Sunteți pe pagina 1din 36

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific:
Conf. Univ. dr. Moise Daniel

Absolvent:
Nume de familie Prenume

BUCUREŞTI
2016
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING

MARKETINGUL
EVENIMENTELOR CULTURALE

Coordonator ştiinţific:
Conf. Univ. dr. Moise Daniel

Absolvent:
Nume de familie Prenume

BUCUREŞTI
2016
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………... 2

CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA MARKETINGUL
EVENIMENTELOR CULTURALE …………………………………………………... 4
1.1. Istoria evenimentelor în general și a celor culturale ……………………………... 4
1.2. Definiția evenimentelor / culturale ……………………………………………… 7
1.3. Tipologia evenimentelor …………………………………………………………. 9
1.4. Principalele caracteristici ale evenimentelor …………………………………….. 13

CAPITOLUL II
PREZENTAREA EVENIMENTELOR CULTURALE DIN CADRUL
TÂRGURILOR DE CRĂCIUN DIN ROMÂNIA ……………………..…………….. 16
2.1. Scurtă prezentare a principalelor târguri de Crăciun din România ...……………. 16
2.2. Prezentarea evenimentelor culturale realizate în cadrul principalelor târguri de
Crăciun din România ………………………….…………………………………. 21
2.3. Analiza mediului de marketing din cadrul evenimentelor culturale realizate cu
prilejul târgurilor de Crăciun din România..……………………………………… 26

CAPITOLUL III
CERCETAREA SATISFACȚIEI PARTICIPANȚILOR LA EVENIMENTELE
CULTURALE ORGANIZATE ÎN CADRUL TÂRGURILOR DE CRĂCIUN DIN
ROMÂNIA ……………………………………………...………………………………...
3.1. Metodologia cercetării ……………………………………………………………
3.1.1. Scopul cercetării …………………………………………………………
3.1.2. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor cercetării …………………………...
3.1.3. Proiectarea chestionarului ……………………………………………….
3.1.4. Stabilirea dimensiunii și structurii еșantionului …………………………
3.1.5. Modalități de culegere, sistemtizare și prelucrare a datelor ……………..
3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor pe baza programului SPSS …………………
3.3. Proiectarea unui nou eveniment cultural …………………………………………

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………………………


BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………...
INTRODUCERE

Actualitatea temei este dată de faptul că activităţile culturale reprezintă componenta cea
mai puţin studiată a sectorului de către economişti şi de experţii culturali. În momentul de față în
România atracţia pentru evenimentele culturale se diminuează din ce în ce mai mult. Astfel
trebuie ca organizațiile organizatoare de evenimente culturale, să iniţieze o activitate intensă de
marketing pentru a ademeni câţi mai mulţi consumatori de evenimente culturale. Acesta fiind şi
prilejul pentru care am decis să efectuez un studiu complex asupra unei firme ce are ca activitate

1
de bază organizarea de evenimente culturale, prin intermediul studiului propunându-mi să găsesc
soluţii optime pentru îmbunătățirea activității de marketing a evenimentelor culturale.
Scopul şi obiectivele
Scopul cercetării constă în generalizarea principiilor teoretice, adaptarea instrumentelor şi
tehnicilor de analiză şi punerea lor în practică în cadrul unei firme, pentru a evidenţia satisfacția
participanților la un eveniment cultural organizat de firmă. Prin analiza satisfacția participanților
la un eveniment cultural putem înţelegem procesul sistematic de culegere, procesare, analiză şi
interpretare a datelor cu privire la organizarea evenimentelor culturale.
Obiective:
- înțelegerea noțiunilor de eveniment și marketingul evenimentelor culturale;
- prezentarea diferitelor forme ale evenimentelor;
- prezentarea elementelor componente ale evenimentelor;
- caracterizarea evenimentelor culturale;
- prezentarea diferitelor situații în care întâlnim evenimentele culturale.
Referinţele bibliografice care stau la baza acestei lucrări sunt lucrări naţionale şi
internaţionale, legislaţie, surse diverse de pe internet. În calitate de suport teoretico-ştiinţific au
servit rezultatele studiilor şi investigaţiilor următorilor autori: Adăscăliței V., Allen J., Berridge
G., Browne T., Clow K., Baack D., Constantinescu M., Florescu, C. (Coord.)., Iacob D., Cismara
D. M., Kotler Ph., Maria C., Avasilcăi S., Bacali L., Melilo J., Moldoveanu M. Ioan-Franc V.,
Moise D., Georgescu B., Zgură D., Șerbănică D., Pop N., A., Puiu C., Stâncioiu A., F.,Rutherford
J. S., Schafer M. S., Terzi M. C., Sakas D. P., Seimenis I., Waldorf J..
Cuvinte-cheie la lucrarea cu tema „Marketingul evenimentelor culturale”: marketing,
eveniment, cultură, etc.
Volumul şi structura lucrării.
Structura lucrării este determinată de obiectivul şi sarcinile cercetării. Lucrarea este
structurată astfel, introducere, trei capitole, concluzii generale şi bibliografia.
Capitolul I denumit „Aspecte teoretice cu privire la marketingul evenimentelor
culturale” cuprinde noțiuni cu privire la istoria evenimentelor în general și a celor culturale în
mod fundamental. Tot în cadrul acestui capitol regăsim noțiuni teoretice cu privire la definirea
evenimentelor culturale, tipologia evenimentelor precum și principalele caracteristici ale
evenimentelor.
Capitolul al II-lea denumit „Prezentarea evenimentelor culturale din cadrul târgurilor
de Crăciun din România” este format din aspecte cu privire la prezentarea
………………………..

2
Capitolul al III-lea denumit „Cercetarea satisfacției paticipanților la evenimentele
culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România” cuprinde …………………

Concluziile și bibliografia constituie finalul demersului științific parcurs în această


lucrare și au rolul de a individualiza printr-o notă originală întregul studiu, conținând idei și
opinii fundamentate pe noțiunile și informațiile examinate în cadrul lucrării.

CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA MARKETINGUL
EVENIMENTELOR CULTURALE

1.1. Istoria evenimentelor în general și a celor culturale

Evenimentele și-au făcut apariția odată cu şi dezvoltarea grupurilor de oameni şi în


deosebit a triburilor, cunoscut fiind faptul că aceştia desfăşurau anumite ritual specifice ce aveau

3
legătură cu activități precum strângerea recoltelor, vânătoare, pregătirile de luptă sau celebrarea
zeităţilor. (Moise D., 2014)
Evenimentele ce aveau legătură cu activităţile economice s-au organizat în timp
constituindu-şi forme caracteristice de manifestare. Evenimentele, ca număr şi complexitate, s-au
dezvoltat de-a lungul timpului odată cu omenirea. (Moise D., Şerbănică D., Constantinescu M.,
Filip A., 2008)
În cadrul organizării evenimentelor un rol fundamental l-au deținut asociaţiile comerciale
şi meşteşugăreşti care au reprezentat şi format sistemele ce au condus la astfel de evenimente.
Chiar din timpul Evului Mediu, sistemul de meserii din Europa şi asociaţiile au contribuit la
organizarea de evenimente dându-le oamenilor motiv pentru a se aduna, având interese şi scopuri
mutuale.(Moise D., 2014)
Astfel se poate afirma că, asociaţiile meşteşugăreşti au devenit incubatoare pentru
evenimente de toate tipurile, servind nenumăratelor scopuri pentru care acestea funcţionează,
precum: organizarea unor târguri industriale şi profesionale, implementarea unor programe
pentru distracţie, crearea de reţele şi interacţiune între oameni care au aceleaşi interese etc.
(Waldorf J., Rutherford J. S., 2000).
Încă din timpul Greciei și Romei Antice este întâlnită, întrebuinţare evenimentelor în
comunicarea cu publicul moment în care evenimentele sportive şi culturale erau utilizate în
scopuri politice. La aceste evenimente luau parte peste 50 de mii de oameni la Colloseum şi 250
de mii la Circus Maximus, produsul oferit constând în livrarea de divertisment colectivității de
oameni, obiectivul fiind acela al atragerii de voturi şi simpatiei poporului. (Clow K., Baack D.,
2004).
În ceea ce privește domeniul cultural acesta a început să fie popularizat în anii 1970,
suferind până în prezent diverse modificări – acestea fiind determinate de schimbările
comportamentale ale societăţii, de globalizare, de creşterea frecvenței mesajelor de marketing, de
neclaritatea graniţei între arta populară (comună) şi cea superioară, şi nu în ultimul rând de
presiunile bugetare tot mai mari.
Primul care a evidențiat legătura dintre marketing și cultură a fost Philip Kotler în anul
1975. Acesta argumenta faptul că organizaţiile non-profit și de cultură produc bunuri culturale și
aşadar, concurează între ele pentru atenția consumatorilor și uneori pentru resursele nationale.
(Kotler Ph., 1975) Ulterior au fost explorate tensiunile dintre ceea ce doresc consumatorii de
cultură și nevoile artiștilor.
În ceea ce privește marketingul comercial produsele sunt realizate după nevoile
consumatorilor, marketerii asigurându-se că acestea vor fi vândute, însă, în ceea ce privește omul

4
de cultură, acesta creează independent, rolul marketingului fiind nu să influențeze cultura, arta ci
să-i găsească un public țintă adecvat.
În schimb, în anul 1983 Melilo susținea că „artele necesită principii și practici de
marketing pentru a fi transformate, înainte de a fi întegrate în procesul creator”. (Melilo J.,
1983).
Perioada fundamentală a evenimentelor culturale încadrată între ani 1974-1984 a fost
modelată de nevoia organizaţiilor culturale de a modifica atitudinea cu privire la marketing şi a
fost caracterizată de dorinţa cunoaşterii consumatorilor potențiali. În această perioadă
organizațiile culturale începeau să realizeze, cât de însemnat e rolul mixului de marketing în
obţinerea succesului, atracției publicului. Caracteristic pentru această perioadă a fost: (Morariu
B., C., 2002.)
- învăţarea punerii în practică a conceptelor de marketing;
- educarea consumatorilor în ceea ce privește produsul cultural;
- atenţia îndreptată spre vânzare.
Perioada de profesionalizare a evenimentelor culturale este cuprinsă între anii 1985-1994,
iar în cadrul ei apare viziunea corespunzător căreia organizaţiile culturale au un viitor de succes
pe piaţă. Această perioadă este marcată de faptul că, managementul antreprenorial a ocupat locul
managementului „paznic”(supraveghetor). (Kolb, Bonita M., 2005)
Caracteristic pentru această perioadă au fost:
- studiile orientate pe activitate, conducere fundamentată pe strategii;
- sunt luate în considerare implicaţiile aduse de anumite decizii marketingului;
- se dezvoltă întrebuinţarea studiilor grafice;
- oferta de modele de marketing se diversifică.
Marketerii evenimentelor culturale trebuie să pornească cu produsul și să găsească
persoane dispuse sa beneficieze de serviciile culturale.
Importanța acordata produsului/serviciului poate prefigura orientarea marketingului către
cultură sau artă care reprezintă de fapt orientarea spre produs și cu siguranță, specializarea
marketingului în domenii precum cultura a condus la noi teorii precum însemnătatea relaţiilor
sau a reţelelor. Marketingul în cadrul organizatiilor culturale s-a dezvoltat în același timp cu
înţelegerea scopului lui.
Se poate concluziona că marketingul evenimentelor culturale poate fi în contrast cu
marketingul comercial, însă cel dintâi se limitează mai mult la a vinde, adică la a găsi publicul
țintă pentru operele deja existente. Cu alte cuvinte conceptul de marketing contemporan
dezvăluie mai multe similitudini decât diferențe între marketingul cultural și cel comercial.

