastre, §i bunt desavar§ire la toate lucru-
rile, am fost silit sa alergu la acele mijloace prin cari sa face omul
bun crestin, bun patriot, bun oritsean, bun parinte, bun tovaro§ In ca-
satorie, si toatit tinerimea ca§tiga, bunele naravuri, si ca dascalul §i
Indemnatorul acestor bune lucruri este luminarea §i desteptarea ce sa
dobandesc prin Invittatura. Cum si nu putina desteptare §i indemnare
la aceasta mi-au dat cuvintele cele povatuitoare, scrise si In vileag
cuvantate ale ieromonahului kyr Efrosin Poteca, profesorul filozofiei
In scoalele nAionale din Tara Romdneasca, In Bucuresti, dintru a ca-
rnia Indestulata Invatatura §i cea cu rayna sarguinta, a5teapta natio,
romaneasca mare folos §i rod. ATI dar rayna acestui om ce an aratat-o,
§i povatuirile lui, cum si cunostinta cea din calatoria mea dobandita,
mi-au Indestulat judecata, adeca : ca poste putinta este de a dobandi
un nearn bun naravuri Intemeiate, imbunatatiri, si In scurt prefacers
din rau spre bine, far de Intlia catigare a luminii, care Isi is Ince-
perea si intemeiarea dela invatatura. §i socotind ca vremea este ca lies.
eine din fii nobletii dupl. puterea sa, si mai vartos din cheltuiala luc-
sului furand, si spre ob§teasca. Invatatura intrebuintand, sa ajutam la
aceasta cea dintai facere de bine catra patrie.
Deaceea am hotarit sa Intocmesc la ino§ia mea Golesti §coala
sloboda ob§teasca, undo pot merge fii nobletii, ai norodului, §i macar
si robi, pamanteni si streini, pentru limba romaneasca, nenatea,sca, gre-
ceascg, latineasca si italieneasca. Can nu au a asculta numai aceasta, in-
vAtatura, ci in cats vrome fiescare sa va afla la aceasta scoala, are
a anal si In toate Duminecile, dup6, sAvarsirea slujbei, euvantari po-
vAtuitoare spre departarea relelor naravuri, a vietuirii cei trandavite,

www.dacoromanica.ro
 pREFAT XI

§i Imbratosarea virtutei. Adeca : cum trebuie tot omul sa-§i pazeasca da-
toriile sale cats milostiva Dumnezaire si catra, parintii lor, neprici-
nuindu-le mahnire In toata vieata, macar cea mai mica. De a aduce
cinste card, otcarmuitoriul locului si a-si raspunde legiuita dajdie.
De a aduce cinste cats toti bittranii ai orasului sau ai satului lor, si
de a-si da plecaciunea catra tot omul en care sa va intalni, si de a-si
savarsi fieseine, macar de orice treapta va fi, slujba sa cu credinta,
cinste si vrednicfe, si de a nu fi nici unul lenes In lucrurile sale, caci
leneviia este cea mai mare paguba si vrajmas al omului. Si In scurt,
to .te cat° sunt cerute de Dumnezeire dela fdptura manilor sale, pla-
cute stitpanirii, conpatriotilor si omenirii. Asijderea si fetele (pentru
can sunt deosebito lacasuri) bez 1 invatatura citrtii, vor asculta si
cum li si cuvine sa si poarto la Intrebuintareaucrurilor celor casnice,
spre odihna parintilor, cum si pentru vrednicia si economia co trebuie sa
aiba cand sa vor casatori. ii Invatittura de eate lucruri sunt cuviin-
cioase de a §ti o muiare, cum do a impleti, de a coase, si alte ase-
menea.
.A §a da fiescare parinte, de once treaptit va fi, sau negutatoriu,
sau boiariu, sau birnic, sau macar si rob, poate a-si trimite copii la
aceasta §coala, spre aceste invataturi, far de nici o plata, la Teat 1826,
31aiu Intaiu.
Iar cari din parinti vor voi ca fii dumnealor sa lacueasca, dinpeuna,
cu scolarhul 2, cat pentru lacuinta lor sunt jertfite toate odaile ce sunt
innaintea bisericii, cum si casa cea mare Imprejurata cu zid, si alte
multe °dad impejurul cutii. Toata gadina cu feliurime de pometuri,
uncle pot dupa. obiceiu Inpreuna cu dascalul si si peumble si sa, si
lucreze pentru Insitnatosirea trupului, avand toate, si invatatura, far
do nici o plata. Iar cat pentru hrana copiilor, spalatura si Inbraca-
mintea, si vor tocmi cu seolahul.
Deaceea si pohtesc pre dumnealor parintii acestor fii, cari vor voi
sit-5i trimeata copii spre aceste Invataturi, sa nu sa biueasca de aced
fieasca milostivie WM, fii, iertandu-le sa feed cele necuviincioase
flute, vrand cu acest mijloc 0, le aate ca-si iubesc fii. Caci va fi
cu pleat, cele ce dascalul va Inradacina in sufletele lor cu acele fo-
lositoate povatuii, parintii sit be desadacineze, mangaindu-i and gre-
sese si dandn-le Incepere de rele naavuri, fiindea acest mijloc este
cel mai dintaiu spre buna cestee a copiilo, cadia trebuie sa-i luam
foarte bine seama.Si caci noao aceste mijloace Inca, nu ne sunt cu-
noscute bine, iar altor neamui, ce s'au desteptat de multi veme, le
stint foarte cunoscute si imbratisate. Deaceea in veci povatuiile pt-

1 afara de.
2 conducatorul seoalei.
www.dacoromanica.ro
 SII PREFATA.

rintilor catra fii sa le fie de a da ascultare dascalilor, 5i cand §i cand

cercetand Invatatura for fata cu §colarhul, acelora, pentru ca17 5co-
larhul sa va multami, parintii sa Nea dar acelor copii de un leu, sau
jumatate, §i macar de o path, duptt puterea fieraruia parinte. Iar ace-
lora, pentru care 5colarhul nu O. va multami, parintii sau maicile for
sa is arate ca sa desptirtesc de ei, 5i fug mahniti, In vremo ce alti
Orb* merg pe la casele for veseli, caci copii for nu nurnai Invata
bine, ci §i urmeaza dupa povatuirile dascalilor. cu acest mijloc copii
sa vor folosi cu Invatatura §i ca5tigare de bune naravuri, parintii sit
vor bucura pentru toate acestea, si mie numi va ramane cheltuiala 5i
stradaniia intr'un zadar. Cilci Inpotriva urmand, nici copii conpatrio-
tilor Mei nu vor dobandi nici un folos, din care pricina 5i sufle-
tele raposatilor parintilor miei nu vor simti nici o multumire, nici cei
din urma noastra viitori, fii, nepoti §i stranepoti, nu vor avea nici o
pada. folositoare. A5a dar negre5it trebuie ca cazand cu pocainta si
rugaciune catra milostivul Dumnezeu, ca sit ne ajute, .5i Intai sa. Ira-
brati5itm Invatatura, care este cea dintai pricina, spre a ca5tiga ade-
varata lumina,. Apoi vredniciia economics, unirea, dreptatea §i bunele
naravuri. i sa departam luxul, jafurile, mandriia s aceasta toata
desghinare, care din zi In zi ne educe la rea daritpanare. Atuncea trebuie
sa avem nadejde ca ne va izbuti gandul cel folositoriu, spre ca5ti-
crarea Invb.taturii gi bunelor naravuri.
COSTANDIN RAD OVIT
Din Gole§ti

Tata', i apelul lui Aron Florian. A fost scris pe

douA, coloane, In latine§te §i romane;ite, §i se pits-
treazA la Academia RomAnA, sectia manuscrip-
lor sub no. 4076, fila 44. Reproducers numai textul
romanesc :
In5tiintare
tubirea patriei si dorirea cea necurmata de a mi5ca, fericirea natiei
romane5ti este 'ndemnul cel Area liiudat, pentru care dumnealui
boierul Constantin G:olescu, marele Iogofitt al Principatului Valabiei,
au Intemeiat 5coala in limba nationals, italieneascit, nemteasca 5i
greceasca, la rao5ia dumnealui, Gole5ti, in judetul 11luscelului, spre
a sa Imparta5i placutul gust al 5tiintelor cu fii natiei romane5ti.
Ca acest slat cu ing,ngaere sa sa implineasca, nu sa putea alt mij-
loc 5i mai folositor cugeta decat sa sa faca, randueala ca §i limba
latineascit, ce este prea de lipsa Romanilor, O. ss Invete pentruca.

www.dacoromanica.ro
 PREFATX XIll

Romanii si sunt stranepotii Romani lor 5i limba for este in aproape

rudenie cu cea latineascit.
Folosul acestii limbi 1-au cunoscut toate natiile cele fericite ale Eu-
ropei, cari toate, grin ajutorul limbii latinegti, au ajuns la aceasta
nalta stare a sa.vargirii.
Nu fart pricina aga dar sa sfatuesc toti fiii natiei romanegti, carii
voesc a-gi cultiva limba nationals, ca sa alerge spre imbratigarea
limbii latinegti ; caci aceasta facand, vor cunoagte mai curat din ce
stralucita, vita sunt nascuti, gi mai ageri. vor fi a urma stramogilor
sai In deprinderea virtutii.
Intr'aceasta gcoala, ce este radicata cu mare ravna spre folosul
patriei, eu eel mai jos iscalit, ispravind cursul invataturilor in limba
latineasca In Crleasca Universitate din Pesta, intarit fiind si cu tes-
timoniurile profesoriler, si ca un neaog Roman, avand gtiinta in limba
romaneasca, Invoindu-ma cu dumnealui boierul, m'am oranduit Inva-
triton Deaceea, dupa, datorie, Ingtiintez pre toti aceia carii voesc a
parasi cea mai dinainte nedegteptare gi a urma calea fericirii, ca sit -gi
trimita copiii In aceasta gcoala din Golegti In judetul Muscelului spre
invata'tura limbii latinegti ; unde afara do mijloacele spre hrana tre-
buincioase, pentru lams si inviltatura, nimic nu trebuie a sa. ingriji.
Aici toti aceia cari vor alerga pre langa Invataturile mai din jos
In limba latineasca, ce In soroc de 6 ani ei sa vor impartagi, gi in
limba nationala, a ceti, a scrie si dupa regula a legs cuvintele vor
Invata.
Stradania mea cea mai mare va fi, ca, dupa sistema scolasticeasca
a altor Inalte gcoli, sa Intrebuintez toate acelea cari intiparesc in
mintile tinerilor dreapta cregtere, iubirea Ldevarului, si propagirea
spre fericirea virtutii.
Sporul care vor face Intru Invatatura gi in moralite, ce prea iu-
bita patrie doregte, sfargitul pentru care tinerii vor alerga, it inles-
negte si toti cei bu-ni ii poftesc, va adeveri ca parintilor nu le va
pares rap pentru trimiterd'a copiilor la aceasta gcoala.

DIN CURSUL GIMNASTICESC 1.

I. A ceti, a scrie. Partea intaia din Gramatica. 4 speii din arit-

metica. Invatatura crestineasca.
II. A doua gi a treia parte din Gramaticit. Istonia despre Inceputul
Romanilor. Geografia Tarn Rumanegti. Aritmetica. Invatatura cregti-
neasca.
III. A patra parte din Gramatica. Istotia Romanilor. Povaturile

1 Prinaele cinci clase.

www.dacoromanica.ro
 XIV PREFATA

spre facerea cattilor 1 qi a jalbelor. Geografia tarilor celor mai vestite

InvAtAtura cre§tineascg. Aritmetica.
IV. Ititorica. Geografia Europii. Istoria popoarelor celor mai ves-
tite din Europa. InvAtatura cre§tineasea. Aritmetica. Autorii clasice5ti.
V. Poezia. Istoria Popoarelor celor vechi. Geografia Asiei, Africii,
America t.i Polineziei. Mitologia. InvatAtura cre§tineasca.

DIN CURSUL FILOZOFIChSC.

VI. Din Filozofie, Logic& Metafizia. curata §i aplicata. Moralit. Al-

gebrit, Geometria. Istoria Universala. Istoria fireasca natural. Fizica,
A. FLORIAN,
Inviitutorul limfiii latine§ti.

0 parte §i mai Insemnatiti a avut Golescu la in-

tern eierea presei noastre. L'amuriri giisim in privinta
aceasta la Pompiliu Eliade 2. Golescu a cerut fntcti
voie lui Grigore G-hica sa, scoatA, un ziar romanesc.
Nu i s'a dat voie, de tearna Rusiei. Mai tarziu a
revenit fnsa, adresandu-se direct satpanirii ruse§ti.
Si cum orb., bine vilzut de Ru§i, §i cum ace§tia vedeau
cu ochi buni o publicatie care sa vorbeascA bine de
reghnul rusesc In Principatc, Golescu a reil§it ;
§i astfel a apIrut eel dintaiu ziar al nostru, 011-
rierul Romeinesc, la 8 Aprilie 1829, Sub condu-
cerea lui Eliad Radulescu.
Ceralalt punct, traducerile, a avut In Golescu
un sprijinitor tot atat de aprig. Le-a recomandat,
d.eseori In scrierile lui, a propus Intemeierea unci
societtiti anume care sA, se ocupe cu executarea de
traduceri §i a tradus el Insu§i.

scrisorilor.
2 Op. cit., pkg. 218, 220 ; cf. §i Gh. Bogdan-Duica, art. cit.
8 Tom xvn, anul 1828, 1-a serie.

www.dacoromanica.ro
 PREPA TA. XV

SCRIERILE LIJI GOLESCU : ADUNARE DE FOLOSITOARE

TRADUCERI INVATATURI 1 1826, format
din trei par i :
Cea dintai cupriude maxime religioase §i mo-
rale : Mai anevoie este de a cunoaste cinevcq pe sines,
rand nu cunoaste mai intal pe ziditorul sciu (pag. 1).
Nebunul is are limba in buze, iar 'inteleptul liniba in
ininaa (pag. 2).
Partea a doua cupriude scurte fabule : 0 randu-
rea sei gdlcevia cu o cioacd pentru framuseta lor ;
cioaca au zis cats rdndurea ca a to frumusetd nu-
mai vara este, iar trupul mien rabda si iarna. Pilda :
ca puterea trupului este mai blind deceit frumusetea
(pag. 133-134). 0 Molted, fiindu-i sete, s'au coborit
la un izvor de apei, uncle ludndu-o curgerea apei, putin
era de a se ineca ; ceind un porumb, ccizeind aceasta. au
rupt o reimuricei si au aruncat-o inaintea furnicii,
pe care urcandu-se au scdpat ; dud aceasta 1111 Va-
ndtor isi geitia sdgeata pentru porumb, furnica vd-
ztind acest fel de lucru au muscat pe vitiator de pi-
cior, vanCitoriul durdndu-1 si-au aruncat sageata, po-
rumbul beigand sama au sburat. Pilda : ea negresit
trebuie eel ce primeste 'facere de bine dela altul sa-i

1 Cartea ara §i un al dolled titles pe coperta interioara : cAdunare

de pilde bisericegti gi filosofegti de intamplciri vrednice de neirare,
de bune geindiri pi bune neravuri, de fapte istorice ?ti gi anecdote,
talmacite de pre limba greceasca in cea romAneasca de Constantin din
Gole§ti, deosebitti In trei parti §i data in tipar. La Buda in craiasca
typografie a Universitatei ilngur[e§ti], 1826). Ca toate cartile roma-
ne§ti tiparite atunci la Buda, §i aceasta are Inca un mic titlu german :
Moralische Samlungen aus der ,Iiirchengeschichte und';. emeinniitzge
Satze aus der Philosophiek.

www.dacoromanica.ro
 XVI PRETATX

rcIspltiteasca cu bine; si et nu sti cuvine set credent

ca nu poate ven't vreme set ne facet eel mai mare bine
un oni ceit de conic (pag. 160-161). Dela pag. 170
pttna", la 186 sunt scurte anecdote istorice. Pag.
186-342 sunt ocupate de qeuvantarea lui Xenofon
pentru iconomie.»
Pad-ea a treia cuprinde anecdote istorice, dar in
ffenere tot cu concluziuni morale.
Din prefatA aflam ca opera aceasta este o corn-
pilatiune din urnfatoarele publicatiuni : a) Pilde fi-
losofesti, culegere mai midi, de cugeari morale ; b)
Scrierile lui tefan Comith; c) Luminoasa pada salt
nouti adunare, de fapte istoricesti si anecdote a lui
«Lemeru» 1, tradusA din frantuze§te fn grece§te
de Al. Racovititi din grece§te In romane§te de
Golescu. Prefata se Incheie astfel:
Cartea cuprinde §i o parte originalA §i anume
notele din josul paginilor, dintre cari uncle destul
de lungi 5i de interesante. intr.'un loc de pilcill
(pag. 288), pretextandu-se o expresiune a lui So-
crates ca «sApAtura» e necesara, semAnalurilor, G-o-
lescu pune o notil, do trei pagini §1 vorbe§te des-
pre oum trebuie fAcut lucrul campului (plivitul,
folosul semanatului drept, Inlocuirea secerii cu o
Prime§te dar cu dragosto, o cetitoriule, §i cautand nu la mic§orimea,
ci la coprinderea ei cep folositoare §i la ravna mea, roaga-te dimpreunl
cu mine tatalui lumiuilor sit le reverse §i In patria noasta cea aco-
perita de norul eel lntunecos al nelnvAtitturii §i ca sit putem §i not
cei rAma§i In urma tuturor natiilor, zitrind lumina cea adevhratg, sA
fim fii luminii §i slIvind pre col ce ne-au arAtat-o sä vedem panda pe
pitinantul nostru §i bunitvoire Intre oameni.
1 Lemaire.

www.dacoromanica.ro
 PRnFATA. XVII

coasA, specialh etc.) Cu acest prilej Intalnim o Mee

din Insemnarea Calatoriei1 ca cei de sus n'au vrut
sa lumineze pe cei de jos, de teamh sa nu -i piarda
situatiunile for privilegiate :
osi care stie (folosul sapatului) nu poate s i-1 arate (taranului), ci
care po:. to nu vrea, judecand ca de sa vor detepta cei adormiti, not
undo vom mai gasi loc. (pag. 291-292).

Mai ghsim o ironizare a pAturii de sus din vremea

lui. Ar fi vrut Golescu sa aduch din Stiria o ase-
menea coash sistematich, dar i-a fost frith sa nu-1
is In ras nobilii :
... In vreme ce ar fi trebuit sa le trimitu vreo app, meste5ugari 3.
cu care ungand islieile, hainele, papucii, sa sa fad). toate poleite ; ci
adevarat ca este do mirare cum oamonii cari i i seurteaza, vieata
stria. ochii spre a gasi folositoare lueruri pentru noroade cum nu sa
silesc sib gaseasca un mestesug pentru coconasii ai acestui cuibulet
de loc din toad, lumea, cu care cum sa vor stropi s5-51 poleiasch hai-
nele (pag. 292).
0 alter notes de douh pagini (pag. 323 -325) corn-
bate maxima «nu merge des la prietenii tai... caci
mice este mult este schrbit». Duper Golescu, prie-
tenia si dragostea aclevarath dureaza, mai mult,
dach prietenii se vhd mai des :
Am fost cu totul Impotrivitoriu la aceastit judecata a scriitoriulu*,
caci am socotit ea prietenul cu prietenul trebuie In veci sr*, petreaca
ceasurile (pag. 323).

Notes aceasta ii or necesara lui Golescu, fiindca

In InSe11112are (pag. 89-90) recomanc15, staruitor In-
fiintarea .de societhti pentru combaterea luxului si
pentru traducerea in comun de scrieri strhine. El
I *Stapanitorii au sfricat §i acele mici scoale dinadins ca sa nu se
de§tepte norodul) (pag. 24).
C. GOLFSCV. Insemnarewww.dacoromanica.ro
a calatoriei mete. 2
 XVIII I'REFATA

precizeazA, anume ca fiecare sa is ao lucru cite

o parte §i indict chiar nume de persoane, pe cari
le crede In stare sA, Indeplineasca o astfel de munc5,.
Maxima de mai sus venili tocniai deacurmezi§ul
planului sail si trebuih combAtuta.
La capitolul «Iubirea de patrie» are o notA de
doua pagini, ca sa descrie jaful la care erh pc
atunci expus birnicul In Tara Romaneascg, :
... and seal:a din patina zapciului pentru banii birului, it a;teapt6
11 coprinde po[lIcovnicul pentru gloabA I cu vireo pricina prefacutA ; §i
and socote§te 6t va fi v,cApat de acesta, it a§teaptA apitanul pentru
asemenea trebuinte §i cu asemenea mijloace ; §i cand Ina nu s'au des-
metit de aceste turburari, it pofte§te iar zapciul pentru oare§ce folds,
§i al lui, tot cu pricini me§te§ugite ; apoi dupit ace§tia iatA. §i mum-
ba§irii pentru rAma,5ituri, ale cdrora urmari czi socoteli numai Dum-
uezeu poate le §ti ; apoi cAnd calcit focul eel mai mare, este and yin
po[l]covnicii cei marl, cari sunt peste toate judetele, §i and intra In
sat, este foc §i parjol, cari cerc7teazA pricini de ani cinci, zece §i doult-
zeci, pentru cari de multe on s'au cercetat, s'au judecat §i s'au globit
oamenii. Acestora de le va vorbi cineva cu ram pentru aceste nele-
giuite. urmAri, numai cleat to Infrico§eazA cu numele spAtarului, vis-
tierului ; iar de le vor vorbi cu mijloc incat sa cunoasca ca aceste
urmAri nu sunt oraene§ti, atunci iti raspund intr'alt chip, zicand ca ce
o sit faa.? Banii cari i-a dat, cumpArand aceastA slujba, sa-i piarda ?
§i unde sa In§ir toate cele nepomenite, cari yin pe capul acestui no-
rod ? Nu cumvas condicarul nu curnpAra ? Si urnmazA asemenea, va,
mequI, ce da Inzecit decat condicarul. Si asemenea vatavul de plain §i
chiar ispravnicul, care se face prin bani.
Apoi lass, zic, toate celelalte impliniri ale huzmeturilor, cu care ne-
drept mijloc sa vand, sa primesc dela litcuitori, pentru cari toate mai
pe lang sd vor aratb. In aka cArticicl, co in urma ace§tii va venl, unde
mA. sp ,vedesc chiar eu. In ce chip am urmat pe acele vremi, din cari
judec ca un norod ocartnuit cu acest feliu de mijioace nu poate fi fe-
ricit, si nici cei marl, nici cei de mijloc, nici cei mid nu pot fi feri-
citi... ( pag. 348-350).

Ideile acestea revin In insemnA,rile de cAlatorie

I amendA.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA XIX

proape cu acelea§i cuvinte (verso copertvi lute-

rioare i pag. 84). Golescu deci s'a tinut de cuvant
i a ptiblicat carticica anuntata.
Nota dela pag. 357-360 cuprinde cateva calde
-cuvinte despre patrie : «aceasta dulce gandire a
numelui patriei *, zice el. Vorbind apoi de oameni
cari s'au jertfit pentru Cara lor, adauga : «s'au fu-
tors In patria for en o a§a slava, bleat toti Impa-
ratii cu toate avutiile for nu o pot cumpara» (pag.
358). Trece apoi la jertfele de bani §i da exemple
din Ungaria, uncle cei bogati au dat sume enorme
pentru §coale, pe &and noi zice el numai luArn
dela patrie, dar nu-i dam niciodata :
oare poste putinta este sa sa stranga si dela, noi dela toti un con-
kleiu de doao troi sute mii, spre a sa plati oameni de a talmaci cacti,
lexicoanc si gramatici, cari sunt foarte trebuincioase spre luminarea
norodului, mai vartos acuma la deschiderea scoalelor, cari samuesc
intocma ca lemnarii sau fierarii ce vor deschide pravillii, Mr do a axe/
nici una din unelte. Acest feliu de lucruri, zic, nu zic pierdere de tot
avutul, ci cuget ajutatoriu spre folosul patriei §i lipsire de tadu-mi,
da-mi to mie, patrie), dar cat si pentru ce nu e slobod de a intreba,
eaci obiceiul si voia s'au facut pravill (pag. 360).
La urma se anunta al II -lea volum, care n'a mai
aparut.
A DIINARE DE TRAOTAME, 1826 cuprinzand trac-
.
eAdunare de tractaturile ce s'au urmat tare prea, puternica im-
parAtie a Rusiei si nalta Poarta ; ins& acele numa. cari sunt pe seama
printipaturilor Valahiei §i Moldaviei, incepute dela pacea ce s'au savarsit
1a Kainargic in anul 1774 si pana la cea de acum dela Akerman, 18A
trilmicite de Oonstandin Radovici din Golesti, marele logofat de tiara
de jos al Printipatului Valahiei. La Buda in craia[sca] typogr[afie] a
Univrs[itatii] ungariei, 1826., 8g pag. Titlul german : oFriedens
Tracktaten). Pe verso copertei interioare : cBinele ce cautil spre folosul
.obstii, fie cat de mic, este cu mult mai folositoriu de obte decat eel
mai mare bine ce cauta numai spre folosul pocsonale). i mai jot::
<Buda° die 12 Ianuar 1627, G. Petrovits, librorum censor,.
www.dacoromanica.ro
 XX PREPATA.

tatele ,clintre Ru§i si Turci dela 1774 patina la 1826,

numai cele In cari s'a, vorbit Si de tarile noastra
si numai punctele privitoare la ele. E interesanta
prefata, ca sa ne arate st5,ruintia cu care G-olescu
revenia mereu la ideile ce-i erau scumpe §i anume
la desvoltarea comertului, Inmultirea §coalelor si
Indep6rtarea luxului. Dupa ce-§i arata bucuria pen-
tru revenirea domniei pamantene, continua :
Deci dar dobandind aceste foloase ce sunt pricinuitoare de toate fe-
liurimile fericirilor cari sd adunii din negotul eel slobod, din destcp-
tarea si luminarea prin scoale, din departarea lucsului si a leneviei, din
imbriltisarea economiei si a vredniciei cea cuviin,cioasa spre deschider a.
tutulor producturilor pAmantului si a fabricilor si spre orice alta buna
faptA ce au luminat si au Imbogatit si pe alte natii ; nu va loneviti,
ca fiescare, dupa a sa meserie, sa aduca binele infiintat in folosul ob-
stem parintii strAduindu-sa cu lucrarea pamantului, maicile imbrAti-
sand toatA economia casii si fii toti de obste al tot norodului alergand
la scoale spre castjgarea invataturilor.

ELEMENTE DE FILOZOFIE MORALS, 1827 1, traducere

din greceste din Neofit Vamva. Prefata vorbet;te
despre lipsa unei §tiinte de buna vietuire, i po
scurt despre cei mai insemnati moralisti : a) Din
lurnea antia Zoroastru, Confucius, Esop, Socra-
tes, Platon, Aristoteles, Teofrastus, Cicero, Seneca,
Plinius eel tanar, Epictet, Plutarb, Marcus Aure-
lius ; b) din religia cre§tin5, Grigorie, Vasilie' eel
Mare, Hrisostom (Ion gura de aur). Ap6i urmeaz,1
cuprinsul insu§i, distribuit In dota parti, cu capi-

1 4 Elementuri de fdozofie moralci, alcatuite de Neofit Vamva pentrn

iubitoarea de invataurit tinerime a Grecilor si tAlmticite in limbs re-
maneasca spre folosul tinerilor Romani de Oonstandin Eadovici dintre
Golesti, In Bucure§ti, la tipografia dela Oigmea, 1827*, 374 pag.
www.dacoromanica.ro
 PREPATX XXI

tole ca acestea : despre virtute, despre legi, r6s-

platiri, pedepse, fericire, datorii etc, etc.
Cartea nu cuprinde, ca Adunarea de pilde, §i
parti originate, dar e totui interesanat pentru
istoria literaturii noastre prin limba ei, superioara
de§i inteo traducere limbii din Insemnarea
ealettoriei. Pe de alta parte ne pune sub ochi sfor-
tarile pe cari le-a Mout limba noastra, la inceputul
veacului al =dm.' ca sa", izbuteasca, a exprima,
ideile abstracte. IatA cateva randuri din prefata :
Nascuti (oamenii) ca sa traeasca vieata sotiala 5i siliti de fireasca
neputinta sa ceara, ajutoriu unul dela altul, s'au strins multi la un
loc 5i Incet, meet au facut sate, ora5e, domnii 5i Imparatii. Dar adu-
narile for le-au facut din inceput copilare5ti dupa puterea /ntelegerii
lor, fiind neinvatati 5i far de 5tiinta de lucrurile sotiale, lipsiti de
legi Intelepte 5i rataciti In ideile cele pentru. Dumnezeu. Dintr'aceste
for pricini trebuia sit iasa, multe 5i marl Inplaciuni, obiceiuri 5i na-
ravuri varvare, necuviincioase 5i Impotrivitoare la ob5tescul scopos al
unirii for cei pentru vietuire. Aceste obiceiuri 5i In5ailiciuni Inradaci-
nandu-sa cu vremea 5i. Intarindu-sa, cu lndelungata obicinuinta, au.
ramas din neam In neam atat de Intarite, that au fost peste putinta
sau cel putin anevoie de a sa dasradacina (pag. 3-4).

Fraza In special este niai corect5,, farA, stangacia

c elei din Insemnare §i deaceea §i stilul mai limpede.
STAREA DE ACUM... A PRINCIPATELOR, 1826 2. Tot in-
tre traducerile lui Golescu trebuie trecut textul
romanesc al unei publicatii engleze despre Virile
moastre. La 1807 apare la Londra The present state

I Vezi 5i ce am spus In Desvollarea liinbii lit., Buc. 1904, pag. 220

5i 221.
2 St area de acum din obidduirea gheograficeascd, or4eneasca Fi
politiceascd a Principaturilor Valahiei fi Moladviei dupa ingrijirile
(acute de o lacuire de ani cincisprezece, atat in Tarigrad cat 5i in
www.dacoromanica.ro
 XXII PREVATA.

of Turkey, 2T vol., de Toma Thornton, consul en-

glez, cu till capitol special despre tarile noastre (it,
433-517). In 1809 apare a doua editiune. Cu un
an inainte se tradusese In limba germanA. In 1812
se traduce si in limba francezA. Dup5, aceastil tra-
ducere s'a Mout una romftneascA, tipAritii, In 1826,
tot la Buda ca toate scrierile lui Dinicu Go-
lescu dar numai partea privitoare la not §i fara.
sa se indite numele traducatorului.
S'a rectinoscut §i pant acum stransa legaturil,
clintre partile originals ale crtrtii (prefata §i notele)
si operele lui Golescu. Tata ce spune Pompiliu
Eliade In Histoire de l'esprit public en Rounianie
au 2ax-eme siècle (Paris, 1905, pag. 219) : «Nu e
tot el (Golescu) traducatorul anonim al unei po-
vestiri de ealatorie foarte asprrt, cu privire hi,
Valachia, datoria Englezului Thornton §i care e
1mparatia turceasca de Thomas Thornton Englezul, sol fiind la Tarigrad,
tiparita la Paris In anul 1812, iar acum talmacita in limba romaneasca
si data la tipar spre cunostinta neamurilor acestor Joao Prinipaturi
de un Roman poftitoriu de indreptarea neravurilor neamului romanese
si a sa luminare spre marire gi buna fericire. La Buda in tipografie
a Universitatei Ungariei, 1826k. Titlul german : «Die dermalige geogra-
phisch = burgerlich =-- und politische Lage der Fru-sten thiimer Walachen
und Moldauk.
Titlul francez este : Etat actuel de la Turquie ou description de la
constitution politique, civile et religieuse du gouvernement et des
lois de l'empire othoman, des finances,des etablissements militaires de
terra et de mer, des sciences, des arts liberaux et mecaniques, des
moeurs, des usages et de l'economie domestique des Tures, et autres
sujets du grand-seigneur, auquel on a ajoute Peat geographique,
civil et politique des Principautes de la Moldavie et de la Valachie
d'apres les observations faites pendant une residence de quinze
ans tint d Constantinopole que dans l'empire lure par Th. Thornton,
traduit de l'anglais par M. de S. 2 vol. Paris 1812.
www.dacoromanica.ro
 PREFA TA XXIII

precedata de o prefata, Inca 3i mai aspra in ro-

manete ?» In alter parte: «eine e traducatorul?
N'ai crede ca asculti pe logofatul Golescu? Ar fi
a vut curaj un altul sa, vorbeasdu atat de aspru
compatrio.tilor sad? Nu se plange el in Insemnare
de rain pe care streinii il spun, cu dreptate, despre
cele doua, Prin.cipate? i Englezul, pe care 1-a in-
Mina la Viena §i cu care a vorbit despre teatrul
din Bucure§ti, sa, nu fie tocmai Englezul Thorn-
ton?.. Dar se mai poate, la urma urmelor, in ciuda
tuturor aparentelor logice ca curagiosul traduca-
tor sa nu fie boierul Golescu, ci un altul > (pag. 315).
Deasemenea d-lIorga: «Recunoa§tern desigur ideile
Golescului». op. cit., I, 99). Hodo§ spune §i el:
«Daca, n'a tradtis el insu§i partile privitoare la
Virile romane§ti din cartea lui Thomas Thornton..,
el nu poate fi strein de aceasta, traducere, deoarece
face o aluzie la ea intr'o nota din calatoria sa,
Inca Inainte' de tiparirea ei la Buda (op. cit., XLV
xLvf). Aluziunea se gase.te in insonnare la pag.
53 : «in hula gurii lumii am cazut si condeie streine
ne-au zuoTavit». Thornton are In acleVar termeni
foarte aspri pentru_moralitatea publica din tarile
noastre.
Pupa o scurta analiza a chestiunii, d-1 Iorga
ajunge la concluzia, ca lucrarea «numai cu grew se
poate pune In seama acestuia» (a lui Golescu op.
cif.,100)§i tnclina mai Inuit pentru Eufrosin Poteca,
fara sa considere insa chestiunea ca luminata.
Nu e locul in prefata unei editiuni populare sa
intram in chestiuni prea de amanunt, dar iara,§i nu
www.dacoromanica.ro
 XXIV PREFA TA

trebnie sa pierdem ocaziunea de a Imbogati lister

operelor lui Golescu §i de a limpezi °data, ches-
tiunea tracluc'atorului lui Thornton.
Poteca se Iniatura, IndatA din chestiune prin ur-
inatoarea not dela pag. 27-28 ale traclucerii
«En am putina, cuno§tinta, la ma,runti§urile plu-
g riel §i mai vartos ca prin grail negru Intelege
cinevA, grail] saracinesc...» Poteca nu se ocuph en
plugkia §i n'ar fi putut pune o astfel de notes.
Cum ne putem convinge acum ca traducerea e
a lui Golescu ? Iata, cateva, probe :
1°. La pag. 14 se spune ca, In 1418 Valahia a
fort supusa, de Turci prin puterea armelor. Tradu-
catorul pune o lunges notes, ca sa sustinA ea nu
prin puterea armelor, ci de bung voie, printr'o serie
de tractate ; si adauga, ca, acele tractate s'au In-
taxit din non prin interventia Rusiei la 1774, 1791,
1802 §i 1812 tocmai cele patru tractate pe cari
le-a publicat In brci§ura, Constantin Golescu in 1826
,§i despre cari am vorbit mai sus.
.2°. Asemanarea 'Ana, la identitate dintre ideile
prefetei acestei traduceri §1 ideile din celelalte tra-
duceri ale lui Golescu on din Insemnare :
a) In Insemnare se spune ca In streinalate biblio-
tecile sunt pline de descrieri de ca,lAtorii ; acela§
kern In Starea de acorn, traducerea din Thornton :
... In biliotecile ce am vazut ... §i de asemenea cArti mai
poate cineva5 sa. Incarce oath de toate bibliotecile §i mai toate
carti coprinzAtoare de cAlatorii casele Europenilor pline... (pref.
fAcute de Evropei... (Golescu, Stcirii de acum, pag. iv).
Insemnare, pag. 3).
b) Fiindca, mereu constata rele In tanile noastre,
www.dacoromanica.ro
 PREFATA xxv

Golescu insist s'a, nu se is aceasta ca atac per-

sonal. Ei bine acela§ lucru fl face traducatorul lui
Thornton:
... nu ma blestemati, caci cu A5 fi Post vinovat, cand le-a5
persoanele nu am nici o pricinA fi scris eu din capul meu cu
cu niciunul(Inseninare, pag.56). vireo pismii in parte catre cinevA,...
Starea de acum, pag. vi).
c) Raul cel mai mare de care suferim este luxul,
Liens, aceasta revive mereu In operele lui Golescu.
ca §i In traducerea din Thornton.
vremea este ca fiecare din
fiii nobletei, dupa puterea sa si
mai virtos din cheltuiala luxului
fitrAnd... (Inguntarea pentru
scoala dela Golesti, v. pag... x
kit mai sus).
s t departam iuxul, jafurile,
mandriia (idem, pag. xii).
(la Viena sunt societAti ai cd-
ror membri) sa socotesc pentru
orice lucru folositor, cum pentru
iconomie, pentru depArtarea de
lux... (Insemnare, pag. 53).
Intr'acest cuvAnt lux sa co- pArasirea luxului, adica a
prind toate feliurimile de chel- cheltuielilot peste mAsura averii
tuieli cele de prisos, cum 5i chel- fiestediruia (Starea de acum,
tuiala cea mai mare decat veni- pag. xv).
turile (Insemnare, pag. 53 nota).
acelea au destul, dar luxul
i hainele impestritate nu le plac.
Iar ale noastre sunt destul de
sarace... dar sunt stapamite groaz- neamul meu eel romanesc..
nic de lux (ideni, pag. 63). stApanit numai de mA,ndrie, tru-
vrajrnasul patriei noastre .5i iz- fie 5i de un lux fla socoteag
voditorul sArAciei... noastre, ca- §i gra margine (starea de acum,
rele este luxul (idem, pag. 92). pag. mu).

www.dacoromanica.ro
 xxvi 1,12EFATA

Pe care nu pociu zice ca i-au

sarleit altceva§, decat iar luxul...
(Mein, pag. 146).

c1) TJn alt rAu de care suferim si dupa, Golehcn

si duph traducAtorul lui Thornton este mandria,
trufia.
sip depArtAm luxul, jafurile, neamul men eel romanesc..
mandria... (Ineiinfarea v. pag. stApanit numai de mandrie, tru-
xit). fie .. (Starea de arum, pag. mu).

e) 115,u1 eel mai mare este chiverniseala, van-

zarea functiunilor publice gi exploatarea taranilor;
aka spune Golescu, a,a, spune traductaorul lui
Thornton.
... cand scapit taranul din mana
zapciului pentru banii birului, 11
a5teaptA §i 11 coprinde polcovni-
cul pentru gloaba... (a se vedea
la pag xvin intreg citatul din
olescu, Adunare de invatcituri).
... 5i cand ace§ti (tArani) din
norocire prindea de vests cand
venia zapciul, polcovnicul... fu-
cAci §tia ca prinzandu-i nu
mai este altA vorbA decat bani
§i ei ne mai avand bani, vor lua
garbaciuri pe spinare (Insem-
flare, pag. 82, a se chi intregi
paginile 80-89).
(SA ne Imbogatim, dar) nu
prin cumplita §i afurisita chiver-
niseala, care numai la acqtii
no5trii se obicinuia5te. 5i ce este
aceastA. chiverniseall ? Despuia-
rea §i jupuirea fratilor no§tri,
can cu sudorile for ne hrAnesc
caci la not numai cola carele
este cu opinc6 in picior, apoi
toti ceilalti ce se 1nvartesc de
ob§te printre norod nu mai ;tiu
nici un fel de tocmeala, nici un
alt feliu de maestrie, decat nu-
mai un euvant toti §tiu sfi scoatit
din gull : add §i acest add este
fArA sfar§it (Starea de acum,
pag, xvi).

t) Se recoman&t economia gi de unul gi de

celMalt:
www.dacoromanica.ro
 PREFATX XXVII

(la Viena stint societAti ai cAror economia, ceeace intemeiaza

membri) se socotesc pentru once bunt starea (Starea de acum,
lucru folositor, cum pentru eco- pag. xv).
nomie... (Insemnare, pag. 53).
... fn locu-i sä se intemeieLe
iconomia, rodnicia §i munca pA-
mAntului (idenz, pag. 92).
i in local lipsirii acestor c4-
tiguri pue-sa.. ImbrAtigarea ico-
nomiei (idem, pag. 89).

g) Se mai recomanda ingrijirea mai Luna a mo§ii-

lor §i de tuanl §i de eelalalt:
(acelea§i societati dela Viena) se
socotesc pentru once lucru folo-
sitor... §i inmultirea veniturilor
moiilor... (lnseinnare, pag. 53).
(trad. lui Thornton cere §i el)
ingrijirea cu osardie a mo§iilor
§i a altor avuturi (pag. xv).

it) In sfar§it ambii ne recomana, en caldmit

negotul. Nu poate fi aici dealt influenta «so-
eietAtii literare» dela Bra§ov, despre care am vor-
bit mai sus si care inserisese Sn statutele ei fn
primul rand negotul:
... In locu-i (al luxului) sA Se punerea in lucrare a negu-
intemeieze... deschiderea nego- tAtoriei, fb*ecare dupa putinta
tului, care Imbogate§te toate Ina- sa, cAci prin mijiocirea negutit-
pAratiile (Insemnare, pag. 92). toriei toate neamurile §1 toate
Imp ArAtiile se Ina AA §i se Imbo-
gAtesc... (Starea de aeum, pag.
xv--xv.1).

Introducem aici un pasaj care vorbe§te si de

lux §i de eeonomie si de ingrijirea avutului si care
se gAsete eu sehimbAti de cuvinte §i la Golescu
§i la traduerttorul lui Thornton:
www.dacoromanica.ro
 XXVIII ragrATA

i in locul lipsirii acestor ca5. al doilea : economia ceeace in-

tiguri, pue-sg, gonirea lenevirii,
stradania prin acareturile fiec&-
ruia, departarea de lux 5i Im-
brati5area iconoiniei (Insenziza-
re, pag. 89).
tomeiazit bung. stares, -vietuirea
unui neam care voe5te sa, fie
odihnit 5i scitpat din ticalo,ie ;
.5i economia este pargsirea luxu-
1ui, adica a cheltuielilor peste
masura averii fie5tecaruia, ingri-
jirea cu osardie a mo5iilor 5i a
altor avuturi (Starea de actin,
pag. xv).

3°. Repetarea unei aceleia,§i expresiuni caracte-

ristice in dou4 din scrierile lui Golescu §i in tra-
ducerea din Thornton:
adu-mi, d. -mi to mie, nu-i lipse5te din auzul numai un curs It toti
patrie (Golescu, Adu- urechii, de cum se na5te 5tiu sg, scoata, din guru:
nare de inVii(aturi, 5i pang, moare, cuvin- ada §i acest add este
pag. 360). tele adu bani (Insem- furs, sfar5it (Starea de
nare, pag. 20). acum, pag. xvi).

4°. Un ultim argument fl scoatem dintr'o neve-

gularitate gramatical5,, relevath, in traducerea lui
Thornton de d-1 Iorga. Sunt acolo constructiuni ca
aceasta: «daLlimAri/e ale unui neam tntreg»,1 en
articol dublu ; azi am spune «defaimitiri/e unui
neam intreg», cu un singur articol. Din neregu-
laritatea aceasta, d-1 Iorga scoate un argument
contra lui Golescu. Totu§i constructiunea de mai
sus este foarte deasa, la, el. MIA, catevh exemple:
ccocona5ii ai acestui cuibule§* (Adititarile de blot-at-dun, pag. 292).
.de a aduce cinste catre toti batrg.nii ai oraplui sau ai satului
lor...* (Inftiinfarea, vezi aici pug. xi).
ota-si prescrie din condica a divanuluip (Insemnare, pag. 93).

Cred ca argumentele suet destul de convinet-

I Iorga, op. cit., 99.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA XXIX

toare. Totu§i voiu reveni cu alto citatii, data va

mai ramane indoiaba.
De ce Golescu n'a semnat traducerea ?
Fiindea Thornton vorbia foarte rau de§1 ade-
varat despre boieri si domnitor in special ;
vi tra.,ducatorului i-a fost frica si, nu ridice
In cap. In prefata traducerii tocmai chestiunea
aceasta se discuta : data e bine ca un Roman
sa traduces el insu§i constatAri rele despre Cara
lui ; §i fire§te se ajunge in concluzia afirmativa.

INSEMNAREA CALATORIEI, 18261.

SCRIERILE LUI GO-
Rarnane scrierea cea mai de sea-
LESCII : ORIGINALE.
ma a lui Golescu, interesanta nu
atat prin ce ne spune despre Ardeal, Ungaria, Aus-
tria, Bavaria, Elvetia §i Italia, cat prin zugravirea
sufletului unm boier mare depe in 1820 §i a starii de
lucruri dela not depe aces, vreme. Vorbind despre
ce vede peste hotarele tarii lui, Golescu se desco-
pera la fiece pas §i ni se arata un suflet bun, mail-
nit adanc de relele dinprejurul sa,u, darnic pentru
binele ob§tei §i convins cis prin §coala. prin tea-
tru, prin traduceri ,din limbi streine, prin econo-
mie, prin bune obiceiuri se poate ridich un popor.
AO, erau adevaratii boieri depe in 1820 1830.
Ce le lipsia, era numhrul. Restul clasei conduca-
toare nu siratia, ca ei, si deaceea bunele for inten-

1 (Insemnare a calatorii mele Constandin Radovici din Gole§ti fA-

eutA. In anul 1824, 1825, 1826. La Buda In crliasca tipografie a Uni-
versitatei Ungar(iei), 1826a, 240 pag. Mai are §i un titlu german
pentru censurA: tReiseBeschreibung von Const. Gole§ti).

www.dacoromanica.ro
 XXX PREFATA

Muni s'au lovit de piedici puternice. Tocmai pentru

zugravirea acestei clase, este mai departe intere-
santa Insemnarea : conducatorii t§i cumpara func-
tiunile §i store apoi populatiunea, ca sa-si scoata
Inzecit plata; ei au deprins populatiunea cu ideia
ca slujba§ul nu poate fi decat exploatator ; ei ray-
nese la lux, la traiu tmbel§ugat §i considera ca
Cara trebuie sa le dea mereu §i sa nu. le ceara
nimic. Clerul este la fel, jar averile inanastirilor se
risipesc pentru trandavia §i luxul stares ilor on tree
granita in orient. Invatatorii platiti ca vizitiii, etc.
Prin contactul cu Aron Florian, pe care-1 adu-
sese din Ardeal ca director §i profesor al §coalei
dela Gole§ti, Golescu afla, de ideile §coalei ]ati-
niste citise poate §i el Istoria pentru inceput a
'Eli Major §i publica In Insemnare idei de aces-
tea : Ǥi voiu scrie, fiind incredintat crt, In anii cei
mai vechi au fost in trupurile mo§ilor no§tri sang°
romanesc, au avut fapte virtoase» (pug. 58).
Insemnarea este in toate o scriere de propa-
ganda: aici §i-a strans Golescu toate argumentele

Pe verso copertei interioare e un fel de titlu arahnuntit : (Thsem-

nare a cAlAtorii ce am fi cut eu Oonstandin Golescu. coprinzAtoare de
cats ora§e am vhzut, §i Inteinsele once vrednic de insemnare, cum ki
prin sate sau pre drumuri once deosebit lucru am vazut. A§ijderea
§i deosebirea neamurilor §i a semAnAturilor, cum §i apele, §i po§tele
§i mice obiceiu §i faptit bun am vazut, spre folosul natii mole am
Insemnat, arAtand §i urmArile eels rele ce cunosc ca sit urma In pa-
tria noastril, carele nelipsind, hothrlt nici not cinste, nici norodul fe-
ricire nu putem dobAndl..
La urmr, tipografia a Insemnat: 13.idae die 2 Sptemb. 1826 irn-
primatur. G. Petrovits, librorum censor>.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA XXXI

cu privire la programul lui cultural, ca 5i literar.

In istoria literaturii, ea sta araturi cu Povettuitond
lui Gh. Lazar si cu Gramatica lui Eliad RAdu-
lescu.

EDITIIINI. Del atat de importanta, de§1 mai ales

atractivg cartea aceasta nu s'a reeditat
deice timp de 84 de ani. In 1890, Nerva Hodo§
a avut aceasta intentiune, dar n'a izbutit : «De
atunci (1890) am propus ca ea sa fie publicata de
o Inalta institutiune culturala .§i apoi de o mare
casa de editura, dar In amandoua partile cererca
mea a fost respinsa intr'un chip foarte «politef-
sit», cum ar fi zis Dinicu Golescu (editia Insem-
TOM din 1910, pag. Lx). In 1910, Nerva Hodo
a dat cu propria lui cheltuiala o ingrijita editiunc.
Pe coperta exterioara are intrareabisericii din Go;
le§ti, desemn de d-1 Costin Petrescu, iar Inauntru un
frumos portret al lui Constantin Golescu §i repro-
ducerea inscriptiunii dela biserica din Gole§ti. E
precedata §i de o lune!, §i interesanta -prefata a
lui Nerva Hodo§ despre familia Gole§tilor.
Editia din 1910 parecandu-se toata, tot Nerva
Hodo§ publica In anul urmator o editiune popu-
lara in hiblioteca Socec, no. 108-110, cu expli-
carea la urma a catorvh cuvinte. Prefata e un re-
zumat al celor ce se spusese In 1910 despre Go-
lescu.
Astfel editiunea de fata este a iv-a dar iii
timp de 89 de ani.

www.dacoromanica.ro
 XXXII PREFATA

Am reprodus textul lui Hodo,

TEXTUL EDITIUNII
DE FATA.
din 1910, reproducere exacta, §i el
a celui din 1826. Am introdus ur-
matoarele modifiairi : a) ortografia actuala (nu prea
mult deosebita de a originalului); b) inlocuirea ca-
zurilor oblice ca dohtorii, Ungarii, etc. grin formele
actuale : dohtoriei, Ungariei, etc. ; c) adaugarea arti-
colului -1 acolo uncle lipsia : uliul In loc de ulia.
La urma am dat un indite de lucruri §i altul de
cuvinte, nu §i unul de localiati cu ortografia,
for exacta eclitiunea fiind facuU'L pentru interesul
ei literar.
Martie 1915 PETRE V. HANE

www.dacoromanica.ro
 n.

I'

ti

G.

