Curs Stivuitorist 2012

S.C.ARTOPROD S.R.
L
Rm.Valcea, Ale. Parteneriatului, nr.12 , Tel: 0250/736527;;0744/147345; fax:0250/736528
Web: www.artoprod.ro; e-mail : office@artoprod.ro ; artoprodsrl@yahoo.com
Spalari chimice cazane ; Laboratoare Chimice ; Avize-autorizatii mediu; Studii impact; Bilanturi de mediu; Cursuri de calificare si autorizare ISCIR; Centru de evalare profesionala
SUPORT CURS
STIVUITORIST
1
S.C.ARTOPROD S.R.L
Programa cursului de perfecţionare/specializare de „stivuitorist” este următoarea:
Numărul orelor de
Tema predare
Teorie Practică
Clasificarea stivuitoarelor:
- tipuri de stivuitoare 8 4
- antrenarea stivuitoarelor: echipamentul de forţă electrică sau hidraulică
Componente de securitate la stivuitoare:
- limitatoare de sfârşit de cursă
- limitatoare de sarcină
- limitatoare de viteză
- paracăzătoare
- supape de reglare a vitezei şi supape de blocare 8 8
- supape de siguranţă
- întreruptor de securitate
- tampoane, opritori
- piese de reazem, curăţitoare de şină
- contacte şi siguranţe electrice
Dispozitive de frânare:
- tipuri existente, descriere, rol, mod de funcţionare, reglare şi verificare 2 4
Cabluri şi lanţuri:
- materiale, construcţie, mod de fixare, uzură permisă, întreţinere 2 2
Dispozitive de manevrare a sarcinilor 2 2

Obligaţiile stivuitoristului 4 -
Manevrarea şi exploatarea stivuitoarelor:
- manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor
10 16
- organizarea exploatării, cartea stivuitorului, registrul de evidenţă a
supravegherii
Întreţinerea, revizia, reparaţia şi verificarea tehnică:
- întreţinerea, revizia şi repararea stivuitorului
8 8
- verificarea tehnică, autorizarea funcţionării, încercări statice şi dinamice,
verificări periodice la scadenţă
Avarii şi accidente la stivuitoare:
- cauzele avariilor şi accidentelor 4 -
- măsuri pentru evitarea şi prevenirea avariilor şi accidentelor
Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 4 -
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 4 -
TOTAL 56 44
2
S.C.ARTOPROD S.R.L
CUPRINS
CAPITOLUL A - Clasificarea stivuitoarelor
CAPITOLUL B- Componente de securitate la stivuitoare
CAPITOLUL C - Dispozitive de franare
CAPITOLUL D - Cabluri si lanturi
CAPITOLUL E - Dispozitive de manevrare a sarcinilor
CAPITOLUL F - Obligatiile stivuitoristului
CAPITOLUL G - Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor
CAPITOLUL H- Intretinerea, revizia, reparatia si verificarea tehnica
CAPITOLUL I - Avarii si accidente la stivuitoare
CAPITOLUL J - Masuri de prim ajutor in caz de avarie/accidente
CAPITOLUL K - Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni
3
S.C.ARTOPROD S.R.L
CAPITOLUL A
CLASIFICAREA STIVUITOARELOR
Stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare sunt maşini de ridicat destinate ridicării,
deplasării şi stivuirii sarcinilor care fac obiectul prescripţiei tehnice PT R 1-2010 “Masini de ridicat
(macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare pentru
persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini de ridicat de tip special) aprobată cu Ordinul
ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 634bis/2010.
Conform acestei prescriptii tehnice, se definesc următorii termeni:

a) accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei maşini de ridicat,
provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor sau mediul.
b) admiterea funcţionării - acordul emis de către RSVTI al unui deţinător/utilizator pentru o
instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă, în scopul atestării faptului
că aceea/acel instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată/utilizat
în condiţii de siguranţă;
c) analiză de risc - activitate ce se realizează respectând următoarele etape:
1) etapa I: identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;
2) etapa II: analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se
producă în general, aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;
3) etapa III: evaluarea riscurilor.
d) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori
de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative,
precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în
exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de
servicii ori exercitarea acestora.
e) autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi
capabilităţii a unei persoane fizice/juridice de a desfăşura o activitate specifică.
f) autorizarea funcţionării - acordul emis de ISCIR în scopul atestării faptului că o maşină de ridicat
îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată în condiţii de siguranţă.
g) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de
servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor
competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale
sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în
exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate
de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe.
h) componentă de securitate - componentă care este introdusă pe piaţă de producător sau
reprezentantul său autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată şi a
cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare a maşinii de
ridicat.
i) declaraţie de conformitate - procedura prin care producătorul sau reprezentantul său autorizat
declară că maşina de ridicat introdusă pe piaţă respectă toate cerinţele esenţiale de sănătate şi
securitate aplicabile acesteia.
4
S.C.ARTOPROD S.R.L
j) deschidere - distanţa pe orizontală între axele şinelor căilor de rulare ale maşinii de ridicat; distanţa
pe orizontală între axul de rotire a platformei macaralei şi verticala care trece prin axul cârligului.
k) deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o maşină de ridicat în exploatare.
l) dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentă sau echipament nefixat la maşina
de ridicat şi care se află între maşină şi sarcină, sau pe sarcină, în scopul prinderii acesteia.
m) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform prevederilor
prescripţiilor tehnice, de către producător, pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în
funcţiune, repararea, întreţinerea şi revizia maşinilor de ridicat sau, respectiv, totalitatea documentelor
întocmite de către persoanele juridice/fizice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi în vederea
realizării sarcinilor specifice ce le revin.
p) expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui maşini/echipament.
q) inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR, care
efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
r) introducerea pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o
maşină de ridicat în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
s) întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea unei maşini de ridicat în
parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă.
w) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei maşini de ridicat conform documentaţiei
tehnice, în vederea funcţionării acesteia
y) operator responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor - persoană fizică autorizată de
ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a maşinilor de ridicat care se supun prevederilor
prescripţiilor tehnice.
z) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele constituite în
temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă acestea sunt
considerate sau nu ca având personalitate juridică.
aa) personal tehnic de specialitate - persoană angajată a persoanei juridice şi desemnată prin
decizie internă, atestată de către ISCIR şi nominalizată în autorizaţia eliberată de către ISCIR.
cc) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului
de resort, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite,
condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de
activitate, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în
funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii de siguranţă în funcţionare.
dd) producător - persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau realizarea unei
maşini de ridicat, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune în numele său, precum şi
orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează, instalează, ambalează sau
etichetează o maşină de ridicat în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume
propriu.
ee) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini de ridicat.
ff) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor,
încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă, cu caracter obligatoriu, o maşină de ridicat, pe
parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu aceasta, în scopul de a se
asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice.
gg) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format
electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau
prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific.
hh) reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o maşină de ridicat, în scopul aducerii acesteia la
5
S.C.ARTOPROD S.R.L
parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia,
conform prescripţiei tehnice.
ii) repunerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini de ridicat,
ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a acesteia,
precum şi ulterior montării maşinii de ridicat pe un alt amplasament, modificării configuraţiei sau
montării altor elemente purtătoare de sarcină, după caz, conform prescripţiei tehnice.
jj) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiilor ce se execută asupra
unei maşini de ridicat în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor înglobate în aceasta,
conform prescripţiei tehnice.
kk) sarcină nominală - sarcina maximă pentru care a fost proiectată şi construită maşina de ridicat.
ll) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
mm) stivuitor - maşină de ridicat destinată ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor.
nn) utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă o maşină de ridicat.
oo) verificare tehnică - totalitatea verificărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza
documentaţiei tehnice aplicabile unei maşini de ridicat şi prevederilor prezentei prescripţii tehnice, în
scopul evaluării măsurii în care maşina de ridicat satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de
siguranţă.
Clasificarea stivuitoarelor
Stivuitoarele se pot clasifica astfel:

1.Dupa modul de actionare:
- motostivuitoare - actionate de un motor cu combustie interna
- electrostivuitoare - actionate electric.
2.Dupa tipul constructiv:
- cu contragreutate
- cu furci retractabile
- cu furci laterale.
3.Dupa locul de comanda:
- cu conducator purtat, pe scaun sau in picioare
- cu conducator pieton, cu protap.
4.Dupa felul catargelor:
- simplex
- duplex
- triplex.
5.Dupa felul organului de prindere a sarcinii:
- cu furci
- cu platforma
- cu alte tipuri de organe de prindere (bene, brate), etc.
6.Dupa modul in care se face deplasarea:
- autopropulsant
- tractate sau impinse.
Descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. echipament de forta electrica sau hidraulica
Stivuitoare cu furca frontala, pretabile manipularii oricarui tip de paleta.
6
S.C.ARTOPROD S.R.L
Aceste stivuitoare se caracterizeaza, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca au catargul, furca
si sarcina situate in afara sasiului, deci si a poligonului de sprijin.
Se creeaza un sistem de parghie articulat in centrul osiei puntii din fata. Un brat al parghiei il
constituie: catargul, furca si sarcina care dau nastere la un moment de rasturnare fata de osia din fata
iar al doilea brat: sasiul, partea motrice si bateriile de acumulatori dau nastere la un contramoment
care il echilibreaza pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie, in spate se pune o
contragreutate.
Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor – incarcatura care trebuie sa corespunda unor
standardelor de siguranta reglementate pe plan mondial.
Din punct de vedere al stabilitatii ansamblului stivuitor – incarcatura, stivuitorul este definit prin:
- greutatea incarcaturii si
- cota centrului de greutate.
Modificarea acestor doua elemente, adica a greutatii sau a cotei centrului de greutate, duce atat la
pierderea stabilitatii, intrucat momentul ce se naste depaseste pe cel calculat, cat si la
suprasolicitarea unor piese ale utilajului.
Toate stivuitoarele au determinată prin constructie diagrama de incarcare care prezinta relatia dintre
greutatea incarcaturii si cota centrului de greutate in conditiile mentineriii stabilitatii.
Catargul poate fi inclinat spre inapoi in scopul plasarii centrului de greutate al sarcinii cat mai spre
interiorul poligonului de sprijin; prin aceasta se asigura o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor –
incarcatura in timpul deplasarii.
Catargul realizeaza si o inclinare inainte, care trebuie utilizata cu mare atentie la asezarea incarcaturii
in stiva, sau degajarea incarcaturii de pe furcile stivuitorului.
Stivuitoare cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitati de 0,5 – 3 t.
Inaltimea de ridicare foarte larg raspandita la stivuitoarele de depozit este cea de 3,2 si 3,3, m,
intrucat asigura suprapunerea a 4 palete cu inaltimea de 1 m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu
inaltimea de ridicare de 5 – 6 m si chiar pana la 10 m.
MOTOSTIVUITOARE
Generalitati
Datorita faptului ca actionarea motostivuitorului se face cu motoare de combustie interna, ii confera

acestuia o mai mare autonomie in deplasare.
Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atat pe drumurile uzinale, speciale amenajate in acest
scop, cat si pe drumurile publice. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplaseaza sunt
mai mari decat cele admise la electrostivuitoare.
Motostivuitoarele se executa in general, cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari
de deplasare, au conducatorul purtat pe scaun sau in cabina de comanda.
Catargele motostivuitoarelor sunt de tipul simplex, iar organul de prindere este constituit din furci.
Motostivuitoare cu contragreutate
Sunt cele mai raspandite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice – functionale si
dimensionale – care permit o manevrare usoara si se preteaza la operatii de manipulare a sarcinilor
atat in hale industriale si depozite inchise cat si in aer liber, putand circula pe drumuri care nu
necesita o amenajare speciala.
Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmatoarele asambluri mai importante:
a) motorul de actionare, care poate sa fie cu benzina sau cu motorina (motor Diesel);
7
S.C.ARTOPROD S.R.L
b) sasiul motostivuitorului, care este specific caruciorului respectiv si, in general, se

executa din profile laminate sau profile cheson sudate si are rolul de a sustine toate
elementele componente ale motostivuitorului;
c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare ale
autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua pana la patru trepte de
viteza, diferential si roti de rulare pe pneuri. Rotile montate sunt amplasate in fata, iar rotile
directoare sunt amplasate in spate in dreptul contragreutatii, fapt care determina o mai
buna inscriere in curbe a motostivuitorului, curbe avand raze mai mici, avand in vedere ca
rotirea nu este impiedicata de mecanismul de ridicare. Directia este realizata hidraulic cu
servomotor, tip constructiv utilizat in mod frecvent la autocamioane si permite, datorita
efortului mic depus de manevrant la volan, modificarea pozitiei rotilor directoare si in starea
de repaus a caruciorului. Mecanismul de deplasare este prevazut cu doua frane, una de
serviciu si una de siguranta;
d) mecanismul de ridicare este cu actionare hidraulica si se compune din doua catarge
care permit o basculare in fata cu cca 3 0, in vederea asezarii sarcinii la stivuitoare, si o
basculare in spate cu cca 10…120, pentru a se putea asigura o buna stabilitate a sarcinii pe
furci in timpul transportului. Bascularea se realizeaza cu cilindri hidraulici. Catargele pot sa
fie executate din cate un singur element, la motostivuitoarele simplex, sau din doua
elemente telescopice hidraulice prin cilindri, in cazul motostivuitoarelor duplex. Traversa pe
care sunt montate furcile culiseaza pe catarge, fiind deplasata prin intermediul unor lanturi
articulate actionate cu cilindri hidraulici. Traversa permite ca motostivuitoarele sa fie
echilibrate si cu alte tipuri de organe de prindere in afara de furci care sunt organele de
prindere uzuale;
e) instalatia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica cuplata direct la motorul de
actionare, fluidul de lucru actionand prin intermediul unui ventil de comanda asupra
cilindrilor hidraulici cu ajutorul carora se efectueaza miscarile de ridicare a traversei pe care
sunt montate organele de prindere precum si miscarea de basculare a catargelor. In
ventilul de comanda se monteaza si un ventil de siguranta, care actioneaza in cazul
cresterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, de exemplu la depasirea sarcinii
nominale cu peste 20%. In instalatia hidraulica se monteaza si un dispozitiv de limitare a
vitezei de coborare a sarcinii, in cazul spargerii conductelor. Pentru marirea duratei de viata
a instalatiei hidraulice, aceasta are inglobata si un filtru al fluidului de lucru;
f) instalatia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de acumulatoare
si un generator de curent cu releu de reglare. Instalatia electrica cuprinde in schema
urmatoarele elemente: motor electric pentru pornirea motorului cu combustie interna, circuit
pentru iluminarea locului de munca, circuit pentru iluminare si semnalizare conform
reglementarilor pentru circulatia pe drumurile publice, precum si un dispozitiv de
semnalizare acustica;
g) contragreutatea, formata dintr-un bloc de fonta turnata, care asigura stabilitatea la
rasturnare a motostivuitorului;
h) postul de comanda al motostivuitorului poate sa fie realizat in doua variante;
- cabina de telecomanda inchisa si echipata cu instalatie de incalzire;
- loc de comanda, cu scaun, prevazut cu un sistem de protectie care sa asigure
securitatea manevrantului impotriva caderii sarcinilor de pe organul de prindere al
acestora.
Postul de comanda trebuie sa asigure o usoara manevrare a motostivuitorului, o buna
vizibilitate, pentru manevrant si sa corespunda din punct de vedere ergonomic.
8
S.C.ARTOPROD S.R.L
In conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR, motostivuitoarele trebuie sa fie

echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de siguranta:
- frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta actionata manual la
mecanismul de deplasare;
- limitator de sfarsit de cursa la ridicarea sarcinii, pentru pozitia superioara;
- limitatoare de sfarsit de cursa la bascularea in fata si in spate a catargelor;
- limitator de sarcina;
- dispozitiv de blocare impotriva folosirii instalatiei de catre persoane necompetente
(cheie de contact);
- dispozitiv de limitare a vitezei de coborare a sarcinii in cazul scaderii bruste a presiunii
fluidului de lucru (ruperea conductei); viteza de coborare nu va depasi 50 m/min;
- dispozitiv de semnalizare acustica.
Deoarece, in timpul functionarii, motostivuitoarele isi pot pierde stabilitatea, acestea se verifica si din
acest punct de vedere. Metodologia de verificare si incercarile se efectueaza fi in conformitate cu
STAS 8905/71.
Motostivuitoare cu furci laterale
Acest tip de motostivuitor se utilizeaza indeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare

(cherestea, laminate etc.), la care operatiile de ridicare si stivuire se realizeaza cu ajutorul furcilor, iar
transportul se face cu sarcina asezata pe platforma de transport a motostivuitorului.
Motostivuitoarele cu furci laterale, in ceea ce priveste componenta sunt asemanatoare
motostivuitoarelor cu contragreutate.
In cele ce urmeaza, se va prezenta componenta unui motostivuitor cu furci laterale:
 Motorul de actionare cu benzina sau Diesel.

Sasiul motostivuitorului, executat din profile laminate si grinzi cheson sudate si este specific
acestui tip de carucior de manipulare avand amplasate cabina, motorul de actionare si
contragreutatea in partea stanga dupa directia de mers si platforma de transport a sarcinilor si
catargurile cu furci retractabile in partea dreapta.
a) Mecanismul de deplasare, care este realizat pe principiul mecanismelor de
deplasare ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu
contragreutate, sunt amplasate in partea din fata.
b) Mecanismul de ridicare este cu actionare hidraulica si are catargele cu furci
retractabile si cu ajutorul carora sarcinile pot fi ridicate si stivuite in pozitia furcilor in afara
sasiului, iar prin retragerea acestora se pot aseza sarcinile pe platforma caruciorului de
manipulare in vederea transportului.
c) Instalatia hidraulica este asemanatoare cu cea a motostivuitoarelor cu
contragreutate, avand in plus elemente necesare deplasarii pe orizontala a catargelor cu
furci pentru a da posibilitatea retractabilitatii acestora.
d) Instalatia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate.
e) Cabina de comanda este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea
manevrantului de a avea o buna vizibilitate atat asupra campului de lucru al
motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplaseaza.
In ceea ce priveste dispozitivele de siguranta, in plus fata de cele cu care se prevad motostivuitoarele
cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevad cu limitatoare de sfarsit de cursa
si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargelor cu furci retractabile precum si,
9
S.C.ARTOPROD S.R.L
dupa caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a impiedica deplasarea

motostivuitorului cu catargele in alta pozitie decat cea retrasa complet (in pozitie de transport).
Carucior cavaler
Pentru manipularea containerelor mari indeosebi pentru transportul acestora pe distante lungi, se
utilizeaza carucioarele de manipulare specifice acestor sarcini si anume, carucioarele cavaler.
Carucioarele cavaler se compun, in general, din urmatoarele ansambluri mai importante:
a) Motorul de actionare care este un motor cu combustie interna, de regula, motor
Diesel.
b) Sasiul caruciorului cavaler este specific acestui tip de carucior de manipulare si este
in constructie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care sunt amplasate
motorul de actionare, pompele hidraulice, cabina de comanda, mecanismul de ridicare si
picioarele caruciorului. Pe picioarele caruciorului cavaler sunt amplasate rotile
mecanismului de deplasare si echipamentul electric de iluminare si semnalizare.
c) Mecanismul de ridicare este actionat hidraulic si cu ajutorul unui spreader sau a unor
gheare speciale se ridica containerul. Inaltimea de ridicare variaza la diferitele tipuri de
carucioare avand in vedere faptul ca unele dintre ele sunt utilizate numai pentru transportul
containerelor, in care caz inaltimea de ridicare este mica, de aproximativ 500…600 mm, la
alte tipuri in afara de transportul containerelor se face si stivuirea acestora in care caz
inaltimea de ridicare poate sa ajunga pana la 5 500 mm.
d) Mecanismul de deplasare este de tipul cu transmisie hidraulica, doua cate doua, fapt
care permite inscrierea in curbe cu raze mici si la unele tipuri deplasarea pe diagonala in
care caz toate rotile sunt roti motoare.
e) Instalatia hidraulica se compune din rezervorul de fluid de lucru, pompe si motoare
hidrostatice, cilindri hidraulici, conducte, distribuitoare etc.
f) Instalatia electrica cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare si
electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare, circuitul demarorului motorului cu
combustie interna precum si bateria de acumulatoare cu dinamul respectiv.
g) Cabina de comanda este cu vedere panoramica pentru a permite o buna vizibilitate a
manevrantului asupra campului de lucru si drumului pe care se deplaseaza caruciorul
cavaler.
Dispozitivele de siguranta si semnalizare cu care se echipeaza carucioarele cavaler sunt:
- limitator al vitezei de coborare in cazul spargerii conductelor hidraulice;
- limitator de sfarsit de cursa ridicare – coborare;
- limitator de sfarsit de cursa la dispozitivul de prindere a sarcinii;
- cheie de contact;
- dispozitiv de semnalizare acustica;
- instalatie de iluminat a locului de munca;
- instalatie de iluminat si semnalizare pentru deplasare pe drumuri publice, pe care se
deplaseaza cu viteze de pana la 40 km/h;
- aparate de masura si control a instalatiei hidraulice si electrice.
Acest tip de carucior nu necesita o verificare a stabilitatii, intrucat sarcina se gaseste in interiorul
conturului de reazem.
ELECTROSTIVUITOARE
10
S.C.ARTOPROD S.R.L
Electrostivuitoarele sunt carucioarele de manipulare stivuitoare a caror actionare este electrica. Sursa
de energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare, fapt care determina
ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele intreprinderilor, depozitelor, garilor
de cale ferata, aeroporturilor etc., deplasarea lor efectuindu-se pe drumuri amenajate.
Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici, iar cele
cu contragreutate in gol, aproximativ 100 si cu sarcina aproximativ 50, iar la cele retractabile in gol,
aproximativ 50 si cu sarcina aproximativ 2 0. Datorita actionarii electrice, care nu creaza noxe, sunt
utilizate cu precadere in constructii inchise in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la
motostivuitoare care trebuie prevazute cu dispozitive de epurare a gazelor esapate si cu dispozitive
antideflagrante.
a) Partile componente
Electrostivuitoarele se compun din urmatoarele parti principale:
- cadru sasiu executat in forma de caroserie portanta;
- puntea conducatoare care este puntea din fata pusa in functiune de un motor electric cu
curent continuu, miscarea fiind transmisa printr-un reductor si diferential;
- puntea din spate cu care se asigura directia stivuitorului. Care se pune in miscare cu un
sistem de directie tip auto manevrat de la volan;
- mecanismul de actionare hidraulic, care este compus din: pompa hidraulica cu distribuitor
hidraulic, pusa in miscare de un al doilea motor electric de curent continuu, 2 cilindri de
inclinare cilindru de ridicare si rezervor de lichid;
- baterii de acumulatori; tipurile de baterii sunt tipizate pe baza recomandarilor adoptate de ISO
si anume:
- seria I: 12, 24, 36, 38, 72 V pentru baterii cu plumb si feronichel;
- seria II: 40, 80 V pentru baterii cu plumb.
Tensiunile de 12 si 24 V sunt folosite la stivuitoarele de mica capacitate, celelalte pentru capacitati
medii si mari.
Capacitatea bateriilor pentru stivuitoarele cele mai uzuale este cuprinsa intre 200 – 500 A/h.
b) Caracteristici tehnice
Constructia electrostivuitoarelor si transpaletelor cunoaste o mare diversificare. De aceea, pentru
alegerea corespunzatoare a unui utilaj este necesara cunoasterea amanuntita a caracteristicilor sale,
unele dintre acestea avand o legatura directa cu elementele de organizare si constructie a
depozitelor, rampelor si cu tehnologia de manipulare adoptata. Este deci necesara o atenta studiere a
prospectelor utilajelor, o corecta interpretare a informatiilor obtinute, pentru a realiza o buna corelare
intre tehnologie, constructie si utilaj.
Principalele caracteristici ale stivuitoarelor sunt:
- Capacitatea de ridicare
- Cota centrului de greutate
- Curba capacitatii de ridicare in functie de cota centrului de greutate.
Progresele recente in domeniul constructiei de electrostivuitoare constau in inlocuirea reglajului prin
intermediul reostatelor a turatiei motoarelor electrice de curent continuu, cu reglajul cu ajutorul
tiristoarelor, ceea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si asigura o mai mare
finete la manevre.
Motostivuitorul, prin robustetea sa, este preferat electrostivuitorului ori de cate ori se lucreaza in spatii
deschise, acolo unde gazele de esapament se pot disipa in atmosfera. In spatii inchise, functionarea
motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor.
11
S.C.ARTOPROD S.R.L
In tara noastra pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala

Q=1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q = 1500 daN ( cca 1500 kgF).
In situatiile in care depozitarea paletelor se face in stelaje inalte este recomandabila utilizarea
translatoarelor cu calea de rulare pe sol sau suspendata. Cele mai raspandite sunt de tipul cu calea
de rulare pe sol, intrucat nu introduc sarcini suplimentare pe verticala, in stelaje sau in constructie.
Un asemenea translator se compune dintr-un carucior pe o cale de rulare paralela cu stelajele. Pe
acest carucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a
dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisanta). Ghidarea intregului ansamblu–
carucior si catarg se face de obicei pe trei role, doua la partea inferioara si una la partea superioara.
Actionarile sunt electrice, alimentarea cu energie facandu-se pe la partea superioara. Translatoarele
se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in functie de sarcina maxima care o pot prelua (320,
500, 1000 sau 1600 daN) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 – 12 m, ajungand pana la
30 m. Caracteristic acestor translatoare este robustetea mai mare in comparatie cu celelalte utilaje de
manipulare anterior.
Este de remarcat ca pentru asigurarea trecerii transpaletelor si stivuitoarelor in mijloacele de
transport, rampa de incarcare trebuie sa aiba o inaltime acceptabila, corespunzand cu cea a
podelelor vagoanelor si a platformelor autovehiculelor.
Totusi, datorita deplasarii pe verticala a podelei, ca urmare a sagetilor diferite ale suspensiilor in
functie de incarcatura, ca si pentru compensarea spatiilor ramase intre rampe si plansee, in toate
cazurile
Electrostivuitoare cu contragreutate
Sunt cele mai raspandite electrostivuitoare datorita constructiei simple si caracteristicilor tehnico –
functionale si dimensionale.
Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmatoarele ansambluri mai importante:
a) Sasiul electrostivuitorului, executat in constructie sudata, specific acestui tip de carucior de
manipulare. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul de comanda,
instalatia electrica, comenzile si contragreutatea.
b) Mecanismul de deplasare, prevazut cu roti cu pneuri. Puntea din fata a mecanismului de
deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de bateria de
acumulatoare. Puntea din spate este directrice si este astfel conceputa incat sa permita virarea cu
o raza exterioara cat mai mica.
c) Mecanismul de ridicare care poate fi executat in doua variante:
- simplex (standard) cu inaltimea de ridicare mare si inaltimea de ridicare libera mica;
- duplex, avand inaltimea constructiva redusa si inaltimea de ridicare libera mare, aceasta
varianta fiind utilizata in spatii cu inaltime redusa (vagoane de cale ferata, containere,
autocamioane inchise etc.). La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane
plunger coaxiale.
d) Instalatia electrica poate sa fie executata in doua variante, pentru comanda prin controlere
sau pentru comanda prin impulsuri.
e) Instalatia hidraulica, care functie de tipul mecanismului de ridicare poate sa fie simplex sau
duplex si contine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica, distribuitoarele, cilindrii hidraulici,
conductele si dispozitivele de siguranta si reglare.
Securitatea utilajului si functionarea acestuia in conditii de siguranta este asigurata de urmatoarele
dispozitive de siguranta si semnalizare:
12
S.C.ARTOPROD S.R.L
- limitator de sfarsit de cursa ridicare – coborare;

- limitator de inclinare a catargelor mecanismului de ridicare;
- cheie de contact;
- far pentru iluminarea locului de munca;
- lampi de semnalizare a pozitiei si directiei;
- voltmetru pentru controlul tensiunii la bateria de acumulatoare.
Verificarea stabilitatii electrostivuitoarelor cu contragreutate se face in conformitate cu prevederile
standardelor şi reglementărilor în vigoare
Electrostivuitoare cu furca laterala au sasiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane

in mijloc, pe care lucreaza – amplasat perpendicular pe axa longitudinala – un catarg retractibil.
Prezinta avantajul unui gabarit redus, insa au inconvenientul ca pot depune sarcina numai intr-o
singura parte a sensului de mers; pentru a putea lucra si pe cealalta parte, trebuie manevrat
stivuitorul si adus in pozitie corespunzatoare. Exista stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea
ca ansamblul portfurca poate fi rotit lateral si dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului
atat pe partea stanga, cat si pe partea dreapta.
Electrostivuitoare retractabile
Sunt carucioare de manipulare stivuitoare destinate manipularii sarcinilor pe distante scurte pe
drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferinta betonate) si uscate.
Electrostivuitoarele retractabile se pot executa functie de tipul mecanismului de ridicare in:
- varianta simplex, cu un cilindru plunger;
- varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale;
- varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale.
Variantele duplex si triplex datorita inaltimii constructive reduse sunt utilizate cu precadere la stivuirea
sarcinilor in vagoane de cale ferata sau in alte spatii cu inaltime limitata.
Electrostivuitoarele retractabile se compun din urmatoarele ansambluri mai importante:
a) Sasiul electrostivuitorului, executat in constructie sudata, este de tipul longeroane
departate. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a
catargelor cu furci retractabile si de deplasare a electrostivuitorului precum si locul de
comanda. Comenzile, instalatia electrica si contragreutatea.
b) Mecanismul de deplasare prevazut cu roti avand bandaj din cauciuc sau din contilan.
Puntea din fata este motrice fiind antrenata de un motor electric alimentat de la bateria de
acumulatoare. Puntea din spate este directrice si permite virari cu raze mici.
c) Mecanismul de ridicare, dupa cum s-a aratat mai sus, poate sa fie executat in
variantele simplex, duplex sau triplex si are prevazut un mecanism de deplasare pe
orizontala a catargelor cu furci.
d) Instalatia electrica poate fi executata in doua variante cu comanda prin controler sau
prin impulsuri.
e) Instalatia hidraulica este similara cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate.
Dispozitivele de siguranta si de semnalizare cu care se echipeaza electrostivuitoarele retractabile
sunt:
- limitator sfarsit de cursa ridicare – coborare;
- limitator de inclinare a catargelor mecanismelor de ridicare;
13
S.C.ARTOPROD S.R.L
- limitator sfarsit de cursa deplasare (retractare) in ambele sensuri;

- cheie de contact;
- far pentru iluminarea locului de munca;
- lampi de semnalizare a pozitiei si directiei;
- voltmetru pentru controlul tensiunii bateriei de acumulatoare.
Verificarea stabilitatii electrostivuitoarelor retractabile se face in conformitate cu prevederile
standardelor şi reglementărilor în vigoare.
Electrostivuitoarele de vagon au doua inaltimi de ridicare a incarcaturii: una de 1,2–1,5 m pentru

stivuire in interiorul mijloacelor de transport, la care catargul nu atinge inaltimea plafonului acestora si
a doua de 2,3 – 2,5 m pentru stivuire in afara mijloacelor de transport, acestea din urma fiind mai
redusa decat a stivuitoarelor de depozit.
Inaltimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite intrarea acestora pe usa mijloacelor de
transport.
Din punct de vedere al pozitiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se construiesc in doua
variante:
a) cu conducator purtat:
- sezand
- in picioare
b) cu conducator pieton.
Cele cu conducator purtat in picioare au proportional dimensiuni mai mici decat cele cu conducatorul
sezand. Conducatorul este plasat in picioare pe o platfoema intre ansamblul de baterii, putandu-se
deplasa la stanga si la dreapta pentru a avea vizibilitate mai buna.
Electrostivuitoare cu furca in interiorul poligonului de sprijin (cu protap)

La aceste stivuitoare longeroanele prevazute cu roti sunt iesite in afara constructiei si sunt plasate in
mod obisnuit sub furcile purtatoare de sarcina. Prin aceasta constructie se realizeaza o mare
stabilitate a ansamblului, sarcina va cadea totdeauna in interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind in
consola fata de poligonul de sprijin, ci numai fata de furca. De aceea nu mai este necesara
contragreutatea.
Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu protap, la aceeasi capacitate, comparativ cu cele din furca
frontala, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spatiilor necesare pentru manevra si la
greutate redusa cu 40 – 50% avantaj foarte important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu
portanta redusa.
Prezinta insa dezavantajul ca pot fi folosite numai daca longeroanele pot intra intr-un spatiu liber sub
stiva, sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu: palete lada. Pot fi
folosite si la manipularea paletelor plane de uz general insa numai prin introducerea furcilor pe latura
mica de 800 mm, unde legatura dintre picioarele de sprijin este realizata numai la partea superioara a
acestora.
Longeroanele se construiesc in doua moduri:
- apropiate, adica in dreptul furcilor;
- departate, plasata in afara furcilor; in aceasta situatie incarcatura intra intre longeroane, ceea
ce ii confera o stabilitate foarte mare, insa necesita spatii intre stive pentru patrunderea
longeroanelor.
14
S.C.ARTOPROD S.R.L
Electrostivuitoare cu catarg retractabil la care furca are posibilitatea de a culisa inainte si inapoi
intre longeroane.
In acest fel, in timpul deplasarii pe orizontala incarcatura este plasata in interiorul poligonului de
sprijin, ceea ce ii confera o stabilitate sporita.
Aceasta constructie este de fapt o combinatie intre stivuitoarele cu furca frontala si cele cu protap
avand avantajele ambelor tipuri, adica pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, avand greutatea
proprie, gabaritul si spatiul de manevra reduse.
Prezinta dezavantajul ca datorita diametrului mic al rotilor au un consum marit de energie electrica si
sunt ceva mai dificile la intretinere.
Translatoare stivuitoare
Pentru deservirea depozitelor prevazute cu rafturi si stelaje, in afara podurilor rulante stivuitoare, se
utilizeaza si translatoarele stivuitoare.
Translatoarele stivuitoare sunt instalatii care se deplaseaza in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe
cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevazute cu furci sau cu mese, cu
ajutorul carora se manipuleaza sarcinile. Cabina de comanda poate sa fie fixa sau deplasabila pe
verticala o data cu organul de prindere. Comanda instalatiilor se poate face si de la distanta, de la un
punct fix.
Translatoarele stivuitoare se compun din urmatoarele ansambluri:
a) Constructia metalica in executie sudata are doua elemente principale: sasiul inferior pe care
sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul translatorului pe care
culiseaza organul de prindere si, dupa caz, cabina de comanda.
b) Mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se deplaseaza
pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in numar de doua sunt
amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de actionare sa nu impiedice manipularea
sarcinilor.
c) Mecanismul de ridicare, de obicei se realizeaza cu electropalane care confera un gabarit
redus. Organele de prindere pot sa fie furci sau mese care permit o buna stivuire a sarcinilor
paletizate in rafturi sau stelaje.
d) Instalatia electrica contine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de curent,
echipamentul de actionare a mecanismelor, aparatajul de comanda, echipamentul si instalatiile de
protectie, precum si echipamentul pentru iluminat si semnalizare.
e) Translatoarele stivuitoare se prevad cu urmatoarele dispozitive de siguranta:
Limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul de ridicare pentru pozitia limita ale organelor de
prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaza pe verticala odata cu organele de
prindere. Limitatorul de sfarsit de cursa pentru pozitia limita superioara se amplaseaza si regleaza
astfel incat, dupa intreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele corespunzatoare
ale organelor de prindere sa ramana o distanta de cel putin 60 mm.
Limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor. In cazul in
care viteza de deplasare este de peste 32 m/min, se prevad cate doua limitatoare de sfarsit de cursa
in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizeaza trecerea de la viteza nominala la viteza
redusa, al doilea limitator realizeaza deconectarea circuitului de comanda si se amplaseaza fata de
opritor la distanta cel putin egala cu spatiul de franare.
Limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere.
Intreruptor de sfarsit de cursa (avarie), care intrerupe circuitul de alimentare a instalatiei in cazul in
care organele de prindere respectiv cabina depasesc pozitia limita de lucru superioara din cauza
nefunctionarii limitatorului de sfarsit de cursa. Intreruptorul de sfarsit de cursa este astfel amplasat
15
S.C.ARTOPROD S.R.L
incat dupa intreruperea circuitului electric sa ramana o distanta de cel putin 50 mm intre opritoare si
elementele corespunzatoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, intreruptorul de sfarsit de
cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconecteaza un contactor suplimentar montat in
acest scop.
Paracazatoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaza pe verticala.
Paracazatoarele sunt concepute sa actioneze sigur si simultan pe glisiere atat la cresterea vitezei de
coborare a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza, cat si in cazul ruperii organului
de tractiune. La intrarea in actiune a paracazatoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de
ridicare se deconecteaza in mod automat. Dupa ce paracazatoarele au blocat cabina de glisiere,
mecanismul de ridicare permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens, datorita actiunii
organelor de tractiune, paracazatoarele se decupleaza in mod automat si revin la pozitia initiala de
repaus. In unele cazuri, cand cabina este suspendata pe doua sau mai multe organe de tractiune,
echilibrate intre ele, paracazatoarele pot fi inlocuite cu o frana de siguranta (de avarie) de tipul normal
deschisa care se inchide la actiunea limitatorului de viteza. Frana de siguranta (de avarie) trebuie sa
aiba tamburul cuplat cu tamburul pe care se infasoara organul de tractiune si sa aiba un coeficient de
siguranta al franarii de cel putin 1,5.
Limitator de viteza, care pune in actiune paracazatoarele sau frana de siguranta (de avarie) la
depasirea vitezei nominale de coborare a cabinei in limitele de 1,15 … 1,40 ori viteza nominala.
Contacte electrice de siguranta la:
- usa cabinei care sa nu permita manevrarea instalatiei daca aceasta este deschisa;
- paracazatoare, care sa nu permita decat deplasarea in sensul de ridicare a cabinei, in cazul in
care paracazatoarele au fost actionate;
- frana de siguranta, care sa nu permita decat deplasarea in sensul de ridicare a cabinei, in
cazul in care frana de siguranta (de avarie) este inchisa ca urmare a actiunii limitatorului de
viteza;
- dispozitivul de intindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permita manevrarea
instalatiei daca acest cablu nu este intins;
- cablul de tractiune, care sa controleze slabirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere (furci sau mese), care sa nu permita deplasarea translatorului in cazul in
care organele de prindere sunt in alta pozitie decat cea de transport a sarcinii; carucioarele de
transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul acestora se face
transbordarea instalatiilor respective de pe o cale de rulare pe alta; cu ajutorul acestor
contacte se realizeaza controlul coliniaritatii cailor de rulare din depozit cu calea de rulare din
interiorul caruciorului de transbordare; de asemenea, se realizeaza controlul ca intrarea
translatorului stivuitor in caruciorul de transbordare sa se faca cu o viteza redusa, de cel mult
32 m/min;
- dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si pozitiei sarcinilor, la translatoarele stivuitoare
comandate de la distanta.
f) Cabina de comanda sau locul de comanda, in cazul comenzilor de la distanta, trebuie
astfel amplasate incat manevrantul sa aiba o buna vizibilitate a campului de lucru. In general,
cabinele sunt de tipul inchis. Se construiesc si cabine de tipul deschis prevazute cu pereti, lateral
si in spate, acoperis si cu un dispozitiv de protectie impotriva caderii manevrantului, miscarea
translatorului fiind posibila numai daca dispozitivul mentionat este fixat. La translatoarele usoare,
cu sarcina nominala de pana la 320 kg, peretii laterali pot lipsi.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca translatoarele stivuitoare pentru a se asigura o
functionare in conditii de siguranta a acestora, precum si spatiile de siguranta necesare la instalare,
sunt prevazute in prescriptiile tehnice specifice.
16
S.C.ARTOPROD S.R.L
4. STIVUITOARE MANUALE
Stivuitoare cu furca, manuale. Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translatia pe
orizontala se realizeaza manual, iar ridicarea la inaltimea a incarcaturii se face cu un dispozitiv
mecanic sau hidraulic. Au longeroanele plasata fie sub furci, fie lateral acestora. Sunt destinate
sectiilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este
folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descarcarea marfurilor din mijloacele auto.
Atrage atentia constructia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele destinate
manipularii butoaielor.
Transpalete
Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii indeplinesc rolul longeroanelor de
sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaza ferestrele placilor inferioare ale paletelor si
ridica paleta de la sol cu 100 – 150 mm.
Transpaletele pot fi:
Electrice, care au o timona pivotanta, asemenatoare cu cea descrisa la stivuitorul cu furca
frontala si conducatorul pieton. Se construiesc in mod curent cu conducator pieton, insa in
ultimul timp s-au fabricat si cu conducator purtat, sezand sau in picioare.
Manuale, la care translatia pe orizontala se face manual, iar ridicarea incarcaturii de la sol se
realizeaza prin actionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic.
Carucioare – liza
Sunt utilaje de constructii simple, destinate manipularii manual – mecanice a marfurilor ambalate.
Mentionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in unitati si
depozite mici, in special in cele din reteaua de distributie, datorita conditiilor si dotarilor improprii nu
este posibila mecanizarea descarcarii incarcaturilor mari, care la expeditor au fost incarcate in
mijloace auto pe palete plane (bere, ulei etc.), sau in sistem grupat (navete cu sticle cu lapte). Si in
aceste situatii, folosirea lizelor si a oblonului ridicator permite realizarea unui grad de mecanizare
destul de ridicat; incarcatura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata
cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduc substantial fata de manipularea prin purtarea pe brate.
Se construiesc lize pe doua roti, care prezinta dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este
preluata de manipulant.
Lizele pe 3 sau 4 roti (doua fixe, una sau respectiv doua pivotante) elimina acest neajuns,
manipulantul facand numai efortul de a impinge si dirija liza.
Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:
- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de navete este
aplecata putin spre fata, pentru a crea spatiu de intrare platformei;
- cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduse intre sticlele ultimei navete inferioare din stiva; in
momentul preluarii incarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele pivotante suspendate,
iar dupa aducerea lizei cu toate rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata.
Furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navetele pe oricare din laturi.
Daca stivele de navete, pentru a fi manipulate, trebuie coborate de pe palete, se pot folosi
urmatoarele constructii de carucioare – liza:
- Lize “pasitoare” care pot rula peste denivelari de 10 – 20 cm. Sistemul de rulare are, in locul
celor doua roti fixe, doua grupe de roti asezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central.
17
S.C.ARTOPROD S.R.L
- Lize “stivuitoare”, a caror sistem hidraulic de ridicare – coborare este asemenator celui folosit
la transpalete manuale.
Se pot construi in caz de necesitate lize combinate avand sistemul de rulare al celor “pasitoare” si
sistemul de ridicare – coborare al celor “stivuitoare”. Pentru manipularea stivelor de navete,
capacitatea lizelor trebuie calculata la 150 kg – 200 kg.
5. MECANISMUL DE RIDICARE –INCLINARE AL STIVUITORULUI
Acest mecanism este destinat pentru ridicarea, coborarea si mentinerea sarcinilor cat si pentru
inclinarea cadrului mecanismului de ridicare-coborare, in pozitie inainte si inapoi si este de tip
simplex. Este montat pe motostivuitor in fata acestuia fiind fixat prin doua bolturi de cadrul sasiului si
de doi cilindri de basculare.
Mecanismul de ridicare-coborare se compune din:
- cadrul fix
- cadrul glisant
- lantul de ridicare
- cilindrul de ridicare
- carucior
- cilindru de inclinare.
Cadrul fix este fixat articulat de cadrul sasiu intre rotile motrice din fata prin intermediul unor bolturi.
Cadrul fix este o constructie sudata din profile U speciale, legate prin trei traverse.
Cadrul glisant este o constructie sudata cu suporti verticali din profile U special legate la capete cu
traverse. Drept ghidare se folosesc 4 role care ruleaza pe cadrul fix. Cadrul mobil este dublu ghidat
atat in planul longitudinal cat si transversal asigurandu-se astfel o stabilitate cat mai buna a sarcinii in
pozitia ridicata.
Carucior este de asemenea o constructie sudata care serveste pentru fixarea dispozitivelor de lucru
ca:
- dispozitivul de prindere cu furci
- dispozitivul de prindere cu carlig.
Lantul de ridicare. Sarcina este ridicata, respectiv sustinuta, de doua bucati de lanturi de tip Flyer.
Acest lant are un capat legat de cadrul fix, trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are
celalalt capat fixat de carucior de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru.
Cilindrul de ridicare reprezinta un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forta de tip Plunger.
Coborarea caruciorului se face sub actiunea greutatii sarcinii si a dispozitivului de ridicare. Plungerul,
deplasandu-se in interiorul cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor, trecand in
prealabil prin supapa de reglare viteza coborare, care are rolul de a limita viteza de coborare prin
laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc dupa ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a
fost adusa in pozitia coborare. In partea superioara este insurubata o piulita si sudata cu un cordon
de sudura, care reprezinta fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix,
iar plungerul este legat de capul cu role.
Cilindrul de inclinare. Inclinarea cadrului fix, respectiv intregului cadru telescopic, al mecanismului
de ridicare inclinare se face cu ajutorul a doi cilindri de inclinare, avand fiecare cate un piston cu
dublu efect.
Urechea de prindere cu bucsa de bronz in capatul tijei pistonului, se leaga de cadrul fix, iar capatul de
la fundul cilindrului, prin intermediul unui buton, este legat de cadrul sasiului.
18
S.C.ARTOPROD S.R.L
6. TRANSMISIA SI SISTEMUL DE RULARE AL STIVUITORULUI