5
Ambele trebuie să echivaleze nevoile organizațiilor cu cele ale consumatorilor, este necesar să fie
focalizate să stabilească relații pe termen lung pentru a crea valoare. (Berridge G., 2007.)
Managerii ce activează în marketingul evenimentelor cultural înţeleg faptul că
marketingul este „procesul” prin intermediul căruia se dezvoltă legătura între consumator şi
produs. În momentul de față, cel mai important element într-un debut de succes pentru
evenimentele culturale, este să se găsească îndemânarea, de a inventa o capcană strategică pentru
potențialii clienți. Asfel evenimentul ar putea lua forma unui produs revoluționar, iar valoarea lui
o va determina piața. Prin urmare, pentru a devenii o companie de evenimente culturale
extraordinare, este necesar ca mai întâi să devină o companie de clienți extraordinari. (Browne
T., 2012.)
În momentul de față viața este mai stresantă decât cu o generaţie în urmă, din cauza
creşterii timpului de lucru efectiv, astfel s-a redus şi energia dar şi orele dedicate activităţilor de
recreare. Simultan cu schimbare vieţii – devenind tot mai stresantă şi mai complexă cultural –
oamenii se confruntă cu un număr mare de mesaje de marketing ce evidențiază activităţile de
recreare. De fapt, supraîncărcarea cu promoţii duce la pierderea interesului oamenilor pentru
urmărirea reclamelor de orice fel, fapt ce a sporit dificultatea de a obţine o promoţie de succes.
Însăşi natura competiţiei cu care se confruntă organizaţiile creatoare de evenimente culturale s-a
modificat. Înainte ele considerau alte organizaţii creatoare de evenimente culturale cu produse de
artă similare ca fiind singurii concurenţi, acum sunt obligate să îşi lărgească orizonturile în
această privinţă: organizaţiile creatoare de evenimente culturale şi companiile furnizoare de
divertisment concurează pentru timpul limitat şi atenţia aceluiaşi consumator.
Pentru a agrava şi mai mult situaţia, în ultimele două decenii, simultan cu limitarea
fondurilor bugetare, s-a manifestat un decădere al numărului de spectatori/clienţi fideli care să
sponsorizeze evenimentele culturale doar din pasiune sau dintr-un simț al responsabilităţii. Acest
lucru a diminuat resursele financiare ale majorităţii organizaţiilor creatoare de evenimente
culturale şi a sporit necesitatea de a-şi concentra atenţia asupra veniturilor provenite din urma
vânzării biletelor, spre exemplu (în general venituri din surse proprii).
Pentru multe din formele de artă, faptul că publicul participant îmbătrâneşte și în acelaşi
timp scade, organizaţiile organizatoare de evenimente culturale concurează pentru participarea
publicului. Acest declin al publicului este important deoarece preţul biletelor pentru
evenimentele culturale scade şi face tot mai dificilă justificarea primirii fondurilor publice.
Marketingul pentru organizaţiile creatoare de evenimente culturale este necesar a fi
reexaminat, produsul cultural trebuie să fie redefinit şi repoziţionat, deoarece competitorii în
cultura superioară nu mai sunt singurii cu produsul cultural similar, apar alte evenimente
culturale şi de divertisment. (Maria C., Avasilcăi S., Bacali L., 2009.)

6
Din fericire, există şi vești bune. În timp ce numeroase dintre provocări, este necesar să
fie înfruntate de cei care promovează arta, se poate afirma că un public potenţial nou este uşor de
obţinut. Acest nou public regăsit sub forma consumatorilor de cultură, este dornic să participe la
actul cultural, dacă este invitat la acesta cu ajutorul produsului şi al mesajului potrivit. Aceşti noi
consumatori de cultură sunt interesaţi de artă, însă insistă şi pe divertisment, iar organizaţiile
creatoare de evenimente culturale care sunt capabile să le ofere ambele beneficii, îşi vor
îndeplini cu succes misiunea şi obiectivele propuse.
Pentru cele mai multe evenimente culturale, publicul ţintă îl constituie clasa mijlocie, însă
trebuie ținut cont de faptul că vremurile când ziua de lucru este de 7-8 ore (astfel consumatorii de
evenimente culturale dețin energie pentru a participa la un eveniment) sunt pe cale de dispariţie,
dacă nu cumva au dispărut deja. (Cappo J., 2003.)
În momentul de față, când piaţa se modifică în mod rapid, tehnologia produce linii de
produse noi şi furnizează sisteme de distribuţie pentru produsele vechi, chiar şi afacerile trebuie
să dezvolte noi strategii de marketing. (Puiu C., Stâncioiu A., F., Moise D., 2008.) Dacă afacerile
private reexaminează modul în care este vândut un produs, atunci va fi un moment important
pentru organizaţiile creatoare de evenimente culturale să reanalizeze rolul marketingului în
domeniul artei.

1.2. Definiția evenimentelor / culturale

Evenimentele reprezintă momente din viaţa omului ce au legătură cu multiple ocazii cum
ar fi botez, zi onomastică, de nume, căsătorie sau funeraliile sau momentele din viaţa
organizaţiilor, prin care vor să comunice anumite mesaje sau să sporească notorietatea mărcilor
comercializate, creşterea vânzărilor astfel încât să îşi atingă obiectivele de marketing. (Moise D.,
2015).
În general aproape orice tip de activitate care la prima vedere poate fi considerată
neimportantă, atât a oamenilor în mod individual, dar şi a organizaţiilor în mod special, se poate
modifica într-un eveniment care să atragă atenţia mass-mediei şi implicit a publicului. (Moise D.,
2015.)
In DEX, evenimentul este conturat ca reprezentând o întâmplare importantă în viaţa
socială ori particulară, fapt de mare însemnătate, un fenomen local şi instantaneu sau chiar fapt
remarcabil care poate fi întrebuințat atât de persoanele fizice, dar în special de organizaţii pentru
a comunica cu stakeholderii, şi în special de a-i determina pe aceştia să îşi modifice
comportamentul faţă de ea, produsele/serviciile pe care le oferă sau chiar ideile pe care acesta le
promovează cum ar fi cele legate de ecologizare şi nu numai. (Academia Română, 2009)

7
Organizaţiile pun mai mare accent pe evenimentele care se adresează decidenţilor externi,
reprezentanţi ai clienţilor. Acestea pot lua diferite forme precum evenimente corporative de
caritate, evenimtente de lansare a unor produse, evenimente de vânzări/triale, târguri, expoziţii,
conferinţe, evenimente media sau de publicitate, cascadorii şi multe altele. (Masterman şi Wood,
2005).
În cadrul relațiilor publice însă, nu este absolut necesar ca evenimentul în sine să fie
impresionant, contează în schimb ca firma care se ocupă de eveniment să știe cum să îl
ambaleze. Astfel, o întâmplare aparent neînsemnată, precum o aniversare sau un proces de
recrutare, dacă este abordată autentic și ingenios, poate egala sau chiar depăşi în percepția
publicului un eveniment mai însemnat ca și conținut, dar furnizat într-o formă nepotrivită. (Rus
F. C., 2004).
Evenimentele prin definiţie dețin un punct de plecare şi un sfârşit fiind considerate nişte
fenomene temporale şi în raport de obiectivele generale de marketing ale organizaţilor ce le
realizează, ciclice sau aciclice, iar astfel de evenimente planificate dețin un program şi un orar
bine determinat şi comunicat stakeholderi lor în avans. (Moise D., 2015.)
Evenimentele culturale includ arta și toate formele de expresie artistică, și, mai mult,
includ modalitățile prin care se definesc identități ca indivizi și comunităţi. Astfel se poate defini
evenimentul cultural ca fiind un set de caracteristici spirituale, palpabile, intelectuale şi
sentimentale, diferite ce aparțin unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte
vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc şi noţiuni definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de
valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup. (McCarthy K. F., Brooks A., Lowell J. F., Zakaras
L., 2001)
Delimitarea noțiunii de eveniment cultural vizează, aşadar, un proces de identificare şi
susținere a specificităților activităţii artistice pricepute ca o formă de investigare şi adecvare, de
trăire şi poziţionare a omului într-o lume care aspiră să se creeze permanent. (Brennan, R.,
Canning, L., McDowell, R., 2008.)
Marketingul evenimentelor este definit ca reprezentând fenomene care apar din ocazii
neregulate ce conțin obiective neculturale, personale, de petrecere a timpului liber și
organizaționale, separat de activitățile normale ale unei zile obișnuite, al cărui scop este de a
celebra, lămuri, destinde, distra sau provoca un grup de oameni. (Berridge G., 2007.)
Procesul apariţiei marketingului evenimentelor este stimulat considerabil de dezvoltarea
rapidă a sectorului evenimentelor, demonstrată de numărul foarte mare de evenimente realizate
în toate domeniile de activitate căpătând un caracter cât mai complex şi divers. (Moise, 2014)
Marketingul evenimentelor urmărește să stăpânească un loc aparte în peisajul cultural
contemporan fiind apreciat ca un vector comunicațional fundamental, îngăduind diferențierea în