CONSTANTIN GOLESCU ,

I Cliseul acestu este facut dupe o litografie a d rei Li li Falcoiauu, litografie

facuta si ea dupes portretul pastrat gi acum la Golesti (vezi editia lui Golescu de
Nerve Hodos, Bucuresti 1910, peg. xxvii).

www.dacoromanica.ro
 CATR A. CITITOR

C. GoLzscv. Insemnare a ealktoriei mete.

www.dacoromanica.ro
 Ccitra editor,

De este slobod aceluia ce umbrand prin casele

altora sa vazh §i sa ghndeasch la a sa, slobod au
fost §i mie, in toata chlhtoria ce sh, cuprinde intru
aceasta chrticica, sh, ga,ndesc nu la casa, ci la pa-
tria mea, la care tine nu gande§te, nici face pentru
&Ansa orice bine, poate a'are nici cash ; §1 de are,
o lash.
i do este shdith, fire§te In om pohta a aye& on
ce lucru bun vede la altul, §i far'de a-1 hrApi dela
acela, sh, sa sileasch, de nu 11 are, sa -1 ca§tige ; iar
de .11 are rhu, sa -1 prefaces in bun ; nu poate nimeni
drept judecand sh, mh, dojeneasch, chci in toate
pasurile mele, nu-am putut dupes, orice vedere si
nu-mi intorc catrh &Ansa ochii mintii.
Pre aceste vederi, §i ghndurile ce Ymi ata,th in su-
flet intampinarea lor, am socotit ca prin tipar sa le
comunesc doritilor mei compatrioti, imboldit spre
aceasta mai molt de ru§ine, chci in bibliothicile
ce am vhzut poate cineva§ sh incarce cares de
card coprinzhtoare de chlAtorii facute de Evropei

www.dacoromanica.ro
 4 CONST. GOLESCII

nu numai prin India, §i pun China, §i prin alte

tari §i ostroave mai departate §i putin cunoscute,
ci Inca §i prin tarile cele mai apropiete. Iar la noi
nu s'au vazut o acest feliu de carte, nici de aceia
carii an putut sa scrie §i mai multe Si mai bine.
Infranat de cuno§tinta mic§oririi mele In §tiinte
§i ascultarii intru invataturi, nu a§ fi indraznit
niciodatiii sa apuc condeiul. Dar cum puteam, ochi
avand, sa nu vaz ; vaz'and, sa nu iau aminte ; luand
aminte, sa nu aseaman; asemanand, sa, nu judec binele
§i sa nu pohtesc a-1 face aratat compatriotilor mei?
Si cum puteam sa nu insamnez cele vazute, d.eaca,
in toata calatoria, §i In privirea lucrurilor cele mai
multe vrednice de vazut, intovara§it de mai multi
oameni dintr'alte neamuri, ii vedeam pre toti in-
semnand §i culegand binele, ca sa-1 faca cunoscut
celor de un neam cu ei.
Binele 1-au invatat oamenii Intai unii dela altii,
neamurile mai pre urma unul dela, altul, precum ve-
dem in istorii, ca Elinii prin calatorii la Eghipet
an tras de acolo luminarile §tiin.tilor, multe din
me§te§uguri, §i Romanilor, stramo§ilor no§tri, In-
multite le-au comunicat. Iar ace§tia In toata Ev-
ropa cea luminatg, le-au revarsat, §i aceasta, din zi
in zi sporindu-le, Insutit roditoare le-au facut §i
i§i ferice§te noroadele prin comunicatia binelui a-
dunat din calatoriile ce fac neamurile, unele prin
tarile altora, §i publicarisindu-le prin carti.
PIMA este Evropa, precum de altele, a§a, §i de
asemenea carti. Nici un unghiu eel mai nebagat
In seama de pamant, nici o Ceara, nici un ora§,

www.dacoromanica.ro
 CATRA CITITOR 5

nici un sat, nu este necunoscut la nici un Evropeu;

ajunge sä §tie citi. Iar noi, ca sa ne cunoa§tem
Ceara bine, trebuie sä ca§tigam aceasta cuno§tinta
din citirea a vreunii eaxti scrisa, de Evropei. llu ltime
de istorii ale Taxii RomAne§ti sa afia, in Evropa,
scrise in limbele ei §i in limba romaneasca, dar
tot de strain, iar de vreun parnAntean a] ace§tii
taxi facuta, nu sä pomene§te. Acum dar cand §i
domnia este incredintata pe maini de ocaxmuitor §i
dome pamantean, 11Zariia sa Grigorie Vvd. Ghica,
cand §i §coale nationale s'au a§azat, cand §i filo-
zofia in limba romameasca a vorbi acum intai s'au
inceput prin parintele ieromonahul Efrosin Poteca,
profesorul filozofiei, ale caruia oscardii ne dau foarte
bune nadejdi, cand multi din nobila tinerime a
patriei noastre, dupa, ce §i-au savar§it cursul tnva-
taturilor in Evropa cea luminata, in patrie s'au
Intors, prin care putem sa dobandim §i multe ta,l-
ma,ciri de cArti in limba nationala, §i mijloace spre
folosul luminii, podoabei Si bunelor oranduieli a
patriei noastre, vremea este a ne de§tepth, ca ni§te
bune gazde, cari, cand ies din casele lor, aduna pe
seama for §i a casnicilor for ; aka §i noi, adunand
binele, care din citiri de carti bune §i folositoare,
care din calatorii, care din intalniri §i adunari cu
oameni de neamuri luminate, Imparta§im corn-
patriotilor no§tri §i AA saclim In pamantul nostru,
spre roclire inmultita, ca sa ca tigarn §i noi dela
rumatorii no§tri multumirile ce le and mo§ii §i stra-
mo§ii ca,ti, sau dela sine au aflat, sau dela altii
au luat §i ne-au lasat vreun bine. Caci iata fericim
www.dacoromanica.ro
 6 CONST. GOLBSCU

pre izvoditorii eartii roma,ne§ti, pg,rintele Chiril, In

al raptelea veac §i intemeiate In Valahia de Vvd.
Vlad Dracu la 1439, dupes Sinodul dela Florentia.
Pre aducAtoriul tipografiei Matei Basaraba Vvd.,
pre a§ezAtorii do §coale, Nicolae Vvd. Mavrocordat
§1 Constandin Vvd. Mavrocordat, carele au alcittuit
§coale elineascA, italieneascA, turceascA,, slovenea-
sea §i romAneascA, §i pre cei intai tAlmAcitori ai
Evangheliei §i Bibliei, iar Matei Basaraba in anul
1654. i pre ziditorii §i zestratorii de spitaluri,
Spatarul Mihai Cantacozino, §i pre intaiul izvoditor
al gramaticii, Ioan VacArescu §i intaiul aducator
al sAmantii porumbului, iar Constandin Mavrocordat.
*i pre alti incepatori Si sAditori de orice bine, §1
iubitori de om, §i folositori de ob§te, care cu cat
de putini sunt la numar, cu atat §i lauda for este
mai mare, §i vina noastra, a urmatorilor in neam
§i ne urmatorilor in fapte, este mai ne iertatA. §i
netAgAduita.

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL

www.dacoromanica.ro
 ARDEALIIL'

KRON*TADT, CEI ZIC ROMANEUE BRMOV.

Acest Gra§ este In tinutul Sibenbirgen, In judetul

Barsii, mic §i cetatuit, dar Indestul Facia, avand
peste doaazeci de mii de lacuitori, caci este a-
proape de hotaralePrintipatului Valahiei, §i negotul
sä afla In mare lucrare. Acesta sa otcarmue§te cn
ale sale deosebite ;pravile §i obiceiuri, supt sta-
panirea austrieceasch. i cand jaluitorii nu sa o-
dihnesc dupa hotaririle maghistratului alcatuit de
natia saseasc5 poruesc jalba for la Sibii, §i de
acolo nemultumindu-se la Cluj, §i de acolo iara§
de nu sa, vor odihni, la Vienna, de unde sä da
cea desavar§it hotarire.
Pamantul acestui judet este eel mai mult cam
pietros ; deaceea suet siliti a-1 Ingra,§a, cu gunoiu
In toti anii, §i In cele mai multe parti, a nu se-
man& locul de estimp §i la anul viitor.
www.dacoromanica.ro
1 Titlul acesta lipse5te in original.
 10 CONST. GOLESCU

DESPRE SASI1
Dar aceasth pagubt ce le aduce
acest phmant o Imp lines° cu vredni-
cia for ; fiindch aceasta, natie saseasca, este foarte
muncitoare, chci bez 2 munca chmpului, care o
fac la vreme §i cu multi sirguinth i bunh chib-
zuire, cite lucruri sunt a le shvar§i fn curtile for
cum : melitatul, bAtutul snopilor de grau, orz, ovhz
§i alto asemenea lucruri, sa scoalh noaptea cu lu-
mina de le shvar§esc. Si In scurt un strain, cum
va intrh In satele lor, numai dupe cele ce vede
cunomte a for vrednicie §i ca, au pravili drepte
spre fericirea natiei.
Oki va vedeh In toate satele case cu cite trei §i
patru odhi, geamuri pe la ferestre, jalogii vapsite
§i Intr'Insele paturi, 15,viti, mese, Uzi, scaune, toate
vapsite, oglinzi, chipuri, ceasornice, rhnduri de a-
§ternuturi destule §i de mash cu prisos, §i orichte
vase spre ghtirea bucatelor §i Intrebuintarea mesii,
toate le au on prisos, pe cat socotesc ca le-ar tre-
bui peste tot anul, §i In veci ImbrAcati carat ; iar
Sas cu picior gol, nu sa, va Invrednici nimeni sh
vazh.
Pe la satele for au foarte buna, oranduialh, spre
podoaba, buna vietuire §i InvAtAtura copiilor ; chci
toti copii trebuie sa Inv* carte, Incht sh poath
citi §i a scrie, §i cele trebuincioase trei socoteli,
adunarea, Inm.ultirea §i schderea. Si preotii for sunt
datori ()data pe sa.pthmAnh, Duminica, la doao cea-

1 Subtitlurile marginale lipsesc In original.

2 pe
www.dacoromanica.ro
 iNSBAINARE A CALATORIEI MELE 11

surf dupe pram, sa, cuvinteze chtre toti copii sa-

tului ce sunt fn varsth de zece ani §i panh, sh, In-
soarh, : cum sh-§i phzeasch, datoria catrh, Dumnezeu,
cum sa, sh, poarte cu phrintii lor, chtrh, cei mai bh-
tra,-ni §i chtrh, toti shtenii, §1 la datoriile chtrh, sth-
phnire, §i cum sh, le fie petrecerea bunh, §1 cinstith, §i
la vremea lucrului de a fi foarte silitori, Incht treaba
de asthzi niciodata sa nu o lase pentru maine,
caci a doua zi, sau alta poate i sh, va intamplh,
sau vremea Yi va sta impotrivh, §i aceasta de In-
tr'o zi lenevire poate fact lipsit peste tot anul.
i pe care duph, multa auzire a povhtuirilor 11 va
dovedi neascUltiltor si neurmhtor poviituirilor fl
§i. pedepsesc ; §i pedeapsa este gloaba la cutia sa-
tului ce au spre faceri de bine, dela zece creitari
si pan la un fiorin hartie, i pentru necuviincioasa
urmare a acelui thiahr, trebuie sh, fie mArturie care
sa sh, dea In fata adunhrii §i a ph,rintilor lui, caci
nici acei zece creitari nu sa dau duph voia preo-
tului sau a altui cuiva§, ci duph dreptate, §i caci
aceasta sa socote§te o mare ru§ine In familia celui
gre§it.
Dintr'aceste bune ingrijiri ale acestui neam, ju-
dece fie§cine, ca un neam a. a iubitor de munch,
ash, bine crescut, bine Inva,tat in datoriile sale, bine
prhvilnicit in drepthtile sale, bine manat pe calea
fericirii, nu poate sh, nu ajunga la sfar§itul spre
care tot omul prive§te.
Si de voiu voi sa fac descriere pentru toate
bunele oranduieli ale ora§ului Brasov, cum pentru
preotii bisericilor, cum sunt impodobiti cu toate cele
www.dacoromanica.ro
 12 CONST. GOLESCU

cuviincioase unui preot ; cum oranduiala §coalelor,

uncle nu este copil macar de §alar, macar de §tren-
gar, a nu merge spre cktigarea luminii, §i mul-
time alte bune chibzuiri §i urmari spre odihna §i
folosul ace§tii natii, mi-ar fi trebuit vreme §i hartie,
-mai v'artos in vreme ce am A, cuvintez pentru
multe orke.
SemAnaturile ale tot judetului Barsii este eel
mai dintaiu graul, apoi porumbul, ovazul, ri§ca, sa-
cara, cartofii, orzul, mazerea, lintea, fasolea, meiul:
iar bobul §i dovlecii, pentru vice. Poamele stint
cire§ele, vi§inile, perile, merile, prunele, nucile.
Din Bra§ov §i pana, in Fagara§ sunt poste trei ;
Vlitdenii, *arcaia §i Fagarkul: sa trece apa Ghim-
ba§alu §i Barsa.

FAGARA.
Ora§ mic, cu o cotate foarte mica, in judetul
Fagarkul: are un pod peste apa Oltului, lungul
poate fi ca de optzeci stanjini, latul de trei, lucrat
cu mare me§te§ug, intemeiat numai la capataie
§i la mijloc Intr'o zidire teapana, iar celalalt tot
spanzurat cu mare me§te§ug arhitectonicesc 1, inchis
de amandoaa partile §i invalit. Un asemenea pod
in toata, stapanirea austrieceasca nu am mai vazut,
iar foarte mici §i cu asemenea me§te§ug lucrate
suat multe.
1 Arhitecton este eel mai mare paste mesterii zidAriei, cAruia not fi
zicem Meimarbasa, dar Invetat la Academie si cu stiintii de toate a-
www.dacoromanica.ro
ceste lucruri (nota lui Golescu).
 INSEMNARE A CALXTOMEI MELE 13

Semanrtturile oare§ce Incep a sa schimbh, flind

porumbul cel mai mult, apoi graul §i celelalte :
iar ri§ca §i sacara sa, Imputineazii, §i din poame
iark prunile sä Inmultesc.
Din Rigara§ pana in Sibii po§te trei : Uta, Ghi-
rezau §i Sibiu. Sa trece raul Fagara§ului pe pod
de piatra, iar mergand spre Mure§-Va§arhei sau
Mediia§, sa, trece garla Oltului pe acest pod ce
mai sus am numit.
AVRIC.
Aceasta este mo§iia a baronului Brukental, ca-
rele are o gradina din tole dintai ce am vitizut,
Intru care are seturi 1 foarte frumoase, scarf de
piatra maxi pe acele seturi, havuzuri cu §adrivanuri
apa crirgatoare care curge prin multe locuri ale
gradinii, din care fac §i un frumos cataract 3, langa
care este ,i o odaita pe din afara, captu&A cu
coaja de copaci, asemenea §i acoperita, iar In
nauntru foarte frumos Impodobita. Copaci roditori,
atat din cei din partea locului, cat §i multime straini,
cari trebuesc iarna sa sa pue In florarie, cum §i feliu-
rimi de flori, asemenea pamante§ti §i streine, §i
aloe 4 de copaci foarte nalti §i tun§i drept, Intoc-
1 Seturi sä cheaml un deal ca o scarf;, §i In loc de treapt/ ingust6,
sunt late de stinjini putini sau multi; §i altii, spre a au cgdeb, pitmantul
zidesc cu zid, altii cu brazd6. ; aceste le numesc seturi.
2 Helqteu foarte mic, zidit Imprejur cu piatrit sau cu cArl%midt,
din care cu me§te§ug s6, arunca apa In sus.
3 0 apt. care dela un loc nalt cade jos cu repeziciune.
4 Alee sa. cheam6, un drum cu copaci pe amandoa6, pIrtile stditi, sau
aproape sau mai departe, sau scurti sau mai nalti (notele lui Golescu).

www.dacoromanica.ro
 14 CONST. GOLESCU

mai ca zidul, phdurith foarte Intunecoasa, §i alte

multe Infrumse-tari, cu mare cheltuialh §i munch
savar§ite. Si toate acestea acum sunt destul sca-
zute din ceeace era mai nainte cu doaazeci §i patru
ani, cand Intiia§ dath am vhzut. De ac1 putin
mai Innainte, spre Sibiu, sh trece apa Oltului cu
pod mi§chtor.

ERMANTAD. SIBIIIL.

acest ora§ este In cetate, §i tot in tinutul

i

Sibenbirgen, In judetul Saxilor, lhcuit de destui

domni §i negutatori, chci §i aciia este negotul mare,
fiind iar cu apropiere de hotarele Printipatului Va-
lahiei. Locuitorii sh urea p'anh la 16.000: §i Intr'a-
cest ora§ au toate chipurile de bune Iugrij~iri spre
buna oranduialh, spre odihnh, spre podoabh §i spre
Inlesnirea Invataturii §i spre toate urmarile carele
aduc pe om la fericire. Aciia lacuia§te §i comandiru
osthasc, a caruia stapanire sa Intinde peste tot
Ardealul, cum §i vistierul iarh§ al tot Ardealului.
i pe tot anul ()data sa strange la politia uni-
versitate cite un sinator din toate maghistraturile,
Si savar§esc pricinile cele nesavar§ite In judetele
lor. La poarta acestii cethti fofezi nu swat, din po-
runca Inparatului Iosiv al doilea, carele, viind In
partea locului §i mergand la hotarul Gainenilor,
uncle vazand cat au fost pe anevoie a trece cu si-
luire o oaste vrajmh§easca, cand ar fi fost o cat
de putinh adevArata, Inpotrivire, Intorcandu-sa la
Sibiu, an poruncit ca toate fofezile portilor sa sa
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A EALATORIEI MELE 15

strice, ca un lucru nefolositor, caci acel vrajma§

care au putut A, aibA, Intru nimic acel firesc loc,
Indestul Intemeiat decal o cetate ce are Intr'Insa
racuitori, portile le are Intru nimic, cAnd sa, va a-
propih, de acel ora§. i aciia are baronul Bru-
kental o mare cash, Intru care are vivliothicA cu
cArti deosibite §i strAnsoare de cadre vrednice de
vedere, §i multe lucruri din vechime, §i destule
bucati de metaluri cu pAmantul for nelucrat.
SemAnAturile §i poamele sunt asemenea.
Din Sibii §i pAna In ormul Sassebe§ sunt poste
trei : Sacele, Raismark §i Sassebe§ : s'a trece apa
Sibiu, aproape de ormul Sibiu.

MILEMBAH. SAS-SEBES.

i acest ora§ este tot In -tinutul Sibenbirgen In

judetul Saxilor, ora§ mic, racuit de oameni §i ne-
gutatori, §i me§teri spre trebuinta org§anilor. De
aciia §i pa,n5, In Beligrad, o po§ta%.

KARLSBURG. BELIGRAD.

i aceasta este cetate tot In tinutul Sibenbirgen,

In judetul unguresc, dar cetate adevArat5, deosebit
frumoasa §i vrednid, de vedere, prennoith, din zilele
lui Carol al vi-lea. La poartA, mai vartos la cea
de al doilea, sunt statue' vrednice de vedere §i
de Insemnare. In nguntru ocarnme§te gheneral ost5,-
1 Trup de om lucrat sau de marmurt, sau de aroma, sau de once
alt metal (nota lui Golescu).

www.dacoromanica.ro
 16 CONST. GOLESCU

§asc, au strainsoare de arme §i fabrica, unde sa lu-

creaza, moneta crontalilor, tfantihi §i galbeni.
De aciia §i 'Ana la Cluj po§te §ase : Teviu§i,
Natenet, Felvinti, Torda, Banuabic §i Cluju. Acl
aproape curge apa Mure§ul.

T 0 R D A.

Acesta este un ora§ mic, tot In tinutul Siben-

birgen, In judetul unguresc. In campii acestui ora§
Turda sunt acele trei magi movili din vremile vechi
facute : acolo s'au omorlt prea slAvitul dome Mihai
Voda, Viteazul, in bataia ce au avut cu Austria.

KLAUZENBURG. CLUJU.

Acesta este cel dintaiu ora§ In Sibenbirgen, In

judetul unguresc, unde este §i scaunul guberniei,
Intru care ocarmue§te exelentia sa gubernator
baronul Iojica. Intr'acest ora§ sunt case frumoase
§i mari, dar printr'acestea sunt §i proaste, cu un
Invali§ din vechime foarte mit, avand stra§na
scoasa, afara, din zidiri peste doaasprezece palme,
care lucru foarte mult supara, frumusetea ormului ;
ulitile iara§ frumoase, caci sunt foarte alte, o ase-
menea ratime Intealte (war n'am vazut ; iar par-
dosala tot cu pietre rAtunde, ca In Sibii §i In
Bra§ov.

NOBILII ySI TARANII

Aciia racuesc multi domni un-
guri, de neam mare, cari au
in.o§ii prin prejur, unii cu apropiere §i altii cu

www.dacoromanica.ro
 ISSEMNARE A CALATORIEI MELE 17

(lepArtare ; si bez I cei ce sunt in slujbA, toti cei-

lalti vary o petrec pe la ino§ii, iar iarna sa strang
in Cluj. Acest neam de oameni este foarte iubitor
de straini, mesele for sunt bogate*i slobode, §i cu
bucurie primesc pe fie§care, mai v'artos pe aceia can
cu indrAznealA antra in casele lor, caci nu sa prea
indatoreaz'a de politica 2 cea mult5, §i mincinoas1;
iar norodul ungure.-c nu este fericit. Sunt ImbrA-
cati prost, au Facuinte proaste, §i fAr'de multa
avere. Negotul inteacest ora§ este mic, caci nu
este schelli, nici drum mare de trecerea neguta-
torilor, ci tot iiegotul este pe seama trebuintii
orkanilor, §i aciia cu deosebire sa urmeaza toate
cele spre bunrb orancluialA urni,ri, mai vartos mA-
rimea scoalelor. SAmAraturile cele mai multe sunt :
grAul, porumbul, ovAzul ; poamele stint tot acelea,
oare§ce incep vide pe unde sent dealuri, §i pepeni
negri i galbeni. Unul din veniturile cele bane
este /§i vrtnzarea tailor, caci cei mai multi domni
din toatA Ungaria an erghelii la cAmpuri §i graj-
duri foarte maxi pe in mo§iile for §i scot soiuri
de cai foarte buni §i frumo§i. Chiar eu am Vazut
cal de pret cinci si sase mai fiorini hartie, dar si
cumpArA, armasari straini ca do pret douAzeci, trii-
zeci mai fiorini. Mai malt sri, wand acesti cai spre
tntrebuintarea ostmilor din toatA, stlipanirea Austriei,
in Valahia §i in Moldova, §i In alto locuri mai
dapArtate. Norodul sa urea pan5, la 14.000. Apa
Some§ul curge pe langA, Cluj. In tot tinutul Siben-
1 dara de.
2 politeta.
r. GOLESCU. Insenznarewww.dacoromanica.ro
a ceilcitoriet nzele. 2
 is CONST. G0LE:,CI5

birgen sunt bai de aur, argint, arama, ocne de sare,

ape metalicesti.
Din Cluj si pana, la Oradia mare, poste zece :
Andras haza, Bogart, Kispetri, Nires, Fekete to,
Barot Elesti, Mezo Telek, Balenti si Grosvardain.

GROSVARDAIN. ORADIA MARE.

Ora§ maricel cu o cetate mica, In tinutul Ungariei.

tntr'acest oral si Intre Cluj, la satul Niere§, este
hotarul Ungariei de catre Sibenbirgen, ce-i zic lati-
n.este Transilvania si romaneste Ardeal. Lacuitorii
domni si negutatori putini, caci si acest loc nu e
de negot, ci iar numai cat este pe seama trebu-
intii ora§anilor. Intr'acest oral sunt si trei biserici
frumoase, una a papistasilor, alta a unitilor, a treia
a Nemtilor. ("urge apa Chiorios.
Dela Oradia mare §i. 'Ana. la Pesta, pe drumul
eel mai drept, nu pe drumul postii, sunt unsprezece
orhsele §i sate, In chmpii. Ungariei, pe unde este
§i ace groaznica, pusta, adech locul tot nisipos,
unde carul abia, sa misca, alba, macar doahzeci de
cai. Numele acestor sate, sunt acestea : Kereti,
Uifalu, Barad, Kartog, Kisuisal, Terimsamiklos,
Solnou, uncle sa trece apa Tisa, Amaon, Tiglet,
Pilet, Ulu. Pana a trecut aceste sate nu vede chla-
toriul alt, decht ceriul si phmantul, Intocmai par'ca,
ar fi pe mare. §i on In ce loc sa va aflh, vede In
cite patru parti loc ca si de zece ceasuri, caci
deal sau cophcel nu sa, vede, decal numai In sate.
Chnd iese calatorul dintr'un sat, vede pe eel din
www.dacoromanica.ro
 hiSEMNARE A CALATORIEI MELD 19

nainte sat par'ca ar fi drum de un teas, dar toq

trebuie sA cAlsatoreasca cel putin cinci ceasuri pan&
va ajunge. Pe asemenea drumuri calhtorind omul,
§i pe mare, curand trebuie sa, imba,traneasea. Toate
aceste campuri sunt samAnate cu grAu, ovsaz §i
porumb, §1 liveti de fan. Un asemenea loc, de ar
fi in Cara noastr5 nu numai nu 1-ar sAmAnh, ci
ar fugi de el ca de cel mai mare vrA§ma§. i cu
toate acestea sAnagnAturile Ungariei hrAnesc §i alte
trtri.

TARANII UNGURI
LAcuitorii sunt pro§ti §i Mr'de
I AI NOFI'RI.
ma
nisi o invArtturh, urn §i soio§i
imbracati, caci unii lucreaz5, pe
an 104 de zile, iar cei din Ardeal ce sh" hrAnesc
de stApanul mo§iei, 198. Unii lucreazA mai putin
dupa tocmirile ce au prin legAturi cu stApanii, §i
acestea zile sunt bez 1 zilele ce lucreazA in intrebu-
intarea impArAtiei, cum la for§panurile, adea, la tre-
cerile ofiterilor osta§e§ti, §i la facerea §i dregerea
drumurilor, cari zile toate strang'an.du-le cineva§,
§i araturAnd Durninicile §i sArliatorile imparAte§ti,
§i de sä va intampla, omul peste an bolnav catu§i
de putine zile, nu §tiu de le vor rArnane zile A,
munceascA, pe seama lor. *i cu toate acestea sunt
mai fericiti deal Romanii no§tri, can lucreaza
numai 12 zile pe an. Acum judece fie§care care
poate fi pricinile de a fi mai in bung, stare aceia
can muncesc altora peste 200 zile pe an, de cei
1 afar, de.
www.dacoromanica.ro
 20 CONST. GOLESCU

ce lucreazg, numai 12, cleat numai cAci nu-i Ep-

ee*
.
din auzul urechii, de cum s'a, nagte §i pang,
moare, cuvintele : adu bani, cu feliurimi de mijloace
prefacute, In auzire numai drepte.

www.dacoromanica.ro
UNGARIA

www.dacoromanica.ro
 UNGARIAI

PETA
Ora§ al Ungariei, frumos §i vrednic de vedere,
pentru multimea lucrurilor ce are spre InvAtAtura
oamenilor, podoaba ormului si odihna norodului.
Are zidiri foarte marl spre Intrebuintarea scoalelor,
unde poate tine va vol sa asculte tot cursul a
tutulor Inva,Vaturilor, cum si a dohtoriei. Odai cu
bucAti despArtite din trupul omului In multe fe-
liurimi tAiate §i aceste toate facute de ceara, In-
tocmai §1 fax6'de nici o deosebire din cele adev5,-
rate ; cum §i copii 'AdevArati, In vase marl de sticlA
pu§i In spirturi, cari s'au nascut pociti §i altii
cat° doi lipiti, §i alte multe asenienea, toate pentru
invAtatura dohtoriei. Si capitalul a tutulor acestor
scoale este atat de mare, Meat da venit pe tot
anul aproape de patru sute mil fiorini, §i toti ace§ti
bani s t cheltuesc pe fiesta re an numai pe sea ma
uaig,...l lipse5te acest titlu.

www.dacoromanica.ro
 24 CONST. GOLESCU

invAtAturii. Aceasta Pe§ta nu poate sa sa potri-

veasca nici cu Craiova, atftt la venituri, cat si la
toate, §i are un mit, mare vent pentru invAtAturA,,
bleat nu. numai nici In vis nu 1-au vilzut ai no§tri,
ci de multe on stApanitorii an stricat §i acele mici
§coale dinadins, ca sh nu sA, de§tepte norodul,
§i dintr'acele putine venituri, iark au luat §i 1-au
intrebuintat in alte lucruri, nu spre folosul patriei.
Alta zidire iar cu. multe odai pline de dirti, §i cele
mai multe vechi, In limba ungureasa latineasc5,,
namteascA, romilneascA, elineasdi, §i frantozeascA.
0 sa15, mare plinA, cu feburimi de monete stranse
din vechime §i pana acum, str'aine §i ungure,§ti, din
inceputul stAptinirii Ungariei §i pa,nl cand cu legA-
turi s'au Inchinat Austriei. Cum §i feliurimi de acme
turce§ti, in multe feliuri §i cu mare deosebire de
cele de acum, cum §i alte multe asemenea lucruri,
pentru cari ar fi tre- buit vreme multi spre a le
insemna,. A§ijderea §i semnul osta§Asc a lui Bona-
parte, uliul cel poleit, pe care 1-au luat Ungurii in
bataie, biruitori fiind. Cum Si toate feliurimile de
metaluri, cu pamttntul for ; precum §i piei de toate
neamurile dobitoacelor ce sa afla in toata Ungaria,
atilt cele de pre pAnatint, cat si cele din pAmant,
cele sburittoare §i cele de mare, unile In spirturi
lAgate §i altele a§a, de frumos umplute, incat nici
o deosibire de cele vii nu an. Mike bucAi im-
pietrite de lemn, de p5,mknt, din picAtura apii,
carele sa fac en inmultirea anilor, §i o mumie
1 trup de om intro; nesmintit, carnet, pielea, neagra §i uscata pe
oase (nota lui Golescuj.
www.dacoromanica.ro
 INSEINARE A CALXTORIEI MELE
95

i alte multe oase de alte dobitoace foarte rnari.

Are §asa piete, din care una este atat de mare,
fncat In nici un alt ora§ al Austriei asemene nu
sa afRi, a cAruia ocoli§ul tot gandesc c6, va fi aproape
de 800 stanjeni, dupes numa,rul pa§ilor ce am Mout
la o parte din patru parti. Aciia fac si soldatii
mustra cea obicinuitk unde adesea vine §i cel al
doilea dupes Imp Arat, MAria sa Palatinul, ce Pacu-
e§te In Buda, care este mai marele ochrmuitor
o§fasg,sc peste toate o§tirile U11gaitiei, a§ijderea §i
ocarmuitoriu politicesc, dimpreuthi, cu alti rasa
senatori. 0 deosibitA cazarmk (zidita, de vrednicul
de pomenire Impitiratul Iosiv al doilea), imprejur
coprinde ca stamjini §ase sute, Intru care sunt peste
una mie od'ai, uncle racu.esc numai tunari, §i In-
thiuntru imprejurul curtii sunt peste doart sute pa-
tru porti, cinzeci tunuri §i multime de ghirtlele.
La patru colturi, cu deosibite Ineunjurdri de zid,
unde sunt iar odAi si grajdiuri, pentru caii cei tre-
bnincioi la aceste tunuri. Alte doaa cazarme, din
care una iar este lucru vrednic de a-1 vedeh omult
care sunt pentru soldati, §i alta iara § cu 800 oclhi,
ce este pentru invaliti I.
Are un theatru mare, adecA cases de comedie,
foarte mare §i frumos, Intru care poste, incapek,
peste trei mii de oameni, iar In stent12 Incape os-
ta'i alAreti cu tunuri dinpreunk
1 soldMi slutiti. 5i batrani cari la asboaie nu merg, ci sunt pentru

trebuinta oraplui (nota lui Golescu).

2 locul Intru care stau comedienii arat6, istoriile sau jocurile ce
vor Sg, facet (nota lui Golescu).

www.dacoromanica.ro
 26 CONST. GOLESCU

Cele mai multe case din tot ora§ul sunt marl

si frumoase, lucrate tot cu arhitecturA, din care
unile dau venit si peste eincizeci mii fiorini hAr-
tie pe an.

BAILE DIN PESTA.

0 zidire de bae atAta deosi-
bita, Incht nu numai en nu am.
vAzut alta asemenea, ci am auzit §i pe altii,
can au umblat prin tari, asemenea zicAnd el
nu an vAzut o at frumuse-te si curAtenie, care
este Intr'acesta§ chip o zidire mare In. patrn col-
turi, de jur im.prejur odai, si In fie§care odaie era&
o baie si Cate doart, unile de lemn, altele de aramA.
SA plAte§te pentru o inbAieturA dela treizeci de
creitari pang la o suta doulzeci, §i aceste loeuri,
cele mai scumpe, sunt Impodobite, tntocmai ca
casele celor mai marl §i mai bogati domni, Cu ca-
napele si scaune Imbricate cu §tofA, oglinzi marl
din tavan pAnA In pardosearl, si aster Bute cu co-
voare de cele scumpe, si hainele de Imbaiat foarte
bone si curate, -meat si baia, Intru care o sA Intre
ornul, o ImbracA peste tot cu o panzer suptire, si
apoi lases apa. Deasupra acestor odAi de jos undo
sunt bAile, alto odAi destul de frumoase si Impo-
dobite. ToatA curtea este o grAdinA foarte frumos
IntoemitA, avand la mijloc un havuz cu §adArvaii
(s'au zis ca havuzul este un loc mic zidit, cu apl
Intr'Insul ; si sadarvanul este o aruncltura de apI
In sus, pe care o fac In multe feliuri) Imprejur,
pAnA la oclAi, loze cu brazdA, si printr'Insele flori
si copaci, SI drumurile asternute en pietricele albe,
www.dacoromanica.ro
 iNgEMNARE A CALATORIEI MELE 27

nu mai magi cleat mazerea, intocmai par'cri, le-ar

fi ales ate una. Trei lucruri adun5, pe oameni
la aceast5, bae, intai curAtAnia bailor §i a hainelor,
al doilea frumusetea podoabii odAilor, §i al treilea
aced mica grading, uncle multi vin numai pentru
plimbare, far'de a A Imb

COMERTUL.
Negotul este In mare lucrare, awl
este trecerea tutulor m'arfurilor ce vin
din Viena, din Lipsia §i din alte locuri, si tree
pentru Printipatul Valahiei, Moldovii §i In Teara
Turceased. i dintr'acestea tAri iark due la Viena
i mai nainte mArfurile, cum pieile de vita, lama,.
ceara §i alte multe, unile cu carale §i altele pe
Dun Are. AS fi cuvantat §i pentru frumusetea bise-
ricii, dar tine au vitzut bisericile Rosiei, poate nu-
mai pentru Roma va vorbi. Norodul A urea pAn5,
la 35.004; oGtirile, doaoprezece.
SemAnilturile tot acelea : graul, ovAzul, secarea
§i porumbul, lipsind ri§ca cu totul; iar poamele
si legumele, asemenea tot acelea §i mai multe. Are-
si destule fiakere, adeca carAte §i calesci, cari stau
de dimineata §i pang seara prin pieti, Si oricare
unde voe§te A mearga, Iu, ora§ §i afara,, sau cu
apropiere, sau cu depArtare, toeme§te §i I i impline§te
trebuinta.
OFEN. BUDA.

Acest ora§ este scaunul Ungariei, unde este §i

cetate intru care lAcue§te prea inaltatul palatinul,
care zic dt, este om en foarte bunavointg, asupra,,
www.dacoromanica.ro
 28 CONST. GOLESC U

omenirii. 5i spre marturie, zic ca nu s'an inta,mplat

vreun intrebuintat, factIndu-§i aratarea, a nu sa,
folosi la nevointa lui. Este cel mai mare din cei
§apte dintru a carora hotarire spanzura, toata,
oc'armuirea Ungariei; dupa ace§ti §apte sunt altii
cloisprezece, §i dupa ace§tia altii una suta, din
cari unii sad la Buda, §i alti in Pes,ta. Aci lacue§te
un episcop neunit, de biserica ragiritului. Din
susul ora§tdui si din .jos stint bai metalice§ti, fire§ti
fierbinti. Pre un munte destul de nalt este o casa
de observatie astronomiceasca 1 uncle Facue§te un
profesor. De aciia mai inthi estimp au vazut cornitul
ce s'au aratat. Printr'aceste doao orme curge apa
Dunarii, pe care le impreuna un pod facut pe
luntre, carele da venit pe tot anul 60 mii fiorini
hArtie, la Buda, §i 60 la Pe§ta. Foarte frumoasa,
vedere este de a vedeh cineva§ din ormul Budii
pe ora§ul Pe§tii, cum §i din Pesta pe Buda. Mai
vArtos pe pod este o plimbare minunata, cei
sa vatil amAndoaa ormele, cum §1 multime de luntre
maxi negutatoreti, §i mici, din sus Si din josul
podului ; precum §i suma de trecatori neconteniti
clela un ora§ la altul, §i calatori. Aciia spre seara
este cea mai frumoasa, plimbare care poate fi, spre
a pet-ece cineva§ cu multumita lui. Lacuitorii sunt
aproape la 20.000, iar osta§ii cinci. Samanaturile
tot acelea, asemenea §i poamele; iar viile de tot
intemeiate, avand dealuri necurmate.
Lacuitorii acestor dotta, orme sunt foarte blanzi,
Lacuint5. de profesor, cu toate feliurimele de ochianuri, ce caut5.
1a miscarile comitilor, planitelor (nota lui Golescul
www.dacoromanica.ro
 ISSEMNARE A CALATORIEI MELE 2}

§i staphnirea lini§tita, ; nu A, aud galcevuri, nu sa

vad batai, nu necinstesc pe strainii cari nu-i supara,
nu sg, vad In tot minutul radicari pe la Inchisori,
cum am vazut In alte ora§e, unde politia este mai
lute si tot oamenii fac rele mai multe. Dar ace§ti
ora,ani par'ca au dascal pe lini§ita vietuire a
Vienezilor, caci acolo cea mai dinthi grip, §i datorie
a fie§icaruia aceasta este, a nu wince altuia chttw
de putina suparare.
Din Buda pana In Naidorf sunt poste trei : Ve-
revar, Dorog §i. Naidorf.
NAIDORF.
i acesta este un ora§ mic, tot In. tinutul Ungariei,
In Cara de sus. caci clincoace de Dunare sii, cheama
Cara de jos. De aciia Inainte, ca de o pot de
drum, sunt tot case necurmate, unde §ed pietrari,
can lucreaza roarte frumos, §i toata, piatra cata
am vazut-o In lucrare aveh fata mahonului, adeca
putintel mai Inchisa decal fata lemnului tisa. SArna-
naturile §i poamele asemenea.
De aciia §i pana in orasul Raab, poste cinci :
Nermeli, Kumorin, E§i, G-heniu §i Raab.
RAAB.
Acest ora§ este mare, tot In tinutul Ungariei, In
tarn de sus. Curge printr'Insul ghrla Raab, pe
care cu me§te§ug o maresc §i o mic§oresc, fiind-
ca aciia A, lucreaza luntri marl pentru marfuri;
§i Canel vreuna este gata, umfla apa §antului §i

www.dacoromanica.ro
 30 CONST. GOLE.,CU

ti dA drumul la match. Pe aciia aproape curge §i

Dunhrea, unde Intra apa Raab, §i Inpotriva ormului
este un ostrov care it incunjoarh doah desphrtituri
ale Dunaxii, pd cari sunt sate §i semhnhturi.
De aciia pauA In Vise lburg, poste doua : Holistras
si Viselburg.

VISEL BURG.

Ora mic, tot In tinutul Ungariei, In tara de sus.

Pe a test drum este o cash de iconomie 1 a lui
Print Carol, uncle au multe vice, cum §i vacile
cele negre §i cele ro§ii, pentru cari zic ca dau
lapte de cinci on mai mult decal celelalte.
multe vice, unde fie§icare neam are deosibit grajd,
cu deosebite curti, §i livezi, toate vrednice de
vedere.
De aciia pang in Ainburg poste trei: Ragendorf,
Kittes §i Agenburg.

A GENBUR G.

Si acest ora§ mic, tot In tinutul Ungariei, In tara

de sus. Aciia aproape are grafu Tuten o grAdinA
foarte mare cif deoebite lucruri.

PREZBURG. POJONU.

Ora§ mare si frumos, In marginea Dunarii, §i cu

toate cele sere odihna §i podoabh oranduielii. Aciia
1 fermi.
www.dacoromanica.ro
 INSENINARE A CALA.TORIEI MEI.E 31

In vechime au fost scaunulimparatiei Ungariei, aciia

§1 pant astazi sa pAstreazrt, toate acele semne ale
stAphni rii

MULTIMEA FATA DE
Aciia am avut oroc de a
CAPITL STATULUI IN
vedeh incoronatia a Mariru
AUSTRIA §I LA NOI.
sale rmparatesii, a impA,ra-
tului Austriei Franti§c al
doilea. ce s'au sAva,r§it la anul 1825, Septemvrie
25, lucru adevrtrat vrednic de vedere §i insern-
nave. Nu zic aceasta cAci rn'an speriat de lumi-
noasele lucruri impalitte§ti, nici de mrtrirea podoa-
bii Ungurilor celor de mare neam §i bogati ; ci
cAci, cu toate ca eram neimpArtA§it de dreptAile
ace§tii sapaniri, ca un strain, dar tot nu am
putut sa-mi opresc lacrama care mi s'au pricinuit
de multimea glasuirii §i strigarii a norodului, ce cu
toat6 a for sufleteascA, multumire Yi urh fericire,
cuvaaatand: «tecieascA impArAteasa noastrg,.»
Aceste necontenite glasuri §i strigAri ale norodului,
§i ale multora racrilmi de bucurie, facea, pe'fie§icare
st sa cutremure. Dar eu carele mi-am adus aminte
csa, pe la noi, la.acest feliu de paradie, unii injura,
al ii scuipt, §i muierile blestem6, ; cAci nu numai
nu au pricina pentru care din tot sufletul sa ureze
bine stApanitorilor, ci. In potrivA. Foarte mic lucru
este §i far'de multumire sufleteascA, fAr'de lauda
§i cinste, de a stApani un om macar multetmpilratii,
cu a sa numai tiraniceascg, putere, §i prApAdenia
norodului. i iara§i mare fericire, multumire sufle-
teascil, laude, §i cinste este, cand un stApanitor
www.dacoromanica.ro
 32 COAST. GOLESCU

este Incredintat ca acel putiu norod, pe care el

Il otcarmue§te, fl iube§te, §i deaceea nu are nici
pricina, a sA, teme de al situ norod, ci In veci
este printre ei, fAr'de nici o paza,. Mai vartos, cum
Ii simpte, din toate partile, Ii strig5, : vivat ! Aceste
vederi, auziri §1 gand.uri mi-au stApanit toate sim-
tirile, iar nu vederea strAlucirii lucrurilor Impa,rAte§ti.
Din toate ulitile, ferestrile, wile si duprinvAli§ul
caselor (aci multe case desvAliser6, ca ssa", IncapA,
lumea), iesia acest feliu de strigari: Incal gandia,
cineva§ cg s'A, cutremurii, pAmantul din rAsunetul
glasului al norodului. La care ImpArAteasa era,
silita de bunAvointa, (cAci pela noi, (And un mic sg
Inching celui mare, acela Ii raspunde numai cu o
ch'utare a coadii ochiului) sa faspunzg, cu o neconte-
nitA multumire, cu plecare de cap In toate partile.
A eariia veselie, pentru cinstea norodului, obrazul
eel vesel o mArturisia.
Din toate partile Ungariei an fost strand cei
mai de neam §i mai bogati Unguri, cum §i depu-
tati 1 din toate orasele, §i alti multi, §i din cei
mici, cum §i Vienna mai de§Artatti,. Ace§tia toti,
foarte Impodobiti cu hainele nationale, §1 paraclia
curtii, s'a clus, §i luand pe ImpLittcsasa de acash,
au clus -o la bisericA, uncle diva, obicinuita sAvilx-
§ire a slujbi, i-au pus coroana Ungariei pe umere,
(caci In cap sg,pune numai cand chiarImparateasa st5,-
pftne§te). Si la Intoarcere avea, o alter coroanA mai
mica, §i obicinuitA, iar coroana Ungariei o aducea,
1 vechili cari trimit duprin orate din partea norodului la scaunul
otcarmuirii (nota lui Golescu).
www.dacoromanica.ro
 INSE3I NARE A CALATORIEI MELE 33

In urma inparatesii, intro carat6 de§chisA, patru

in§i, doi din partea bisericeasc5, §i doi din partea
politiceascA, pe o pern5, de fir, tinand fie§care de
un colt al perinii. A§ijdevrea alte §ase carate de§-
chise cu cocoana ale curtii. Podoaba atk a tailor
ungure§ti, cat §i a telegarilor i l a caratelor, §i a
fiegcArui rand de paradie, este de prisos a prelungi,
cAci eu voesc sa arAt numai multimea multumirii
ce an cercat sufletul acei InpArAtesii, pentru cin-
stea i dragostea ce i-au aratat norodul, §i a no-
rodului csatea, stApanire multumire si dragoste §i
ticalo§iia lacuitoriului Valahiei.
Din Presburg panA la Vienna po§te cinci, nude la
cea dintai este §i hotarul Ungariei cAtra Austria :
Ainburg, Riegelzburg, Fi§amend, Svehat .i Vienna.
Din Prezburg spre Vienna mergand, este un drum
ca de doao ceasuri §i mai mult, cu zid de piatia
pe amandoao pArtile, carele pe la une locuri este
mai nalt cleat fata pAmantului mai §i decat doi
stanjini, si cu alee, lucru vrednic de vedere.

1 §i

C. GOLY,SCU. Insentnare a ealcilOriei mete.

www.dacoromanica.ro
AUSTRIA

www.dacoromanica.ro
 AUSTRIA'
VIENNA. BECIUL.

Acest ora§ este scaunul Impa,ratiei Austriei, unde

imparate§te prea InnAltatut aftocrator z Frantiscul
al doilea, dela anul 1792 Iu lie In 14. Acestui
oras darurile sunt nepomenite. Nu zic podoaba zidi-
rilor san alte Infrumusecari, cAci este foarte veche,
ci zic oranduiala ocArmuirii cea minunata, §i cele
dupe Imprejurul ormului podoabe, cum gradinile,
ce sunt unile Imprejurul Viennii §i altele cu de-
partare de un teas §i doug pe care. trebuie eine-
va§ sa le umble destulA vreme sg le vaza', de multe
on §i bagare de seamg., ca pe urm5, necontenit
sA, poatA povesti lucruri vrednice de a le spune.

1 titlul lipse;te In original.

9 titulu; Imparlttesc : din sine; implrat (nota lui Golescu).
www.dacoromanica.ro
 38 CONST. GOLESCU

ORDINEA LA VIENA.
Nu este mai folositor lucru
dealt a privl cineva§ cu mare
bagare de seama mijloacele cu cari stapanirea
s -au adus pe tot norodul, mari §i mici, la o a§a,
bung oranduiala, §i linistita viettaire, Watt toti
petrec ca ni§te frati, §i mai vartos a vedea eine-
va§ blandetea celor mari, ce arata catra cei mici.
ySia celor de tot pro§ti vietuire, iar este vred-
nica de pilda. Caci peste putintA, este latr'un
a§a mult norod sa vada omul doi ora§ani gal-
cevindu-sa, sau ocarind-u-sä, fiindca pe aceia Yi ri-
dica, politia, pe can intai ti ceart5, pentru a for
necuviincioasa, urmare, cu care aduc defaimare la
tot ormul, apoi le cerceteaza pricina , care pot
avea. i cum inteun a§a, mic ora§, pe langa mul-
timea norodului, s'ar cuveni sa nu mai aiba, eine-
va§ loc sa umble de multimea caralor ce ar tre-
bui sa intre §i sä iasa, carand cele trebuincioase
spre hrana acestor Ora§eni, §i pentru zidirile cele
noun ce sa fac §i, dupa vreme, dresurile caselor.
Dar §i aceasta este inteo a§ a, buna oranduiala,
Incat rar sa vede car. Numai acele cu lemne care
sunt siliti sa, le descarce innaintea
unde nu au curti : iar celelalte toate au vreme ho-
tartta foarte de climineata, intre noapte §i intre
zi, §-apoi card ora§anii incep a umbla, carale sunt
de mult ie§ite afara, §i drumurile toate udate §i
maturate de cei oranduiti. Un lucru, §i numai,
suparator : praful cel mult din pietre care sA, pri-
cinue§te din necontenitul umblet al caletilor, en
toate ca nu stau din udat si maturat.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 39

Bez 1 aceasta suparare, nu mai

JUSTITIA LA
VIENA V LA NOL
este alta, ci numai ob§teasa, vie-
tuire vesel'a §i fericita cats cei
mici, ci §i cats cei mari §i nu numai care s5,
pricinue§te din dreptele hotArtri pravilnice§ti, ce
nu I§i. au puterea urmItrilor numai cAted, cei sa-
raci, ci §i cAtr5, cei bogati. Si a§a, fie§care, dupes
a sa avere §i agonisealA, r5,spunde §i dreptul
Impsaratului: iar nu eel mare §i bogat nimic,
cAci fi ocole§te puterea, §i eel mic §i sArac sa
dea tot, mice are, far'de a mai rAmaneh §i pe
seama lui, ca unul ce el a muncit, §i ash fn veci
sA naunceascA, necontenit sa dea, §i lui nimic sA
nu-i famaie; ci, cum am zis, plates° toti dupes
starea care au. Cri,ci ocrotitorul celui mic §i nepu-
tincios este chiar pravila cea dreapt4 legiuitA, care
fAr'de deosibire In veac sä urmeaza%; iar nu ca pe
la noi, unde Imi trebuie hArtie de voiu vol sA In§ir
numele acelor trantaro§i §i cu picioarele goale,
sau strain sau pAmanteni, cari fAr'de avere de
o sua lei an ajuns In putini ani milioni§ti cu pa-
laturi 2 §i cu mo§ii Intocmai ca familiile ce le ago-
nises° In vreme de dou5,, trei sute ani, §i nu ajuth,
nici patria, nici trebuintele ormului, cu nici un
mijloc, mAcar sA dea din averea lui dintr'o mie
una ; ci string numai din averea norodului fAr'de
a s5, folosi si norodul dela ei. Si, In scurt, dupes
acelea cari §tiricand eu am fost In slujbele patriei,
zic ei toti ace§ti multi speculanti, stApanirea cu.
1 afArl de.
2 case inaparatesE

www.dacoromanica.ro
 40 CONST. GOLESCU

toti cei din prin prejuru-i §i far'de deosebire, toate

treptele dregAtoriilor dela mare paart la cel mai
mic, necontenit §i fAr'de milostivire sleesc toat5,
sudoarea norodului, fAr'de a pricinui nici unul aces-
tui neam, acestor frati, folos macar Cat bobul de
mein.
In sate, casele sAtenilor,adedA,
STAREA TARANIMII
ACOLO SI LA NOI.
a acelor pro§ti birnici, sunt de
zid, intocmai ca pe la noi prin
orate, casele boierilor ; iar oranduielile cele bune
ale acestor sate, nici ca si pomenesc pe la noi
in orar : cAci acele sate au theatre, dohtori, go-
rahi, spiteri, §coale, preoti vrednici cle preotie, si
toate sava,r§ite prin Ingrijirea stapanirii. Apoi si
in casele for averea mai cu prisos dupe cum am
arAtat in satele sAseti: §i acest sAtean CR, dupri,
starea lui, adeca 50 sau 100 fiorini, iar milioni§tii
vienezi, §i din alte orar, dau 50 sau o sutil, de
mii iar nu ca la noi, unde fir'de deosibire toti
cauta, numai din spinarea Rumanului, din care
pricin5, le sunt §i spin'arile goale, far'de a face si
lui un cat de mic ajutor §i bine.
Mult m'am depArtat din descrierea Viennii, dar
molt mi s'au §i anArit sufletul, vrizand adev5rata
fericire a altor neamuri.
Casele cele din cetatea Vien-
EDIFICII DE SEAMA
LA VIENA.
nn sunt puti-ne, n.umai peste o
mie trei sute, dar sunt foarte
nalte, cate §apte §i opt rAn.duri ; si pe uncle sunt uli-
tile foarte stramte, nici ca vAd soare fn veci. La
www.dacoromanica.ro
 niSESINARE A CALA.TORIEI MELE 41

aces,t feliu de locuri lucreazA §i ziva cu lumftnarea.

