Sunteți pe pagina 1din 3

ERGONOMIA SPATIILOR DE LUCRU

Cercetarile in domeniul psihologiei muncii au demonstrat in nenumarate randuri impactul avut


de organizarea spatiului de lucru asupra performantelor angajatilor. Cu toate aceastea, preocuparea
pentru optimizarea acestuia nu este inca suficient de mare.

Care sunt elementele mediului fizic de lucru care pot afecta munca angajatilor? Iata o lista
sumara:

1. Nivelul de zgomot din incaperea in care se munceste. Se stie ca aparatul auditiv este cel mai putin
adaptabil, astfel incat indiferent de intervalul de timp in care este expus unui stres auditiv, stimulul va
fi perceput ca avand aceeasi intensitate. Atentie asadar la nivelul de decibeli din incapere!

2. Calitatea aerului. Nu cred ca sunt necesare explicatii suplimentare, este clar ca o calitate alterata a
aerului din birouri sau din halele de productie creste, asemeni poluarii fonice, riscul imbolnavirilor sau
cronicizarea unor afectiuni. Stiu ca pentru unii este o surpriza extraordinara, dar fumatul in spatiul de
lucru inseamna tot poluare! Nu e bun, nu e nici macar legal, nu se face!

3. Luminozitatea. Desi ochiul uman se adapteaza rapid schimbarilor, o lumina prea puternica sau prea
slaba reprezinta un factor de stres. Atentie si la directia din care actioneaza sursele de lumina, care
trebuie sa concorde cu pozitia angajatului in timpul desfasurarii activitatilor profesionale.

4. Suprafata de lucru dedicata fiecarui angajat in parte. Datorita costurilor mari de inchiriere sau
cumparare a sediilor, unele companii aleg sa-si “sardinizeze” angajatii, oferindu-le un spatiu prea mic
de desfasurare a activitatii. La un moment dat legea avea precizari clare din acest punct de vedere,
acum nu mai are, dar putem lua in calcul un minimum definit de spatiul personal in situatii sociale,
adica 2-3 m. Un spatiu de lucru insuficient poate favoriza conflictele intre angajati sau accidentele de
munca, dar si spori riscul epidemiilor in cazul bolilor contagioase.

5. Ergonomia spatiului de lucru (adica a scaunelor, birourilor, posturilor de lucru). Angajatii petrec
in medie 8 ore la locul de munca si este recomandabil ca postura corpului sa fie una fiziologica,
naturala.

6. Coloritul spatiului de lucru. Se stie ca starea noastra psihica este influentata de culori. Astfel rosu
mareste pulsul si ritmul respiratiei, expunerea indelungata la aceasta culoare putand genera
agresivitate. Galbenul imbunatateste puterea de concentrare, dar in exces poate provoca stres si pofta
excesiva de mancare. Se recomanda asadar o intensitate scazuta a coloritului spatiilor de lucru si
folosirea unor culori corespunzatoare activitatii desfasurate.

7. Temperatura in cadrul locurilor destinate muncii trebuie sa fie optima si sa existe o ventilatie
corespunzatoare. Temperatura medie poate fi intre 20-21 grade iarna si un pic mai ridicata vara.
Sistemul de ventilatie trebuie gandit in asa fel incat sa nu dezavantajeze anumiti angajati fie prin
apropierea, fie prin distanta prea mare fata de gura de aerisire. In cazul spatiilor in care acestea nu sunt
posibile, se recomanda echipamente de protectie termica si pauze de lucru mai dese.

8. Delimitarea optima a spatiului de lucru de cel de masa/ relaxare. Atat pentru sanatatea lor fizica
cat si pentru cea mentala a colegilor, este indicat ca angajatii sa nu manance acolo unde lucreaza. O
sala de mese echipata corespunzator este asadar mai mult decat benefica.