8
spațiul saturat de publicitate tradițională ce întrebuinţează, îndeosebi, comunicarea prin
intermediul mass-media, producând astfel un „șoc emoțional” ce conferă energie acestei forme
de acțiune, pusă în serviciul unor obiective, ținând cont totodată de dinamica timpului liber ales
de a fi petrecut de către stakeholderi. (Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al., coord. 2003)
Este necesar ca marketingul evenimentelor să încerce să formeze o experiență
neîntreruptă pentru marea majoritate a participanților. Un astfel de lucru se poate alcătuii prin
oferirea de surprize, noutate sau provocare pentru aceștia. Un eveniment de succes trebuie să
dețină cele 7 atribute „I” - implicare, interacțiune, imersiune, intensitate, individualitate, inovare,
integritate. (Wood E. H., 2009.)
Cheia succesului oricărui eveniment de marketing o constituie O.C.P.M.-ul:
originalitatea, creativitatea, participativitatea şi memorabilitatea. Ca orice acţiune
comunicaţională, procesul organizării unui eveniment de marketing presupune realizarea unei
analize a aşa numitelor elemente critice numite 5Ws (de ce, cine, când, unde, ce). (Hoyle H. L.,
2002)
Marketingul evenimentelor culturale reprezintă încadrarea opticii și metodelor specifice
de acțiune ale marketingului de către organizațiile culturale, acomodare și distincția sa în raport
cu problemele caracteristice pieței serviciilor culturale. (Adascăliței V., 2005.)
Astfel marketingul evenimentelor cultural este cunoscut ca și marketing al serviciilor
culturale, servicii conturate ca activități desfășurate în beneficiul consumatorilor de evenimente
culturale, cu sau fără intervenţia lor directă, cu misiunea de a împlini anumite nevoi și a le
produce satisfacțiile așteptate de ei. Sub noțiunea de noutate în cadrul evenimentelor culturale
întâlnim faptul că aceste evenimente sunt evaluate numai de consumator, care la început nu
dispune de multe informații despre prestație. (Saget A., 2006)
Marketingul evenimentelor culturale este apreciat de anumiți autori ca reprezentând un
proces prin intermediul căruia un eveniment este planificat, învăţat, creat şi furnizat. Acesta
asimilează aprecierea, definirea, achiziţia, plasarea, verificarea şi analiza timpului, resursele
umane şi financiare, a produselor, serviciilor, şi altor resurse pentru a ajunge să îndeplinească
obiectivele. Astfel este necesar ca persoanele în sarcina cărora cade organizarea unui eveniment
să fie foarte atente la fiecare aspect al acestuia, incluzând aici analizarea, planificarea,
organizarea, implementarea, controlul, şi evaluarea activităţilor de proiectare şi punere în
aplicare. (Rutherford J. S., 2008)
Succesul unui eveniment cultural este influențat în mare măsură de întrebuinţarea celor
şapte atribute „I”: implicare (legată de marcă, eveniment), interacţiune (cu marca, cu participanţii
la eveniment), imersiune (izolarea participantului de mesajele altor organizaţii), intensitate

9
(memorabilitate şi impact mare), individualitate (unicitate, oportunitate), inovare şi integritate (în
sensul de autentic, veritabil). (Terzi M. C., Sakas D. P., Seimenis I., 2013.)
Eficacitatea unui eveniment cultural poate fi îmbunătăţită şi prin înglobarea unei cauze
caritabile a cărei susţinere poate să producă organizaţiei un avantaj comercial şi capital pozitiv de
imagine. (Moise D., Georgescu B., Zgură D., 2012.)

1.3. Tipologia evenimentelor

Evenimentele favorizează cel mai ridicat grad de emoţionare, iar întrebuinţare efectivă a
mijloacelor scenice şi manipularea iscusită a tensiunii prin intermediul „dramaturgiei” constituie
declanşatori de sentimente verificaţi, experimentaţi de-a lungul a sute de ani de istorie a teatrului
şi a ritualurilor. Relativ la evenimentele de marketing a învăţa de la teatru înseamnă a învăţa să
învingi. (Schafer M. S., 2008)
Prin definiţie şi conţinut, evenimentele reprezintă o mare diversitate, motiv pentru care
prezentarea acestora este extrem de dificilă dacă nu chiar aproape imposibil de realizat. Din acest
motiv în literatura de specialitate a apărut o multitudine de clasificări realizate după anumite
criterii fundamentale cărora sunt structurate evenimentele în grupe care permit o mai bună
înţelegere a elementelor comune, dar şi a celor specifice fiecărui grup în parte. (Moise D., 2014).
În literatura de specialitate evenimentele se pot clasifica în raport cu mai multe criterii, în
funcţie de stadiul în care se află procesul de vânzare, în funcţie de scopul urmărit, în funcţie de
tipul de piaţă căruia se adresează organizaţia creatoare de evenimente în funcţie de modul de
organizare şi desfăşurare a evenimentelor și în funcție de locul în care se desfășoară
evenimentele.
♦ În funcţie de stadiul în care se află procesul de vânzare pot fi constituite următoarelor
grupe: evenimente caracteristice prospectării pe scară largă a pieţei, evenimente derulate în etapa
de maturitate şi evenimente ulterioare vânzării. Acest tip de clasificare este imperfect deoarece
întrebuinţarea publicităţii, relaţiilor publice, realizarea de seminarii şi spectacole itinerante pot să
se derulează şi în celelalte etape ale procesului de vânzare şi viceversa. (Moise D., 2014.)
Evenimentele caracteristice prospectării pe scară largă a pieţei sunt legate de: publicitate,
relaţii publice, târguri şi expoziţii, seminarii, spectacole itinerante.
Evenimentele caracteristice etapei de maturitate a vânzării cuprind: workshopurile ce
oferă soluţii, workshopurile tehnice, workshopurile practice, evenimentele pentru VIP-uri şi
spectacole itinerante.
Evenimentele specifice ulterioare vânzării sunt: evenimente pentru clienţi sau
consumatori, programele ospitaliere, întâlnirea grupurilor utilizatorilor.

10
♦ În funcţie de scopul urmărit, evenimentele se clasifică în: (Allen J., 2009)
- întâlnirile care reprezintă furnizarea de informaţii noi despre organizaţia creatoare de
evenimente sau produsele/serviciile sale, schimbul de idei, opinii, identificarea de soluţii la
problemele existente, lansarea de noi produse, traininguri.
- evenimentele corporatiste organizate pentru, recunoaşterea meritelor unor angajaţi,
aprecierea unor clienţi, aprecierea furnizorilor, dineuri de premiere, posibilitatea angajaţilor de a
se întâlni cu furnizorii, lansarea de noi produse, sprijinirea unui eveniment de strângere de
fonduri pentru o idee sau un scop pe care organizaţia îl susţine, creşterea notorietăţii organizaţiei
sau a mărcilor pentru produsele pe care aceasta le promovează, eveniment ce celebrează diverse
stagii în care se află organizaţi.
- evenimente pentru strângerea de fonduri, prin intermediul acestor evenimente
urmărindu-se strângerea de fonduri pentru cercetări, atragerea atenţiei mass-mediei, creşterea
notorietăţii în rândul publicului, atragerea de noi sponsori, solicitarea de noi suporteri sau
donatori, creşterea numărului de voluntari.
- conferinţele reprezintă evenimentele în cadrul cărora au loc schimburi de informaţii şi
idei între persoane diferite adunate laolaltă, lansări de noi produse, vânzări – promovări ale
produselor sau serviciilor organizaţiei.
- evenimentele motivatoare sau stimulatoare sunt recunoscute pentru faptul că prin
intermediul lor sunt recunoscute meritelor deosebite ale celor care au dus la creşterea vânzărilor,
prin organizarea unui eveniment în afara birourilor companiei, top managementul poate să
stabilească viitoarele strategii.
- alte evenimente speciale se pot realiza pentru atragerea atenţiei mass-mediei, sau pentru
acordarea unor premii pentru merite deosebite.
♦ În funcţie de tipul de piaţă căruia se adresează organizaţia evenimentele pot fi:
evenimente pe piaţa business-to-business sau pe piaţa bunurilor de consum.
Ținând cont de faptul că evenimentele ce sunt create în mod special clienţilor, pe piaţa
bunurilor de consum, au fost prezentate anterior, în continuare vom aborda evenimentele ce se
adresează persoanelor din piaţa business-to-business, fiind astfel incluse: târguri şi expoziţii,
evenimente corporatiste şi alte tipuri de evenimente. Târgurile şi expoziţiile pot fi întâlnite atât la
nivel internaţional, naţional cât şi local, se pot organiza fie anual, bianual, semestrial sau
trimestrial. Această formă de evenimente se poate desfășurate de către organizaţii profit şi non-
profit. Prin intermediul târgurilor și expozițiilor pot fi organizate simultan atât conferinţe,
convenţii cât şi întâlniri între specialişti ce au aceeași misiune. (Moise D., 2014)
Evenimentele corporatiste pe care le întâlnim pe piaţa business-to-business cuprind
spectacole itinerante fiind ţintiţi prin intermediul lor în mod deosebit clienţi potenţiali, care sunt

11
anunţaţi prin activităţi de marketing direct de organizarea evenimentului respectiv unde poate fi
analizat felul în care se exprimă produsul în condiţii reale. (Moise D., 2015)
Alte tipuri de evenimente în funcţie de tipul de piaţă căruia se adresează organizaţia, pot
fi sponsorizarea unor evenimente, realizare de evenimente de responsabilitate socială,
evenimente destinate consumatorilor finali şi cascadorii publicitare - care pot fi definite ca un
eveniment planificat realizat pentru a atrage atenţia asupra organizatorilor sau a cauzei lor.
Acestea sunt utilizate cu frecvenţă din ce în ce mai mare de către agenţii de publicitate,
celebrităţi, atleţi şi politicieni. (Constantinescu M., 2009)
♦ În funcţie de modul de organizare şi desfăşurare, evenimentele sunt: planifícate şi
neplanificate
Evenimentele planificate sunt realizate în mod deliberat de către organizaţie prin corelaţie
explicită şi intensă cu obiectivele de comunicare ale acesteia, urmărindu-se în chip natural
„sporirea vizibilităţii organizaţiei, dobândirea, consolidarea şi creşterea simpatiei şi încrederii
publice; creşterea gradului de acoperire mediatică a organizaţiei.” Ele sunt denumite şi
evenimente speciale fiind proiectate şi structurate în strânsă legătură cu profilul şi conexiunile
organizaţiei. (Iacob D., Cismara D. M., 2003)
Evenimentele planificate se pot clasifica în: (Iacob D., Cismara D. M., 2003)
- evenimente ce fac referire la biografia organizaţiei şi a personalităţilor în viaţa şi istoria
organizaţiei: aniversări, comemorări, conferinţe anuale, instalarea în funcţie a liderilor, sau
pensionarea acestora, inaugurări de noi spaţii, lansarea de programe, zile ale porţilor deschise
etc.
- evenimente care sunt concentrate pe conexiuni emoţionale puternice între organizaţia
respectivă şi categorii de populaţie care beneficiază consecvent de simpatia publicului, aici fiind
incluse în mod universal actele de caritate, donaţiile, sponsorizările, programele educaţionale,
sociale etc.
- evenimente ce vizează captarea prestigiului prin intermediul relațiilor cu alte organizaţii
şi cu personalităţi de mare prestigiu din domeniul artelor, ştiinţelor, din mass-media, din mediile
academice şi din lumea sportului. Acestea se exprimă în mod firesc prin activități precum
simpozioane, manifestări ştiinţifice, spectacole, concursuri, prin invitarea unor personalităţi la
evenimente legate de biografia organizaţiei, rezultatul ţintit fiind în mod clar creştere capitalului
simbolic al organizaţiei.
Evenimentele speciale neplanificate includ evenimente realizate în contextul şi
continuarea unor situaţii neprevăzute care oferă, însă, oportunităţi ridicate de comunicare
publică. Ele sunt neplanificate în sensul că nu ocupă o poziţie precisă în calendarul relaţiilor
publice, însă organizaţia este pregătită să reacţioneze la asemenea oportunităţi. (Moise D., 2014).