Numarul a la,cuitorilor, atilt acelor din cetatea
Viennii, cat §i din 32 mahalale, ce sunt Impreju-
ru-i, trece peste dotia, sute mii.
Biserica cea mai vestita decat toate, este a
Sfantului Stefan, care este luerata, cu mare me,-
te§ug arhitectonicesc. pentru care multe insem-
nasem, dar dupa, ce am vazut biserica dela Milan,
lucrata, cu asemen.ea arhitectura, Insa, cu mai deo-
sebita podoabii, §i me§tepg, ca sa, nu scriu de
cloud on acele lucruri, le-am. radicat.
Plate I are cinsprezece, din care cele mai deo-
sibite sunt : a imparatului Iosif al doilea, ca,ruia
i-au dat aceasta, numire pentru cinste §i aducere
aminte, impodobita fiind si cu statua impAratului,
Melia de arama,, de doua% on mai mare decat
un stat do om, ImbrAcat cu haine :romane, §i fn
cap cu cununa, de dafin, cAlare pe un cal, iar (le
arama, cu potrivita maxime, pusii, fn mijlocul pietii
pe un mare temeiu, zidit de piatra,. Piata a Sfiin-
tului Stefan, unde este vestita biserica, ce mai
sus am zis. Piata Sfintei Troiti, care are in rnijloc
un stalp de marmura, nalt ca de zece stanjini,
care fiind fault fn trei colturi, din trei pArti curge
si apri, in sghiaburi magi de marmora,. Si dela
cursul apii i pana in \--art sunt multe chipuri tot
de marmorrt, din cari unile inchipuesc eina cea
de tainrt, altele pe Sfantul Duh, altele zidirea
1 Loc larg far'de a lase. s6, zie1easc nimeni pe el nici o zidire, Mud
pentru Intrebuintarea tutulor oril,anilor, pe cari locuri vand pa.ine,
poame, verd*Auri. legumi asemene lucruri (nota lui Golescu).
www.dacoromanica.ro
 42 CONST. GOLESCO

celni dintitiu om, §i altele familia lui Noe ce au

scapat din potop.
Vrednic de pedeapsa este cel ce va fi vent In
Vienna si nu va fi vazut acea mare zidire intru
care este stransoare de arme, caci aci nu are a vedea
cineva§ numai aceea ce numirea cuvantului insem-
neaza, adeca ea sunt arme multe stranse, ci aceea
ce mintea omului nu poate socoti, §i deaceea ye-
clerea numai fi va multumi. Imprejurul acestii eurti,
pe Tanga zidul caselor, poate sunt peste cinci sate
tunuri, maxi §i mici, obicinuite si deosebite, cum
§i pive, cu care anima cumbaralile ' Toata fata
zidului despre elute in§iruita en un lant, de fier,
gros ca pe mana si lung mai mult de o suta de
stanjini, luat dela Turci in rasboiu, cu care urea
sa inchiza Duniirea dintr'o margine si pana in alta,
spre a nu putea trece vasele. Iar intr'acea mare
zidire stint odai inchipuite si sali mari en stalpi,
toate numai de amine, far'de a sa vedea nici o bu-
catiert de zicl, cum si acei stalpi tot de arme In-
unile din. veacul de acuma, si altele din
Orate :
vechime, can sunt si cele mai multe, si au mare
deosibire din cele de acuma ; unele pamante§ti si
altele straine, Cate au luat dela inceputul Austriei,
dela cate rasboaie au castigat. Apoi multime %stea-
guri si feliurimi de semne ostasesti : paveze, feliu-
rimi de suliti din vechime, coifuri de cap, tunuri
mici si multe feliuri, multime si feliurimi haine
de fier din cre§tetul eapului si 'Ana in degetele

I bombe.

www.dacoromanica.ro
 1NSEMNARE A CALATORIEI MELE 43

picioarelor, can sg, Indoesc numai la incheieturile

trupului omenesc. S. acestea toate ale acelor Ro-
mani, cari au fost numiti §i mai mari otcArmui-
tori osta§e§ti. Pu§ti, pistoale, sabii, iatagane §i
alte feliurimi de mult numar. Cu aceste toate in-
chipuite odai §i sali, Intocmai par'cg, ar fi o zu-
graveala. Pang, §i chiar semnul austriacesc sgrip-
sorul cu doao capete, pe un tavern de sale, mare,
Intocmai par'ca ar fi zugravit; si acesta tot este
alcatuit numai de arme, cu a§h me§te§ug a§ezate,
Inca Ong, a nu veni cineva§ tocrrrai sub el, crede
Ca este zugravit. Si din cele ce tiu minte, penile
aripilor sunt alchtuite din sabii, iar fulgii pieptului
din cutite mai mici. Indestul cunosc ca Intfun
zadar ma silesc, chei cetitorul nu va puteh ra-
manet multumit de aceste clescrieri, neputand sa,
socoteasca cum o asa alcatuire cu arme an putea,
Inchipul un zgripsor, Intocmai zugravit ; deaceea
am §i zis ca acela ce nu va merge sg, vazg, acest
minunat lucru, este vrednic de pedeapsit.
A§ijderea §i alter zidire destul de.mare, ce o nu-
mese cabinet firesc 1 Intru care an pieile celor mai
multe dobitoace elumestrico §i shlbatice, si
cum §i cele ce pot trill In apg, §i pe uscat, §i cele
tarItoare, cele sburatoare, cele din mare, cele din
ape curghtoare §i cele ce sg, Inchid In cQjile
lor. Aceasta vedere este neshtioasa, caci fie§care
om abih vede dintr'o mie una, din care sunt lui
cunoscute. .5i mai vartos, child vede feliurimea 3i
1 Cast In care au stranse lucruri fire5ti, cum acestea can sa en-
prind (nazi, lui G-olescu) muzeu ,de 5tiinte naturale.
www.dacoromanica.ro
 44 CONsT. GOLEsCU

nespusa frumusete a p4skilor, din cari unile suet

foarte marl, §i altele iark numai ca lacusta, §i cu
toata mic§orimea, are fete mai multe §i mai poleite
deal a prtunului, pe cari zic ca le bAlsamesc §1
la poartA In urechi, cu mai mult1 multumire cleat
sculele. Asijderea §i multe bucgti de margeau, bu-
cati Impietrite §i multe alte lucruri pe cari anevoie
poate cinevas a le tine mint9.
La Biserica Avgnstinilor este mormantul ar-
hiducesii Cristinii, sotiia lui Albert, staptinitorul
Saxoniei, fAcut de vrednicul de laud §i pomenire
scobitorul de piatrk Canova. Acest mormant In-
chipue§te o piramic15, 1 zidita de marmuril, intea
careia varf sa vecla icoana Cristinii. La stanga
este o statua,, care in man5, tine o ghirlantit 2 de
dafin. Si iara§ In. stanga, aproape de u§a mormitn-
tului, alt statua, ce inchipueste Fericirea, care tine
In mana un vas ce are inlAuntru cenu§a ininaii a
Cristinii. Innaintea ace§tii statue §i innapoi, dou'a,
statue de copile mici, carele bate° man5, in Meiji
aprinse, iar Intr'acelealalte tine cite un capataiu
din o ghirlant5, de flori, acA.rora celelante doao
capatie sa in dinteacel vas. Mai In in urma aces-
tora este o alt statua, ce sa nume§te Facerea de
bine, care trage de mane pe alta statue, ce In-
chipue§te Biltranetea, carele bAtrAn de ceealaltri,
mana sa ajutA, de un tAnAr. In dreapta u§ii pi-
ramiclii zace un leu, si in grumazul lui r5,z5,mata
1 o zidire In trei colturi (nota lui Golescu).
2 o legatua. cu incovrigaturi, sau de flori inpreunate, sau de pan-

glice, sau de mice alt (idem).

www.dacoromanica.ro
 INSENINARE A CALATORIEI MELE 45

o statug cu aripi ce inchipue§te Vestea. Toate aceste

lucrate de marmurg §i fn nagrimea trupului omenesc.
Pentru care acest lucru a lui Canova, zic ca au
faggduit Englezii aptezeci mii galbeni, §i nu an
dat-o, fiind fggaduita.
Are cinci theatre, doug In cetate 5i trei afark
unul In ulita Viden, altul in Leopoldtaclt §i al
treilea In Iosef§tadt.
0 alta, mare zidire unde au stransoare de multime
§i feliurimi de monede, antici, foarte vechi, §i alte
asemenea de mult pret, statue de marmurg, de
persoane vechi vrednice de aducere aminte, cum
§i alte de aramg, mici §i multime de cutite din
vechime, si coifuri, vase vechi, un lighian lucrat
cu pietre scumpe, §i alte multe lucruri, in oclgi
plinel
0 alta mare zidire, ce o nuinesc coala a multora
me§te§uguri, unde au toate uneltele ce le intre-
buinteaza, la Cate me§te§uguri pang acum sunt cu-
noscute, cum §i cea dintai bucat5, ce au lucrat toatg
fabrica, a§ijderea §i toate instrumenturile mathe-
matice§ti.
Alta zidire uncle sg lucreazg fabrica de farfurii,
feliurimi de fete, cu flori, cu chipuri i poleite,
lucru adevilrat vrednic de vedere.
k5i Cate alte lucruri sunt mai vrednice de vedere,
decal acestea care am vgzut, pe care nu am avut
vreme Intru o lung de zile, cat am 11,zut In Vienna,
veand sa bag seama mai mult la alte intocmiri,
ce cauta, spre buna paza, podoabg, odihna ob5tii,
§iin.scurt spre toate fericirile, cum este Ingrijirea
www.dacoromanica.ro
 46 CONST. GOLESCU

pentru facerea drumurilor, apoi udatul si maturatul

necontenit, felinarele can lumineaza, de cum In-
sareaza, §i in A, face ziolti, In toath, Vienna, In
toate nlitele ce sunt afar, din cetate §i In toata
gradina ce este imprejurul Viennii ce o numesc
Clasi. Apoi Intocinirea Si impartirea popoarelor ce
are politia spre a ingriji pentru siguranta norodului,
pentru Intamplatoarele galcevuri, de a le desparti
pana a nu ajunge 'nate° as,a, suparare, incat sa nu-i
poata a-i folosi ; de a avea, in fie§care popor, un
dohtor, un gerah, un spitier §i o muiere cu btm6,
vietuire, spre ingrijirea saracilor §i mai molt a
acelor cari sa sirguesc en munca sire hrana lor,
dar nu pot a §i-o agonisi, sau cAci au farnilie mare,
sau din alte pricini, cari Ingrijesc dupa ponturi ce
le-an dat politic. Cunt §i slujitorii cari ingrijese
pentru toata sigurantia, odihna §i buna oranduialA
a tot orkului, §i iarki pentru fie§care deosebit,
oranduiti cu deosibite ponturi.
Cum §i o casa de lucru, uncle strang pe toti saracii,
ciungi, §ehiopi, orbi §i lenesi, pe can Yi pun de lu-
creaza la feliurimi de me§te§uguri, nelasandu-i sa
umble pe drumuri despoiati cerand miles, caei sta-
panirea este mai mult datoare de a ingriji pentru
ace§tia, decat fie§care alt on an de a-i ajuta cu cite
o park. Si late ca au ingrijit cu acest mijloc spre
a-i imbrach, a-i Incalta, §1 a-i hrani, §i ei a muncl.
i rut numai pe acest feliu de oameni ti strang la
aceasta §coala de Invat&tura me§te§ugurilor, ci pe
cati gasesc prin ()rap far'de stapani sau far'de nici
o munca, ci numai petrec vieat5, lene§ri, §i. blesternatA

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 47

din care pricina peste putina, vreme vor fi siliti de

a sa, apropih sau la hotie sau la alte rele u.rmari.
i care dinteace§tia dupa vreme, Invatand vreun
me§te§ug, §i facand dovada cu a sa buna vietuire
ca sa va apuch sa sa stradueasca, In munca acelui
me§te§ug .ce au Invatat, cu care sa, sa poata hrani
i sa da slobozenie.
Cum Gi multime de fiacare, acleca caste, cale§ti,
earute §i alte feliurimi mai proaste stau prin piete ;
ca §i acei, cari nu au putere sa tie cale§ti s,i si
uAneasca, In veci cai, intamplandu-sA, trebuinta, sa
poata a §i-o Implini.
Si bez 1 po§ta cea mare §i
SERVICTUL POSTAL.
obicnuta, este po§ta ora§tilui,
ce-i zic mica, prin care oricine nu are sluga
sau sluga nu §tie sa m.earga, acolo unde va sa-1
trimieata, sau ca este strain, §i nu §tie lacuinta
acestuia pe care va sa-lIntrilneasca, da, Ewan scri-
soare la aceasta, mica po§ta sau amanet, §i In putine
ceasuri I§i va aveh raspunsul.
CA,t ar fi de trebuincioasa pe la not aceasta, suet
politie po§ta, ca sa nu mai tremure cei ce vin la
raspunsuri, prin. sali §i prin. tinzi, §i sa, vie §i de
doaazeci de on pentr'o treab5,. i A, nu mai auza,
trimi§ii : vino maine la, cutare vreme, and viind,
boierul au fost de mult plecat. (Nu ma dojeni, frate
cititorule, uncle gase§ti Intocmai adevarul, ci adasta
pang vei gasI o mincinoasa aratare, sau vreo urmare

1 afar/ de.

www.dacoromanica.ro
 4 CONST. GOLESCU

care sa, urmeazA, §i In alte parti de lume de§tAptata,,

pentru care nu sa, cuvine sa ma ciuclesc, caci sa,
urmeazil §i de noi, §i atunci singur to rog sa ma.
doj en e§ti).
La aceste poste, In ceasuri hotaxite, de trei on
pe zi, sit dau scrisori, §i de trei on sa iau ratspunsuri ;

pentru care scrisoare de este sa, sa dea In ora§,

sit prate§te patru creitari, iar de este a sit trimete
afaiii, drum ca doua, ceasuri, §ase creitari.

BINEFACERI.
i ca,te alte multe lucruri ce sar
Impart In trei faceri de bine : spre
u§urinta sca,pAtatilor, spre paza sa,nittAtii norodului
§i spre luminarea omenirii, cum stint veniturile ce
an oranduite spre faceri de bine, Intru cari sa en-
prinde :
1.coala, ce-i zic cea pentru strati, la care nu_
numai merg de Invata, un ce prin care sit poata
a sa,' hra,n1, ci le dau §i bani pentru hrana vietii,
avAndu-i In trei ptrti Impartiti. Si toti Ingrijitorii
ai ace§tii case A, numesc parintii s4racilor. 0 ! va,
fi un om In lume sa, nu sim-ta, cea mai mare bu-
curie, chnd sa va Invrednicilnaceasta% slujba, ce-1
nume,§te pa.rintele siiracilor. 0 ! ce dulce slujba, o !
cal de mult bate la ureche b,ceasta auzire.
2. Alt mijloc de ajutor pentru cei mai de treaba,
§i cu familii grele. Aceia adese sá cerceteazt §i
sa ajutA, sau la boale, sau la u§urarea sotiilor lor,
sau la plata chiriei caselor unde facuesc, sau la cum-
paratul lemnelor de foc celor trebuincioase peste tot
anul. Acest chip de ajutorare este cu mult mai cuvi-

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 49

incios cleat lefile ce sa, dau dela cutiia ob§tilor ; caci

acei bani luandu-i in many sau barbatul, ce are
vreun rau narav, cheltuielnic, juchlor de carti sau
nevasta-sa de a fi iubeata, de panglicute, In ziva
ce-i primesc, fi§i cheltuesc far'de a simti toata fa-
milia acel ajutor.
3. Alt mijloc de ajutor, la oameni ce au mai
putina, trebuinta, caci §i pe aceia nu-i lases lipsii
de ajutor, ci au case de Imprumutare, de unde pe
unii 4i Imprumuta, cu dobanda mica, §i pe altii far&
dobanda, dupa stare §i trebuinta.
4. Casa pentru copiii ce sa% lapada de maicile
lor, pentru oricare cuv&nt.
5. Casa pentru copii sirimani, pe cari dupa, ce-i
hran.esc, Yi Inv*, §i. me§te§uguri prin cari sa poata
a sa hrani, cum. §i carte. Si care dintr'In§ii sa vor
cunoa§te ca, au cuget de mai multa Invatatura, fi
trimit la §coalele cele mari.
6. Casa de unde sa des lefi la slugile can au
slujit ani 25, Insa nu ace§ti toti anii la un stapan,
dar nici la multi, ci la doi sau trei. Acelora li sa
da Cate o suta cincizeci fiorini, ca un chip de
cinste §i ajutor,_facandu-sa, dovada ca trebuie sa
fie oameni biud, de vreme ce au putut sluji. 10,
15 ani la un stapan. Si celui bun trebuie sa i sa
faca rasplatire spre pilda celui rau.
7. Casa cu venituri pentru mariti§ul fetelor sä-
race.
8. Adunare de cocoane adevarat vrednice de
lauda, cari sa chibzuesc §i pun In lucrare once
vor socoti ca poate fi spre folosul ob§tii. Lucru
C. GOLESCU In,seninare a ccilatoriei nide 4
www.dacoromanica.ro
 50 CONST. GOLESCU

ce pe la noi, ba,rbatii nici fn vis nu-1 vad, In alte

parti muierile fl savages°.

SPITALE.
Cea de al doilea parte ce am zis ca
este pentru tngrijirea sanata,tii ora§anilor,
este multimea spitalurilor ce au cu deosebita ma-
rime §1 curatenie, bleat fie§care stare de om poate
ramanea multumit.
Din cari :
1. Spitalul eel ob§tesc.
2. Spitalul saracilor.
3. Spitalul eel ce este spre a tnvia pe cei dupa,
parere morti,
4. Spitalul manastirii calugaritilor elizavetine.
5. Iar spitalul ob§tesc.-
6. Spitalul manastirii Fratii de mild,.
7. Spitalul pentru preotii mireni.
8. Spitalul pentru aceia ce au boale nelecuite.
9. Spitalul pentru Ovrei.
10. Spitalul pentru robi.
11. Spitalul al acelor Muieri cari sent silite de a
na§te far'de a §ti nimenea §i far'de a le cunoa§te.
Oricare, de orice stare, cand bsi cunoa§te ceasul,
sau ziva sau noaptea, mergand la poarta, §i tra-
gala d un clopotel, intr'acel minut o §i primes°, dandu-i
odaie cu toate cele trebuincioase, §1 slujnica, §i la
vreme dohtoi, moa§a, dohtorii §1 hrana, bn cata,
vreme sa va afla, aciia. i pentru toate acestea
are sa, dea pe toata, zioa 90 creitari, §i o scrisoare
pecetluita, fn mana celui Intai Ingrijitor, unde sa
scrie cari bi sunt parintii sau cele mai de aproape
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 51

rude, Incal cand din nenorocire i sa, va Intampla din

facere sä i sa pricinueasca moarte, sa, §tie la tine
sg, arate pierderea ei. Tar ne Intamplandu-se aceasta
nenorocire, I§i is Inapoi ace carte pecetluita, §i
merge cu copilu unde va vol. Tar care va pofti
sa-§i lase copilu acolo, las& §i-40 de fiorini In hartie,
§1 dinteace§ti bani II. hranesc, II. Imbraca §1 Il Invata
carte, din cari multi pot ie§1 oameni mari, dupa,
a for vrednicie §i noroc, cad toata, InvatAtura cea
bung li sa da. i5i aceste muieri pot a intrh, cu masca
la obraz, §i de cite on le vizitarise§te dohtorul sau
moa§a, iar poate fi cu masca, cu toate c5, nu este
nici o trebuinta, caci nici tmparatul nu sa va In-
vrednicl sr afle dela ei un ce, fiind jurati §i In-
cercati. i aceasta facere de bine este tot a lui
Iosiv al doilea, carele au judecat ca va fi mare
pAcat de a nu sc6pet, din moarte pe acei prunci
ce pe tot anul pot fi hotariti mortii, din pricina
fricii sau a ru§inli maicilor lor, al carora pacat
are a4 judech Dumnezeirea, cum §i chiar pacatul
al acelui otearmuitor, caruia fiindu-i prin putinta
cu acest mijloc sa scape din pierzanie pe acei prunci,
§i nu va vol.
12. Spitalul nebunilor, pe care n'am avut noroc
sa-i vA,z, caci nu mi-au dat voe dohtorul, cerAndu-mi
destula iertaciune, pricinuind ca suet Imbracat cu
haine turce§ti, §i cum ma vor vedea, toti sa, vor
turburh atat, Incat spitalul sa, va amestech. Pentru
care adevArat mi-au parut foarte ran, dar nu caci
nu i-am vazut, ci de ciuda, pentru ce numai ne-
bunii sa nu poata suferl de a vedea Turc, iar cei
www.dacoromanica.ro
 52 CONST. GOLESCU

intelepti, §i luminate neamuri in invatdturi §i In

cuno§tinta dreptd,tilor omenirii, i§i pun trupurile
innaintea gloantelor grece§ti, ca intai ei sa le po-
preascd.

COALE.
Iar cea de al treilea Ingrijire spre fo-
losul luminii, suet multimea §coalelor
din cari :
1. coala ce au pentru invatatura bunelor vieturi
a copiilor.
2. coala pentru surzi §i muti, pe cari fi invatl
cele trebuincioase asupra datoriei legii, cum §i limba
nemteascd, §i socoteala, unde fi hrdnesc §i iiimbracA.
coala pentru copiii cei orbi.
3.
4. *coala pentru Invat aura a bunii cre§teri.
5. .*coald unde sa invata tot cursul invatAturii
preote§ti §i cdlugdre§ti.
6. coalele cele magi §i ob§te§ti.
7. coalli, unde sa, in vatd negutAtoria §i iconomia.
8. coala impAratesii Mariei Terezii, unde invat5,
fiii nobletii : intai iubirea de omenire ; al doilea, In-
vatdtura filozoficeascd §i politiceascA ; al treilea,
limbile cele mai trebuincioase, §1 al patrulea, cum
sd, cade un fiu de bun neam sa §tie sa incalece
bine, sl poarte arma §i sk joace.
9. Academia pentru invKatura dohtorilor, a
Impkatului losif al u-lea.
10. coa15, pentru invd,fatura fetelor, unde invatrt
legea, socoteala, istoria &eased I, gheografia, limba,

I istoria natural,.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI BIBLE 53

nemteascii §1 frantozasca,, §i toate lucrurile chte

sunt trebuincioase unii famei.
11. coala pentru fetele ce au parinti ofitieri
scApAtati.
12. coala pentru fetele cele de mai mare neam,
care dupes ce Invata celelante trebuincioase, invata
aciia limbi §i jocuri.
13. *coala pentru toate fetele orkanilor, unde
invat5, cele trebuincioase invAtAturii.
14. coala unde sa Invata cum sa tam'adueasc5,
boalele vitelor.
15. Casa §tiintii 1 pentru aceia cari sa nasc, mor
§i sa insoar5,.
16. Insotire iconomiceascA, undo sg, strang cei
de mai mare neam, acei cari an mo§ii sau
§i
orice alt chip de venit, §i sa socotesc pentru ori-
ce lucru folositor, cum pentru iconomie, pentru
depArtarea de lux 2 §i imultirea veniturilor mo§iilor.

1 serviciu statistic.
2 Intr'acest cuvInt lux A coprind toate fenurimele de cheltuieli
cele de prisos, cum §i cheltuiala cea mai mare decal veniturile. Apoi
urmeazg. §1 pofta, nu =mai de a face orice vede la altul, ci §i mai
stump, ne mai socotind 3e i A. cuvine sau nu, §i de are venit pe cat
are acela, pe care el va A-1 Intreacg cu podoaba. Din care pricing, lag.
sgrgcia §i stangerea de familii ne-au cglcat, In hula gurii lumii am
egzut §i condee strgine ne-au zugrgvit. Ce ne vom folosi tend not
Intro not vom vol sg, le inem ascunse, §i vom credo cg nu sunt §tiute,
In vreme ce toate neamurile le cetesc, fiind scrise de acei ce ne
pismuesc. Mai bine A ne cunoa§tem, sg le marturisim, ca prin stra§nica
hotgrire sg. le Indreptgm, depgrtand aceste focuri §i parjoale din patria
noastrg, cg,ci luxul §i luarea cea fgede dreptate ne-au stins din fats,
pgmantului, radicandu-ne din toatit lumea cea mai puting cinste ce
poate -avea orice natie.

www.dacoromanica.ro
 54 CONST. GOLESCU

. 0 ! ce mare §i neadormitl
LIPSA DE CULTURA
LA NOI PE LA 1825.
Ingrijire au otcarmuitorii de
prin alte pArti spre toatA, In-
chipuirea fericirilor nearnurilor omene§ti. Cate feiiu-
rimi de ajutoare pentru cei sapatati, §i ale iarA§i
pentru altii, de a nu ajunge In scApAtri,ciune. Cate
spitaluri pentru oricare treapta de om v-rednice. Cate
multimi de §coale, prin cari s'6, steaduesc ati de§tepta,
norodul, a-1 aduce la adevkat5, cuno§tinO, prin
care poate zice ea, are deosebire de un dobitoc
necuvAntator. 0 ! cat s'au InnAltat iubirea, de ome-
mire, eaci cea dintai InvAtsatura a tinerimii noble-0.i
aceasta este ; iar pe la not aceasta Invg,fatura nu
s'au pomenit, adeca de a auzi tinerimea sau dela
preot, sau dela profesorul §coalelor, cum. s5, sl
poarte stapanitorul catra, norodul lui, pe care s5,-1
vaza, Intocmai ca pe ni§te fii ai lui, Ingrijind pentru
ei, cum ciobanii pentru oi, ce le pate §i le adapts
pentru multumita folosului ce dela ele dobAnde§te.
Asemenea §1 stapanitorul, pentru dici tot norodul
s'a, straclue§te muncind spre a-i da avere §i cinste,
este dator pentru aceasta sa aibr cAtr5, turma lui
dragoste §i Ingrijire spre folos, mai vartos hind.
c5, turma lui nu este de dobitoace necuvanato are,
ci cuvantAtoare, §i tocmai deopotrivA-i : caci nu
va 0,s1 nimeni vreo deosibire Intre cenu§a din
trupul Impkatului §1 dintr'a gracului. Cum, dela
tine §i cand au auzit norodul cum sA cuvine sl
sa, poarte cgtra", stApanitor §i In toate datoriile lui,
sau toti cei mari ca.ts cei midi, §i cei midi cats
cei mari, sau bogatii cats cei sAraci, §1 cei saraci
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALXTORIEI MELD 55

eatea bogatii milostivi sau nemilostivi, cum §i plrintii

c'atr5, fii, §i fiii cAtra pArinti, iar zic, tine, cand
§i dela tine le-au auzit, in vreme ce toate lucrurile
cele bune sLi, atiVa in om sau din auzirea cuvanarii
preotului, sau a professorilor, sau a theatrurilor,
cari panii, acum toate au lipsit. *i de vor lipsi
§i de acum innainte, tot a§a, voin fi, c'aci noi cei
bltrAni ne§tiind nimic de tot, pe ltinga altii clintealte
pArti ale lumii, cu ne§tiinta vom §i lath, In pamant.
*i copii no§tri ne avand dela tine sä invete §i a
sa, indrepth, asemenea ca noi vor §i urma, de nu
§i mai iau : caci invederat lucru este ca noi am
ramas in urma tutulor neamurilor, in vreme ce In
anii cei vechi au fost Incepere de de§teptare prin
multi cari au dus la lumin'ct, altii talmAcind carti,
cum §i gramatica, tipografia, §coale, spitaluri, cari
s'a, cuprind la intiia§ cuvantare. i in loc sa, s'a,
inmulteasc'a cu cursul anilor, nu numai nu s'au
inmultit, ci nici acelea nu au stat in fiinta lor,
§i mai vktos cea spre mai mare pagubA §i ru§ine
este, cad. s'au §i imputin.at, cum §coalele, cari, cu
cuva,nt de mai bung prefacere, s'au stricat in anii
trecuti spre a nR sti, lumina n.eamul. Pentru care
a§ fi pus condeiu asupra strainilor, de nu as §ti
ea aceia au avut ajutoare dela pAmanteni.

AVERILE MANASTIRESTI.
Cum §i spitalurile pentru
ciuma, care mai s'au tiara-
pAnat, §i toate lucrurile s'au risipit, d'andu-s6 venitu-
rile mAnastire§ti ce era pentru intrebnintarile spita-
lului, in stApanirea cAlugArilor spre dobAndirea ci
www.dacoromanica.ro
 56 CONST. GOLESCIT

folosul lor. 0 ! tine poate zice cd, ash este placut Dum-
nezeirii? In be sa sa foloseaca obstea, sa sa Irnboga-
teasca trei persoane calugAresti,una dela Anadol, alta
dela America si alta dela Bagdat ; si sa fie macar
si pamantean, ce folos pot aduce patriei, candacestea
au ajuns sa sa vanza si sa sa cumpere ca o marfa,
far'de a sa mai pazi acele hotarIte oranduieli de
etitor, ce s'au straduit si au cheltuit spre folosul
obstii, iar nu spre a sta calugarii rastornati In
colturile odailor, Imbracati In haine scumpe, cu
saluri de nmlt pret Incinsi, si fie macar si caldura,
cu. Gate doug, blane de miluri si de samururi Imbracati,
In desfranari si In desfatAri petrecand. Cine poate
zice ca aceste persoane multumindu-se din veniturile
manastirilor, iar nu toata patria, nu vor judeca
chiar sfintiia for ca nu este cu cuviinta ; si de-i
vor Intreba cinevas, vor raspunde ca an gasit un
norod orb si deaceea s'au strans unul peste a ltul.

ROLUL MANASTIRI-
VA rog, sfintitilor ! caci
LOR IN ALTE PART!.
vorbesc pentru folosul patriei
mele, pentru desteptarea, pen-
tru luminarea, pentru Infrumusetarea, si In scurt,
pentru fericirea ei, si chiar pe mine ma dojenesc pen-
tru cea pang acum nec-aviincioasa vietuire si nedrepte
luari de bani din patrie nu ma blestemati. caci cu
persoanele nu am nici o pricina cu nici unul, si pe
fiescare, pe cat i sa cuvine, ma Inchin si cinstesc si
mai vartos va rog sa ma blagosloviti, si va Incredintez
ca oricare, cat de interesat pe seama lui, de ar
fi v'azut In Vienna si aproape de Venetiia, manas-
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A EALXTORIEI MELE 57

-tire armeneasca, ar fi scris mai mult decal mine,

pentru acest urit mijloc calugaresc ce sa, urmeaza,
in patria mea ; mAcar §i de nu ar fi fost fiu al
ace§tii patrii, tot ar fi ajuns in mare pochinta, §i
.ar fi scris mai multe. Caci acei ce sA inabraca, in
negru §i sa, numesc calugari, nu sa, inchid in ma,-
na,stire, heanindu-sa din sudoarea fratelui lui, care
are nevasta, §i copii, §i plale§te multe biruri ; ci
chiar el, dupes ce munce§te pe seama lui, munce§te
§i pentru a putea, s5, faces manastirea altora bine,
caci aceste mandstiri au spitaluri Innauntru, §i
nu numai numire de spital ca pe la noi, ci lucru
adevArat, intemeiat §i 'Dracut Dumnezeului. i ori-
cati cAluga,ri mai multi sunt, atat §i folosul mai
mare este, fiindca, unii muncesc sere a aduce
venit, §i altii din manastire slujesc bolnavilor,
malurandu-le §1 scotindu-le udul afara, §i toate
-celelante slujbe, §i avAnd fie§caie ata,ti bolnavi
in grija lui, incest ticAlosul de calugar somnul §i-1
face motaind. i pe cel mai mare dintre ei va,zrand,
nu indrazne§ti sa,-i sa,rati mama, ci adevarat urma
piciorului. i fie§care ajunge bate° a§a simtire de
pocaintA, incest §i-cama§a, dupe el sa, §i-o dea la
o a§a. manastire. Cum §i intru o manastire ce
este inteun ostrov aproape de Venetia, de legea
armeneasca,, cu maxi cheltuieli an adus profesori,
Frantozi, Nemti §i stringand §i tinerime multi,
du.pa, invatatura, de §apte opt ani, altii cari an
ca,§tigat invAtatura, mai multi, au inceput la Val-
maciri dintr'aceste lirnbi, in limba for nationals ;
§i altii mai tineri §i-au urmat inva,tatura alti §apte-
www.dacoromanica.ro
 58 CONST. GOLESCU

opt ani, §i pe urma au dat de Mire In toate ora-

§ele unde suet Armeni, ca, de au trebuinta de das-
call §i de professori, §i de carti nou talm:icite spre
lumina natiei, acolO sa in§tiinteze §i vor dobandi.
Cand au §i vrut sa, plateasca acelor straini procopsiii
oameni, ne mai avand trebuiiata (caci in vreme de 15,
16 ani au dobilndit multi destula putere), dar ei
vazand ra,vna for §i deosibitele virtute ale acestor
calugari, nu an vrut sa fuga, ci an hotarit, c'ata,
vieata vor mai avea, sa slujeasca acestor cuvio§i
oameni, far'de nici o plata. Aceste vecleri, fratilor !
m'au silit sa scriu, iar nu ca am vreo vrajmaqie
personals cu toti calugarii patriei mele. Am intalnit
§i in Venetia calugari de ai no§tri, cari au umblat
indestule manastiri de ale noastre, §i-apoi vazand
§i acest feliu de manastiri pe cum scriu, nu era,
destoinic, aducanduli aminte §i vorbind, sa, nu Me-
steme necuviincioasele urmari a acelor de manastiri
stapanitori, card chiar §i el an fost °data unul de
aceia, §i chiar el sa, scAxbih, aducAndu-§i aminte
de faptele lui. AO, fratilor! i eu scriu, nu cu
vrajmkie, caci nu pociu avea cu toti vrajma§ie, ci
cu lacrimi, §i ma jur pe ceeace-mi este mai stump,
ca cu lacrima! i voiu scrie fiind incredintat ca
in anii cei mai vechi au fost in trupurile mo§ilor
no§tri sange romanesc, au avut fapte virtoasa; iar dela.
o vreme s'au atitat Juxul §i scarboasa diplomatica,
care n'au fost spre vreun temeiu al nostru sau folos.
patriei.

www.dacoromanica.ro
 1N8EMNARE A cAr XTORIE1 MELE 59

RFFORME NE-
Vreme este, fratilor, de a se da
CESARE LA NOL
o bursa oranduiala, Intai la clirosul
bisericesc ; caci nesuferit lucru este
de a vedea cinevas preoti prin. carciumi, Imbracati
In camasi numai, si cu opinci, cu carale la targui
de afara, cu cherestiele de vanzare, si carand nisip
si caramida, far'de nici o stiinta de datoriile legii
lui, si far'de nici o cunostinta, de cuvioasele urmari.
Cum si acele venituri manastiresti, pacat este si
rusine sä nu sä Intrebuinteze spre pomenirea ace-
lora ce le-au facut, unele ajutand la feliurimi de
scoale, la plata, de multime de dascali ce trebuesc
la toate judetele, nu platindu-le ale 5, 6 sute de
lei pe an, mai putin decat plata vizitiilor, ci dupa,
cat sa cuvine unuia ce nu poate a mai face alta
speculatie, ci numai a &luta, spre folosul luminii.
i altele iaras spre ajutoriul spitalurilor, spre lute-
meiarea si multi rea for ; si altele iaras spre plata
dohtorilor, gerahilor, ce trebuie sa, fie In. fiescare
judet. Cum si ajutor pentru o Insotire de 7, 8
oameni tnvatati In limbi straine, ca sa talmaceasca,
carti trebuincioase In limba nationala. eel mai
mare ajutor spre-a tipari cartile ce multi din nou
pot scrie, sau talmacesc carti folositoare natiei, si
mijloc nu an de a le tiparl. Cum si ajutor de a
trimete tineri in taxi straine spre in.vatatura dohto-
riei, ca cu vremea aceia sa Invete pe altii In patria
noastra, deschizindu-se Academie ; caci am zis ca
Pesta, care are toate aceste, nu poate a sa, samul
nici cu Craiova, necum cu tot printipatul Valahiei,
fiindca nu e scaun Ungariei, ci un judet al Ungariei.
www.dacoromanica.ro
 60 CONST. GOLESCU

i multe alte spre fericirea §i lauda nafei, cari

sunt atal de lesne, Incat cand stApftnirea sa, va
uni cu boierimea, gi boierimea cu stap'anirea, pot
pe toatA luna sa, pue In lucrare un ce folositor
patriei.

RE§EDINTA IMPARATIILIII.
Iar laca§ul ImpArAtesc
pe afara nu are vreo deo-
sebitA, podoabg, cAci este zidire veche dar darul
lui este foarte mare &ad este o zidire In patru
colturi ca masa, avAndu-§i curtea la mijloc, cu patru.
porti In patru pArti ale zidirii, prin care slobod
-trece norodul In veci, mAcar Si la miezul noptii.
Nici ca, poate cinevag a gas' un teas, cand nu fierbe
lumea §i caratele printr'acele porti, socotindu-sa
curtea impArateasca% ca o piatA, sloboda. *i acestea
negregit urm eazaintr' acest chip, citici nu are trebuiata
de a sit Imprejura cu ziduri, nici ca,nd sA, culea
a sit inchide cu lacate multe, fiindc5, cunoagte
intru adevar iubirea norodului §i a tutulor celor
de obgte prunlinteni gi straini, caci singur sit
simte c5.-i sunt urm'arile eatr5, norod intocmai ca
ale unui pArinte cAtre fii. *i mai vartos e cand
norodul nu-1 va iubl, acele laciite s5, pot socoti ca
nigte nodaturi de panglice. Acegti otcarmuitori
.evropene§ti, adevArat far'de plAcere trebuie s5, iasA,
la plimbgri, awl nu le rsamane minut de a -gi arunca
ochii la vreo vedere de un ce, fiind siliti far'de
contenire sa mulkumeasea norodului §i cu plecarea
capului, gi cu pAPAria In manes, la inchinAciunea
gi strigarea norodului de vivat ! La dou'a vremi
www.dacoromanica.ro
 INSEEINARE A CALATORIEI MELE 61

are numai o scapare, child este cald, chci Ysi tine

phlhria supt mana,, §i. cared many singer caii dar
tichlosul de ght, tot trebuie necontenit sh sa piece.
0 ce deosebire dela noi : Ne plechm pA,nh ne
dh capul de phmAnt, §i rhmanem foarte multumiti
cared numai cu coada ochiului s, vor uita, chtea,
noi, chci trupurile nu le mi§ch, paech, sunt de
cearh §1 le tem sh nu se framed,. Iar c'and ne vor
zambi a ride, atunci cu mare bucurie trebue sä
povestim chtre familie §i chtre oamenii casii.
Iar podoaba cea din nhuntru lhca§ului Imphrhtesc
este destul de frumoash §i cu buna, plAcere inchipuith,
atat odhile tmphratului §i ale Im.phrhtesii, cele spre
tacuinth, cum §1 acele cari au spre priimirea acelor
care yin spre Inchinhciune la zile mari. *i mai cu
deosebire vreo chteva odhi §i o sal, mare, foarte
frumos impodobith cu stalpi de marmurh, §i cu
multe policandre de argint mari §i frumoase, uncle
dau baluri sau priimesc deosibite persoane. Ranh,
aciia am insemnat lucrurile cele deosebite ale ora§u-
lui pe cari eu am vhzut §i buna ingrijire a sthpAnirii
pentru fericirea norodului, mijloacele cari am cu-
vantat ; dar fiindeh tot omul dupes munch, altii de
ceasuri §i altii de zile, trebuie sh, s, mice spre
inshnato§irea trupului §i dephrtarea ghndului ce
da,raphnh, pe om, au avut sthpanirea §i aceasth,
grija de a face grhdini, spre veseliia §i buna petrecere
a norodului, din care una este aceasta :

Clasi. Aceasta este o plimbare frumoash, Impo do-

bith cu feliurimi de alee §i luminath cu felinare, de
www.dacoromanica.ro
 62 CONST. GOLDSCe

cum insereaza, pang la zing. Care gradina incunjoara

toata, Vienna, §i la o parte este lostarie, unde sunt
multime de me§cioare §i scaune, unile supt inveli§uri
§i altele descoperite, §i dau toate feliurimile .de bau-
turi, cum : cafea, lemonade, ponciu, inghetata, lapte
de migdale, §i ciubucile slobode 1. Printr'acele alee au
§i multe laviti de §edere. La aceasta plimbare, bez
ca §i ziva sunt multi, dar seara nu poate fi mai
multi frumusete §i multumire, decal a merge cineva§
de ati petrece ceasurile inteacea luminata gradina,
cu multimea oamenilor. i s'au intamplat seara
sa fiu acolo, §i de multimea norodului sa nu mai
merg unde voiam, ci unde multimea ma ducea ;
find silit sa ma trag foarte departe, ca numai cu
vederea, far'de -a ma mai mi§ca, sad privcsc pe
toti ; unde era, destui oameni mari §i. bogati, §i
deosebite dame, dar cea mai mare era a norodului,
§i mai totdeauna trei parti sunt din norod §i a
patra parte din noblete ; din care un strain nu poate
cunoa§te care este din noblete §i care din norod,
sau pe bogat din sarac, caci nu sunt cei mari
imbracati cu fiuri §i damele pline de scule, ci
-toti tmbracati cu hainr numai curate.
Muerea cea proasta cu haina de zece fiorini,
de stamba curata §i croita, frumos, §i doamna cea
din nobleta §i bogata, cu rochie sau de maldehi
sau de croaza, sau de percal, curate §i croite pe
trup frumos, far'de a avea pe rochii cutiia lui
Bucur cu toate fetele de panglice, can sunt de
1 fumatul permis.
2 pe langl.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALXTORIEI MELE 63

pret de 50, 60 de fiorini. Cine vor vedeh pe acele

de mai mare neam dame din Vienna §i pe ale
noastre, pe cele de al treilea mama, vor socoti pe
vieneze de grace, §i pe acestea ale noastre, star
panite de lux, milioniste. Iar adevarul este cu to-
tul impotriva, caci acelea au destul, dar luxul §i
hainele impestritate nu le plac. Iar ale noastre
sunt destul de grace, caci tooth, marfa sa is pe raboj,
pang Incepe a -§i pune mo§iile la mezat, dar sunt sta-
'Amite groaznic de lux. Mai bucuroase sunt, acasa
sa le moard, copii de foame, decat sa iag, la plim-
bare far'de a avea pe rochie aft& suta de bucatele
in felurirni cusute, ce le zic garnituri, care le este
o indoita cheltuiala. Au strigat bietul Efrosin I la
paradie, nu silit din vreo vr'ajm'a§ie, ci din iubirea
de natia lui : ca stofele in toati Europa le port
comedienii ; dar eine i-au apropiat auzul, dupa
auz judecata, §i dupa, judecata hotarirea care au
facut ?
Aceasta, grading este facuta de Iosiv al doilea,
al caruia trup s'au facut cenu§a iar numele lui
des sa pomene§te de norod.

Folx-Garten. aceasta grading este cu feliu-

i
rimi de infrumusetari §i iar luminata, Si cu apeo-
piere de cea din sus zig. Are o zidire In faptura
lunii cand este de zece zile, impodobit cu policandre
§i pe amandoua marginile destule me§cioare §i scaune
unde dau iarasi toate feliurimile de bauturi, bez

I Eufrosin Poteca.
www.dacoromanica.ro
 64 COAT. GOLESCU

ciubucile, care nu sunt slobode 1. Tot inteaceasth,

grAdin5, este §i o alter zidire ce o numesc 16ca§ul
lui Thiseu, unde Ii este §i. statua.
Paradais-Gaden. i aceast5, g4dina, dimpreunl
cu celelante doao tot slobode pentru obgte, impreu-
natA cu cea mai de sus. i aciia iar5,§i este alt,
zidire, unde iar dau toate feliurimile de bAuturi,
§i ciubucul iar este slobod 2. Intru aceste dou'a gra-
dini gi aceea care Incunjoar5, toat'a, Vienna, zic ca
nu fost zi cAnd s'au aflat peste 80.000 de oameni..
Prater. -- Aceast5, plimbare, ce A, numegte Prater,
este departe de Vienna ca o jumatate teas. Aceasta.
iarA,§ are o frumusete deosibit'a, &lei poate vedea,
cineva§ mii de calegci, carate §i dro§ti, sute cala-
reti, §i iar mii pe jos. Este o alea, prea mare, de
castani salbatici foarte nalti §i tungi intocmai ca.
zidul drept ; la dreapta acegtia alter, pentru cei ce
sá pliralA, pe jos. Lungimea acestor trei aloe poate
va fi peste o mie stAnjini. i cum va intra cine-
vag, la mama dreapta este llica§ul al lui Areos.
Acolo poate vedeh privitorul In cadre toatA pu-
terea ostsd§asea a A_ustriei, atAt cea depe uscat,
cal §i cea depe mare. Mai nainte, tot la mAna
dreapta., alter zidire ce s5, nume§te Tircus Ghim-
nasticus 2. De aciia gi Ora s5, ispr'ave§te alea, §i
Inch gi mai Inainte, este o campie mare §i fru-
1 fumatul oprit.
2 fumatul permis.
3 Locul unde 0, Invata Olathe, o zidire rotunda a§ternuta cu nisip

marunt, Incat tend vor cadetil calaretii sa nu piltimeascl (nota lui

Golescu).