9. Delimitarea optima a spatiului de lucru de cel destinat igienei angajatilor. Desi este un subiect
tabu, il voi aborda precizand ca nu este usor sa folosesti toaleta atunci cand aceasta este prea aproape
de birourile colegilor. Totodata, un numar insuficient de astfel de spatii pot induce disconfort sau stres.
10. Existenta unor spatii destinate discutiilor particulare. Ne place sau nu angajatii au copii,
persoane iubite, parinti si se pot confrunta cu diverse situatii non-profesionale la locul de munca. Este
important sa aiba unde sa se poata retrage si discuta/ analiza singuri sau in grup restrans fara sa
deranjeze pe altii aflati fie la munca, fie la masa, fie la toaleta.

11. “Umanizarea” spatiului de lucru. Uneori, desi birourile firmelor sunt frumoase si organizate
optim, par a fi nepopulate tocmai din cauza impersonalizarii lor. Lasati angajatii sa-si aduca plante,
fotografii, bibelouri sau orice altceva le face placere si nu lezeaza privirea sau starea mentala a celor
din jor.

12. Igiena corespunzatoare a spatiului de lucru. Intra la capitolul ordine si curatenie si nu cred ca
trebuie detaliat.

13. Nu in ultimul rand, siguranta spatiului de lucru. In anumite companii (cele din zona de
productie de exemplu) este poate cel mai important aspect, intrucat lipsa acesteia genereaza accidente
care se pot solda cu victime omenesti. Atentie asadar la cabluri, aparate electrice sau cu componente
detasabile, echipamente de protectie si tot ceea ce defineste legislatia a fi sigur.

ERGONOMIE
Cruceanu Nicoleta - Aurelia, grupa 11I, anul I
Ergonomia
reprezinta stiinta interdisciplinara ce are ca obiect de studiu factorii de solicitare a omului in procesul
muncii, cu scopul de a eficientiza acest proces. Aceasta reprezinta mentinerea capacitatii de munca la
un nivel cat mai ridicat, cu un consum minim de energie si realizarea pe aceasta baza a obiectivelor
socio-economice propuse, dar si imbunatairea calitatii vietii. Termenul insusi deriva din cuvintele
grecesti ergon (munca) si nomos (reguli) pentru a exprima stiinta muncii. Este definita ca stiinta
interdisciplinara pentru ca integreaza cunostinte dintr-o varietate de discipline care includ: anatomia,
fiziologia, igiena muncii, medicina muncii, antropometria, stiinte tehnice, psihologie, sociologia,
economie etc. Asociatia Internationala de Ergonomie ofera urmatoarea definitie: ergonomia (sau
factorii umani) este disciplina stiintifica ce se ocupa cu interactiunile intre oameni si alte elemente ale
unui sistem si aplica teorii, principii, informatii si metode de proiectare pentru a optimiza performanta
generala a sistemelor. In proiectarea spatiului de munca, dar si in situatii din viata de zi cu zi,
ergonomia are ca centru de interes omul. Situatii incomode si ineficiente, cazuri in care siguranta si
sanatatea sunt puse in pericol sunt evitate luand in considerare capacitatile si limitele umane. Factorii
care contribuie in ergonomie includ: pozitia corpului si miscarea (sezand, vertical, ridicarea obiectelor,
impins, tras), factori de mediu (zgomot, vibratii, iluminat, climat, substante chimice) informatii si
operatiuni (informatie vizuala sau perceputa prin unul din celelalte simturi, relatia vizual-operativa in
operarea cu masinarii), cat si organizarea muncii (sarcini potrivite, joburi interesante).
Ramurile principale
ale ergonomiei sunt:
ergonomia fizica
,
ergonomia cognitiva
si
ergonomia organizationala
.
Ergonomia fizica
se refera la reactiile corpului uman la cerintele fizice si psihologice ale muncii. Afectiunile provocate
de solicitari repetate, vibratii, forta si postura sunt cele mai des intalnite, asadar au implicatiinproiect