12
În situația apariției unor situaţii neprevăzute, precum inundaţii, cutremure de amploare
etc., prin înfăptuirea de diverse evenimente (conferinţele de presă, strângerea de fonduri)
organizaţia poate fi înțeleasă de către societate şi marele public ca o companie ce implementează
responsabilitate socială corporatistă.
În concluzie, este necesar ca evenimentele speciale să fie construite în aşa fel încât relația
dintre organizaţie şi eveniment să fie foarte precisă, impactul social şi emoţional să fie cât mai
cuprinzător cu putinţă, iar faptele din care sunt formate evenimentele să fie cât mai atrăgătoare
pentru mass-media.
♦ În funcție de locul în care se desfășoară evenimentele avem evenimente în puncte fixe
sau mobile. (Moise D., 2014)
Marea majoritate a evenimentelor se derulează pe suprafaţe fixe precum cea a unui teren,
clădire, monument istoric, biserică putând fi considerate evenimente în puncte fixe, în schimb în
ultima perioadă a crescut atracţia pentru evenimentele mobile, iar acestea au câştigat teren, astfel
de evenimente desfăşurându-se pe mijloace de transport (autocare, trenuri, ambarcaţiuni şi chiar
avioane special amenjate şi reconfigurate) astfel încât succesul să fie garantat. . (Moise D., 2014)
Dacă facem referire strict la tipologia evenimente culturale putem afirma că tipologia
activităţilor culturale este multilaterală şi diversificată. Sunt prezente atât de multe tipologii ale
evenimentelor culturale câte definiţii ale culturii există. Unele se potrivesc definiţiei
antropologice a conceptului cuprinzând majoritatea activităţilor omului pentru că, în esenţă,
fiecare acţiune reprezintă expresia culturii lui, altele fac referire la diverse activităţi artistice,
urmărite în mod deosebit de elitele intelectuale.
Clasificarea evenimentelor culturale a poziționat acțiunile culturale din fiecare domeniu
pe o anumită poziţie, după funcţia lor economică, astfel fiind evidențiate şase funcţii - de creaţie,
de conservare, de producţie, de difuzare, de comercializare, de formare. (Moldoveanu M. Ioan-
Franc V., 1997.)
După conținutul prestațiilor și al mijloacelor utilizate, evenimentele culturale pot fi
structurate în următoarele tipologii: (Florescu C., coord., 2003.)
- evenimente culturale ce vizează diverse spectacole (de teatru, film, muzică, dans,
formații artistice, festivaluri);
- evenimente ce se desfășoară pentru a prezenta artele plastice (galerii și expoziții de artă,
artă populară)
- evenimente ce se derulează pentru a evidenția diverse creații culturale oferite pe
suporturi specifice de difuzare: film, fotografie artistică, casete audio-video.

13
După părerea mea cele mai importante evenimente culturale sunt: evenimentele culturale
din domeniul muzical, evenimentele culturale idin industria filmului și evenimentele culturale
din muzee.

1.4. Principalele caracteristici ale evenimentelor

Un eveniment se poate analiza în funcţie de anumite caracteristici. Având ca punct


fundamental definiţiile şi tipologiile putem afirma că evenimentele dețin următoarele
caracteristici: (Moise D., 2014)
▬ evenimentul poate fi previzibil în mod oficial
Multiple evenimente sunt previzibile şi făcute publice în mod oficial. În această situație,
cei care sunt responsabili de organizarea evenimentului se pot interesa, se pot informa şi se pot
pregăti pentru abordarea lui. Astfel de evenimente comportă şi evenimente special formate cu
misiunea de a fi prezentate de mass media. Aceste evenimente nu ar putea fi realizate în mod
sigur dacă mass media nu ar fi dispusă să le facă publice, acest domeniu ar trebui să se refere la
lumea mondenă şi la informaţii picante de la diverse evenimente.
▬ evenimentul poate fi previzibil, aşteptat
Există numeroase evenimente care pot fi anticipate, fiindcă ele reprezintă proiecţia logică
a unor evenimente anterioare.
▬ evenimentul poate fi imprevizibil, neaşteptat
Există cazuri în care un eveniment poate fi imprevizibil acest lucru datorându-se în
principal situațiilor limită.
▬ evenimentele pot fi periodice și raportate la frecvenţa apariţiilor
Diverse evenimente se manifestă în mod ordonat. Chiar dacă ele se realizează în diverse
momente şi situaţii, şi chiar dacă persoanele implicate nu sunt aceleaşi, în ansamblu evenimentul
are ca fond o formă standardizată.
▬ evenimentele pot fi de amploare şi au impact asupra persoanelor implicate
Însemnătatea unui eveniment este redată de concluziile manifestate asupra persoanelor la
care face referire.
In primul rând, în momentul în care vorbim despre evenimentul cultural facem referire la
drumul pe care îl parcurge cultura, sub toate formele ei, înfăptuit prin intermediul organizațiilor,
în situaţiile în care cererea se adaptează psihologic pe necesitățile superioare umane, intelectuale,
estetice și morale. (Constantinovici D., 2007.)
Promovarea evenimentelor cultural se fundamentează pe cu totul alt principiu decât cel
știut din cadrul marketingului tradiţional. În cazul evenimentelor culturale, prin promovare nu se

14
încearcă crearea unei atitudini pozitive față de produs, ci modificarea atitudinii în beneficiu
consumului de cultură, în beneficiu participării la alcătuirea și difuzarea bunurilor culturale.
(Kolb, Bonita M., 2005)
După părerea mea, relaţia dintre marketing și cultură este dată de necesitatea
organizaţiilor culturale de a-și face cunoscute produsele - serviciile. Când spun acest lucru mă
refer la faptul ca în România nu numeroși oameni conştientizează necesitate de a participa la
evenimente culturale. Consider că cererea în țara noastră este destul de mică în comparaţie cu
alte state și marketerii au o sarcină dificilă de a convinge oamenii din toate clasele sociale să ia
parte la astfel de organizări.

CAPITOLUL II

15
PREZENTAREA EVENIMENTELOR CULTURALE DIN CADRUL
TÂRGURILOR DE CRĂCIUN DIN ROMÂNIA

2.1. Scurtă prezentare a principalelor târguri de Crăciun din România

Crăciunul reprezintă, cea mai importantă sărbătoare de iarnă și este și cea mai frumoasă,
cu acest prilej în centrul orașelor organizându-se târguri și evenimentele culturale specifice.
▬Târgul de Crăciun de la Sibiu
Târgul de Crăciun din Sibiu reprezintă un proiect cultural care a fost pus în practică
de Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei în România, reprezentat de Barbara
Schöfnagel, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Târgul de Crăciun din Sibiu a fost
organizat pentru întâia dată în anul 2007, an în care municipiul Sibiu a fost desemnată Capitală
Culturală Europeană. Astfel că târgul de Crăciun de la Sibiu a ajuns în scurt timp celebru la
nivelul întregii țări pentru mărimea și tradiția prezentată. Târgul de Crăciun din Sibiu este
organizat an de an de Asociația Events For Tourism și cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin
Primăria Municipiului Sibiu. (http://targuldecraciun.ro/)
Târgul de Crăciun din Sibiu se desfășoară anual începând cu 20 noiembrie și se încheie în
ziua de 3 ianuarie.
Pentru anul 2015 în cadrul târgului de Crăciun din Sibiu s-au derulate diverse
evenimente, puse în scenă de „Suflători Ceata Moșilor” ceea ce reprezintă o grupă de suflători,
care interpretau diferite melodii pe scena de sub brad și în diferite locuri din Piața Mare, stabilite
ad-hoc, precum și de „Teatru de păpuși” care în atelierul lui Moș Crăciun proiectează diferite
povești, astfel de evenimente având loc zilnic, între orele 10:00-22:00.
(http://targuldecraciun.ro/evenimente/)

Figura Nr. 2.2.


Imagini din cadrul târgului de Crăciun de la Sibiu
Se poate observa că timp de 43 de zile, centrul Sibiului este însufleţit de zeci de mii de
sibieni și turiști care vin să vadă celebrul Târg de Crăciun din Sibiu. În anul 2015 vizitatorii
târgului de Crăciun din Sibiu au fost întâmpinați cu numeroase evenimente culturale noi,
precum, concerte, scena amplasată sub brad a fost gazada a numeroase grupe de colindători,

16
atelierul lui Moș Crăciun a avut 2 teme noi, mulți expozanți noi, toate acestea alcătuind o
atmosferă completă de sărbătoare.
Organizatorii târgului de Crăciun de la Sibiu amenajează an de an aproximativ 70 de
căsuțe în cadrul cărora își desfășoară activitatea expozanți din 22 de județe ale țării. Vizitatorii
târgului de Crăciun de la Sibiu putând găsi produse cu adevărat deosebite, precum podoabe și
bijuterii în stil Steampunk, globuri pictate manual chiar la fața locului, lumânări în formă de
moși, brazi, sau alte figurine de Crăciun, decorațiuni și ornamente încântătoare și numeroase
produse caracteristice sărbătorilor de iarnă.
▬ Târgul de Crăciun de la Brașov
În orașul Brașov începând cu anul 2011 se organizează în fiecare an târgul de Crăciun,
având ca model Târgul de Crăciun de la Nurmberg. Astfel că organizatorii care se ocupă de
târgul de Crăciun de la Brașov își doresc ca în scurt timp, de-a lungul a câțiva ani, târgul de
Crăciun de la Brașov să ajungă la renumele și mărimea târgurilor de Crăciun europene.
Târgul de Crăciun de la Brasov, mai este cunoscut și sub numele de Christkindlesmarkt
Kronstadt, și reprezintă o creație în conformitate cu tradiția vechilor târguri germane, fiind
organizat o dată pe an, cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun.
Târgul de Crăciun de la Brasov este deschis anul în perioada 6 decembrie – 6 ianuarie și
este organizat de Consiliul Județean Brașov, Food Bar Consult Brașov, DWK – Clubul Economic
German și Primăria Brașov, având susţinere din partea a numeroși sponsori.
Târgul de Crăciun de la Brașov este organizat an de an într-una din cele mai semnificative
zone istorice ale Brașovului, la poalele Tâmpei, în cadrul Clubului Sportiv Olimpia, în imediata
apropiere a Bisericii Neagre. În cadrul târgului sunt așteptați vizitatorii cu diverse produse
tradiționale, concerte, fanfară, dansuri populare, concursuri și jocuri pentru copii și părinti.
(http://www.iubescbrasovul.ro/evenimente/festival-targ/targul-poveste-de-craciun-brasov-2015-
20725715.htm)
Aprinderea luminițelor din Bradul de Crăciun care este împodobit în Piaţa Sfatului şi
deschiderea Târgului de Crăciun reprezintă un eveniment spectaculos care are loc de Sf. Nicolae,
respectiv în seara de 6 decembrie a fiecărui an.