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CXLA.TORIET MELE 65

moasa cu copaci, uncle poate vedeh, omul turme

de criprioare, cerbi si iepuri, /cari tree pe subt ca-
lesti, fk'de nici o sfia16.. La mctna sta,n0 a aeestii
alee, multe losttrii si birturi, si berkii, si scoalc,
uncle invatrt, cum sh" innoate. fii Coate acestea zi-
diri, ce dau lAuturile, au imprejurul copacilor mii
do mese si seaune, pe la cari fiescare §ade si 1st
implineste pofta. Dona lucruri deosibite vede omul
la aceastri, plimbare, mkimea grri,dinii care este
incunjurat'ci, de Dunn re, si multimea obstii si a ca-
lccilor. i aciia zic crt, au fost zi and s'au aflat
paste o sutrt, mii oameni. Adevkat altul anevoio
vii credo. iar eu mai lesne dupes cilti any vAzut,
and impkatul lipsiiU, si mai toti cei marl pe
la 10,i si mosii ; cuni si negutAtorii asijderea, si
Diu putini la Pojun 1, unde srt fri,ceh gatirea pen-
tru Incoronatia fmparatesii. Aceastri, grri,clinrt, mai
Inainte erh slobodri, numai pentru calesti, §i aceasta
la Tile hotkite, iar nu si pentru obstea noroclului :

inr imprtratul Iosif al doilea, carele au impruiitit

dela anul 1780 Noentvrie 29 si pitnri, la anul 1788,
co §i acela mult sa strilduih spre a-si multurni
obstea, au llisat-o slobodrt, pentru tot norodul, de
and s'au imfrumusetat si mai mult.
Belvedere (Ce su talmdcote: frumoasd vedere).
Aceastri, grrtdinii, este intocmai dupes numirea ei,
citci nu este numai grAdina destul de frumoasit,
ci sunt Intr'insa si lucruri de mare pret si vred-
nice de vedere. Aciia cum ajunge omul infect In-
1 Possony, Presburg.
www.dacoromanica.ro
0. GOLE8C17.- Inaemnare a ccilatoriei mole. 5
 GG CONST. GOLESCU

tr'o mare cas5, cu multe oditi §i teat° pline cu

lucruri din vechime, §i lucruri scumpe, din. cari
cele cc am putut insemna, sunt acestea.
0 icoanri, mare de cinci stAniini lungul §i trei latul,
Intru care sa cuprinde Gina cea de taina, a milostivului
Is. lis. cu 12 apostoli Inchipuiti In trupuri mari
§i acest tot lucru nu este zugrAvit, ci lucrat tot
mozaic. Scumpatatea acestui minunat lucru lesne
poate a sii, socoti; in vreme ce asemenea lucru
este lucrat pe tabacheri, sau cote o istorie sau
pe cate un chip de om, sau de dobitoc, §i sa% Wind
cite una mie sau dourt, de iei. In odaia dintrti
sunt arme turce§ti norai, §i mai multe vechi, cli
mare deosibire din cele de acum, cum am mai
zis, §ele, steaguri, coifuri, din care una aveh In
varf un coco§ do aur, tuiuri §i altele multe semne
osta,§e§ti. 5i pe opt cai de lemn, intocmai ca caii
cei fire§ti1, Imbeacati cu haine de fier, opt nuniiti
osta§i ImbrAcati cu acelea a for haine de fier, din
earful capului §i prima. in degetele picioarelor. Un
trup de om iar de lemn, asamuit intocmai cu acel
viteaz, trupul de cloud on mai mare, mai Bros,
decal un obicinuit trup de om, ImbrAcat chiar en
acelea haine de fier, §i arme, care purta, cand sii,
aflA in rasboiu ; pentru care haine §i arme ar tre-
bui o bunieica cArutA, ca sa sit Incarce. In trei
oditi uncle sunt ace§ti noua osta§i, Imprejurul zi-
durilor odailor, sunt poste 120 jAturi, Intru cari
sunt randuri de imbrAcAminte tot de fier, pe cari
poate cineva.§ sit cunoascA ca nu sunt Intrupaii,
naturali, adevtirati.

www.dacoromanica.ro
 INS EDINARE A CAL XTORIEI MOLE 67

inimai din gaurile ochilor, caci numai atilt loc este

uncle nu e fier, iar Incolo este poste tot fier, §i in-
tocmai ca trupul omului, mi§cAndu-se din toate in-
cheieturile. Alta, odae cu mari cadre, uncle poate
vedea cineva§ tot neamul Imparatesc, de cand s'au
Inceput aceasta Imparatie §i panil acum. *ase sta-
tue de aramA, din can una este a Mariei Terezii,
alta a printipului Rudolf, §i celelalte de patru
otchrmuitori osta§eti dintr'o vreme. Apoi multe
odai cu bucati de pamant cu metalurile lor, cum
am mai zis. Apoi iarki bucati de margean foarte
mari §i In. feliurimi, smaragduri, diamanturi §i alto
pietrii ; o bucata, de smaragd cat o nuca, mare §i
asupra-i lucrat ceasornic. Alte patru odai cu du-
lapuri Imprejurate, pline do deosibite antici; §i
multe daruri trimise dela Imparatii, cum §i dela,
Papa, doua, coroane i o truce. 5i. multe vase vred-
nice de vedere, §i o mash ca o juirAtate de stan-
jin, poste tot lucratil cu peruzele in argint, a cariia,
nu este atilt scumpltatea, cat este frumusetea.
Alto odai cu multime de organe In multe feliuri
din. vremea cea veche, ce iar nu se asemuesc cu
tale de acum, decAt numai buciumul si flueraul
ciobanului (cari aduc lacrilma). Vase multe de
cri§tal, portolane de China §i o cusetura de mar-
garitar foarte deosibite, §i alte mii de lucruri co
nu le-am Insemnat. Dela aceasta zidire, ca vreo
400 stanjini mai In.ainte, In gradina, alta zidire
mare, §i In odai multe mii de icoane, §i cadre
mici §i mari, non& si din vechime, zugravite de
cei mai numiti zugravi, §i a fie§aruia cea cu mai
www.dacoromanica.ro
 68 CONST. GOLESCU

mare inette§ng lucrata, din care este una, icoaiia

'Afironositii Mariei Magdalinii. La aceasta vedere,
tot omul ramane fnlemnit. A§iklerea este Si a unui
zugrav, taica-sau Si maica-sa zugraviti chiar de el.
La aceste doua cadre, cei mai meteri zugravi de
acuma, tot uitiindu-s5 f,is mintesc oclin ; caci ori-
t sit va uith omul, tot fuge far5, multumirea lui.
0 alto mare cadres, Intru care sa arata Intristarea
a miii Intregi familii pentru fiiul ce sit porne§te
la,rasboiu. Pe aceasta cadres putini o vad si nu
lacrameaza. Taiciti-sau §i maica-sa, mai depart°
stand, 'gang frangtindu-s,i mainilo ; neva sta-sa toata
plinit de lacrimi, cutremurandu-sa, fl strange de
maina. Imprejuul for copiii, din car.' cei mai marl
Intristati si cei mici din necuno§tinta nesuparati.
Tar osta5u1, ca unul ce este hotarit la aceasta
slujba pentru patrie, strAngilndu-cji mama nevesti-si
en capul intors intru alta parte, I i face pasul
plecarii. Alta cadres Etijderea mare, uncle sa arata
bucuria altii familii pentrul fiul sau ce s'au In-
tors acasa, dela rasboiu, §i acestea cu toate srtmuirile
bucuriei. Si fiindca sunt puse amandona Intr'o odae,
§i intrand, sit vede inthi cea trista, cu adevar toti
clti o \rad sit intristeaza foarte tare, trial cei mai
slabi si lacrameaza. Apoi Tntorctundu-sa cadre cea
vesela cadrit, negre§it trebuie sa sit bucure, caci
atata sunt de molt semuite cu patima Intristarii
§i a bucuriei omene§ti. Alta cadres, o fereastra zu-
gravita cu fofezele dechise, 5i un cap de om scos
pe fereastra sa uita afara. Aceasta cadres, de nu
ar fi In alto odae unde swat multime de cadre, ci
www.dacoromanica.ro
 tNSEMNARE A CALATORIEI MEL1 69

ar fi potrivita la o fereastra de cases, nu numai

mice trecator It va socoti de viu §i i sa, va tn-
china 1, ci adevrtrat chiar zugravii ar pati aceasta,
tn§illaciune. Citei cu toate ca fievare vede cadra
cu pervazuri de lemn, §i tot will intreabrt sa, nu
curnvh sit fie cap adevarat balsa,muit, §i din adins
cu vreun mijloc potrivit acolo ; §i de le-ar fi slobod
ar §i pipal cu mama. i alto multe.
Dela acest lam§ imparatesc panes la celalalt, F.4i

locul ce am zis de 400 stanjeni, este o grildina

foart6 frumoasa,, ample frtede copaci, numai feliu-
rinii de loze, din brazda frtcute .si printr'inselo cl,
vreo 50 statue de marmurrt §i ca vreo 40 pos-
tamenturi 2 tot de marmura, §i asupra acestora
stint oale magi de flori, iar de marmora. La dreapta
§i la stanga ace,tii gradini, este iar gradina mare,
numai cu copaci, cu aloe tense, cu dumbravi lu-
minoase; alte locuri de tot intimecoase din multi-
inea §i tmpreunarea copacilor, fli alte alee en copaci
nalti 5i deosebiti.
Afenbrun (Fanteina cea fruntoasa. ace§tii gra-
dini frumusetea, poste, putinta este de a putek eine-
va, sa-i faces descrier° fitede gre§alrt. Atat numai
pOciu zice ca un om care tntaim data va intrit,
dupes puterea sat' multirnea simtirii sufletului, ne-
gre§it una din trei trebuie sa i sa intample, adeca :
sau intristat fiind, §i intrand tiatr'insa poate sit sa

1 it va salutes.
2 Un temeiu, sau de zid, sau de piata aspra caruia pun o statue
sau o cola mare de flori, caci asemenea lucruri ce sunt spre podoaba
grAdinilor, nu le pune niciodata pe pgmant (nota lui Golescu).
www.dacoromanica.ro
 70 CONST. GOLESCU

bucure ; sau vesel fiind, °and. au Intrat poate sit sit In-
tristeze ;sau de§lnu va fi fost stapanit, nici de intris-
tare, nici de bucurie, una dintru amandoun trebuie
sit-i cuprinza, : scapare de a avea, este peste putintn.
LTn boier foarte vrednic de smerire mi-au zis ea mai
multiunit este sn, fie grAdinar la aceasta, gradina, de-
al ban in tienloasa Tarn Romaneasen. Cat de
mult mi-au placut aceasta! Din Viena, Si pAn5, la
aceasta, grading, este drum de 1 ceas cu piciorul
§i tot acest drum cu aloe de plopi marl §i cu §paler J.
Aciia este un mare lams ImpAratesc §i cu rnultime
°dal imprejurul zidului curtii, unde zic ca ineape
10.000 oaste, cu toate ale for trebuincioase. Pe supt
acest la,ca§ trnpAratesc trece norodul slobod. intro
aceasta, grading, uncle vede un ochiu de grading
limpede farde copaci, numai cu loze §i cu flori,
lungul peste 200 stanjeni §i latul pe jumaate. La
ispravitul acestor doua sute stanjeni, unde sa in-
cepe cam deal, un havuz Imprejurat cu zid do
piatrn, mare ca de 50 stanjini lungul, §i 30 latul,
plin de feliurirni do peste, din care col mai mult
ca fata argintului Si ro§ii ca para focului. Din sus
la marginea acestui havuz, o zidire de piatra, asu-
pra cariia doi cai de mare, a carora marime este
indoita decat eel firese cal dope uscat ; asupra
acestea de cloud
acestora, calitri dour], nireide 9, §i
on mai maxi decat trupul unii muieri ; §i prin pro-

1 cop6cei mici Impreunati §i tun§i ca plretele, sau de trandafiri

sau de orice alt mitrunt soiu.
e Eghiptenii, Elinii §i Romanii credeau c6, In mare 'stint aceste
dumnezeoaice, nireide (notele lui Golescu).
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELD 71

jurul for multe alto dobitoace, Si toate acestea de

piatra. Dintru aceasta zidire drept innainte, incet
Meet st face drum destul de halt, §i tot limped°
far'de copaci, asupra caruia este un foi§or mare
si tot de piatra, §i deasupra Ynvalit cu lespezi si
cu stAlpi multi, frumo§i, §i toti de piatra, §i ru
scitiri de doua parti la ale cri,rora incepere sunt
4 marl postamenturi cari au asupra-le 4 statue,
Trupurile for de doua on mai nalte decat un nalt
om, imbracati cu toate acele vechi haine ostars,ti
din vremea Romani lor, §i impresurati de multe
dobitoace salbatice, cum §i leul, tocmai in marimea
toate acestea tot de piatra. Intr'acest foi§or
este si un pat cu me§te§ug, pe care §ezand omul
cu repeziciune U. sue deasupra fnvali,ului, uncle
are o vedere minunata, vazand toata gradina
aceasta limpede ce am zis, si Impotriva, lacapl
imparatesc 3i celelaite gradini, pentru can mai
nainte voiu vorbi, §i toata Vienna Cu. marimea cam-
. piilor. La dreapta §i la stanga acestui limpede
ochiu de gradinA, sunt multe postamenturi cu sta-
tue, tot de deosebiti oameni din vremea Romani lor.
La spatele acestor statue, copaci foarte.nalti, deli
Gi tun§i. Acest ochiu de gradina curat, cu aceste
statue la doua, parti §i la spatele lor, aceste doua
innaltate zidiri de copaci, la un cap, palatul Int-
Oratesc, prin care Tatra lurnea, la celalalt cap,
pe munte privdorul, la mijloc havuzul cu eelelalte
feliurimi de loze, pricinuesc privitoului o mare
mirare, dar vesela bucuroasil §i de desfatare (caci
am zis ca sunt locuri cari pricinuesc Si in-
www.dacoromanica.ro
 72 CONST. GOLESOU

tristare). La dreapta a toatii ace§tii lungimi de

gradini, alt feliu de grIIdina, cu mai multi
nA,rirne, dar tot de copaci, cu feliurimi de alee,
uncle iar de copaci marl tumi ca zidui. altele
boltite de tot intunecoase, §i alto cu copaci marl
rani ; i dela un feliu de aleiu pan la alta, feliu-
rimi de grAdini In multe chipuri -acute, §i cu
mare socoteala. Mei la o parte uitandu-srt cineva,
vede intru aceiL coprindere de copaci o bucatri, do
gradintt, mare, limpede i slobodri, la vedere cu
feliurimi infrumuse-Oxi de lone, cari pricinuesc ye-
selie, §i intorchndu-s5, la ceialantrt parte, intrista-
rea i posomortrea trebuie sa,l coprinza, citici sit
afla intru o intunecoa4b pildure intocmai ca noaptea,
cu feliurimi_ de figuri §i §adeni ascunse, lu-
cruri, care toate aduc Intristarea §i ganduri ames-
tecate.
Tot aciia la mana dreapea, este o casa rAtundg
o cariia tinprejurarea zidului cur-0i are multe porti,
ale carora fofezile sunt de fier, prin can mergiind
sa etsesc mici locuirrte de dobitoace sAlbatice, undo
stint : fildcsul, of cu coade late, urs alb de tot k;i

altul foarte negru dela India, cerbi, tigris, cripriori

pestrite, §i alt neam mai mic deal cerbul si mai
mare decal- caprioara, can au printre rtimurile
coarnelor o impreunare de piele neagrh, intocmai
ca la talpa ga§fii, castor, crocodil si feliurimi de
pasari. i iar4 tot la mana dreaptii, o pildure mare
inchisrt cu zarele de fier, uncle sunt iar dobitoace
s'Albatece, de acelea cari nu sminte§te una pe alta,
multe §i slobode, undo §i vaneaza cei ce voesc din
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CXLXTORIEI MHLE 73

families ImpriailteascA. La mama stilnga, asemenea

mare gradinrt, tot cu copaci, cu alte inchipuiri §i
deosibiri, uncle este §i o fantana cu apes mintmata,
dela can au §Iluat numirea aceasta gradinrt, Fantail a
cea frumoasA. Iarrti la mana stanga, o zidire ce-i
zic Poarta Athinii, lucrata, cu acest feliu de me-
te§ug. Trial gande§te omul ca este o zidire de mii
do ani : caci la une locuri sunt bucati din zidire
de tot darrimate, §i alte parti numai deslipite, tii
alto parti deslipite s,i po ni§te colturi sprijiuite. In
mijlocul zidirii, o aprt, stat'atoare, multe pietri crtzutr.
negro i verzi, cum sri, fac de multimea anilor, cand
stau in apt necurgraoare, ierburi crescute pc zicl,
i intr'aceea apes, §i alto multe semne ce mrixturisesc
vechimea zidirii, in vreme ce sunt intr'aclins a.§:i
Monte.
Aceasta este gra' clinA imprtrateascit, cc s'au facub
§i A, tine cu mare cheltuiala, §i cu Coate acestea
este sloboa, pentru tot norodul, §i impAratul Si
familia innaltimii sale srt bucurrt mai molt stand
pe ferestre Si privind cum norodul srt v.esele§te in-
tr'insa. Toti zic ca aceastri, gradiurt este cea, dintA
in Austria.
Laxenburg. l i aceasta, este mo§ie impruitteaset,
iarrt§ cu palat §i cu grildina, care bez 1 frumusetrtrile
cele prize omeneascrt steadanie s5,varite, are §i fi-
reascrt frumusete. Un rau mare co curge printr'insa,
din care scot §i multe canaluri cu apes, cc srt impart
grin mai multe parti ale grrtdinii. i chiar apa cea
1 pe 16.nga.

www.dacoromanica.ro
 74 CONST. GOLESCU

mare 1§i are InfrumusetAxile ei, cAci la uncle locuri

este ingustk §i curge printre doi munti de piatrA,, §i
la un loc cade de sus jos, unde face mare sgornot ;
apoi la, alto locuri s6, litite§te foarte mult, uncle sunt
§i poste doauilzeci luntrii, din cari In uncle Incap
i :30 de oameni. Apoi un ostrov Impodobit cu o
Odurice, Si In grAdinil alee, dumbritvi Si un pod
=Namr pentru trecerea acelor ce vor sa treadi,
la cea din impotrivil grri,dinrt, unde iaras sunt de-
osibite lucruri, pe cari trebuie cineva§ negre§it Sit
le vazrt, ci ci nevsazanclu-le, iar fi lipsete §tiinta de
deosebite lucruri. Acolo este o cetate mica; intuit
care stint lucruri intocmai ca la Belvedere, aclecii,
lucruri din veehime. stransoare de arme, avutie
Impiliiitease5 coifuri, mune sernne ostA§e§ti, haine
de fier §i cAlAreti iarii§ mai vestiti. Adevilrat sunt
mai putine decat la Belvedere, dar toate sunt mai
vrednice de insemnare, fiind intru toate mai de-
osebite deal acelea. A§ijderea §i vre o cateva, odai
pentru lacuinta trnpArititeasc5 a carora podoab5,
iaril§ este deosibitk nu atilt pentru cheltuiala cea
mare, ci caci este o pocloabA din veacul eel vechiu,
adecii, de al 14 veac, care are o mare deosebire
de cele de acuni. Tot intru aceastA cetate este un
turn foarte nalt, en 170 trepte, Din varful acestui
turn este o nespusri, frumoas5, vedere, cAci sa vede
toath, grAdina, toate invartiturile ce face apa cea
mare, cum §i canalurile, ostrovul, palatul, multime
de sate, campii, pe earl toate le vede de par'cri,
ar fi o hart supt picioare. In varful acestui turn
este o odaie ce are la mijloc O gamit cat Incape
www.dacoromanica.ro
 tNSEMNARE A CXLXTORMI MELin 75

omul, rtispunsti, de aciia pang la pamttnt, undo este

temnita. Intr'aceA, odae zic ca sa savarsiti judo-
catile acelora ce-i hotara, la moarte, §i duprt, ce le
lticeA, cunoscuta hotarirea pravilii, legandu-i cu uu
lant, i i coborh printr'aceh, gaurti, 'Ana in fundul
temnitii ce e destul de intun.ecoasti, 5i infricosata :
nude s,i acuma au un ticalos legal cu lanturi de
maini si de picioare, Cu aced fates de om mai mort,
cu o hainti neagra si putrecla, la care cand sa va,
apropih cinevas, cu mare manic Tsi tritateste mILl-
nile lantnite. Pentru care tot privitorul indestul sti,
entrenntra ; dar si curAnd srt odihneste, caci in grab
ii spun ca acel trap nu este de om, ci de leinn
si en mestesug stivtirseste toate acestea.

Au-Garton. fii aceasta este grading imparateascti,

iar en deosebite infrumusetari, pe can toate le tac,
de vreme ce am scris pe tole dela *enbrun. Aciia este
un numit birt, pentru care zic ca asemenea tntru alte
tari nn sa anti, nu pentru multimea i deosebita
argintarie ce an, nici pentru podoaba odrtilor, care
este Intocmai ca la palaturile imptiratesti, ci pentru
deosebitele lucruri de mancare ce in veci acolo
sa aflk unde 5i un sarac prttnzeste si sti, satura
platind numai un fiorin ; dar si un bogat de va
vol, poate plati numai pe seama lui si o sutra, de
fiorini, caci au lucruri straine si scumpe. De multe
on chiar in Vienna sa inttimpla sti, lipseasca lucruri
strtiine, iar acolo mergilnd &este si acele lucruri
co nu credo ea, va putea, fi. i cu toate ca este
mai departe deal un teas din Vienna, dar tot-
www.dacoromanica.ro
 76 CONST. GOLtSCO

deauna pranzese sum de oameni acolo ; cAci cei

mici, mergand spre plimbarea grAdinii §i gasind
inancare ieftinA, ra,mttn de pranzese. A§ijderea cei
bogati p miinteni §i strain milorzii, milioni§tii, cc
vor -§i multumeascii, bil,garea de seamrt, cerAnd
a§A lucruri strAine, .numarA suta de fiorini, sau mai
putin, sau mai mult, dup5, lucrurile ce va cere.
Zic ea s'au Intamplat tarn o zi si is birta§ul 0,115
la doua zeci mil fiorini.

Dornbah. Alo§ie Intreagri, §i toata fAcutil, gram t,

a lui Print, Sfartenberg, cu munti goli, 5i cu pAduri,
on Vai, cu ape, §i In alte parti iart feliurimi de aloe,
postamenturi cu statue. Pe acei munti goli, poate ve-
doh cineva§ §i turnie de dobitoace sAlbatice. Aciia
stint §i colivii maxi, In multime de stanjini cu multe
despaxtiri, §i fie§care despArtire cu odaia ei, uncle
au pilsilrile ce sit numesc fazani, §i nu nurnai de
un feliu, ci de mai multe. Aceasta, grAdina on pi-
ciorul anevoie sa Inconjoar5 deaceea are Si dru-
muri de cale§ci, cum mi s'au Int.amplat sit vii,z pe
altii.

Kalenberg psi Leopoldberg. Mo§ia a lui Lihten-

§tain, uncle sent doi munti foarte nalti. Deasupra
stint zidiri de case, din care una este Impodobitri,
dupa obiceiul chinezesc §i turcesc. Dela un munte
Si pttnri, la, altul, §i poste tot locul Imprejur, stint
Oduri cu drumuri printr'Insele ; iar po dealuisile
cele goale, eand este soare §1 sa sting sum de
dobitoace salbatice, nu e mai frumos lucru clecilt a
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE1 A cAr.kromot MELE 77

lo vedoh cittevm cum stau ptticuri pAlcuri, fie§care

neam deosibit. din care uncle stau lungite, altele
pia joacri. Pe la poalele acestor munti curge apa
Dunrtrii, i stand cineva§ In vitrf, yule cat° trele
dosprtrtituri ale Dunttrii co sa deosibesc, §i a fie§-
crtruia ocoli5nrile, si sumo de luntri, unile suind §i
altele coborind., §i tot ormul Vienii, cum §i multime
de sate ; mijderea toate, dealuri cn viile §i feliurimea
srtmrtiartturilor pe3te campuri. i eel mai vrednic do
auzire este ca sit vede chiar Presburgul, care este
departe do aciia 5 po§tii. Apoi judece fie§care co deo-
sebitri, frumusete poate fi, de a vede toate acesteg,
fi reti podoabe. i cu toga osteneala ce fie*cae
cearcrt Ora a sit sul, dar niciunul en a sa multumitrt
nu lasiti aceasta vedere, mai vtirtos toti milorzii §i
oricare streini, bucuros aciia aleargrt.
Baden. Aciia sunt ape metalice§ti, uncle sunt
multime do brti in multe zidiri, §i printr'aceste zidiri
do bai §i mai deOrtat, multe alte case marl, §i Th,r'de
gre§alri, pociu zice, un orm mare. Aci la vremea
bailor sa strong §i multi streini, undo it urmeazrt,
o petrecanie foarte veselit, dup`d, cum am auzit ;
caci child eu am lost, ors, vremea cam trecutA. Cel
mai frumos loc este undo are palatul arhiduxid.
Carol, fratele imprtratului, unde este o zidire nu
numai destul de frumoasil, ci §i Imprejuratil de o
0(Tr5,dina en bun gust facutA.
Elenatal. Dela Baden mai nainte ca o junuilate
de teas, esteo plimbare tinpodobitrt cu fireasca infru-
musetare, ce o numeso Elenatal, adica Odurea Ele-
www.dacoromanica.ro
 78" CONST. GOLESCU

nii. Aciia sunt doi munti prin cari curge un rttu rnic-
§or, muntii cu pA,duri§i cu drumulete de picior, §i In
earful for douk cetati, tntru cari zic ca lacuiiti doi
frati, unul inteo cetate, ,§i altul In. alta ; dar din
nenorocire, aveh, rksboiu nitre ei pentru acea Elena.
Din nenorocire, am zis, ckci nu au judecat tick-
lo§ii Cti niciodatk nu ar fi ch§tigat inima ei acela
care In bathe ar fi biruit, ci In. veci ck§tigititorul
ar fi fost acela, pe care ea mai din nainte ar fi
hotArit. Caci ce s'ar fi folosit acela care In rks-
boiu ar fi biruit, cand ea nu 1-ar fi voit? AO, day,
flip nenorocire §i fkr'de dreptate, pre ace§tia, pe
care firea i-au unit, patima i-au despArtit.

Acestea sunt grAdinile cari

LOCUITORII DIN YM -
PREJURIMILE VIENEI.
am vazut, Yntru cari sa vese-
lest toti de o potriva, §i pociu
zice ea, rn,ai mult norodul, ckci are mai putine griji.
Imprejurul Viennii, §1 In tot tinutul Austriei, skrnk-
daturile sunt tot acelea, numai porumbul sa Imputi-
neazA, §i ri§ca i ark§ Incepe a sti, Inmulti. Poamele iar
sunt tot acelea, numai mai multe §i soiurile mai bune,
iar vinul mai prost decat a] Ungariei. Soiul tailor §i
al boilor nu sunt suptiri §i u§ori ca cei ungure§ti,
ci mai gro§i, trag mai Incet, dar sufere §i la drum
§i la, povark mai grea. Oainenii sunt vredniei. Si
toti In toate lucrurile for temeinici §i. regulati. Nu-
mai VazAnd cineva§ sAmknaturile for pe ckmpuri,
sau stranse sau nestranse, sau cand ark, fi hotk-
ra§te ca sunt foarte muncitori §i hotkrIti de a s'a-
vti,r§i toate lucrurile cu temeiu §i cu orAnduialk.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALXTORIEt MIME 79

Citci ii va vecleit arand numai en doi cai, dar foarte

marl §i frumo§i ; arrttura foarte dreaptil §i semi-
rirttura linee pe urma plugului ; plugul tot de fier,
phnri, Si roatele nu au nici bucii,tidt de lernn. iii
v5zttp.du-i cineva§ cum sunt de bine §i carat im-
brAcati la vremea muncii, iarrt§ fi hotilre§te crt sunt
fericiti, avitad eel mai prost §i lene§ birnic toate
Cate sit cuvine sit aibA o bung, gazdit. Imbrrtcat
carat §i el §i nevasta §i copiii ; yicior gol peste
putintit este de a vedea, mAcar aibrt §i 10 copii,
tot.' cu cizme In picicare trebuie sit fie. Tar aceia
can sunt mai de§tepti, nelene§i §i vrednici, au §i
stare de avere bun.a, cum starea unui ciirbunar
lrtcuitor la Baden, pe care sunt snit fac des-
crierea, ca sib afle fie§cine ce va sa zicrt un cAr-
bunar co lAcue§te intru un loc, unde prAvriliile a-
jutit pe fierce om de a face stare, fie nurnai
vrednie.
Un dolitor neamt cunoscut
POVESTEA CARBU-
NA.RULUI DIN BADEN,
mie, aflandu -se la Baden Cu
§ederea In casa acestui cArbu-
n.ar, duprt vreo cateva zile 1-au poftit la grAdina lui ce
au avut departe ca jumatate de teas, unde mergAnd
au gAsit o grAdinita, o casa de zid cu vreo 5, 6
odai jos, cum §i deasupra Jor, §i o moarit care tre-
buie sg sit fi facut cut vi eo cateva mil fiorini. Apoi
§i ospa.tindu-1, §i vazttnd bez 1 mancarea, &walnut
rnesii, nu ca de un crtrbunar, ci ca de un om cu
avere, au fost shit sa -1 intrebe ca numai factind
1 afar4 de.

www.dacoromanica.ro
 80 CONST. GOLESCU

carbuni 5i vanzandu-i In Vienna, ai facut aceasta

stare ? El i-au raspuns ca a§a si ca pentru ce sa
mirrt; cAci un om muncind 40 de ani (fiind el de
(65), si platind Imparatului cu oranduiala, adica
nu mai molt dupa cat st cuvine, dnpa averea lui,
Intru atiitia ani muncind, cum sit nu faca stare ?
i cal putine zile sunt de child au numarat 20.000
de fiorini spre cumpararea unui acaret, pentru fiittl
sau eel mare.
REAUA STARE A TARANIMII Vedeti, fratilor! ferici-
NOASTRE. TORTURILE SU- rea oainenilor color pro sti.
FERITE PENTRU PLATA BI- Acestea mu, silesc sab arat
RULUI. pricinile pentru cari bir-
Mead Tard llomanesti, care lacuiaste Intr'acel bo-
gat si frumos paniant, este Intr'o saracie si tarn
o ticalo§ie atat de mare, Incat un strein este peste
putinta sib cream, aceasta proasta starok b5i en pen-
tru banii de bir s'au urmat si pedepse, ca sa den
ceeace nu are, si atati cati nu poate agonisi. 0!
sa cutremura mintea omului, cand Tsi va aduce
aminte ca faptura Dumnezeirii, omenirea, fratii
nostri, au fost cote 10 wJernuti pe pamant cu ochii
In soave si o barna mare §i grea pusa pe pante-
cite lor, ca niuscandu-i mustele Si tintarii, nici sit
poata a sa feri. Aceasta de nu s'au urmat de ni-
menea, Impunga-ma pre mine cugetul ctici mitt
o minciuna ; iar de au savansit-o un Roman catra
fratii lui Romani, numai ca sa sa Intoarca en bani
multi stransi, aratandu-sa, cu slujba catra stapa-
nitor, acela citind si aducanduti aminte, Impunga-1
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARB A CALATORIEI MELE 81

pe el cugetul, 0 de acum Inainte pgraseascil-sg, de

acelea nrmari, cg,ci condeile nu vor mai fi uscate 1.
Si asernenea urmgri nu vor mai fi cunoscute nu-
mai duhovnicilor si suferite de pAtima§i ; ci con-
(lend va da In veleagul ob§tii, atilt uring,rile cele
spre folosul neamului, cat §i cele spre prapg,denia
lui. Alti cre§tini, tot pentru dare de bani, au fost
spAnzurati cu capul In jos, §i attii iarg,§ Inchi§i In
co§are de vite, unde le-au dat fum, §i alto multe
asemenea pedepse. Pe care tine va vol sa afle
vremea intru care s'au urmat, §i obrazile cari au
avut a,§h multi, bung,vointa spre slujbe 0 bun cu.-
get, cerceteze slu§ba§ii de peste Olt, pe care vor
aveit, temere de Dumnezeu.

LOCUINTELE TA-
Aceste nedrepte urnari, si ne-
R A NILOR NOURI.
pomenite peste tot pilmtmtul, i-au
adus pe tica,lo§ii Pcicuitori Intru aGit
stare, incht intrand cineva§ Intr'acele locuri, uncle
sa nurnesc sate, nu va vedeg, nici bisericg. nici
cask, nici gard imprejurul casii, nici car, nici bou,
nici vacg, nici oaie, nici pasgre, nici pg,tul cu sg,-
mgaartturile omului, pentru hrana familiei lui, Si, in
scurt, nimicg,; ci numai ni§te odgi In pgmant, cc
le zic bordeie, unde intrand cineva§ nu are a vedeii
alt, decat o gaurg, numai in prtmant, incal poate
incgpeit, cn n.evasta §i cu copiii Imprejurul vetrii,
§i un co§ de nuiele scos afarg, din fata pgmlintului
i lipit cu balega. Si dupg sobti Inca o altg, gaurg,

I Se vor gAsi oameni cari sa scrie despre aceasta.

r, OLESCU. Insemnare awww.dacoromanica.ro
eciliitoria mele,
 82 CONST. GOLESCU

prin care trebuie el sh, scape fughnd., cand va simti

eh, au venit cineva§ la u§h-i; chci §tie ch, nu poate
fi alt, decat un trimis spre Implinire de bani. *i el
ne avand sh dea, on o A-1 bath, on o sh-1 lege
§i o sh-1 dual sa-1 vanzh, pentru un an, doi, §i mai
multi, sau la un boierina§, sau la un arenda§, sau
la oricine sh va gasi, ca el sh slujeasch acei ani, Si
banii ce sh dau pentru slujba acelor ani, sh sh is
pentru birul lui (iarh§i zic ca adevArat milostivul
Dumnezeu este foarte rh,bdrbtor). Ce era dator aceastrt,
faptura dumnezeiasch sh-§i robeasca, Ca sh dea §i
cc nu are Domnul? Si apoi, Intrand cineva§ Mtno
acele bordeie ale lor, poste putinth era de a gAsi
pc trupurile lor ,§i In cash, lucre de zece lei ; chci
crildarea cu care o sh-§i filch, nartmhligh, nu o
are fie§cine, ci sunt 5, 6 tovaril§i pe una.

Si cand ace§tia din norocire

REFUGIUL TARANI- .

ILOR PRIN PADURI.

de veste cand vineh In
satul lor zapciul, polcovnicul,
chpitan, mumbair 1 ispraynicesc, mumba§ir dom-
nesc, fugia, atat ei, cat §i muierile lor, §i copiii, car.]
putea fugi, prin. paduri §i pe munti, Intocmai ca
dobitoacele tole salbatice, cand le gonesc vanhtorii
cu cainii. Chci §tia ch prinzandu-i nu mai este alth,
vorbik deal bani, §i el ne mai avand bani, vor luiL
garbaciuri pe spinare. Nu crez ch col mai rhu tiran
stapanitor, vhzancl chiar cu ochii lui pe aceasth
fapturh duninezeiasch, pe aceastil, deopotriv4 cu

1 t,rirn is.
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALATORIEI MELE 83

el om, fugttnd pe munti Gi prin pAduri, cu picioa-

role goale panA, In genuchi Si cu mttinile Omit In
cot negre §i parlite, §i haina care o au pe ei nu-
mai din bucAtele, iar copiii de tot despoeati, nu
crez ct i srt va muiit 1nimih, 61 de srtlbatee si
ran va fi, §i va mai cere bani dela anti stare de
oameni. Ci pricina este cki domnii §i not boierii
nu vedern pe ace§tia niciodaa, ci ti vad numai
aceia cari merg sä-i silueasdi, pedepseascrt
Si st ImplineascA, care an suflete otriivite §i farit
nici o cuno§tintrt de datoriile dttre omenire.
Pe acest feliu de oameni trimiteh stapanirile
spre implinirea ranfa§iturilor (acest feliu de nu-
mire obicinuese, ctund von srb stranger din tart bani,
fAr'de nici o dreptate), cAci mai nainte trimit pc
altii, cari prefkandu-se ca sunt trimi§i pentru
dreptate, adidt ca sa cerceteze pe ispravnici, sa-
me§i, zapcii, de an urmare drept la implinirea
strong depe la locuitori irtvwle zap-
ciilor de doua trei daturi de bani. Apoi peste o
"lima de zile st trimete mumba§irul duplc't rrtmrt§i-
turi, cari implinesc tot acei bani co au dat locu-
itorii ()data. Si professori de asemenea invatauri
sunt aceia cari In putini ani au ocupat mo3ii, an
zidit palaturi, far'de a mosteni avutii pArinte§ti
si f'Ar'de a fi cunoscute negucatoriile prin cari
an putut dt§tigh clout, trei milioane. Si carele
din compatrioti, cunoseand nurnai pre cei despre
lti locuitori, cari au oare§ce stare, va zice ca
nu am bung §tiintA, a Carl, aceluia Yi voiu ras-
punde: ca nu: ne face cinste sa in§iruim prici,
www.dacoromanica.ro
 84 CONST. GOLESCU

nile pentru cari .unile sate si unii din scutelnici §i

poslujuici oaresee sII bAlartnesc In lame. mai
vartos crt, cum toate sunt fAr'de orttn.duiald,, si a-
ceasta este asemenea, cAci am cunoscut sat on o
seta de case pe o jurnittate lade. Dar aceasta nu
au fost facere de bine a stitipttnirii, dupa cuviinta
analoghiei a tuturor satelor ; ci §i aceasta este o
destuld, nedreptate, crt,ci ludele cite s'ar fi cuvenit
sa tie aceste 100 case s'au presrtrat pe alto sate
ale boierilor celor neputinciosi si ale boerinailor,
ca sit fie foarte usoare acele sate ale professorilor
cari InvatA pe domni cum s5,-si fadi, acele me-
tesugiri. Dar dece m'am intins Intru zadar?

PRIMA TICALWEI
Toate aceste rele m ale
TARANILOR. for si-au luat Indemnare din eel°
fAr'de cuvtint iraturi 1 ale boie-
riilor noastre, &lei au vAzut ca un boieriu ce 1ua sp5,-
tariia brtgz1 In cash-i o mare suma, vanzand polcov-
nicii, crtpitAnli, §i alte asemenea iraturi, cari ca niste
speculanti negutAtori ce si-au nunfarat banii, ctuta
sa ia dela norod ind.oit. Asijderea vedea Si pe vistie-
riul ca vindeh ispravnicii, samesii, 0134 §i zapcilit-
curi §i acetia toti iarriS trebuih sit ia o asemenea
;

surra. Si adaogand toate celelalte iraturi ale tuturor

boieriilor, sa urea, la o necrezutrt sum5,. Apoi cu care
clreptate acest norod au fost dator srt ne dea, o
asemenea sumrt? 0 ! ce amrtritrt vieatri, a acestui
norod cc lAcueste pe acest bogat pAm'ant. 0 ! ce

1 be,
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALXTORIEI MELO 85

agoniseala nedreapta cu numire de iraturi ale boie-

rilor. Nelegiuita, §i vrednica este de blesteme, awl
aceasta ne-au invrajbit, aceasta sta 1mpotriva unirii,
impotriva fratiei, impotriva tuturor celor bune cu-
gete ; aceasta ne-au §i saracit, vanzarea zic a tu-
turor iraturilor, dela cea dinti i treapta, pana la cea
mai din lima, a carol- iraturi vanzare sa urea la
o destula suma ; apoi cun-ipkatorii, sau Indoit, sau
Intreit implinesc, duprt cum Yi vor lash cugetul.
Aceasta impreunata sumrt, de va socoti-o unul care
a umblat prin Cara, §i fi sunt cunoscute toate ur-
marile slujbmilor, o va gasi-o Ca apropie birul eel
drept de peste tot anul al tuturor lacuitorilor Tarn
Romane§i-i; crtci cumparatorii, polcovnicii Craiovii,
arma§ii, polcovnicii Cernetului, tretii di vanului
Craiovii, izbaia divanului, toti vata§ii de plaiuri,
toti condicarii, toate judecatoriile, toti polcovnicii
i capitanii, toti caleingiii gi same§ul vistieriei, is-
prtvniciile, same§iile si zapcilicurile, dorobAntiia,
ceau§iia, polcovniciile, acestea zic toate vanzan-
du-se, tine poate zice ca cumparrttorii nu iau din
toatrt Cara pe tot anul o stung foarte mare §i Riede
nici o rlreptate? Caci in toata lumea, toti cei ce
slujesc patriei iau numai leafa, §i eel ce face vreo
deosibitA slujba, sau vreo jertfa pentru patrie, i sa
(la deosibita cinste, cum stint cavaleriile 1, co toatri,
Evropa le Imparte. Si aceste slujbi pe .1a locurile
cele luminate sa urmeaz5, cu oranduiala foarte bung,
caci toti, dupa ce ies depe la §coale, ii orAnduesc

1 decoratiile.
www.dacoromanica.ro
 86 CONST. GOLESCU

intai in cele mai rnici slujbe, §i acolo dupa ce slu-

je§te trei ani §i practisesc destul, ii urea la alta,
§i de acolo dupa trei ani, iara§ la alta, §i a§a, cand
sit afla la cea mai naltrt treapta, §tie toate oran-
dttielile §i pravilile, §i ii este capul indestulat de
toate §tiintele. Iar nu ca la noi, unde ne§tiind nici
cat §tiu acei mici §i pro§ti logofeti ai divanului
§i ai .vistieriei, §i unii de loc nu §tiu nici cartea
ronAneasert, ci numai ca, suntem fii din noblete,
domnii, fiindca an trebuinta de parintii no§tri, dupes
o boierie sau dourt, ne fa8 boieri ai divanului, ur-
andu-ne la cea dintad treapta. Ace§ti boieri, multi
ani iscalesc once anaforale le vor da calemgiii t ai
boieriilor cu caci sunt insarcinati, caci de vor lug
anaforalele in mama sa le ceteasca §i sa, be indrep-
teze, li sa vor parea, ca sunt scrise In limba ar-
mencasca, §i patria este datoare sa le piateasca
la asemenea oameni leafy si irat deosibit, caci siu-
jesc norodului. (0 ! aceasta este de r'as). Din care
pricina cite lucruri sa intampla ce nu ne aduc
cinste, 1mi este ru§ine sa §i le povestesc ; destul
sit zic ca multi feciori de boieri din treapta de al
doilea §i al treilea sunt muritori de foame, caci
cei ce au apucat odata sa intre in slujbele condi-
ctirillor, same§iilor, calemgiilor divanului §i a vis-
tieriei, aceja, sunt papa mor ; §i aceasta nu sa, ur-
meaza, caci a§A, ne este obiceiul sau pravila, fiind-
crt toate dregatoriile, dela cea mai mare pana, la
cea mai mica, sa schimba pe tot anal ; nici nu
este aceasta urmare ca o cinste, ca o rasplatire,
1 sluj ba§ii.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIBI MELE R7

pentru caci sa poarta acel calemgiu cu dreptate

Fsi cleaceea i sa cuvine a fi 40 do ani Intr'o slujba, ;
ci pricina este caci unii din vistieri si logo-
feti, (Ultra a7carora hotariri Si urmari spanzura
toate pricinile ale to norodului Printipatului Va-
lahiei, nu tiu (le a Inchipul o anafora. Apoi cum
va schimbh pe calemgiul eel vechiu, si cum va
(Andra an alt tanar Intru aceasta, slujba? Si poate
la altii nu sa va fi intamplat ash, poate vor fi in-
trat in boierii adapati de toate stiintele ; iar mie
Intocmai mi s'au intamplat, Gaud m'am oranduit
intim data ispravnic, si am vazut pe sames si
pe condicariu viind cu sanurile pline de hartii,
pe cari toate cram dator sa, le vaz, sa le judec
si sa le intareSc cu iscalitura mea, m'au apucat
cutremurul. Tar Gaud adouazi am vazut 20 de mos-
neni cu sanurile pline de hrisoave de cite doua,
i trei sate de ani, si am fost silit sa, taut pe eel
dintai mos, apoi sii cercetez dinteinsul elite parti
s'au facut, i fiescare jaluitor din care sa trage, Si
sa, hotaritiSc fiescarnia cat i sa cuvine siL stapa-
neasca, pentru a,ceste gandiri am lamas inlem-
nit, blestemandu-mi ceasul In care am prii mit aceasta,
dregatorie, fiindca am cunoscut ca ispravnicul tre-
buie sa aiba multe §tiinti, neavand nici o deosibire
de un domn. Caci cum domnul are pe vistier in
toata Cara, ash si ispravnicul are pe sames poste
tot judetul lui ; cum are pe ispravnici. ispravnicul
are pe zapcii ; cum pe .logofatul eel mare, is-
pravnicul are pe condicar ; si cum pe boierii di-
vaniti, ispravnicul are pe judecator ;Si In loon"
www.dacoromanica.ro
 88 CONSTt GOL1'SCI1

sphtarului, pe polcovnic §i capitani, cum §i hi

locul vornicilor, pe vatkii de plaiuri : orhnduiala,
sfanta Si foarte frumoasa, cand s'ar urruh toate cu
dreptate, §i cand not far'de deosibire, cei mici §i
fiii nobletii, am luh dregritoriile dela cea mai de
jos treapth, §i fie§care, dupa a§h invatatura §1 cu-
notinth. s'ar sui pana, la cea mai din sus, atunci
adevArat ne-am mandri pentru darurile cele en su-
doarea .noastrh castigate, iar nu pentru metalul
primantului, din care ne facem anterie de fir, nici
pentru phrul camilii cu care ne Incingem, nici pen-
tru pielea samurului §i a rhsului, pentru care §i
de rhs am lamas. 0 ! cum Imi aduc aminte, §i cum
sunt silit sa ma spovidesc ca sunt foarte gre§it.
Ctei en nu numai nu am fAcut nici un bine cat
de mic patriei spre multumire, caci au hranit,
an Inbogatit, au cinstit pe phrintii mei, mo§i §i
stramo§i, ci dela cea diatai dregatorie §i pana la
cea din urma, n'am contenit lu'and luari nepra-
vilnicite dela acest norod, care nu-§i are nici hrana
din toate zilele. Aceste toate vazand ca nu sa mai
urmeaza Intealta lame, ma Impunge cugetul, §i
zic ca : fericit va fi acel compatriot care sa va
simti ca nu an urmat ca mine, caci nu-1 va Impunge
cugetul. Am zis pentru nedreptele dari ale norodului
cu cuvant de iraturi, ca sa urea la o mare suma.
.cum iark mai zic ca mai este §i altul asemenea
condeiu napastuitor norodului, ce sa urea la o ase-
menea suma : vanzarea, zic, a husrneturilor, cu
Implinirea 1 cumparatorilor, cea cu felurimi de mij-
1 executarea.

www.dacoromanica.ro
 INSEISINARII A CALATORIE1 MEL1 89

loacenkAstuitoare, zic, vanzarea dijmaritului, oieri-

tului, vinaricilui, ocnilor, vorniciilor, tutunaritului
treeMoarea vitelor §i zaherelii (care erh o foarte
rea urmare a strtphnirii, crmi de nu ea slobod ll 'Lcuito-
rilor sa, sit -negutUoreascrt, cu vAnzarea zaherelii,
pe care chiar ei cu a for muncrt, o fac, cum va fi
slobod strIpanirii sä vanz5, aceastA slobozenie la o-
brazele care va vol §i sA traga acest negot al tot
norodului numai pe seama sa §1 pe seama acelora
cc va vol).

Dar eu ghndesc crt, toti

0 SOCIETATE LITERARA.
fratii compatrioti, sau ase-
menea de vor fi urmat rii,u ca mine, sau bine,
vremea este ca toti de ob§te, dela cel mai mare
§i pamil la eel mai mic,' sA hotArtm ca srt, ne
desbeaci-im de aceastrt, streinrt, haina milostivirii, a
unirii §i a virtutii, hotarind fierare patriei dupti,
cum slujesc in toat5, Evropa. Si In locul lipsirii
acestor ca tiguri, pue-srl gonirea lenevirii, stradania
prin acareturile fie§Caruia, deprbrtarea de lux §i
tmbiati§area iconomiei. Si atunci, §i noi §i fierine,
vom cli§tigh adevrtratia, cinste §i fericire, §i norodu
peste putini ani nogre§it va ajunge Intru aced
stare Intru care sl afla noroadele a ceilanti Evropeii
cum §i lumina cea cuviincoasa va ajunge, ctuacl
vom lua pilda dela alte neamuri, §i vom tninulti
veniturile roalelor, §i °And sA va hotart srt, sA
fact din fiii nobletii, ce cunosc limbi streine, o
eta, de mica sotieth, spre a face tAlmAciri dirt c5,rti
streine folositoare fn limba nationalA. Al acestui
www.dacoromanica.ro
 90 CONST. GOLESCU

lucru mare folos, §i de nu ne vom tnvrednici chiar

not a-1 vedeh invederat, negre§it 11 vor cunoa§te
urmAtorii no§tri ; caci savar§ire va lust, §i buna,
dupa cum zic, caci inceperea a fie§caruia lucru
este injurnatatirea ispravitului. Nu cumvh sunt
putini aceia can §tiu limbi streine, din can fie§cine
in soroc de un an, cand va hotari, nu va putea
talmaci o carticica, o istorie cat mai mica? Nu
ar pute;'i, impartindu-sa intro dumnealor dile° slovil,
Joao, sa ne aduca lexicoane, adunandu-sri, des §i
spuin dunul altuia socoteala sa, §i chibzuindu-s5,
toti dinpreuna, §i facand cuvinte noao care, ne
vor lipsi? Si ce vorbesc Intr'un zadar? 0 sotieta
de 10 oameni poate face mare lucru, in vrame
ce nu sunt 10 numai, ci stint multi, din cari
tine va §ti mai mult, va scrie mai mult §i mai
bine, §i cel ce va §ti mai putin, va scrie putia §i
mai prost : §i acela, pentru a sa putina §tinta, sfii-
ala nu trebuie sa aiba, cat i norodul nu va raspla-
ti numai multa §tiinta, ci §i bunavoin.ta, buna
cugetare ce va avea fie§care, dupa a sa putere,
sa slujeasca patriei. Caci §i eel cc va aduce folns
ei un bulgare de aur, §i eel ce va aduce numai
cat un grAunt de meiu, tot trebuie sa fie cinstiti,
mai mult decat cei ce in urma vor scrie, ca ni§te
Incepatori ai acestui sfant lucru, §i ca ni§te inlesnitori
la cei din urma.
Eu plecand din Brasov, am in-
GOLESCII IA NOTE
IN GRECE*TE.
ceput sa scriu cele ce vedeam
fn limba nationals, §i nu dupa,
zile multe, ci dupti, putine, am fost silit sa scriu
www.dacoromanica.ro
 NSEMNARE A CiLATORIEI MELE 91.

In limba greceasca ; caci foarte des Intilmpinam

vederi de lucruri ce le aveam numite fn limba
nationals, cum: §adarvanul, I statue, cascade §i
altele, pentru cari ar fi trebuit sa zabovesc cea-
suri, socotindu-ma de uncle s'ar cuveni sa. le In-
trebuintez, gi a§a, am fost silit sa, las limba nati-
onala §i sa bleep grece§te. aceasta nu faede
i

a Incerch rmine, ca,ci toti tovarrt0i druma0 scriiL

fieFare In limba sa cea nationals, scriind i eu,
m'au Intrebat de este aceasta scrisoare In limba
nationalrt? 5i de nevoie am spus ca este gre-
ceasca mai poftorind ca In patria noastra toti
fii nobletii obicinuesc mai mult limba greceasca
sa scrie.
Dar intru acest veac, cand stapanirea s'au In-
credintat la dome pamantean, catra carele cu
Indrazneala, putem alergh ca &Ara, un parinte, ara-
tand fie§cine mice bine au putut chibzui, si cand
toti suntem siliti de a Inbrati§a, toate urmarile
*spre folosul si luminarea patriei, nu mai trebuie
zabava, ci numai decat Imbrati§area luminii, bine
e sa sa pue In urmare, pentru care stint multi
foarte destoinici ca s lucreze fie§tecare dupit a
sa putinta, pentru folosul patriei §i cinstea familiilor
dumnealor, cum : durnnealui Nicolae Obedeanu,
fratii Campineni, Nicolae Filipescul, Iancu Vacrt-
rescu, Iordache Golescul, fratii Mihalache i Alecu
Ghicule§tii, fratii Mihalache §i Costache Corne§tii,
Manolache Florescu, Alecache Vilara, fratii Stefan,
Costache §i Iancu Balaceanii, fratii Constantin,
1 havuz.
www.dacoromanica.ro
 92 CONST. GOLESCU

erban si Grigore GrAdi§tenii, Nestor, Alexandra

Nicolau. Filipescul, Alecu Filipescul, fratii Baleni,
fratii Bibe§ti, Grigorie Obedeanu, Tordache Ore-
teanu, §i cati multi suet cari nu tmi vor fi venit
in gand. Dintru atat multi frati compatrioti, cum
pociu zice a, nu sa va puteh aduna, vreo sotietate,
din care eel mai cu putere talmAcind §i altii pres-
criind sa ImplineascA lipsa cea mare ce avem de
cacti. i bez 1 aceastrt sotieth, mai este trebuintA
si de alta ca sa sa chibzueasa cum s'a, cfoneasea
pre vrAjma§ul patriei noastre si izvoditorul srtraciei
§1 strangerii noastre, carele este luxul, §i cum In
locu-i srt s6, intemeiaze iconomia, vrednicia §i munca
pAmantului, cu deschiderea negotului, care Imbo-
grtte§te toate fmparatiile. De vorbesc fratilor, rau,
dojeniti-ma ; de vorbesc bine, puneti In lucrare,
aruncati, trantiti pizmuirile §i impreunati-va, cadeti
la picioarele otclirmuitoriului, cereti toate feliuri-
mile de ajutoare, spre scotocire §i sAvar§ire de
bune lucruri §i folositoare patriei, cAci negre§it sa
va veseli §1 1\l'Aria Sa de asemenea urmAri, va va
ajuta §i va va cinsti pentru virtutile dumnea-
voastrA, socotind ca, sAvar§indu-s5, asemenea lucruri
In zilele 1.Mriei Sale, va ch§tigh -vecinicrt laudrt, §i
pomeni re.
STABILIREA DREPTULUI Apoi iar6§ nu puting, pri-
DE PR OPRIETATEcina de mari cheltuieli §i
LA TAR A.
mai vartos stingere este,
necontenitele prigoniri pentru hotarele mo§iilor,
1 afar5. de.
www.dacoromanica.ro
 tNSEMNARE A CXLATORIEI MELE 93

cari in alte parti am vAzut-o Intr'o foarte bung

or'anduialit, avtind fie§care om condid, de toate
m.o§iite hotarite gheometrice§te i intarite de sta-
panire §i bez condicile co sunt la mainile fie-
carui staptm, toate sunt trecute §i fn condica
divanului, ca cand vreunul din orice nenorocoasa
intarnplare, i§i va piercle sinetul, paguba nu poate
incerch, nici cheltuiala mai multi)," cleat a-§i pres-
crie din condica a divanului. Adevarat ca acest
lucru sa va socoti de fie§cine ca este cu anevoie
§i pricinuitor de mari cheltuieli ; dar socoteasca-sa,
§i cheltuelile co prin necontenitele judecati sa
urmeazA In toate veacurile, necurmate, §i napas-
ty.irile ce sa inthrapla, §i sa vor alege Inzeeite ;
far prin aced, bung oranduiala nu mai ramane
mijloc de a sa amsetech Intr'aceste pricini tot-
deauna §i necontenit zapcii, judecatorii duprin
judete, hotarnicii, depertamentarii, vorniceii, por-
tnxii, din cari pociu zice ca cei mai multi, cAci
nu an nici o §tiinta, In loc sit faca alegere §i
indreptare jeluitorilor, fac mai rea nedreptate,
.Si cu amestedtturile for pricinuesc divanului §i

stitpanirii o zadarnicr, impiedicare la a devaratele

hotartri ce sunt datori sa faea, pricinuind si pri-
gonitorilor inzecite cheltuieli, alergand din judeca-
for In judecator. Iar oranduindu-sa trei boieri din
treapta cea dintai, 6 de al doilea, §i alti 6 de al
treilea treapta, cari pot avea oare§ce §tiinta de
in.vatiltura, ace§tia In soroc numai de un an pot
a sa face buni gheometri §i gheografi, eArora ho-
trtrIndu-li-sii, bun venit §i buna plaa, dela doao
www.dacoromanica.ro
 94 CONST. GOLESCU

trei mttnAstiri (ale cArora prisoasele veniturilor le

mistuesc calugarii, cari au Lisat lumea §i nu mai
an Erebuintrt de bani decat numai de o hainit
proastrt §i painea cea de Coate zilele, pe care tre-
hue singer cu strg,dania trupului lui sa §i-o clobttn-
deasca), vor face bun5, or'anduealrt.