Transmisia
Este rigida, fara arbore cardanic, cutia de viteze fiind direct legata de puntea din fata. Este alcatuita
din:
- ambreiaj de frictiune, monodisc cu amortizor de oscilatii de torsiune, montat pe volantul
motorului
- reductor ambreiaj – o treapta de reducere a turatiei cu dinti inclinati cu raport de multiplicare
ir = 3,2
- cutia de viteza cu grup diferential, avand 2 trepte de viteze pentru mersul inainte si una pentru
mersul inapoi: roti dintate cu dinti drepti si grupul conic cu dantura Gleason.
7. SISTEMUL DE SUSTINERE SI SISTEMUL DE RULARE

Sunt alcatuite din:
- cadru sasiu legat rigid de punti, constructie sudata din tabla de otel prevazuta cu intarituri
transversale
- sistemul de rulare: rotile din fata – motoare, rotile din spate – de directie
- puntea din fata si spate – constructie sudata detensionata
- roti si anvelope.
Rotile din fata si spate sunt fixate cu prezoane si piulite cu calota sferica pe butuci, iar janta este
formata din doua bucati care sunt asamblate cu 6 suruburi de pasuire si piulite de strangere.
Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru usurarea conducerii vehiculului,
pentru marirea duratei de functionare a anvelopelor cat si pentru asigurarea unor gabarite de
intoarcere cat mai mici, rotile de directie sunt montate intr-o pozitie caracteristica.
8. INSTALATIA ELECTRICA A STIVUITORULUI

Energia electrică este folosită de demaror pentru pornirea motorului diesel pentru instalaţia de
iluminat şi pentru semnal acustic.
Caracteristicile instalaţiei:
- tensiunea nominală 12 V
- curent nominal maxim 25 A
Este compusă din:
- alternator la 12 V de c.a. excitat în derivaţie antrenat de arborele cotit prin intermediul curelei
ventilatorului. Este folosit ca sursă de energie electrică împreună cu releul;
- releul regulator. Deoarece tensiunea alternatorului variaza cu turatia releul are rolul de a
conecta şi deconecta automat alternatorul din circuit, de a menţine tensiunea prescrisă şi de
al proteja contra suprasarcinilor.
- bateria de acumulatoare – tensiunea nominală 12 V; 153 Ah, alimentează consumatorii
când motorul este oprit şi preia vârfurile de sarcină.
- demarorul este un motor de c.c. cu excitaţie serie şi indus deplasabil.
Angrenarea pinionului de atac al demarorului cu coroana dinţată a demarorului se realizează în două
trepte prin releul electromagnetic de anclanşare.
Este compus din: indusul şi pinionul de atac, statorul cu patru poil şi două tipuri de înfăşurări şi releul
electromagnetic de anclanşare. Este etanşat contra apei şi al prafului.
- claxonul funcţionează după principiul vibratorului electromagnetic
- siguranţele fuzibile
- comutator pentru cheia de contact
19
S.C.ARTOPROD S.R.L
20
S.C.ARTOPROD S.R.L
INSTALATIA HIDRAULICA A STIVUITORULUI
Motostivuitorul este prevăzut cu instalaţie hidraulică destinat acţionării cilindrilor de forţă a

mecanismului de ridicare şi înclinare fie pentru acţionare diverselor dispozitive, cu acţionare
hidraulică.
Uleiul este absorbit din rezervorul 1 de o pompă cu roţi dinţate 2 şi îl trimite prin conducta de refulare
la distribuitorul hidraulic 4 trecând în prealabil prin regulatorul de debit 3.
De la distribuitor uleiul se întoarce în rezervor prin conducte de întoarcere, fie direct atunci când cele
două manete de acţionare se găsesc în poziţia neutră fie indirect când este acţionat un cilindru de
forţă.
Pompa hidraulică
Este de tip volumetrică cu roţi dinţate.
21
S.C.ARTOPROD S.R.L
Distribuitor hidraulic
Este destinat pentru comanda individuală a doi cilindrii de forţă. Uleiul refulat de pompă este dirijat
prin distribuitor în cilindrul de forţă al mecanismului de ridicare în cilindru pentru înclinarea cadrului
mecanismului de ridicare. Legătura între distribuitori şi cilindrii se realizează prin 5 tuburi flexibile.
Mişcarea uleiului prin distribuitor este comandată prin intermediul sertarelor.
Fiecare stivuitor trebuie sa aiba afisate lizibil si inteligibil, astfel incat sa nu poata fi sterse
urmatoarele :
-numele si adresa producatorului;
-indicarea seriei sau a tipului;
-numarul de serie.
MARCAREA FURCILOR
Pe fiecare brat de furca trebuie sa fie marcate,cu caracter permanent, urmatoarele :
-valoarea capacitatii C, in kg ;
-distanta D la centrul sarcinii, in mm ;
-date de identificare a executantului furcii ;
-data de fabricatie si numarul de serie ;
22
S.C.ARTOPROD S.R.L
CAPITOLUL B
COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE
Dispozitivele de siguranta sunt elemente cu care se echipeaza maşinile de ridicat, avand rolul de a
asigura functionarea acestora fara pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervina in cazul
executarii unor manevre gresite sau cand apar anumite defectiuni tehnice care genereaza pericole,
prevenind personalul de exploatare sau intrerupand miscarea mecanismului in cauza sau chiar oprind
instalatia.
Dispozitivele de siguranta nu trebuie folosite in mod intentionat, decat atunci cand se incearca buna
lor functionare. Toate dispozitivele de siguranta trebuie verificate de manevrant la inceperea lucrului,
daca actioneaza corect, cu exceptia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de retinere a
fluidului in cilindri la scaderea brusca a presiunii.
Dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba constructie simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati minime de defectare;
- sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu;
- sa poata fi reglate usor si simplu;
- precizia lor sa permita incadrarea in limitele toluate, prevazute in prescriptiile tehnice, pentru
marimea pe care o protejeaza;
- sa revina la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat actionarea dispozitivului;
- sa nu actioneze la aparitia unor cauze trecatoare ce nu pericliteaza securitatea instalatiei sau
nu constituie un pericol de accident;
- numarul pieselor in miscare sa fie minim pentru a reduce frecarile, uzurile si jocurile, toate
acestea contribuind la reducerea preciziei in functionare;
- sa fie suficient de robuste pentru a rezista conditiilor de exploatare;
- sa aiba gabarit redus si greutate mica;
- intretinerea sa se faca usor si sa nu reclame personal de intretinere cu inalta calificare.
Componentele de securitate care se folosesc la stivuitoare pot fi de la caz la caz urmatoarele :

1.limitatoare de sfarsit de cursa
2 2.intrerupatoare de sfarsit de cursa (de avarie)
3 3.limitatoare de sarcina
4 4.dispozitive de retinere a fluidului din cilindri
5 5.limitatoare de viteza
6 6.paracazatoare
7 7.tampoane si opritoare
8 8.piese de reazem si curatitoare de sina
9 9.contacte electrice de siguranta
10 10.alte componente de securitate precizate de proiectant documentatia tehnica de
insotire a stivuitorului
LIMITATOARE DE CURSA
23
S.C.ARTOPROD S.R.L
Cu aceste dispozitive de siguranta se echipeaza mecanismele stivuitoarelor, cu exceptia celor

actionate manual.
Ele sunt destinate sa intrerupa automat miscarea mecanismelor cand se depaseste pozitia limita de
lucru stabila.
Limitatoarele de cursa trebuie sa permita actionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a
limitat miscarea respectiva.
La stivuitoare se intalnesc urmatoarele limitatoare de cursa:
1. Limitatoare de cursa la ridicare, pentru pozitia limita superioara a organului de prindere a

sarcinii. Limita pozitiei inferioare (coborare) nu este obligatorie.
2. Limitatoare de cursa la deplasare, pentru deplasare inainte-inapoi si stanga-dreapta a catargului
stivuitorului. Limitarea se realizeaza in cadrul cilindrelor hidraulice de actionare prin ajungerea
pistoanelor la capatul cilindrilor.
3. Limitatoare de cursa la bascularea catargului fata-spate. Limitarea se realizeaza prin limitarea
cursei pistonului in cilindrul hidraulic de actionare.
LIMITATOARE DE SARCINA
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea macaralei la posibilitatile ei maxime, fara pericol de
avarii sau accidente.
Ele sunt destinate sa intrerupa automat actionarea mecanismului de ridicare in cazul depasirii
sarcinilor nominale si sa permita descarcarea sarcinii (coborare).
Toate maşinile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranta, cu exceptia celor cu
actionare manuala, a celor la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin
constructia sa nu permite sau previne suprasarcini mai mari de 10% (cu graifere, bene, oale de
turnare, la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate
macaralele cu sarcina pana la 1 tf (inclusiv).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel facuta, incat sa actioneze la o suprasarcina de
maxim 10% din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permita ridicarea sarcinii la o
inaltime mai mare de 100 mm de la sol.
SUPAPA HIDRAULICA LIMITATOARE DE SARCINA

Se utilizeaza la electro si motostivuitoare.
Declanseaza la o suprasarcina de 10% si protejeaza si instalatia hidraulica de avarii in cazul aparitiei
unor suprapresiuni. Instalatia hidraulica sesizeaza suprasarcina prin cresterea presiunii in circuit
peste valoarea reglata.
1. corp
2. surub de reglare
3. dop de inchidere
4. piulita de reglare
5. capac de protectie
6. supapa (piston)
7. resort.
Supapa se compune din corpul 1, surubul de reglare 2 cu filitare in dopul de inchidere 3. Pozitia
reglata se asigura prin piulita 4, iar capatul tijei de reglare se protejeaza prin capacul 5. La cresterea
presiunii peste valoarea corespunzatoare unei suprasarcini de 10% pistonul 6 comprima arcul 7 si
lasa libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta, presiunea scade, supapa se inchide si
24
S.C.ARTOPROD S.R.L
fenomenul se repeta, supapa efectuand o miscare oscilatorie care se manifesta printr-un zgomot
specific. In acest fel, presiunea este mentinuta, ca valoare medie la nivel reglat.
LIMITATOARE DE VITEZA. DISPOZITIVE DE RETINERE A FLUIDULUI IN CILINDRI

Limitatoarele de viteza pun in actiune paracazatoarele sau frana de siguranta (de avarie) depasirea
vitezei nominale de coborare a cabinei in limitele de (1,15-1,40)x viteza nominala.
Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele actionate hidraulic sau
pneumatic, unde prin scapare de fluid exista posibilitatea caderii sarcinii sau pierderea stabilitatii
macaralei, trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de retinere a fluidului.
Aceasta situatie se poate intalni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate
mecanismele actionate prin cilindri hidraulici sau pneumatici.
Dispozitivul de retinere este format din corpul supapei 1 in care se gaseste bila 4 mentinuta in pozitia
deschisa de resortul 3. Stiftul opritor 5 limiteaza deplasarea bulei. Diafragma 2 realizeaza o rezistenta
hidraulica permanenta. In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este impinsa de
agentul hidraulic, impotriva fortei resortului si se aseaza pe scaun, blocand iesirea.
Montarea dispozitivelor de retinere se face direct pe cilindri si nu prin intermediul unor conducte.
PARACAZATOARELE
Sunt concepute sa actioneze sigur si simultan pe glisiere, atat la cresterea vitezei de coborare a
cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de tractiune
TAMPOANE-OPRITOARE
Opritoarele sunt dispozitive de siguranta care limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de
lucru, la capatul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.
Opritorele se confectioneaza din otel si pentru antrenarea socurilor ele sunt prevazute cu tampoane
din materiale elastice.
SUPAPE DE SIGURANTA
Pentru prevenirea cresterii presiunii in instalatia hidraulica se prevede supapa de siguranta care
actioneaza cand se depaseste cu 10 % sarcina nominala
Aceasta lucreaza astfel: presiunea din circuit atingand o anumita presiune, forta arcului este invinsa
de bila impreuna cu scaunul, coboara lasand libera trecerea uleiului spre rezervor.
Dupa deschiderea supapei presiunea scade si supapa se inchide, apoi presiunea creste si fenomenul
se repeta.
TUBURI FLEXIBILE
Acestea stabilesc legatura intre pompa cu roti dintate, distribuitor si cilindri de forta.
La montarea tuburilor trebuie sa evite rasucirea acestora si unde nu este posibila se folosesc coturi
racord.
SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii permitand reglarea vitezei de coborare in limite
prescrise.
La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplaseaza spre dreapta
permitand intrarea in cilindrul de ridicare, la intoarcerea fluidului pistonul se aseaza pe scaun
obligand uleiul sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu surubul
de blocare
25
S.C.ARTOPROD S.R.L
REGULATORUL DE DEBIT
Este intercalat intre pompa cu roti dintate si distribuitor hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in
limitele necesare.
Uleiul apasa asupra pistonului pe care-l deplaseaza la stanga inchizand orificiul de iesire spre
rezervor.
Reglarea cantitatii de ulei se realizeaza cu surubul de blocare .
REGULATORUL DE PRESIUNE
Mentine presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar al servo-mecanismului de directie.
Uleiul derivat din circuitul principal patrunde prin orificiile practicate in corpul pistonului diferential si
apoi patrunde in distribuitorul servodirectiei.
SUPAPA DE BLOCARE
In cazul ruperii conductei prin care se scoate din functiune supapa de reglare viteza coborare
limiteaza caderea sarcinii.
INTRERUPATOR DE SECURITATE
Intrerupe circuitul de alimentare cu curent cand organele de prindere a sarcinii sau cabina au iesit din
spatiul de lucru.
PIESE DE REAZEM -CURATATOARE DE SINA
a-Piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile inh care sunt montate rotile de
rulare,cat mai aproape de ele,avand scopul de a reduce socurile provenite in cazul spargerii rotilor de
rulare sau al ruperii axelor acestora precum si impotriva deraerii.
Sunt montate frontal pe grinzile de capat sau sasiul carucioarelor langa fata fiecarei roti de rulare.
Tabla este decupata pentru a incadra sina.
b-Curatatoarele de sina-se fixeaza la partea frontala a grinzilor si boghiurilor in care sunt montate
rotile de rulare.
Acestea pot fi din tabla sau cu perii de sarma.
In locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.
CONTACTE SI SIGURANTE ELECTRICE

Acestea se prevad la:
- usa cabinei,care sa nu permita manevrarea instalatiei daca aceasta este deschisa
- la paracazatoare
- la frana de siguranta
- la dispozitivul de intindere a cablului limitatorului de viteza
- la cablu de tractiune,care controleaza slabirea sau ruperea acestuia
- la organele de prindere-furci sau mese
- la carucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare
- la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si pozitiei sarcinilor la translatoarele stivuitoare
comandate de la distanta.
26
S.C.ARTOPROD S.R.L
CAPITOLUL C
DISPOZITIVE DE FRANARE
Frana este un dispozitiv destinat sa micsoreze viteza sau sa opreasca un ansamblul mecanic ce se
gaseste in miscare.
Franele pot micsora vitezele de coborare a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la
incetarea actionarii lor mentinandu-le blocate in stare de repaos.
Franarea se realizeaza datorita franarii uscate dintre organul mobil (roata de frana )si organul de
frana (saboti,banda) transformand energia cinetica a corpului in miscare in caldura.
Motostivuitorul este prevazut cu frane de picior pentru deplasare si frane de stationare.
Cele doua tipuri de frana functioneaza independent una de alta si actioneaza asupra tamburilor rotilor
motrice din fata.
Frana de picior este de tip hidraulic si se compune din:

- pedala de frana
- pompa centrala
- cilindri de frana
- franele cu saboti
- conducte pentru lichid de franare.
Ca lichide de frana se folosesc cele standardizate sau emulsie 50% ulei ricin si 50% acetona.
Frana de stationare este de tip mecanica cu actionare manuala.

Verificarea franelor se face prin :
- verificarea lichidului de frana
- uzura sabotilor de frana
- actionarea pedalei de frana
- verificarea cablurilor si conductelor de ulei
Reglajul consta in strangerea sau slabirea surubului de reglare in functie de uzura elementelor
mecanismului de franare.
Frana cu banda actionata hidraulic

Modul de actionare este urmatorul: prin apasare pe pedala este actionata cama care impinge
pistonul in corpul de pompa plin cu lichid.
Alimentarea cu lichid se face din rezervor prin conducta .Datorita presarii, lichidul din piston inchide
supapa si trece prin conducta in cilindrul de lucru impingand pistonul care, la randul sau, actioneaza
asupra parghiei, a franei cu banda .Cand apasarea pe pedala inceteaza, arcul aduce parghia in
27
S.C.ARTOPROD S.R.L
pozitia initiala impingand pistonul in cilindru.Datorita acestui fapt, lichidul revine sub presiune in
cilindru impingand pistonul, care actioneaza cama si pedala.In pozitia de franare, arcul trage in afara
cilindrului pistonul, lasand liber arificiul, care face legatura cu lichidul din rezervor.
CAPITOLUL D
CABLURI SI LANTURI
Cabluri de tractiune, definitie, cablare, materiale, clasificare, mod de fixare
Cablul din otel este ansamblul de sarme si toroane, grupate prin infasurare (cablare) in jurul unei
inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu exceptia cablurilor plate, care sunt alcatuite din
cabluri alaturate in plan si cusute. Cablul se compune din: inima, toroane si sarma din otel.
Inima
Este firul sau manunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul careia se infasoara
sarmele sau toroanele si mareste flexibilitatea cablului.
Toronul
Este format dintr-un manunchi de sarme grupate prin infasurare in jurul unei inimi, intr-unul sau mai
multe straturi concentrice.
Sarmele
Ce compun toroanele sunt fire trase, cu sectiunea rotunda, din otel cu continut mediu de carbon,
avand rezistenta de rupere intre 120 kg/mm2 si 180 kg/mm2. Suprafata lor poate fi mata, zincata sau
cositorita. Sarmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv.
Cablarea
Este operatia de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale,
precum si operatia de infasurare a toroanelor pe inima cablului.
Infasurarea sarmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi facuta spre stanga sau spre
dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z (dreapta) sau cu S (stanga).
Cablarea poate fi:
- paralela dreapta Z/Z;
- paralela stanga S/S, la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul inimii se face
in acelasi sens;
- atat firele cat si toroanele au tendinta de desrasucire, din care cauza nu sunt folosite la
mecanismele de ridicat;
28
S.C.ARTOPROD S.R.L
- in cruce dreapta S/Z sau stanga Z/S, la care infasurarea firelor in toroane se face in sens
invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinta de desrasucire;
- mixta, la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaza cu toroanele cu infasurare stanga.
Pasul cablarii
Este distanta, masurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste
aceeasi generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu 7,5 x diametrul cablului.
Diametrul cablului
La cablurile cu numar pereche de toroane, diametrul se masoara cu sublerul. Daca numarul
toroanelor este fara sot, se masoara cu panglica lungimea circumferintei. Avantajele pe care le
prezinta cablul sunt urmatoarele: greutate proprie mica, mers linistit fara zgomot, comportare buna la
soc, durata mare si siguranta superioara in exploatare, supraveghere usoara (inainte de a se rupe,
cablul se alungeste si semnaleaza uzura prin rupere locala si treptata a firelor).
Contra radierii caldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare, se va
urmari ca infasurarea cablului sa nu se faca in sensuri opuse si sa nu faca contact cu conductorii
electrici.
Fixarea capetelor cablului se face dupa cum urmeaza:
Fixarea cu ochet prin matisare