Figura Nr.2.1.
Imagini din cadrul târgului de Crăciun de la Brașov

17
Organizatorii amenajează an de an de căsuțe din lemn, care sunt similare cu cele de la
Nuremberg. De la căsuțе vizitatorii pot achiziționa diverse mărfuri și cadouri, și în mod deosebit
produse tradiționale precum jucării, cioplituri în lemn, măști, marionete, lumânări, figurine,
globuri, ghirlande sau calendare. De la căsuțele din lemn din centrul orașului Brașov nu lipsesc
nici obiectele ce pot fi considerate cadouri mai deosebite, precum, icoane, picturi, diverse
bijuterii, aranjamente florale, marame, articole vestimentare, păpusi, borcane cu dulcețuri,
obiecte de ceramică, realizate de diverși artiști plastici și meșteri populari, brazi și multe altele.
(http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-frumoase-
targuri-de-craciun-din-romania.html)
▬ Târgul de Crăciun de la București
Cot la cot cu Sibiul, Bucureștiul este renumit pentru evenimentele organizate cu ocazia
târgului de Crăciun. Astfel renumitul târg de Crăciun organizat în Piața Universității din
București își deschide porțile an de an începând cu 27 noiembrie și își așteaptă vizitatorii până în
ziua de 27 decembrie. Târgul de Crăciun din București este deschis în intervalul orar 11:00 -
22:00. (http://bucharestchristmasmarket.ro/)
Târgul de Crăciun din București este organizat de Primăria Municipiului București, prin
intermediul Centrului de Creație, Artă și Tradiție. Târgul oficial de Crăciun al Capitalei poartă
denumirea de Bucharest Christmas Market.
Evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun organizat în Piața Universității din
București sunt pregătite pentru o lună de poveste și cuprind spectacole și concerte ce se
organizează de-a lungul a 18 seri cu muzică populară, folk și modernă, expoziții tradiționale
artizanale, vizite la Casa lui Moș Crăciun, precum și nelipsitele colinde.

Figura Nr. 2.2.


Imagini din cadrul târgului de Crăciun de la București

La finele anului 2015, în cea de-a patra ediție, Bucharest Christmas Market, au fost
organizate numeroase evenimente festive, caracteristice sărbătorilor de iarnă, concerte și diverse
reprezentaţii, dăruirea de cadouri pentru cei dragi, crearea de decorațiuni și produse din toate
regiunile țării.

18
Astfel că cele mai importante evenimente din cadrul Bucharest Christmas Market 2015, au fost
susținute de corul de copii „Allegretto”, corul „Divina Armonia”, Horia Brenciu & HB
Orchestra, corul Radio, „Spirit Vienna Orchestra”, Bere Gratis, Iris şi Cristi Minculescu, Phoenix
şi invitaţii, corul „Symbol”, orchestra „Mundi Colour”, orchestra Naţională „Valahia”, Sofia
Vicoveanca, școala de dans românesc Larisa şi Marin Barbu, grupul Vocal „Acapella, Laura
Lavric, grupul vocal bărbătesc „Burnasul” din Teleorman, Veta Biriş, Dinu Iancu Sălăjanu,
Fuego, Hara şi corul „All’s Choir”, Paula Seling Grup & Marius Ciprian Pop, ansamblul „Anton
Pann”, ansamblul „Lilioara” din Bihor, grupul de dans „Magia Sărbătorilor”, grupul de
colindători „Roua” din Gorj, Gelu Voicu şi Taraful „Lăutarii” din Teleorman, grupul de copii
„Veselia” de pe Iza – Maramureş, grupul de copii „Mlădiţe Ilfovene” din Clinceni, ansamblul
„Timişul” din Timişoara cu Nicoleta Voica şi Gheorghe Turda, Nicolae Voiculeţ şi Orchestra
România, Radio Killer, Aya, Sore, Dorian, Cabron, Smiley, El Negro, Analia Selis, ansamblul
„Ellas” şi Mihalis Fredi Camacho, Anna Lesko, ansamblul „Rapsodia Carpaţilor”, taraful
„Virtuozii Transilvani”, ansamblul „Tradiţii Maramureşene”, Provincialii, Antonia, Holograf,
Dan Teodorescu (TAXI), Dan Iliescu (Timpuri Noi), ansamblul „Doina Dobrogei” din
Medgidia, ansamblul de copii si tineret „Poenarii Burchii” şi „Brezoaia”, Rucăr, ansamblul
„Mureşul” din Mureş, Cornelia şi Lupu Rednic, Vasile Șeicaru, Narcisa Suciu, Ducu Bertzi,
Pepe, Proconsul, Călin Geambaşu Band, Delia & Band, Luminiţa Anghel, Marcel Pavel, Direcţia
5 cu Alinca și mulți alții. (http://bucharestchristmasmarket.ro/editii-anterioare/editia-2015/)
Parteneri media pentru realizarea evenimentului Bucharest Christmas Market 2015 au
fost Magic FM, Blitz TV, România Pozitivă, Calendar Evenimente, Radio România București
FM, Urban.ro, Zile și Nopți, IQads, Radio România Cultural, 24FUN, Big City Life, Dor de
Ducă, Orașul meu, Radio România Internațional, PR Wave, Gratuitor, Festivaluri Românești,
Anyplace.ro, IQool.
▬ Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca
Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca se organizează an de an în Piaţa Unirii în perioada 1-
26 decembrie. Astfel că pe perioada a 26 de zile în fiecare an, începând cu ora 18:30, în Piața
Unirii din Cluj-Napoca cadru de sărbătoare este susținut de grupuri și diferite ansambluri școlare,
peste 40 de trupe și artiști care vor își desfășoară spectacole folclorice într-un decor de
sărbătoare. (http://www.clujlife.com/2015/11/26/targul-de-craciun-piata-unirii-5/)
Principalele atracți ale târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca sunt patinoarul, trenulețul
lui Moș Crăciun, căsuțele, atelierele culinare, atelierele de fotografie și pictură, atelierele de
modelaj și origami și concertele.
Astfel, zilnic în cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca în intervalul 2-23 decembrie, cu
începere de la ora 18:30, au loc concerte susținute de diverse instituții și trupe precum,

19
Colegiului Tehnic „Napoca”, Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu”, Aldo Blaga & Tzika Sax
Orchestra, Smiley, Ansamblul Amicus, trupa de Acoperire, ansamblul Mărţişorul, ansamblul
Folcloric Transilvania, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”, Seminarul Teologic Liceal
Ortodox, Trupa 1 Minut, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Liceul de Arte Plastice „Romulus
Ladea”, Transylvania College, corul „Happy Dream”, solistele vocale Briana Curic, Mara
Ivaşcău, Maria Vădan, Tdance, Highschool band „Missunderstood”, Rhythm group, Giuseppe
Gualtieri Marino, Emanuel Cîrstea, Alin Dan Rusu, Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere,
Incognito, Catrhythm, Andra, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Marius Merca care și-a
lansat albumul de colinde, Armonia Music, Corul Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele
din Urmă din Cluj, Clubul Vedetelor, Paula Seling, ansamblul Folcloric Ilia, ansamblul Folcloric
din Ghelari, Ducu Bertzi, David & Six Martini, Andrei Petreuş şi ansambluri de colindători,
Trupa Verde (http://citynews.ro/eveniment/vezi-programul-concertelor-din-cadrul-targului-de-
craciun-de-la-cluj-1257286)
▬ Târgul de Crăciun de la Timisoara
Târgul de Crăciun de la Timișoara se organizează an de an în Piața Victoriei şi în piaţa de
lângă Şcoala Generală nr.30, în zona Soarelui. Târgul de Crăciun este deschis zilnic în intervalul
orar 11:00-22:00 în perioada 1 Decembrie – 2 ianuarie. (http://www.ziare.com/stiri-
timisoara/stiri-actualitate/programul-targului-de-craciun-din-timisoara-5837986)
Târgul de Crăciun de la Timișoara este organizat anual de Primăria Municipiului
Timișoara în colaborare cu Muzeul Banatului şi Consiliul Judeţean Timiş.
Evenimente culturale ce au loc în Piaţa Victoriei din Timișoara se desfășoară începând cu
ora 17:00, intrarea fiind liberă.
Asemănător cu restul târgurilor de Crăciun care se organizează în România și la
Timișoara întâlnim căsuțele de lemn de unde pot fi achiziționate dulciuri, mâncăruri tradiționale
și produse de sezon.
▬ Târgul de Crăciun de la Oradea
Târgul de Crăciun de la Oradea este organizat an de an de Primăria Municipiului Oradea
și începând cu anul 2015 acesta este amplasat în Cetatea Oradea, unde se desfășoară diverse
activități specifice, în perioada 4 - 31 decembrie, în intervalul orar 12:00 - 21:00 în cursul
săptămânii şi în intervalul orar 10:00 - 21:00 în zilele de weekend. (http://bihorstiri.ro/targ-de-
craciun-in-cetatea-oradea/)
Târgul de Crăciun de la Oradea pune la dispoziţia orădenilor programe diversificate,
astfel încât să atragă toate categoriile de vârstă.
La căsuțеle din lemn ce sunt amplasate la târgul de Crăciun de la Oradea pot fi vizitați cei
mai renumiți producători și importatori de produse tradiționale, gustări și bunătăți bio și naturale,

20
diverse jucării, obiecte handmade, articole vestimentare, accesorii, etc. La târgul de Crăciun de la
Oradea participă anual firme din Bihor, județele învecinate, dar și din Ungaria.
(http://targuldecraciun.com/targul-de-craciun-din-oradea-2015/)
Intrarea la târgul de Crăciun de la Oradea este liberă.
Evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea se desfășoară pe o
scenă montată în aer liber unde vor fi organizate multiple concerte de colinde, concursuri și
momente muzicale de toate genurile.
În concluzie putem afirma că târgurile de Crăciun din România se organizează în marile
orașе cu sprijinul primăriilor, perioada lor de desfășurare fiind luna decembrie. În cadrul tuturor
târgurilor de Crăciun din România regăsim căsuțele de lemn de unde pot fi achiziționate diverse
obiecte specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Pentru desfășurarea evenimentelor culturale se
poate observa că în cadrul fiecărui târg de Crăciun din România întâlnim montată cate o scenă în
aer liber, astfel că intrarea și participarea la astfel de evenimente este liberă. De regulă
evenimentele culturale care se desfășoară în cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt
reprezentate de concerte cu diferite genuri de muzică, dansuri atât moderne cât și populare sau
diverse expoziții.