PREOTII NO*TRI.
A§ijderea un deosibit §i mare
folos este §i cu §coalele ce sunt
spre InvriArttura preotilor, atci ace§ti nu invaVt
numai cele ce trebue a §ti pe seama clirului bi-
sericesc, ci Inc5, mai invatil ca intai ei trebuie srt
aibrt nrtravuri foarte bune, srt fie blanzi In cuva,n-
tare §i In urmare, §i smeriti la vedere §i In fapa,
cilci a for datorie este de a da bunt pildrt In satele
ce s6, afra mejati.
Sunt multi boieri §i cocoane cari au fost he in
osprtturi, chemati de preoti dope la satele din
prejurul Bra§ovului, aduceti-vä aminte cu ce feliu
de oameni ati vorbit ; intoarceti-vA, ochii §i in pre-
otii no§tri, §i lAcramati, hotArind cA, mai bine este
mole venituri mAnAstire§ti sa sa intrebuinteze chiar
spre Inviltatura preotilor, ImbrAtiand adeviirata
virtute, facerea de bine, iubirea cats turmele ce li
sa incredinteazrt, Intru adevAr Otimind Intocmai
ca o maica, pentru copiii ei. Gad toti ace§ti preoti,
duprt cum am mai cuvantat, sunt siliti sa, cuvinteze
crttrit toti copiii satului, din mica nevarstnicie si
pant in zioa cAsAtoriei : cum li sit cuvine sa,-§i poarte
datoriile cele cats imparat, cum §i cats pririnti
cu mare supunere §i ascultare, §i cu grija, incat
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALXTORIEI MULE 95

aiciodatil sri, nu. le pricinueasca cea mai putinA,

mahnire; sa fie plecati cAtea toti sAtenii cei mai
tatrani, §i. lar'de deosibire: sa aduc InchinAciune
fie§citiruia cc intalne§te §i ssa% fie foarte muncitori,
gonind lenevirea, caci vieata trandavi, este scar-
boasil §i lui Dumnezeu §i oamenilor. Acestea sunt
datori preotii in toatA s'Aptamana intr'o zi sa cu-
vinteze catra toti copiii satului, bez slujba preo-
teasck iar nu ca aceia cari at cuvinteazA in bi-
serick incat nici ei nu pricep co zic, nici norodul
care a.,scultA.
Oki din cuvantarea lui, fie§care taniir ascultan.d-o
aproape de 15 ani, ca4igri, mare folos, fiindca eel
din fire rill'. nAravit §i lene§ tot trebuie sit &á pre-
faces in bine cat de putin; iar eel bun, mai mull
ca impodobe§te. Iata darn ca eel dintaiu §i mai
temeinic folos al omenirii fi revarsit preotii. 0 !
cat a§ fi voit aceste folositoare urmari, cc aduc
lumina §1 fericire norodului, sA le povestesc, nu
de 2, 3 ori, ci de ar fi fost cu putinta §i de o suta.
Aceste paze §i urrna,ri de datoriile clirului biseri-
cesc, aceste fapte bune ale otcarmuitorilor §i ale
fiilor nobletii, ce cauth, §i indrepteaza pre norod
spre fericire §i odihna care am vazut cA, are §i
eel mai prost orn rn'au silit de a lua aceasta in-
drazneala sa descriu cele bune ce am vazut, sit
insemnez cele ce r'au sa urma in patria noastrtt,
§i sa them pe fratii compatrioti la o sotieta, cum
am vazut, care sa sile§te a departh relile §i a im-
brAtia biiiele, §i la alratciri de cArti. Si a§il in
Ming, vreme aceasta maica Vatrie ssa va bucurar
www.dacoromanica.ro
 96 COST. GOLESCU

caci cei a levArati fii ai ei vor tncepe A A arate

cil, all virtute si ca, au. cunoscut datoriile for crttra,
ea. Caci oamenii mrtrturisesc §i zic c6, patria este
un pa mttnt, pe carele toti lAcuitorii sa interisari-
sesc a-I prtzl, si nimeni nu va A-1 paraseascrt, pen-
tru chat nimenea nu-§i lasrt norocirea, §i mai ales
acele prtrntmturi In can streinii tsi taunt, Wc de
sd,pare. Acest pArnant este o maiea care t§i in-
bete pe toti fiii, care nu-i deosibe§te, frIra Intr'a-
ta,ta, trial ei vor sit sa deosibeasca,. Aceasta este
o hranitoare, care I§i (111, laptele cu ataa bucurie,
cu cat el este priimit. Aceasta este o maidi, care
binevoe§te sit sit afle Intre toti copiii srti, din cari
unii pot fi mai bogati, §i alti de mijloc, dar pe
uici until nu pofte§te A fie sa',rac, fie nacar magi,
mitcar mici, nici cit voete sa fie vreunul fmpilat
cu necazuri. Deaceea si tntru Imprtrtirea sa cea
nepotrivitA. tot prtze§te un feliu de potrivire, cle§-
chiztt,ncl tutulor calea spre bogrttie §i catrrt, cinste.
la care pot fi chernati pentru ale for bane nrtra-
vari ; nici ca sufere bucuroasii, vreun ritu In fa-
niilia sa, frtrrt numai pre acelea pe cari le poate
sit le propreascA, adica boala bAtranetelor si moar-
tea.
Pentru aceast5, dar patrie, trebuie sa ne Arguim,
caci toat'a norocirea si toatii, slava cea a dev5ratrt
a unui bun patriot aceasta este : pre aceasta pa-
trie, Licurg, Solon, Miltiad, Themistoclis, Aristid
o aveh mai presus dealt, toate lucrurile lumii.
Until dinteaces,,tiai Inteun sfat adunat ca sit gAn-
deasdi, pentru un litsboiu al patriei, vrtzand toiagul a
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALXTORIEI MELE 97

lui Evriad rftdicat asupra lui, a zis numai aceste

cuvinte : «love§te-ma, dar §i ascultA-m5,». Aristidis,
in vremea ce aveh sub ocarmuirea lui toate pu-
terile i banii Athineilor, nu an llisat avere nici
pentru ingroparea lui.

AceastA patrie au fAcut pe o muiere

PATRIA.
spartiatA sa zica ca,tr5, fiul sau : «mergi,
fiule, intrarmeazA-te pentru patrie si to intoarce
sau dinpreunA cu pavAza ta, sau asupra ei.»
Aceasta patrie au facut pe Brutul cel mare sä
taie capul fiului sau.
G-alerius Publicola, numai a numit numele pa-
triei, §i far'de zAbavA au tutors inimile sinatului ca%-
trrt, norod.
Cu numele patriei, Meninius Agrippa an fAcut
pre norod de a s5, tntoaiee dela Muntele cel sfamt
in bratele Republicii.
In puterea ace§tii numiri de batrie, Veturia an
dezarmat pe Coriolan.
Manlius Camilu Schipionu au biruit pe vetjma§i
numai cu numele romanesc.
«Dar in care colt de pAmant sa afla astAzi aceasta,
patrie? §i unde ii sent racuitorii?aprins de ravnA,
au zis acel numit parinte Cone. Am facut In multe
locuri cerca,ri asupra supu§ilor de toatA breazla.
Or4enilor am zis : Dar cunoa§teti patria ? Omul
din norod au pltms : boieriul judecaor au sbarcit
sprAncenile, pAzind o tAcere intunecat5, ; osta§ul
au blestemat ; curtezanul mi-au fluerat §i priimi-
torul veniturilor otcarmuitorului m'au intrebat :
www.dacoromanica.ro
C. GOLESCO.- Inseninare a ealatoriei mete. 7
 98 CONST. GOLESCU

arendh este aceastiti numire de patrie. sau ce este?

Iar cat pentru cei bisericesti cari, precum Anaxa-
gora, arAth, ceriul cu varful degetului, c'and ti
intreabh, cineva§ de patrie, nu este nici o nairare
dach ei nu slaves° nici o patrie. ash, neavand
cineva§ patrie, adevArat ca sa imputineazh nunahrul
datoriilor. Si atunci vorn aveh, vreme de a astepth
sa chratorim spre mare In voia noastra, duph, ce
sa va linisti; urmand In potriva faptei marelui
Pombie, carele fiind silit sa chlAtoreasch pe mare,
pentru trebuincioasa slujba a patriei, §i intarnplan-
du-sh vreme foarte impotrivh, prietenii 11 sfatuih
sh, nu chlhtoreasch, In vreme de ma ash, mare vifor,
el le-au zis : «este de mare trebuinta sh, chlhtoresc ;
dar nu este §i de mare trebuinth, sh trhesc». nu
numai acesti oameni au urmat si au vorbit ash
pentru omenire, ci §i altii multi, ale chrora nume
§i fapte unile s'au dat In tipar, altele actual sit
thlmacesc, pe care tine va voi le va ceti. De ills
lucru este sh vazh cineva§ ca sthpanii de dobi-
toace, din nasterea lor, cu mare ingrijire be cauth,
cum sit be Invete a umblh si a sta frumos, §i de
a aveh la vreme mAncarea §i adhparea, si toath
odihna; iar pe oamenii ce Dumnezeu i-au facut,
§i cu chiar icoana lui shmuindu-i i-au cinstit, §i
pentru ei phtinaind, din moarte i-au schpat, sa ri
vazh, zic, ca -i lash rh,thciti In chile ne§tintii, In.
petrecanie mai rea cleat dobitoacele cele necu-
vhntatoare, In ohthri §i In lacrimi, far'de a aveh
nici o Ingrijire pentru ei. Milostivul Dumnezeu In-
toarch-§i vederea cea thmaduitoare cats acest no-
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALATORIE& MELE 99

rod, prefacand inimele cele rele, In milostivire ; Po

cele nesa.tioase de ca§tigul banilor, In darnice ; §i
pe cele stapanite de rele nrtravuri, In virtute.

Dela Viena §i pana la Trie§ti, sunt aceste mai

la vale tnsemnate statii, la can nu am putut face
mai multh. bagare de seama, caci §i cand m'am
d.us §i cand m'am tutors, am cllatorit tot cu ail-
vageni, care ziva, noaptea necontenit umbla, stand
numai la locurile cele hotarIte pentru pranz §i
cina.

1 Aceasta este o mats de posts, indoit mai lungs decal cele obi-
cinuite, cu 4 u§i, §i la mijloc despartita, Intru care infra 8 calatori.
In locul vizitiului, sups un deosibit acoper4 intocmai ca co§ul ca.
lerii, §ade conductorul (adica ingrijitorul), intovarl§it Inca de un nä-
latoriu ; dinnapoiul caretii alti doi calatori, avand §edere foarte odih-
nita. Oei ce sad In carat a, §i cel ce §ade cu conductorul unde §e-
+ham mai bucuros) platere tot omul doi fiorini In hartie pentru
fie§tecare poste, iar cei dinnapoi mai pu1in, si tot omul poate a
avett greutate de haine sau marfa. de 50 funti, far de a plati deosebit.
Iar de va aye& mai multit greutate, pentru acel prisos sa plate§te de-
osebit. i aceste lucruri ale tuturor calatorilor sa pornesc cu o zi mai
nainte, prin deosebit car, dandu-sa fieraruia tidula pentru lada sa,
lipindu-sa §i pe lads alts asemenea insemnare si care voe§te, poate
pretueasca toate hainele sale, sau marfa, §i suma de bani sa co-
prinde In tidull, ca pierzandu-sit lucrurile, ii raspunde po§ta acel pret.
ySi cum vor ajunge la acel hotarIt loc unde calatoresc, fierine, cu
aceb. tidula, I§i is amanetul dela posts, care ajunge mai nainte cu 6
ceasuri. Fieraruia, nand pleat., i sit mai da o hartie tiparita, intru
care sä coprinde pravila cum trebuie sa, vietueasca, in cata vreme sa
all In ailvagen cu aced tovAra§ie, cum am zice, de are vreunul narav
toata ziva si toata noaptea O. nu lase ciubucul din gull, §i data
tovaritgia sa supitra pentru aceasta, este silit sa-1 mai rareasca. A§ij-
derea §i la §edere trebuie sa s. schimbe, cei ce §ed inainte sa §aztt din
&rapt, §i cei din darapt sa §aza dinainte, ca toti deopotriva sa sa
multumeasca sau s. piitimeasca. §i alte multe porunci asemenea pen-
tru Invoirea tuturor, pe cari trebuie sa le urmeze fie Inlauntru macar
www.dacoromanica.ro
 100 CONST. GOLESCU

Din Viena am mers la Naidorf, po§te 2

Gusendorf » » 1
Naestadt » » 1
Naikirchen » * 1
11/2
Skoltvien 0 0
Alartskalg, titre care este hotarul Au-
striei de csatea Stiriia * 11/,
Krienkalg, in Stiriia », 1
111Artov » 1
Brukh, ora§ destul de mare §i Impo- 1
dobit en frumoase ziduri » 1
Retel§tain. » 1
Pegau » 1

om de treaptit Malta, macar prOst, caci plata este tot una. Si de multe
on sa Inta.mpla in ailvagen si dame deosibite, care ar putea. sit is
deosibit Ink ailvagen, dar tot merg cu acest mare, ca sa Incerce si
acest fel de calatorie, si tot sunt silite s& sa schimbe la sedere, fie
WA§ macar dam& de neam, si tovarasii cat de prosti. Aceasta caret&
are numai trei adastari hotarite, dimineata o jumatate de ceas, pen-
tru bautul cafelii, la pranz un ceas si seara asemenea pentru man-
care. Si cand calatoreSte drum de trei zile, a doua noapte sta pa-
tru ceasuri pentru somn. Aceste locuri unde st& sunt saute, ho-
tarite cu posta ; §i atata stiu ceasul §i minutul and este sa soseasca.
ailvagen, !neat in minutul ce calatorii s& coboara §i intra In odaia
birtului, cafeaua si laptele trebuie sa fie negresit puse pe masa..5i la
vremea pranzului, iaras intrand In odae, s& gaseste castronul cu stpa
pe masa. Iar schimbatul tailor pe la poste este atal de curand, !neat
abi& sampte calatoriul c'au statut carata, si caii In clip& sunt sco§i,
si altii Inhamati, cad si acestia stiu ziva, ceasul si minutul Sutra care
o sa s& afle ailvagen la fiescare poste, §i ei sunt gata; §i conductorul
calatoreste cu ceasornicul in mana, si de -sa va intampla, pentru ori-
care pricing. sa adaste In drum. In urm& are sa goneasca atat de tare,
!neat la hotarlta vreme trebuie sa. s& afle In poste. Nu este mai fru-
mos lucru decat a calatori cineva§ cu acest mijloc, caci drumul ce-1
poate face In noua zile, calatorind cu chirigiul, sau cu Haas, sau cu
caii lui, cu acest ailvagen calatoreste In doua zile si 3 nopti, §i bez
castigul cheltuielii de celelante 6 zile, apoi §i pe la birturi pentru
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI DIEU] 101

G R A Z2

Grat, eel dintaiu ora§ al Stiriei, carele sa otcar-

mue§te prin gubernator, cu toate cele spre feri-
cire bune oramduieli §i pravili. Ora§ destul de mare
§i Impodobit foarte cu ziduri frumoase, cu piete
mari, drumuri largi. Trece printr'acest ora§ garla
Mur, asupra ckeia au un pod, carele de amandoua
pArtile este astupat Si de asupra fnva,lit, pe care
sunt §i pravaliii. Negustori §i domni intr'Insul sunt
destui. Si acest neam, muncitor ; §i cand m'am dus
fiind vremea seceri§ului, iar cand m'am Tutors al
ogorului, am vAzut campurile pline de muncitori,
care era ma, de frumos imbra,cati, bleat putea zice
mancare platesc cu mult mai putin, decal cand vor intl.& In birturi
cu alt mijloc de calatorie, cad fiind ea pranzesc tot pe la acele bir-
turi, deaceea este gi tocmit cu birtagii denadins ,de a sa plat' mai
ieftin. *i de va voi cinevag sa is deosibit ailvagen pe seama lui, ca-
rata, numai de patru 113§i cu doi cai (caci cea mare este cu 4), poate
1ua, dar plategte pentru 4 persoane, gi calatoregte dinpreuna eu ea-
rata cea mare, eaci intr'alt chip nu are acele cagtiguri, fiindca sa
numegte ea merge cu obicinuita polite, cu care merge cumva, gi sta,
uncle gi cat voegte ; dar nu are aced multumire a tovaragiei gi a cuno-
stintii ce face cu multi voiajori (cum mi s'au Intaiiiplat, la Intoar-
cerea dela Triesti la Vienna, sa Ern 7 neamuri In carrita cea mare,
Englezi, Nemti, Frantozi, Italieni, Moldoveni, Grec, gi eu Romanul),
dela care multe af16. gi Invatk tot dintr'acelea ce fiescare n'au gtiut-
5i mai vartos cand bags, cinevag seama la obiceiurile nationalicegti
eaci pe unul aude vorbind toata. ziva, ne mai dand altuia vreme de
vorba ; pe altul vede uitandu-sä la acela, gi far' de a-i raspunde, fi
arata ca sa mira de el ; gi pe altul iarag vorbind 4 cuvinte numai in
toata, vremea zilii gi noptii ; gi pe altul iarag ca este cu foarte buns,
voie, gi vorbegte cu fiegcine cu destula umilinta ; gi pe altul cautand
catra toti, mandru gi cu nebagare do seama, 5i altul toate aceste in-
tamplari judecandu-le gi spuindu-mi-le. Iar bagatorul de sama, ca un
mai neInva,tat decat toti, mirandu-sh.
2 titlul lipseste in original.

www.dacoromanica.ro
 102 CONST. GOLISCU

cineva§ ch, sunt gata de bal, iar nu de munch :

chci toti avea In cap palitirii maxi, legate Cu o
panglich lath §i en colturile atarnate, Imbrheati cu
spentere de postav ro§iu, cu pantaloni negri numai
panh to genunchi, din genuche pang jos, ciorapi
de bumbac §1 cisine scurte putin mai sus de glezne,
legate ca cele soldilte§ti.
Cand am vhzut acele campuri ro§ind §i negrind,
§i caphtaiele pan.glicilor falfaind in vant, n'au fost
en putinth sh nu-mi aduc aminte cand am fost §i
en In camp la seceri§ §i la coasts, en douh, trei
sute oameni, zic, sh nu-mi aduc aminte de tich-
lo§iia lAcuitorilor Tarii Romane§ti, de goliciunea
§i trenterhtura hainelor, §i mai vartos cum era,
de poste Olt, trebuia sh fie §i negri parliti, intoc-
mai ca unele dobitoace ce ies rhu din iarna, slabe
§i sbarlite.
Locul for este pietros §i semhnhturile iar5,§ sh,
prefae, fiind eel mai mult porumbul, apoi graul §i
celelante. Sui§uri §i cobor*i§uri, si munti en ph-
duri, sunt d.estule.
Din Grat am mers in
Kaltdorf, ora§ poste 11/2
Lernbrih » 1
Herenhauzen » 1
Marburg, ora§ mare prin care curge garla
Drau, poste 1
Faistriti. » . 1112
Ganovici. » 1
Sil, ora§prin care curge apa
Son. poste iii
- /2

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 103

Santpeter. poste 1
Frant » 1
Ozbad, sat In tinutul
Iliriei poste 1
Podpest. » 1

Laibah, eel dintai ora§ al Ilirie, prin care curge

gtola Lai. iar pe aproape de ora§ curge garla Sava.
Acest nume de ora§, nu-1 vom uith atat not ne-
potii, cat si copiii no,*i si strenepotii toti, caci
aciia s'au hot5,rit jugul tiranicesc al cre§tinilor,
care din nenorocire 15,cuesc pe Evropa fur-
ceasc5, poste 11/2
Oberlaibah » 11/2
Loitste » 1
Plamina » 1
Adelzberg » 1
Prevald » 172
Sessena 11/,,
Trie§ti » 1

Aceste toate locuri sunt dealuri §i cobortpri, si

toate o lespede de piatr5, ca marmura alba ; §i tot
acest loc este sAdit cu copaci si vii, si bez cA, a
fie§aruia stApanire este, In loc de gard, ocolit cu
pietre strilnse §i acute ca un zid, numai gram'a-
dite, fitir'de var ; apoi au §i multe movile de pietre
strAnse fie§care din locul s'au. Pe acest feliu de locuri
lilcuesc si sa hrAnesc oameni, care nu numai sunt
Imbr5,cati §i au once trebue unui casnic, ci an §i
averi de bani.

www.dacoromanica.ro
 104 CONST. OOLESCU

TRIEVTI.
Acesta este acel numit ora§, In golful 1114'rii Adri-
atice, schelrt vestitA, a dtruia frumusete este pome-
nia. Case le sunt mai toate foarte frumoase, lucrate
cu arhitectur6, §i toate In linie. Pardoseala ulitilor
nu crez ca va mai fi In alta parte. Frumusetea
for §i temeinicia stint vrednice de vedere, cAci sunt
foarte late, drepte, §i cele mai multe sa taie cruci§,
pardosite cu lespezi de piatrA, magi, din care unile
sunt §i de Cate un staajin. Pe amtindoaoil partite
caselor, loc osibit cu stalpi de piatra lat de un staaajin
pentru cei ce umblrt, pe jos, §i toata% pardoseala cu
s'ApAturi foarte M6runte, ca sA, nu alunece nici vi-
tele, nici oatnenii. La alte ptiri, dupes ploaie, nu
sa Indeamn5, omul sa ias6, afari,, iar aciia nu e
mai frumos lucre detest a umblh cineva§ pe acele
drumuri, Si aceasta podoalA nu e numai la 5 sau
10 ulite, ci In toate cite sa coprind In oral. Stre-
inul, cele mai multe ceasuri le petrece Intr'acele
Incrucigate uliti, caci pe acolo stAnd, vede In 4
pArti frumusetea ulitilor, liniile caselor, mArginile
mArii pline de cornii, dealurile pline cu grAdini
§i cu vii. i In scurt, este lirru de mirare, nu fo-
losegte auzirea descrierii, este trebuintA de vedere.
Pe aceste toate drumuri vede omul un norod ne-
contenit alergand, §i bez pArntintenii, sunt §i multi
streini din toate pArtile, fiind mare scheki, Cu. porto
franco 1. NegutAtorii au doao mari zidiri de case
ce be numesc Locanta §i Borsa, uncle de doao on
1 Slobod5. vanzare de toate feliurirnile mdrfurilor din toate pIrtile
(nota lui Golescu).

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 105

pe zi, inaintea pranzului §i dupa pranz, sa strang

nu numai toii negutatorii, ci §i cati au treaba cu
d-lor, caci oricare, on cu tine, mice treaba are,
aciia sa Intalnesc. Vii. pa Pang& ace§tia can au trebi,
sa, strang §i alti Indoiti §i Intreiti, pentru petrecerea
de vreme. prin citire de gazeturi, jocuri de cart,i,
bauturi de cafele §i ciubuce. Tar la zidirea co o
numesc Locanta, care are o podoaba de palat Im-
paratesc, fac deosebite adunari, In chip de baluri
sau clupuri ; dar la aceste adunari nu merg slobod
oricine, ci numai acelea familii ce sunt scrise pentru
aceasta adunare, ce pikes° pe tot anul un ce ho-
tarIt ; unde nu primesc numai Ovrei §i Ture, cu
toate ca acolo sunt Ovrei care au doo §i trei mi-
lioane. Pe tot streinul fl primesc In soroc de doao
luni, Insa facandu-sa, cunoscut Intr'acea adunare de
unul dintr'acei pamanteni tovarali, §i dupa, doao
luni nu e poprit ;le a nu mai merge, ci trebuie sa
plateasca. Toate marginile marii ce sunt spre ora§
§i canalurile ce intrii, In ora§ sunt pline de corabii,
can au intr'Insele marfuri §i stau pang le valid,
unii cu ridicata, §i altii cu maruati§ul ; numarul
acestor corabii sa, urea papa la 800. 0 corabie din
cele ce sa numesc Curiere, pe toata, zioa pleaca,
din Trie§ti la Venetia, §i de acolo iarki vine alta
la Trie§ti, cu oameni §1 cu marfuri, iar din alto
parti mai departate pe toata, saptamana vin doao
corabii Si din Trie§ti iara, alte doao sa pornesc.
Vaporul I Intr'o saptamana, de doao on merge la
1 Vaporul este o corabie care merge pe mare cu un me§te§ug de
foc, ce este In cAmara corabiei, iar afara sd vede numai un co, de

www.dacoromanica.ro
 106 CONST. GOLESCU

natia si sa Intoarce lax& cu oaniini Gi cu mArfuri.

Totdeauna, are In vapor, bez marfA §i bez corl-
bieri, dela 40 §i pa,n5, la 60 cAlatori, iar mai rar
sa fntampla §i pan& la 100 ; apoi socoteasarsil ce
necontenitA cr116,torie de multimea oamenilor. Po§ta,
plead, In toate zilele fn -tinutul Austriei, §i iar In
toate zilile alta vine ; iar la ImpArAtiile cele strAine
de doao on pe sAptilmanA porne§te §i sose§te. Are
un theatru foarte mare Si frumos, Intru care Incap
peste 3500 oameni ; s'au Int'amplat sears cand au.
fier, lung ca de 4 stanjini, prin care iese fumul, §i doo roate marl. de
fier Intocmai ca roatele dela mori ce umbla In ape, una de o parte
afara, din corabie, §i alta de ceilanta parte, Intr'o osie do fier, care
este mai nalta cleat rata apii de sase palme, roatele intra. In ape o
parte si 3 parti raman afara. Aceasta osie cu roatele Intorcandu-sii.
foarte iute, gone5te corabia atat de tare, incat simte trupul omului
cum corabia sparge marea si roatele las& In urma doo coade de spume
lungi. ySi cum or pune In cuptor un lemn mai mult, sa dudue toata.
corabia. Innauntru, unde este acel mestesug, nu lag6 pe nimeni sa
bage seama, dar dupa. oaresce bagare de seams ce am. putut face
este un cuptor zidit In camara corabiei care are un co§ de fier drept
In sus prin care iase fumul; la spatele cuptoriului In potriva gurii,
un alt cos de fier, care este scos din cuptor in spre mehanica ce au,
prin care iese caldurii, cu aburda, Intocmai ca la cazanul care scoate
rachiul, la care la fund Ii arde focul si capacul strange lacrama de
abureala.; ass acel abur al cosului misca cea dintai roata, unde sunt
poate Intreite decat la un ceasornic, si cea din urma, roata prin dintii
ei, 5i prin dintii ce sunt pe osie de fier, suceste osia dimpreun'a cu
roatele 4i caci aburul este care face cea dintai miscare a roatei, de-
aceea cand dau foc mai mult, prisosindu -sit aburul, sileste toate roa-
tele 5i O. cutremura, toata corabia. i bez acest me5tesug are 5i Ca-
targuri cu panze, ca cand este vantul spre locul uncle va sa meargit,
Intinde panzele si mai slabe5te iuteala roatelor, Imputinand focul
Dela Triesti si pan's la Venetia sunt 80 miluri, pe care le is In 10
miluri, adecit 20 de ceasuri ; 5i pleaca totdeauna sau dela un loc,
sau dela altul, dupe ce sa aprind luminarile. (And am mers dela
Triesti la, Venetia, calatorind cu vaporul, am mers S miluri,iar and
m'am Intors, vrand sa aflu §i drumul ce fac celelante corabii, am

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 107

fost in theatru peste 2000, §i infg.ti§area 1 au fost

atat de simtitoare, incest n'au fost 100 oameni aceia
care nu i-am vgzut §terganduti lacramile.
A§ijderea §i §coalg,, cu toate oranduielile cele
folositoare, §i doao biserici pravoslavnice cu org,n-
duialg, cg,t,u§ de putin neschimbatg, Incht tot pra-
voslavnicul rgmane multumit. Toate cele spre hran a
vieii trebuincioase sunt cu Indestulare §i ieftine,
iar carnea si pAinea scumpg,. Toate felurimile de
verdeturi §i de legume sunt cu indestulare ; a§ijde-
rea §i poamele, cum : mere, pere, cire§e, vi§ine, prune
nuci, alune, gutui, pepeni verzi §i galbeni, struguri,.
smochine, caise, zarzgre. piersici, scoru§e, mo§mule,_
111mai,rodii, iar portocalele 20 de un sfantih, §i
toate celelante ieftine, cAci §i ale nu le face lo-
cul, ci sal, aduc din alte pArti prin mare, sa, aduc
ieftine. CAnd. descarcg lamaile §i portocalele din
corgbii, par'cg, descarca cares cu fan trite() §45, ;
cum §i feliurimea §i multimea pe§telui este neso-
cotitg,, din. care : sardele, peste ro§u, §chilopsar, li-
curini, heli, midii, stridii, raci, cgride, scoici, ahi-
vade, ctenii, supii, caracatitg, scatharii, melanurii,
ruff, Inumgrii, 1.5alamide, gufari, petude, chefali,
xifii, barbuni, scorpidii, scumbrii, zmaridii, salahii,
calamaruri, paguromane, page ii, taganii, petalider
sburducle, pine, stacoji.

intrat in corabie, dar mi-am blestemat ceasul intru care am hotarit

sa am aced bagare de seams, caci am calatorit Oa, la Trie§ti 40 de-
ceasuri, si Inteaceasta toata vreme, nici am mancat, nici am dormit,.
,ci numai am varsat §i am plans ca un copil mic.
1 reprezentatia.

www.dacoromanica.ro
 108 CONST. GOLESCU

Ca srt intre cineva$ In ormul Trie§ti, trebuie sa

pogoare un deal In vreme ca de un teas, §i dind
urea, peste doao. Dintr'acest deal este o vedere
nespusa, de frumoasa, caci dupace vede dinteo a§h
naltime neispravita §i nemarginita mare, lucru
pentru care cu dreptate sa cutremura, omul eel neo-
bicinuit, apoi vede §i acea frumusete a ormului,
.ce este mai pe jumatate Imprejurat de corabii, Si
pe corabieri urckidu-se pe catarguri §i cobormndu -se
cu mare Indrazneala, fie§care cu deosibite haine
nationalice§ti Imbracati, §i pe broagtele de copii,
care toata corabia trebuie sa aiba, aruncandu-se
dupe catargurile corabiilor In. fundul marii. Toata,
marea, cat o coprinde vederea ochilor, plina de
panze, carele au pe la luntrile cele mari gi cele
mici, ce necontenit merg, yin, dupe la Imprejura-
tele sate, 0 altele pescarind ; 0 mai vArtos In
-spre sari, Cand toate ulitile ormului sunt luminate
prin felinare mari, gi vede omul tot oragul gi toata,
marea par'ca este aprinsa, 0 In scurt sunt toate
podoabele, toate lucrurile cele despre mancare gi
vietuire sloboda §i cu bung oranduiala. Oarneni din
toate partile lumii: Loc de negoi. Loc uncle tot
omul, carele din orice pricing nu mai gase§te
multumire sa traeasca unde va fi trait, acolo rnearga,
ca sa -gi gaseasca multumire. De aciia nu e departe
nici raiul eel panittntesc, adica Italia, nici Vienna,
unde trebuie sa traeasca tot omul care are avere,
-caci lini§tita vietuire 0 de ob§te bune naravuri,
anevoie le va gasi cineva§ in multe locuri.

www.dacoromanica.ro
ITALIA

www.dacoromanica.ro
 ITALIA'
VENETIA.
Ora§ mare vechiu, zidit de ani o mie §i trei sute2,
§i tot ormul in mare, avand In loc de ulite 530
canaluri, §i In loc de cara §i cale§ci, multime de
luntri, a carora lungimea este 5 stanjini §i 15,timea
la mijloc de un stamina, unde au §i un acoperi§ intoc-
mai ca co§ul de carata, pe care cared voi. fl ridica.
Aceste luntri, cand au sa, mearga, afara, din ora§,
radica §i panze, carele fiind foarte multe, stau pe
la multe locuri, §i care unde voe§te sa mearga,
tocme§te §i 1§i tmpline§te trebuinta, intocmai cum
sunt pe la alto orme fiacarile. Asupra acestor ca-
naluri sunt 360 poduri de piatra boltite, pe supt
care tree slobod. luntrile.
Case le pe afara nu sunt frumos Impodobite dup5,
1 Titlul lipsqte 1fn original.
2 Golescu aerie In 1820.
www.dacoromanica.ro
 112 CONST. GOLESCU

obiceiul arhitectonicesc de acuma, ci In feliurimi

de fapturi din vechime, cari frumusetea §i-au pier-
dut-o, dar urmele sa cunosc. SA cunoa§te ca an
fost acest oras un ce deosebit, A, cunoa§te c5, an
lacuit Intr'Insul oameni maxi §i ca odata au dat
pravila In toata Europa. Aciia vede cineva§ feliu-
rime de izvoade de zidiri, vede multime statue, In-
eat poate zice omul crt, fie§care cash este o bucata
de antica, pentru care alearga oamenii prin fari,
spre a le gas1 §i a le vedea, In odai ; dar toate
acestea an plecat spre o a§a, darapanare, Incat poate
&Amu' acest oras cu un om trecut de 100 ani, pe
carele dupa ce 1-au tasat toate puterile §i sri, Milt
intru a§a, proasta stare, sta langa el §i un Omar
voinic §i frumos, carele prive§te cum din zi, In zi
sA, dea bAtranului branci In rapt. Dar cu toate
acestea, cum am mai zis, din cele ce vede fie§cine
poate judech ca au fost °data vreme cand n'au
mai fost alt oras mai frumos, mai In putere §i mai
luminos.

PIATA SF. MARX

Caci la fiescare pas ce face o-
ml vede lucruri ce au fost savar-
§ite cu magi cheltuieli : cum piata Sfantului Marcu,
care este destul de mare, a cAriia trei parti sunt
tot zidiri de case unde pe acea vreme lacuia toti
duchii, cari erau cei mai maxi ai sinatului. Aceste
trei parti de zidiri I§i au fetile despre piat5, pe
stalpi, In randul cel de jos ; Intre odrii §i Intre
stalpi sunt ulite slobode de picior, late de doi
stanjini, pardosite cu lespezi de piatia.
www.dacoromanica.ro
 iNSE3INARE A CALATORIEI MELE 113

In toate oclitile de jos ce s'a coprind Intru acestea

trei prixti ale pietii sunt prAviiiii cari valid mar -
furile cele mai scumpe §i multime de lostArii,
de nu va fi minciuna, cum mi-au spus, c5, sunt
poste sutA, uncle dau toate feliurimile de bail-
turi, avand Innaintea u§ilor me§cioare §i scaune.
AceA piat5, §i acele trei ulite sunt pline de oameni,
de §AzAtori §i trecnori, uncle citesc gazeturi, dau
§i priimesc scrisori, §i oricare t§i sAvAr§e§te orice
treabA. i mai vArtos seara, cAnd sunt toate aceste
locuri luminoase, avand, bez felinarele ormului, §i
fie§care pravAlie §i lostArie cate doao trei lumil,-
n'ari.

BISERICA SF. MARC.

La cea de a patrulea parte Si
cap pietii este biserica SfAntu-
lui Alarm; §i Inaintea u§ilor bisericii sunt 3 stAlpi
foarte nalti, cari marturisesc biruinta cand au
stitipAnit Venetianii Chipru, Crita §i Moreia. La
stanga, trite° ziclire naltA, un ceasornic ; deasupra
ceasornicului este o scobiturA, In zid, Intru care
este Maica Precesta intrupatri, §i poleith, cu aur.
La dreapta §i la stanga doao u§i iarki poleite, §i
dela una /Ana la alta balcon de fier.
In zioa sArba.torii Innalcarii, dup5, ce bate cea-
sul dintAiu, sa% deschide u§a cea din dreapta, din
care ese un Inger, iarA,§ Intrupat §i tot poleit, §i
prin balcon mergand p'ana, Innaintea Maichii Pre-
cistii, uncle stl, §i dupa ce sa pleacri,, radia, o
trambita, cu care strigA, de 3 on ; apoi iark pie-
candu-srt, merge spre u§a din stanga, uncle apro-.
C. GoLnscu. Inseinnare a ediatoriet niele. 8
www.dacoromanica.ro
 114 CONST. QOLESCU

de§chide §i intra. Ingerul. Atunci din

piin.du-sip,, ors
u§a cea din dreapta ies acei 3 vrajitori, iar Intru-
pati §i poleiti, cu darurile ce aduc crate Maica
Precista, cari iar, stand §i plecandu-s&, urmeazil
dupA, Inger, §i Intrand prim usa deastanga, sä §i
Inchid amandoao. Acest lucru s& urmeazA, din zioa
sArbatorii, 15 zile, de Cate on bat ceasurile; §i apoi
la viitorii ani, iar la aceA, Arbatoare urineazrt. a§ij-
derea, iar In ceialalt5, vreme ramane numa cea-
sornicul In lucrare. i tocmai In varful acestii zidiri
far'de Invali§ este clopotul ceasornicului, uncle de
amandoao pArtile start doi draci mari de aramA,
care in ciocane In mama, §i bat ceasurile. Iar la
dreapta este o clopotnita mai nalth, de 25 stanjini.
Cum §i ale bisericii de mirare luminoase lucruri,
le sfar§esc numai cu o descoperire, adecA toti
sfintii §i toate cate sg, obicinuesc de a sA, zugrrivi
Intru o biserica,, In loc de a fi zugrAvite, sunt lu-
crate toate mozaic, cum §i locul ce ramane dela
un dant §i panil la altul, iar &5 mozaic poleit In
aur. i pardoseala bisericii, cu bucAti de pietrii
mari §i marunte fAcute flori, ca un chip de mo-
zaic. i pe afar& biserica, numai turnul iarai lucrat
mozaic. 9i deasupra u§ii cei dela mijloc, sunt patru
cai, tornati dintr'o amestechturA de metaluri, ce
pan& In zioa de astazi nu pot afla, oamenii acele
materialuri din cari s'au amt. Fata be este foarte
putin. verde, ImpAtrith, decal verdele albastru, §i
Inzecit5, ca aurul, dar aceste fete nu deosibite, ci
amestecate, cum A, vede fata unelor bucati de
maldehi ce sunt In doao fete. La cApAtaiul ace§tii
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A cALATonini MELE 115

mari pieti, la mhna dreapta, sa impreuna un cap

de alter piatA, al caruia celalant cap sa ispraveste
in marginea marii. La dreapta acestii pieti, iar
sunt mari zidiri cu sthlpi si cu ulite titre odai,
carele sera tin tot una de zidirile pietii cei marl.

PALATIIL DOGILOR. bc este o mare

Iar la stancrl,
zidire unde pe acea veche
vreme lacuih eel mai mare doju 1, otchrmuitoriul
Venetiei, si acum au biblioteca si alte multe lucruri
de mare pret. A acestii zidiri, mestesugul, frumu-
setea si neobicinuita podoaba pe vremea de acuma,
sunt vrednice de vedere, mai vhrtos o starer bol-
tita, a cariia bolter este de lespezi de marmura cu
multime mici statue si feliurimi de flori si stoca-
turi arcbitectonicesti, toate de marmura, si ash
athrnate, incht socoteste omul ca o sa caza ; si
toate acele scosuri lucrate in aur. Intru o sara, mare,
pe un pat, pus jetul dojii ; si imprejurul a toatii
sail 3 randuri de jeturi, pentru acei duchi si pentru
oamenii cei streini ce sa trimeteh dela ,alte imprt-
ratii sa vorbeasca pentru pricinile ce aveh intre ei.
Paretii acestii sali, impodobiti cu cadre mall. de
3 si 4 stanjini, intru cari sa coprindeh acele tri-
mise persoane si toata terimonia ce sa coprindeh
de persoanele cele pamantesti. Alta sala cu multe
lucruri din vechime foarte scumpe, cum multe statue
de marmura, de deosibite persoane, din cari cele
ce am insemnat sunt statua lui Odiseiu, a Chi-

1 doge.

www.dacoromanica.ro
 116 CONST. GOLESCU

velii, a Athanaliei, a Artemidei, a Afroditii, hrapirea

lui G-animid, Impreunarea lui Zefs cu Lida, Injun-
ghiere de vita spre jertfa, §i alte multe tot de
marmura. Cadre Intru cari sä arata mii de oameni :
cum rasboiul ce s'au facut la Nafpactu, unde s'au
socotit Impotriva unui om 35, cum am zice, la
1000: 35,000; §i caci cei putini s'au hotarIt ca
negre§it sau sa ca tige ba£aia, sau nici unul sa, nu
scape cu vieata; deaceea cei putini an cktigat, iar
cei multi s'au biruit, ca ni§te oameni trimi§i in
sill. Cum §i o icoana Intru care sa, coprinde raiul;
qi Intru alta robirea Moreii, pe care o an zugra-
vita In chip de muiare legata cu lanturi, §i otcar-
rnuitoriul ostkesc o cla In mana §i stapanirea Ve-
netiei, fiind §i ea zugravita iar In chip mueresc,
stand In jetul Imparatesc, si alto multe aseme-
nea zugraveli. Apoi alte °clad cu carti, din can
cele mai deosebite sunt manuscripturi.
Dintru aceasta de al doilea piata sa, impreuna
un drum lung ca de un teas i foarte lat, pe la
unile locuri §i de 10 stanjini, pardosit tot cu les-
pezi de piatra, avand la mama stanga Impreunate
zidiri de case, iar la mana dreapta, marginea marii
cu multe corabii §i luntri. La sfar§itul acestui drum
este o gradina foarte frumoasa, sloboda pentru toata,
ob§tea orkului, unde zic ca an fost o manastire
cu multi calugari, pe care vazandu-i Bonaparte
i-au Intrebat ce lucru muncesc spre folosul ob§tii?
Si sfintiia for raspunzand ca nici o mesarie nu au,
ci numai sunt rugatori catra Dumnezeu, au po-
runcit de a-i goni pe toti, sa mearga spre munca,
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 117

§i acel loc sa rarnae pe seama ormului, ca sali

reverse bunatatea la toga, ob§tea. S'au Intamplat
zi cand am vazut tot acest drum cu aman.doao
pietele ce sa Impreuna., plin de oameni, lant iin-
du-s5, unlit dup5, altul ; §i la Intoarcere fiind noapte
§i mai frumos, fiind tot drumul luminat §i toate
acele pravalli, in lungimea acelui drum, deschise
§i luminate. Tar Intru aces mare piata nu mai mer-
geh nimeni uncle urea, ci unde norodul fl Imbran-
cia, unde cants §i muzica cea ostkeasca, §i tot
acel lant de oameni aciia sa Imbulzia.
Are §i o tarsana foarte mare, unde sa lucreaza
corabii, luntri, din nou, §i altele vechi sa, prefac.
unde zic ca sa afla. In lucru, zi cu zi, peste 500
oameni. Aciia lacuesc .i multi ostmi. Sunt §i multe
odai cu adunare de arme §i de multe alto lucruri
din vechime, cum §i in Viena, unde sa, afla §i chiar
coiful acelui numit Atila.
Acest oral, fund tot zidit In mare, nu are nici
un loc de a da cele trebuincioase spre hrana ora-
§anilor, dar nu numai ca nu lipse§te itimic din
cele ce sunt printealte ora§e, ci pociu zice ca, sunt
§i mai cu prisos decht intealte parti, aducandu-sil,
cu Inlesnire de prin prejuratele sate toate feliurimile
de verdeturi, legumi, poame, pAsari, cari dupes ce
sa \rand In multe locuri hotarite umbliti §i multi
oameni pe drumuri cu co§uri pline, papa §i cu
gaini, rate, gkte, toate jumulite, strigandu-le pe
dinaintea ferestrelor. Nelipsind nici una din cate
am numit in Trie§ti, §i mai vartas §i cu prisos,

www.dacoromanica.ro
 118 CONST. G OLESCU

caci norodul este mai mult decal la Trie§ti, ajun-

gand in numAr de o suta% de mii.
Dela Venetia §i IAEA la Fuzina, marginea p5,-
mantului spre Italia 1, este tale pe mai e de un teas.

PADUA.
Acesta este ora§ al Lombardo-Veneticii Italii,
hicuit de mai putini oameni, cleat ar cuprinde
orasul, c5,ci prin piete este iarba crescuta. Iar dru-
mul din Fuzina §i pa,n5, aciia, §i spre toate satele
Italiei, este lucru vrednic de vedere. CAci dupes ce
este a§ezatii, piatra pe drum intocmai ca masa,
apoi §i de amandoao pArtile sunt §anturi cu apt
curgatoare, pe lAnga cari sunt alee de copaci mari,
§i la une locuri indoite §i cu spaler, lucru ce abia,
poate cineva§ a veclea, prin grAdini Ricute cu multe
cheltuieli. Apoi bez frumusetea drumurilor, pe aman-
doao pArtile de drum sunt locurile de semanAturi ;
si fiescare muncitor isi are locul inchipuit Intocmai
ca o grAcliniti, hoth,rit in 4 colturi §i imprejurat
cu §ant, prin care curge apt. i child cunoa§te ca
sem'clnAturile au trebuintA, de udiltura, nu a§teapta,
intamplaoarea ploaie ; ci inchide §antul dela vale
prin stavila ce fiascare are, §1 apa umflandu-sA Sa
revarsa", peste toate semAnd,turile, §i cand nu mai
are trebuintA i§i rAdica, stavila. Pe lftriga aceste
§anturi ce Imprejoara locurile fie§caruia, sunt alee de
copaci, §i at sg, tin lanes loc de loc, deosebindu-s&
locul unuia de al altuia cu acele §anturi §i alee.
1 hotarul din 1826 (cand a scris Golescu) al Italiei spre Austria.
www.dacoromanica.ro
 INSENINARE A CALATORIEI IIELE 119

Deaceea zic ca in Italia nu trebuie omul sa ca-

lAtoreasca cu poste, ci cu piciorul ; caci preste toate
locurile nu are alt a vedeh, decat gradini, cu
aceste alee si imprejurate cu §anturi, si acele magi
ghrle din Cali Crag apa pe §anturi, §i apropiindu-sh,
de satele lox au a- vedea, bez toate celelante poame,
si rodii, smochini, lamai, portocali. Iar pentru In-
chipuirea shmanaturilor ce fie§care are intru acel
ochiu de loc, mai nainte voiu cuvanth. Apoi va,
vedea chlatorul §i case maxi de zid, cu statue §i
cu balcoane de fier §i alte multe podoabe.
Acest oral Padua este zidit de ani 1700, §i 'Dana,
a nu sa zidi Venetia, aciia, or scaunul otcarmuirii,
§i caci sa asupria prea mult de craiul Atilla, s'au
zidit Venetia §i s'au tras staphnirea acolo. Senna-
nhturile cele mai multe este porumbul, earele sa
seamana de doah on intr'un an. Gaud m'am aflat
in Italia in lung lui Avgust, eel dinthiu era, cules,
iar eel de al doilea Incepuse a face §tulete. Apoi
graul, ovasul, orezul §i toate celelalte, cum §i toate
feliurimile de poame ce am cuvantat la Trie§ti,
dar en_ mare deosebire la dulceata §i mirosul lor.

VITEN T I A
Ora,,, tot In cea Lombardo-Veneticeasch Italie,
cu ziduri iara, vechi §i cu theatre. *i dupa ce sunt
cite trele In lucrare, de multe on dau Cate o bu-
cata §i de 10 on ; §i aceasta nu sa urmeazh caci
este ormul prea mult lacuit, ci mai vartos fn po-
triva, ci caci acest neam este foarte iubitoriu de
www.dacoromanica.ro
 120 CONST. GOLESCU

muzica, §i vor prea mult sa auza faptele cele vir-

tuase §i iroice§ti ale acelor marl §i vrednici de
lauda oameni din vechime. i eel mai skac ora§an
trebuie sa meargA cu nevasta §i cu copiii, cum am
vazut §i la satele Austriei, birnici cu nevasta §i cu
copiii la theatru ; caci Inteaceste locuri socotesc
theatrele de folosire, fiindca ne arata pildele acelor
vrednici de pomenire.
Aceasta oranduiala nu sa Ur-
LIMBA GERMANik. IN
TEATRUL NATIONAL
meaza, ca pe la not unde este
DIN BUCURE$TI.
un theatru In toata Tara Ro-
maneasca In ora§ul Bucure§ti,
In scaunul otcarmuirii, ce are norod poate peste
o suta de mui §1 de multe on inteacest §i numai
un theatru, abih, sunt 100 oameni §i aceasta mic-
§orare sä pricinue§te, caci In National Romanesc
vorbesc In theatru limba nemteasca, par'ca ar fi
silit acest norod de a §ti toti limba nemteasca.
i pentru aceasta, urmare am pit o destula ru-
§ine In Viena, caci Intampland-u-ma la o adunare,
uncle era §i un Englez, carele din Tarigrad viind,
au trecut prin Bucure§ti, §i vazandu-ma, cu fin-
bracaminte turceasca, au cercetat de unde sunt?'
i dupa ce au aflat ca sunt din Bucure§ti, au In-
ceput sa, spuie ca °And au fost In Bucure§ti, en
mare ravna, au alergat la theatru, ca sa, auza ara-
tarea1 In limba nationals, unde auzind ca vorbesc
In limba nemteasca, au Intrebat pe acei cu caci
venise (care §tia ravna lui, dar denadins nu i-au
1 reprezentatia.
www.dacoromanica.ro
 INSMINARE CALATORIEL 21E1.13 12t

spus ca, la theatru vorbesc in limba nemteasca,),

de §tie acest tot neam limba nernteascrt. Apoi
aflaud ca diu cati sa afla in theatru, numa a zecea
parte pot pricepe, au zis ca acest lucru, nu numai
nu 1 -au vazut in cata, lume a umblat, ci nici ca credo
ca Intr'altrt parte vor vorbi in theatru intru aka,
ci nu intru aces, nationalii,. Caci a fie§cariia
taxa, theatru este intemeiat Yntai pentru nationul
lui, apoi sa IntamplA de vin §i alte trupuril straine.
Dupa, aceasta au tnceput sa intrebe de nu are acest
nation limbA §i scrisoare nationaliceasca? Care
aceste vorbe negre§it toate le Mouse In Bucure§ti
cu aceia de cari a fost intovara§it ; ci aci au de§-
chis aceasta vorba numai ca sa mrt bucur eu, auzind
cum vorbe§te frumos pentru natia mea. Judece
acum fiescine cat am fost de stra,mtorat de a-i
raspunde, §i ce? Adevrtrul? Ar fi fost sere defai-
marea natiei mele. 0 minciuna prefitcuta? N'am
putut, caci erau multi cari nu numai §tiu tole ce
sit urmeazrt, ci par'cA au condice §i de vietuirea
fie§caruia. ySi de au zis altul ca in Tara Roma-
neasca, multi §tiu limba nemteascA, iar nu m'au
ajutat, caci i s'au impotrivit zicandu-i crk 200 ne-
gutatori §i 20 boieri ce §tiu aceasta, limbic nu pot
tinea, theatru, §i ceilalti nepricepand, nu pot gAsi
pla,cere, §i a§a, n.atia nu poate alergh. di, de ar
fi vorbit in. theatru In limba nationals, dupe lumea
ce el au vazut In Bucure§ti, §i 4 theatre an fi putine.
Apoi intorcandu-ma la Sibii, mi-au spus §i un prie-
ten de mirarea §i rasul acestui Englez iar asupra
1 trupe.
www.dacoromanica.ro
 122 CONST. GOLESCU

theatruliti, §i cu alte multe prisosuri. Acuma nu

am ce alt mai zice, decal ca eel ce nu are man-
drie nationalk thmAne nesupArat.