Se trece capatul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel putin egala cu de 15 ori
diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm.
Matisarea
Este operatia prin care se impreuneaza doua cabluri sau capatul cablului prin care se formeaza un
ochi, prin impletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse.
Ochetul
Este o piesa din tabla de otel in forma de inima, care are la partea exterioara un canal semicircular
peste care se poate trece cablul. Folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se evita indoirea
brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a sarmelor.
Fixarea cu cleme si ochet

Fixarea se face prin cel putin trei cleme; daca una din cleme cedeaza. Cablul ramane fixat prin
celelalte doua. Urechea clemei va fi trecuta intotdeauna peste capatul liber al cablului. Distanta intre
cele doua cleme va fi mai mare sau cel putin egala cu de 6 ori diametrul cablului (minim 150 mm).
Clema
Este formata dintr-o piesa de otel prevazuta cu doua gauri prin care este trecuta urechea din otel
rotund indoita in forma de U cu capetele filetate. Strangerea se face cu piulite asigurate cu saibe
grower.
Fixarea prin manson cu pana

Mansonul este din otel turnat si are forma plata. In manson se introduce pana de otel care are la
periferie un canal cu sectiune semicirculara si peste care se trece capatul cablului care se leaga cu
sarma subtire pentru a nu ramane liber.
29
S.C.ARTOPROD S.R.L
Datorita fortei de tractiune, pana tinde sa intre cat mai adanc in manson, realizandu-se o presiune
mare intre pana, cablu si manson, fapt ce impiedica scaparea capatului liber al cablului de pe pana.
Montarea necorecta duce la stivuirea cablului intre pana si manson.
Fixarea prin conus

Conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior, fara cele doua baze.
Diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablului. La capatul cablului ce urmeaza a fi fixat in conus
se fac doua legaturi, lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului. Se introduce capatul
cablului in conus, dupa care se desface legatura de la capat.
Se desfac apoi toroanele, se indeparteaza inima pe aceasta lungime, dupa care se desfac firele din
toroane. Cu un cleste special se indoaie capetele firelor spre interior, dupa care capatul cablului este
tras in conus. Conusul astfel pregatit se incalzeste la circa 1600 C dupa care se toarna compozitia
(plumb plus cositor), lasand sa se raceasca incet. Compozitia umple toate golurile dintre sarme
formand un bloc care nu permite smulgerea cablului. Dintre toate procedeele de fixare, acesta este
cel mai sigur, cu conditia ca lucrarea sa fie corect executata.
Legatura de capat
Asigura capetele cablului contra desfacerii lui. Se executa prin infasurarea capatului cablului cu
sarma de otel moale mata, zincata sau cositorita, in spire alaturate. Infasurarea se face pe o lungime
de 5 x d, lasandu-se liber capatul cablului pe o lungime de 2 x d (d = diametrul cablului).
In timpul exploatarii cablurile se verifica in felul urmator:
- dupa aspect, zilnic, la inceputul fiecarui schimb ;
- verificarea fixarii capetelor de cablu se face la doua saptamani de catre maistrul care
raspunde de intretinerea instalatiei;
- verificarea amanuntita a starii tehnice se face lunar, tot de acelasi maistru, iar o data pe an de
responsabilul cu supravegherea instalatiilor;
- cu ocazia verificarii tehnice periodice.
Defectele cablurilor
Cablul se scoate imediat din functiune si se inlocuieste, atunci cand prezinta una din urmatoarele
deficiente:
- are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi; este gatuit; este strivit sau aplatizat; este
ruginit; sarmele din stratul exterior au o portiune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul
micsorat cu sau peste 40% din cel initial; numarul sarmelor rupte este de 10% din numarul
total de sarme, pe un pas de cablare, adica aparitia unui cuib de ruptura. Numarul de sarme
rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.
Intretinerea zilnica, verificarea periodica, uzura permisa si mepermisa a cablurilor, mod de

efectuare
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si lanturile transmisiilor
prin lant se vor verifica periodic conform tabelului:
Nr. Felul verificarii Periodicitatea verificarii Personalul care executa verificarea

crt
30
S.C.ARTOPROD S.R.L
1 Verificarea aspectului a) Zilnic, la inceputul fiecarui Personalul de deservire.

si fixarii capetelor schimb.
b) Cel putin o data la doua Seful echipei de intretinere a

saptamani. instalatiilor
2 Verificarea amanuntita a) O data pe luna. Personalul care raspunde de

a starii tehnice. intretinerea instalatiei sau inlocuitorul
sau.
b) La verificarea tehnica Persoana juridica autorizată de ISCIR

periodica a maşinii de ridicat. sau responsabilul cu supravegherea
tehnica a instalatiilor, autorizat de
ISCIR, dupa caz.
La verificarea cablurilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte:

- deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatisari etc.) sau innodari;
- sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil;
- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care functioneaza
instalatia sau datorita influentelor climatice).
Un cablu se scoate din functiune daca:
- unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta gatuiri, aplatisari sau
innodari;
- sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului;
- sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul si-au micsorat diametrul cu sau
peste 40% fata de diametrul initial.
La verificarea lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor defecte:

- - deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.);
- - alungiri;
- -uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care functioneaza
instalatia sau datorita influentelor climatice).
Un lant cu zale se scoate din functiune daca:
- zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
- s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat
cea indicata de constructor in cartea instalatiei – partea de constructie;
- uzura, chiar a unei singure zale, in sensul miscarii diametrului este egala sau depaseste 20%
din diametrul initial.
Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca:
- eclisele prezinta indoiri, lovituri sau fisuri;
- s-a rupt una din eclise;
- diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial.
Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant cea mai solicitata.
O funie se scoate din functiune daca:
31
S.C.ARTOPROD S.R.L
- toroanele isi pierd forma lor rotunda;

- firele se rup si se resfira, destramandu-se pe suprafetele de contact al toroanelor;
- interiorul funiei incepe sa putrezeasca
- sectiunea funiei s-a micsorat cu sau peste 5% fata de lungimea initiala a benzii; indicata pe
placuta de marcare.
Lanturi, materiale, mod de fixare, intretinere, uzuri permise
Lanturile sunt organe de masini solicitate la tractiune, alcatuite din zale identice, articulate intre ele.
Elementele caracteristice ale unui lant sunt:
- diametrul d;
- pasul p;
- latimea zalei b;
- sarcina maxima de serviciu.
Fata de cabluri, lanturile prezinta avantajul ca necesita tamburi si roti de infasurare, cu diametre mai
mici si totodata au o rezistenta mai mare la coroziune, in schimb, au dezavantajul ca au o greutate
proprie mare, sunt mai scumpe, ocupa un spatiu mai mare sunt sensibile la socuri, au siguranta mai
mica in exploatare, deoarece ruperea intervine brusc, produc zgomot, au o elasticitate mai redusa si
o uzura mai pronuntata, in deosebi in punctele de contact ale zalelor. Ele sunt folosite mai mult la
mecanismele de ridicat cu actionare manuala.
Fixarea capetelor lanturilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua de capat care are un
diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu bolt, sau prin inel de capat.
Lanturile sunt organe pentru transmiterea miscarii.
Dupa modul de constructie pot fi :
- lanturi cu zale sudate
- lanturi cu eclise si bolturi(GALLE)
Lanturile cu zale sunt construite din zale sudate din otel rutund si se caracterizeaza prin diametrul
sarmei din care se executa zalele,pasul si latimea zalei.
In comparatie cu cablurile lanturile cu zale au avantajele:
- Insensibilitate mai mare la caldura si agenti corosivi.
- Flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametrul redus.
Ca dezavantaje, datorita carora utilizarea lor este foarte redusa, mentionam:
- Siguranta redusa in functionare ruperea lui facandu-se brusc,
- Durata de serviciu este mai redusa
- Greutarea proprie mare
- Functionarea neuniforma cu socuri
- Viteza de functionare redusa
Lanturile cu zale se scot din functiune atunci cand :
- zalele sunt indoite,turtite,alungite sau fisurate
- s-a intins cu mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat
cea indicata de constructor.
- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului,este egala sau depaseste
20% din diametrul initial.
Lanturile cu eclise si bolturi-gall sunt executate din placute (eclise),identice din tabla de otel,articulate
pe bolturi la distante egala.
Dupa cum sunt construite pot fi: simple, avand doua randuri de eclise,duble avand trei randuri de
eclise, triple avand patru randuri de eclise.
32
S.C.ARTOPROD S.R.L
Aceste lanturi au functionare sigura, linistita, randamente bune in transmiterea miscarii, dimensiuni
reduse ale rotilor de antrenare.
Scoatere din functiune se face atunci cand:
- -Eclisele prezinta indoiri sau lovituri
- -S-a rupt una din eclisa
- -Diametrul bolturilor s-a micsorat cu sau peste 20% fata de diametrul initial.
Alungirile si uzurile la lanturi se vor determina pe poirtiunea cea mai solicitata-
La verificarea lanturilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte:
-deteriorari (indoiri, turtiri,fisuri)
-alungiri
-uzuri.
Defectele lantului
Un lant se scoate din functiune daca:
- zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
- lantul s-a intins mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala.
Lanturi cu eclise si bolturi (lanturi Galle)

Sunt formate din placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremitatile unor
buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi.
1. eclisa
2. bulon
11 3. buloane de legatura
12 4. rola
13 5. cui spintecat
14 6. saiba
15 7. eclisa de la zaua finala.
Legarea lantului la macara se face prin zaua de capat care poate primi forme si dimensiuni speciale.
Sunt folosite acolo unde sunt radiatii calorice puternice (forje, otelarii etc.). Au o functionare linistita
(fara zgomot), o siguranta si precizie mare in exploatare, frecare mai redusa intre lant si profilele cu
care se angreneaza si ocupa un spatiu mai restrans.
33
S.C.ARTOPROD S.R.L
CAPITOLUL E
DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINII
Dispozitivul de prindere cu furci
Este prevazut cu doua furci care se fixeaza pe carucior avand lungimea furcilor pe care se asaza
sarcinile, de 1000 mm.
Se va efectua o examinare vizuala amanuntita a bratelor de furca, in cazul constatarii unor fisuri
supercifiale se impune efectuarea unui control nedistructiv.
Se vor verifica in mod special calcaiul bratelor si agatatorilor furcilor.
Uzura pariilor orizontale si verticale ale furcilor nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea acestora.
Diferenta de inaltime a capatului liber al furcii fata de pozitia initiala nu trebuie sa depaseasca 3% din
lungimea partii orizontale in caz contrar furcile se vor retrage din functionare.In exploatare trebuie
tinut cont de diagrama de greutate fata de suprafata de fixare a suportului, in caz contrar putandu-se
ajunge la rasturnari ale motostivuitorului intrucat se epuizeaza rezerva de stabilitate.
Dispozitivul de prindere cu carlig

In functie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv se poate fixa carligul in diverse
pozitii numai ca trebuie tinut cont de diagrama de incarcare a acestui dispozitiv specific fiecarui utilaj
34
S.C.ARTOPROD S.R.L
CAPITOLUL F
OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI
Stivuitoristul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
b) să cunoască stivuitorul pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe
care să le aplice întocmai;
c) să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe stivuitor; în cazul în care
acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de reparare, întreţinere şi revizie,
manevrele se execută sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în acest scop;
d) să ia în primire şi să predea stivuitorul prin consemnare în registrul de supraveghere; dacă
stivuitorul prezintă defecte care periclitează siguranţa în funcţionare, stivuitoristul îl opreşte din
funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru sau şeful ierarhic;
e) să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate verificările tehnice
care se efectuează la stivuitorul pe care îl manevrează;
f) să interzică accesul persoanelor străine pe stivuitor;
g) să consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observaţiile privind
deficienţele în funcţionare ale acestuia;
h) să nu acţioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condiţiile de
siguranţă.
Responsabilităţile stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:

a) să controleze starea tehnică a stivuitorului şi a componentelor de securitate;
35
S.C.ARTOPROD S.R.L
b) să controleze funcţionarea mecanismelor şi a componentelor de securitate (mai puţin supapa

de siguranţă, supapa de blocare, limitatorul de sarcină, limitatorul de viteză, paracăzătoarele, după
caz);
c) în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, nu trebuie să pună în funcţiune stivuitorul
şi anunţă şeful ierarhic sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul luării măsurilor
necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a stivuitorului de către stivuitorist.
Responsabilităţile stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:

a) să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat
spre spate;
b) să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă;
c) să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare;
d) să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta pentru evitarea
pierderii de încărcătură şi producerii de avarii şi accidente;
e) să transporte mărfuri cu volum mare, care îi limitează vizibilitatea, numai dirijat de o persoană
desemnată;
f) să coboare imediat sarcina în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii stivuitorului;
g) să circule cu viteză redusă până la limita evitării producerii oricăror avarii sau accidente;
h) să nu circule cu stivuitorul pe lângă utilaje, maşini şi stive la o distanţă mai mică de 500 mm,
în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabaritele de trecere corespunzătoare, pe
drumuri neamenajate şi insuficient luminate;
i) să nu permită staţionarea persoanelor sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2.500 mm;
j) în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, opreşte lucrul şi anunţă şeful ierarhic
nemijlocit sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul luării măsurilor necesare; după
remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a stivuitorului de către stivuitorist;
k) să transporte substanţe toxice, caustice, explozive şi altele asemenea numai conform
reglementărilor în vigoare şi instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice acestora;
l) să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri;
m) să circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
Responsabilităţile stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:

a) descărcarea sarcinii de pe furci;
b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
c) acţionarea frânei de parcare (frâna de mână);
d) evitarea parcării stivuitorului în pantă sau rampă; dacă nu este posibil, stivuitorul se asigură
corespunzător;
e) punerea catargului în poziţie verticală;
f) coborârea furcilor pe sol;
g) asigurarea eliminării posibilităţilor ca o persoană neautorizată să efectueze manevre cu
stivuitorul.
36
S.C.ARTOPROD S.R.L
CAPITOLUL G
MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR
Manevre permise si nepermise cu stivuitorul.Normele de exploatare
Exploatarea stivuitoarelor trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR

în vigoare ale normelor de tehnica securitatii muncii, ale instructiunilor de exploatare din “Cartea
stivuitorului”, precum si ale instructiunilor interne elaborate de detinator.
Este interzisa functionarea stivuitoarelor in cazul in care componentele de securitate nu sunt in stare
perfecta de functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnice prevazute in documentatia tehnica
Este interzisa folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima
admisa. Stivuitoarele la care sarcina este limitata prin conditii de forma sau de gabarit, nu pot
functiona daca nu sunt indeplinite conditiile respective.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilena, etc)
sau a recipientilor care contin clor, acid sulfuric si similare se vor lua masuri speciale de protectia
muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directa a unui cadru tehnic.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii necorespunzatoare a locurilor de
munca, unitatile detinatoare de stivuitoare vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza
specificului locurilor de munca, in care se vor preciza: inaltimea maxima a stivelor sau a materialelor
37
S.C.ARTOPROD S.R.L
depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitarii, obligativitatea amenajarii si intretinerii

corespunzatoare a cailor de acces si a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzatoare pentru
caile de transport si in general toate prevederile necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a
muncii.
La stivuitoarele cu comanda hidraulica, lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate
proprietatile in intervalul de temperatura cuprins intre –20º C si +40º C, sa nu fie periculor din punct
de vedere exploziv, sa nu fie toxic si sa nu duca la coroziunea echipamentului.
Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea stivuitoarelor in timpul
functionarii lor.
La stivuitoarele care manipuleaza obiecte mici, nepaletizate sau necontaineriate, organele de
manipulare trebuie sa fie echipate cu un spatar vertical care sa impiedice o eventuala cadere a
sarcinii sau a unei parti din sarcina peste stivuitor, atunci cand catargul este inclinat la maximum spre
spate.
Stivuitoarele trebuie sa fie prevazute cu dispozitiv de blocare impotriva folosirii de catre persoane
neautorizate.
Stivuitoristul nu trebuie sa paraseasca instalatia atunci cand aceasta are sarcina ridicata.
Caile de circulatie cu inclinare mai mare de 3º se vor marca.
La translatoare stivuitoare trebuie sa fie respectate urmatoarele spatii de siguranta:
-spatiul de siguranta superior, pana la elementele cele mai de jos ale plafonului sa fie de cel
putin 75 mm;
-spatiul de siguranta inferior, pana la podea, sa fie de cel putin 50 mm;
-spatiul de siguranta pe orizontala, fata de rafturi, sa fie cel putin 50 mm;
Exploatarea stivuitorului
Supravegherea
Pentru functionarea in conditii de siguranta a stivuitoarelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor
auxiliare, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice si ale instructiunilor de exploatare din
cartea stivuitorului – partea de constructie, sunt direct raspunzatoare unitatile care le detin si cele
care le exploateaza.
In vederea aplicarii prevederilor prescriptiei tehnice privind siguranta in functionare a stivuitorului,
mecanismelor de ridicat si a dispozitivelor lor auxiliare, unitatile deţinătoare vor numi personal tehnic
responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor, denumiţi «operatori RSVTI» in
raport cu numarul si complexitatea instalatiilor/echipamentelor, care vor fi autorizati de ISCIR,
conform metodologiei aprobată prin Ordin al ISS.
Responsabilul cu supravegherea tehnica a instalatiilor, autorizat de ISCIR, trebuie sa posede

cunostinte teoretice si practice in domeniul stivuitoarelor si are urmatoarele sarcini principale:
a) răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea
prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind siguranţa în funcţionare a maşinilor de ridicat;
b) să vizeze lunar registrul de supraveghere prin semnarea şi aplicarea ştampilei în registru;
c) să verifice lunar funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi să menţioneze acest lucru în
registru de supraveghere;
38
S.C.ARTOPROD S.R.L
d) să efectueze verificările tehnice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, după

obţinerea împuternicirii scrise din partea ISCIR;
e) să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în termen
de 15 zile de la întocmire;
f) să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;
g) să efectueze examinarea personalului de deservire şi a personalului auxiliar de deservire, cu
respectarea prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile; să organizeze reexaminarea periodică anuală
a personalului de deservire şi a personalului auxiliar de deservire, să participe în comisia de
reexaminare şi să consemneze în autorizaţie/carnet rezultatul examinării;
h) să coordoneze acţiunea de ridicare a unei sarcini, în cazul în care aceasta se efectuează cu
ajutorul a două maşini de ridicat.
Registrul de evidenta supravegherii

Pentru fiecare stivuitor unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta supravegherii in care
personalul de deservire (stivuitoristii) si seful echipei de intretinere si revizie sunt obligati sa inscrie
sub semnatura toate observatiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor inscrie sub
semnatura remedierile care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a
reparatiilor.
Registrul de evidenta supravegherii se intocmeste pentru fiecare stivuitor in parte si va cuprinde
urmatoarele:
Pe coperta se vor inscrie:
1 .REGISTRU DE EVIDENTA SUPRAVEGHERII
16 2. Denumirea si adresa unitatii detinatoare
17 3. Numarul si anul fabricatiei stivuitorului
18 4. Numarul de inregistrare in evidenta ISCIR sau, dupa caz, a unitatii detinatoare
19 5. Caracteristicile tehnice principale ale instalatiei
20 6. Periodicitatea stabilita pentru lucrarile de intretinere, revizie periodica si revizie generala
21 7. Actul normativ care a stat la baza stabilirii celor de la punctul 6.
In interior se vor inscrie, pe coloane:
1. Numarul curent
22 2. Data
23 3. Operatiile de intretinere, revizie periodica, revizie generala efectuate, precum si, dupa caz,
constatarea unor deficiente sau deranjamente in timpul exploatarii
24 4. Principalele lucrari executate, ca urmare celor de la punctul 3
25 5. Numele, prenumele si semnatura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrarilor de
intretinere, revizie periodica, revizie generala sau pentru inlaturarea deficientelor si deranjamentelor
constatate in timpul exploatarii
26 6. Numele, prenumele, semnatura persoanei care a constatat deficiente sau deranjamente ale
instalatiei
27 7. Semnatura responsabilului cu supravegherea tehnica a instalatiilor, autorizat de ISCIR
28 8. OBSERVATII.
Pe ultima pagina se vor inscrie:

Se certifica de noi ca prezentul registru, snuruit, contine ….. pagini numerotate (in cifre si litere).
(Semnatura si stampila detinatorului).
Cartea stivuitorului
39
S.C.ARTOPROD S.R.L
Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi, trebuie sa contina :

a) Cartea stivuitorului –partea tehnica, care va contine :
-indicatii privind marcarea;
-caracteristici tehnice de baza ale stivuitorului ;
-caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea si ridicarea sarcinii (limite de utilizare, conditii
normale de utilizare, instructiuni de utilizare si mentenanta)
-planuri si scheme necesare pentru:
 punerea in functiune;
 intretinerea si inspectia (scheme electrice, de ungere, hidraulice, etc)
 verificarea functionarii;
 reparare;
-instructiuni pentru :
 transportul stivuitorului si subansamblurilor;
 montare si demontare;
 instalare si reglare;
 contraindicatii privind utilizarea stivuitorului;
 instructiuni de utilizare a stivuitorului in medii potential explozive, cand este cazul.
Aceasta carte trebuie sa fie redactata sau tradusa in limba romana.
b) Cartea stivuitorului partea de exploatare, in care se completeaza procesele–verbale de verificare si
de inspectie.
Cartea stivuitorului va fi completata cu documentatia de montare-reparare (acolo unde este cazul).
CAPITOLUL H
INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA
TEHNICA
INTRETINEREA STIVUITORULUI
Intretinerea si revizia periodica a stivuitoarelor trebuie efectuate de o persoană fizică autorizată de