2.2. Prezentarea evenimentelor culturale realizate în cadrul


principalelor târguri de Crăciun din România

Evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt reprezentate de
teatre, instituţiile de dans şi muzică care nu sunt atât de dependente de un loc de expunere, astfel
că majoritatea acestor evenimente se desfășoară în aer liber. Evenimente culturale organizate în
târgurilor de Crăciun din România depind în mare măsură de public pentru a supravieţui, de
aceea spectacolele au loc oriunde se poate, fiind adresate către oricine este interesat, către toate
grupele de vârstă.
Totuşi, se impune ca evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România
ce reprezintă orchestrele mari şi instituţiile de balet sau operă să fie organizate în medii unde pot
să îşi expună forma de artă (de exemplu concertele de orgă din cadrul Bisericii Negre). Astfel că
pentru aceste evenimente este necesar să se plătească intrarea care constituie fonduri
suplimentare pentru a plăti utilizarea unei infrastructuri.
Majoritatea evenimentelor culturale din cadrul târgurilor de Crăciun au fost formate
pentru a oferi un produs cultural la care majoritatea publicului nu avea acces. Fondatorii şi-au
stabilit obiectivul de a-şi furniza produsul artistic către acest public. Ca rezultat, prima sarcină a

21
fondatorului târgurilor de Crăciun a fost să depună eforturi pentru a găsi resurse şi fonduri, apoi
să dezvolte o audienţă.
Astfel că în condițiile în care târgurilor de Crăciun și evenimentele culturale au
supravieţuit până acum, se recomandă ca aceste a să fie organizare inclusiv din punct de vedere
al marketingului. Pe măsură ce comunitatea devine tot mai conştientă de faptul că târgurilor de
Crăciun și evenimentele culturale organizate cu această ocazie, furnizează avantaje, audienţa va
creşte, astfel organziatorii realizeazând ce şi-au propus, având succes. Astfel că atât târgurilor de
Crăciun cât și evenimentele culturale realizate vor deveni un nume uşor de recunoscut – un
brand.
▬ Evenimente culturale organizat la Târgul de Crăciun de la Sibiu
Cel mai important eveniment cultural organizat odată cu inaugurarea celei de-a 9-a ediții
a târgului de Crăciun din Sibiu, a reprezentat un concert extraordinar de muzică gospel, cu artiști
consacrați din țară și străinătate, ce s-a desfășurat pe scena amplasată în aer liber în Piața
Mare, intrarea fiind liberă. (http://radiotransilvania.com/targul-de-craciun-de-la-sibiu-inaugurat-
cu-concert-de-muzica-gospel/)

Evenimentul cultural reprezintă un concert special creat pentru inaugurarea târgului de


Crăciun din Sibiu 2015, care cuprinde și participarea a peste 20 de artiști atât din țară cât și
străinătate.
Atribuţiile principale în activitatea evenimentului cultural organizat odată cu inaugurarea
celei de-a 9-a ediții a târgului de Crăciun din Sibiu:
- realizarea şi susținerea de evenimente outdoor.
- promovarea creaţiei muzicale şi interpretative, încurajarea tinerelor talente din oraș;
- instaurarea şi cultivarea unui climat artistic superior muzical;
- promovarea muzicii gospel în țară și în lume, în vederea formării, dezvoltării şi
menţinerii unei imagini pozitive din punct de vedere cultural al orașului Sibiu la nivel local și
național.
Astfel că la acest eveniment cultural a concertat Ingrid Arthur, o faimoasă artistă, fostă
membră a formației The Weather Girls, formație care a devenit renumită cu hitul „It’s Raining
22
Man”, alături de Brad Vee Johnson, un interpret ce provine din america, a cărui educație
muzicală este dată de școala de jazz din New York și care a abordat o mare diversitate de genuri
muzicale precum, Jazz, Funk, Soul și Pop. (http://targuldecraciun.ro/stiri/articol/ritmuri-de-
gospel-la-inaugurarea-targului-de-craciun-din-sibiu/)
Tot în cadrul acestui eveniment cultural a concertat și cunoscuta artistă Nico, delegata
României la Eurovision în anul 2008. La acest eveniment cultural luând parte aproximtiv 1800
de oameni.
▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la Brasov
În anul 2015 în prima zi a târgului de Crăciun organizat la Brașov, pe scena care a fost
poziționată în Piața Sfatului au urca corul de copii „Concertino”, formația Kontraband, iar cap de
afiș a fost Alex Velea care a susținut un recital special, live, împreună cu orchestra sa.
(http://www.romaniatv.net/brasov-concert-de-colinde-si-muzica-traditionala-de-craciun-in-piata-
sfatului_263735.html)
De-a lungul timpului pe durata târgului de Crăciun de la Brasov pe scenă au urcat diferite
band-uri și trupe precum, Grand Opening Horia Brenciu & Band, Holograf, Narcisa Suciu, Ducu
Berti, Trupa PLAY și mulți ați artiști din țară și din străinătate
Evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun de la Brasov se desfășoară la scena
amplasată în aer liber, zilnic pe perioada 6 decembrie – 6 ianuarie în cursul săptămânii între orele
16:00 – 20:00, iar sâmbăta și duminica între orele 14:00 – 22:00.
Un alt tip de evenimente culturale care se desfășoară la Brașov cu ocazia târgului de
Crăciun sunt concertele ce au loc în Biserica Neagră (cea mai mare biserică din România). Astfel
că în anul 2015 Biserica Neagră a conceput trei evenimente culturale pentru perioada
Crăciunului şi Anului Nou: (https://benighegoiu.wordpress.com/2014/12/08/concerte-de-craciun-
si-anul-nou-la-biserica-neagra/)
- pe 13 decembrie 2015 începând cu ora 18:00 Corul „Bach” mai mulți solişti şi o
orchestră simfonică alcătuită din muzicieni ai Kameratei Kronstadt şi ai ansamblului Neumarkt
Brass au interpretat „Magnificat anima mea”.
- pe 18 decembrie 2015 începând cu ora 18:00, un număr de 200 de elevi ce aparțin
şcolilor din Braşov şi Sfântu Gheorghe au cânta colinde scopul concertului fiind de natură
caritabilă.
- pe 31 decembrie 2015 începând cu ora 12:00, tot în cadrul Bisericii Neagre a fost
organizat un concert denumit „La cumpăna dintre ani”, în cadrul căruia, pe lângă muzica de orgă,
a fost transmis și mesajul spiritual al comunităţii evanghelice pentru anul 2016. Bilete pentru
evenimentele culturale din Biserica Neagră au putut fi achiziționate de la casa de bilete a biserici
la un preț de 20 de lei.

23
În cadrul târgului de Crăciun organizat la Brașov, zilnic, numeroase coruri de copii, coruri
de colindători, ansambluri folclorice, ansambluri de dansuri românesti, germane și ungurești,
fanfară si multele urcă pe scena montată în aer liber.
▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la București
Înscris în rețeaua celor mai remarcabile târguri de Crăciun din Europa, Christmas
Markets (Târgul de Crăciun din București), în cadrul său sunt realizate evenimente culturale pe
placul tuturor categoriilor de public, intrarea fiind liberă la toate manifestările.
Ediția 2015 a Bucharest Christmas Market pune la dispoziția vizitatorilor un cadrul ideal
pentru diverse spectacole și concerte caracteristice sărbătorilor. Astfel în cadrul târgului de
Crăciun de la București sunt organizate multiple evenimente culturale susținut de trupe și artiști
cunoscuți, ansambluri, cete de copii și de colindători, coruri și orchestre: Bere Gratis, Iris și
Cristi Minculescu, Pheonix, Fuego, Hara, Paula Seling, Firma, Coma, Moonlight Breakfast,
Smiley, El Negro, Antonia, Holograf, Țapinarii, Trooper, Taxi, Mircea Vintilă, Emric Imre, Ducu
Bertzi, Provincialii, Narcisa Suciu, Pepe, Proconsul, Delia, Luminița Anghel, Marcel Pavel,
Direcția 5, Loredana, Corul de copii Allegretto, Corul Divina Armonia, Corul Radio, Spirit
Vienna Orchestra aceste nume fiind doar câteva dintre cele care au urca pe scena din Piața
Universității. (http://bucharestchristmasmarket.ro/program-2/)
Un eveniment cultural deosebit a fost realizat târgului de Crăciun de la București de
dansatorii Rapsodia Carpaților, ei punând în scenă un moment artistic complex de folclor
românesc. Alături de ei pe scenă urcând și Orchesta Națională „Valahia”, Alina Trocan, precum
și Fabrica de Folclor „Alberta Uradarea”. (http://rapsodiacarpatilor.ro/artisti-
evenimente/mergem-la-bucharest-christmas-market/)
Un alt eveniment cultural deosebit care a fost prezent la târgul de Crăciun de la București,
a fost realizat de Ansamblul Artistic Profesionist Crișana. Astfel că în cadrul târgului de Crăciun
de la București, artiştii bihoreni au prezentat, un spectacol realizat sub coordonarea directorului
artistic, Leontin Ciucur, spectacol ce a fost denumit „La corindat”. Numeroși vizitatori ai târgului
de Crăciun de la București au apreciat prestația artiștilor În cadrul aceluiași eveniment cultural
au realizat diferite prestații, corpul de balet al ansamblului, soliştii instrumentişti Stângaciu şi
Petrică Popa, soliştii vocali, Ionel Ban, Cornelia Covaciu, Felicia Costin, Cornel Borza şi
Leontin Ciucur. (http://oradeamagazin.ro/ansamblul-crisana-al-teatrului-regina-maria-a-
participat-la-bucharest-christmas-market-7026/)
Obiectivul principal al evenimentului cultural realizat de Ansamblul Artistic Profesionist
Crișana îl constituie promovarea valorilor muzicale-artistice, autohtone pe plan local și naţional.