VERONA.
Si pima la acest ora§, clrumul tot a§h, Infrumu-
setat este, Meat streinul dlititor trebuie sa, vor-
beascA tntai pentru drumuri, apoi pentru ora§e.
Acest ora§ este destul de frumos §i atat de mare,
IncAt are trebuintrt, de lAcuitori, iar nu lacuitorii
de noao zidiri. Tot omul pe drumuri trebuie sd. sa
bucure, iar In orate intrAnd, sa sa Intristeze ; caci
din 3ele ce vede, juded, m'arimea Intru care sa",
aflh Intru acei vechi ani. Are trei theatre, dar eel
mai vrednic de Insenmare este eel ce s`a, nunie§te
amfitheatru 1. Ci'tci de§1 au fost In alte locm-i
amfitheatre mai marl clecAt acesta, dp r s'au stricat,.
ne mai rAmaind altul In fiinta, ca acesta, peste toatP",
lumea, nici ca este acuma In lucrare, cA2i acele din
vechime jocuri nu le mai fac ; §i mai vArtos cat,
ca ssa, umple acest amfitheatru de oameni, trebuie
sA vie acuma privitori din alte trei, patru ora§e.
Si dintru aceasta numai mrtrime, sa cunoa§te GA,
pAn.a nu a ajunge acest ora§ In scrtdere, va fi avut
populatie peste o sutA mil suflete Si acum poate nu
vor fi nici doao zeci mil. Zidirea acestui amfi-
theatru este toati, de zid In forma oului, §i toate
16.vitile de bolovani de piatrk trei palme latul §i
1 0 zidire rittunda cu 11viji, depe care s5 poat6. vedeit tot omul
la mijloc (nota lui Golescu).
www.dacoromanica.ro
 i.NSEMNARE A CALATORIEI MELE 123

doao naltul, a§azate pe acea zidire.*i a celui din-

taiu rand de laviti, dupe pamant, tot ocoli§ul este
de 100 stanjini. Asupra ace§tii lavite, alta mai
Indarapt, §i mai nalta, iar doao palme naltul §i
trei latul; §i asupra ace§tii de al doilea alta, §i
tot asemenea urmand, largindu-sa indarapt §i ur-
candu-srt pana sa implinesc 44 de Riviti, de jur
Imprejur,' toate de lespezi do piatra man, cum am
zis. Iar ocoli§ul eel din urma §i mai malt este de
stanjeni 400. Pe aceste toate laviti Incap treizeci
de mii oameni, a Carora urcu§ul este prin 40 sari.
Iar pentru cei ce facea jocurile swat doao porti
man boldite pe supt aceastA zidire, una Inpotriva
altiia, la capetele amfitheatrului (c5,ci am zis ca
are forma oului). Jocurile era acestea : sarituri,
aleretturi cite doi improuna, aruncaturi de pietrii,
Mtai cu pumnii §i luptari, §i care din jucatori
ca§tigh avea loc hotant de cinste In vileag 1, uncle
sa §i urea. Iar care sa biruia, ca un ru§inat fugia
supt bolta acelor porti. Aciia §i cared avea vreun
om hotAxit de moarte, aducea Intru acel mijloc
al amfitheatrului o jiganie, pe care o imprejura
cu un mare balcon de fier, unde baga §i pe acel
om §i sa lupta; §i de putea sä o omoare, f§i do-
bandia slobozenia ; iar de nu, sa" facea, jertfa a
acei jiganii. Curge printr'acest ora§ garla Ladis.
Numarul orkanilor ajunge 'Ana la 20.000. De aciia,.
doao ceasuri Innainte, este un ora§ mic ce sa, nu-
me§te Castelnuovo, §i de aciia, iar innainte ca

vedere.
www.dacoromanica.ro
 124 CONST. GOLESCU

Joao ceasuri, este o cetate prin care curge un rau,

ce vine dintr'o balt5, foarte mare, anume Garda;
a cilria margine nu s'ar vedea, de nu ar fi munti
de piatra, foarte nalti. Tot drum.ul dela. aceastit
cetate In spre Brestiia, merge pe marginea ace§tii
bAlti

BRESTIIA.
Si acest ora§ este destul de mare, §i tot In Lom-
bardo-Venetica Italie. Are ci§mele foarte frumoase,
cu feliurimi de statue §i sgheaburi mari de mar-
murk, made curge apa, Populatia 25.000.

MIL AN U.
Acest frmnos ora§, ce au luat numire de Parisul
cel non, poate sa sa sfrtdeascg, cu toate ormele ce
pami, acuma am numit pentru intairea frumuse-
tarii, atat pentru clima lui cea dulce §i potrivita,
cat §i pentru frumusetarea cea de oameni alc5,-
-tuitii. A ck'riia cetati incunjurarea este aproape
de zece mii stanjini. Este eapetenia a tuturor ora-
§elor din Lombardo Venetica Italie, §i scaunul
duchii, unde racue*te otcarmuitoriul Renial, carele
interneiazri, toate cele spre podoalA. Garla Ada
curge pe aproape. Aciia au stAtut episeop Sfantul
Arnvrosie, arhiepiscopul Mediolanului.

Este o biserick a c'Ariia mArimea, po-

DOMUL.
doaba, me§te§ugul arhitectonicesc, sta-
tuele ce sunt imprejurul a toatii zidirii, turnu-
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 125

rile ,;;i florile, §i toate acestea de marmuril, sunt

lucruri vrednice de mirare. CAnd Incepe cineva*

stti cuvinteze pentru raritatele Viennii, ce SA, co-
prind In zidiri, trebuie sa numeasct Intrai bi-
serica Sifintului *tefan ; dar aceasta a Milanului
este mai pre sus, §i la milrime §i la me§te§uguL
lucrului, §i toate acelea tumuli de marmulit mai
cu deosebire s4ate, i toate sryliturile florilor mai
Invoalte, §i cu un prisos foarte deosibit, citici are
toat5, fata zidirii depe afarA, peste 700 statue de
marmurh, mai marl clecat trupul omclui, Impre-
jurul a toatei zidiri, depe jos panri, In stremnA,
cari stau pe ni§te polite iar de mIrmug scoase
afar din zidire, numai cat coprind picioarele ; Si
printre aceste statue, alte blicAti de inarrnurA,
Intru cari sunt sApate feliurimi de flori, si atti,t
putin apropiete de zidire, §i mit de mult scoase-
afara atarnate, theta socote§te cineval ca trebuie
.ai
sit Gaza. Si In scurt, tote aceastA milrime de zidire,
a cAriia Imprejurare este ca de 240 stfInjini, este
toath, de marmura.

TEATRE $1 GRADINI.
Are 5 theatre, din care unul nu
numai este cel dintaiu In tot ti-
nutul Austriei, ci sit socote§te cu cele dintA,1 §i din
alte tari. Are o plimbare ca la Prater, pe zidui ea-
tatii, mai nalt dealt cealantA, fatA a pamantului, pe
la une locuri Si. de doi stanjini, s,i toata aceasta, nsal-
time §i Fatime st coprinde In doao zidiri. i en
toate ca. la vremea cand am Post, lipsia, cei mai
multi din noblete ,§i din negutittorii cei maxi, pc
www.dacoromanica.ro
 126 CONST. GOLESCU

la mo§ii, pe la bai, pe la sate, caci aceasta In Coate

partile sit urmeaza, cum si la Vienna cand ma
.aflam, bez politiia §i negutatorii pravalia§i, putini
era din ceilalti, lipsind mai toti cei mari, ministrii,
boierii, negutatorii, si chiar imparatul §i Impara-
teasa, toti pe Mara, *i din cei ce ramasesera fn
Vienna, cei mai multi plech SambAta. seara ,§i sa
Intoreeh Luni de dimineata.
Iar not numai, ne na§tena si putrezim In ora§,
a§teptand rnila stapanirii, cite cinci si zece ani,
sau pana ne va veni randul, sau papa cand se va
milostivi stapanirea, sau pana vom ajunge intru
acea varsta, la care ni sa cuvine sa dobandim
acea boierie, care o cerem cu doozeci de ani mai
nainte, sau pana cand vom afla mijlocul prin care
putem a o dobandI. Si cu acest mijloc train.d,
pierdem vieata Imparateasca, vieata vesela, vieata
odihnita, cea taraneasca, caci atunci am tral dintru
al nostru, atunci nu am avow lipsa niciodata.
Pociu zice ca cei cu mai multe mosii, ca ar strange
si bogatie, §i lipsindu-ne acelea fumuri §i
gandiri, cum sa urmam sau Impotriva
sau spre folosu-i (iar acum intru o ame-
-Oath', de gandiri, cum toti sa dormim) si dobandind
aerul cel curat, am fi sanato§i, am aveh putere §i
sange mai curat, am gandi mai bine, §i traind
Intre norod, ne-am obicin.uI de a-1 iubi, §i a ni sa
-face mila de ei. $i apoi cand vom fi chemati de
stapanire, ca sa ne orandueasca in slujbele
negre§it vom vorbi pentru norod mai des bine, §i
In scurt, cu nici unul nu sa, va Int'amplh, ceeace
www.dacoromanica.ro
 1NSEMNARE A CXLATORIEI MIME 127

acum ni sa, Intampla, do Inotenim moii parinte§ti

gi peste putini ani le i vindem, far'de a §ti in care
parte de loc au fost. Si unii le pierd Riede a li
sa Intampla pagube in negutatorii, Riede a Inmulti
veniturile la alte mosii printr'acele datorii, faede
a bate macar un cuiu la, o uluca a casii, Riede a
trai in bil§ugare de argintarii, mese magi §i slo-
bode, giuvaeruri §i alte deosibite podoabe ale casii,
faede a face la scapatati deosibite milostenii ; ci
numai tnpodobindu -no ca nici un barbat din toata
Europa. Aceasta, fericire ca§tigam not traind tot
In ora§. i cum zic ca, cu toate ca lipsia cei mai
multi §i mai maxi pe la mo§ii, tot era peste doao
mii cale§ci i carate, Si cele mai. multe carate de
4 oameni, de§chise de asupra, §i aproape de zece
mii pe jos §i calareti. i o suta soldati ulani
Impartiti In toata acea lungime a plimbarii, spre
a sa prizi buna oranduiala. i aciia au negutatorii
o mare zidire §i frumos impodobita, ce o numesc
iaras Locanta, unde dau §i baluri Intre dumnealor,
§i cand sunt multi stransi, sa urea §i pang la numar
de doao mii oameni, unde au §i dat bail tot ormul
prey innaltatului Imparat, Inteaceasta vara, ca,nft
au §ezut la Milan. Dintru aceasta casa iese intru
o grading mica, unde strainul, bez gradina, vede
Impotriva §i un munte foarte mare, asupra caruia
sunt copaci, §i printre ei drumuri de picior, rape,
scorbori, pe§tera, un foi§or chinezesc, §i multi
stalpi de piatra la sfar§itul muntelui, asupra carora
este galeria spre plimbare. Aceasta vazand, fie§-

www.dacoromanica.ro
 128 CONST. GOLOSCU

care i§i sile§te pasurile ca sä Inceap5, a sa sul pe

aceh frumoas5, galerie §i pe munte, §i cand sa
apropie ca de doi stamjini, atunci cunoa§te ca nu
este munte in fiinta, ci un zid foarte nalt zugravit,
in fiintrt fiind numai pe§tera, child nu mai farnane
alt, dead a vorbi despre acel mare ine§te§ug al
zugravului. Ulitile oraplui sunt foarte late, pe cari
le udA §i le matura in toate zilele innaintea vremii
plimbarii. La o biseria, an 6 clopote, pe cari triti-
o.andu-le fac o armonie mai dulce decat auzul unii
inuzici. Populatia norodului-sa urea peste una suth,
doaozeci §i cinci mii, bez strAinii cari suet' peste
cincisprezece mii. Multi din voiajori ce sa intampla
sit vie °data in Milan, Oman pentru multi ani.
Unii imputineazA, zilele ce au hotArit pentru alte
locuri, §i zabovesc aci mai mult. Altii merg de ii
radicA, familiile §i vin aciia, made vietuesc ani. De-
aceea In toata vremea sit afla oameni maxi de prin
alte inaparatii. Cum. mi-au spus, sunt §i prin pre-
jurul ora ului, cu departare de un teas Si doao,
foarte frumoase plimbari.
Intorcandu-ma la Trie§ti, unde faceam bAi in
mare, intre altii ce sa scalda, s'au intamplat §i un
Neamt, carele intrebandu-ma de unde sunt §1 pe
nude am umblat, §1 spuindu-i, cand au auzit ca
numesc §i numele Milanului, ca un nebun au sarit
§1 m'au inabrAti§at, strigand: «A!Milanul, Milanul !>>
i acesta, Neamt fiind §i om ca de 60 ani, la care
este foarte anevoie do a fi at de lesne furios, apoi
spuindu-i ca din nenorocire numai o zi §i junaa,-
tate am §ezut in Milan, putin au fost sa ma scuipe.
www.dacoromanica.ro
 tNSEMNARE A CALXTORIEI MELE 129

Z;) .
rl

,- --, r.-..gr-- 011t.

L3 ' t
1

- -i.-- '''' n,

"_1.
._ 7u.'--- .4. " ) rs----,
*1'
.1 _

DOMUL DIN MILAN.

(fotografie din 1914 de Petre V. Ranee).

i4

'" 411.171
f1,1 14,1
Fa ). t I , -
e "3
4111 VI--; 1-4/
e '1'
cipcj ukl

F- .
)

Lrft
/ j1v

DOMUL DIN MILAN. FRAGMENT LUAT DEPE PRIMUL ACOPERI.

(fotografie din 1914 de Petre V. Hane§)-

0. Goldman. ineemnare a cliteitoriei merle. 9

www.dacoromanica.ro
 130 CONST. GOLESCU

AO, este Milanul de frumos, incest lattranul Neamt,

awl §ezuse In anul trecut 3 luni de zile, cuvan-
tancl numele Milanului, 1'1 coprinsese neastampArare.

PA.VIIA.
Acest oral au fost scaun ducatului Lombardiei.
Aciia sunt cele mai bune §coale, Universitate, din
toate cate sunt in. Italia cea Lombardo-Veneti-
ceasck unde vin tinerii §i dintru alte tari spre
invrttaturA. Si aciia, cum mai in toate ora§ele,
este o apes mica curglitoare, pe care cu me§te§ug
prin inchidere de porti, ca cu o stavila, o narese
§i o mic§oresc, unde §i child au trebuintA. Si cu
acest nnjloe umblA pre acea, ap§oar5,, ce nu este
nici cat a patra parte din Dambovita, luntri ne-
gutetore§ti Incarcate ca un munte. Acest mes,te§ng
foarte mult este inmultit in tinutul Austriei ; §i nu
caci. au avut fire§te ajutoriul apelor, multe §i mari
fiind, ci eaci pe cele midi de tot cu acest me§te§ug
le-au intrebuintat, §i pe cele mari cu canaluri le-an
irnpreunat. 5i. duprt, ce sa fac cele mai multe trans-
porturi in tinutul ei prin luntri, apoi ,§i tocmai
dela, Trie§ti incepand multime de marfuri, &Aran-
du-le cu cares putin drum numai 'Dana, In *garb,
Sava. De aciia le transportarisesc tot cu luntri
panes in Vienna, Pe§ta, Beligrad, lio§ava, Vidin,
Nicopoli, *listov, Silistra, Har§ova §i Galati, Mean-
du-sa socoteaPa, ca cu acest mijloc este o inlesnire
foarte mare, caci o marfa% ce s'ar cuveni sa o in-
carce cineva§ In 200 cares, ca sa o dudes panes la
www.dacoromanica.ro
 LISBMNARE A CALXTORIEI MELE 131

un loc hotArit, pentru care s'ar cuveni sa, plAteasd,

chiria trei mii florini, ducand aceasta, marfa cu
corabie negutAtoreasc5, ce umblA pe aceste garle,
nu pllte§te nici 500. Un negutitor vienez bAtran
an-au spus ca din Vienna de 16 on an adus marfa
la Moldova prin Dun Are, §i a, de ar fi fost silit
s5, mearg5, pe uscat, nu s'ar fi dus nici de cinci ori.

CREMONA.

Acest ora§ este pe gArla ce sill nume§te Po, care

&A sAmue§te cu un ad.evrtrat scApillat negutetor
§i cu un neam pierdut, pentru care zic oamenii ca
odata an fost mare §i tare. Iar drumurile §i semA-
nAturile, peste toate locurile, sunt lucruri atat de
mirare, incat de nu ar fi fost fAr'de oranduiala, de
multe ori a§ fi cuvantat tot pentru ele.

MANTUA.

Acest ora§ este col mai vechiu, nu numa i din

toate ormele Italiei, -ci §i din multe alto ora§e ale
altora i'mpAratii, mai vechiu fiind deCat Roma cu
430 de ani, decal Venetia cu 1708, §i mai nainte
de Intruparea milostivului nostru Doran Is. I-Is. cu
ani 1182. Este ora§ mare, populatie are putinit;
§i aciia sunt §coale, dar nu ca cele dela Pavia.
Ora§ In cetate, §i cea mai teapAna de elite am
vazut, avand 3 phrti ale cetatii ocolite de o balta
curgatoare §i a patra parte, cea far'de aprt, este
foarte Intemeiata.
www.dacoromanica.ro
 132 CONST. GOLESCU

Peste tot locul al Lombardo-Veneticii Italii ce

am umblat, locurile de semanaturi toate suet cum
am mai zis, cvadrate, adia In 4 colturi, despar-
-tile unul de altul cu §anturi, pe cari curg ape, §i
cu feliurimi de alee. Intru acelea ochiuri de locuri,
cei ce au vii, an vita sadita, printre samrtnaturi
Intr'acesta§ chip : fie-jcine in locul lui are randuri
de copaci neroditori, Intocrnai alee, pe sfoara pu§i,
saditi unul de altul departe de doi stanjini In lun-
gime, iar In latime de cinci, Intro cari t§i au se-
manaturile ; iar In randul copacilor, In fie§care
mijloc, cate o vita sadita, groasa ca mina, nalta
ca uu stat de om, de unde sa deosibe§te patru ca-
pete spre un copaciu, §i alte 4 spre celalant, a
carora lungime este de doi §i trei stanjini, impre-
suriind copaciul capetele de vita ce yin dela aman-
doao partile, tneat nu sa mai vede frunza copa-
ciului, ci tot copaciul impodobit cu struguri no-
gri, albi fiind foarte putini, pociu zice'noao parti
nectru
b ssi una alb.
Acum judece fie§cine ca ce feliu de gradind, vede
calatoriul peste toate campurile Italiei, deaca tot
omul trebuie sa-§i aiba, local cvad.ra,t, imprejurat cu
Sant §i alee, §i apoi Intr'insele acele randuri de
vite pe copaci, §i celelante ramase locuri Intro
vite, graue, porumburi, §i toate feliurile semana-
turilor? Aceasta vedere de amandoao partile dru-
murilor, cat coprinde ochii, aduce pe calatori la
o mirare, bagare de seam, §i multumire atata, In-
uit cared alearga po§ta, sa, sampte ca, sa afla, Intru
o nemultumire, Intocmai par'ca ar pierde un lucre
www.dacoromanica.ro
 tNISEMNARE A CAL/X.1'0RM MELT] 133

ce-1 are in manes, pierzand bAgarea de samil. Ca-

rAle ce cares mArfuri nu sunt cu patru roate, nici
cu oiOe la mijloc, undo sa inhame doi cal; ci
numai cu doao roate, §i un cal tare doi craci, In-
tocmai ca sacaua de apes, numai atilt de. marl, tea-
pane §i gros In lemn lucrate, Inca incarca poste
doao mil de oca ; §i caii Yi insires cote unul inaintea
altuia, dar magi §1 frumo§i. Lay carAle ce umbill,
prin prejurul satelor sunt cu elite 4 roate §i cu boi,
magi, frumo§i, baltati. Pretul mainii cei dintAi de
doi boi este 700 sfantihi. Si la tole mai multe card
boii nu cares fn grumaz, ci in coarne cu ham de
piele. Italienii cei nobili §i negutitorii sunt vred-
nici de iubire, cAci sunt oameni slobozi §i galan-
tomi, §i Impodobiti cu adevArate claruri de noblete ;
iar cei pro§ti sunt eau nArAviti, cam cer§itori §i
nemultumitori, cArora §i de le va da cineva§ 3
sfantihi, pentru ce au tocmit, multumire nu va
auzi, ci tot va mai cere.
1311,nri, intru acest ora§ al Italiei, mi-au fost cesla-
toria de estimp ; iar cAlAtoria ce am fAcut iar in.
Transilvania, Ungaria §i Banat s5, coprinde mai
la vale.

BRAPV-PE*TA PRIN ARAD 1

Din Brasov mergand la Pe§ta prin. Arad, este

tot acel drum, prin Sibii §i panes la Sas Sebe§. Apoi
de aciia ses schimbA, drumul prin Oi§tea, Deva, ora§
mic, Lea§inic, Dobra, ora§ mic ; de aciia putin mai
1 titlul lipse§te In original.

www.dacoromanica.ro
 134 CONST. GOLESCII

nainte sa trece gArla MurAsul, apoi in satin Toe,

Zama, unde mai nainte este hotarul Transilvaniei
de cititrA Ungaria, In judetul Aradului, Sovarstia,
Varadiia, Radna. Aciia este o biserica mica, ce zic
ca este intocmai clupa faptura bisericii dela Roma.
Prtuli§, aciia sa face vinul ausbruli. Apoi de aciia
In Arad, care este oral mAricel, cu o piata foarte
mare, uncle este si varmediia, adecri, isprA,vnicat,
pe langiti care curge ghrla Maros t. De aciia In satul
Batani, de uncle abAtitind mai nainte, putin la mina
dreaptA, este satul Mezo Heghe§, Intru care sunt
zidiri impiLratEsti, cu grajduri foarte marl, avLtind
acolo /unite prAsili de erghelii. Apoi In satul Ares-
haza, Sentes.. De aciia mai nainte sit trece garla
Tisa, Intru care intra garla Maros; apoi. In satul
Ciongrad, Alpar, Tiglet, Haromroza, Piles. Aciia
este mosia grafului Kastel Beleznai, pe carele
1-au omorit fiul s'au trAgAnd de doao on cu pusca
In taiciicsaa, en cuvant ca sa purta cu mutate care
supusii lui. Si dumuealui, ca un om ce nu-i
nici un day, au hotruit sa Indrepteze pe taicrt-sAu,
omorindii-1; pe carele prinzandu-1 stitipanirea, 1-au
ilticlicat la Inchisoare, de unde scApand, nu au fugit
Intr'alte phrti, ci s'au dus iar la aced mosie unde
au omorIt pe taic6,-Au, de unde iariti§ prinza,nd.u4
ni judecandu-1, an hot'arit pravila de moarte, si
ash la Pesta In vileagul obstii i-au tAiat capul. De
aciia In satul Uliu, si apoi In Pesta. Dela Arad
si 'Anil, la Pesta, locul este asemenea nisipos, cum

1 Mure§.

www.dacoromanica.ro
 INSEMRARE A cALXTortini MELE 135

BUDA-PESTA. STRADA ANDRASSY.

(fotografie din 1914 do Petre V. Hanel).

11111 111111110
: S.
11111s IiitifIlfitjtitittiniAntilmit 41';

ate,
. 1.
minima

:
<alit 4*.
inu
.1.1410 .dgmteos .,:r04C"1,111411f11/7.11F r:TAPIS;EPLioap ril

' E

BUDA-PESTA. 'MUZEUL PEDAGOGIC.

(fotografie din 1914 de Petre V. Ranee).
www.dacoromanica.ro
 136 CONST GOLESCU

este pe drumul Clujului, dela Oradiia mare pan,

in Pesta. Si samanaturile asemenea, tot acelea ;
cum si oamenii cei prosti, tot cu aced imbraca-
minte.
BRASOV-PEgA PRIN BANAT ,

Din Brasov iaras mergand la Pesta pe drumul

cel mare al postii, este prin Sibii, Sassebes, Deva,
Dobra,, uncle sa trece hotarul Transilvaniei de catra,
Banat, Toted, Cosova, Paged, Bosur, Lugos, oral
mic prin care curge garla Temes.

TEMI*OARA
Apoi In satul Chateau, Reca§ si Temesvar3, carele
este un ora§ mic in cetate, dar vrednic de descriers
pentru frumusetea caselor, ulitilor si a curateniei. Choi
toate carele sunt mai deopotriva, iar nu pantre cele
marl, mici de tot, cari aduc uraciune la vedere ;
ulitile destul de late, si toate linie drepte si In-
crucisate, unde on la care incrucisare va sadeh
omul, vede ispravitul ulitii si a liniei caselor,
pan& in marginea orasului. Cum si o mare piata,
intru care la zile hotartte, de doao on pe stip-
tamana, cants, muzica ostaseasca ce este in nu-
mar de 60 persoane, ,§i multe alte podoabe.
Curge pe aproape garla Bega, din care este scos
si canal ce ocoleste toata cetatea, si 616 prici-
titlul lipsegte In original.
2 ideal.
8 Temigoara.
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNAEE A t ALAToRigt MELE 137

nua stricare aerului celui curat, au poprit apa §1

an fkut acele §anturi frumoase grAdini. Acl
cuete gheneral ostkAsc, excelentia sa *neler,
care este foarte iubit de toti, cilci este om bland
§i cuminte. Numilrul orii§anilor sit urca. panii la
10.000.

Sa irnparte acest ti nut al Banatului In

BANATIIL.
patru juclete : Ilirii, Seghedinului , Crasna
Eji iu MilitAreasca GranitA, ce cade in potriva Princi-
patului Valahiei i Serviei. SemAnaturile cele mai
multe, §i mai peste toate locurile, este porumbul, cele
lante mai putine : mijderea §i din pometuri, cele
mai multe prunele, intocmai ca §i pe la noi. Tar
lacuitorii neao§i Rumani, fir' de nici o deosibire,
§i in vorbA, §i In port, atata numai eaci sa soco-
tesc cu ai no§tri cari sunt In cea mai bun5, stare,
§i eaci, dupg, c5.1Arimea Ungariei, cea mai bung §i
credincioas5, oaste sunt Romanii, Si mai vartos
cyAirile crtlare§ti ce sunt Imbricate In haine husrt-
re*ti, cu cai supt ei de 1000 lei, 5i mai malt.
Pe ace§tia vAzandu-i un neael Roman, trebuie
sa siL bucure §i sa sit intristeze. La aceasta, am
§i n-arturie pe dumnealui fratele Manolache Brt-
leanu, fratele Iancu Balilceanu, 5i cocoana
§i
Elenca, sora dumnealui, cand am fost cu totii la
Mehadia, §i cerand spre paza drumului doi osta§i,
ne-au dat otcarmuitorul ostg,55,sc Roman, doi ha-
sari Romani, s5, pAzeascii, pe noi Romanii. 0 ! ce
bucurie Si intristare ne-au coprins ! Bucurie, cAci
am vilzut din neamul nostru a§a, voinici osta§i,
www.dacoromanica.ro
 138 CoNST. aOLESCU

bine imbracati, bine Invatati §i bine Indemnati In

calea fericirii §i a cinstii. Si Intristare iara§, caci
vazand fericirea acestora, mAndriia nationaliceasca,
ne-am adus aminto §i de vrednicii de 'MIA ai no§tri
frati Romani, ce odata ah fost vestiti.

SEGEDINt
De aciia am mers In Becicherec, Com los, Mocrin,
Caniza, made sti, trece garla Tisa, Orgaci §i Se-
ghedin, pe l'angti care curge garla Seghedin, uncle
este hotarul Banatului despre Ungaria, Acest ora§
este mare, avand §i otcarmuire osta§easca supt
gheneral; §i Tanga §coala copiilor soldata§ti an o
zidire Intemeiata, Intru care este un chip de tern-
nita, avand odai multe zidite §i deosibite Intr'un
mal, Intocmai ca ni§te pe§tere, §i fie§care gaura,
foarte Intunecoasti, §i umeda, cu deosibite u§i §i
cu paza de soldati, pentru oamenii cei de neam
co fac rautati. Pentru care trebuie sa vietueasca
Tarn acele peteri 5, 10 5i 20 de ani, dupa vino.
si care va avea, noroc sa traeascii, acei hotariti ani,
li slit da slobozenie. Dar crez ca foarte putini vor
putea scaph cu vieata, caci cand am fost acolo,
s'au Intamplat Duminicti, §i am vazut pe toti sco-
tandu-i 4nu biserica, ce este In coprinsul zidirii tern-
nitii, §i pe toti i-am vazut cu a§a fete, Meat nu
ar fi putut cineva§ sti, hotarasca ca ar puteti, aver
vreunul vieata de un an sau doi, In vreme ce fie§-

1 titlul lipse§te in original.

www.dacoromanica.ro
 tNStIMNARlil A CXLATORtEl MELT 139

care aveh sA mai sazA, &ate 8 si 10 ani. De aciia

in Gesmar, Kistelek, Peter, Felega, Paka, Keci-
kemet, Laius, Orkeni, Inas, Ocsa, Soroksar si Pasta.
Din Seghedin si panil la Pasta, acest tot drum,
iar este tot ptimiintul nisipos si araturile tot ase-
menea, cum si lacuitorii, cum am zis cri, este pe
celelalte Joao drumuri, al Aradului si al Cluju-
lui, cAci acesta este tot o \Tara de pilmtunt in. toat5,
lungimea TJngariei, pe care le numesc romaneste
cAmpurile Ungariei, si ungureste pustri,.

BRAVV-MEHADIA

i iarAs din. Brasov mergAnd la Mehadia, dru-

mul eel mai bun este tot al postii, si methe iaras
prin Sibii, Sassebes, Deva, Dobra si pilnA in Lu-
gos. Apoi de aciia ctirmeste la mama stangg, CAW,
sat-al Sacol, Caransebes, Slatina, Gheregova, Corniia
si Mehadia, ce este in tinutul Banatului, in Mili-
trtrieeasca Granitit

MEHADIA 2

Aciia stint f&liurimi de ape Motalicesti, fireste

fierbinte 3 cu deosibitA fierbintealti una [de cAtre
alter, din care una este atat de fierbinte, incta
peste putintil este omul de a-si Linea trupul supt
cursul apii, macar pang a numilait cid de curand
dela una Dan la cinci. Deaceea si au un mat de
titlul lipse5te In original.
2 idem.
8 ies calde din pgmant.
www.dacoromanica.ro
 140 cONST. GOLEACU

piele, pe care tiindu-1 neputinciosul 1 In mana, 11

trece foarte repede peste acea, parte de trup ce pa,
time§te. Stint zidiri destule pentru tntrebuintarea
color ce yin spre c4tigarea sancta tii ; mai yartos o
zidire foarte mare §1 frumoasa, ce s'au savar§it in
anul 1824 cu cheltniala Imparateasca, care, bez cele-
lante trebuincioase, are numai odai peste una suta
patruzeci. Aciia sunt Si toate cele trebuincioase,
cum : dohtori, spitarie, gearahi, birt, uncle pot
maraca cei ce nu vor sa-§i gateasca deosibit, caci Si
la aceasta este Inlesnire, fiindca aduc toate cele tre-
buincioase spre hrana de prin satele ce stint Impre-
jur. Este §i otcarmuitor osta§esc. Aciia am vazut ofi-
tier atat de prapadit, incat in patura 1-au luat din Ca-
lea§ca §il-au dus In odae, ayandu-§i mainile si pi cioa-
rele sgarcite- de tot, §i In 16 zile 1-am Yazut drept
§i pe picioare, cu o nespusa, bucurie Infata obrazului.
0 ! ce nemarginitii, facere de bine savar§esc acei
otcarmuitori, ce au durere de inima, de patimmele
noroade. 0 ! cat sa cuvine Intr'un adevar srt-i nu-
rneasca noroadele adeyarati parinti. Oare caci oa-
meni pe tot anul siti coprind de o a§a mare bu-
curie, Intocmai ca un mort cand ar Inyia, caci
poate multi §i-ar vol mai mult moartea, decal o
yieata slutita.
A PELE NO A STRE
Cate asemenea ape sunt §i In
MINERALE. P atria noastra, dar toate In Intu-
nerecul pamantului, caci chiar not
pang acum nu ne-am luminat, ca sa aducem la
1 bolnavul.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIBI MEMO 141

lumina asemenea lucruri folositoare ob§tiei, prin

care sa, sA foloseasca §i cei scapatati patima§i, ce
nu au mijloace de a cala,tori In tari striiine spre
dobftndirea sanatatii, ram'aind acest ch§tig de fo-
los numai pe seama bogatilor, cari sunt foarte pu-
tini pe langa, patima§ii strati.
Dela Mehadia, drum ca de 3 ceasuri, este un
ora§ mic ce sa nurne§te Or§ova, In marginea Du-
narii, undo este hotarul .Austriei de catre Printi-
patul Valahiei §i. al Serviei.
i In satul Slatina, ce mai sus am numit, este
apa metaliceasca din care beau §i fac §i b'a',i.
Din Brasov, iarA§ caratorind tot Tatra acel an spre
Marormarheliu §i pe la alte mo§ii de domni Un-
guri, am trecut prin Martonfalva, ce este In tinu-
tul Sibenbirgen, In judetul Sekler, Oladifalu, Ali-
klo§var, Sent-Demeter §i Maro§va§arheliu, ora§
mare pe langa care curge apa Mura§ului. Aciia este
Tabla cea crAiasca,, a cariia otcarmuitoriul este
prezident ; aciia lacuesc §i multi domni de nearn
mare. Acest ora§ este In tinutul Sibenbirgen, In
judetul unguresc. Lacuitorii cei mai multi stint
Unguri, §i RomEi putintei. De aciia fn satul Rad-
not, ,5ezburg, Seghi§oara, ora§ mare In judetul Sa-
xen, Elisa,bet§tadt, ora§ maricel, unde sunt ken-
itorii toti Armeni, traind Cu ale for obiceiuri §i
pravili, toate harazite §i Intemeiete de stapitnirea
Austriei, dupe a for rugaciune. Apoi In redia§,
iar maricel §i frumos ora§.

www.dacoromanica.ro
 142 CONST. GOLESCU

APRECIERI ASUPRA STARII DE

LUCRURI LA NOI

In cea de al doilea an cAlatorie, mai eu dena-

dinsul luand seama la cea in tot chipul ob,teasa,
ferici re, ce vedeam la toate treptele boiere§ti §i bresle
negutitore§ti, cum §i la ob§tea norodului, mA aflam
in mare mirare, ne§tiind cum sa poate tot intr'o
vreme sA fie toti bogati, unii mai mult §i altii mai
putin. Si pricina pentru care nu rnA puteam a mil,
dumeri, au fost crici eu fiind rAu obicinuit Si co-
prins de §tiiute cari sunt impotriva prrtvilelor ome-
ne§ti, judecam CA de a fi bogati cei ce poartrt,
papuci, trebuie sit fie silraci cei co poartrb opinci.
Inteasemenea, zic, judecititi afPandit-mA si vrtzand
pe toti sfetnicii, negucatorii §i pravaL1a511 bogati,
a§teptam sa vAd pe noroc sArac ; din care pricinii,
am 1t fost silit sA cercetez feliurimi de oarneni,
ca sa aflu acest mie necunoscut mijloc. 5i dela
toti am heat rAspuns ca aceasta este cea de acuma
mai mare politiceascrt, chibzuire a otcarmuitorilor
Evropii, de a Inclemnh §i a indrepth pe tot locui-
torul spre drurnul fericirilor, hotArind ca : in or--
care parte de loc va fi bogiltia numai la ditevh
persoane numArate, aces loc este nurnit sarac, dim-
preunri chiar si cu acei bogati ; si cA atunci este
bogatia statornicA, cand toti de ob§te sunt fericiti.
li ca", acelui prea bogat bogatie si InstatorniceazA
cu cea putin'ci, a celui mai "Mc. Ada dar dintr'aceste
auziri, destul m'am nedumerit la aceasta pricing
1 titlul lipse,te In original.
www.dacoromanica.ro
 tNSEMNAREI A CALXTORIEI MELE 143

dar ce folos ? ctci m'au ametit iart alte strambe

judeeati, fiindea, vedeam multime domni maxi §i
mici, aflilndu-s'a, nu numai toti to slujba, ci cei ce
nu s'au a,b'atut din datoriile lor, fiind In sluj135, §i
ale 40 de ani §i mai vArtos, dup5, 3 §i 4 ani, ur-
dindu-sA, fie§care In mai naltg, treaptA. i §tiind
cA, pe la noi, cu. Coate ell sa, schimbri, pe tot anul
dregAtoriile, dar tot a§teaptri cote 10 la nna ; §i
din boierina§ii juiletelor, multi s'a, nasc §i mor Eir'de
a cunoa§te slujba patriei. Aceste §tiinte imi sta
impotriv6, celor pe aici vlzute, la care iark am
]uat rtspuns di aceast5, urmare a Evropii este foarte
cu cuvttnt §i. fireascA, ; citci tot thnArul, dupil, ce 1,,;i
sAvar§e§te cursul inv'ataturilor, trebuie sri, intre in
slujba, dar la cea mai de jos treaptri ; §i slujind
ani multi, din vreme In vreme trebuie A, sa, sue
la mai innalte trepte, crici fire§te bAtranii mor, §i
ace§tia dupri dan§ii sit urdi §i in locul acestora
altii mai mici urmeaza. i.i pre mai multi lucre -
(lintare, m'au Intrebat pc care sfetnic Imparritesc
cunosc eu, cii au ajuns in cea mai Innaltil. treapth,
ffir'de a sluji Intai la cea mai mica. i di poate
mie nu mi A, pare aceastri urmare di este cuviin-
cioasa,, fiind obicinuit sri, viz oameni filr'de nici o
§tiintri, inviltatutii, §i dar, fAr'de nici o slujba ditr,
patrie, intr'o GEO urcati la cea mai innala treaptri,
ci numai grin dare de bani ; cum Si pe cei mai
slitviti, in nalte trepte §i bogati, ca un trAsnet a-
runcati jos §i s'araci, far'de nici o gre§ealri §i ju-
decatA, ci numai cAci au contenit darea de bani,
§i ca, deaceea nu este nici slava, nici bogitia te-
www.dacoromanica.ro
 144 CONST. GOLESCU

meinica. Dupa aceste auziri, aducAndu-mi aminte

si chiar eu pe cati am cunoscut nalti si bogati,
si In putinl vreme seapd,tati, n'am mai facut nici
o Intrebare, ci am Inceput a face o lAgare de seama
In vreme de 30 ani, de cand am putut Linea minte, la
aceastA nenumarata, sudoare si dare de bani al acestui
norod rumanesc, ca doar voiu gasi unde s'au cu-
fundat. cAutand tntai la multimea domnilor ce
au fost Tatra acesti ani, si uita,ndu-ma in toate
partite, IntrelAnd si cercetInd pre multi prieteni,
nu glisesc nici un feliu de fericire la nici o familie,
ne mai trebuind sa o caut la nepoti sau fii, si chel-
tuite pe namestii 1, mosii si alte averi, csaci toti sa
afli1 In nepomenita, ArAcie, desp'artiti si rasphnditi
toti In toate pgrtile, far'de nici o judecata, si In-
vederat6, villa, At dart negasind strAdania noro-
dului Infiintata, In averea domnilor, am fost suit
sa o caut i in familia° noastre, si aducandu-mi
aminte de stArile boieresti, puterea si cinstea ce
avea, Intr'acei vechi ani, nu gasesc familiile mai
bogate, ci mai Arace, sit unile de tot prkAdite ;
crici pe acele vremi, toti negutitorii sa imprumuta,
depe la casele boieresti, avand fierare boier cite
until si doi, pe cari Ti iubia si ii ajuta, ; acuma
boierii suntem datori pc, la negutitori. Atunci toate
casele boieresti aveau toate cele trebuincioase dope
la mosii, cum zahereaua, vinurile, verdeturile,
sari si pe toatA zioa sa da merticuri,jimblA, yin si
mamcare la familii, ce le era, ru§ine sá ceara, mill ;

1 clAdiri.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI BIBLE 145

iar
.
acum trim toti pe rhboj 1. Atunci casele boie-
reti, celor mari, era pline de boieri de al doilea
si al treilea treapth, astepthnd toti ajutoare prin
feliurimi de mijloace, si mai vArtos prin husmeturi 2 ;
chci toate husmeturile sg, cumphrh de boieri, si mai
vartos de multe on li st da In credinth, lucru ce
pe vremea aceasta nu sh pomeneste ; si ash toti
acesti mici, ajutAndu-sh de cei mari, ii iubih si Ii
cinstih, si boierii printr'acestea sh Imputernicih si
sh inmArih. Iar acum, acei mici nu ne mai iubesc,
ci numai ne lingusesc, chci dela o vreme Incoace
adevArat Isi fac interesurile tot prin noi, dar prin
dare de bani ; si ash noi rhmAind singuri, Intocmai
ca o pashre Car'de aripe, Isi bat jot si copiii de
noi. Familiile sunt tot acelea, dar eel bogat, shrac,
si cel cinstit, ()earn. Cum si din cei mici, de-
si si-au fAcut unii stari, amestecAndu-si interesurile
dumnealor cu ale domnilor, dar avand tot acel
temeiu al nedrepthtii si al necinstii, nu au nici o
statornicie, pentru care pricing, sunt multi cinstiti,
vrednici, dar muritori de foame, chci, prin aceste
daruri nu pot a sg, folosi.
Ash dar, neghsind strAdania norodului Interneia-
Ch. nici In averea domnilor, nici Intea noastra,
am fost silit sh o taut In sistema negustoreasch,
pentru care si luand vorbg, cu 2 bhtra,ni neguth-
tori, mi-au zis : sh nu bag seama la cei de acum,
cari nu tin chte o caleasch, ci 2, 3, nici ate
o pereche telegari, ci 3, 4, si tot unguresti, si
1 pe datorie.
2 antreprize publice.
www.dacoromanica.ro
C. Gomcscu. ,lasemnare a ccildforiel Thele, 10
 146 CONST. GOLESCU

pocloaba cocoanelor dumnealor este numai prin

giuvaeruri ; ci sg, ma Intorc oaresce la cei din
anii trecuti, cari tot nu era prea mult dati la lux,
phzind oarescare oranduialh negustoreasch, si ia-
rg§ nu puteam vedeh, nu nepoti, si nici macar fii,
cari sg, stAphneasch acele pArintesti stradAnii ; §1
mai 'vhrtos cei mai multi, nici In toti anii vietii
dumnealor n'au trait In fericire, ci curand s'au
ImbogAtit, §1 mai curand s'au mufluzit, phgubinci
si alto multe case. Pe care nu pociu zice ca i-au
sgracit altcevas, decht iar luxul §1 nebuna oran-
cluialit ce curge Intre noi toti. i luhnd seama bine
la toti cei ce cu negotul sg specularisesc, unul §i
numai sh vede statornic In averile sale, si negresit
cuvantul nu poate fi altul, decht eh nu s'au stg,-
panit la nici un lux, din Inceput si pang, acuma,
carele este d-lui vistierul Hagimoscul. SA nu so-
coteasch cinevas ca laud pe aceastg, persoang, ca
pe un prieten, caci singur poate mhrtufisi ca de
chnd cunosc lumea §i phng acuma n'am avut intre
noi chtu§ de putin priete§ug, ci it numesc cgci mg,
fagg,duesc sA scriu adevhrul. Si chei nu scriu numai
pentru Indreptarea noastra, ci si a clirului biseri-
cesc si a sistemii negutetoresti, cum si a to no-
rodului, fiindcg, aceste 4 sisteme de oameni sunt
Inclinate, si ctind una cu alta nu sh va Indrepth
si nu sh va ajuth, peste putinta este de a chstigh
toti de obste folos statornic.
At dar, fratilor ! negtsind strhdania acestui no-
rod la nici o treaptg, de om intemeiatA, ci numai
dela unul pang, la altul preumblath, din care pri-
www.dacoromanica.ro
 fbISEMNARE A CALXTORIET MEMO 147

cinri, fn putini ani ajunge eel bogat sArac, §i eel

sravit necinstit, sunt silit sa zic ca : fiindca toate
urmarile ne sunt intemeiate in nedreptate §i in
neoranduialA buna, deaceea prea puternica dum-
nezeire nu mai pedepse§te la al 7-lea neam, ci chiar
pe noi Insu§i, cu pierdere de cinste §i de averi §i
in scurt cu prefacere aceii de astazi veselie, maine
in. tristare.
Deci dar, luand toti seama osandii in.tru care
ne aflam, trebuie sa ne inputernicim §i sa judecam
cari sunt datoriile unui bun patriot, vrednic de
lauda, organ, iubitor de fii parinte, §i cari sunt
acele urmari ce instatorniceaza% temeiurile caselor
noastre, cum §i cari sunt cele ce desradacineaza,
toate fericirile noastre : §i a§h toti de ob§te de-
partand dela noi cele rele fapte si imbrati§and pe
cele bune (a carora eel dintaiu pas este unirea spre
obOescul folos), sa ridicam main rugatoare catra
milostivul Parintele ceresc, sa ne indrepteze spre
drumul fericirilor §i sa cerem tot chipul de ajutor
dela prea ina,ltatul nostru dome, ca la un parinte
§i ca dela un madular neamului rumanesc, ca sa
putemurma, cele mai nainte zise foloase catra, natia;
caci, cum am mai zis, in fericirea ob§tii, ne vom
gAs1 fie§care in parte Si pre a sa.

www.dacoromanica.ro
CACATORIA DIN 1826

www.dacoromanica.ro
 CALATORIA DIN 1826 I

Tar In anul 1826 chlatorind iara§i din Bra§ov

spre Bavaria §i Elvetia, am mers tot pe drumul
Timi§varului, Pe§ta §i Viena, pe care drum cele
ce am vAzut s'au §i descris.

MiiNCHEN2
lar din Vienna CalAtorind spre Minhen, care este
scaunul craici Bavarie, am vAzut toate lucrurile mai
deosebite. Caci dupa ce vedeau cAlatoriul un loc ce fi-
rea 1-au Tmpodobit cu multe chipuri ce aduc ochilor
multumire, apoi §i cu a lucrUorilor strManie, nu pu-
in s'au prisosit frumusetea cu feliurimi de mijloa-
ce. Aciia vecle omul aclese dealuri, din cari unele
sent cu pAduri, §1 altele ochiuri limpedo s'ainina-
1 titlul lipse,te in original.
2 idem.
www.dacoromanica.ro
 i5`1 bONfer. GOLESCO'

to ;§i Intocmirea pAdurilor iarg,§ nu sunt precuiri

firea numai le-au odrAslit, ci le au curAate, bine
Ingrijite §i cu drumuri curate, pe cari nu gre§a-
§te cineva§ de le va §i numi gradini. Precum §i
locurile de sAmAn.aturrt sunt cu o a§a orAnduiala,,
Incat trebuie un strain sa stea §i sä le is seam.a,
crtci are a vedea, o a§a, ImpArtire §i orAnduiala, In-
tocmai par'ca ar fi de inginer Intocmite.
$i iaragi unde firea copaci nu au odrhslit, oa-
menii cu feliurimi de me§te§uguri §i munci, pA-
duri Intregi au sAdit. Apoi §1 fn caTatorie de po-
§ta, ce sh" socote§te una cu alta 3 ceasuri, poate
vedea cineva§ 5, 6 sate numai pe drum ; iar pe
alaturea poate §i Indoite vedeh, cum §i fie§care
statie de po§ta trebuie sa fie negre§it ora§. Acea-
sta dar desime, tine nu poate a o judech, ca sä
adun5, din dreapta §i parinteasca otcarmuire, §i ca
earimea racuitorilor, ce sant In partea locurilor noa-
stre, cu toate a este acel blagoslovit pAm'ant, ca
sa pricinue§te din strAina, nesuferita §i vra§ma§easca
otcarmuire. i pre toate aceste sate de pre aici,
de le va §i numI cineva§ ora§e, nu gre§e§te ; cAci
casele sunt cum mai nainte voiu cuvanth, §i la care
sat vor fi curti boiere§ti, acele sunt Intocmai ca
ni§te palaturi ImparAte§ti.
Lacuitorii sunt cu stare bung, foarte muncitori,
cu purtare bung, §i regulati.
SAmAnAturile sunt : gr'aul, ovAsul, secara, orzul,
pe care nu fl dau la vite, ci fi fac bere : ri§ca,
porumb putin, cartofi ; bro§be §i raclichi multe, varza,,

www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALATORIEI Ai8LE 153

guiii, sfecle, morcovi §i alte verdeturi §i legumi

indestule, cum §i toate feliurimile de poame.
Vitele suet marl, §i de o giasime necrezut5, ; §i
aceasta curge iarA§ din buna oranduiara, dup5, cum
mai nainte sä va cunoa§te.

www.dacoromanica.ro
AUSTRIA

www.dacoromanica.ro
 AUSTRIA'

C5,16toria mi-an fost prin Burkersdorf, ce este

statie, pope 1. oral. Sigartskirchen, pope 1. oral.
Periling, poste 1/2 oral. Sant Pelten, pope 1. oral
mare, are o bisericl a cAri a marirne §i zugramea15, din
nAuntru este un lucru foarte deosebit) pana, a nu
intro, In oral, sa trece garla Trasin pe pod statator.
Merk, poste 1/2, oral Intru care, pe o stana de peatrA
foarte inaltA, este o mare §i minunata, zidire cu
nAn'astire, unde suet multi calugan care s'a, gra,-
duesc spre u§urinta scApatatilor. Kemelbah, poste
1 1/2 oral. Intr'aceste 2 orate sa trece garla Er lav
pe pod stator. Amsteten, poste 1 1/2, sat mare. Strem-
berg, poste 1 1/2, sat mare. Ens, pope 1, oral unde sa
trece garla Ens pe pod statator. Lint poste 1 1/, oral

1 titlul lipse§te tn original,

www.dacoromanica.ro
 158 CONST. GOLESCU

mare. Intre aceste 2 ()rap sd, trece garla Traum

pe pod seatd.tor, frumos §1 temeinic 1.

LINT.
Acest ora§ Lint este unul dintr'acele mai fru-
moase ce am vd,zut, pentru multe daruri ce are,
fiind §i pe marginea Dundrii, care putin mai nainte
de ora§ nu curge pe loc §es, ci pintre 2 munti ce
sunt impodobiti din fire cu feliurimi de paduri, ce
sá coboard, pti,nd, In marginea Dundrii, unde sunt
§i drumurile de am'andoao pdrtile, pe care este
cea mai frumoasd plimbare a ora§anilor. Ca.ci acei
munti, cu pdduri §i cu curgerea Dunarii pintre ei
aduc ochilor atala multumire, bleat sd, intristeazd
omul cAnd sd, depArteaeci, de Lint. Aciia sunt §i
fabrici impArdte§ti, unde sii, lucreazd, pAnzele ce sd,
numesc de Lint.
Eferding, po§te 11/2, ora§. Baierbah, po§te 11/2, ora§.
Sighardin, po§te 1, ora§. arding poste 1, ora§ mare
In marginea ghrlii Inn, ce sd, trece pe pod stdeator,
unde §i este hotarul Austrioi de eatrd, Bavaria.