Ergonomia fizica se ocupa cu impactul anatomiei, antropometriei, biomecanicii, fiziologiei si mediului


material asupra activitatii fizice. Punctele de interes includ consecintele miscarilor repetate,
manipularea materialelor, sguranta la locul de munca, confortul in utilizarea dispozitivelor portabile,
proiectarea tablourilor de comanda, pozitii si mediul de munca. De asemenea, studiaza modul in care
factori de mediu precum caldura, lumina, zgomotul, praful, chimicalele s.a. afecteaza productivitatea
individului. Domenii de studiu: posturi de lucru, manipularea obiectelor, miscari repetitive, tulburari
musculoscheletale, designul locului de munca, sanatatea si securitatea in munca.
Ergonomia cognitiva
"se ocupa cu procesele mentale, precum perceptia, memoria, ratiuna si locomotia, deoarece ele
afecteaza interactiunile dintre oameni si alte elemente ale unui sistem" (Asociatia Internationala de
Ergonomie). Subiectele principale includ suprasolicitarea mentala, luarea deciziilor, performanta ,
interactiunea om-masina, stresul muncii si antrenamentul. Ergonomia cognitiva reprezinta o ramura in
curs de dezvoltare a ergonomiei ce acorda atentie in particulare analizei proceselor cognitive necesare
operatorilor in industria moderna. Ea are ca scop imbunatatirea performantei in sarcinile cognitive cu
ajutorul anumitor interventii, cum ar fi:

proiectarea centrata pe utilizator in interactiunea om-masina si om-calculator

proiectarea unor sisteme de tehnologie a informatiei care sa sustina sarcini cognitive

dezvoltarea de programe de pregatire Domenii de studiu: suprasolicitarea neuropsihica, luarea


deciziilor, obtinerea performantei, interactiunea om-calculator, stresul la locul de munca, pregatirea.
Ergonomia organizationala
, cunoscuta si sub numele de macroergonomie, se ocupa cu optimizara sistemelor socio-tehnice si
organizarea structurilor, regulilor si proceselor in vederea maximizarii eficientei. Scopul este de a
obtine un sistem de lucru complet armonizat care asigura satisfactia de munca a angajatilor si
investirea acestora in munca desfasurata. De asemenea, include studiul conscintelor

pe care le are tehnologia asupra relatiilor interumane, proceselor si institutiilor. Cateva interventii des
intalnite sunt urmatoarele:

ergonomia participatoare (angrenarea angajatilor in identificarea si rezolvarea problemelor


ergonomice)
imbunatairea proceselor de sistem
siguranta ca parte integrata a culturii organizationale Spatiul de munca ergonomic organizational adera
la Modelul de Echilibru. Toate sistemele interactioneaza si orice schimbare in unul din ele are impact
asupra celorlalte. Daca toate elementele nu sunt proiectate sa functioneze in confluenta, siguranta,
productivitatea, eficitenta si calitatea pot suferi. Mai mult, obtinerea acestui echilibru duce la reduceri
ale costului sau chiar evitarea unor cheltuieli inutile. Asadar, dupa modelul de echilibru, se face tot
posibilul de a anticipa si minimiza impactul schimbarilor. Domenii de studiu: comunicarea,
managementul resurselor, planificarea muncii, stabilirea orarului de munca, munca in echipa,
ergonomia comunitatilor, noi paradigme in munca, organizatii virtuale, teleactivitatea, managementul
calitatii.
Semnificatia sociala a ergonomiei
Ergonomia poate contribui la solutionarea unui numar ridicat de probleme sociale cu privire la
siguranta, sanatate, confort si eficienta. Incidente zilnice precum accidente la locul de munca, in trafic
si acasa, cat si dezastre implicand macarale, avioane si uzine nucleare pot fi deseori atribuite erorii
umane. Dupa analiza a astfel de incidente se poate spune ca in multe cazuri cauza este o intelegere
inadecvata a operatorilor fata de sarcinile lor si relationarea fata de acestea. Probabilitatea accidentelor
poate fi redusa daca se va lua in considerare posibilitatile umane si conditiile necesare pentru ca un
individ sa isi duca la bun sfarsit sarcinile. In concluzie, ergonomia este studiul muncii si al
modalitatilor de a adapta aceasta la oameni, cat si adaptarea omului la munca, ea trateaza probleme ce
pot avea impact in viata profesionala a individului, cat si in cea sociala, iar cunostintele necesare
solutionarii acestor probleme deriva dintr-o varietate de disciplinie integrate in ergonomie.