ISCIR care
Pentru efectuarea operatiilor de intretinere si revizie se determina starea tehnica a stivuitorului si
principalele operatii ce urmeaza a se efectua. Acestea constau in general in:
- curatarea stivuitorului;
- controlul pornirii motorului si al starii tehnice a bateriei de acumulatori;
- controlul sistemului de franare si de directie;
- controlul nivelului uleiului;
- verificarea starii de uzura a lagarelor si a bunei functionari a sistemului de ungere;
40
S.C.ARTOPROD S.R.L
- ungerea si gresarea pieselor supuse frecarii, conform schemei de ungere;

- verificarea functionarii si etanseitatii circuitelor hidraulice;
- verificarea functionarii componentelor de securitate si reglarea acestora;
-verificarea functionarii mecanismelor stivuitorului si remedierea sau inlocuirea
subansamblurilor uzate ;
- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;
- strangerea elementelor de imbinare, a articulatiilor, a dopurilor de golire si de control, a
piulitelor jentilor si verificarea fixarii tampoanelor si a opritoarelor;
- verificarea instalatiei electrice de comanda si semnalizare;
- verificarea rotilor de rulare si a starii pneurilor.
Intretinerea si revizia partii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul scos complet
dintre rafturi, de pe o plarforma fixa prevazuta cu balustrate de protectie.
Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizie sunt stabilite in functie de complexitatea
stivuitorului, regimul de functionare si conditiile de mediu in care lucreaza.
Operatiile de intretinere si revizie executate se vor consemna in registrul de evidenta a supravegherii
stivuitorului, sub semnatura.
Este stict interzis
- Curătarea, ungerea sau repararea stivuitorului în funcţionare
- Umflarea camerelor anvelopelor
- Verificarea avariilor la injecţie
- Reglarea jocului supapelor
- Reglarea întinderii curelelor trapezoidale
- Reglarea ambreajului
- Reglarea jocului axial al rulmenţilor conici cu role de la roţi rulare
- Reglarea frânelor
- Reglarea mecanismului de direcţie
- Reglarea presiunii uleiului din circuitul de ungere a motorului.
REVIZIA SI REPARATIA STIVUITORULUI
Una dintre cele mai importante faze ale întreţinerii stivuitorului este ungerea acestuia, motiv pentru
care trebuie să i se acorde un interes deosebit.
Durata şi buna funcţionare a stivuitorului depinde în mare măsură de ungerea corectă, la intervale de
timp indicate în prezenta carte tehnică, cu lubrefianţi corespunzători.
La ungerea stivuitorului se va avea în vedere:
29 1. Controlul nivelului uleiurilor: golirea şi umplerea trebuie făcută cu stivuitorul în poziţie
orizontală.
30 2. Este recomandat să se golească uleiul când este cald, după ce stivuitorul a funcţionat un
timp; deoarece cea mai mare parte a sedimentelor se află astfel în suspensie şi pot fi golite.
31 3. Pentru ungerea organelor prevăzute cu ungătoare de presiune, motostivuitorul este echipat
cu o pompă manuală de ungere. Înainte de a aplica racordul pompei, se va curăţa cu grijă fiecare
ungător, deoarece nefăcând acest lucru praful şi noroiul se vor amesteca cu lubrefiantul, accelerând
astfel uzura pieselor în mişcare.
După terminarea operaţiei de ungere, se va şterge exteriorul ungătorului de toate rezidurile de
lubrefianţi, pentru a evita acumularea prafului.
41
S.C.ARTOPROD S.R.L
A. Indicarea locurilor de ungere

După fiecare 10 ore de funcţionare se verifică nivelul din carter, la cel puţin 15 minute după oprire.
Nivelul uleiului trebuie să se găsească între semnele de pe indicatorul de nivel 2 al răsuflătorului 3 (în
timpul controlului nivelului de ulei, motorul trebuie să se afle în poziţie orizontală). La nevoie, uleiul se
va completa până la semnul de sus de pe indicator. După fiecare 200 ore de funcţionare a motorului,
în timp ce acesta este cald, se scurge uleiul din motor prin deşurubarea dopului magnetic de golire şi
a dopurilor de golire de la radiatorul de ulei şi filtru.
Se înşurubează la loc dopurile şi se toarnă în carter prin gura de alimentare pentru spălare 10 l– 15 l
ulei de spălare de acelaşi tip. Se porneşte motorul şi se lasă să funcţioneze 2 –3 minute la turaţia
minimă de mers în gol. Se opreşte motorul şi se scurge uleiul din carter, radiator şi filtru. Se spală în
motorină curată corpul filtrului de ulei, piesele componente ale acestuia, precum şi dopul de golire a
carterului, iar elementul filtrant se schimbă cu unul nou. Se spală şi se îmbină în ulei umplutura
răsuflătorului .
După aceste operaţii se înşurubează la loc dopurile de golire şi se alimentează motorul cu ulei până
la nivelul prescris.
Corpul pompei de injecţie

După 10 ore de funcţionare, se deşurubează dopul gurii de alimentare şi se verifică nivelul uleiului din
carte. Surplusul se va scurge prin ţeava de preaplin. După fiecare 300 ore de funcţionare, se spală
corpul pompei de injecţie cu motorină şi se schimbă uleiul. Scoaterea uleiului vechi şi a motorinei din
carter se face cu o seringă prin gura de alimentare.
Regulatorul pompei de injecţie
După fiecare 10 ore de funcţionare, se verifică nivelul uleiului din corpul regulatorului, deşurubând
dopul de control 2. După fiecare 300 de ore de funcţionare a motorului se deşurubează dopul de
golire, se scurge uleiul, se spală interiorul corpului regulatorului cu motorină sau petrol lampant, după
care se toarnă ulei prin gura de alimentare, până la nivelul găurii dopului de control.
Filtrul de aer
După fiecare 100 de ore de funcţionare se demontează baia filtrului de aer, prin slăbirea colierului, se
înlătură uleiul murdar din interior, se spală baia cu petrol sau motorină şi se umple din nou pînă la
brâul inelar cu ulei proaspăt sau regenerat.
După 300 ore de funcţionare a motorului, se demontează filtrul de pe motostivuitor, se curăţă de praf,
iar elementele lui componente se spală bine în motorină şi petrol. În baia filtrului se va turna ulei pînă
la brâul inelar. După remontarea filtrului se va verifica etanşeitatea la înbinări, deoarece aspiraţia
aerului nefiltrat provoacă uzura timpurie a sistemului piston- cămaşă cilindru.
Rulmenţii ventilatorului şi pompei de apă

După fiecare 100 ore de funcţionare se curăţă ungătorul cu bilă şi se pompează cu pompa manuală,
de 5 – 8 ori, unsoare consistentă.
Carterul compresorului de aer

După fiecare 20 de ore de funcţionare se scoate dopul de control şi se verifică nivelul uleiului, la
nevoie se completează.
Generatorul de curent
42
S.C.ARTOPROD S.R.L
După fiecare 300 de ore de funcţionare a motorului se demontează generatorul şi se ung rulmenţii
generatorului cu unsoare consistentă, fără ca aceştia să fie demontaţi. După fiecare 900 de ore de
funcţionare a motorului, se demontează generatorul, se extrag rulmenţii, se spală în motorină, se
suflă cu aer şi se ung cu unsoare consistentă.
Rulmentul din volant

După fiecare 100 de ore de funcţionare se demontează de pe carterul ambreajului, capacul ferestrei
de acces, se roteşte volantul cu ajutorul unui levier până când apare în dreptul ferestrei ungătorul cu
bilă, în care se pompează unsoare consistentă de 5- 6 ori.
Rulmentul de presiune al ambreajului

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se demontează capacul, de pe carterul ambreajului şi prin
fereastra de acces se pompează unsoare consistentă de 4-5 ori, în ungătorul din manşonul de
decuplare. La efectuarea acestei ungeri, pedala ambreajului va fi blocată în poziţia „de breiat”.
Carter reductor ambreaj, cutia de viteze
După fiecare 100 de ore de funcţionare, se deşurubează dopurile filetate de control din carterul
reductorului şi al cutiei de viteze şi se verifică nivelul uleiului.
Dacă nivelul uleiului este sub cel admis se va completa. După fiecare 900 de ore de funcţionare,
imediat după oprirea motostivuitorului se deşurubează dopurile de golire ale carterelor şi se scurge
tot uleiul. Se montează la loc dopurile de golire şi se alimentează cu 3,5 + 3,5 l motorină pentru
spălare. Se porneşte motorul şi se rulează motostivuitorul timp de 2-3 minute în viteza I . Se scurge
motorina de spălare din carter. Se spală cu motorină dopurile şi se montează la loc. Se alimentează
motostivuitorul cu ulei proaspăt, pînă la nivelul dopurilor de control.
Carcasa punte faţă

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se verifică nivelul uleiului din carcasa punte faţă;la nevoie se
completează. După fiecare 900 de ore de funcţionare, imediat după oprirea motostivuitorului se
deşurubează dopul de golire şi se scurge tot uleiul din carcasă. Se montează la loc dopul de golire şi
se alimentează carcasa cu 2,5 l motorină de spălare. La fel după 2-3 min. de funcţionare se scurge
motorină de spălare din carcasă, şi se umple cu ulei proaspăt până la nivelul necesar.
Rulmenţii de la pivoţii fuzelor

După fiecare 100 de ore de funcţionare, se curăţă ungătoarele cu bilă de la cei doi pivoţi şi se
pompează unsoare consistentă de 5-7 ori.
Articulaţiile sferice ale barelor de direcţie

După fiecare 100 de ore de funcţionare se pompează în ungătoarele cu bile de la articulaţiile sferice
ale barelor de direcţie.
Articulaţia pedalei ambreajului
Articulaţia pedalei de frână
AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII
43
S.C.ARTOPROD S.R.L
Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării se efectuează de către persoane juridice

autorizate de către ISCIR, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Inainte de inceperea verificarii se va face instructajul de protectia muncii persoanelor participante, de
catre detinatorul stivuitorului .Celelalte persoane vor fi indepartate din raza lui de actiune.
Verificarea tehnica în vederea autorizării trebuie sa stabileasca daca :
- exista cartea stivuitorului –completa cu documentatia de montaj, dupa caz;
- exista declaratia de conformitate a stivuitorului;
- exista procesul –verbal de probe de casa cu rezultate corespunzatoare;
- stivuitorul a fost executat, echipat, montat si instalat in conformitate cu prevederile legale în
vigoare ;
- stivuitorul supus la incercari a corespuns si functioneaza normal ;
- este asigurata intretinerea si revizia de catre o unitate autorizata ;
- personalul de manevrare este instruit si autorizat ;
- constructia metalica si imbinarile acesteia nu prezinta defecte vizibile ;
- instalatia electrica este echipata cu dispozitivele de protectie necesare si prevazuta cu
incriptionarile corespunzatoare ;
- avertizare si placute de fabricatie.Aceasta trebuie sa corespunda cu stivuitorul prezentat
pentru verificari.
Verificarea tehnica în vederea autorizării consta din :
a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului ;
b) incercari in gol;
c) incercari in sarcina: statice si dinamice ;
d) incercari de stabilitate ;
e) alte incercari.
Incercarile in gol se efectueaza prin actionarea mecanismelor stivuitorului, fara sarcina.
Cu aceasta ocazie se verifica si functionarea componentelor de securitate, cu exceptia limitatorului
de sarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o suprasarcina cu 25% mai mare decat sarcina nominala, ridicata
la 100 mm de sol, timp de 10 minute, si numai daca verificarile incercarile anterioare au avut rezultate
corespunzatoare. Daca mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat in acest scop, incercarea se va
face ridicandu-se suprasarcina de 10% si adaugandu-se fara socuri diferenta pana la valoarea
suprasarcinii cu care trebuie sa fie verificat stivuitorul.
Nu este admisa deformatia permanenta a structurii portante (furci, mese, catarg, coloana).
Pentru aceasta incercare se vor lua masuri speciale in vederea evitarii pericolului de rasturnare
(legare cu lanturi, cabluri, etc.)
Daca la incercarea statica stivuitorul s-a comportat corespunzator se va trece la efectuarea
incercarilor dinamice.
Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala.
Miscarile se vor executa in felul urmator :
- separat pentru fiecare miscare a stivuitorului ;
- porniri si opriri pentru fiecare miscare ;
- lent si fara socuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.
Pentru stivuitoarele cu inaltime mai mare de 3.300mm, sarcina va fi cea corespunzatoare capacitatii
stivuitorului la inaltimea de ridicare maxima .
Se urmareste ca prinderea furcilor sa nu permita:
- o dezagatare nedorita ( in special in timpul coborarii, daca furca se izbeste de un obstacol )
44
S.C.ARTOPROD S.R.L
- cu alunecare laterala libera (nefunctionalitatea dispozitivului de zavorare.)

Sarcina nominala ridicata la orice inaltime cu catargul in pozitie verticala trebuie sa-si mentina
inaltimea .
Coborarea de la sine a sarcinii nominale, in timp de 10 minute, nu trebuie sa depaseasca :
- 20 mm in cazul planului dublu ;
- 30 mm in cazul planului triplu ;
- 40 mm in cazul planului cvadruplu ;
- 100 mm in cazul actionarilor hidraulice.
Verificarea vitezei de coborare a sarcinii, in cazul scaderii bruste a presiunii fluidului de lucru, se face
prin stimularea ruperii conductei.Viteza de coborare a sarcinii va fi limitata de catre o componenta de
securitate la maximum de 30 m/min.
Verificarea functionarii limitatorului de sarcina, care consta dintr-o supapa care actioneaza in cazul
cresterii presiunii fluidului de lucru peste limite admise se realizeaza prin incercarea de ridicare a unei
sarcini mai mare cu 10% decat sarcina normala.
Se vor verifica scaparile de fluid ale sistemului hidraulic.Translatoarelor stivuitoare li se verifica
suplimentar functionarea paracazatoarelor cu o suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina
nominala.
Incercarea consta in simularea cresterii vitezei de coborare a mecanismului de stivuire care trebuie
sa comande actionarea paracazatoarelor.Paracazatoarele trebuie sa actioneze sigur si simultan pe
glisierele coloanei atat la cresterea vitezei de coborare peste limitele admise cat si in cazul ruperii
cablului de tractiune.
In cazul translatoarelor stivuitoare, care in locul paracazatoarelor au in componenta frana de
siguranta ( de avarie ),se verifica inchiderea ei in mod automat sub actiunea limitatorului de viteza.
Incercarile de stabilitate se realizeaza prin coborarea sarcinii nominale si oprirea brusca a acestei
miscari, care nu trebuie sa provoace rasturnarea stivuitorului.
Daca in cartea stivuitorului nu se precizeaza inclinarea maxima admisa a terenului pe care poate
circula acesta, se vor efectua incercarile de stabilitate in conformitate cu prevederile standardelor in
vigoare.
Concluziile verificarilor tehnice în vederea autorizarii functionarii
Autorizarea de functionare, se acorda numai daca rezultatele verificarii tehnice satisfac prevederile
prescriptiei tehnice aplicabile.
Unitatea detinatoare are obligatia de a ridica de la ISCIR cartea stivuitorului –partea de exploatare, in
cel mult 30 zile de la data inregistrarii.
Evidenta stivuitoarelor va fi tinuta de catre unitatile detinatoare intr-un registru .
Unitatea detinatoare este obligata sa pastreze in bune conditiuni cartea stivuitorului .
Este interzisa acordarea autorizarii de functionare cu conditia inlaturarii ulterioare a unor deficiente
care afecteaza siguranţa in functionare.
Deficientele mentionate in procesul- verbal de autorizare trebuie sa fie remediate in termenele
stabilite .Neindeplinirea dispozitiilor date prin procesul-verbal atrage dupa sine anularea autorizatiei
de functionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri.
Se interzice acordarea autorizatiei de functionare in urmatoarele cazuri :
- cartea stivuitorului si documentatia de montaj lipsesc sau sunt incomplete ;
45
S.C.ARTOPROD S.R.L
- componentele de securitate functioneaza defectuos ;

- franele mecanismelor functioneaza defectuos ;
- protectia impotriva tensiunilor de atingere nu este asigurata, creand pericol de electrocutare ;
-l ipsesc sau nu functioneaza dispozitivele de functionare optice sau acustice ;
- instalatia electrica este executata defectuos prezentand pericol de electrocutare.
- modul de fixare a elementelor de rezistenta, cablurilor, lanturilor, sau a altor dispozitive de
prindere a sarcinii nu este corespunzator, putand favoriza producerea de avarii sau accidente.
- se constata fisuri in structura portanta a stivuitorului ;
- sunt slabite imbinarile principale ale constructiei metalice ;
- exista deformatii permanente vizibile cu ochiul liber, la constructia metalica ;
- la incercarile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obtinut rezultate corespunzatoare ;
- calea de rulare prezinta serpuiri, denivelari, pante peste limitele admise ;
- stabilitatea stivuitorului nu este asigurata ;
- instalatia hidraulica prezinta scapari de fluid.
Deasemenea nu se acorda autorizatia de functionare daca se constata la verificare orice alte
deficiente, care pot genera avarii si accidente.
Verificari tehnice periodice

In timpul exploatarii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verificari tehnice periodice.
Cu aceasta ocazie se verifica starea tehnica a stivuitorului si se acorda, dupa caz, autorizatia de
functionare in continuare. Verificarile se vor efectua de catre persoane juridice autorizate de către
ISCIR, conform prevederilor legale.
La verificarea tehnica periodica este obligatorie prezenta operatorului RSVTI al detinatorului, a
responsabilului tehnic cu supravegherea lucrarilor de intretinere si revizie a stivuitorului, precum si
orice alta persoana solicitata de persoana juridica care efectueaza verificarea .
Verificarea tehnica trebuie sa stabileasca, pe langa cele mentionate la autorizarea initiala de
functionare, si urmatoarele :
-daca registrul de evidenta a supravegherii este corect si tinut la zi ;
-daca exploatarea, intretinerea si revizia se fac in conditii satisfacatoare si asigura
functionarea stivuitorului in conditii de securitate ;
-daca gradul de uzura si deficientele elementelor componente ale stivuitorului (inclusiv cabluri,
lanturi, sine de rulare etc) nu constitue un pericol pentru functionarea stivuitorului si nu s-au
depasit limitele admise.
Cu aceasta ocazie se va efectua o examinare vizuala amanuntita a bratelor de furca. In cazul
constatarii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv.
Se vor verifica in mod special calcaiul bratelor si agatarea furcilor.
Uzura partilor orizontale si verticale ale furcilor nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea acestora.
Diferenta de inaltime a capatului liber al furcii fata de pozitia initiala nu trebuie sa depaseasca 3% din
lungimea partii orizontale.In caz contrar furcile se vor retrage din functionare.
Autorizarea de functionare in continuare se va acorda numai daca la verificarile tehnice si incercarile
efectuate se constata indeplinirea tuturor cerintelor de securitate prevazute de prescriptia tehnica.
Rezultatele verificarilor tehnice se vor consemna intr-un proces–verbal din cartea stivuitorului–partea
de exploatare.
In cazul in care verificarea de face de catre RSVTI, un exemplar al procesului –verbal de verificare se
va inainta imediat la ISCIR in a carei raza de activitate se afla stivuitorul .
Este interzisa functionarea stivuitorului cu scadenta de verificare depasita.
46
S.C.ARTOPROD S.R.L
Este interzisa acordarea autorizatiei de functionare cu conditia inlaturarii ulterioare a unor deficiente
care afecteaza securitatea in functionare.
Daca motivul neacordarii autorizatiei de functionare este o deficienta care afecteaza stabilitatea
stivuitorului se va proceda, in afara de oprirea de functionare si la demontarea stivuitorului in vederea
repararii.
Inspectorii de specialitate al ISCIR au dreptul de a efectua verificari tehnice neprogramate, la toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR.
CAPITOLUL I
AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE
Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de utilizare, prezinta unele particularitati, datorita:
- duratei relativ scurte de lucru, la un obiectiv sau la un loc de lucru, cand pregatirile care se fac
inainte de punerea in functiune a maşinii de ridicat sunt in majoritatea cazurilor de un nivel
calitativ foarte scazut, uneori sunt chiar neglijabile;
- duratei scurte de lucru, la un obiect, cand sunt necesare deplasari repetate ale maşinilor de
ridicat; in consecinta apar la acestea solicitari suplimentare, datorita manipularilor si
transporturilor care fac sa se reduca din capacitatea lor de functionare;
- conditiilor diferite de lucru de la un santier la altul, de la o zona la alta (din punct de vedere
teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operatii la care trebuie sa participe
stivuitoarele sa contribuie la grabirea procesului de uzura a acestora.
47
S.C.ARTOPROD S.R.L
Principalele particularitati prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si accidentelor, ci

sa atraga in mod deosebit atentia ca ele se pot produce, dar in acelasi timp pot fi si evitate;
experienta acumulata pana acum, in domeniul folosirii maşinilor de ridicat ne duce la convingerea ca
acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta asupra modului lor corect de utilizare exista si o
mai mare siguranta in lucru.
Avariile, dupa cauzele care le-au produs, se pot grupa astfel:

- avarii cauzate de personalul de deservire;
- avarii cauzate de exploatarea nerationala a stivuitoarelor;
- avarii datorate unor instalatii de ridicat necorespunzatoare;
- alte cauze, diferite de cele anterioare.
Avariile cauzate de personalul de deservire