1 Pe drumul acesta, apoi prin Linz la Munchen, a umblat §i Ko-

galniceanu, clnd s'a dus la studiu la Luneville. A se vedea M. Ko-
galniceanu, Scrisori, Bucure§ti, Minerva 1913, gag. 13. Descrie §i
Kogalniceanu Viena la pag. 11.
www.dacoromanica.ro
BAVARIA

www.dacoromanica.ro
 BAVARIA'

De aciia intrand In hotarele errtiei 13avariei, §i

putin calAtorind, numai decat s'au cunoscut dreapta
§i dulcea obladuire, fericirea, fireasca slobozenie
a norodului §i Indrazneala cea cara de obraznicie,
ci numai pe cat sa cuvine la omenire.
Toti locuitorii, in §i eel mai sarae, cunt tm-
bracati curat ; earpit sau descult nu sr', vede,
macar barbat, nacar nevastii, macar copil. Am
zis ca au fireasciti slobozenie Si Io.drAzneala fAril
de obrAznicie ; eaci eand. sa Intalnese cu altul, sau
de treaptA, mare, sau de o potriva, numai decat
ii *dau inchinAciune en palariile In mans. Si de le
va face cineva§ orice Intrebare, fi rAspund cu In-
draZneala, dar cu mijloc at de politefsit 2 §1 dulce,
bleat Intrebatorul rAmane foaite multumit. Din-
1 titlul lipse§te in original.
2, politicos.

www.dacoromanica.ro
O. GOLESOU. - Insemnarea calatorki mtge. 11
 162 COAST. GOLESCU

tr'aceasta a for urmare ce au cAtiii, tot omul, sit

cunoa§te ca sunt politefsiti §i luminati prin In-
vatAturA, gtiindu-gi fie§care datoria sa ; §i deaceea
de bunA, voie sa poarta bine cu fie§eine.
Tar la noi, likuitorii din multa
PURTAREA TARANI-
LOR NOMI
FAjuguire ce au avut si nelumi-
DE DE CEI MARL
nare, nu-§i cunoa§te nici da-
toria &IVA altul, aducand in-
chinAciune numai aceluia de care sa teme, cum
stitiptumlui sA,u, zapciului, ispravnicului, de-1 va
cunoa§te ! iar ca,tra oricare om, nu-§i scoate eiti-
ciula, fie rnitcar de cea mai mare treaptA. Cum
nii s'au Intamplat chiar mie sit ma inttulnsc en
multi lilcuitori cu cArute pe drumuri, §i nici unul
nici caciula §i-au scos, nici drumul jumAtate mi-au
lasat, In vreme ce 1 vazindu-mä cu barbh, rn'au cu-
noscut at, sunt de treapta divanului. Tar mai tanrir
fiind, dar ispravnic, §i Imprejurat de slujitori,
atunci Intalnindu-ma, au csazut la pcimaat cu ca-
petele goale, ca ni§te vinovati de moarte ce ar fi
mteptat scriparea dela mine. Cum §i chiar supu§ii
mei, mie Imi dau inchinb%ciune, iar altuia fie §i
mai mare §i mai batran, caci nu are trebuintA de
acela, nu-i da InchinAciune. Din care sá adun5, ca
neinvatAtura §i injuguirea proste§te pre om, Mean-
du-1 §i fau. i deaceea cu dreptate sa uita asupra
fie§cAruia cu vr5jma§ie, socotind ca poate §i acesta
va yen' vreme sit -i faca vreun rAu caci bine
n'au vilzut dela nimesau ca §i acela fi va sere
de,I.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI BIBLE 163

ceva§, caci lui nime nu-i da nimic, nici macar o

invAtaturrt, nici un ajutor, nici o Indreptare In
datoriile lui, ci trae§te ca un dobitoc salbatie.
Cum §i cei ce sunt oareF;ce do mai tuna lta treapta
dead pro§tii terani, obicinuesc eatra, treapta cea
mai.. mare sa, sa arate cu o nespusa, §i necuviin-
cioasrt lingu§ire, iar catrrt eel mai mic, rastit Si
tnganfat, vrand numai &cat srt-i arate ca este
mai mare dealt acela. 0 ! cat ne-am folosi toti de-
ob§te, cancl §i lingu§irea earl cei mai marl macar
oare§ce s'ar mai imputinit, de nu va fi mijlec cu
totul sa lipseasca. i rasteala catra cei mai mici,
macar de s'ar Injumatati, caci atunci s'ar mai
cunoa§te bunul din ran, prietenul din vrajma§, §i
curatul din prefacut. Care aceste toate prefaceri
sit vadesc cand vreunul ce este In nalta, treapta
scado din putere-i : fiindcrt atunci aceh minci-
neasa, pleckiune §i prefaeut priete§ug, §i In scurt
lingu§irea ce sa arata &gra, eel mai mare sau bogat,
si numai in vremea ce avea, trebuinta do acela,
sit preface In rautate, obraznicie §i neduno0intru,
Acestea toate nu fac_ marturie de om slobod, lu-
minat §i cinstit, caci aceia ce sa poarta cu aced
fireasca, slobozenie, ce mai sus am cuvantat, sa
arata In toata vremea tot cu un mijloc ctitra toti,
cinstind pe fierare pe cat sa cuvine.
Din ,arding am niers la 1V1inhen grin cele mai
dela vale statii
Malhing poste 11/2 oral. Lendorf poste 1, oral.
Malktle poste 1 oral. Altenting poste 11/2, oral.
Mildorf, °earl unde sa trece garla Tirs. Amfing.
www.dacoromanica.ro
 164 CONST. GOLESCU

poste 11/2 ora§. Haag poste 11/2 oral. Hohenlin-

gen poste 1, oral. Pasdorf poste 1, ora§, §i Minchen
poste 1.

MINHEN.
Acesta este scaunul al craiei Bavariei, intru care
stint multe lucruri vrednice de vedere §i de In-
semnare, dar eu am insemnat numai cele dela
vale, caci am luat seama mai mult la mijlocul cel
bland §i parintesc al. otcarmuitorilor §i la necur-
mata grip, cum sa-§i fericeasca, noroadele ce sta-
panes6.

Acest craiu de acum al Bavariei,

REGELE LIIDOVIC
nu AL BAVARIEI.
anume Ludovic, mult sa sile§te
spre faceri de bine: are mare
bun cuget pentru noroadele cre§tine§ti ce sa afla
fn nedreptati. i cu toate ca nu are nici o Inclinire
§i este foarte departat, dar ditpa cat poate, tot
ajuta. Nu este mai mare bucurie dealt vedea
cinevas cum. umbla prin norodul sau, prin orm,
prin. grticlini §i la theatru, Intocmai ca fie§care
orri,5,an, si imbracat cu nici un chip de lux, ci cu
foarte obicinuite haine, ca sti, dea buna pildti la
ceialalti. In cote adunari ob§te§ti 1-am vazut,
n'au avut nici o buctitica, de semn sau forma im-
parateasca, uncle era altii multi scump imbracati
si impodobiti. Mai vartos la o litanie, ce sti face
pe tot anal odatk sand &A duce mai tot ormul
de fl is dela palat §i merg la biserica, de uncle
www.dacoromanica.ro
 iNSEBINARE A CALATORIEI MELE 165

.
=._

VEDERE DIN GRADINILE PALATIlLUI REGAL DIN MUNCHEN.

(fotografie din 1914 de Petre V. Handy)

r
rt.
,F,, rirj.
la..
failj
i rII °
.

f.- if

ri7
ft'

CATEDRALA DIN MUNCHEN.

(lutugrafie din 1914 de Petre V. Haney).

www.dacoromanica.ro
 166 CONS T. GOLESCU

sAvAr§indu-srl, slujba, fl preumblrt, pre mune ulite

pima Il duce iar5,§ la palat, aflandu-sa In mijlocul

`7,k.'"7.2.:S27
"A_TZ
:1%4 Virtir47 ;MY-
=6 = 111:=10=. 'Er:
= szir.aiell=isr.? 1-411'
Tim.a
Paa z act ItIfar .

0 ARIPA A PALATULUI REGAL DIN MUNCHEN.

(fotografie din 1914 de Petro V. Haneq).

norodului pe jos, iar nu In caste cu 6 telegari,

impresurat de tntearmati. Mai naintea aeestiilitanii,
este o srt,rbrItoare ce sa sarbiltore§te 15 zile, fn
luna lui Octomvrie, cand craiul este dator In toato
aceste zile sa iasa, afarrt, la un loc hot'artt, cu
multi din mini§trii sal, §1 mai to ormul. Acoio
este obiceiu sa sa strAngrt, duprin sate §i orate
litcuitorii cu cari vite au mai marl, mai grase §i
mai frumoase, cu pluguri me§te§ugarite sere u§u-
rinta, sau cu oricare alt me§te§ug va fi izvodit
din capul sau, §i oricarele va fi lucrat vreo noao
bucatI de vreun panzet, sau va fi Mout vreo
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CXLATORIEI MIME 167

rnehaniert, spre vreo Inlesnire, toti ace§tia, cu acelo

frumoase vite sau me§te§uguri trebuie sa treadi
pe la acel loc, undo craiul stir, cu mini§trii sai, §i
iau daruri dela stApitnitor, pentru caci s'au silit
sa scoatrt, soiu de vite bune, san ca,ci le-au ingrijit,
cum Si cei ce au izvodit un ce spre folosul
Dunn ace§tia vin sutra de oameni cAlAreti ce
alearg5, cu fuga grozavnic5,, §i care intrece pe altii,
iaras iau dar dela craiu. i eel ce estimp au In-
trecut pe toti au fost un copil ca de 14 ani. Dup5,
aceastA, urmare §i Avitr§ire, s5, face aceh litanie,
ca un chip de multumire a norodului catra craiu,

La

'sr .
1.1 I

FANTANA LEILOR DIN MUNCHEN.

(fotografie din 1914 de Petra V. Hane.O.

Aceste sent, fratilor, mijloacele, cu can zic ca

obladuitorii Indemneaza pe norod spre fmbunatatiri
ale tuturor lucrurilor ce aduc fericire §i podoabA,_
www.dacoromanica.ro
 168 CONST. GOLESCII

Care va fi acela ce nu va Facr Am& lacram'a de

bueurie in o at vedere, pentru o at impreunare
a oblitduitorului cu norodul sri,u ? Craiul pe norod
miluimte §i cinste§te, pentru o a lui bunt urmare.
Norodul pe craiu iube§te §i cu a sa bun5, voie i
sa supune. Craiul, cu aceste mici damri §i cinsti,
tudemneazA pe norod. Ingrijeasciti vitele, si
toate lucrurile sg, le Intemeieze §i srt le infrumu-
seteze. Norodul, supuindu -st, i§i imbogAte§te patria,
pricinnind. §i craiului laudii, Si mrtrire.

Din Gate am vkut Intrru

BIBLIOTECI I MIIZEE.
acest ora§, eel mai vrednic
de vedere, §i atat de deosibit lucru, Inca pociu
zice cd, in pia-tine locuri sa va mai aflh, este o
mare zidire coprinzAtoare de 52 sAli §i odAi, Irani
care au o minunatA, bibliotia, de ctrti deosibite
§i in toate limbile, In numAr de peste 400.000 de
tomuri, din cari 12.000 sunt numai manuscripturi
din vremea ce Inca tiparul nu sit izvodisrt, §1 dintru
aceste, peste 6000 sunt grece§ti, dintru cari 1060
sunt numai tomuri ale lui Aristotel. Apoi socoteas-
dt-sa ce comoarA, de cArti scumpn, este aceasta.
Tar celealante manuscripte, pt.ti, la implinirea de
12.000, sunt in limba latineasc5 cea veche nem-
tasca, ovreiascrl, turceasct, arApeascA, persieneasch
§i egiptieneascrt. Si din toatil aceastrt mare surna
de cArti, cele ce au araat orAnduitul om 1 swat
aceste :

1 custode.

www.dacoromanica.ro
 hiSEMNARg A CALATORIEI BIBLE 169

Iliada lui Omir, toatA tipkit6, cu slove maH, ,i

In fie§tecare foaie la inceperea istoriei, este Si cadra
aceii istorii, care este prescrisii, dup5, orighinalul
cel .mai vechiu ce ss afla, Intr'acel frumos ora§
Milan, pentru care am cuvantat In cAlititoria de
al cloilea an.
Cartea lui Theocrit, ce siti nume§te Idilien L, ma-
nuscripth, dela anul 1395.
Lexicon latinesc, manuscript pre moinvranii, dela
anul 1158.
Cartea care s'au Osit din vremea ce s'au des-
coperit Iraclia §i Pombia 2, Mtn]. care (Ate slove
s'aputut bine cunomte, s'au tiparit cu slove negre,
iar cite nu s'au putut deslu§1, §i s'au chipzuit de
cei mai invAtati ca s'ar cuveni a 85, pune cutare
cuvant sau slova, acele s'au tiparit cu slove ro4ii ;
iar unde au lipsit multe cuvinte §i nu au putut
nimica chipzui, acolo este loc 15,sat.
Istoria fireas&a," de toate feliurimile ale neamurilor
dobitoce§ti ce stint pre OnAnt §i In Orn'ant, sburil-
toare §i In apa,, tiprtrit5, cu slove de aur,
Hart5, gheograficeascA, cea mai dintai, ce s'au
tip:11.A in oraul Boloniei al Italiei, mai nainte de
ani 385.
Biblia manuscripth, latine§te pe memvran4.
Cabinet firesc, unde au dobitoace, motaluri, im-
pietriri, m5,rgeanuri, pocituri ale firii, 5 mumii,
feliurimi de haine vechi de 100 i 1000 de ani,

1 Idile.
2 Herculanum §i Pompei.
www.dacoromanica.ro
 170 CONST. OOLESCU

dupre la alte neamuri §i de oameni numiti, §i alte

multe lucruri asemenea, precum s'au mai zis pentru
cabinetul firesc t al Viennii.
0 mare zidire, Intro care este adunare de peste
10.000 icoane §i cadre, din can unele sunt noao,
i altele foarte vechi, zugrilvite de cei mai vestiti

la me§te§ugul zugraviei, din cari cele ce mi s'au

pilrut mai deosebite In asemuire, am insemnat:
Icoana SfaxituIui Iosif 6e tine in brate trupul
milostivului nostru Dornn Is. Hs.
Nartis eel frumos, ce singur s'au drAgostit de
si.ue§.
Dux Carol al Bavariei, cAlare §i otairmuind re-
ghimentul sAu.
Thiseiu, carele lasand singurti, pe Ariadna In
ostrovul Naxu, stA gata de a pleat,.
Apunerea soarelui ce sa vede dupil darilmg,turile
palatului IniparAtesc dela Roma.
Maria Magdalina.
ITn copil ce sa sile§te sufland sa stingy o luma-
Dare ce o tine o fat in mans, §i ea rade pentru
zrtdarnica mune-A a copilului.
Tat* Maria Magdalina, and sa afla cufundatil
In poch'intrt.
Seneca, cand singur sa oin.oara in bae, slobo-
zinduti sArigele din vinele mAinilor §i ale picioa-
relor, cAci a§A, au vrut ucenicul lui, Neron Tiranul,
sip sa omoare negre§it, cu once moarte 1§i va alege.

www.dacoromanica.ro
 NSEMNAttE A tXLXTORIHI numb 171

Arhanghelu Mihail aruncand jos pre rasvratitoriul

Inger.
Toata ceata IngereascA, aruncandu-sa din nain-
tea jetului prea puternicului Dumnezeu, Iii Tad.
JLtsboiul Amazoanelor.
Biruinta lui Thisei ce au facut-o asupra Palestrii.
imparatesii Amazoanelor, savar§ind-o la podul de
peste garla Fermodon.
Don Ferdinand, fratele lui Filip al iv-lea, craiu
al Ispaniei.
Avraam, stand gata sa jerfeasca pre fiul situ
Isac, §i Ingerul 1.1 popre,te.
Rafail cel vestit.
Fecioara Maica, tiind In brate pre Is. Hs.
Moartea pruncilor celor nevinovati si Impotrivirea
maicilor, ce s'au urmat In vremea lui Trod.
Is. Hs. priimind cu bland* pe pocaita pacraoasa.
Toate aceste icoane §i cadre au o a§h asema-
nare, unile In bucurie, altele In Intristare, cum §i
In manie i I In batae, duper cum am zis pentru
maicile ce s'au Impotrivit trAgand pe copiii for
din mainile vra§ma§ilor, Si. mai vartos aceea en
lumina, ce sa asne§te copilul ser o stinger, atat le
este asamuirea, Meat stau la fieFare cote 30, 40
de privitori, vreme destula, far'de a-i lash inima ser
sa mute §i la alter vedere. Mult m'a§ fi Intins asu-
pra mirarii acestor asem'anari, dar mi-au fost teara
sa nu sa supere cititorii. Iar cand vreunul, In
urma acestii citiri, ar vedeh aceste zugraveli, cum

www.dacoromanica.ro
 172 CONST. GOLESCU

§i cele dela Viena ce sunt la Belvedere, atuncea

a§ fi Incredintat ca ar zice ell am scris puffin asupra
astmurii.
Ala zidire, iarA§ cu cadre, dar nu §i vechi, ci
numa noao, zugrAvite de cei mai vestiti zugravi
de acuma, din cari iar5,§ 'cele ce am Insemnat sunt :
cadra acelui de acum craiu al Bavariei, Ludovic 1-iu
i 1 a crAiasii, cum §i a altora din familia curtii.
Uncle au §i feliurimi de statue de marmurrb §i mari
tapiserii de China.

GrAdina curtii, care despre o parte are

GRADINI.
palatul craesc, despre alta o casernA, mare,
Innaintea eariia In toate zilele s'a face mustra solda-
tilor, caltigand plimbarea gradinii §i aceastri, vedere ;
§i celelante 2 pArti sunt namestii 2 mari pe strapi,
undo sunt cadrele ce am numit mai sus. Aceastrt,
toath, plimbare are numai copaci multi §i mari,
printr'in§ii a§ternut nisip, §i pe la locuri cu brazclii,
§i l'aviti de §edere. La mijloc un foi§or rnund, undo
dau bAuturi ; la 4 colturi, 4 havuzuri. Dinteaceastri,
gradinri, tree Intr'alta, ce o numesc grAclinA, engle-
zeascA. Aceasta este atAt de mare, In.cht macar col
mai obicinuit om la umblet, nu va, puteh intru o zi
srt, o Imprejure. Srt, 1nplimbA, printeinsa cu caratele
§1 calari, avand drumuri slobode §i pentru card, ce
mai de drept vcr sc`ri, treac5, la alte sate, §i cu toatri,
aceasta% slobozenie, tot este o gradina din cele din-

2 clWiri

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A C./LITCHI= MELD 173

MUZEUL MILITAR DIN MUNCHEN.

(fotografie_din 1914 de Petre V. H1111.301.

'CJ- ,

A
P

t II I 4

NC'

VEDERE DIN GRADIN& MUZEULUI MILITAR DIN MUNCHEN.

(fotografie din 1914 do Petre V. Haney) 2

1, 2 Publicul examineaza tunurile luate dela Francezi In luptele din

actualul rasboiu,
www.dacoromanica.ro
 -174 CONST. GOLESCU

tai. Curg printeinsa rauri curgatoare, peste eari

stint feliurimi de poduri .§i foi§oare. Are alee in
multe felurimi, cum §i spaleruri, paduri §i alte
podoabe, unde este §i palatul printului Carol, fra-
tele craiului.
Aim grading craiasc6, pe care cu dreptate o
numesc Nimfenburg, adea zanelor, care
este departe de ormul Minhen tale ca de un
ceas, mergand cu cai, §i tot acest drum este fru-
mos lucrat cu aloe de tei ri plopi. Trei marl po-
doabe are aceasta gradina : garle, grklini §i palat,
care despre o parte are grading, §i despre alta
cuftea ce este foarte mare §i rotunda, avancl bez
palatul, a caruia ocoli§ este 400 stanjeni, §i alte
10 case in ocoli§ul curtii, deosebite una de alta
i Impreunate cu zidurile curtii. In mijlocul acestii
marl curti §i namestii, un mic hele§teu, In mijlocul
caruia este o movilita de bolovani de piatra, dintr'a
cariia mijloc sa arunca drept in sus apa nalta ca
de 5 stanjini, si grosul ca pe mama. Dinteaceasta
apt% umplandu-sii, hele§teul, sa mai face o garlita
ce este pe rnarginea drumului, a cariia lungime
tine ca o jumatate de ceas, §i latimea ca de 10
stanjeni. Aceasta curte rotunda, cu hele§teul la
mijloc §i §adrivanu2, cu palat §i celelante 10 case,
aduc o mare placere la ochii privitorilor, §i pociu
zice ca o asemen. ea curte nu am mai vazut. Iar
gradina are tot cam o forma cu cea dela Seenbrun,

1 pe Ittng&
2 havuz.
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALATORIEI MELE 175

avitncl Innaintea Palatului un mare ochiu de grAd.in'it

fiir'de copaci, ci numai a§ternut cu braza, §i fe-
liurimi de flori ; §i la mijlocul acestui loc, un havuz
mare en §adrivan, avitind iar o arunchtur5, de al:4
asemenea, tnalt6, Si groash , .ca cea din carte. Din
amandoao partite acei gradini cu flori numai, sunt
vreo cateva, postamenturi, deasupra crtrora au sta-
tue de marmurrt, ; apoi de cite trele part', sit intind
gradini cu copaci intru 0 marime nespusA, Gi iarrt$
en feliurimi de alee, unile 1ntunecoase, altele lumi-
noase, cum. §i spaleruri, §i alte multe figuri prin
copaci formalisite, §i pe alocurea feliurimi de foi-
oare, cum §i case intregi, pe alocurea mobilate
cu mars gust, i I orangerie cu sumrt de flori §i
copaci deosebiti streini ; §i prin toatra, aceastrt mui-
rime de grading, sunt 1i multe canaluri cu apii,
curgAtoare, late de 5-10 staaijini, §i altele sunt in-
tregi gArle, din cari srt fac ele§tee, uncle an §i
luntri pentru plimbare. Aceste multe- ocoli§uri de
canaluri §i garle, unde au §i feliurimi de poduri
asuprrt-le, pricinuesc cea mai mare frumusete si
multumire privitorilor...Dintr'un alt izvor iartt§ srt
aru-nc5, apa curgand In. toate paxtile, 1ntocmai ca
o umbrelit, din care mai la vale iark srt fac multe
figuri, uncle sunt §i 3 statue de marmurA,, scobite
chiar de acel vestit Canova. i cate alto multe
feliurimi de 1nfrumusetitri mai sunt. La acest palat
§i-au dat sfar§itul Maximilian Iosif craiul, pArintele
acestui de acum craiu, cu un sfar§it foarte odih-

www.dacoromanica.ro
 176 CONST. GOLESCU

nit, Intocmai ca iubitoriul de Dumnezeu episco-

pul nostru, rh'prtosatul Tutu fericire, Iosif Arge§iu,
carele dup5, ce §i-au facut Inchinaciunea cram mi-
lostivul Dumnezeu, adormind, nu s'au mai de§teptat.
G-rAdina cerbilor, uncle poato fi peste 150 capete
de vite sAlbatice §i de multe feliuri.
CreAdina cu toate buruienile cite sent trebuincioase
.la me§te§ugul doftoriilor, si alte multe grAdini, pc
cari nevAzAndu-le nu am putut a le scrie.
Cabinet de miniaturi, undo au feliurimi §i mi-
nunate mici chipuri lucrate pe filde§ §1 pe alto
metaluri.
0 alt5, zidire Intru care au adunare de multe
lucruri de mare prat, cum multime de antici, mari
bucAti de mArgeanuri, si toate feliurimile de meta-
luri. i alto multe dulapuri pline cu asemenea
lucruri.
Alta zidire, iar cu adunare de multe monede,
medaluri i alte m'aruntae tot din vechime.
T alt zidire, taru care an ol*easciti adunare
do toate uneltele a tutulor me§te§ugurilor.
Ipat 2 an, Intru care este craiasca, adunare de
cadre lucrate cu mina frtr'de fete, cum §i minia-
turi pe smalt i 3 In filde§ stipate, §i mozaicuri.
Ipat 4 alta, Intru care au adunare de lucruri fire§ti
si instrumenturi mathematice§ti.

1 §i.

2 idem.
3 §i
4 idem.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNABE A CXLATORIEI MELE 177

Fabric:A, de toate instrumentele mathematice§ti.

Fabrica, de portelanuri.
COA LE.
5coarA, nude Invata, damele cele de cea
mai banana. treapta me§te§ugul opticesc.
Iar §coala, unde sa invata Apatul pietrilor.
Liteul eel mare, unde (16 invAtare In limba elineascrt
acel vestit profesor din toata Evropa, anume Thirsie,
om de neam saxon, invatat, blajin §1 foarte iubi-
tor de omenire, pentru care daruri este §i sfetnic
al curtii cede§ti.
koala ce sa nume§te ghimnasium.
,5'coala unde sa Invata, pajii crAe§ti.
koala de cadeti.
koala ce-i zic Institutul, unde mi-am lAsat 3 fii,
pe Radu §i Alexand.ru.
,5coala a practice§tii InvAtaturi de doftori.
i"coala, de gearahi.
koala de mow.
koala cralasd, pentru bung cre§tere a tinerilor.
koala pentru copiii garnizonilor §i a invalitilor,
adeca ai brartuailor §i ai rAnitilor, §i pentru cei ce
nu mai pot lucra pentru vericare pricing.
koala ob§teascg, ce este de o mArime nespusA.
*coale de InVataturi in parte.
koala filozoficeased.
Si bez 1 acestea, mai suet §i alte §coale, dar en
nici vreme am mai avut a le aflh, nici am putut
a mai alerga, aflandu-mg, tot bolnav din Geneva
§i pAn6 m'am tutors acas5,.
1 pe Mega.
0. Cio Lzsco, hieemnare a edleitcriei mele. 12

www.dacoromanica.ro
 'Academia tiintelor.
Academia Craiasc a mestesugului zograficesc 1.
Crestere de copii lapadaiii si
INSTITUTIIINI DE
sarmani.
AJUTORSI SPITALE.
CasA de a Imprumuth pe scA-
pAtati in multe chipuri.
Spitalul al craiului Iosif.
Spitalul ce-i zic at Sfantului Duh.
Spitalul OstAsesc.
Spitalul pentru ceia ce nu mai pot aveh tAmil-
duire ; si spitaluri, iar mai sunt.
0 mare zidire Intro care string pe toti cei set-
prttati, si spre fericire Yi IndemneazA, si ti tridrep-
teazA prin invAtAturi de mestesuguri, cum am cu-
vhntat si la Viena.

TEATRE.
Bez 2 theatre obicinuite si., unul al Pa-
latului, dar slobod si obstii, mai este si
altul, ce-1 numesc crAesc, dar iarasi slobod, care
pentru mitrimea si podoaba ce are sa numAra cu
tole dintai si renumite duprin aceste ttri. Bez toate
aceste ce am Insemnat, mai sunt si alto multe lu-
cruri folositoare obstii si spre podoaba orasului, pe
care nevitizandu-le nu le-am scris.

Iar din orasul Minhen chlAtorind spre Elvetia am

trecut prin stabile cele-mai dela vale : Pfaifenofen
poste 1 oral ; Ining poste 1. sat mare ; Landberg
poste 11/2 oral mare In cetate, din care iesind sa
p ictura.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARH A CALXTORIEI MELD 179

truce garla Leh pe pod statator, foarte teapan §i fru-

mos. Intr'aceste 2 statii ajunge capul baliii ce sa
numete Ammerzee. Buhloe poste 1. ora§. Kaufbe-
ren poste 11/2 oral. Obergingburg poste 1. sat mare.
Kepten poste 1. oral mare In cetate, uncle sa, §i
trece garla Tiler, din care au Mout un cataract
foarte minunat, lung ca de 40 stanjini cu 3 seturi,
pardosite cu podine §i foarte drept cumpanite, In-
cat sa arunca, apa poste toata lungimea tot la o
masura, din set In set, care vedere nu e putin mi-
nunata. Apoi In Isni, ora§e1; Bangen poste 11/, o-
ra§ Retenbach poste 1/2 oral. Lindau, poste 2, oral
cu cetate In ostrovul ce este In balta Boden 1, unde
este si hotarul Bavariei de catra Elvetia.

In tot acest tinut al Bava

DESPRE LOCUITOR11
rim, samanaturile sunt cele ce
BAVARIEI.
mai inapoi am cuvantat ; §i pa-
durile toatP de brazi §i molitfi, Incat si pe locurile cele
§ese, In loc de maracini si tufe, stint numai brazi ;
fiindca tot pamantul este pietros §i eel mai bun
nisipos, deaceea si altfeliu de copaci nu odrilsle§te.
Toate cherestelele de casti si lemnele de foc, cu-
noscut lucru iaste, ca sunt tot de brad. Vitele
sunt mari, §i mai, mult cai decat boi Intrebuin-
teaza, la toate lucrurile campului §i la transpor-
taxi ; §i din boi, cei mai multi sunt sau negri lu-
ciu, sau castanii, §i 13644 negri cu alb, §1 cas-
tanii iara cu alb. i zic ca acest near de vaci

1 lacul Oonstanp..

www.dacoromanica.ro
 180 CONST. GOLESCU

dau lapte de 5 on mai mult decat celelalte. Graj-

durile, ce au pe la Coate satele, sunt vrednice de
vedere, ca sunt pardosite cu temeiu Si cu oranclu-
iala de a putea sa fie tot curate, avand i fantana
Intrlasele curgatoare. Iaslele sunt §i de piatra,
gratarurile §i de fier, i toata vita deosebita, cu
stalpi §i cu scanduri. Intr'aceste grajduri au va-
cile legate cu lanturi de 2 parti.
Clima acestui loc nu este mai caldnroasa dealt
a noastra; dar fiincica lucreaza, parnantul bine §i
fl ajuta, cu multe chipuri, mai nu ramane loc pe
care nu fl samana de 2 on intr'un an, §i pe cele
mai multe le samana cu samanta de trifoiu §i de
alte feliurimi fan bun, carele, crescand numai de 2
palme, fl cosesc. Si aceasta negre§it o fac, eaci
lacuitorii sunt multi §i locul stramt. Dintr'aceasta
a for stramtoare, §i pe un loc pietros, sa face do-
vada ca au dreapta obladuire.
Portul nationalicesc este palarie mica, crima§a
curata, veste sau spenter, pantaloni pand, In ge-
nunche, ciorapi lungi albi sau albastri. lucrati
preste tot cu gaurele si flori, pantofi cu catarama
desupra. Iar cum nu este plugar, ci ora§an, door,
eismar, fierar, ace§tia toti poarta ca tot nobilul, a-
vane deosebire numai pretul materiilor ; iar intr'alt
chip, stint impreuna cu cea mai nalta, nobilita, §i
chiar cu craiul, la theatre, la Implimbari ob§te§ti
tji la gradini, destul numai sa, fie curat imbraeat
;;;i sa sa poarte bine, lucru care fl vede omul la

toti de ob§te. Iar cat pentru starea norodului, din

cele mai dela vale sense, poate fie§care sa judece.

www.dacoromanica.ro
 tNSEMNARD A CALXTORIEI maul 181

CoborIndu-ma la un sat sa intru 4n birt, am

vazut aproape o ca§cioara decht toate celelante
mai Impodobita §i curates, zugravita, cu geamuri
mari, cu jealogii §i o poarta foarte frumos lucrata,
§i Intreband pe sluga birtului tine lacue§te In-
tr'acea cases, mi-au spus ca un glean. Atunci co-
prinzindu-ma mirare, m'am Indemnat §i m'am suit
sa vaz cele din nauntru, unde Intampinand pe
gazda, i-am spus curat ca", sunt cAlator strein §i
ca frumusetea §i curatenia casii m'au Indemnat
sa ma suiu ea sa vaz §i cele din nauntru; atunci
sateanul cu mare bucurie m'au Indreptat Intai In
doaa odai, unde avea, numai paturi cu aternuturi,
scaune, mese, cadre §i harta patriei lui ; apoi m'au
Indreptat In alte 3 oclai, uncle era, tot polite, clea-
supra carora avea, toate feliurimile de vase, din
fie§care mai multe decht ar fi putut fi trebuiu-
c:.oase unii bune §i bogate gazde; §i din toate arat
numai un feliu, ca avea peste 50 nastrapil de apa.,
din care ca vreo 30 era de sticla, Gi celelante de
pamant alb, §i toate eu fundurile Si capacele de
cusitoriu, dupes cum pe acolo sa obicinue§te. Atunci
1-am Intrebat, pentru ce din fie§care fel are o a.§A,
multime? El mi-au raspuns cd, ca ni§te lucruri
:

totdeuna trebuincioase casii, le-au cumparat la

vreme de Varg, cAci sa vand cu pretul jumatate,
§i apoi nu mai are grip, multa vreme. Acum ju-
dece fie§cine starile oamenilor pro§ti2 de prin aceste

1 ani.
2 de jos.
www.dacoromanica.ro
 182 CONST. GOLESCU

locuri ; )1§i acest feliu de sari au vdzut multi frati

compatrioti, cari au intrat in Austria §i au um-
blat prin satele sAse§ti. Apoi iara§ mai intreban-
du-1 cum au agonisit o a§a, indestulatd stare, cu
ce meserie negutitorindu-se? El mi-au rdspuns cu
putine cuvinte ca, lucrand in toate zilele de preste
an, in cele bune la camp §i In tale rele la lucru-
rile casii, §i pratind craiului a 11-lea parte din
agoniseala lui,, pentru care §i multume§te milosti-
vului Dumnezeu.

LACITL CONSTANTA.
Aceasta balta Boden este
imprejuratd de 6 stdpaniri : de
a Bavariei, Virtemberg, Baden, Elvetia §i Tirol,
a cdriia lungimea este ca de 20 ceasuri §i lati-
mea ca de 6. i ca sa% nu tree aceastd balt5,
in ratimea ei, hind. §i vantul impotrivd, m'am la-
sat tocmai la capul despre Constant, unde este
balta mai ingustd. i trecand prin stapanirea cradei
Virtemberg §i Baden, §i mergand tot pe marginea
bdltii, am vdzut o nespusd frumusete ; caci pe tot
acest drum sd in lant casele, avand despre o
parte de drum vii, §i despre alta grddini, pan& In
marginea apei. i vile, in toate aceste tinuturi,
au o foarte bung, oranduiald la sddirea lor, fiind
in toate pArtile pe line foarte dreaptd puse, §i
inchisoarea fie§cdriia vii, atat de cdtrd vecini, cat
§i de cdtrd drum, este tot cu spaleruri. Aceastd
vedere de vii, case, grAdini, §i peste toatd balta
multime de luntri cu p'anzd, este o frumusete
deosebitd. www.dacoromanica.ro
WURTEMBERG I BADEN

www.dacoromanica.ro
 WURTEMBERG I BADEN '

Din Lindau aratorind prin cele mai dela vale

sate §i crap ale crAiei Virtemberg marelui dux
-,i
de Baden, carele nefiind pe drumul po§Lii cel mare,
nu Insemnai statii §i poste, ci numai numele sa-
telor §i ale ormelor, cari sunt acestea : .E§a, En-
zesvailer, Krezbor, Nollenbark, Beznau, Gizenvailer,
Oberdorf, Eriskirchen §i Fridrih§afen, ora§ frumos
In marginea bal ii, avand §i o linie de case noao
foarte frumoase afar din ora§ pe malul Valtii, a
carora podoabl §i frumusete este deosebit lucru ;
cari bez arhitectura a toatii liniei caselor, doban-
de§te vederea mare multumire, din pricina bal ii,
geadinilor §i. a viilor. Apoi de aciia In satul Ofen,
Mantel, Fi§bah, Iman§tat (intr'aceste 2 sate este
hotarul Virtemberg de cAtra, Baden), Ripen, Haag-
www.dacoromanica.ro
I titlul lipsegte In original.
 186 6ONST. GOLESOti

nau, Stefeti §i Mertburg; ora§ larA, in marginO,

baltii, de unde tntrand in luntre mare cu Ouzo
am trecut in 2 ceasuri la ormul Constant. Prin-
tr'aceastA baled curge garla Rinul, ce izvore§te din
muntii Alpi ai Elvetii, Si petrea,nd prin balt5, §i
ie0.nd, face hotarul Elvetiei de eatr5, Baden, §i ia-
r6.§ al Baden de cAtr5, Frantia, §i apoi tocmai la-
olalta intrA In mare : care garld, sa §i trece in-
&And in ormul Constant pe un pod sta.eator, foarte
temeinic, avand impreunat cu podul §i namestii
de fabrice cu feliurimi de mori §i herastrae de sca,n-
duri. Acest ora§ este destul de frumos, §i in ce-
tate foarte temeinicA, prisosindu-sá frumusetea cu
vederea Rinului §i a bAltii.

www.dacoromanica.ro
1 cladiri.
ELVETIA

www.dacoromanica.ro
 EL VET I Al

De aciia mai nainte sa, Incepe hotarul Elvetiei, in

care intrAnd §i mergand drept spre Geneva, am
trecut grin 9 cantoane din 22 cite are. Can thrall
s5, poate socoti ca un judet, cu Math, numai deosebire,
ei, fierare canton i§ are obiceiurile §i pra,vilile lui,
cari sa, potrivesc cu foloasele locului, far' de a aveh pu-
tore de a sa, amestech un canton la stApanirea altuia;
cu toate ca, In cantonul Bern lacuesc toti elciii 2
cei streini, §1 poate a s5, numi eel dinthiu oral.
Fierare canton TOi tae moned6, avand deosebire
marca unuia de a altuia.
In toatg, Elvetia, nobil 2 §i prost nu este, ci toti
sunt frati compatrioti. Pe urmAtorii oranduitelor
slujbe ale fierrtruia canton ii orhnduesc deputatii
ai fiergruia sat, cari sunt datori a sluji In soroc
de trei ani.
I titlul lipsegte in original.
2 ambasadorii.
8 in original nobi.

www.dacoromanica.ro
 190 CONST. GOLBSCU

Toti lacuitorii suntosta§i, §i la vreme de trebuinta

fie§care trebuie sa slujeasca : iar In vreme de pace
numai pentru buna oranduiall slujesc cu rand.
CANT °NUL TURGAII

Din Constant am Intrat In Cantonul Tiurgau,

al Canna lacuitori sunt suflete 79.300, §i am tre-
cut prin Frauenfeld po§te 1112, ora§ mic, dar foarte
frumos, fiind oamenii cu totul daii la podoaba
caselor §i infrumusetarea gthdinilor. Casa po§tii
este un lucru deosibit, §i gradina ei a§ijderea, cu
toate oil este mica, dar este vrednica de a priml
pe oricare om inteinsa, caci are ce veclea. 5i on-
care alta casa a ora§ului au avut Joe macar nu-
mai de 5 stanjani, it are facut gradina, prin care
da miros §i aer curat ormului; caci inteacele mici
locuri (cari sunt foarte multe) au movilite, asu-
pra citrora sunt sadite toate feliurimele de flori
cele cu miros ; §1 printr'acestea, copaci stroini §i
altii tun§i in feliurimi do forme, la cari poate §e-
deh cineva§ vreme destula sa, le bage seama, §i
tot bucuros nu sa va departh. Toate casele ora-
§ului sunt lucrate cu arhitectura cea noao, zugra-
vite, §i cu feliurimi de podoabe, dar din toate, cum
am zis, este de mirare casa §i gradina po§tii. Caci
cum sa, apropie calatorul de ora§, pe aceasta o
vede mai band, mare §i impodobita, §1 cu deose-
bite lucruri in grading, pentru care §i socote§te ca
este a vreunui print §i foarte bogat. Apoi viind in
potriva portii §i cetind cele scrise, afla ca este po§ta,
I titlul lipse§te In original.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELD 191.

Atunci ce rsam.hne sa fact unul ca mine, de-

alt aducandu-mi aminte ca In patria mea, din
pricina nestatorniciei, nici un feliu de podoab5, nu
poate sta In fiinta, zic, ce ramane sa facri, alt, de-
cat a ofth. Caci cele ce lucrAm muncind In 10 ani,
numai Intr'o zi le pierdem, 15,s'andu-ne patria §i
fugind prin tari streine. Imp Aratii Evropii sä bu-
curt', child Vad acest feliu de casA, §i camd supu§ii
for zidesc; sAdese §i Infrumuseteaz5, orarle §i sa-
tele ; iar ai no§tri sa bucura, cand nu ne rib-nano
caramida peste carAmidA. Cand voiu urea sa bles-
tern pe cel mai mare vrajma§ al meu, e destul de
voiu zico st -i fie Intr'un zadar lucrurile sale, nu-
mai a zecea parte din ale chiar mainile mele au
lucrat, §i numai Intr'acele rele zile, Intru cari tot
omul sta Inchis la caldurA, §i acum la cele mai
multe sadiri, nici locurile nu s5, cunosc. Si cand
voiu vol sa Iiisemnez prApMenia a toatii Tarii Itu-
rn'ane§ti ce au Incercat-o In 5 randuri In soroc de
2( de ani, trebuie sa fac un tom Intreg, cuprin-
zAtoriu numai de acele o§te§ti stingeri ale titrii.
Din Frauenfeld am mers In Islicon, unde stint
multe fabrici, Intru cari sa luereaza stambe.
CANTONUL ZURICH I

Aciia este §i hotarul cantonului Tiurgau de cats,

cantonului Zurih, ce are lacuitori suflete 182.100,
apoi In Vintertur po§te 11/2, ora§ mare Si iara§ Im-
podobit cu multe case bune §i gradini frumoase. In
I titlul lipse§te In original.

www.dacoromanica.ro
 192 CONST. GOLESCU

Tess, unde sa trece garla Tess, din care iara§ fac

un cataract ca cele ce am' mai numit.
Printr'aceste numai putine orme calatorind. In-
credintez pe cititori di nu am putut rabda, de a
merge papa la Geneva, sau Lozana, sau Bern, ce
sunt orme mari, §i apoi sa fac descriere. Caci
Intfaceasta scurta calatorie mi s'au facut destulli
deslu§ire de toate chipurile fericirilor ale ace§tii
natii.
Negre§it acel Gulielm Tell, carele a desrobit pe
acest neam si i-au dat o a§a, Incepere de buna ot-
carmuire, slant nu va fi, iar tntr'acei mai maxi faca-
tori de bine din lame trebuie a sa numara. La eel
mai de nimic sat, anume G-rihdorf, Inoptand, am
gazduit la birt, unde Intrand un satean In odaia
ce eram, ne-au Intrebat de este priimit sa stea cu
not de vorba pentru petrecerea de vrome. Carele
dupa, multe vorbe §i Intrebari ce i-am facut, pentru
obiceiurile si pravilile lor, dupa ce ne-au dat Sib
pricepem ca vorba;te frantoze§te, nemte§te si ita-
liene§te, au Inceput §i ellinich, zicand trei patru
randuri din Xenofon, §i vreo doao stihuri 1 din Omir.
Si Intrebandu-1 unde au invatat ellinich, mi-au
raspuns ca, In. toate satele for trebuie sa fie §coala
In limba nationala, §i care din §colari sa indulce§te
la Invataturi, merge la §coalele duprin ora§e, unde
sunt inva,Vaturile mai nalte si In multe limbi; si
la acele §coale poate fie§care a ca§tigh Invatatura,
dupa, cata ravna, va avea. Apoi au vent copila

yersuri.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CXLATORILI AIELB 193

birtmului ca de 10 ani §i ne-au cantat cu clavirul

Gi cu glasul, si altii ce sa silia In tot chipul sit no
odihneasca. ii alte multe ce aver, lc vede cineva
§i foarte rar fn ormele noastre, le-am vAzut intru
acest satucean, pe care harta nici ca fi are pentru
micprarea lui. Dar Intocmai par'citi §i firea au vrut
sa slujeasca acestii na il, caci In alto parti anevoie
sit vad alti copaci decat brazi ; iar in Elvetia, de
toate feliurile, ca la blagoslovitul pAmiint al Vala-
hiei. 5i canapurile, pe la cele mai multe locuri, au
un asezamant foarte frumos, fiind intocmai ca albia,
un le in sus de amandoao Ort,ile au viile, mai la
vale au livezi cu pometuri, si la mijloc sitmanA-
Write, intro cari este §i drumul, Cum §i undo s'au
IntAmplat cote o rAprt sau cea mai mica nepotri-
vire a locului, ei po tot anul cute putin au &Tat
do sus §i au aruncat in groa$, pang au oblit §i
all infrumusetat locul ce au fost unit §i nefolositor.
Asemenea lucruri am vazut chiar In ciirttoriia mea,
Si intreband pre muncitori pentru ce sit stritiduesc
la acel colt Emil do folds, mi-au raspuns ca
aceasta muncA, o fac Intru aceasta vreme cAnd nu
an lucru trebuincios, si citi acest loc oblindu-sit, Yi
va folosi, §i ciL sunt clatori un be unit sa-1 fact
frumos, cared va fi prin putintA. Acum judece fie§-
care cat acest loc §i neam sunt in cele mai nalte
fericiri, Incht an vreme §i rapele sA, le obleasca.
Apoi §i semnele ce an pe drumuri pentru tales -
ninea calittorilor sunt mai deosebite decat in cele
lante tinuturi, caci le au intocmite fn toate satele,
intrand §i iesind, pc cari scriu pentru fie§care drum,
c. Gemnber. www.dacoromanica.ro
inhemnare a calatoriei mete. 13
 194 CO \ST. GOLESCIJ

la care loc merge ; asi§derea §i la raspAntiile ce

pe clrumuri sunt, cum §i la tot ceasul, alti stalpi
cu Insemnare de cite ceasuri mai sunt pima la col
dinnainte ora§. 9i oriunde este vale mare, unde
trehuie cAllikorul Impiedece roata, iar6§ este
scalp cu o roata zugsrAvitti, §i pusA, pe piedeca,
scriind ca negreit trebuie sa impiedece. Pe aceste
druinuri, numai acela poate pierde drumul care nu
va fi cAiind nici o limbkevropeneascA. 5i cite alte
multe podoabe §i fericiri ob§te*ti stint, pe cari nu
le cunosc, din pricina grabnicii mele treceri. Din
Tess am iners In satul Valizelee, unde putiu mai
nainte srt trece rub Tlat pe pod statAtor, lung de
de 12 st., inchis de amandoao pArtile si InvEit cu
tiglc. Si aceast5, toatA greutate splinzur5, numai
in nie§te§ug, caci este Intemeiat numai la cApAtae,
far'de a mai aveit vreun stialp In apa, in toatil
lung,imea.

ZURICHI
Si In Zurih, po§te 2, orat; mare In cetate, §i
foarte frumos, ca,ruia ti intire§te frumusetea cur-
gerea prin,tr'insul de trei ghrle, din care cea din-
tad este ga,rla Limat, ce sa trece pe un pod stA-
tator foarte minunat. Apoi la mijlocul oraului
curge balta Zurih, a cAriia luncrimea Ti este ca de
12 ceasuri, i 1a imea ca de 2. Aceasqi, balt1 In-
gustandu-sa, la capul despre oral, curge prin mij-
locul ormului §i sa trece pe uu pod atat de lung,
1 ti+lul lipse§to In original.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MULE 195

lat Gi teapan, Mont aciia este cea mai mare piiat'a"

a ormului, uncle Gecl mii de oameni, cumparatori
§i vanzatoride toate feliurimile, cum : legume, poame,
pasari, paine, toate verdeturile, pescarii 5i once lu-
cruri obicinuesc
de aduc fn piet,e
spre vanzare. Si
bez aceastA mul-
time de oameni
si lucruri, sunt
Sl vreo atevil r.
pravalii cu mar-
fui, tot asupra
acestui pod. Si in
ceealantiVmargi,
lie de ora§ curge is- ;
gArla Geele, ce
sa trece iara,§ pe
un pod statator ;

§i bine lucrat, §i
fiindca aceste 2
glide sunt mari,
au §i deosebite
canaluri. i in
scurt, acest oral
este unul din cele STATUIA LUI PESTALOZZI, MARELE PEDAGOG
dintai ale Elve- ELVETIAN.
(fotografie din 1914 de d-ra Marioara Marne).
tiei.
De aciia am tilers In satul
TARANII DIN ELVETIA.
Alsteten, unde iara§ mi s'au
intamplat o vrednica de scris Intamplare. Co-
www.dacoromanica.ro
 196 ('ONST. GOL1.SCU

borind la birt, m'au intrebat un oin de uncle

venial? Eu spurlandu-i ca dela Kron§tat, el au pri-
sosit : cue dela. Kron§tatul din Transilvania ce sii,
liotAre§te cu Valahia ? (Caci este Kron§tat si in
Rossia, §i trebuia sa-i fac deosebire). Eu vazand
cr), are §tiintA gheograficeascrt, am intrebat pe birta§ :
co om este'? El mi-au faspuns 6.1 este Oran pin-
gar, §i ca, au venit crtci astAzi este ziva gazeturilor,
§i ca sa string unii de le cetesc; §i ca, de vrem
sa le cetim, sa intram In odaia ob§tii, uncle intrand
am gitsit alti trei, patru cu acela, cu foi de ga-
zeturi f u maua. Atunci m'au cuprins gauclurile,
vAzancl ctti teranii Elvetiei, vrand. sa §tie ce curge
in lume, sa string §i cetesc gazeturi. cele ce
m'au intrebat de unde viu mi-au fitieut destula o-
vacliL cit sau au cetit gheografie, sau Ca de multe
on s'au uitat pe hartA. 0! ce intristatA aduceie
aminte! Caci in anal 1824, mergand. la Cluj, Pe§ta
§i Mehadia cu dumnealui fratele logofatul Mano-
lache Rileanul, au primit o scrisoare dela cinstita-
cantelaria logofetiei cei maxi, asupra cariia wires-
sal era: Cara Dumnealui . . . la Mehadia, in ti-
nutul Transilvaniei. Din care srt, cunoa§te cti nici
unul din cantelari§ti nu au §tiut ca Mehadia nu
este in tinutul Transilvaniei, cu toate ca este §i
aproape de hotarele V alahiei, iar Elvetul plugar,
§i poste patru imparatii departe, au §tiut, care
uncle este §i cu care loc sb.", hotara§te.

Apoi am mers fn satul Dieticon, uncle sa isprii-

ve§te hotarul cantonului Zurih, §i incepe al can-

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATIE A CAI ATORIEI MF117 1'97

tonului Argau, care coprinde lacuitori 144.400 su-

flete, undo sit trece garla Riten.
Baden, po§te 172, ora' milricel In cetate, lava,
marginea garlii Limat. Alelingen, pote 1'/2, ora§
ineungiurat en eetate, undo sip trece garla R,enss,
pe pod stWator, mare §i frumos. Lintburg, p ote
11/2, ora§ uncle este mare fabridi, de panzeturi, uncle
siL ispraveto cantonul Argau si sit ineepe a ]ui
Bern. care are lkuitori 294 500 suflete. kalenberu,
poste 1, uncle sit trece garla Gros. Papirmile, aded,
moara de Ithrt,ie.