24
▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca
Evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca se desfășoară în
perioada 1 – 26 decembrie, ele fiind realizate de grupuri şi ansambluri şcolare, peste 40 de trupe
şi artişti de muzică de diferite genuri, într-un cadru fascinant de sărbătoare.
Astfel că în anul 2015 pe scena din cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca au urcat
interpreți trupe precum Cristian Pomohaci, Magda Puskas şi Rareş Suciu, Zdob şi Zdub, Cargo,
Andra, David & The Six Martini, Royal Avenue, Grupul Iza, Costi Cămărăşan Band, Grigore
Leşe, Aminda & Hazard, Hara. Arpi & Zip Band, Iris, Hara, Incognito şi soliştii ai Operei
Române. (http://revistabulevard.ro/2015/11/programul-targului-de-craciun-din-cluj-napoca/)
Un eveniment cultural mai special a fost realizat de bisericile din municipiul Cluj-Napoca
– Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată şi
bisericile evanghelice din Cluj-Napoca, toate aceste urcând pe scenș
Un alt eveniment cultural deosebit a fost „EBS The Voice Of Children”, acesta fiind
demn de Cartea Recordurilor, organizat cu sprijinul cu Transylvania College. La acest eveniment
cultural peste 1.000 de copii de la 26 de şcoli din județul Cluj, împreună cu alţi 200 din afara
ţării, au cânta accapela una dintre cele mai îndrăgite piese de Crăciun, ce este denumită „That’s
Christmas to me”.
La eveniment au luat parte elevi din 9 ţări ale lumii prin intermediul monitoarelor, care
au fost poziționate în Piaţa Unirii. Momentul în care a fost interpretată piesa s-a dovedit a fi
foarte emoţionant, deoarece lumina a fost oprită pentru câteva minute, iar singura sursă de
iluminare au fost cele peste 1.000 de felinare amplasate în cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-
Napoca.
Evenimentul cultural denumit „EBS – The Voice of Children” este realizat de către un
profesor de muzică din cadrul Transylvania College (Claudia Anamaria Eli). Respectiva
profesoară a ales piesa „That’s Christmas to me”, ce aparține formației americane de muzică „a
cappella” Pentatonix, având ca scop răspândire într-un mod original a mesajului că orice copil,
băiat și orice fată din această lume are un glas, un ton, care, în condițiile în care se face auzit,
poate dărui tuturor speranță, inspirație și pace și poate aduce schimbare în jurul său.
(http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/)
Astfel că la evenimentul cultural denumit „EBS – The Voice of Children” au participat
copii de toate naționalitățile, religiile și culturile care au fost alături de copiii români în direct,
iar vizitatorii târgului de Crăciun din Piața Unirii de la Cluj-Napoca a putut să-i vadă și să
comunice cu ei prin intermediul unui ecran led.
Atribuţiile principale în activitatea evenimentului cultural „EBS – The Voice of Children”
organizat în cadrul târgului de Crăciun din Cluj-Napoca:

25
- scoaterea în evidență a importanţei culturale şi a valorii artistice a proiectului care să
atragă după sine integrarea evenimentului în iniţiative culturale internaţionale, în vederea unor
oportunităţi de participare la festivaluri şi turnee europene;
- explorarea posibilităţilor de colaborare/parteneriate la evenimente culturale similare din
oraș și din ţară şi cu alte organizații artistice europene;
- atragerea tinerilor să asculte muzică de calitate.
Evenimentul cultural ce poartă denumirea de „EBS – The Voice of Children” a fost
organizat cu sprijinul companiei IT EBS- an NTT Data Company, Inspectoratul Școlar Județean
Cluj și Federația SHARE și face parte din evenimentele culturale realizate la „Cluj- Napoca -
Capitală Europeană a Tineretului 2015”.
▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la Timisoara
În fiecare an, pe toată perioada târgului, pe scena special amplasată în fața Operei din
Timișoara se desfășoară numeroase evenimente culturale.
Astfel că cele mai importante evenimente culturale desfășurate la târgul de Crăciun de la
Timișoara în anul 2015 au fost reprezentate de spectacolul Ansamblul „Timişul”, concertul
Compact C, colindele de Crăciun – program susţinut de profesori şi elevi ai Şcolii Populare de
Artă, spectacolul de balet al compania de dans „Dance with me” , spectacolul folcloric al
Ansamblului „Pusta Banatului”, spectacolul de colinde româneşti şi internaţionale al
Ansamblului de percuţie Splash. (http://www.opiniatimisoarei.ro/avem-programul-de-la-targul-
de-craciun-de-la-timisoara-ce-evenimente-si-concerte-au-loc-in-piata-victoriei/05/12/2014)
▬ Evenimente culturale organizat la Târgul de Crăciun de la Oradea
Un important eveniment cultural al târgului de Crăciun de la Oradea este parada celor 250
de moșuleți de la Liceul Greco-Catolic, care se realizează în deschiderea târgului în același timp
cu un spectacol de colinde realizat de coruri teologice ce fac parte din mai multe confesiuni.
Pentru acest târg organizatorii creează anual evenimente culturale care se desfășoară pe
scenă începând cu ziua de 4 decembrie și până pe 24 decembrie. Toate evenimentele culturale
din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea se desfășoară începând cu ora 17:00, astfel fiind
stabilite din timp spectacolele de colinde şi obiceiurile tradiţionale de Crăciun fiind prezente la
evenimente coruri teologice, coruri liceale, coruri bisericeşti, corurilor şi ansamblurilor
folclorice, precum şi anumiți interpreţi de muzică populară.
În anul 2015 pe scena din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea au urcat interpreți și
trupe precum Lavinia Chifor, Paula Lezeu, Andrei Dem, Andreea Suciu, Simona Cap, Romina
Suciu, Violeta Gherman, Ioana Urs, Andreea Puşcaş, Adriana Ştiube, Rock Filarmonica,
Ansamblul Folcloric „Auşana”, Ansamblul Folcloric „Nuntaşii Bihorului”, Ansamblul Folcloric
„Doruleţ” din Luncşoara, Ansamblul Folcloric „Codrenii Bihorului” din Roşia, Ansamblul

26
Folcloric „Cununa de pe Criş” din Tilecuş, Ansamblul Folcloric „Florile Bihorului” şi Grupul
Vocal „Florile Bihorului” de la Palatul Copiilor şi Elevilor Oradea, Corul Voces, Grupul Meda
Music şi Grupul Vivere etc. (http://www.bihon.ro/revelion-si-targ-de-craciun-in-cetate/1596638)
Pot afirma că pe lângă evenimentele culturale realizate la târgurile de Crăciun din marile
orașе din România, mi-ar plăcea să văd astfel de evenimente culturale și în sate ori în orașele mai
mici și stațiunile turistice. Este adevărat că este posibil ca ele sa existe dar cu siguranță nu sunt
promovate îndeajuns, astfel de sarcini revenind cu siguranță departamentelor de marketing.
În concluzie evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din
România reprezintă eveniment complete, care includ concepte, scene, programe artistice
(dansatori/trupe de muzica live/solisti/orchestra), lumini, sonorizări, aranjamente florale,
accesorii premium și personal care acordă multă atenție la detalii.

2.3. Analiza mediului de marketing din cadrul evenimentelor culturale


realizate cu prilejul târgurilor de Crăciun din România

Rezultatele activităţii unui eveniment cultural realizat la un târg de Crăciun din România
va depinde de cunoaşterea fiziomiei şi mecanismului de funcţionare a mediului, precum şi de
capacitatea organizatorilor de a fructifica oportunităţile şi de a face faţă primejdiilor pe care
mediul de marketing și mediul de promovare le furnizează. Înţelegerea şi punerea în practică a
marketingului și a promovării în ceea ce privește evenimentele culturale realizate la un târg de
Crăciun din România presupune cunoaşterea conceptelor de mediu extern (macromediu) şi
mediu intern (micromediu).
► Analiza macromediului din cadrul evenimentelor culturale realizate cu prilejul
târgurilor de Crăciun din România
▬ Analiza mediului economic
Mediul economic al unui eveniment cultural organizat în cadrul unui târg de Crăciun
cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea evenimentului cultural
de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea vizitatorilor de a
participa la astfel de evenimente organizate în cadrul târgurilor de Crăciun.
Între factorii economici care influenţează atitudinea vizitatorilor cu privire la
evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun sunt veniturile curente, veniturile
disponibile, preţurile, tendinţa spre economii sau consum.
Mediul economic influenţează puternic activitatea târgurilor de Crăciun realizate în
România și implicit a evenimentelor culturale faptul că nivelul de dezvoltare economică este
direct legată de activitatea acestora.
27
▬ Analiza mediului demografic
Mediul demografic cuprinde populaţia din zona de activitate a târgurilor de Crăciun și
locul în care se desfășoară evenimentele culturale, prezentând interes atât ca piaţă a forţei de
muncă cât şi ca piaţă de desfacere pentru bunuri şi servicii. Înainte de a concepe un târg de
Crăciun și un eveniment cultural, organizatorii se interesează de numeroase aspecte demografice
precum, numărul populaţiei din zona de interes, structura populaţiei după sex şi vârsta, structura
familiei, densitatea, mobilitatea populaţiei, speranţa de viaţă, educaţia etc.
Aceste atribute sunt utilizate de organizatorii de târguri de Crăciun și de organizatorii de
evenimente culturale în stabilirea mărimii pieţei potenţiale, în crearea de estimări privind
derularea cererii de produse şi servicii, în stabilirea celui mai adecvat mix pentru piaţa
respectivă. Atributele demografice pot preciza indicii evidente cu privire la structura programelor
în ceea ce privește evenimentele culturale, asupra preţurilor pe care consumatorii sunt dispuşi să
le plătească pentru aceste evenimente culturale, asupra celor mai potrivite acţiuni promoţionale.
Mediul demografic influenţează evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun
din țară prin faptul că acestea îşi orientează oferta către clienți. Creşterea numărului de persoane
care vizitează târgurile de Crăciun din România se poate reflecta şi în cadrul evenimentelor
culturale prin creşterea cererii de bilete (de exemplu concertele de la Biserica Neagră) și pentru
evenimentele oferite.
▬ Analiza mediului socio-cultural (nivelul de educaţie, distribuţia socială)
Mediul socio-cultural al târgurilor de Crăciun din România cuprinde instituţiile şi factorii
care definesc târgul, conferindu-i un structură caracteristică de valori, de tradiţii, regulii şi
obiceiuri ce produc un comportament special etic, moral şi cultural pentru toţi vizitatorii săi.
Mediul socio-cultural influenţează evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun
în mod direct, prin simplul fapt că oamenii aleg ceea ce vor să vadă și să asculte. Totuşi, nu
înseamnă că este necesar ca evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun să se
schimbe după preferinţele celor din mediul extern, dar într-o mică măsură, trebuie să ţină cont şi
de acest lucru.
▬ Analiza mediului tehnologic
Mediul tehnologic deține un rol important în realizarea evenimentelor culturale din cadrul
târgurilor de Crăciun. Astfel că tehnologia utilizată în cadrul evenimentelor culturale ce au loc în
cadrul târgurilor de Crăciun poate determina modul de satisfacere a diverselor necesități ale
consumatorilor şi influenţează deciziile de marketing referitoare la noi evenimente culturale,
promovare, distribuţie etc.

28
În acelaşi timp, tehnologiile avansate în cadrul evenimentelor culturale organizate în
cadrul târgurilor de Crăciun necesită pregătirea atât a personalului dar şi a vizitatorilor târgurilor
care nu sunt întotdeauna receptivi.
Dotările tehnice ale unui eveniment cultural se referă în mod deosebit la dotările scenei
sau ale sălii unde se va organiza evenimentul cultural:
- capacitatea scenei sau a sălii;
- echipamente mecanice complete, cu posibilităţi de montare elemente scenografice
complexe;
- instalaţie de lumini - proiectoare, aparatură de efecte speciale (imagini, fum, ceaţă),
stroboscop - care poate răspunde oricărei cerinţe scenografice (lumină albă şi culori diferite);
- instalaţie de sonorizare: pupitru comandă, aparatură înregistrare şi redare de înaltă
fidelitate;
- mixere de calitate, vyniluri, laptopuri.
Tehnologiile noi care se utilizează pentru realizarea evenimentelor culturale sunt de
obicei foarte costisitoare, iar provocarea constă în a realiza evenimente culturale de masă şi
prezentare pentru un număr cât mai mare de vizitatori cât mai eficient.
► Analiza micromediului din cadrul evenimentelor culturale realizate cu prilejul
târgurilor de Crăciun din România
Micromediul include factorii şi forţele cu acţiune imediată asupra târgurilor de Crăciun și
implicit asupra evenimentelor culturale organizate în cadrul acestor târguri, având astfel influenţe
directe asupra succesului evenimentului cultural desfăşurat şi asupra cărora şi târgul îşi exercită
controlul într-o măsură mai mică sau mai mare: târgul însăşi, participanții la târg și la
evenimentele culturale, partenerii pentru realizarea evenimentelor culturale, concurenţii.
Organizatorii de evenimente culturale în cadrul târgurilor de Crăciun îşi crează şi
administrează activitatea de marketing ţinând cont de informaţiile transmise de managerul de
marketing, de cercetare-dezvoltare, de finanțe, de producţie, de personal etc. Deciziile de
marketing sunt influenţate de calitatea membrilor care realizează evenimentul cultural şi de
circulaţia informaţiei dintre aceștia.
Furnizorii constituie pentru evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun o
forţă care are influenţe asupra preţurile practicate, asupra calității oferite şi promptitudinii - şi se
poate afirma că din acest punct de vedere furnizorii în România constituie o mare problemă,
mulți dintre organizatorii de evenimente culturale fiind nevoiți să negocieze cu un singur
furnizor.
Vizitatorii târgurilor de Crăciun reprezintă o forţă de influenţă a competitivităţii în ceea
ce privește evenimentele culturale pentru că ei pot determina diminuarea preţurilor, pot pretinde

29
o calitate sporită sau un număr mai mare de servicii şi prin aceasta pot influenta piaţa unui
eveniment cultural.
Printre clienţii ce alcătuiesc publicul audit al evenimentelor culturale din cadrul
Târgurilor de Crăciun se regăsesc, elevi/studenţi, persoane fizice adulte, persoane juridice,
organizatori.
Concurenţii în cazul nostru reprezintă evenimente culturale similare care se organizează
în cadrul târgurilor de Crăciun și prin intermediul cărora se încearcă să se satisfacă aceleaşi
necesități ale clienţilor şi sunt percepute de vizitatori ca alternative pentru satisfacerea cerinţelor
lor.
Se poate discuta și de concurenţa indirectă, reprezentată de evenimente culturale private,
care nu sunt organizate în cadrul târgurilor, dar care se organizează în același timp și au ca
misiune atragerea de vizitatori (clienți) și în cadrul lor.

30
CAPITOLUL III
CERCETAREA SATISFACȚIEI PARTICIPANȚILOR LA
EVENIMENTELE CULTURALE ORGANIZATE ÎN CADRUL
TÂRGURILOR DE CRĂCIUN DIN ROMÂNIA

3.1. Metodologia cercetării


3.1.1. Scopul cercetării

3.1.2. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor cercetării

3.1.3. Proiectarea chestionarului

3.1.4. Stabilirea dimensiunii și structurii еșantionului

3.1.5. Modalități de culegere, sistemtizare și prelucrare a datelor

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor pe baza programului SPSS

3.3. Proiectarea unui nou eveniment cultural

31
BIBLIOGRAFIE

1. Academia Română, Dicționarul explicativ al Limbii Române, Editura Univers


Enciclopedic, București, 2009
2. Adăscăliței V., Euromarketing, Editura Uranus, București, 2005.
3. Allen J., Time management for event planners, Editura John Wileyand Sons Canada Ltd.,
Canada, 2005.
4. Berridge G., Events design and experience, Editura Elsevier, Oxford, 2007
5. Brennan, R., Canning, L., McDowell, R., Business-to-Business Marketing, Londra: Sage
Publications, 2008
6. Browne T., The social trade show: Leveraging social media and virtual events to connect
with your customers (que biz-tech), Editura Pearson Education Inc., 2012.
7. Cappo J., The Future of Advertising: New Media, New Clients, New Consumers, Editura
McGraw Hill, 2003
8. Clow K., Baack D., Integrated Advertising, Promotion, and Markting Communications
second edition, Editura Pearson Prentice Hall, 2004
9. Constantinovici D., Marketingul cultural, la începutul de drum. În: Biz, nr. 148,
București, 2007
10. Constantinescu M., Marketing sportiv de la o abordare tranzacțională la o perspectivă
relațională, Editura ASE, București, 2009.
11. Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al., (Coord.)., Marketing: dicționar explicativ, Editura
Economică, București, 2003.
12. Hoyle H. L., Event Marketing, John Wiley & Sons Inc, New York, 2002.
13. Iacob D., Cismara D. M., Relații publice. Eficiență prin comunicare, Editura
Comunicare.ro, Colecție cursuri univeristare, București, 2003
14. Kolb, Bonita M. – Marketing for Cultural Organizations – New strategies for attracting
audiences to classical music, dance, museums, theatre and opera (2nd edition), Editura
Thomson, Londra, 2005
15. Kotler Ph., Marketing for nonprofit organizations, Editura Pearson Prentice Hall, 1975
16. Maria C., Avasilcăi S., Bacali L., Cercetări de marketing cultural, Review of
Management & Economic Engineering . 2009, Vol. 8 Issue 3
17. Masterman G., și Wood E. H.. Innovative Marketing Communications. Strategies for the
Events Industry. Burlington: Elsevier Butterworth – Heinemann, 2005.

32
18. McCarthy K. F., Brooks A., Lowell J. F., Zakaras L., The Performing Arts in a New Era,
2001
19. Melilo J., Market the Arts! A New Anthology of Effective Research, Planning,
Implemenmtation and Follow-Up, Published by FEDAPT, 1983
20. Moldoveanu M. Ioan-Franc V., Marketing şi cultură. Editura Expert, București, 1997.
21. Moise D., Marketingul și managementul evenimentelor, Editura ASE, București, 2014.
22. Moise D., Marketingul evenimentelor, Editura ASE, București, 2015.
23. Moise D., Georgescu B., Zgură D., The use of event marketing management strategies,
Procedia – Social and Behavioral Sciences, nr. 46, 2012
24. Moise D., Șerbănică D., Constantinescu M., Events and their Importance in strategic
marketing communication, Analele Universității din Oradea, Seria Științе Economice,
Oradea, 2008.
25. Morariu B., C., Impactul interculturalului în marketing, Management intercultural, Vol.
IV., Nr. 6/2002, București, 2002.
26. Pop N., A., coord., Marketing internațional. Teorie și practică, Editura Uranus, 2011.
27. Puiu C., Stâncioiu A., F., Moise D., Marketing, Editura Universitară Craiova, Craiova,
2008
28. Rus F. C., Relaţii publice şi publicitate: metode şi instrumente, Editura Institutul
European, Iași, 2004
29. Rutherford J. S., Risk management for meetings and events, Editura Elsvier, Oxford,
2008.
30. Saget A., The event marketing Handbook: Beyond logistics and planning, Editura
Dearborn, USA, Chicago, 2006.
31. Schafer M. S., Organizarea evenimentelor, Editura All, București, 2008.
32. Terzi M. C., Sakas D. P., Seimenis I., International events: the impact of the conference
location, The 2nd International Concference on Integrated Information, Procedia – Social
and Behavioral Sciences, Editura Elsevier Ltd., nr. 73, 2013.
33. Waldorf J., Rutherford J. S., The event management certificate program sportevent
management and markting, Editura George Washington University, USA, Washington
DC, 2000.
34. Wood E. H., Evaluating Event Marketing: Experience or Outcome?, Articol în revista:
Journal of Promotion Management, Vol. 15, nr. 1, Editura Routledge.

Site-uri

33
35. https://benighegoiu.wordpress.com/2014/12/08/concerte-de-craciun-si-anul-nou-la-
biserica-neagra/
36. http://bihorstiri.ro/targ-de-craciun-in-cetatea-oradea/
37. http://bucharestchristmasmarket.ro/
38. http://citynews.ro/eveniment/vezi-programul-concertelor-din-cadrul-targului-de-craciun-
de-la-cluj-1257286
39. http://oradeamagazin.ro/ansamblul-crisana-al-teatrului-regina-maria-a-participat-la-
bucharest-christmas-market-7026/
40. http://radiotransilvania.com/targul-de-craciun-de-la-sibiu-inaugurat-cu-concert-de-
muzica-gospel/
41. http://rapsodiacarpatilor.ro/artisti-evenimente/mergem-la-bucharest-christmas-market/
42. http://revistabulevard.ro/2015/11/programul-targului-de-craciun-din-cluj-napoca/
43. http://targuldecraciun.ro/
44. http://targuldecraciun.com/targul-de-craciun-din-oradea-2015/
45. http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/
46. http://www.bihon.ro/revelion-si-targ-de-craciun-in-cetate/1596638
47. http://www.clujlife.com/2015/11/26/targul-de-craciun-piata-unirii-5/
48. http://www.iubescbrasovul.ro/evenimente/festival-targ/targul-poveste-de-craciun-brasov-
2015-20725715.htm
49. http://www.opiniatimisoarei.ro/avem-programul-de-la-targul-de-craciun-de-la-timisoara-
ce-evenimente-si-concerte-au-loc-in-piata-victoriei/05/12/2014
50. http://www.romaniatv.net/brasov-concert-de-colinde-si-muzica-traditionala-de-craciun-
in-piata-sfatului_263735.html
51. http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-
frumoase-targuri-de-craciun-din-romania.htm
52. http://www.ziare.com/stiri-timisoara/stiri-actualitate/programul-targului-de-craciun-din-
timisoara-5837986

34