Aceste avarii pot fi impartite astfel:
- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab pregătit;
- avarii produse de personalul de deservire in stare fizico-necorespunzatoare (bolnav, obosit, in
stare de ebrietate, stare deprimata etc.);
- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de intretinere si
revizii, lipsa legatorilor sau existenta unui personal slab instruit etc.).
Avariile cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor

- avarii produse datorita nerespectarii prescriptiilor tehnice:
- conditii de lucru;
- depasirea sarcinilor nominale de ridicat;
- nerespectarea parametrilor tehnici constructivi;
- montajul necorespunzator al imaşinilor de ridicat prin nerespectarea indicatiilor de montaj;
- nerespectarea intretinerilor si reviziilor periodice de mentinerea starii tehnice normale de lucru
a macaralei;
- avarii produse ca urmare a nerespectarii instructiunilor de supraveghere tehnica in
exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincid cu cele date de prescriptiile
tehnice proprii ale fiecarei maşini de ridicat;
- nerespectarea obligatiilor generale de lucru cu stivuitoarele;
- nerespectarea obligatiilor inainte de inceperea lucrului, in timpul lucrului si la terminarea
acestuia, de catre personalul de deservire;
- neefectuarea verificarilor si controlului zilnic si periodic.
Avariile cauzate de folosirea unor stivuitoare necorespunzatoare

- avarii produse datorita unor defectiuni la instalatia electrica:
- prin mentinerea in lucru a unor instalatii improvizate;
- lucrul cu dispozitive de protectie, de siguranta si semnalizare defecte;
- mentinerea in exploatare a mecanismelor cu frane electromagnetice sau electrohidraulice
nereglate, defecte etc.);
- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei;
- avarii produse datorita unor defectiuni ale mecanismelor:
48
S.C.ARTOPROD S.R.L
- sisteme de franare nereglate sau defecte (centuri de frana sau saboti, ferodou uzat, cilindri
electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului etc.);
- sisteme de actionare nesigure (motoare Diesel sau Diesel – electrice, a caror capacitate a
scazut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate etc.);
- transmisii cu functionare anormala (roti dintate uzate, arbori solicitati in timp peste limitele
prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina etc.);
- avarii produse datorita unor defectiuni ale constructiei metalice:
- tensiuni si deformatii remanente, in special in zonele sudate;
- deformatii din timpul lucrului ale lonjeroanelor, contravanturilor si a altor elemente
neremediate la timp;
- fisuri invizibile sau vizibile nesesizate atat la elementele constructiei metalice, cat si la
cordoane de sudura, in special la cele de rezistenta.
Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare:

Aceste cauze pot fi:
- actiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevazute (rafale de vant puternice,
explozii etc.);
- calamitati (alunecari de teren, cutremure, inundatii) in zonele de lucru ale masinilor de ridicat;
- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri, incluziuni nemetalice, ecruisari)
care duc la ruperea sau distrugerea acestora dupa un anumit numar de cicluri de lucru;
- tamponari in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje;
Dupa cum se poate constata cu usurinta si din gruparea avariilor, cauzele producerii acestora se pot
grupa astfel:
- cauze dependente de actiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica,
control, urmarire si supraveghere);
- cauze independente de actiunea personalului de deservire (actiunea unor sarcini
neprevazute, calamitati, defecte ascunse in material);
- cauze combinate, adica actiunea simultana in diverse proportii care contribuie la avarierea
maşinii de ridicat.
Este necesar de la inceput sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau a unui accident
concura mai multi factori: rareori acestia actioneaza in mod singular, cum ar fi avariile si accidentele
provocate de calamitati, seisme, explozii etc.
In toate cazurile insa, actiunea personalului de deservire, directa sau indirecta, este permanenta,
fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu exceptia perioadelor de repaus in care acesta
lipseste.
Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele producerii avariei
sau accidentului, poate consemna, in functie de gravitate, locul corect pe care il ocupa fiecare factor
sau grupa de factori de influenta.
S-a facut precizarea ca subiectul, adica omul (cu mici exceptii), ia parte direct sau indirect la
producerea avariilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele producerii lor.
Respectarea intocmai a unor reguli, instructiuni, norme prescrise reprezinta fidelitatea practica a unei
gandiri a unor conditii care au stat la baza proiectarii maşinii de ridicat, reprezinta ceea ce se cheama
“premisa unei functionari sigure, indelungate a acesteia”
Cauze dependente de actiunea personalului de deservire

Aceste cauze sunt dependente de:
49
S.C.ARTOPROD S.R.L
- organizarea locului de lucru, necorespunzatoare cerintelor tehnice de functionare a

stivuitoarelor:
- amplasarea pe terenuri ale caror capacitate portanta este sub nivelul admisibil;
- executia cailor de rulare cu abateri mai mari decat cele normale prescrise in cartea tehnica
sau in instructiunile de supraveghere tehnica;
- exploatarea acestor cai de rulare fara o dotare corespunzatoare cu dispozitive de protectie si
siguranta (opritori, tampoane, impamantare etc.)
- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare.
- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fara stabilirea prealabila a tehnologiei
lucrarilor, prin fise tehnologice sau dispozitie de lucru, in care sa fie precizate toate datele
necesare unei executii in deplina siguranta a lucrarilor de constructii-montaj;
- folosirea unor stivuitoare necorespunzatoare, a caror stare tehnica se afla mult sub nibvelul
normal, adica maşina de ridicat prezinta defectiuni vizibile;
- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat:
- personal de exploatare;
- personal de intretinere si reparatii.
- utilizarea stivuitoarelor in conditii diferite de prescriptiile tehnice proprii ale acestora si de
normele de supraveghere tehnica ISCIR:
- depasirea sarcinii nominale;
- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau de
legare improvizate, neverificate sau necorespunzatoare din punct de vedere al
capacitatii, formei sau modului de prindere;
- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea retelelor electrice de inalta
tensiune, a surselor de explozivi) fara a lua masurile de securitate corespunzatoare;
- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeasi suprafata de lucru sau obiectiv fara
luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora;
- lucrul pe timp de noapte, ceata sau apropierea unor surse de praf, fum etc. fara a se
lua masurile necesare de iluminare, de semnalizare si avertizare;
- folosirea stivuitoarelor cand viteza vantului depaseste limitele prescrise, fie in cartea
tehnica, fie in normele de supraveghere tehnica.
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau partial) fara a cunoaste in prealabil
tehnologia de montaj, particularitatile acestuia etc.;
- comandarea efectuarii simultane a unor operatii in timpul lucrului fara a fi permisa prin
notita tehnica sau instructiunile proprii de exploatare.
Cauze independente de actiunea personalului de deservire

Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare, ale caror cauze nu depind si nu pot fi influentate de
actiunea personalului de deservire, direct sau indirect, este mai rar intalnita si depinde de marimea si
modul de actionare ale unor sarcini neprevazute, a efectelor date de anumite defectiuni interne ale
materialelor etc.
Cauzele independente de actiunea personalului de deservire pot fi:
- actiunea vantului in rafale puternice, mai ales in zona de est a tarii, actiune care nu poate
fi prevazuta sau preintampinata, dar care poate fi evitata printr-o pozitie corespunzatoare
a maşina de ridicat, astfel incat efectul sa se reduca la minimum; va trebui insa ca la baza
amplasarii stivuitoarelor sa stea datele statistice care evidentiaza pe o perioada mai lunga
de timp, aparitia rafalelor, directia si intensitatea lor;
50
S.C.ARTOPROD S.R.L
- calamitati si anume: cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorita unor cauze
din afara sferei de activitate;
- defecte ascunse in material; aceste defectiuni apar dupa un anumit numar de ore de
functionare, formand zone de slaba rezistenta, care cedeaza in majoritatea cazurilor fara
a putea fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte
periculoase.
Sunt tot atat de periculoase si defectele ascunse, care provoaca zone de slaba rezistenta in
diagonalele constructiei metalice dar care sesizate la timp pot fi inlaturate prin inlocuirea acestora.
Defectele ascunse provoaca, la solicitari in timp, deformatii sau chiar fisuri.
Cauzele mentionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente, dar
ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de actiunea personalului de deservire a stivuitorului.
Totusi ele pot apare cu urmari chiar foarte grave.
Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor

Cand se analizeaza cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident, se constata ca
sunt legate de mai multi factori, se face aprecierea ca, in principal, exista o cauza care reprezinta ca
pondere influenta cea mai mare, insotita si de alte cauze mai putin importante, care fie ca au generat-
o pe cea principala, fie ca au dus la grabirea efectului producerii avariei.
Cauzele pot fi combinate, de exemplu:
- depasirea momentului sarcinii
- combinarea miscarilor.
In ambele exemple cauzele se datoresc in aceeasi masura organizarii necorespunzatoare a locului
de munca, nerespectarii instructiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizarii stivuitoarelor in
conditii diferite de prescriptiile tehnice proprii ale acestora etc.
Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor
Conducerea şi deservirea stivuitorului în exploatare se face numai de persoanal de deservire

autorizat
Deţinătorul se protejează pe sine şi pe alţii dacă îndeplinesc cu conştiinciozitate indicaţiile de
siguranţă indicate. In special de deţinător depind evitările de accidente.
Tăbliţele indicatoare ale maşinii spun conductorului până la ce sarcină se poate încărca
motostivuitorul la stivuire şi transportare.
Lucrul cu stivuitorul trebuie să decurgă lin, cu simţ şi nici un element de deservire (manete, pedale,
etc) nu trebuie acţionat brusc, în hopuri sau cu forţa.
Incărcătura de ridicat şi transportat trebuie să fie uniform aranjată pe lăţimea furcilor, iar centrul de
greutate al încărcăturii (de 3200 kg) nu trebuie să depăşească 500 mm de la pereţii furcilor.
La ridicarea şi coborârea încărcăturii va examina cu multă atentie terenul de pe care urmează a se
ridica sau pe care urmează a se stivui încărcătura.
Atenţie: Nimeni nu trebuie să se afle sub încărcătură în stare ridicată!
Stivuitoristul nu trebuie să părăsească locul de muncă cu sarcina ridicată. Dacă totuşi este nevoie să
se părăsească stivuitorul, el trebuie să coboare sarcina la sol, să tragă frâna de mână şi
îndepărtează cheia de pornire din circuitul electric.
Circulaţia cu stivuitorul se face numai cu sarcina coborâtă la înălţimea de sol 300-400 mm şi totodată
cu cadrul telescopic al mecanismului de ridicare înclinat la maximum (100). La circulaţia cu sarcini nu
se admite frânarea bruscă.
51
S.C.ARTOPROD S.R.L
Numai lângă stivă se poate circula cu sarcină în poziţia ridicată. In aceste situaţii se vor evita pornirile
şi frânările bruşte. In locurile aglomerate trebuiesc date semnale acustice. De asemenea, la trecerea
pe lângă uşi, la cotituri, la trecerea prin porţi, la trecerea căilor ferate, trebuie încetinit mersul şi
claxonat.
Este interzisă oprirea stivuitorului pe linii ferate sau la treceri de folosinţă comună.
In cazul că se manifestă pierderea stabilităţii sarcina trebuie imediat coborâtă.
Nu se admite stivuitoristului să manipuleze pârghiile de acţionare ale motostivuitorului de pe sol.
Se interzice coborirea sarcinii atunci cînd motorul este oprit.
CAPITOLUL J
MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARII/ACCIDENTE
La accidente din cauze mecanice

In cazul lovirilor sau a strivirilor, se iau imediat masuri de dezinfectare a ranilor ce s-au produs –
bineinteles cu materiale corespunzatoare (spirt, tinctura de iod etc.) – si se apeleaza la primul post de
ajutor medical pentru ingrijirea accidentatului.
In cazul caderii de la inaltime se va da persoanei accidentate sa miroase spirt, otet sau amoniac,
tinand-o culcata in pozitie orizontala, cu capul lasat putin in jos.
Se desfac nasturii si se slabeste cureaua, se dezleaga sireturile de la incaltaminte.
52
S.C.ARTOPROD S.R.L
Mana sau piciorul, care se presupune ca s-a fracturat in cadere, se imobilizeaza cu proptele subtiri,
sustinute de un bandaj.
Ridicarea accidentatului trebuie sa se faca cu foarte mare atentie, trei-patru persoane il vor ridica
usor cu deosebita bagare de seama ca sa nu se produca hemoragie interna. Transportul persoanei
accidentate trebuie sa se faca pe targa si intr-un mijloc de transport cu suspensie perfecta, preferabil
cu ambulante de la Salvarea.
La accidente provocate de cauze electrice

In cazurile electrocutarilor, se deosebesc trei grade ale actiunii vatamatoare produse de curentul
electric.
In cazul electrocutarilor de gradul 1 - curentul electric provoaca numai o sperietura, un lesin sau un
soc nervos. In acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru persoana accidentata.
In cazul electrocutarilor de gradul 2 - curentul electric provoaca contractia muschilor, incat omul nu
se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins.
In electrocutari de gradul 3 – curentul provoaca paralizia unui grup de muschi producand, uneori,
incetarea respiratiei. Daca actiunea curentului electric dureaza cateva minute, incetarea respiratiei
poate provoca moartea persoanei accidentate.
Electrocutatul trebuie tratat ca un inecat sau ca o persoana asfixiata desi nu respira si nu-i bate
inima, totusi accidentatul nu este mort, fiind vorba numai de o moarte aparenta. Viata accidentatului
depinde in cea mai mare masura de urgenta cu care i se va da primul ajutor, chiar la locul unde s-a
produs electrocutarea.
Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesita multa prevedere si multa prezenta de
spirit. Se precizeaza ca atingerea unui om aflat sub curent electric, fara a se lua masuri de prevedere,
este foarte primejdioasa pentru viata persoanei care vrea sa-i vina in ajutor, deoarece corpul
omenesc este bun conducator de electricitate.
Prima operatiune – in cazul electrocutarii – consta in:
- intreruperea imediata a curentului electric de la intrerupatorul principal, comutator etc.;
- taierea firelor (conductoare electrice) numai cate unul si numai cu unelte speciale, prevazute
cu manere izolate;
- indepartarea firelor rupte si cazute pe accidentat, cu ajutorul unui obiect nemetalic si uscat, o
scandura, un bat sau alt corp rau conducator de electricitate.
Daca nu se poate intrerupe curentul electric se procedeaza astfel:
La tensiunea joasa
Se asigura intai o buna izolare a mainilor si a picioarelor persoanei care da ajutor, fata de accidentat,
instalatia electrica si pamant. Aceasta se realizeaza cu manusi de cauciuc, sau – in lipsa acestora –
prin infasurarea mainilor cu o bucata de postav uscat, o sapca, maneca hainei, sau pulpana hainei,
toate acestea trebuind sa fie perfect uscate; pentru izolarea picioarelor, persoana care da primul
ajutor trebuie sa foloseasca cisme de cauciuc sau galosi, sau – in lipsa acestora – o scandura bine
uscata.
Dupa ce s-au luat masurile de prevedere mentionate mai inainte, se apuca accidentatul de partile
hainei care sunt mai indepartate de corp (de exemplu de poalele hainei). Nu trebuie atinsa
incaltamintea accidentatului; atat timp cat persoana accidentata se afla sub curent, se recomanda sa
se lucreze – pe cat posibil – numai cu o singura mana (preferabil numai cu mana dreapta); cealalta
mana a persoanei care da ajutor trebuie sa fie libera.
53
S.C.ARTOPROD S.R.L
La tensiune inalta
Se scurtcircuiteaza conductele liniei aeriene, aruncand peste ele o sarma; se pune mai intai un capat
al sarmei la pamant, apoi se arunca sarma peste conductoarele liniei cu care se afla in atingere
accidentatul.
Daca persoana accidentata se afla la inaltime, trebuie luate masuri de preintampinare a lovirii prin
cadere – se iau masuri ca accidentatul sa cada pe un obiect moale (plasa sau saltea) sau sa fie prins
in brate – si apoi se intrerupe curentul; de asemenea se iau masuri ca accidentatul sa fie legat si apoi
sa fie coborat la pamant ca sa nu cada liber.
Fiecare secunda fiind pretioasa pentru salvarea vietii electrocutatului, trebuie sa i se dea primul ajutor
chiar la locul accidentului fara a se astepta sosirea medicului. Se aseaza accidentatul pe un loc izolat,
de preferinta nu pe pamant sau pe ciment. I se scot hainele care-l incomodeaza, se desfac: gulerul,
cureaua, fularul, bretelele; se curata gura de sange sau de mucozitati si se scot protezele din gura.
Daca gura este inclestata, se introduce intre masele – in colturile gurii – coada unei linguri sau o
scandurica sau o placa metalica si i se desclesteaza dintii cu grija sa nu i se rupa. Se indeparteaza
persoanele care sunt de prisos, asigurandu-se astfel aer liber accidentatului. Daca limba a cazut prea
adanc in fundul gurii, ea trebuie scoasa, apucand-o cu o batista sau cu un aparat special.
Dupa ce s-au pus in practica masurile indicate mai inainte, se incepe imediat respiratia artificiala. In
acest scop se aseaza accidentatul cu fata in jos, cu o mana in prelungirea corpului si cu cealalta
mana indoita pe care se aseaza capul intors intr-o parte, asa incat gura si nasul sa nu atinga
suprafata de reazem (podeaua). Se pune sub pieptul accidentatului un sul facut din haine, paie sau
alte obiecte moi si uscate, ca sa se evite fractura oaselor.
CAPITOLUL K
LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRI, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI
a) Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, publicată în
54
S.C.ARTOPROD S.R.L
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) Prescripţia tehnică CR 8- 2009 „Autorizarea personalului de deservire a
instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”, aprobată cu Ordinul
ministrului economiei nr. 2154/2009 şi publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 11 bis/2010;
d) Prescripţia tehnică PT R 1-2010, "Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat,
stivuitoare, platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi,
elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special)", aprobată cu Ordinul ministrului
economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată în în Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 634/2010
e) Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 130/2011 pentru aprobarea Metodologiei
privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR-operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 395/2011;
Legea 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare

CAPITOLUL I Dispozitii generale
Art. 1. -
(1) Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr.
1. Conditiile de functionare in siguranta a acestor instalaţii si echipamente se reglementeaza prin legi
specifice.
Art. 2. - In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalaţiile sub presiune si instalaţiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil si componentele acestora, prevazute in anexa nr. 2,
precum si instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum si componentele acestora, prevazute in anexa nr. 3, se supun regimului de
autorizare si de verificare tehnica, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 3. -
(1) Introducerea pe piata, punerea in functiune si/sau utilizarea instalaţiilor si echipamentelor
prevazute la art. 2 sunt admise numai in conditiile stabilite de prezenta lege.
(2) In situatia in care instalaţiile si echipamentele prevazute la art. 2 sunt reglementate prin directive
europene, acestea se supun regimului de autorizare si verificare tehnica daca prin aceasta cerinta nu
se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementari tehnice.
Art. 4. -
(1) Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat,
denumita in continuare ISCIR, este organul de specialitate al administratiei centrale, cu personalitate
juridica, responsabil in numele statului pentru asigurarea masurilor de functionare in conditii de
siguranta a instalaţiilor si echipamentelor prevazute in anexele nr. 2 si 3, denumite in continuare
instalaţii/echipamente.
(2) ISCIR exercita urmatoarele functii:
55
S.C.ARTOPROD S.R.L
a) de autoritate in domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigura controlul respectarii prevederilor

referitoare la conditiile de introducere pe piata si punere in functiune a instalaţiilor/echipamentelor,
precum si urmarirea si controlul regimului de autorizare si verificarea tehnica a
instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigura elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru
domeniul sau de activitate.
Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei/unui
instalaţii/echipament, provocand avarii si/sau afectand viata sau sanatatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a competentei si
capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de a desfasura una dintre activitatile prevazute la art. 8
alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin.
(4), ca urmare a verificarii conditiilor de montare/instalare conform prescriptiilor tehnice, pe baza
caruia pot incepe lucrarile de montare/instalare;
"d) autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin.
(4), in scopul atestarii faptului ca o/un instalaţie/echipament indeplineste toate conditiile si cerintele
pentru a fi pusa/pus in functiune in conditii de siguranta;" e) construire - activitatea de imbinare a
componentelor unei/unui instalaţii/echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente
acesteia;
f) detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o instalaţie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor elaborate, conform prevederilor
prescriptiilor tehnice, de catre producator pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in
functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea instalaţiilor/echipamentelor sau,
respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru
efectuarea acestor activitati in vederea realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica
include, dupa caz, descrierea generala a instalaţiei/echipamentului, proiectele de executie, procesul
de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrieri si
explicatii necesare pentru intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare,
rapoartele incercarilor si examinarilor si altele asemenea;
i) expertiza tehnica - investigatia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaţii/echipament;
j) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul utilizarii si/sau
de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de
functionare;
k) introducere pe piata - actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru prima data, contra cost sau
gratuit, o/un instalaţie/echipament in vederea distribuirii si/sau utilizarii;
l) intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea instalaţiei/echipamentului in
parametrii de functionare in conditii de siguranta;
m) montare - activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament, conform
documentatiei tehnice, in vederea functionarii acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in legatura cu un anumit tip de
instalaţie/echipament, identificat corespunzator, in scopul determinarii parametrilor reali de
performanta si siguranta in functionare, in vederea atestarii indeplinirii conditiilor/cerintelor aplicabile;
56
S.C.ARTOPROD S.R.L
o) prescriptie tehnica - norma tehnica elaborata de catre ISCIR si aprobata prin ordin al ministrului
economiei si finantelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, care contine, pentru
domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalaţii/echipamente si la activitati
specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaza in legatura cu acestea,
in vederea introducerii pe piata, punerii in functiune si utilizarii instalaţiilor/echipamentelor respective
in conditii de siguranta in functionare;
p) producator - persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiectarea si/sau realizarea
unei/unui instalaţii/echipament in scopul introducerii pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele
sau, precum si orice persoana fizica sau juridica, care construieste, monteaza, instaleaza, ambaleaza
sau eticheteaza o/un instalaţie/echipament in vederea introducerii pe piata si/sau punerii in functiune
sub nume propriu;
q) punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei/unui
instalaţii/echipament;
r) regim de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor, cerintelor, examinarilor, incercarilor
si/sau evaluarilor la care este supusa/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalaţie/echipament, pe
parcursul realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta, in scopul de a
se asigura functionarea in conditii de siguranta, conform prescriptiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin inlaturarea
neconformitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalaţie/echipament, in scopul aducerii
acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asigura functionarea in conditii de
siguranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice;
u) revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul operatiunilor ce se executa
asupra unei/unui instalaţii/echipament in scopul reglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate
de aceasta/acesta, conform prescriptiilor tehnice;
v) utilizator - persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un instalaţie/echipament.
"w) verificare tehnica - ansamblul examinarilor si incercarilor efectuate in vederea autorizarii
functionarii instalaţiilor/echipamentelor ori realizate in timpul activitatilor de montare, instalare,
reparare sau revizie a instalaţiilor/echipamentelor, in conformitate cu cerintele din documentatiile
tehnice si/sau prevederile prescriptiilor tehnice;
x) verificare tehnica in utilizare - totalitatea examinarilor si incercarilor efectuate la o/un
instalaţie/echipament periodic si ori de cate ori se modifica configuratia acesteia/acestuia in baza
careia s- a acordat autorizarea functionarii, in scopul asigurarii conditiilor de functionare in siguranta."
"Art. 6. - Fara a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admit introducerea pe piata si/sau
punerea in functiune a instalaţiilor/echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz:
a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de siguranta;
b) sunt omologate;
c) sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de catre producatori, instructiuni tehnice pentru utilizarea
instalaţiilor/echipamentelor in conditii normale, pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor
instalaţiilor/echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pregatirea personalului de deservire;
d) au autorizarea functionarii emisa conform prevederilor prescriptiilor tehnice aplicabile;
e) exista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice pentru utilizare in conditii
normale, precum si documente cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si
dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta este
inglobata/inglobat;
f) exista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat."
57
S.C.ARTOPROD S.R.L
Art. 7. -
(1) Se admite mentinerea in utilizare numai a acelor instalaţii/echipamente care respecta conditiile
prevazute la art. 6 lit. a), d), e) si f), care sunt supuse verificarilor tehnice in utilizare si care sunt
reparate, intretinute si supuse la revizii potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si prezentei legi."
(2) Rezultatele verificarilor tehnice realizate pe parcursul activitatilor prevazute la alin. (1) trebuie sa
ateste existenta conditiilor de functionare in siguranta a instalaţiilor/echipamentelor la data efectuarii
verificarilor.
Art. 8. -
(1) Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control nedistructiv, cele ce
privesc supravegherea tehnica si, dupa caz, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si
verificarile tehnice in utilizare, precum si reviziile, reparatiile, lucrarile de intretinere, operatiunile de
sudare si deservire a instalaţiilor/echipamentelor se realizeaza de catre persoane fizice sau juridice
autorizate, in conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si prezenta lege."
(2) Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune,
revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru instalaţiile/echipamentele realizate de catre ei fac
exceptie de la cerinta de autorizare prevazuta la alin. (1).
(3) Activitatile persoanelor autorizate, prevazute la alin. (1), se realizeaza in limita competentelor si
responsabilitatilor stabilite prin documentul de autorizare.
Art. 9. -
" (1) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru
instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 3 se efectueaza de catre ISCIR.
(2) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru
instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 se realizeaza de catre persoane fizice si juridice
autorizate in acest scop.
(3) Responsabilitatile privind realizarea verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii si a
verificarilor tehnice in utilizare, precum si corectitudinea rezultatelor aferente obtinute revin ISCIR sau
persoanelor autorizate prevazute la alin. (2), dupa caz."
CAPITOLUL II
Obligatiile si responsabilitatile producatorilor
Art. 10. - Producatorii, cu exceptia celor care realizeaza instalaţii/echipamente conform

reglementarilor tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, inainte de
introducerea pe piata si/sau punerea in functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si
responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalaţia/echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor de functionare in
conditii de siguranta, prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile;
b) sa intocmeasca documentaţia tehnică prevazută de prescriptiile tehnice si sa stabileasca prin
aceasta inclusiv examinarile si incercarile ce trebuie efectuate pe parcursul construirii, montarii si
instalarii, in scopul verificarii parametrilor de functionare in conditii de siguranta a
instalaţiei/echipamentului;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii normale,
intretinerea, realizarea reviziilor si repararea instalaţiei/echipamentului, documente cuprinzand
masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale
58
S.C.ARTOPROD S.R.L
proceselor, precum si instructiuni pentru pregatirea personalului de deservire a acesteia/acestuia,

atunci cand prescriptiile tehnice prevad aceasta cerinta;
d) sa realizeze sau, dupa caz, sa asigure realizarea construirii si/sau a montarii
instalaţiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale prescriptiilor tehnice;
e) sa solicite si sa obtina omologarea instalaţiei/echipamentului;
f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalaţiilor/echipamentelor, atunci cand
prescriptiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre
ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin
mijloace sau metode nedistructive;
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnica stabilite in
conformitate cu prescriptiile tehnice aplicabile, precum si instructiunile tehnice prevazute la lit. c).
Art. 11. - Producatorii care realizeaza instalaţii/echipamente din categoria celor prevazute la art. 3
alin. (2) au obligatiile si responsabilitatile prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele
europene care stabilesc conditiile de introducere pe piata si/sau punere in functiune pentru
instalaţiile/echipamentele respective.
CAPITOLUL III
Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate
Art. 12. - Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au urmatoarele
obligatii si responsabilitati, dupa caz:
a) sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in conditiile pentru
care sunt autorizate;
c) sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor
prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR,
sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin mijloace sau
metode nedistructive;
d) sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la dispozitia
detinatorului/utilizatorului odata cu predarea/receptia instalaţiei/echipamentului;
"e) sa informeze producatorul sau detinatorul/utilizatorul despre neconformitatile constatate;
f) sa asigure realizarea activitatilor pentru care au fost autorizate, conform prescriptiilor si
documentatiei tehnice;".
g) sa monteze si/sau sa instaleze instalaţii/echipamente numai daca este emis si se respecta avizul
obligatoriu de instalare.
h) sa informeze de indata ISCIR despre situatiile in care instalaţiile nu mai respecta conditiile de
autorizare, precum si despre existenta unui pericol iminent la acestea."
Art. 13. -
(1) Prevederile art. 12 lit. c)- h) se aplica si producatorilor prevazuti la art. 8 alin. (2)
2) Prevederile art. 12 lit. c) nu se aplica procedurilor de sudare, sudorilor si personalului care executa
examinari prin mijloace sau metode nedistructive care au aprobari valabile, emise in conformitate cu
prevederile reglementarilor tehnice ce transpun directive europene aplicabile instalaţiilor/
echipamentelor, in situatia in care cerintele ce au stat la baza emiterii acestor aprobari sunt
echivalente cu cele stabilite in prescriptiile tehnice.
CAPITOLUL IV
Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de instalaţii/echipamente
59
S.C.ARTOPROD S.R.L
Art. 14. - Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalaţie/echipament are urmatoarele
obligatii si responsabilitati conform prescriptiilor tehnice:
"a) sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare, dupa caz;
b) sa solicite si sa obtina autorizarea functionarii;
c) sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalaţia/echipamentul este utilizata/utilizat in conditii
de siguranta, prin efectuarea reviziilor, reparatiilor, intretinerii de catre persoane autorizate, conform
documentatiilor si prescriptiilor tehnice;".
d) sa asigure existenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice pentru utilizarea in
conditii normale a instalaţiei/echipamentului si a documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in
caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor in care
aceasta/acesta este inglobata/inglobat;
e) sa foloseasca pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat;
f) sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalaţiilor/echipamentelor.
Art. 15. -
“(1) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute in anexa nr.
2 pct. 1- 4 si 9 si in anexa nr. 3 pct. 1- 3 si 8 are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa tina evidenta
centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice modificare intervenita in situatia tehnica sau
juridica a acestora, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
(2) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute la alin. (1)
are obligatia sa asigure un operator autorizat, responsabil cu supravegherea tehnica a
instalaţiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice."
CAPITOLUL V
Accidente, forta majora sau pericol iminent
Art. 16. - Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute la art.
15 alin. (1) are obligatia, in cazul producerii oricarui accident la acestea, de a opri din functionare
instalaţiile/echipamentele si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului.
Art. 17. -
(1) In cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se
poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat de participarea unui delegat din partea
detinatorului/utilizatorului.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau
impiedicarea punerii in functiune a instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dupa caz.
Art. 18. - In cazurile prevazute la art. 17 alin. (1) in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa
patrunda in locurile unde sunt amplasate/detinute instalaţiile/echipamentele, acestia pot solicita
sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, care
actioneaza in conformitate cu prevederile legale incidente.
Art. 19. -
(1) In aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentantii sai, are dreptul:
a) sa solicite informatii si documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaza,
instaleaza, pun in functiune, repara, intretin, asigura realizarea reviziilor, detin, utilizeaza si/sau
comercializeaza instalaţii/echipamente;
60
S.C.ARTOPROD S.R.L
b) de acces, cu scopul efectuarii controalelor prevazute la art. 4 alin. (2), la sediul si/sau in locul in
care isi desfasoara activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaza, instaleaza,
pun in functiune, repara, asigura realizarea reviziilor, intretin, comercializeaza, detin si/sau utilizeaza
instalaţii/echipamente, precum si in locurile in care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de
forma de detinere a acestora.
(2) Persoanele ce detin/utilizeaza instalaţii/echipamente, precum si cele care desfasoara activitatile
prevazute la art. 8 alin. (1) au obligatia sa permita accesul si sa puna la dispozitia reprezentantilor
ISCIR informatiile si documentele referitoare la instalaţii/echipamente, pe care acestia le solicita.
"Art. 20. - In situatia in care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie sa participe
si reprezentanti ai altor autoritati, acestia au obligatia sa nu modifice starea de fapt a
instalaţiei/echipamentului avariate/avariat si sa conserve locul pana la sosirea reprezentantilor ISCIR,
cand este cazul."
Art. 28. -
(1) Anexele nr. 1- 3 fac parte integranta din prezenta lege.
(2) Anexele se modifica si/sau se completeaza prin hotarare a Guvernului.
Art. 30. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Decretul Consiliului de Stat nr. 587/1973 privind
functionarea in conditii de siguranta a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat si a aparatelor
consumatoare de combustibil, publicat in Buletinul Oficial nr. 168 din 27 octombrie 1973, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
Art. II. -
(1) Pana la autorizarea persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008,
cu modificarile si completarile ulterioare, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si
verificarile tehnice in utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 la aceasta lege
se efectueaza de catre Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune - S.A., denumita in continuare CNCIR, societate comerciala pe actiuni,
de interes strategic national, cu actionar unic statul roman, care functioneaza sub autoritatea
Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, infiintata ca urmare a reorganizarii prin
divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de
Ridicat, denumita in continuare ISCIR.
"(11) CNCIR nu isi poate schimba structura actionariatului pana la implinirea termenului prevazut la
alin. (4).
(12) Tarifele percepute pentru activitatile cu caracter specific prestate de CNCIR se propun de catre
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, se avizeaza de catre Ministerul Finantelor
Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului."
(2) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, Guvernul va aproba
prin hotarare infiintarea, organizarea si functionarea CNCIR, precum si modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(3) Pana la data infiintarii CNCIR verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile
tehnice in utilizare prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare, se realizeaza de catre ISCIR.
61
S.C.ARTOPROD S.R.L
"(4) Prescriptia tehnica pentru stabilirea conditiilor si cerintelor tehnice de autorizare a persoanelor
fizice si a persoanelor juridice ce efectueaza verificari tehnice in vederea autorizarii functionarii si
verificarii tehnice in utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 la Legea nr.
64/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se aproba prin ordin al ministrului economiei,
comertului si mediului de afaceri, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a
prezentei ordonante."
ANEXA Nr. 1
Instalaţii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor si echipamentelor de franare, basculare si
semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalaţiile si echipamentele sub presiune, instalaţiile si echipamentele de ridicat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele apartinand Sistemului national
de transport al gazelor naturale, precum si cele apartinand sistemelor de distributie si instalaţiilor de
utilizare a gazelor naturale
ANEXA Nr. 2
Instalaţii sub presiune si instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil si

componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apa calda sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan
inclinat, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzatoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele si aparatele prevazute la pct. 1 si 3- 6
8. Aparatura si instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor si echipamentelor prevazute la pct. 1- 7
9. Instalaţii si echipamente destinate, montate si utilizate in cadrul parcurilor de distractii
ANEXA Nr. 3
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat si unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare,
precum si componente ale acestora
1. Generatoare si cazane de abur, de apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Conducte pentru lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armaturi
7. Pompe
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile si echipamentele prevazute la pct. 1, 3, 4 si 8
62
S.C.ARTOPROD S.R.L
Hotărârea Guvernului Nr. 1340/2001, cu modificările şi completările ulterioare privind

organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
ART. 1
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale
cu personalitate juridică, a cărui activitate principală este asigurarea, în numele statului, a măsurilor
de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3
la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările
ulterioare, denumite în continuare instalaţii şi echipamente.
ART. 2
Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă, ISCIR exercită următoarele
funcţii:
a) de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în domeniu şi a
regimului de autorizare şi verificare tehnică;
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;
c) de reprezentare, prin care asigură cooperarea şi schimbul de informaţii, pe plan intern şi extern, în
domeniul său de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare.
ART. 3
(1) În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii, prescripţii
tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi echipamente şi/sau la
activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, exploatare, utilizare,
sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii
şi întreţinere instalaţii şi echipamente, după caz;
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice şi de
Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoane fizice sau juridice care
realizează, pentru instalaţii şi echipamente, verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării,
verificări tehnice în utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă,
activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de
revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor
respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea,
autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare;
c^1) efectuează verificări tehnice în vederea autorizării şi verificări tehnice în utilizare la
instalaţii/echipamente, în condiţiile stabilite de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările
ulterioare;
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente;
g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru;
63
S.C.ARTOPROD S.R.L
h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, avize obligatorii

de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1^2;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din funcţiune sau
împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune,
dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate
cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le- a
autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise;
m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost nominalizat;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care s- au produs
accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi
dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz;
o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în funcţionare a
instalaţiilor şi echipamentelor;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare
profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru avizarea
furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate;
r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul de activitate
al ISCIR;
s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de
afaceri, lista tarifelor aplicate pentru activităţile prestate de către ISCIR; ordinul ministrului economiei,
comerţului şi mediului de afaceri se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în funcţionare şi
al prevenirii accidentelor şi avariilor;
u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate încheia cu
acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă, reprezintă interesele
României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său de activitate, în calitate de membru
observator sau de membru cu drepturi depline;
v) realizează activităţi de cercetare- dezvoltare în domeniul său de activitate;
w) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională.
(1^1) Autorizările prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e) se pot baza pe rapoarte de evaluare tehnică,
întocmite în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice.
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit legislaţiei în vigoare.
ART. 4
(1) În cadrul ISCIR funcţionează 5 inspecţii teritoriale fără personalitate juridică.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice care
proiectează, construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, realizează supravegherea tehnică,
execută revizii, repară, întreţin, deţin, exploatează, efectuează verificări tehnice în vederea autorizării
funcţionării, verificări tehnice în utilizare şi verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei
remanente de viaţă şi de la cele ce pun la dispoziţie pe piaţă instalaţii/echipamente, cu respectarea
actelor juridice obligatorii ale Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a
produselor sau a actelor normative de punere în aplicare a acestei legislaţii, după caz.
64
S.C.ARTOPROD S.R.L
(3) ISCIR are dreptul de acces la agenţii economici şi instituţiile publice care deţin sau construiesc,
după caz, instalaţii şi echipamente din domeniul său de activitate, precum şi în locurile în care
acestea sunt utilizate.
HOTĂRÂRE Nr. 1.139 din 17 noiembrie 2010 privind înfiintarea, organizarea şi funcţionarea
CNCIR – SA, publicată în Monitorul Oficial • Partea I nr. 279/2010
Art. 1. - (1) Se înfiinţează Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A., denumită în continuare CNCIR, ca urmare a reorganizării prin
divizare a Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, denumită în continuare ISCIR.
(2) CNCIR este persoană juridică română, de interes strategic naţional, organizată ca societate
comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, conform legilor în vigoare şi statutului prevăzut
în anexa nr. 1.
(3) CNCIR are în structura sa 12 sucursale.
(4) CNCIR funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Art. 2. - CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testări şi analize tehnice, cod CAEN
7120 - ed. rev. 2/2008, în scopul efectuării de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi de
verificări tehnice în utilizare, pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat
şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
ANEXA Nr. 1
STATUTUL Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat si

Recipientelor sub Presiune - S.A.
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridică, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea
(1) Denumirea societăţii comerciale este Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor
de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A., denumită în continuare CNCIR, având sigla
prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul statut.
(2) In toate actele, facturile, scrisorile sau publicaţiile emise de CNCIR, se menţionează denumirea
acesteia, urmată de cuvintele „societate pe acţiuni" sau de iniţialele „S.A.", capitalul social, sediul şi
numărul unic de înregistrare în registrul comerţului.
ARTICOLUL 2
Forma juridică
CNCIR este persoană juridică română, cu capital social integral de stat, având forma juridică de
societate comercială pe acţiuni, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu
prezentul statut.
ARTICOLUL 3
65
S.C.ARTOPROD S.R.L
Sediul
(1) Sediul social al CNCIR este în municipiul Bucureşti, Str. Fluviului nr. 16, sectorul 1.
(2) CNCIR are, la înfiinţare, în structura sa 12 sucursale, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte
integrantă din prezentul statut.
(3) CNCIR poate înfiinţa filiale, sucursale, reprezentanţe, agenţii şi alte asemenea subunităţi în ţară şi
în străinătate, potrivit legii şi prezentului statut.
CAPITOLUL II
Scopul şi obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
Scopul CNCIR îl constituie efectuarea de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi
verificări tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat
şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate
(1) CNCIR are ca principal obiect de activitate efectuarea de testări şi realizarea de analize tehnice
(cod CAEN 7120 - ed. rev. 2/2008- analize şi testări tehnice).
(4) In scopul realizării obiectului său de activitate, CNCIR desfăşoară, în principal, următoarele
activităţi:
a) efectuează verificări tehnice în utilizare la echipamentele/instalaţiile prevăzute în anexa nr. 2 la
Legea
nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
b) efectuează verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu
modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, cu excepţia celor
prevăzute la pct. 5 din aceeaşi anexă;
c) evaluează capabilitatea tehnică a persoanelor fizice şi juridice care prestează, pentru instalaţii şi
echipamente din domeniul reglementat de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere, lucrări de
revizie, reparaţii şi de întreţinere;
d) efectuează verificări tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele la care se solicită stabilirea
duratei remanente de viaţă, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
e) evaluează documentaţii de reparaţii pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la
Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la cerinţele şi în condiţiile
stabilite în prescripţiile tehnice;
f) efectuează, în condiţiile legii şi cu respectarea cerinţelor stabilite în prescripţiile tehnice, verificări
tehnice în utilizare, după reparaţii şi propune Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) data următoarei verificări tehnice în
utilizare;
g) efectuează, raportat la cerinţele din prescripţiile tehnice, evaluări de documentaţii pentru obţinerea
avizului obligatoriu de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 12 la
Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
66
S.C.ARTOPROD S.R.L
h) efectuează analize şi examinări tehnice de laborator;

i) prestează activităţi de evaluare tehnică în vederea aprobării procedurilor de sudură, conform
cerinţelor prescripţiilor tehnice;
j) realizează activităţi de evaluare a competenţei tehnice a persoanelor fizice care practică ocupaţii
din categoria celor prevăzute în anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001, cu modificările
şi completările ulterioare, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţii
tehnice;
k) execută expertize tehnice, testări şi măsurători în domeniile specifice obiectului său de activitate;
l) desfăşoară şi alte activităţi pentru realizarea scopului şi obiectului său de activitate.
(5) CNCIR poate să deţină acţiuni sau părţi sociale din capitalul social al altor societăţi comerciale şi
să decidă, în condiţiile legii, asocierea cu persoane juridice române sau străine.
PRESCRIPŢIA TEHNICĂ CR 8-2009 „Autorizarea personalului de deservire a
instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”, aprobata cu
Ordinul ministrului economiei nr. 2154/2009 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
11bis/2010.
AUTORIZAREA PERSONALULUI DE DESERVIRE
Prevederi generale
Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor, este examinat în vederea autorizării de către
ISCIR după absolvirea unui program de formare profesională; fac excepţie cetăţenii unui stat membru
al Uniunii Europene sau stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European care au
absolvit în statul membru de origine un program de formare profesională echivalent cu cel prevăzut în
prezenta prescripţie tehnică.
Programele de formare profesională în vederea autorizării personalului se organizează de furnizori de
formare profesională avizaţi şi autorizaţi.
Avizarea furnizorilor de formare profesională se face de către ISCIR.
Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Persoanele care sunt cetăţeni ai statelor membre, deţin o autorizaţie eliberată de autoritatea
competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau stat semnatar al Acordului privind Spaţiul
Economic European şi care doresc să deservească o/un instalaţie/echipament din domeniul ISCIR pe
teritoriul României, se prezintă la ISCIR în vederea susţinerii unui examen şi luării în evidenţă.
Examenul constă dintr-o probă teoretică ce are ca scop evaluarea cunoştinţelor privind aplicarea
legislaţiei naţionale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, necesare pentru deservirea
instalaţiei/echipamentului.
În acest scop, solicitantul depune la ISCIR următoarele documente:
a) cerere din care să rezulte tipul şi parametrii maximi ai echipamentului care doreşte să-l
deservească;
b) copia actului de identitate/paşaport;
c) o copie a unui certificat medical sau document cu funcţie echivalentă emisă de autorităţile
competente în domeniu din statul membru de origine;
d) copia autorizaţiei eliberată de autoritatea competentă din statul membru.
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare, ISCIR înscrie persoanele care au promovat
examenul în Registrul ISCIR.
Persoanele care doresc să se autorizeze pentru a deservi o/un instalaţie/echipament din domeniul
ISCIR trebuie să urmeze anterior solicitării autorizării un program de formare profesională.
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru a deservi stivuitoare (cu excepţia celor cu acţionare
manuală) conform prevederilor prescripţiei tehnice R 1, este denumită în continuare „stivuitorist”.
67
S.C.ARTOPROD S.R.L
Se admit la examenul de autorizare ca „ stivuitorist” persoanele fizice care au urmat un curs de

perfecţionare/specializare, conform următoarei programe analitice:
Numărul orelor de
Tema predare
Teorie Practică
Clasificarea stivuitoarelor:
- tipuri de stivuitoare 8 4
- antrenarea stivuitoarelor: echipamentul de forţă electrică sau hidraulică
Componente de securitate la stivuitoare:
- limitatoare de sfârşit de cursă
- limitatoare de sarcină
- limitatoare de viteză
- paracăzătoare
- supape de reglare a vitezei şi supape de blocare 8 8
- supape de siguranţă
- întreruptor de securitate
- tampoane, opritori
- piese de reazem, curăţitoare de şină
- contacte şi siguranţe electrice
Dispozitive de frânare:
- tipuri existente, descriere, rol, mod de funcţionare, reglare şi verificare 2 4
Cabluri şi lanţuri:
- materiale, construcţie, mod de fixare, uzură permisă, întreţinere 2 2
Dispozitive de manevrare a sarcinilor 2 2

Obligaţiile stivuitoristului 4 -
Manevrarea şi exploatarea stivuitoarelor:
- manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor 10 16
- organizarea exploatării, cartea stivuitorului, registrul de evidenţă a supravegherii
Întreţinerea, revizia, reparaţia şi verificarea tehnică:
- întreţinerea, revizia şi repararea stivuitorului
8 8
- verificarea tehnică, autorizarea funcţionării, încercări statice şi dinamice, verificări
periodice la scadenţă
Avarii şi accidente la stivuitoare:
- cauzele avariilor şi accidentelor 4 -
- măsuri pentru evitarea şi prevenirea avariilor şi accidentelor
Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 4 -
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 4 -
I Partea teoretică 56 ore.

Partea practică 44 ore.
Organizarea examenului în vederea autorizării

Examenul în vederea autorizării personalului de deservire se organizează de furnizorul de formare
profesională care are obligaţia să asigure condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a acestuia.
68
S.C.ARTOPROD S.R.L
Se admit la examenul în vederea autorizării persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta minimă de 18 ani;
b) deţin fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea ocupaţiei
de ...................” sau un document echivalent emis de autoritatea competentă în domeniu dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European;
c) au absolvit un program de formare profesională organizat de un furnizor de formare
profesională autorizat în condiţiile legii sau echivalent cu cel solicitat, conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice, organizat de o entitate competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau
stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European;
d) au absolvit cursuri universitare tehnice de lungă sau scurtă durată.
Persoanele care au absolvit anterior un program de formare profesională trebuie să depună la
organizatorul examenului următoarele documente :
1) copia actului de identitate;
2) fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea ocupaţiei
de ...................” sau un document echivalent emis de autoritatea competentă în domeniu dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European;
3) o fotografie color mărimea ¾ cm;
4) copia certificatului de absolvire/calificare.
Absolvenţii cursurilor universitare tehnice de lungă sau de scurtă durată trebuie să depună la
organizatorul examenului documentele menţionate anterior şi suplimentar,
a) copia diplomei de studii;
b) adeverinţa de practică efectuată cu cel mult 12 luni înainte de depunerea documentelor,
conform modelului din anexa 2; durata de efectuare a practicii este cea stabilită în programele
analitice din prezenta prescripţie tehnică.
Persoanele care sunt cetăţeni ai statelor membre trebuie să depună la organizatorul examenului
documentele menţionate şi suplimentar, documentul care atestă recunoaşterea diplomei/calificării
profesionale eliberat de autoritatea naţională competentă.
Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică documentaţia prezentată de furnizorul de formare
profesională şi respectarea condiţiilor privind autorizarea personalului de deservire prevăzute.
Susţinerea examenului în vederea autorizării

Comisia de examinare în vederea autorizării este constituită din:
a) inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în calitate de preşedinte al comisiei;
b) formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesională;
c) reprezentantul furnizorului de formare profesională care asigură secretariatul comisiei.
Comisia de examinare admite participarea la examenul în vederea autorizării a candidaţilor care fac
dovada absolvirii programului de formare profesională (catalogul cu rezultatele la examenul de
absolvire a programului de formare profesională sau certificatul de absolvire/calificare).
Examenul în vederea autorizării constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică ce au ca scop
verificarea însuşirii cunoştinţelor prevăzute în programa analitică a programului de formare
profesională şi a dobândirii deprinderilor practice necesare pentru deservirea
instalaţiei/echipamentului pentru care se solicită autorizarea. Candidatul care obţine minim nota 6
(şase) este declarat „admis” la proba teoretică şi susţine proba practică.
69
S.C.ARTOPROD S.R.L
Rezultatele examenului se consemnează de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR într-un

proces-verbal.
Candidatul care nu obţine nota minimă 6 (şase) la una din probe este declarat „respins”.
Candidatul absent sau declarat „respins” se poate prezenta la o nouă examinare în vederea
autorizării.
Eliberarea autorizaţiei
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare în vederea autorizării, ISCIR eliberează
candidaţilor care au promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize anuale.
Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de către
operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea dreptului de
exercitare a activităţii pentru care a fost autorizat.
În cazul pierderii/deteriorării autorizaţiei şi/sau a talonului pentru vize anuale, pentru eliberarea unui
duplicat, solicitantul depune la ISCIR emitentă a autorizaţiei următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) copia actului de identitate;
c) o fotografie color mărimea ¾;
d) copia certificatului de absolvire/calificare a programului de formare profesională sau a
adeverinţei de participare la ultimul stagiul de instruire periodică efectuat conform art. 55;
e) declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea autorizaţiei şi/sau talonului.
ISCIR emitentă eliberează duplicatul în termen de 30 de zile de la depunerea documentelor.
PRELUNGIREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIILOR ELIBERATE PERSONALULUI DE DESERVIRE
Prevederi generale
Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor autorizat trebuie instruit periodic şi examinat în
vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei.
Instruirea şi examinarea anuală în perioada de valabilitate a talonului

În perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit şi examinat anual,
pentru verificarea cunoştinţelor profesionale.
Instruirile se desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia de a întocmi procesul-
verbal de instruire.
Examinarea se efectuează de către o comisie internă a deţinătorului/utilizatorului din care face parte
în mod obligatoriu şi operatorul RSVTI.
Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi declarată "admis" persoana
examinată trebuie să promoveze atât proba teoretică cât şi proba practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un proces-verbal de
examinare anuală..
Confirmarea valabilităţii autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii de către
operatorul RSVTI, în rubrica "viză anuală" din talonul care însoţeşte autorizaţia.
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului
70
S.C.ARTOPROD S.R.L
La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la intrarea în vigoare a

prezentei prescripţii tehnice, pentru obţinerea unui nou talon în vederea prelungirii valabilităţii
autorizaţiei, personalul de deservire trebuie să urmeze un stagiu de instruire.
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.

Avizarea persoanelor juridice se face de către ISCIR.
Avizarea este valabilă pe o perioadă de 4 ani.
Persoana juridică avizată poate să organizeze stagii de instruire cu condiţia respectării următoarelor
condiţii:
a) să deruleze stagiile de instruire cu formatori atestaţi ISCIR;
b) să asigure condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului de instruire.
Lista persoanelor juridice avizate pentru organizarea stagiilor de instruire se publică pe site-ul ISCIR:
www.iscir.ro.
Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:
Numărul orelor
Partea teoretică
de predare
Legislaţie şi reglementări tehnice 2

Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2
Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor 2
Avarii şi accidente 2
Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
ORDINUL ISS Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea
operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul
ISCIR - operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial nr. 395/2011
Termeni şi definiţii
ART. 2
În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) autorizare - activitatea de evaluare, efectuată de ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei
persoane fizice sau juridice de a desfăşura activităţile prevăzute de prezenta metodologie;
b) atestat - documentul eliberat de ISCIR, obţinut pe baza unei evaluări scrise;
c) avizare - procedura de evaluare a persoanelor juridice de a presta o activitate de formare
profesională în domeniul reglementat de prezenta metodologie;
d) deţinător - persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o instalaţie/un echipament în
exploatare;
e) examinare - procesul care are loc la finalizarea unui program de formare profesională pentru
evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor tehnice în vederea autorizării;
f) formator - persoana fizică atestată de către ISCIR potrivit dispoziţiilor legale;
71
S.C.ARTOPROD S.R.L
g) operator RSVTI - operatorul autorizat, responsabil cu supravegherea tehnică a

instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR;
h) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale, precum şi cele constituite în
temeiul dreptului altui stat membru al Uniunii Europene sau reglementat de acesta;
i) subdiviziuni ale persoanei juridice - sediile secundare ale persoanei juridice, respectiv filiale,
sucursale, agenţii, puncte de lucru, reprezentanţe sau alte asemenea sedii;
j) supraveghere tehnică a instalaţiilor - totalitatea activităţilor desfăşurate pentru respectarea
prevederilor Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,
instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările
ulterioare, şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, desfăşurate de către operatorul RSVTI în scopul
funcţionării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR;
k) utilizator - persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un echipament.
ART. 3
Deţinătorii/Utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de forma de constituire
şi proprietate, au obligaţia să numească un operator RSVTI.
ART. 4
Activitatea de operator RSVTI poate fi prestată de persoane fizice sau juridice în baza autorizaţiei
emise de către ISCIR.
ART. 25
În exercitarea activităţii sale, operatorul RSVTI - persoană fizică are următoarele drepturi:
a) de a păstra originalul autorizaţiei eliberate de către ISCIR, unitatea la care acesta este angajat sau
cu care are raporturi contractuale de altă natură neputând să le reţină;
b) să primească toate informaţiile şi documentele solicitate cu privire la instalaţiile/echipamentele pe
care le are în evidenţă de la reprezentanţii unităţilor deţinătoare/utilizatoare.
Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice autorizate ca operatori RSVTI

ART. 39
(1) În exercitarea activităţii, persoanele fizice şi juridice autorizate ca operator RSVTI au obligaţia să
supravegheze ca măsurile impuse de legislaţia în vigoare privind funcţionarea, exploatarea, precum
şi întreţinerea şi repararea instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR să fie efectuate în
conformitate cu cerinţele prescripţiilor tehnice aplicabile.
(2) În acest sens, operatorul RSVTI - persoană fizică are următoarele obligaţii specifice:
a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale deţinătorului/utilizatorului;
b) să permită numai funcţionarea echipamentelor/instalaţiilor autorizate şi înregistrate la ISCIR;
c) să solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru echipamentele/instalaţiile pentru care
prescripţiile tehnice prevăd acest lucru;
d) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este utilizată/utilizat în condiţii
de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii de către persoane autorizate, conform
instrucţiunilor tehnice ale acestora;
e) să se asigure că utilizarea instalaţiei/echipamentului se face numai de către personalul de
deservire autorizat/instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile şi ale
instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
f) să anunţe de îndată ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la
echipamentele/instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din funcţiune şi,
dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;
72
S.C.ARTOPROD S.R.L
g) să solicite în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului oprirea unor instalaţii sau echipamente

ISCIR din cauza defecţiunilor apărute ori ca urmare a necesităţii efectuării unor lucrări de întreţinere,
verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii capitale;
h) să solicite autorizarea funcţionării numai a instalaţiilor/echipamentelor care îndeplinesc condiţiile
de introducere pe piaţă, conform legislaţiei în vigoare;
i) să verifice existenţa documentelor însoţitoare ale instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR,
conform actelor normative aplicabile;
j) să întocmească şi să actualizeze evidenţa centralizată pentru toate instalaţiile/echipamentele din
domeniul ISCIR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;
k) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, atât cel autorizat de către ISCIR, cât
şi cel instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor
de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
l) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în
condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în
caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care
aceasta/acesta este înglobată/înglobat;
m) să solicite în scris deţinătorului/utilizatorului oprirea din funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor la
expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia ultimei verificări tehnice în utilizare;
n) să propună în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului planul de verificări tehnice în utilizare
aferent anului următor, în vederea planificării condiţiilor de pregătire a instalaţiilor/echipamentelor;
o) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării verificărilor tehnice în
utilizare;
p) să verifice şi să vizeze registrele de evidenţă a funcţionării instalaţiilor/echipamentelor, în
termenele şi cu respectarea modalităţilor stabilite în prescripţiile tehnice aplicabile;
q) să urmărească pregătirea instalaţiilor/echipamentelor pentru verificări tehnice în utilizare;
r) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la instalaţiile/echipamentele ISCIR pe
care le are în evidenţă, în vederea furnizării tuturor informaţiilor organelor de cercetare a
evenimentelor;
s) să informeze în scris ISCIR, în termen de 15 zile, despre datele de identificare ale noului deţinător
de instalaţii/echipamente, în cazul unui transfer de proprietate sau de folosinţă asupra acestor bunuri;
t) să anunţe ISCIR în vederea scoaterii din evidenţă a instalaţiilor/echipamentelor casate, în cel mult
15 zile de la data casării;
u) să anunţe ISCIR, în termen de 15 zile, despre oprirea din funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor
care intră în conservare şi să urmărească realizarea lucrărilor de conservare;
v) să anunţe în scris ISCIR, în termen de cel mult 15 zile, încetarea raporturilor contractuale cu
deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului;
w) să respecte prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR şi celelalte dispoziţii legale în domeniu.
(3) În afara obligaţiilor prevăzute la alin. (2), persoana juridică autorizată ca operator RSVTI are
următoarele obligaţii specifice:
a) transmiterea către ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor RSVTI
desemnat/desemnaţi pentru fiecare deţinător/utilizator;
b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizaţi să respecte obligaţiile prevăzute la alin. (2) şi cele din
prescripţiile tehnice aplicabile;
c) informarea în scris a ISCIR, în termen de 15 zile, asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au
stat la baza eliberării autorizaţiei;
d) să nu permită desfăşurarea activităţii cu operatori care nu deţin la momentul efectuării activităţii de
supraveghere tehnică o autorizaţie valabilă.
73
S.C.ARTOPROD S.R.L
Obligaţiile şi responsabilităţile unităţilor deţinătoare/utilizatoare de instalaţii/echipamente din

domeniul ISCIR
ART. 40
(1) În afara obligaţiilor prevăzute la cap. IV din Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, unităţile deţinătoare/utilizatoare de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR mai au şi
următoarele obligaţii specifice:
a) să numească prin decizie internă operatori RSVTI pentru toate instalaţiile/echipamentele din
domeniul ISCIR pe care le deţin/utilizează;
b) în cazul în care deţinătorul/utilizatorul are subdiviziuni/puncte de lucru ale persoanei juridice care
deţin instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, în raza de competenţă teritorială a mai multor
inspecţii teritoriale ISCIR, să numească câte un operator RSVTI corespunzător fiecărei inspecţii
teritoriale ISCIR;
c) să identifice şi să înregistreze, împreună cu operatorul RSVTI, toate instalaţiile/echipamentele
supuse autorizării ISCIR pe care le deţin;
d) conducerea unităţii este obligată ca la normarea timpului de lucru al operatorului RSVTI (angajat
propriu) să ţină cont de numărul de instalaţii/echipamente, complexitatea şi vechimea acestora,
precum şi de amplasarea lor pe o anumită arie geografică;
e) conducerea unităţii deţinătoare/utilizatoare este obligată să asigure operator RSVTI pentru fiecare
punct de lucru unde se desfăşoară activităţi cu instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR;
f) conducerea unităţii poate să dispună înlocuirea/suplinirea personalului care desfăşoară activitatea
de operator RSVTI, dar asigurând derularea activităţii tot cu personal autorizat RSVTI, conform
dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) În vederea înregistrării instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deţine, unitatea
deţinătoare/utilizatoare va transmite la ISCIR următoarele documente:
a) cerere scrisă prin care solicită luarea în evidenţă ca unitate ce beneficiază de serviciile unui
operator RSVTI;
b) evidenţa centralizată, în original, semnată de conducătorul unităţii, a instalaţiilor/echipamentelor
din domeniul ISCIR pe care le deţine, conform tabelului prevăzut în anexa nr. 9;
c) copia deciziei conducerii unităţii deţinătoare de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR prin care
a fost numit operatorul RSVTI sau copia documentelor care atestă raporturile contractuale stabilite
între operatorul RSVTI şi unitatea deţinătoare;
d) copia autorizaţiei operatorului RSVTI.
74

Curs Stivuitorist 2012

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Stivuitorist 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.ARTOPROD S.R.

Programa cursului de perfecţionare/specializare de „stivuitorist” este următoarea:

Dispozitive de manevrare a sarcinilor 2 2

CAPITOLUL A - Clasificarea stivuitoarelor

CAPITOLUL B- Componente de securitate la stivuitoare

CAPITOLUL C - Dispozitive de franare

CAPITOLUL D - Cabluri si lanturi

CAPITOLUL E - Dispozitive de manevrare a sarcinilor

CAPITOLUL F - Obligatiile stivuitoristului

CAPITOLUL G - Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor

CAPITOLUL H- Intretinerea, revizia, reparatia si verificarea tehnica

CAPITOLUL I - Avarii si accidente la stivuitoare

CAPITOLUL J - Masuri de prim ajutor in caz de avarie/accidente

CAPITOLUL K - Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni

Conform acestei prescriptii tehnice, se definesc următorii termeni:

Stivuitoarele se pot clasifica astfel:

Descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. echipament de forta electrica sau hidraulica

Stivuitoare cu furca frontala, pretabile manipularii oricarui tip de paleta.

Datorita faptului ca actionarea motostivuitorului se face cu motoare de combustie interna, ii confera

b) sasiul motostivuitorului, care este specific caruciorului respectiv si, in general, se

In conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR, motostivuitoarele trebuie sa fie

Motostivuitoare cu furci laterale

Acest tip de motostivuitor se utilizeaza indeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare

 Motorul de actionare cu benzina sau Diesel.

dupa caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a impiedica deplasarea

In tara noastra pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala

- limitator de sfarsit de cursa ridicare – coborare;

Electrostivuitoare cu furca laterala au sasiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane

- limitator sfarsit de cursa deplasare (retractare) in ambele sensuri;

Electrostivuitoarele de vagon au doua inaltimi de ridicare a incarcaturii: una de 1,2–1,5 m pentru

Electrostivuitoare cu furca in interiorul poligonului de sprijin (cu protap)

5. MECANISMUL DE RIDICARE –INCLINARE AL STIVUITORULUI

6. TRANSMISIA SI SISTEMUL DE RULARE AL STIVUITORULUI

7. SISTEMUL DE SUSTINERE SI SISTEMUL DE RULARE

8. INSTALATIA ELECTRICA A STIVUITORULUI

INSTALATIA HIDRAULICA A STIVUITORULUI

Motostivuitorul este prevăzut cu instalaţie hidraulică destinat acţionării cilindrilor de forţă a

Componentele de securitate care se folosesc la stivuitoare pot fi de la caz la caz urmatoarele :

Cu aceste dispozitive de siguranta se echipeaza mecanismele stivuitoarelor, cu exceptia celor

1. Limitatoare de cursa la ridicare, pentru pozitia limita superioara a organului de prindere a

SUPAPA HIDRAULICA LIMITATOARE DE SARCINA

LIMITATOARE DE VITEZA. DISPOZITIVE DE RETINERE A FLUIDULUI IN CILINDRI

SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

PIESE DE REAZEM -CURATATOARE DE SINA

CONTACTE SI SIGURANTE ELECTRICE

Frana de picior este de tip hidraulic si se compune din:

Frana de stationare este de tip mecanica cu actionare manuala.

Frana cu banda actionata hidraulic

Fixarea cu ochet prin matisare

Fixarea cu cleme si ochet

Fixarea prin manson cu pana

Fixarea prin conus

Intretinerea zilnica, verificarea periodica, uzura permisa si mepermisa a cablurilor, mod de

Nr. Felul verificarii Periodicitatea verificarii Personalul care executa verificarea

1 Verificarea aspectului a) Zilnic, la inceputul fiecarui Personalul de deservire.

b) Cel putin o data la doua Seful echipei de intretinere a

2 Verificarea amanuntita a) O data pe luna. Personalul care raspunde de

b) La verificarea tehnica Persoana juridica autorizată de ISCIR

La verificarea cablurilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte:

La verificarea lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor defecte:

- toroanele isi pierd forma lor rotunda;

Lanturi, materiale, mod de fixare, intretinere, uzuri permise

Lanturi cu eclise si bolturi (lanturi Galle)

Dispozitivul de prindere cu carlig