BERN.
De aciia csi pa,na, la Bern, tale ca de un c eas,
sa ineepe un drum frumos, on deosebite spaleruri
§i aloe, uncle este si plimbarea ormanilor, av 'and
la mann, sthnga un deal foarte nalt, kd lung, drept
oblit si brozduit. *i la dreapta de drum este ale aua
pentru pliinbare, care aleit §i deal tine pAurl, a intrh
in ora.-;. Intru care intrttnd, sa trece garla Aar pe
un pod de piatra foarte temeinic §i frumos, aviAnd
pe amlindoao pArtile, in loc de parmacla,c, baleoane
de fier, a carnia lungime este ca da 30 st. Acest
oral Bern, pentru vreo c4tevh lucrnri deosebite
ce are. poate a sit socotl ca un scann al Elvetiei.
Aciia 14. mese fil toil elciii 1 curtilor straine. Este ziclit
pe o movila foarte mare si nalta, care movil4 putin
loc ramane de nu sa ocolete de gArla Aar, ra-

rei rezent3nti,
www.dacoromanica.ro
1
 198 CONST. GOLESCU

maind movila en orasul intoemai ca un ostrov,

avtincl naltime peste 50 st., socotindu-sA din lumina
apii panes in eel mai nalt loc al orasului, insa linie
dreapta In sus, iar nu stranab'a, eaci a§A, poate fi
si 150. La acest mai nalt toe al ormului este un
turn en ceasornic, ce are o mehanica prin care

("I 6

VEDERE DELA EXPOZITIA NATIONALA ELVETIANX DIN 1914

(fotografie de d-ra Marioara twee).

bate sfertnrile o statues mica, de om, §i alte S sta-

tue sa, intorc imprejur. Tar in varful clopotnitii,
bate ceasurile o statue mare, ca eel mai mare trap
de om, imbraeat cu :haine de hier ca eele vechi
romanesti.
0 plimbare 1 de zioa si noaptea, hinder+, o lumi-
neaza cu felinare, foarte frumoasa 5i romanticeasca.
Aceasta are copaci multi si marl, in rand saditi,
1 gradinA.
www.dacoromanica.ro
 INSEMNAIZE A CALA1'0111M MELD 1(19

§i ramurile toate imprermate, apoi deasupra tun§i

drept, vazandu-sa intoemai ca un invilli§ verde;
mijderea §i pe dedesupt, nalt ca 2 st., iar tun§i,
vilzandu-sa peste tot ca un tavan verde. Aceasta
este in muchea dealnlui, made pe jos este curgerea
g'arlii, din care an cataract -Meat, lungul ca de 30
st., ce Inmulte§te frumusetea plimbare, cu vederea
cataractului §i en auzirea sgomotului. i toata a-
eeasta nrtltime este Intemeiata, cu un zid de piqtra ;
si poate fi din lumina apii §i pAna la varf, la aceasta
plimbare, ca 35 st. raltime. Dinteaceasta naltime,
la anul 1654 Mai 25, cand inteacest loc nu erb,
plimbare, ci loc unde tinerimea Invata calariia, au
cazut tocmai jos en calal dimpreuna un propove-
duitor 1, anume Teobold Vaindepfen, .i nu an murit,
ci numai 0-au frant un picior, Gi dottorinda-1, au
mai trait Inca 6 ani tot propoveduind. Aceasta In-
tiimplare st1i serisa hate° piatra ce este zidita toe-
mai in locul Intamplarii.
0 biserica catedrala, adeea Sobor, ce are o lu-
crare deosebita atat fn nauntru, cat si pe afara.
Intratul este prin trei usi, Fi la cea din mijloc §i
mai mare, este Imprejuru-i suma de trupuri mici
de marmura, scoase Mara din fata zidului, i toate
din istoriile biserice§ti, lucrate cu mare metes,ug.
Turnul are attda inaltime §i latime, meat stint In-
nauntru multe laca§uri de oameni. Au noao clo-
pote, pe can tragandu-le cu me;itqug, nu fac nu-
mai sunete de clopote maxi sau mici, ci fac o ar-
1 profesor (de ealgrie).
www.dacoromanica.ro
 200 CONST. GOLESCU

monie foarte placuta urechilor, dinpreunrt jalnica

si urozavnicrt.
Pe marginea garlii este o acest feliu de zidire,
meat ochii mei vAzAnd-o, am hotarIt ct este we-
nn palat, pentru a sa mArire si frumoasrt lucrare
ce are pe dinafarrt, iar fn nauntru sunt mori.
Din cele deosebite lucruri, este si ulita cea mare
pe care s'ci, ura, omul la mijlocul orasului, Cad este
later ca de 10 st. i prin mijloc curge un raulet
de apA, pe §ant de piatrci, avAnd si unto bine par-
dosite, si zidirile de amAndoao pArtile fn linie. Nj
bez ert ulita este atata de lath, apoi si de amAn-
doao pantile sunt zidirile pe stalpi en bolte, ra-
main(' din stAlpi si ptuart la wile pravaliilor Joe de
1 st. §i jumrutate, care loc este pardosit en lespezi
de piatrk prin care ,umblrt toti eel pe jos, citci
suntapururea curate si neploate. Orasul este tot
luminat.
Magazie de tot feliul de arme 5i tnnuri, §i vreo
chtevA, trapuri Imbracate eu acele haine de bier
romanesti, dintrA, care unul este Berthold al v-lea,
dux de Geringen, eel ce IntAim (lath' an zidit orasul
Bern In maul 1191. Asijderea §i trupul aceluia
ce au putrezit, iar numele in veci fi va fi nemu-
ritor, adeca a lui Gulielm Tel, eel ce an fost pri-
cing de an ajuns Elvetia Intru aceasta mare feri-
cire multi Impilrati Ri crai mor dinpreunti cu numele
Alttriei lor, iar al acestor frtatori de bine ob§testi,
In veci le raman numele nemuritoare.
Cum si o marime de zidire ce poate osteni pc,
eel mai sprinted tank, de va vol sa o preumble,
www.dacoromanica.ro
 iN SEMNA 12E A GALA Tom Ei MI I E 201

uncle au cre§terea de copii sarmani, cu o orttncluialrt

foarte bunt. Aceastrt facere de bine dela nici un
ora. l mare nu lipse§te.
Alta zidire mare, uncle au foarte aditne fu prt-
natint pivnitii, i cleasupra magazia ora§ului. (Ind
zic zidire mare, sa nu socoteascrt cititorul a, este
ocoli,u1 zidirii de 100 st., ci 4-5.
Dar birturile ce sunt pe
HOTELURILE IN ELVETIA.
la sate fii orae, cum le
voiu lash, frtr"de a nu euvAnth pentru mrtrimea
ziclirilor, podoaba odailor §i curAtenia a4ernutu-
rilor ce sunt toate fn paturi lucrate frnmos, de
lemn de mahon sau de nuc, pe roate de aramrt si
acoperite eu feliurimi de perdele, unile de maldehi,
allele de portal, atarnate pe feliurimi de lemue po-
leite, ci fn scurt, intoemai ca paturile acelor dame
ce firesjte sunt curate, §i an bani §i gust. *i ase-
meuea paturi nu an la un birt 3-4, ci 10 -21),
apoi mai proaste au intreite. Calatoriul, mrtcar vara,
milcar iarna este foarte oclihnit, pentru Imbunata-
tirea drumurilor §i laca§milor.

De a sta un cadtitor sau chiria§ mar -

DRUMURILE.
furilor macar un sfert pentru rAu-
tatea drumurilor, aceasta este poste putintA, sa sa
intample, fn toate aceste prtrti de locuri ce am
umblat, bez fn pusta Ungariei. Iar pe la noi, am
stat de multe ori, §i en po§ta ertlatorind, nrtmolit
de cu said, para a doa zi cbmineati?l,,
fn tines,
cum §i de multe ori am dolma pe saindmil
www.dacoromanica.ro
 202 CONST. li01.ESCU

in odaia carciumii, cu clestul calabalac de copii.

Nu Boar ca §i pe la not nu s'ar fi putut face
asemenea drumuri, §i mai cu inlesnire, cum si bir-
turi cu asemenea bune oranduieli, dar din doao
pricini, cum am mai zis, nu s'au Meut. Din care,
cea dintai este iaestatornicia ; caci in vreme de
24 ani, de 4 on ne-am lasat casele §i tot avutul
fugind in strainatate, §i cand ne-am intors, am
gasit toate desfiintate. Tar cea de al doilea este
caci, child sa facet chipzuiri §i tocmeli de a sa
lucrh vreun ce ob§tesc, In socoteala contracciilor,
intiia§ condeiu cu me§te§ugire sa treceh banii ce
trebuih sa sa deh la domnie dar, ca sit primeasca
domnul sa sa faca, acel bun lucru, in loe §i
dela sine sit fi jertfit o mica suma de bani si toate
chipurile de ajutoare. ca sit poata a sa slavl, caci
fn zilele otcarmuirii Alariei sale s'au intemeiat un
co folositor. Tar In craiia Bavariei sa straduesc cum
sa faca drumurile tarii de fier, en un a§h mete§ug
folositor, Incat o greutate de ineareatura ce abih
o ar trage 16 cai, sa o trag-A foarte u§or numai
2. Care The§te§ug sa §i probalue§te chiar In gra-
dina trnparateasca dela Nimfenburg, uncle am §i
mi§cat 4 impreunate can* §i Incareate cu bolo-
vani de piatrA, tragand numai cu o mana foarte
putin, caci de as fi tras en toata puterea, as fi
fost silit sa alerg, intrebuintandu-mi puterea ca sa
le popresc.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A cALX.rortiEi 31ELE 203

BERNA-GENEVA

Din Berna calatorind spre Geneva, am trecut

prin Kemene, nude sa trece garla Zara pe pod sa-
tator, frumos si temeinic ; Bibere, uncle este hotarul
cantonului Bern de eatrA cantonul Freiburg, ce are
litcuitori 67,800 suflete ; Morat, poste 1 72, oras 16110,
balta brat, a etiriia lungime este ca de 6 ceasuri,
si ratime 2, Intru care intrrt grirla Broie. Apoi la
piramida ce Inserrmeazd. bataia ce an cktigat natia
in anul 1476, care este nalta ca de 9 st. latul,
grosul jos ca de 1 st. si mai putin de jiunAtate in
fie§care parte, toaa lueratA, cu lespezi de piatra
Intregi, asezate una peste alta. De aciia fn Avangi,
poste 1. oral ; Enniet, uncle sunt bai ; Lusent, hotarul
cantonului Freiburg de cats cantonul Vod, a carnia
lacuitori stmt 144,500 suflete. Aci sa trece si garla.
Broie pe pod de piatra boltit. Muslon, poste 11/2 ora§,
si Losanna, poste 2, ores mare In marginea baltii Ge-
nevii, eariia fi zic si Leman, avand lungime 30
ceasuri si latime 8. Pe aceasta balta, bez- alto multe
luntre mad si mici Cu pAnze, stint §1 3 vaporuri,
si toate umbra din ora§ In ora5, cu oameui cala-

tori si marfuri. Si tntr'acest ores nu sunt patine

lucruri spre buna ortinduialA, adeviiratA luminare
1i. In scurt, ob§teascA fericire. De aciia si pada la
vestitul oras Geneva, tot drumul e pe marginea
baltii en aloe, spaleruri, vii, grAdini, cu feliurimi
de foi§oare s,i case domnesti, pentru cari si este

1 titlul lipse§te in original.

www.dacoromanica.ro
 901 CONST. GOLESCU

col mai frumos drum, intocmai ca in Italia. Din.

Losanna am niers prin. Wadi, Preverege ; intr'aceste
doao sate s t trece ritul Renoe. Morges, potte 1, oral ;
apoi pe lAnga 3 cetrbti, Duli, si iar Duli, si Pran-
gins ; Nion, poste 1, ora. Copet, oral fn cetate, uncle
este si hotarul cantonulni Vod de cAtra cantonul Ge-
nevii co are htcuitori 41,700 sf., Vergon, poste 1,
ora; §i Geneva, poste 1.

GENEVA.

Acest ora este destul de mare, dar casele cele

mai mune strut foarte vechi, avtind putine literate
en arhitectura cea noao. Este pus tocmai in coltul
baltii, intru care, bez alto gArle '§i rtturi ce intra,
cea mai mare este garla Ron, care ie§ind din halta
cargo prin mijlocul ormului in lAtime ca de 60 st.,
§i drip& ce intra in ora, putin mai la vale sa fm-
parte de un ostrov, pe care stint zidiri ormene§ti ;
§i la inceperea zidirilor, la capul din sus al apii,
este o marina vestitA, prin care urea apa aproape
de 30 st., impiirtindu-o la toate faritcmile ormului.
C4ci toate orasele din Bern §i 'Anil la Geneva
stint tot pe locuri nalte, iar nu §ese sari in viii.
Intr'acest oral este acel turn ce s'au zidit chiar
de Iulie Chesar; mijderea §i casa Intru care s'au
naseut Ioan Iacov Russo 1, §i spre cinste-i, au o tablA
mare, scrisrt, cu slove de aur, atArnatil d'asupra, u§ii
ce este In ulitrt, §i spre tinere-i de minte an si dat

1 jean Jacques Rousseau.

www.dacoromanica.ro
 NSMINA11111 A CXLATORIEI MELD 205

ulitii aceia numire ulita lui Russo, uncle orictina

va merge cinevm, trebuie sg, gA,seasa, strein can-
thud la tables §i scriind scrisele. IatA, cum noroa-
dole rAsplrt,tesc celor buni si folositori cu vecinica
slava, cki In cata vreme va fi aced alit t fu
oamenii tot vor alergh sit -i cacti lacmul
fiint6,-i,
Intru care s'au nascut, cu care sit m'are§te ;;i Nil.
Mmulte,,;te slava lui.
Este o satieta de oameni tavAtati, ce totdeaun%
sa chipzuesc spre descoperirea §i Inlesnirea me§-
teugurilor, si macar pentru oricare nou ce \ a
puteh fi spre folosul ob§tiei.

Au o mare bibliothicri, ob§teasca,

BIBLIOTECI,
MUZEE, $COLI.
asijderea §i un observatorium ;
Cum §i cabinet fires°, dupa cum
la alte prixti am cuvAntat.
Precum si aclunare de lucruri din vechinie, cum
iara5 Ia alto orme am Insemnat.
Scoala ol*eascA, pentru InvAarea zugrAvelii.
*IcoaR-1, pentru scobitul fn piatrA, si intr'alte me-
taluri.
koala Universitate pentru tot cursul Invatritu-
rilor, uncle am si ilisat pe tefau i I Nicolae, fii mei,
spre invatatura. Si fiindca Intr'acest an am umblat
numai pentru aceasth, trebuintA, deaceea am cer-
cetat Coate chipurile ce an pe la universit4, in-
stituturi si pansioane, §i indrAznesc sa zic car5,
pariutii ce voesc s'6,-§i trimitii, copiii Yn trtri streine

www.dacoromanica.ro
 206 COST. GOLF CU

spre invrttaturi de carte §i bune naravuri, sa nu

sa mai in§ale trimitandu-i in vaxstA de 20-22 ani
cu ingrijitori tocmiti, cum este obieeiul la noi, crtci
pentru multe pricini gresesc; ci sa -i trimitrt in in-
stituturile imprtrAteti, eraeti sau nationalice§ti ce
sunt mai in toate stapanirile, and sent in varstA
de 8 ani, fAr'de nici o sfialrt Si far'de nici o griyt.
Cici la aceste instituturi sunt claseali pentru toate
limhile cele mai trebuincioase §i obicinuite, cum :
frantoze§te, nemteste, eline§te, latines,te §i italic-
ne§te ; a§ijderea §i clasertli de joc, de zugrrwit, le
muziert §i de ati invata trupul cu oaresce strA-
danie, §i cea mai dintai: de a ektigh tinerimea
bune naravuri, avand oranduieli en acest felin
de rnijloace, theta peste putinta este de a puteI
un copil sa is rele naravuri. TJn copil de 8 ani;
ce va intra intr'un institut, eand va fi de ani 15,
va fi destoinic sa dea rAspuns la intrebarea mrtear
orertruia profesor asupra gritnutticii, ritoricii, poe-
ziei, arithmeticii, istoriei in parte, gheografiei, lava-
tAturii eredintii ; din filozofie, asupra loghicii, me-
tafizicii. moralului; algebrii, gheometriei, istoriei a
toatrt lumea, istoriei fire§ti, fizicii, astronomiei, an-
tichitatele §i esteticii, mai ramaindu-i destui 5
ani pant la 20, de va vol sa facg, un bun pravi-
lia§, sau osta§, sau doftor, sau mathematic. sau po-
liticos 1, sau negutetor. i atunci, avand temeiul
invrtOlurilor si cu ale bunelor naravuri, poate care
va voi §i va a,veh mijlocul cheltuielii, st ctlitto-

I °in politic.

www.dacoromanica.ro
 ,ENINARE A CALATORIET MELE 207

reasca §i Intr'alte Inaparkii. Caci §i aceastA vedere

de feliurimea obiceiurilor a fiescaruia natie nu este
mica §coalA, milcar pentru orcare om. i iarrt§ zic
di, nu pot aveh pArintii nici o grija, fiincict fi vor
trimite In varsta copintriei ; caci Intr'aceste maxi
laca§nri sunt orancluieli §i odihne, cu mult mai pre-
sus decht chiar pre la casele noastre. Crici bez In-
vAtiltorii dascali, ce sunt Incercati la Inva,taturile
for si bune niiravuri, §i pentru acele toate ingrijiri
sunt directori, iconomi, cloctori, slugs Incercate,
odai foarte curate, a§ternuturile a§ijderea, InvW-
tura, hrana §i somnul cu orAnduialrt, cum §i slo-
bozenia prin grrtclinA, spre jocuri la vreme hotaiitrt.
nu poate cineva§ zice ca aceste Ingrijiri §i bune
oranduieli, ca sa pazesc numai la fii acelor de trepte
nalte, sau la ai pti,mantenilor immai; caci la aceste
instituturi, fiu mrtcar de print ing,car de noblete,
mAcar de eel mai prost orn, toti Intr'un feliu In-
vatk sa hranesc, §i un feliu de ImbrAcAminte au;
deosebire este numai la §ederea mesii, caci pun
pe cei mai silitori la InvAtraurrt §i la virtute mai
sus, §i pe cei Impotrivri, de tot la vale. A§ij-
derea ei professorii cari obicinuesc de an case marl
-cu gritdini, prin ora§e, dar mai mult pe la tart,
care in §i alti trei patru dascitli, §i primesc crite
30-40-50 copii la pansion, adecrt cu tocmea15,
pentru InvAtrtturi, buna cre§tere §i hranA. Nici aces-
-tia nu-i primesc de viirstA mai mare, ci mai vartos
fi primesc mai lesne de 5 ani decal de zece, zi-
cand ea, cu eat sunt mai mici, cu atAta mai multrt
tnlesnire an de a sa pramadi dupes ale for Invatit-
www.dacoromanica.ro
 208 CONST. GOLESCU

turf, ce le dan spre buua cre§tere. Tar not ii tri-

initem intr'o at varsta, In care nu numai sent
plamaditi, ci §i copti destul, ea virtutele oamenilor
casii. La aceste instituturi §i pansioane am vazut
multi copii fn varsta, de 6 §i 7 aui dela Englitera,
dela America §i Franta, gi chiar dintr'aceste orase,
copii de parinti bogati, milionisti, §i altii de trepte
nalte. Nu cumva§ pe la acele locuri §i craii, nu
au asemenea invataturi, Si mai bane? Nu cumva§
acei parinti bogati n'ar putea, tinea in casa-le das-
ctili ?Dar sa cunoa§te ca a.sh an gasit-o ca este
mai spre folos : Austria sa-i trimeata la Ichvaria,
si Bavaria la Austria; §i asemenea fie§care tinut
la altul, cum am vazut chiar din Paris Frantoz in
Posta, §i din Brasov in Padua, §i din Elvetia in
Bavaria. i fn start, oricare parinte va voi sic -si tri-
mita copilul in alto tari, .trimita,-1 la aceste institu-
turi si pansibane, &Ind este in varsta de 8 ani. ca.
(And va fi in vhrsta, de 20 mai, sa seL bucure atilt
parintele, cat i chiar tanarul de dobandirea a lumei
cre§teri §i a invataturii. Eu de nu a§ fi alergat atilt
de molt, §i ajutat §i cle tovara§ii ce am avut in
calatorie,§i pociu zice §i oarescare no roc, gasind pe
uu pamantean cu deosebita ravna de a sluji §i a fo-
losi omenirea §i a-in primi copiii chiar fn casa Mit
marturisindu-mi alti vechi prieteni, ce s'au intamplat
sa-i gasesc In Geneva, ale acelui oro§an bone na-
ravuri §i ra,vna, poate m.'a§ fi Tutors cu copiii
cei magi innapoi. 0 asemenea tnsemnare nu as fi
indraznit uiciodata sa, o fac, de an fi fost numai
cu a mea judecata, ; ci caci s'au intamplat pia
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALKTORIBI MELE 209

maple prin can §i pe la cart st trimit copii de

ai no§tri, sa Intalnesc dascali InvAtati §i vestiti de
ai no§tri si professori streini, cum §i scrisori am
vAzut ale unora cAtra, altii, cari toti adevArat In-
demneaz5, §1 povAtuesc ca negre§it tinerimea s6,
alerge In streinAtate spre ca§tigarea Invatg,turilor
0 a virtutii, dar la vremea cea cuviincioas6, si cu
mijloacele cele mai bane, ,dandu-§i pentru toate
cuvantul. Acestea toate auziri §i vederi m'au silit sa
fac cunoscut fratilor compatrioti adevArul asupra
acestui folos, zicand cä prtrintii nu sh" cuvine sa
mai aib5, alt grije, cleat dela varsta carea co-
pilul' incepe a vorbi, sa Inceapt a-i Inverter In limba
n'ationara a citI §i a scrie., de§teprandu-i spre da-
toriile catehismului legii, §i oare§ce InvatAturg,
Inteaceh strein5; limber, prin care socote§te ca sa
va cuveni sti auzA, tot cursul InvAtrtturilor. Poate
cineva§ va zice ca pan' la varsta de 8 ani ce
va putea, copilul InvAth ? La aceasta rAspunz c6,
acest folos sta In mana me§te§ugului dascAlului
0 a pArintilor Indemnare §i mijloc, cAci eu des-
tul m'am ru§inat &And am vazut In pansioane co-
pii de 8-9 ani sa tie ce n'au §tiut as mei de 20
de ani, 'ssa, vorbeasct, zic, trei limbi slobod si srl,
aibrt §tiint'a de catehismul bisericesc atht, cat
poste putintA ar fi fost sa crez, de nu a§ fi auzit,
cum §i mare propa§ire la toatA Inceperea InvatAturii.

Din Geneva pornind Inapoi, nu am urmat tot

acel drum, ci ca sa, vg,z mai multe locuri In ti-
nutul Elvetiei, §iwww.dacoromanica.ro
acel vestit cataract al Rinului, §i
C. GOLESCU.- Insetnnare a ealatoriei mete. 14
 210 CONST. GOLESCU

ca &á intru mai mult In ducatul Baden §i in craiia

Virtemberg, am schimbat drumul din statia Mo-
rat, mergand prin Arberg, po§te 11/2, ora§, unde
sh trece garla Aar; Bioren, po§te 1, ora§ In mar-
ginea garlii Aar, unde este §i hotarulcantonului
Bern de chtea, cantonul Solutur, a chruia racuitori
sunt 47.800 suf. ; Solotur, poste 1, ora§ mare, prin
care merge garla Aar tocmai prin mijioc, avand
poduri pentru comunicatia ora§anilor ; Vitlisba, ora§
In cetate ; Dermihle, cetate ; Olten, po§te 2, ora§
in marginea garlii. Aar ; ce sh trece pe pod sth-
thtor ; Argau, p-o§te 1, ora§, Intru care sh lucreazh
fabrice de pane ; Vildeg unde este fabric& de
stambe.

LIPSA DE FABRIC' Aceasth multime de fabrice sunt

LA NM. In toate tinuturile evropene§ti,
caci cu aceste fabrici fie§care
sthpanire I§i folose§te norodul, deaceea fac §i fe-
liurimi de ajutoare acelora ce in.temeiazh fabrice,
iar nu Impotrivh, sh le is domnii bath, pentru
chci au fabrici. Mare pagubh este la o Cara de a-§i
scoate tot materialul nefabricarisit, vAnzandu-1 In
alte tam cu un prost pret, §i apoi sh-1 cumpere
iarh§ cu pret de 30 on mai mult. Mare pagubh
este cand o Tara in veci cumphrh toate lucrurile
duprin alte thri, §i acele nu cumphea nici un lu-
cru fabricarisit dintr'aceasta, cum este In idea-
loasa patria noastrh, care are In lung 2 hotare,
unul despre meazhzi, §i altul despre meazan.oapte,
§i pe amtindoao In veci sl exportarise§te moneda,
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 211

ne importarisindu-se pe nici un hotar macar un

ban. i prin eel despre meaz:Inoapte exportarisesc
negutitorii prin mArfurile dela Lipsia §i Paris, iar
prin eel despre rneazAzi, milostivii domni, prin
arendele domniilor.
0 ! prea puternice pArinte al tuturor noroadelor!
Niciodath, nu o sg, sa ridice deasupra neamului
romArlesc acest nor intunecos plin de fautrtti §i
de chinuri? 0 ! prea bunule stAp'ane! Nu o sa fim
izbaviii odatA de toate Revoile? Nu o sa ne In-
vrednicim sa vedem o razes de luminA, care sa ne
indrepteze spre ob§teasca fericire? Dar ce zic ?
raz5,?Iat5, intreagA lumina s'au arAtat de cAtra,
prea IndurAtoriul dumnezeu trimisA, prin prea
puternicul protector §i apArAtoriu al patriei noastre,
carele a§teapta dela not numai o mica §i u§oara
urmareunirea, zice cea spre fericirea ob§tiei,
caci dupes aceasta yin toate fericirile; iar far'de
aceasta, nici un bine in lume nu s5, intemeiazA;
§i cAci in ob§teasca fericire va ga,s1 fie§care pe a
sa, iar in parte numai straduindu-ne, avem des-
tule pilde: ca ne-am pierdut slava starea §i cinstea,
ajungand §i in hula lumii. Unirea spre folosul
ob§tii ne ferice§te, unirea slAve§te, nuirea interne-
iaza tot binele. Dupes aceasta alergan.d, fratilor,
sa, o inbrati§am, ca prin fapte sä ne cunoa§tem
ea am vrut, dar n'am putut sa slujim patriei!
Din Vildeg am mers in satul Absburg, unde
sunt bai. Bruk, poste 11/2, ora§ mare in marginea
gArlii Aar. De aciia puffin mai nainte sa trece
www.dacoromanica.ro
 212 CONST. QOLESCU

Karla Reius pe pod st515,tor, §i Baden, po§te 11/2 unde

sa, trece garla Limat. Aceste 3 maxi garle Aar,
Reius §i Limat, sA, ImpreunA la un loc, putin mai
nainte de Satul Vening §i de acolo merg impreu-
nate pan5, s'A, vars'a In Rin, Maga. satul Koplend.
Apoi In Kaiserstul, po§te 1, oral frumos In marginea
Rinului, unde este hotarul Elvetiei de &Idea duca-
tul Baden, trecandu-se Rinul pe pod st5,thtor,
foarte mare §i teapAn, unde aproape de capul po-
dului eel despre Baden, este un turn de cetatue
zidit din vremea Romanilor.

De aciia In Naesteten, pentru

cA DEREA RNULUI.
vederea celui vrednic de mirare
cataract al Rinului, pentru care alearg5, oameni din
toa,te pktile lumii §i mai v'artos Frantozi §i Englezi.
Am zis minunata,, cA,ci nici cu condeiul, nici cu
zugeaveala nu poate cineva, s5,-i faca arA,tare §i
descriere, Incat eel ce Il va vedea zugravit) sau
Si va ceti descrierea, ssa' poat5, a-1 petrece cu sim-
tirea, Intocmai cum sand 1-ar vedea, cu ochii.
Cale de un teas departe, Incepe a s5, auz1 un
sgomot cu o oare§care duduialg, ce sh" pricinu-
ia§te din repedea aruneatur5, a Rinului; dar a-
ceasta este nimic pe l'ang5, mirarea §i sfiala cu
pracere ce coprinde pe om, cand vine l'anga, arun-
catura-i §i Impotriva-i, §i vede crt, dintr'o naltime
de 10 st. §i 15,time 35, s5 arunca apa jos, fiMd
stramtoratA din partea dreapth, de un munte de
piatrA, asupra cAruia este zidit o ceatue, §i In
veci toat5, zidirea s5, cutremued ; §i. din stanga, de
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNARE A CALATORIEI MELE 213

alt munte mare, pe care cunt 4 fabrici de tabac,

arpaca§, Mina. §i de fier, unde aruncand acea, pia-
tra din care srt face fierul §i fierband mai cu mult
zor decat la fabrica de sticla, sa face un material
curgator, din care torn §i lucreaza, orce feliurimi
voesc. Printeace§ti 2 munti curgand garla Rinu-
lui In latimea ce am zis, §i avand tocmai la mu-
chea marginii, unde cade apa, alte 2 colturi de
piatra ce ies din lumina apii ca de 3 st., sa, des-
parte curgerea In trei limbi, tocmai In locul re-
peziciunii §i caderii, unde stramtorandu-sa, curge-
rea apii, is o iu eala grozavnica §i necrezuta, la
cel ce nu au vazut-o ; aciia sa pricinue§te acel in-
frico§at sgomot §i jos In caderea apii, ne mai va-
zindu-sa, curgere de Orig., ci In toata, latimea o
alba spurna, ca zapada umflatA §i prin repeziciune
aruncata foarte departe. ii de jos, iara, din pri-
cina loviturii Yn apa cu a §a iuteala, sa radica, un
nor intrupat de acele marunte stropituri peke
toata acea latime, stand In veci acel nor In vaz-
duh, predidind totdeuna alte stropituri pe cele ce
cad. 5i aceasta priveala iara§ T§i are vremea, caci este
de 10 on mai pre sus de a o vedea cineva§ spre sara,
cand lovesc razele soarelui In tot cataractul, din
care pricing sa prevede §i sa cunoa§te cat de mare
§i nail este acel nor pricinuit de stropituri, §i acea
spuma, ce este pe la locuri groasa, §i pe la alte
subtire, petrecand-o iara§ razele soarelui, face o
vedere, pe care eu n'am putere de a o descrie.
Cum §i frumusetea §i placerea este nespusa, cand
va vedea-o cineva§ noaptea, iara§ cand luna va fi
www.dacoromanica.ro
 214 CONST. GOLESCU

luminoasa, §i va lovi impotriva cataractului : atunci

crez ea nu sa va gas1 om care cu multumita sa
85, poata a sa departh de aceasta vedere. La anul
1805, In vremea verii, cand garla a fost mai mica
au indraznit unul de s'au dus cu o truce §i au
pus-o In varful unui colt de piatra dintra acele
doao ce am zis. i estimp vara, iara§ In vremea
mic§orarii garlii, din caci au mers acolo, o Fran-
toaza an indraznit de s'au dus la cea mai de a-
proape stana de piatra. De a merge pang la acele
2 pietri, cand apa este mica (caci cand va fi putin
maricica, adeca mai In sus de genunche, de a.
merge nu e lucru omenesc), nu are trebuinta de
vreo deosibita putere ci de necontenita Indrazneala,
caci cand aceasta va pierde-o, puterea nu fl va folosl,
fiindca, tntr'o clipa va fi aruncat In rapa, ne mai cu.
noscandu-sa, nici .bucatica din trupu-i, caci fie-
care lovitura de o stropitura sa socote§te ca de un
glont. i iara§ zic, ca este tntr'un.- zadar sa, ma
silesc de a-i face Intocmai cunoscuta aced priveala.

De aciia am mers In *afhausen, po§te 1/2, ora§ mare

§i scaun al cantonului, al caruia lacuitori sunt
26,000 suflete.
Aceste 9 cantoane grin caci am trecut
au suflete 1,028,100
Iar celelante 14 755,700
Adunandu-se suflete peste tot . . 1,783,800
Ace§tia lacuesc pe un loc mai mult pietros §i
Indoit munti decat camp, §1 mai mic de jumatate
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIEI MELE 215

decat Teara RumaneascA. Acum judece fie§cine.

chnd aceast5, natie I ce Pacue§te pe un a§h roditor
pAmAnt, ar avea o dreapa otchrmuire, cat s'ar
cuveni sä-i fie populatia?
Apoi am mers In Bisengen, Darfingen, Randek,
Gotnatingen, Riedern, Singen, Statigen, Nentigen
§i Stokau, po§te 1, ora§ ; Iverlingen, po§te 1, ora§ in
marginea bal ii Boden 2 ; Mardorf, po§te 11/2 ora§ ;
Ebah, Stadel, Altausen, Intr'aceste 2 sateeste hota-
rul ducatului Baden de eatra craiia Virtemberg.

1 a noastrA.
2 laud ConEtanta.

www.dacoromanica.ro
WORTENBERG

www.dacoromanica.ro
 WURTE NBERG 1

Vederea acestii mic§ori stapaniri ce nu cuprinde

mai mult loc decat acele 5 judete de peste Olt, §i nu-i
lipse§be nici un feliu de fericire din Cate am vAzu,t
pe la cele mai marl ImpAratii §i craii, aceasta
vedere zic, mai mult mau indemn.at sa, insemnez
toate Gale fad, §i sri, am temeinica, nAdejde ca pa-
tria noastra poate cu mult mai mult a sa ferici,
fiindu-i tinutul mai mare §1 pamantul din fire bo-
gat. Vitele ale acestui tinut suet maxi §i bine In-
grijite. SamAng,turile tot acelea, a§ijderea §i poa-
mele. Culesul viilor la cate patru aceste tinuturi,
Elvetia, Baden, Virtemberg §i Bavaria, s'a incepe
dela 5 pan. la 10 Octom.vr.; iar fata.ciunea oilor
in toate aceste tinuturi este cu o deosebita, bung
oranduiala, caci de primavara de Cand incep a

1 titlul lipse§te In original.

www.dacoromanica.ro
 220 CONST. GOLESCU

fata, §i 'Ana acuma In 20 oemvr. cand ma aflu

iara,§ In Vienna, necontenit am vazut peste cam-
puri of cu miei fatati de fiecare zi. AcPasta nu
este urmare a firii dobitoacelor, ci me§te§ugirea
satenilor, §i pentru folosul §i multumirea acelora
ce vor vol sa alba came de miel totdeauna. Por-
tul este Intocmai ca In Elvetia, adeca ; palarie,
roc (o haina pan& la genunche), veste, cama§a
pantaloni lungi, cisme; iar muierile In cap au ca
un chip de &AAA cu pervaz lat peutru soare, ca-
ma§a, rochie §i un spenter negru, ce are Impreu-
nat §i o legatura de gat, ramaincl manecile ca-
masii §i pieptul afar& din spenter, scrobita cu scro-
beala albastra. Iar cele ce sunt prin orate, sunt
Imbracate ca fie care dama, din noblete. coale
nu an numai prin orar, ci negre§it prin toate sa-
tele. Pamantul din natura este sarac, fiind iara
cam pietros §i nisipos; dar necontenita Ingrijire
fl preface In roditor. Cum §i In craiia Virtemberg
tntrand, asemenea am vazut toate urmandu-sa
spre fericire ob§teasca, §i podoaba locului, §i locul
oarece mai bun; caci am vazut nu numai brazi,
ci §i alte feliurimi de copaci, si din toate sa cu-
noa§te ca pAmantul este mai dumestnic, nefiind
§i dealuri necontenite. i fiindca In vremea ce
ma aflam pe aceste locuri, era In 10-lea Octomvrre,
n'am putut vedea peste campuri alte samanaturi,
decat cartofi, varza, bro§be, ridichi, gulii, sfecle ;
§i din poa me, mere, pere §i prune, cum §i fanul
eel semanat. Dar dupa, potriveala elimii §i dupa,
locurile cele Inca neogorite, sa cuno§tea, ea an
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE A CALATORIE1 MELE 2 L

toate sAmand,turile -din vecinkate, prisosindu-sd

dupd a mea pIrere munca pama,ntului, ca este mai
molt adusd, la desdvar§ire. .

Iar locurile prin cari am cdratorit suet aceste :

Taldorf, Obertel, Oterloch, Ravenburg, poste 1, ora§,
Aeligekrait, Altdorf, cetatue Intr'un Joe foarte Inalt,
de unde zic cd, sa vede Strasburg, ce este hotar al
Frantii de cdtrd, clucatul Baden. pe g'arla Rinului ;
Vaigarten, Banefurt, Steklin. Bertaite, Forst, Ainti-
ren, Arnah, Rineldingen, Sfingen, Burtah, po§te 1.,
ora§, Baiers,. Frauenlot oriel, Dreherg, Antrah.
Intr'aceste 2 sate este hotarul Virtemberg de ca-
WA, Bavaria.
Si am mers prin Fertofen, Ilerfeld, Folkertofen,
Menipgen, po§te 1, ora§ mare. Ungerausen Erkhaim,
Oberkamlah, Oberauerbah, Mindeihaim po§te 1,
ora§ mare, Kirhdorf, Vidergetingen §i Buhloe, poste
1, ora§. A ciia am dat In drumul eel mare, care
s'au scris mai nainte. Iar dela Minhen cdratorind
spre Vienna m'am abdtut numai la oraul Passau
pentru frumusetea ce am auzit ca are : cdci este
tocmai In coltul ce face garla Inn, wade inta fn
Dundre, care fiindcd este mai jute d.eca,t, curgerea
Dunarii, tae Dundrea cle curmezi§ pand, la malul
eel din potrivd. De aciia, Intoreandu-ma drept In
Vienna, §i ne mai avand ce alta a scrie despre
cd,ratorie, am gAndit ca trebuie sa ma socotesc ca
un vinovat, cared nu voiuisprAvi cuvantand §i de al
doilea oar5, vietuirea cea lini§titd, a Vienezilor,
frumusetea a multelor plimbari de prin prejurul
Viennii, §i cea de pururea luminatie de cu sara
www.dacoromanica.ro
 222 OONST. GOLESOU

pang, In zio, ce este in toat5, grAdinA ce tinprejur5,

cetatea Vienna.
i cAci ngdejdea este nedespArtitA de tot omul
ce sa. aflA Inca pre prtmant, aceasta nedejde avAnd
§1 eu, ma bucur nadAjduind ca n.egre§it va yen'
vreme Intru care patria mea, nu zic, In putini ani,
sA A, samueascA Intocmai cu orarle cele mari ce
am vAzut, ci macar pasul cel dintaiu sA sA faca,, ce
aduce toate noroadele spre fericire, carele pas este
unul §i numai, unirea spre folosul ob§tii, ce de
multe on am. cuvAntat.

www.dacoromanica.ro
 INDICE

www.dacoromanica.ro
 iNDREPTARI

pug. In loe de sa se citeaScei

112 Sf. Mare Sf. Marc
'170 not cabinet de fizica. Muzeu de gt. naturale
182 i§ gi

C. GoLrsco. Insemnare a cdidtoriei mete.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRURI

enafora, 86, 87. fiorini, 17, 26, 51, 63, 75; florin',
4tr-bori, 179. 131.

.136.i, 26. garbaciu, 82.

binefaceri, 48. gunoiu, 9.
boierime, 60.
bordeie, 81. h er gh el i i , 17.
husmeturi, 88, 145.
cadastru, 93-94. irigatii, 118.
-caleasck 64, 65. ispravnic, 87.
calemgii, 85, 86. ispravnicie, 84.
care cu douti, roate, 133.
iubirea din capul satului, 31,
ease de imprumut, 49. 32, 61.
apitan, 88. izba,ie, 85.
cApitgnie, 84.
comert cu Viena, 131. Inhamare de boi, 133; - de cai.
eondicari, 85.
.cutia ob§tei, 49. jocuri (In amfiteatru), 123.
justitie, 39.
clascali, 59.
dijna6.rit, 89. lingu§ire, 163.
tIobandA, 49. locuinte, 81.
clorobitntie, 85. lupte cu fiare, 123.

erconomie (cash, de), 30 (fermis). xranastiresti (aver'), 55, 94.

-edificii, 40. mozaic, 66.
executarea clArilor. 82. mumie, 24.

www.dacoromanica.ro
 228 1NDICE DE LUCRURI

nego1, 108. spltar, 88.

nestatornicia (la noi), 191, 202. spAtArie, 84.
norodul, 126. spitale, 50.

oierit, 89. vcoale, 6, 12, 17, 23, 32, 54, 55

59, 85, 89, 94, 131, 177, 205,
pansion, 205, 208. 220.
pAduri,, 152.
pAtul, 81.
talmitciri, 55, 58, 59, 89, 90,
pedepse, 80.
92, 95.
pe0e, 107.
Teatrul-National, 120.
polcovnic, 88.
tisA, 29.
polcovnicie, 84.
tortini, 80.
pometuri, 12, 17, 107, 193, 195,
tretii, 85.
220.
tuiu, 66.
populatia (la noi), 152.
tutunitrit, 89.
poslujnici, 84.
preoti, 94, 95.
proprietari de mo§ii, 127. prani : din Bavaria, 161, 181 ;
push, 18. sa§i, 10; unguri, 17, 19 ;
ai no§tri, 19, 80, 102, 162.
rArnA§ite (de (Uri), 83,
uniti, 18.
same§,. 85, 87.
sate, 40. v6ta§i de plaiu, 85, 88.
same§ie, 84. vanzarea slujbelor, 84, 85, 143.
skticie, 82. vieat6 (feint nostru de), 126.
scutelnici, 84. vii, 182, 193.
semAngturi, 12, 13, 17, 19, 27, vinariciu, 89.
28, 29, 78, 81, 119, 132, 152, vistier, 87.
179, 180, 220. vita, 153.
serviciu po§tal, 47.
sfantih, 107, 133. zaherea, 89.
slujbe, 85. zapcillc, 84.
societate literar5.., 89, zapciu, 87.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE CUVINTE I FORME

academie, 178. billsKonuit, 69.

acestaq, 26. bez, 10, 17, 19, 39, 47, 62, 63, 73,
aciia, 14, 15, 16, 17,_ 25, 28, 29 79, 92, 93, 95, 103, 104, 106,
gipeste tot. 113, 118, 119, 126, 127, 174,
aftocrator, 37. 177, 178, 185, 195, 201.
ailvagen (diligent6.), 99, 100 no- bibliotick 168, 205.
t5., 191 not§.. birnic, 40, 79.
ajutoriu, 59.
alea, 64 ; Wee, 33, 61 ; aleiu, 72. cabinet 176; firesc, 43.
amfitheatru, 122. cadet, 177.
amandoa6 104; amAndoao, :A. caleasca, 27.
118. canal, 105.
analoghie, 84. cantelarie, 196.
aatare (reprezentatie), 120 ; capital, 24.
(cerere, pangere), 28. cark 27, 38, 59, 72.
arhidux, 77. carat,, 27, 33, 47, 60, 64, 99 notb.,
arhitectoniceso, 12, 112. 166; caretk 100 nag.
arbiteoturk 26, 41, 104, 185, carele, 28, 31, 44, 91, 128.
204. carte (scrisoare), 51.
asemui (a se), 67. cascadk 91.
astronomicesc, 28. casernk 172.
a§ijd.rea, 24, 25, 43. casnic (subst.), 103.
austriacesc, 43 ; austriacesc, 9, cataract, 13, 179, 192, 209, 213.
12. catehism, 209.
cavalerie (decoralie), 85.
Taal, 61, 102. cazarm5., 25; v. §j casernA.
baltd. (niciodata lac), 124,179. cAit6., 220.
-bAlitbani (a se), 84. c5.16.toriu, 99 nottt.

www.dacoromanica.ro
 230 INDICE DE CUVINTE RI FORME

cAtra, 3 si peste tot. dohtor, 40, 50, 51, 52, 59, 79 ;:

calltoriu, 18. doftor, 177, 206.
cealantl, 125 ; ceealanta; 72 ; cei- dohtorie (medicing.), 23, 50, 59 ;
lantt, 106; ceilanti, 89, ceilalti, doftorie, 176.
126 ; celalant, 115, 131 ; cele- doju (doge), 115.
lante, 44, 53, 64, 102, 181. droscA, 64.
ceriu, 81. drumas, 91.
cethtuit, 9. drumulet, 78.
cheltuielnic, 49. duchi (duel), 112, 115.
cinevas, 28, 56, 62, 64, 66, 67. dumestnic, 220.
ciubuc, 62, 64. dnprin, 93, 166, 178, 192.
ciudi (a se) 48. dux, 185.
clavir, 193.
clima, 1b0. elcin, 189, 197.
clir, 94, 95, 146 ; cliros, 59. estimp, 9, 28, 133, 167, 214_
clup, 105. vropa, 85.
comedieni, 63. evropenesc, 194, 210.
comit (comets;), 28, 28 noth. excelentie, 137.
compatriot, 3, 88, 89, 189, 209. exportarisi (a), 210, 211.
comuni (a), 3.
condicar, 87 ; condicariu, 81. fabricarisit, 210.
contracciu, 202. fabricA, 177.
craesc, 174, 178. fataciune, 219.
craie, 220. felinar, 61.
creitar, 48. feliu, 4, 24, 26, 32.
cristal, 67. feliurime, 43, 59 feliurimi, 13
croazt, 62. 20, 23, 24, 67.
crontali, 16. fiacar, 100 not' ; fiaker, 27, 47.
cumbarale, 52. fiescare, 23.
cnptoriu, 106. fiescine, 91, 181.
evadrat, 132. fiiu, 68.
fildes (cu sans de elefant), 72_
daturi, 83. filozoficesc, 52, 177.
dArapAna (a se), 55. fofezi, 14, 68, 72.
dArApAnare, 112. formalisit (format), 175.
deacii, 132. forspan, 19.
denadins, 120. frantozAsc, 53 ; frantozesc, 24, 53.
depertamentar, 93. funti, 99 notA.
deputati, 32.
dinnapoinl, 99 notA. galantom, 133.
diplomatica (diplomatic), 57. garnizon, 177.
doaA, 25, 26, 181; doao, 28, 43, gearah, 177; gerah, 40, 59, 140..
93, 104 ; doo, 106. gheneral, 137.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE CUVINTE §I FORME 231

gheograf, 93. inchinaciune (salutare), 95, 161,

gheograficesc, 169, 196. 162.
gheografie, 52. incoronMie, 31, 65
gheometriceste, 93, incunjurare, 25.
gheometru, 93. IndurAtoriu, 211.
ghimnasium, 177. Infatisare (reprezenta4e), 107.
ghirlanta, 44. 1njuguire, 162.
.glasuire, 31, inplimba. (a se), 172.
gloats, 11. In plimbare, 180.
goli (goi), 76. intearmat, 166.
grozavnic, 167, 213. intrebuintat (functionar), 28.
gubernator, 16, 101.
gubernie, 16. jalogii, 10, 181.
jaluitor, 9.
jude, 15, 16.
harta, 169, 181, 193, 196. juguire, 162.
havuz, 13, 26, 70, 175.
hier, 198, 200.
hrApi (a), 3. lacul (a), 9, 14, 15.
lacuinta, 17.
lacuitor, 9.
i (,i), 25, 33, 171, 172, 175, 176, lemonadk 62.
205. lexicon, 90.
iase (iese), 106 notk litanie, 164, 166.
iconomie, 53, 89, 92. liteu, 177.
importarisi (a), 211. lostftrie (ospatArie, bearie), 62,
inginer, 152. 65, 113.
instrument, 1-6, 177. loze, 26, 69, 70, 71, 72.
interesat, 56. lude, 84.
interisarisi (a), 96. lux, 53, 53 notk 63, 89, 92, 146,
invalit, 25, 177. 164.
ipat (idem), 176.
irat, 84, 85, 86, 88. xnaghistrat, 9.
iroicesc, 120. maia., 49.
ispravnicat,134. maldehi, 62, 114.
iubeat5,, 49. material, 213.
izvodi (a), 167. mathematicesc, 176, 177,
izvoditor, 6. m&dular, 147.
izvodisl (se), 168. medaluri.(medalii), 176.
mehanica, 106 notg, 167, 198.
implini (a = a execut4), 85. melitat, 10.
Implinire (executare), 88. memvrank 169.
tnblieturk 26. mertic, 144.
Inchina (a se -= a salutt), 69. mete. ugarit, 166.

www.dacoromanica.ro
 232 INDICE DE CUVINTE 1 FORME

metalicesc, 22, 77, 141. ohtare, 98.

micgor, 219. opticesc, 177.
rnicgori (a), 29. orangerie, 175.
micgorime, 44. orighinal, 169.
milion, 105. osibit, 104.
milionist, 39, 40, 63, 76, 208. ostrov, 30, 57.
milorzi, 76, 77. ogtitsAsc, 25.
miniaturi, 176. otcArmui (a), 9, 32, 101.
ministru, 167. otcarmuitor, 43, 51, 54, 67, 95,
mobilat, 175. 97 ; otcarmuitoriu, 115, 124.;
monedk 189. v. gi ocIrmuitoriu.
mufluzi (a se), 146.
muiare, 116 ; muiare, 50, 51, paj, 177.
62, 70. palat, 39, 71, 83.
mumbagir, 82, 83. panglicut6 49.
papistagi, 18.
namestii, 144, 172, 174, 186. paradie, 31.
natie, 9, 12, 53, 59, 121, 147. parmaclftc, 197.
nation, 121. patrie, 3, 24, 39, 56, 58, 6b, b5,
national, 57, 59, 90, 91, 192, 88, 89, 91, 96, 97, 98, 140, 16b,
209. 181, 222.
nationalicesc, 101 nota, 108, 121, patriot, 147.
138, 180, 206. P6' (Pe), 105.
nastrapk 181. pAdurita, 14.
neprAvilnicit, 88. pkiantean (localnic), 104.
nireide, 70. pAmantenesc (indigen), 42.
noao, 132. pAntre, 136.
nobl, 189 note. pAnzet, 166.
nobletk 62, 133. pentru (despre), 122.
norod, 17. percal, 62.
peruzee., 67.
oamini, 106. pescArl (a), 108.
obladuire, 180. piata, 41, 60.
obladuitor, 167. pierzanie, 51.
obli (a Indreptb.), 193. piramid4, 44.
obraze, 89. piv5., 42.
observatorium, 205. planitk 28 nota.
obgte, 56. plimbare, 65, 158, 172, 197.
obgtesc, 39, 50. pociu, 58, 69, 77,-78, 92, 117, 126,
ocarmuitoriu, 25. 168.
ocolig, 25, 77, 123, 174, 175, 201. poftori (a), 91.
odritsli (a) 152, 179. pogort (a), 108.
ofitier, 140. pohtk 3.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE COVINTE §I FORME 233

pohti (a), 4. schelk 17, 104.

,polcovnic, 82. scos (snbst.), 115.
politefsit, 161, 162. scrisoare, 50 (v. gi carte).
politicA (polite-0), 17. semangtori, 30.
politicesc, 25, 33, 52, 126, 142. senator, 25.
politicos (om politic), 206. set, 13, 179.
politie, 14. sgripsor, 4:3.
-politie, 38, 46. sigurantie, 46 ; siguranta, 46.
ponciu, 62. sinat (senat, 97, 112 ; dar senator.
Porto-franco; 104. sinet, 93.
portelan, 177 ; portolan, 67. siriman, 49.
postament, 69, 71, 175. sistemg, 145, 146.
practices° (adj.), 177. slobod, 3, 17, 65.
practisi (a), 86. slobozenie, 47, 163, 207.
pravilia§ (om de drept), 206. slujbag, 85.
pravilnicesc (adj.), 39. sminti (a), 72.
prapAdenie, 31. sotieta, 89, 90, 92, 95, 205.
prOvili (legi), 192, sotietate, 92.
pdivilnicit, 11. spaler, 118, 175, 182, 197; v.
pre, 130. gi gpaler.
predidi (a), 213. speculant, 39, 84.
nrescrie (a), 92. speculatie, 59.
preumble. (a), 200. specularisi (a se), 146.
preumblat, 146. spenter, 102, 180, 220.
prezident, 141. spier, 40.
priimi (a), 87. statuO, 5, 41, 44, 67, 175.
prisosi (a se), 106 notti. stangere, 53.
priveala, 213. stih, 192.
proOlui (a se), 202. stenk 25.
professor, 55, 83, 84, 209.
propoveduitor (profesor), 199. 9adarvan, 26, 91, 174, 175 ; ga-
pub]icarisi (a), 4. drivanuri, 13.
gask 25.
raritatele (raritltile), 125. gliders, 72.
rAtund, 16, 122, 174. gpaler, 70; v. gi spaler.
rAsvrittitoriu, 171. gtocat, 115.
reghiment, 170. gtofk 26.
romanesc (roman, adj.), 97.
tarsana (gantier), 117.
sa (reflexly), 31, 68. temeinicie (cu sons concret), 104.
samul (a), 98. theatru, 25, 40, 106.
sOmuire, 68. tigris, 72.
sclipaticiune, 54. tiranicesc (adj.), 31, 103.

www.dacoromanica.ro
 234 INDICE DE OUVINTIO Ip FORME

titulue, 37 nal. vapor, 105.

tocmire, 19. varmedie, 134.
transportariel (a), 130. veleag, 81; vileag, 123, 134_
trenteratur6., 102, vistieriu, 84.
trupuri (trupe), 121. vivliothica, 15.
vizitarisi (a), 51.
Leap ,n (Acetate teapanao), 131. voiajor, 101 nota, 128.
tears, 4. vornicei, 93.
erimonie, 115.
-tgfan0h, 16. zaherea, 144.
tiidulk 99 nota. zograficesc, 178.

universitate,.14.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
PAGIN A

Prefata xxxu
Mitre cititor a
Ardealul.
Krongtadt, ce-i zic romanegte Bragov 9
Faggrag 12
Avric 13
Ermangtad. Sibiu 14
Milembah. Sas-Sebeg 15
Karlsburg. Beligrad. 15
Tord a 16
Klauzenburg. Oluju..
Grosvardain. Oradia Mare.. . ...........
, .
16
18
Ungaria.
Pegta .
Ofen. Buda
............ .... 23
27
Naidorf 29
Raab 29
Viselburg 30
Agenburg 30
Prezburg. Pojonu 30
Austria.
Vienna. Beciul 37
Graz 101
Triegti 104
Italia.
Venetia . 111

www.dacoromanica.ro
 .238 CTTPRINS

PAGINA.

Padua 118
Vitentia
Verona
Brestiia
....... .
119
122
124
Milanu 124
Paviia 130
Cremona
Mantua . . . . .
Bragov-Pegta prin Arad .
. ............ . . .
131
131
133
Bragov-Pegta prin Banat . 136
Temigoara . 136
Segedin
Bragov-Mehadia .....
Mehadia
. ........... 138
139
139
Aprecieri asupra stare de lucruri la not 142
Manna din 1826.
Munchen 151
Austria.
Lint 1)8
Bavaria.
Minhen 164
Wiirtemberg si Baden.
Elvetia.
Cantonul Tiirgau
Cantonal Zurich
Zurich
.. .
190
191
194
Bern 197
Berna-Geneva 203
Geneva . 204
Wiirtemb erg.
Indies . .)25

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro